Tema nr.

1. Raportându-vă la condițiile de valabilitate ale consimțământului, considerați că un

contract prin care se stabilește obligația unei persoane de 13 ani de a transmite unei
persoane majore dreptul de proprietate asupra unui apartament, în schimbul unui preț,
este valabil? Argumentați răspunsul.

Conform art.141 din Codul Civil, tutorele are îndatorirea de a administra bunurile minorului,
persoana în cauză, minorul, având vârsta de doar 13 ani și fiind lipsit de aceasta. Contractul nu este
valabil, deoarece dreptul la proprietate este cuvenit și recunoscut odată cu împlinirea vârstei de 18
ani. În caz contrar, acesta este dobândit de către părinții sau reprezentanții legali ai minorului.

2. A, persoana fizică cu vârsta de 15 ani, se prezintă la Primăria municipiului Cluj-Napoca

pentru a plăti impozitul pe autoturismul părinților săi, care se află în străinătate.
Funcționarul public după ce îl legitimează pe A, refuză încasarea banilor, deoarece nu are
vârsta de 19 ani. Indicați și argumentați care este soluția corectă.

O soluție ideală este ca funcținarul public să încaseze banii, deoarece minorul între 14-18 ani are
discernământul în curs de formare, chiar dacă are capacitate restrânsă de exercițiu, conform art.41,
alin(3) din Codul Civil. Minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face un singur acte de
conservare, acte de administrare care nu îi prejudiciază, precum și acte de dispoziție de mică
valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor. Acesta poate plăti impozitul pe
mașină, având în acest context vârsta necesară de a încheia singur acte și în lipsa capacității de
exercițiu.

3. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului l Bucureşti, reclamanta K.A. a

chemat-o în judecată pe pârâta C.C., solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se
dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4377 din 13
noiembrie 2019 de notar public R.O.D., asupra imobilului situat în Bucureşti. În motivarea
acţiunii s-au arătat următoarele: la data încheierii actului, reclamanta era bolnavă, suferind de
ciroză hepatică tumorală, cardiopatie ischemică, şi urma încă din anul 1986, tratament la
serviciul de psihiatrie. Reclamanta KA susținecă manifestarea sa de voinţă la încheierea
actului a fost determinată de ameninţarea că pârâta o va lăsa fără îngrijire. În calitate de
nepoată şi unică rudă a reclamantei, pârata a fost singura care a vizitat-o la spital și luând
cunoştinţă de starea sănătăţii acesteia, i-a insuflat o temere că este singura care o poate ajuta
în starea în care se află, sugerându-i în acest context încheierea actului de vânzare-
cumpărare. Pe de cealaltă parte, pârâta a susținut faptul că reclamanta se temea că va fi lăsată
 fără îngrijire, în condiţiile în care aceasta nu era în situaţia de a se putea îngriji singură.
Totodată, pârâta a susținut faptul că există martori care pot confirma că reclamanta nu a vrut
să se interneze în spital înainte de a încheia contractul de vânzare atacat și că nu i-a insuflat
nicio temere reclamantei de natură să creadă că va fi expusă unui rău considerabil.

A. Ce viciu de consimțământ invocă reclamanta?

Reclamanta invocă violența morală, dolul.

B. Ce alte vicii de consimțământ cunoașteți? Dați două exemple de situații imaginare în care
consimțământul este viciat prin vicii de consimțământ.

Alte vicii de consințământ: Eroarea și Leziunea. Două exemple de situații imaginare în care
consințământul este viciat prin vicii de consințământ sunt: A donează o sumă considerabilă de bani
din propria avere lui B, crezând în mod eronat că este o rudă de a sa-consințământ viciat prin
eroare, iar alt exemplu este A moștenește un ceas a cărui valoare nu o cunoaște, el oferă ceasul la
un preț foarte mic expertului în domeniu B. Acesta dobândește ceasul la prețul mic oferit de către
A, deși acesta era foarte valoros, viciu datorat prejudiciului material suferit de una dintre părți din
cauza lipsei de cuunoștințe, ca urmare a încheierii unui contract-consințământ viciat prin leziune.

C. Care credeți că va fi soluția instanței de judecată în ceea ce privește cererea de chemare în

judecată a reclamantei? (va admite acțiune sau o va respinge). Argumentați răspunsul.

Dacă reclamanta nu va veni cu dovezi sau martori prin care să reușească să își susțină cele spuse,
există probabilitatea ca cererea să îi fie respinsă. Însă există și șansa ca instanța să admită acțiunea,
deoarece partea a fost pusă într-o eroare provocată de manevrele frauduloase ale celeilalte părți,
prin inducere în eroare, mijloace viclene, care să ducă la încheierea contractului de vânzare-
cumpărare.