Introducere in dreptul civil

1. Notiuni introductive privind dreptul civil

2. Locul dreptului civil in dreptul privat,delimitarea dreptului privat de dreptul public
3. Metoda si obiectul de reglementare a dreptului civil
4. Principiile dreptului civil
5. Corelatia dreptului civil cu alte ramuri de drept

Dreptul civil constituie partea principala a dreptului privat constituind prin sine ramura
fundamentala si care detine rolul de drept comun.
Totalitatea normelor de drept aplicat eintr-o anumita perioada intr-un anumit teritoriu constituie
sistemul de drept al acestui stat,care la randul sau este format din dreptul privat si dreptul public
Dreptul public- norme cu caracter imperative care reglementeaza raporturile de mentinere si
instaurarea puterii de stat,precum si relatiile dintre stat si cetateni
Dreptul public constine urmatoarele ramuri :
 Dreptul constitutional
 Administrativ
 Penal
 Vamal
 Procesual
Dreptul privat – Ansamblul normelor juridice cu caracter dispozitiv ce reglementeaza raporturile
patrimoniale si personal nepatrimoniale intre subiectii privati
 Dreptul familiei
 Muncii
 Commercial
 Funciar
 Proprietatii intelectuale

Criterii de delimitare:
1. Normele de aplicare(Imperative – care stabilesc un comportament strict de la care
subiectii nu pot sa devieze). De regula dreptul privat contine norme cu caracter
(dispozitiv – care da subiectului sa-si aleaga comportamentul). Actele normative
de drept privat pot sa contina norme imperative( norme ce tin de capacitate de
exercitiu – varsta minima de casatorie,conditiile de infiere
2. Dupa obiectul de reglementare dar si dupa interesul protejat – In dreptul public
avem raporturi ce tin de exercitarea puterii de stat, iar in cadrul dreptului privat
vor fi raporturi patrimoniale si personal nepatrimoniale,interesul protejat fiind cel
privat(interes,proprietate privata)
3. Dupa subiecti – In cadrul raportului de drept public,subiect principal este statul
dar si organele reprezentative ale acestora. In cadrul dreptului privat,subiectii
urmaresc interese private
4. Dupa pozitia subiectilor – In cadrul dreptului public este o pozitie de
subordonare,unde unul dintre subiecti va stabili regulile raportului. In cadrul
raportului de drept privat vom urmari o pozitie de egalitate juridica,bazata pe
autonomia de vointa a partilor
5. Dupa sanctiuni aplicate

Delimitarea dreptului privat de dreptul public nu este categorical si nu este absoluta astfel incat
statul este recunoscut si subiect al dreptului privat iar unele raporturi de drept public vor
intervene prin intermediul unor aspecte de drept privat (Raporturi de munca,participarea statului
in cadrul unor licitatii in mod legal )
Drept civil – 1. constituie ramura fundamentala a dreptulu privat ce reglementeaza raporturi
juridice cu caracter patrimonial si personal nepatrimonial dintre subiectii de drept civil care detin
o pozitie de egalitate
Alaturi de acceptiunea dreptului civil in calitate de ramura de drept acesta poate fi cunoscut si in
alte sensuri
2. Dreptul civil al persoanei ce presupune o posibilitate a acestuia de asi atinge interesuri
3. Dreptul civil ca si obiect de studiu
4. Ca si scoala sau doctrina juridica,ca si stiinta care are ca scop cercetarea dreptului civil
 Este o ramura principala a dreptului privat
 Are rolul de drept comun ce presupune principiul aplicarii normelor de drept civil si
pentru alte ramuri de drept privat,astfel in cazul in care unele ramuri contin lacune de
reglementare se va recurge la aplicarea normelor de drept civil
 Dreptul civil contine in sine norme cu caracter permisiv si dispozitiv
 Obiectul de reglementare(raporturi patrimoniale – care au valoare baneasca),(raporturi de
identificare – identificarea subiectilor),
 Subiectii in drept civil sunt persoane fizice si juridice

ART 3 al Codului Civil reglementeaza subiecti speciali si anume consumatorul care participa in
raporturi comerciale
Statul ca si subiect al dreptului civil,poate participa doar in conditiile in care va respecta si va
prelua o pozitie de egalitate juridica
Aceasta egalitate juridica presupune si o autonomie si independenta a partilor in cadrul
raporturilor de drept civil,astfel fiecare subiect participant isi pastreaza dreptul sau de a
alege,autonomia sa in a lua decizii, independenta inclusive economica pana la incheiera
raportului civil

GASITI IN CODUL FAMILIEI SI MUNCII CA DREPTUL CIVIL ESTE O RAMURA

DE DREPT COMUN

Obiectul de reglementare a dreeptulu civil:

1. Raporturi patrimoniale
 Raporturi reale – presupunem acele drepturi care stau la baza crearii raporturilor
in cadrul carora o parte numita titularul de drpet dispune doar de drepturi iar
cealalta parte ca fiind subiect nedeterminat dispune doar de obligatii, sunt drepturi
absolute (dreptul de proprietate, superficia, serivtutea, abitatio, usul, gajul)
 Raporturi obligationale – cele care presupun existenta a doi subiecti concreti,care
isi asuma ambii si drepturi si obligatii,se mai numesc si drepturi de creanta,
subiectii sunt creditorul si debitorul
2. Raporturi personal nepatrimoniale – sunt acele drepturi care presupun raporturile ce nu
au valoare baneasca
 Sunt inalienabile si netransmisibile(nu pot fi instrainate)
 Sunt strict personale(sunt legate in exclusivitate de subiecti)
 Privesc integritatea fizica si tin de viata persoanei(dreptul la viata, sanatate, onoare,
reputatie)
 Tin de identificarea subiectului (dreptul la nume, domiciliu, resedinta, nationalitate,
alegerea starii civile)
 Drepturi ce reies din activitatea intelectuala(dreptul de autor, de inventator)

Functiile dreptului civil

1. are ca scop ocrotirea valorilor economice,sociale si juridice a drepturilor
subiective patrimoniale si personal nepatrimoniale
2. Reglementarea si apararea intereselor persoanelor
 3. Metodele de reglementare care sunt in dreptul civil,urmeaza o oarecare
tehnica

PRINCIPIILE DREPTULUI CIVIL

1. Inviolabilitatii proprietatii
2. libertatii actuale
3. protectia bunei credinte
4. protectia consumatorului
5. inadmisibilitatii imixtiunii in afaceri private
6. garantarii in restabilirea persoanelor in drepturile in care a fost lezata si apararea lor

Inviolabilitatii proprietatii
Stabileste ca orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea proprietatii lui(Art 1)
Dreptul de proprietate privata este garantat (Art 46 Const RM)
Garantarea dreptului de proprietate (Art 501 Codul Civil)
Libertatii Contractuale (art 993 cod civil)
Reglementaza libertatea contractului
Presupune in sine urmatoarele aspecte:
1. Subiectii sunt in drept sa aleaga sa incheie sau nu contract
2. Sunt in drept sa aleaga cu cine sa incheie contractul
3. Subiectii sunt in drept sa aleaga tipul de contract, chiar daca codul civil nu prevede in
mod expres un anumit tip de contract, acest fapt nu poate fi impediment pentru incheierea
contractului, in cazul dat noi vom fi prezenti in cazul unui contract nenumit. Acest fapt
este in Art 993 Al 8 al Codului Civil.
4. Partile sunt libere sa-si aleaga drepturile si obligatiile sale
Ca exceptie de la principul libertatii contractuale,partile pot incheia contracte de adeziune(acele
contracte care stabilesc cu strictete continutul drepturilor si obligatiilir partilor fara ca acestea sa
le poata negocia)
Contractele obligatorii(Asigurarea masinii)
Protectia bunei credinte
Art 55 Cod Civil(orice persoana isi exercita drepturile si libertatile constitutionale cu buna
credinta fara a incalca drepturile altei persoane)
Art 11 Cod Civil(Buna credinta este un standart de conduita a unei parti)
Art 10 Cod Civil(Stabileste ca persoanele participante la raporturile juridice civile trebuie sa-si
exercite drepturile si obligatiile cu buna credinta in accord cu legea,contractul,ordinea publica.
Art 487,497,523
Protectia Consumatorului
Se intelege protectia unei categorii speciale de subiecti considerate vulnerabila sub aspect juridic
Art 3 Cod Civil (consumatorul in corelatie de un alt subiect care de regula desfasoara o activitate
de intreprinzator sau profesionala numit profesionist)
 Acest principiu va interveni doar daca in cadrul raportului juridic actual una dintre parti
in mod obligatoriu are calitate de profesionist
 Scopul principiului este protectia juridica a consumatorului
 Insasi actele juridice incheiate cu participarea consumatorului sunt supuse unui grad de
protectie major prin aplicarea nulitatii de protectie fiind atribuita la nulitatea absoluta
 In cadrul acestor raporturi se aplica formula speciala procedurala cand instanta de
judecata din oficiu va invoca nulitatea . In acest caz se va aplica un mechanism dublu de
control al clauzelor in contractele cu consumatorii
 Instituirea unor mecanisme speciale de protectie cu privire la revocarea deciziei(cand sa
razgandit)
Principii institutionale
1. Care se refera la contract (consesualismului) guverneaza forma contractului,
simpla manifestare de voina a partilor este de regula nu doar necesara dar si
suficienta pentru validarea contractului . Ca si exceptie avem (Incheierea
contractelor prin respectarea unui formalism rigid impus de lege)
2. Principiul fortei obligatorii a contractelor
3. Principiul relativitatii efectelor contractului, potrivit caruia ocntractul este
obligatoriu si are efecte doar asupra autorilor acestuia dar nu si asupra altor
persoane
4. Principiul proximitatii gradului de rudenie conform in cadrul aceleiasi clase de
mostenitori,rudele de grad mai apropiat inlatura de la mostenire pe cei de grad
mai indepartat

Delimitarea dreptulu civil de alte ramuri de drept

1. Delimitarea dupa obiectul de delimitare
2. Dupa metoda de delimitare
3. Dupa caracterul normei juridice
4. Dupa calitatea si pozitia subiectilor in raport
5. Dupa natura sanctiunilor

TEMA 2

IZVOARELE DREPTULUI CIVIL

Notiune si clasificarea izvoarelor dreptului civil

Izvoarele formale
Izvoarele neformale
Aplicarea legii civile in timp
Aplicarea legii civile in spatiu
Aplicarea legii civile asupra persoanei
Interpretarea normelor de drept civil

Notiunea de izvor de drept cuprinde mai multe acceptiuni

 Dupa criteriul dintre continut si forma(izvoare materiale si formale)
 Dupa criteriul sursei de cunoastere a dreptului (izvoare scrise si izvoare nescrise)
 Dupa obligativitatea izvoarelor (izvoare formale – acte normative si uzante, izvoare
neformale – jurisprudenta,doctrina)
 Dupa arealul aplicarii izvoarelor(izvoare interne – in interiorul statului, internationale –
tratate )
Art 4-5 enumera izvoarele formale ale dreptuli civil
Izvoare interne
 Acte normative – totalitatea actelor juridice obligatorii impersonale si care sunt
elaborate si adopate de organele competente cu respectarea procedurii stabilite de lege .
Art 60 const RM – parlamentul este unica
Conform Curtii Const din 1999, guvernu emite hotarari si dispozitii doarm pentru organizarea
executarii legilor
Actul normative trebuie sa fie adoptat cu respectarea procedurilor stabilite
Actele normative trebuie sa fie expuse expertizei juridice de stat
Art 76 Const RM – Data intrarii in vigoare a legii nu poate sa preceada data publicarii
Actele normative se clasifica:
 1. Legi – constitutionale,organice,ordinare. Legile se clasifica dupa natura lor(legi
materiale – codul civil; legi procedurale – codul administrativ) Dupa continut
avem( generale – un spectru larg de raporturi supuse reglementarii; speciale –
care au un obiect de reglementare aparte; exceptionale – care se aplica in cazuri
exceptionale)
In situatia in care unul si acelasi raport juridic este reglementat de doua si mai multe acte
normatitve diferite va fi prezenta concurenta legilor.
Pentru solutionarea conflictelor de legi se aplica urm principii:
 Legea noua abroga legea veche. Acest principiu se aplica in cazul cand
sunt doua acte normative de acelasi tip(lege cu lege)
 Specialul deroga de la general. Normele cu caracter special vor fi
prioritare fata de normele generale, chiar daca legea speciala este mai
veche decat norma generala.
Superior tuturor acestor principii se va aplica regula ierarhicitatii actelor normative
2. Acte subordonate legii – Ordonante de guvern,hotararile presedintelui,actele cu
caracter normative ale autoritatilor publice locale.
Toate actele normative independente de organul de stat sunt obligatorii tuturor subiectilor pentru
care se adreseaza.
 Uzante – regula de conduita care desi neprevazuta de legislatie este larg recunoscuta si
respectata in mod regulat intr-un anumit domeniu al raporturilor civile
Caractere:
1. Are un caracter obligatoriu – face parte din normele formale
2. Sunt niste norme de conduita cunoscute de membrii societatii
3. Forma este nescrisa
4. Presupune doua conditii (Obiectiva – aplicarea uniforma acestor norme pe
parcursul perioadei nedeterminata. Subiectiva – aceasta norma trebuie sa fie
cunoscuta de toti.)
5. Sa nu contravina legii,ordinii publicii si bunelor moravuri
Ordinea publica constituie norme juridice care se impune in societate din motive de moralitate
sau securitate sociala. Nimeni nu este indreptatit sa aiba un comportament daunator intereselor
societatii sau bunastarii publice
Bunele moravuri sunt acele norme care cuprind norme de convetuire sociala care este
obligatorie pentru membrii societatii.

Art 609 al 3
Art 617 al 2
Art 618
Art 1031 al 3
Art 1035
Art 116
Art 1050 al 2

Uzante comerciale si uzante profesioniste

Actele internationale – Conventiile la care RM este parte

Conventia va fi aplicata si va avea forta superioara si obligatorie daca:
 Daca acest tratat a fost ratificat de parlament
 Este publicat in monitorul oficial al RM si regula este ca aceste acte ormative se aplica in
mod direct fara a fi necesar adoptarea unor acte normative speciale
DE CREAT PIRAMIDA IERARHICA A ACTELOR NORMATIVE IN DREPTUL CIVIL
1. Tratatele Internationale
2. Constitutia
3. Legile Organice
4. Legile Ordinare
5. Ordonantele Guvernului
6. Hotararile Parlamentului
7. Hotararile Guvernului
8. Hotararile Ministerelor si a Departamentelor
9. Acte emise de Administratia Publica Locala
10. Hotararile Curtii Constitutionale din 16 aprilie 2010

In cazul in care nici unul din actele normative (nici uzanta) nu reglementeaza raportul juridic
aparut se va aplica conform Art 6 Cod Civil ,,Analogia’’ care poate avea doua forme
 Analogia legi – ce presupune aplicarea unei norme de drept civil pentru raporturi
similare
 Analogia Dreptului – Care se aplica prin aplicarea principiilor fundamentale ale
dreptului civil (principii institutionale si ramurale) sau principii constitutionale .
Analogia dreptului se va aplica doar daca nu exista posibilitatea aplicarii
izvoarelor formale si a analogiei legii . Analogia dreptului nu poate fi aplicata in
cazul in care aceasta va limita drepturile civile sau stabilesc raspunderea civila a
subiectilor.

Aplicarea legii civile in timp:

1. Legile civile se succed din punct de vedere a timpului

2. Coexista din punct de vedere teritorial
3. Au determinate categorii de subiecte la care se aplica

Legea este obligatorie din data intrarii in vigoare si pana la iesirea din vigoare
1. La momentul publicarii
2. Si din data stabilita legii
Totodata iesirea din vigoare poate avea loc fie:
1. Prin abrogare (expresa sau tacita)
2. In temeiul cand actul normative eset declarat nul(prin horarea curtii const)
3. In situatia in care actul normativ a ajuns la termen
4. Este consumat sau devine caduc(invechit)

Exista situatii cand:

1. Un raport juridic se naste, se modifica,produce efecte juridice,se stinge sub imperiul unei
si aceleiasi legi
2. Exista situatii cand raportul se naste sub imperiul unei legi,dar se afla in curs de
dezvoltare, la intrarea in vigoare a unei alte legi

Poate fi solutionata prin doua principii:

1. Principiul neretroactivitatii
2. Principiul aplicarii a legii noi

Neretroactivitatii:
Art 7 Cod Civil – Legea civila nu are caracter retroactiv
Art 22 Const RM – Neretroactivitatea legii
Regulile :
1. Legea civila se aplica doar acelor situatii care apar dupa adoptarea ei – se aplica doar
pentru viitor
2. Legea nu se aplica si situatiilor anterioare adoptarii ei – nu se aplica trecutului,chiar daca
aceasta norma va fi mai favorabila
3. Faptele care nu produceau efecte juridice conform legii vechi nu pot obtine o calitate
noua, chiar daca actul nou adoptat o recunoaste
4. Daca o situatie si-a produs o parte din efecte pana l aintrarea in vigoare a legii noi,legea
noua nu le modifica si nu le desfiinteaza,fiind aplicata doar pentru efectele care urmeaza
sa se produca pe viitor.
5. Valabilitatea actului juridic va fi reglementata intotdeauna conform legii in vigoare la
momentul incheierii actului.

In cazul situatiilor juridice contractuale in curs de realizare,la data intrarii in vigoare a legii
noi,legea veche continua sa guverneze dupa urm criterii:
1. Natura
2. Intinderea drepturilor si obligatiilor partilor
3. Efecte contractuale, daca legea noua nu prevede altfel

Cand guverneaza legea noua:

La data intrarii in vigoare a legii noi,ea se aplica doar pentru:
1. Modalitatea de exercitare a drepturilor sau de executare a obligatiilor
2. Modalitatea de intrainare,preluare,transformare sau stingerea acestora

Actiunea in timp a legii civile Cod Civil Art 7:

(6) Dispozițiile legii noi privitoare la termenele de prescripție atît extinctivă, cît și
achizitivă (uzucapiune) se aplică termenului de prescripție care a început să curgă
înainte de data intrării ei în vigoare și nu a expirat înainte de acea dată. În acest caz,
termenul curs anterior se ia în cont. Începutul, suspendarea și întreruperea termenului
de prescripție se determină, pentru perioada anterioară intrării în vigoare a legii noi, de
legea veche.
(7) Dacă termenul de prescripție prevăzut de legea nouă este mai scurt decît cel
prevăzut de legea veche, atunci, începînd cu data intrării în vigoare a legii noi, începe să
curgă un nou termen de prescripție în condițiile legii noi. În acest caz, termenul curs
anterior nu se ia în cont. Dispozițiile prezentului alineat se aplică și în cazul în care legea
nouă declară prescriptibil extinctiv dreptul la acțiune care conform legii vechi era
imprescriptibil extinctiv.

Exceptiile principiului neretroactivitatii:

1. Daca legea expres prevede ca este retroactiva
2. In cazul legilor interpretative
PERSOANA FIZICA: SUBIECT AL RAPORTULUI CIVIL

1. Capacitatea de subiect in dreptul civil

2. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice
3. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice
Capacitatea de exercitiu a minorilor de 7-14 ani;14-18 ani
Dobandirea capacitatii de exercitiu deplina
Incetarea capacitatii de exercitiu
4. Ocrotirea persoanei fizice prin mijloace de drept civil
Protectia persoanei majore
Masuri contractuale
 Masuri judiciare
Mandatul de ocrotire in viitor
5. Declansarea absentei fara veste
6. Declararea mortii prin instanta de judecata
7. Individualizarea persoanei fizice

Pentru ca o persoana sa participe la raporturi juridice ea trebuie sa dispuna de calitate de subiect

de drept, astfel subiectii de drept pot fi clasificati conform mai multor criterii, dar este cert ca
doar fiinta umana participand individual sau in forme organizatorice colective va fi recunoscut ca
subiect de drept inclusive si subiect al raporturilor dispunand de drepturi si obligatii
1. Persoane fizice – (art23 cod civil) pers fizica este omul privit individual capitular de
drepturi si obligatii
2. Persoane juridice – (art 171 cond civil) are organizare de sine statatoare, detine un
patrimoniu distinct si propriu, are un scop ordinea publica si bunele moravuri

 In functie de modul in care participa la raporturi avem subiecti singulari (persoana

fizica)
 In functie de intinderea vocatiei (subiecti cu vocatie generala – pot detine orice
drepturi si orice obligatii; subiecti cu vocatie speciala – ppt sa exercite doar
anumite drepturi si obligatii)

Persoanele fizice se clasifica:

Dupa varsta – minorii de la 0-7 ani, 7-14 ani, 14-18 ani
Majori 18+
Dupa cetatenie – cetateni straini, cetateni

Persoana fizica trebuie sa dispuna de capacitate civila pentru a participa la raporturi de drept civil
(capacitate penala,constitutionala)
Capacitate civila – aptitudinea generala a persoanei de a avea drepturi si obligatii si de a
exercita drepturi si obligatii avand calitate de subiect de drept
Caractere:
 Este recunoscuta in mod egal tuturor sub de drept
 Este parte generala a capacitatii juridice generale
 Este premise obligatorie pentru a deveni subiect in raporturi juridice(de a dobandi
drepturi si obligatii)
 Nu trebuie confundata cu dreptul subiectiv si nici cu obligatia civila
 Este o aptitudine generala

Capacitatea de Folosinta – este acea parte a capacitatii civile care consta in aptitudinea generala
si abstracta a persoanei fizice de a avea drepturi subiective si obligatii.
 Este o parte a capacitatii civile
 Are un caracter abstract
 Este institutia prin care pers fizica este recunoscuta subiect de drept
 Este o premisea obligatorie pentru dobandirea capacitatii de exercitiu
 Limitele capacitatii de folosinta si continutul ei sunt stabilite de lege
 Este indispensabil legata de persoana, inseparabila de ea pe tot parcursul vietii,
independent de varsta, sanatatee, statutul persoanei.
Caracterele juridice:
 Legalitatea – fiecare are dreptul sa I se recunoasca personalitatea sa juridica oriunde s-ar
afla (decl univ a dr om art 6)
 Generalitatea – se exprima prin aptitudinea generala si abstracta a omului de a avea
drepturi si obligatii
  Egalitatea – toate persoanele sunt egale
 Intangibilitatea – art 31 al 3 (Nimeni nu poate fi limitat in capacitate de folosinta si in
capacitate de exercitiu decat in cazul si in modul prevazut de lege) Incapacitati cu
caracter de sanctiune – decaderile de drepturile parintesti. Caracter de protectie –
incapacitatea minorilor.
 Inalienabilitate – presupune 2 factori: Extern – interdictia ca persoana sa fie lipsita de o
autoritate de capacitatea de folosinta (art31 al 2 Cod Civil); Intern – insasi persoana nu
poate sa renunte nici total nici partial la capacitatea de folosinta

Capacitatea de folosinta incepe la nastere si se termina odata cu decesul (art 24 al 3 Cod civil)
Continutul: Presupune 2 laturi: Activa(totalitatea de drepturi care sunt admise de legislatie),
Pasiva (totalitatea obligatiile admise de legislatie pe care o persoana fizica poate sa le asume)
Capacitatea de exercitiu – art 25 cod civil – aptitudinea persoanei prin a dobandi prin fapte
proprii si de a exercta drepturi civile, se a-si asuma obligatiile civile si de a le executa
 Este componenta capacitatii juridice civile
 Este o aptitudine reala de a dobandi si exercita drepturi civile concrete
 Determina latura active a capacitatii civile, adica de exercitare, de asumare, de executare
 Este calitatea subiectului care este in corelatia directa cu discernamantul

Caracterele juridice:
 Legalitatea
 Generalitatea
 Egalitatea
 Intangibilitatea
 Inalienabilitatea

Actele de conservare sunt acele act care preintampina pierderea unui drept
Unul dintre reprezentantii legali isi vor manifesta consintamantul care trebuie sa corespunda urm
2 conditii:
1. Ca aceste acord sa fie manifestat in mod prealabil sau simultan cu incheierea actului
respectiv
2. Sa fie o incuviintare individuala
Minorii de la 14-18 ani pot sa incheie de sine statator anumite acte juridice :
Sa dispuna de salariu,bursa sau de alte venituri rezulate din activitati proprii
0
ACTUL JURIDIC CIVIL

1. Faptele juridice si corelatia cu altele

2. Notiunea si caracterele actului civil
3. Clasificarea actelor juridice civile
4. Conditiile de valabilitate ale actelor juridice de tip civil
Capacitatea, consintamantul,obiectul, forma
5. Nulitatea actelor juridice civile(tipuri de nulitate, delimitarea nulitatii de ineficienta
actului juridic civil)

Premisele:
 Normele juridice
 Faptele juridice produse prin vointa omului sau fara vointa acestuia – creaza
consecinte juridice

Evenimente – Circumstante care se produc independent de vointa omului si legea le da

semnificatie juridica
 1. Absolute
2. Relative
3. Simple
4. Complexe
Actiuni – Sunt fapte cu caracter vointional care au ca si scop nasterea,modificarea sau stingerea
anumitor raporturi juridice (art 776)
1. Licite
2. Ilicite

Putem determina o similitudine totala