Zilierii

ZILIERII SI DOMENIILE EXCLUSE. CARE ESTE

RISCUL INCHEIERII UNEI CONVENTII CIVILE?
Va reamintim ca, de la 1 ianuarie 2019 Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor
activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri se modifica si se completeaza

Au fost restranse domeniile in care se poate presta munca necalificata cu caracter

ocazional:

   a) agricultura, vanatoare si servicii anexe;

   b) silvicultura, cu exceptia exploatarilor forestiere;
   c) pescuit si acvacultura.

Se introduce o noua sanctiune. Astfel, se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 2.000

lei nerespectarea de catre zilier a prevederilor privind prestarea activitatilor in regim
zilier...citeste continuarea aici >>>

Intrucat incepand cu anul 2019 s-a restrans numarul de CAEN-uri pentru care se pot
folosi zilierii, ce solutii exista pentru a putea colabora cu persoane in mod ocazional, in
cazul organizarii de evenimente? Avem nevoie de personal de logistica (pentru activitati
logistice, primire si inregistrare participanti, montaj, carat, incarcat-descarcat aparatura,
etc) strict pe durata desfasurarii evenimentului respectiv. Mentionam ca, pe parcursul
unui an, putem apela la aceleasi persoane de cateva ori). In alte cazuri, se apeleaza
strict o singura data (in anumite localitati, unde gasim local persoane). Se pot incheia
contracte civile? Stiu ca au un regim mai restrictiv, in sensul ca se folosesc ocazional
(dar nici aici nu se poate spune exact ce inseamna ocazional)."

Este demn de mentionat ca veniturile din conventii civile incheiate de persoanele

fizice neautorizate se incadreaza din punct de vedere fiscal in venituri din alte
surse, conform art. 114 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal.

Potrivit acestuia sunt venituri din alte surse, veniturile din activitati, altele decat cele de
productie, comert, prestari de servicii, profesii liberale si din drepturi de proprietate
intelectuala, precum si activitati agricole, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt
aplicabile prevederile cap. II - Venituri din activitati independente si cap. VII - Venituri din
activitati agricole, silvicultura si piscicultura.

In veniturile din activitatile prevazute la art. 114 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal sunt
cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care nu sunt inregistrati fiscal potrivit
legislatiei in materie si care desfasoara activitati de productie, comert, prestari de servicii,
profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuala, precum si venituri din activitati
agricole, silvicultura si piscicultura, fara a avea caracter de continuitate si pentru care nu
sunt aplicabile prevederile cap. II "Venituri din activitati independente" si cap. VII "Venituri
din activitati agricole, silvicultura si piscicultura" din titlul IV al Codului fiscal.

Se impune conditia ca activitatea sa nu aiba caracter de continuitate. Insa, nu este

vorba de continuitate la acelasi beneficiar de servicii ci de activitatea prestatorului
care trebuie sa fie ocazionala.

ATENTIE!

Riscul incheierii unei conventii civile cu o persoana fizica neautorizata este mare.
Sansele de reconsiderare a veniturilor in venituri din activitati dependente cu obligatia la
plata contributiilor sociale si a impozitului pe venit corespunzatoare veniturilor din salarii
la care se adauga dobanzi si penalitati sunt foarte mari.

In concluzie, "cea mai legala" cale ramane incheierea contractului individual de

munca cu timp partial si pe durata determinata.

1. Codul muncii nu prevede nimic in legatura cu conventiile civile

de prestari servicii, el se ocupa numai de contractele individuale de
munca.
2. Cine a tiparit asa ceva sa va explice despre ce este vorba.
3. Conform Legii 52/2011 intre angajator si zilier nu se incheie un
contract, se utilizeaza numai acel Registru de evidenta.
 Conventie civila de prestari servicii pentru zilieri –
sezonieri, 
Munca prestată de zilieri este esenţialmente caracterizată prin lipsa
obligativităţii încheierii unui contract individual de muncă. Conform
prevederilor OUG 114/2018, beneficiarul poate utiliza serviciile unei
persoane în regim de zilier pentru maximum 25 zile calendaristice
consecutive. Începând cu a 26-a zi, acesta va trebui să încheie un
contract individual de muncă, iar zilierul se transformă în angajat cu
contract individual de muncă pe perioadă determinată. Totodată,
Legea 52/2011 menţionează interdicţia de a presta activităţi ca zilier,
pentru acelaşi beneficiar, pentru o perioadă mai mare de 90 de zile
cumulate pe parcursul unui an calendaristic, căreia OUG 114/2018 îi
aduce o nouă limitare, stabilind în mod adiţional şi că o persoană nu
poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în
decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari.
OUG 114/2018 nu aduce modificări sub aspectul modului în care este
definit zilierul, activităţii pe care o desfăşoară şi nici nu impune
restricţii în ceea ce privește nivelul acestuia de studii, atât timp cât
munca pe care o desfăşoară este necalificată.

ECONOMICA.NET: În prezent, dacă o firmă lucrează cu un zilier cu

studii superioare pentru o perioadă continuă de 30 de zile
calendaristice, e obligată să-i încheie contract de munca pe perioada
determinată, conform OUG 114/2018. Cu ce salariu minim e obligat
beneficiarul lucrării să îl plătească: pentru studii medii sau pentru
studii superioare?
Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi
juridică şi partener EY România: Zilierul prestează o muncă
necalificată. Esenţa muncii necalificate este faptul că nu există cerinţe
privind studiile, calificările profesionale sau vechimea. Chiar dacă
persoanei care a lucrat ca zilier i s-a încheiat apoi un contract de
muncă pe perioadă determinată, se presupune că acest contract are
ca obiect desfăşurarea aceleiaşi activităţi necalificate, dar pentru o
perioadă mai mare de timp. Pe de altă parte, HG nr. 937/2018 are în
vedere o categorie diferită de persoane, şi anume „personalul încadrat
pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu
vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor
superioare”, ceea ce nu este cazul zilierilor. Chiar dacă zilierul ar avea
studii superioare şi vechime în specialitatea sa, acestea în mod clar nu
pot fi în domeniul în care se prestează munca necalificată. Concluzia
este că HG nr. 937/2018 se aplică doar zilierilor care devin angajați
cu contract de muncă pe perioadă determinată şi doar sub aspectul
salariului minim brut pe ţară garantat în plată (nu şi în ce privește
salariul minim brut diferenţiat pentru studii superioare). Zilierii nu
pot beneficia de salariul minim orar aplicabil pentru funcţii pentru
care se prevede nivelul de studii superioare.

Dan Dascalu, avocat partener la D&B David şi Baias: Aşa cum

menţionam, pentru a fi considerat zilier, lucrătorul trebuie să
desfăşoare activităţi necalificate, care prin urmare nu presupun studii
superioare. Ca urmare, unui zilier nu îi poate fi aplicabil salariul
minim prevăzut de HG nr. 937/2018 pentru personalul încadrat pe
funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare. În situaţia
în care funcţia pe care este încadrată persoana în cauză presupune
studii superioare, nu poate fi vorba de activitate de zilier şi se va
încheia întotdeauna un contract de muncă în formă scrisă, indiferent
de durata activităţii, salariul minim fiind stabilit în funcţie de
îndeplinirea condiţiilor din HG 937/2018.

ECONOMICA.NET: Până pe 29 decembrie 2018, data de la care e în

vigoare OUG nr 114 din 2018, Legea nr. 52 din 2011 şi normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 permiteau beneficiarilor
de lucrări să încheie raporturi juridice cu zilieri doar pentru munca
necalificată?

Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi

juridică, şi partener EY România: Legea 52/2011 prevede că pot
fi contractaţi zilieri doar pentru activităţi necalificate cu caracter
ocazional. OUG 114/2018 nu aduce modificări sub acest aspect, ci
doar restrânge domeniile de activitate în care zilierii pot presta
muncă necalificată cu caracter ocazional, acestea fiind în prezent:
agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură (cu excepţia
exploatări forestiere), respectiv pescuit şi acvacultură. De asemenea,
menţionăm că nici Legea 52/2011, nici OUG 114/2018 nu prevăd
posibilitatea contractării de zilieri pentru activităţi calificate.

Dan Dascalu, avocat partener la D&B David şi Baias: Și

anterior modificărilor aduse prin OUG 114/2018, și în prezent, zilierii
pot desfăşura doar activităţi necalificate, aspect care rezultă chiar din
definiţia zilierului (din Legea 52/2011), care a rămas nemodificată.

ECONOMICA.NET: Până pe 29 decembrie 2018, data de la care e în

vigoare OUG 114 din 2018, beneficiarii de lucrări puteau lucra cu
zilieri care au studii superioare?

Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi

juridică, şi partener EY România: Legea 52/2011 nu face referiri
exprese la studii şi nu reglementează cu titlu separat situaţia juridică
a zilierului cu studii superioare. Legea defineşte zilierul ca fiind
„persoana fizică, cetăţean român sau străin, ce are capacitate de
muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional,
pentru un beneficiar, contra unei remuneraţii”. Condiţia pe care o
pune legea are în vedere activităţile pentru care nu este necesară o
calificare, iar nu persoana. Într-o astfel de interpretare, s-ar putea
considera că o persoană calificată într-un domeniu (şi având chiar
studii superioare) poate să desfăşoare activităţi necalificate în alt
domeniu. Altfel spus, atât timp cât o persoană desfăşoară o activitate
cu caracter ocazional care nu necesită o calificare, i se poate aplica
regimul juridic al zilierilor, chiar dacă a dobândit o calificare în alt
domeniu.

Dan Dascalu, avocat partener la D&B David şi Baias: Din

redactarea Legii 52/2011 rezultă că pentru calificarea ca zilier este
relevantă activitatea desfăşurată (care trebuie să fie necalificată, aşa
cum menţionam mai sus), neexistând în legislaţie o interdicţie a
desfăşurării activităţii de zilier de către persoane cu studii superioare.
Prin urmare, considerăm că puteau şi pot lucra ca zilier inclusiv
persoane cu studii superioare, cu condiţia ca activităţile desfăşurate
pentru beneficiar să fie necalificate
https://projurista.ro/activitati-cu-caracter-ocazional-desfasurate-
de-zilieri/?cn-reloaded=1
Ce drepturi ai ca zilier şi de ce este posibil să primeşti mai
puţini bani de acum înainte 24 mai 2019, 06:11deAlina
MitranDevino fan Salvează în arhivădownload pdfprint
article Agricultura este sectorul care foloseşte cel mai mult
zilierii FOTO: Arhiva Legislaţia care reglementează
condiţiile în care se plătesc zilierii s-a modificat, iar
începând din mai 2019 veniturile acestora ar putea să
scadă. Câştigă, însă, un drept nou. O serie întreagă de
sectoare din economie folosesc zilieri, pe care îi plătesc
legal sau „la negru“,  fie pentru că specificul muncii este
sezonier, fie pentru că sunt fluctuaţii mari în activitate, fie
din diverse alte motive. Pe de altă parte, zilierii plătiţi legal
au, într-o oarecare măsură, drepturi similare cu cele ale
salariaţilor, însă veniturile, raportat la câştigul zilnic, chiar
şi atunci când se înţeleg cu angajatorul la plata unui venit
minim, sunt mai mari decât în cazul unui angajat cu
contract de muncă. Diferenţele le fac obligaţiile care se
plătesc statului. Până de curând zilierii nu datorau pentru
venitul obţinut decât impozitul pe venit, ceea ce le asigura
din partea angajatorului o sumă minimă de aproximativ 90
lei/ziua lucrată. Din această lună însă din aceşti bani se
pot opri şi sumele care reprezintă contribuţia la asigurări
sociale, fapt care, pe de o parte, le poate scădea zilierilor
venitul net (angajatorul nu este obligat prin lege să
acopere diferenţa), dar pe de alta le asigură dreptul la
pensie. „‫ׅ‬Pentru veniturile realizate din activitatea prestată
de zilieri se datorează contribuţia de asigurări sociale,
conform prevederilor Codului fiscal, conferind zilierului
calitatea de asigurat în sistemul public de pensii. Baza de
calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru zilieri o
constituie remuneraţia brută primită pentru activitatea
prestată de zilieri .Calculul, plata şi declararea contribuţiei
de asigurări sociale sunt în sarcina beneficiarului“, a
transmis Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin
intermediul unui comunicat de presă, cu referire la noile
modificări legislative în domeniu aduse prin O.U.G nr.
26/2019. Zilierii nu beneficiază de servicii medicale
gratuite Pentru cei care acceptă să fie plătiţi ca zilieri
principalul câştig era venitul, mai mare decât al unui
angajat cu contract de muncă, cu normă întreagă, plătit cu
salariul minim pe economie, pentru că în cazul zilierilor nu
se plătea până de curând contribuţia la asigurările sociale
şi nu se plăteşte în continuare contribuţia la sănătate,
motiv pentru care zilierii, însă, nu sunt asiguraţi în sistemul
public de sănătate. Pe de altă parte, zilierului i se
datorează pentru fiecare zi în care s-a prezentat la muncă
aceeaşi sumă convenită, chiar dacă într-o zi angajatorul a
avut nevoie de el doar două ore. Banii îi poate primi şi
zilnic, dar şi sub forma unui salariu, proporţional cu zilele
lucrate.„Angajatorul, de obicei, negociază cu zilierul restul
de plată, nu prea e interesat zilierul de contribuţii. Ideea
este că, raportat la luna întreagă, zilierii câştigă mai mult
decât un angajat cu contract de muncă“, a declarat un
angajator. Avantajul muncii cu zilieri este mai mult al
angajatorului, care nu are nevoie, constant, de aceeaşi
forţă de muncă. Angajatorul, în schimb, nu poate primi mai
mult de 90 zile la lucru, într-un an, aceeaşi persoană, cu
excepţia câtorva sectoare reglementate legal. „Niciun zilier
nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o
perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui
an calendaristic, cu excepţia zilierilor care prestează
activităţi în domeniul agriculturii, creşterii animalelor în
sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor,
bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul
grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor
acreditate, precum şi în domeniul viticol; în cazul acestora,
perioada nu poate depăşi 180 de zile cumulate pe durata
unui an calendaristic“, prevede legea. Din decembria
2019, evidenţa tuturor zilierilor ar urma să se ţină
electronic, mai prevăd noile reglementări.
Citeste mai mult: adev.ro/przmoh
 IMI CASTIG PAINEA SAU AJUT DE BUNA VOIE , IL
AJUT PE TATA CAI BATRAN SI A INTRETINE

Contract individual de munca  |  0 comentarii

Conventie civila de prestari servicii pentru zilieri sau muncitori sezonieri. Cateva notiuni
de baza. In intelesul legii, urmatorii termeni se definesc dupa cum urmeaza:
a) zilier - persoana fizica ce are capacitate de munca si care desfasoara activitati
necalificate, cu caracter ocazional, pentru un beneficiar. Pot desfasura activitati cu
caracter ocazional persoanele fizice, cetateni romani sau straini, in conditiile legii;
b) beneficiar de lucrari, denumit in continuare beneficiar - persoana juridica pentru care
zilierul executa activitati cu caracter ocazional;
c) Registrul de evidenta a zilierilor (download) - registrul cu regim special intocmit de
catre beneficiar pentru a tine evidenta zilnica a zilierilor.
d) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si
completarile ulterioare, legea care reglementeaza modul in care zilierii pot executa
activitati cu caracter ocazional este  Legea 52/2011 - Legea
zilierilor;
e) Raportul dintre zilier si beneficiar se stabileste fara incheierea unui contract de
munca.
   
CONVENTIE CIVILA DE PRESTARI SERVICII (model)

Incheiata astazi _____in temeiul art. 942 Cod Civil si urmatoarele, intre :

    I. Partile contractante:

    1. S.C. .............................., cu sediul in .................... str. .................., nr. .....,

telefon ............., cont virament nr. ....................., deschis la ...................... reprezentata
prin ................... in calitate de ............, numita in prezentul contract beneficiar, si:
    2. Dl (D-na) ...................., domiciliat(a) in ..................., str. ................. nr. ......,
judetul .............., nascut(a) in localitatea ............... la data de .................. posesor al
actului de identitate seria ............, nr. ................., eliberat de ............., la data
de .............., codul numeric personal ..............., in calitate de prestator de servicii
(executant), am incheiat prezenta conventie civila in urmatoarele conditii stabilite de
comun acord:

    II. Obiectul conventiei civile

    - activitatea/lucrarea care urmeaza sa fie prestata ..................
    - remuneratia bruta stabilita pentru prestatie .................. lei
    - data efectuarii platii/remuneratiei ...............................
       - beneficiarul va retine si va vira obligatiile legale catre  AFP in cota de 16% din
remuneratia pe care o datoreaza ctre prestator.
    III. Drepturile si obligatiile partilor

    1. Angajatorul se obliga:

    - sa-l remunereze pe prestator pentru rezultatul muncii sale;
    - sa creeze prestatorului conditii corespunzatoare de munca, cu respectarea normelor
de protectia muncii;
    - sa retina si sa vireze impozitul prevazut de lege pentru venitul realizat de prestator.

    2. Prestatorul se obliga:

    - sa presteze activitatea sau sa predea lucrarea la termenul convenit, in conditiile si de
calitatea ceruta de beneficiar;
    - sa respecte secretul lucrarilor si regulile disciplinare stabilite de beneficiar pentru
salariatii sai;
    - sa respecte normele de protectie a muncii specifice activitatii.

    IV. Durata conventiei civile

         Prezenta Conventie se incheie pentru o perioada de _______
      
  V. Modificarea conventiei civile

    Modificarea oricarei clauze a conventiei civile se poate face numai prin intelegere intre
parti, convenita in scris, prin act aditional la inspectoratul teritorial de munca.

    VI. Incetarea conventiei civile

    Prezenta conventie civila inceteaza:

    1. prin acordul scris al partilor;
    2. din initiativa temeinic motivata a uneia din parti.

    VII. Raspunderea partilor

    Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor asumate prin prezenta

conventie civila atrage raspunderea partii in culpa, in afara de cazurile de exonerare
prevazute de lege.
    Litigiile ivite in derularea prezentei conventii civile se solutioneaza pe cale amiabila sau
de catre Instantele judecatoresti competente, in cazul in care nu s-au solutionat pe cale
amiabila.
    Prezenta conventie civila a fost incheiata in trei exemplare, cate unul pentru fiecare
parte, iar al treilea exemplar pentru AFP _____.

 (Beneficiar)                                            (Executant)

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE Agenţia Naţională de

Administrare Fiscală Direcţia Generală Regională a Finanţelor
Publice Braşov Serviciul Asistenţă pentru Contribuabili Str.
Mihail Kogălniceanu nr. 7 Braşov, jud. Braşov REGIMUL
FISCAL APLICABIL VENITURILOR DIN ACTIVITĂȚI CU
CARACTER OCAZIONAL DESFĂȘURATE DE ZILIERI
ZILIER: persoana fizică, cetăţean român sau străin, ce are
capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu
caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneraţii;
BENEFICIAR: unitățile administrativ-teritoriale, persoana
juridică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală,
întreprinderea familială, pentru care zilierul desfășoară activități
necalificate cu caracter ocazional. [articolul 1 alineatul (1)
literele a) şi b) din Legea 52/2011] Durata activităţii ocazionale
care poate fi exercitată este de minimum o zi, corespunzător cu
8 ore de muncă. [articolul 4 alineatul (1) din Legea 52/2011]
Niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi
beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe
durata unui an calendaristic şi nici nu poate presta activităţi
în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an
calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari.

Excepţii: - zilierii care prestează activităţi în domeniul

agriculturii, creşterii animalelor în sistem extensiv prin
păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor,
activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în
subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul
viticol; în cazul acestora, perioada nu poate depăşi 180 de
zile cumulate pe durata unui an calendaristic [articolul 4
alineatele (4), (6) din Legea 52/2011] - zilierii care ocupă un loc
de muncă în urma intermedierii realizate de o agenţie acreditată
pot presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă de
maximum 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic
[articolul 135 din Legea 52/2011] Beneficiarul nu poate utiliza o
persoană mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu
în activităţile de tip zilier, dar dacă activitatea depusă de zilier
necesită o perioadă mai mare, acesta poate fi utilizat pe bază de
contract de muncă pe perioadă determinată. [articolul 4
alineatele (7), (8) din Legea 52/2011] Munca necalificată cu
caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii
prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională: a)
agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01; b)
silvicultură, cu excepţia exploatărilor forestiere - diviziunea 02;
c) pescuit şi acvacultură - diviziunea 03; d) activităţi de
organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor - grupa 823;
e) publicitate - grupa 731; f) activităţi de interpretare artistică -
spectacole - clasa 9001, activităţi-suport pentru interpretarea
artistică - spectacole - clasa 9002 şi activităţi de gestionare a
sălilor de spectacole - clasa 9004; g) creşterea şi reproducţia
animalelor semidomesticite şi a altor animale - clasa 0149; h)
activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente -
diviziunea 5621; i) activităţi de întreţinere peisagistică -
plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu
excepţia facilităţii de locuit particulare - clasa 8130; j)
restaurante - clasa 5610; k) baruri şi alte activităţi de servire a
băuturilor - clasa 5630; l) activităţi ale grădinilor zoologice,
botanice şi ale rezervaţiilor naturale - clasa 9140. m) hoteluri şi
alte facilităţi de cazare - diviziunea 55; facilităţi de cazare
similare - clasa 5510; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi
perioade de scurtă durată - clasa 5520 - tabere de copii,
organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin
unităţile din subordinea acestuia; n) facilităţi de cazare pentru
vacanţe şi perioade de scurtă durată - clasa 5520 - cabane; o)
activităţi ale bazelor sportive - clasa 9311; p) activităţi ale
cluburilor sportive - clasa 9312. Activităţile de manipulare
mărfuri şi activităţile de curăţenie şi întreţinere se prestează
numai în domeniile de activitate menţionate anterior. [articolul
13 alineatele (1) şi (2) din Legea 52/2011] 2 OBLIGAŢII
FISCALE ÎN CAZUL VENITURILOR REALIZATE DE
ZILIERI Venitul realizat de zilieri sub forma remuneraţiei
zilnice reprezintă venit asimilat salariului pentru care zilierul
datorează: - impozit pe salarii, 10% asupra diferenţei între
remuneraţia brută şi CAS; - contribuţia de asigurări sociale, 25%
asupra remuneraţiei brute, începând cu veniturile lunii mai 2019,
conferind zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de
pensii. Activitatea desfăşurată nu conferă zilierului calitatea de
asigurat în sistemul public de sănătate. Acesta se poate asigura
opţional în sistemul public de sănătate potrivit articolului 180
din Codul fiscal. Pentru remuneraţia plătită zilierilor,
beneficiarul nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă.
[articolele 76 alineatul 2 litera r), 78 alineatul (2) litera b), 138
litera a), 139 alineatul (1) litera s) din Codul fiscal şi articolul 9
alineatele (1) - (3) din Legea 52/2011] DECLARARE ŞI
PLATĂ Impozitul şi contribuţia de asigurări sociale (CAS)
datorate de zilieri se calculează şi se reţine de beneficiarul
lucrărilor şi se declară în declaraţia 112 la secţiunea A şi
secţiunea E din cadrul anexei 1.2 Asigurat. Declararea şi virarea
la bugetul de stat a impozitului şi CAS calculate şi reţinute se
efectuează de către beneficiarul de lucrări până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste
venituri. [articolele 7 şi 9 din Legea 52/2011, articolele 80
alineatul (1), 132, 146 alineatul (3) şi 147 din Codul fiscal] Prin
excepţie, calculează şi reţin impozitul şi CAS aferent veniturilor
fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, declară şi
plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului
pentru care se datorează, următorii beneficiari de lucrări: a)
asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial,
persoane juridice; b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe
profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până
la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi
exclusiv; c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe
veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un
număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv; d) persoanele fizice
autorizate şi întreprinderile individuale, precum şi persoanele
fizice care exercită profesii liberale şi asocierile fără
personalitate juridică constituite între persoane fizice, persoanele
fizice care deţin capacitatea de a încheia contracte individuale de
muncă în calitate de angajator, care au, potrivit legii, personal
angajat pe bază de contract individual de muncă. [articolele 80
alineatul (2), 146 alineatul (3),147 alineatul (4) din Codul fiscal]
ATENŢIE! Numărul zilierilor nu se ia în calculul numărului
mediu de salariaţi (exclusiv 3) în funcţie de care se stabileşte
termenul de declarare şi de plată lunar sau trimestrial. La
calculul acestui număr se au în vedere numai salariaţii cu
contract de muncă din declaraţia 112. [articolul 80 alineatul (3),
articolul 147 alineatele (6) şi (7) din Codul fiscal] REGISTRUL
ELECTRONIC DE EVIDENȚĂ A ZILIERILOR  Beneficiarii
de lucrări efectuate de zilieri au obligaţia de a înfiinţa, completa
şi transmite Registrul electronic de evidenţă a zilierilor. 
pentru înfiinţarea Registrului, Beneficiarul obţine numele de
utilizator şi parola de la inspectoratul teritorial de muncă în a
cărui rază teritorială îşi are sediul;  completarea Registrului se
face cu ajutorul aplicaţiei informatice pentru dispozitive mobile
"Inspecţia Muncii", în conformitate cu instrucţiunile de utilizare
obţinute de pe pagina de internet a inspecţiei Muncii, fiind
disponibilă și distribuită în mod gratuit prin accesarea
aplicaţiilor PlayStore sau AppStore, în funcţie de sistemul de
operare al dispozitivului mobil;  în Registru se completează în
ordine cronologică, în termenele prevăzute de lege, toţi zilierii
care prestează pentru beneficiar activităţi necalificate, cu
caracter ocazional;  Registrul se transmite on-line de către
Beneficiar sau de către persoanele împuternicite de acesta, prin
aplicaţia informatică "Inspecţia Muncii", după completarea
acestuia în cadrul aceleiaşi aplicaţii. (Ordinul 1140/2020 pentru
aprobarea Metodologiei de întocmire și transmitere a Registrului
electronic de evidență a zilierilor, precum și înregistrările care se
efectuează în acesta) 3 FACILITĂȚI pentru activitățile
desfășurate de zilieri afectate de întreruperea sau restrângerea
activității ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2 
pentru zilierii care îşi desfășoară activitatea într-unul din
domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca
urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pentru o
perioadă de 3 luni, la alegerea beneficiarului de lucrări, dar nu
mai târziu de 31 decembrie 2020, se acordă de la bugetul de stat
o sumă reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de
muncă;  beneficiarii de lucrări vor acorda aceste sume din
bugetul propriu, la momentul plății contravalorii muncii zilnice
și, ulterior, le vor deconta integral, la cerere, de la bugetul de
stat prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și
agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a
municipiului București. Decontarea se efectuează în termen de
cel mult 10 zile de la data depunerii cererii, în baza unei
proceduri care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (Ordonanța
de urgență 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate
salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice
determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2,
precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă)
-----------------------------------------------------------------------------
---- BAZA LEGALĂ: - Legea 227/2015 privind Codul fiscal cu
modificările şi completările ulterioare; - Legea 52/2011privind
exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de
zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; -
Ordinul 831/600/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii 52/2011; - Ordinul 1140/2020 pentru
aprobarea Metodologiei de întocmire și transmitere a Registrului
electronic de evidență a zilierilor, precum și înregistrările care se
efectuează în acesta, publicat în Monitorul Oficial 651 din 23
iulie 2020 - Ordonanța de urgență 132/2020 privind măsuri de
sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației
epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului
SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării
forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial 720 din 10
august 2020. Material informativ actualizat la data de
09.11.2020

LEGEA ZILIERILOR
 Durata zilnică de executare a activităţii unui zilier nu poate
depăşi 12 ore. Zilierul minor care are capacitatea de muncă va
putea lucra 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe
săptămână. Zilierul minor nu va efectua activitate în timpul
nopţii. Chiar dacă părţile convin un număr mai mic de ore de
activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel
puţin 8 ore de muncă.Respingeri de neconstituţionalitate (1)
(3) Zilierul minor poate presta activităţi necalificate cu caracter
ocazional la împlinirea vârstei de 16 ani. Prin excepţie, minorul
cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani poate presta activităţi
necalificate cu caracter ocazional numai cu acordul părinţilor
sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu
dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel
nu îi sunt periclitate dezvoltarea şi sănătatea personală.
(4) Niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi
beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe
durata unui an
calendaristic.Modificări (4), Derogări (2), Reviste (1)
(5) Beneficiarul nu poate utiliza zilieri pentru desfăşurarea unor
activităţi în beneficiul unui terţ.Modificări (1), Reviste (1)
Art. 5. -
(1) Beneficiarul are următoarele
drepturi:Modificări (1), Doctrină (1)
a) să stabilească activităţile pe care urmează să le desfăşoare
zilierul, locul executării activităţii şi durata acesteia;
b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a
lucrărilor.
(2) Beneficiarul are următoarele
obligaţii:Modificări (1), Jurisprudenţă, Reviste (2)
a) să înfiinţeze Registrul de evidenţă a zilierilor conform
modelului prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă
din prezenta lege. Registrele de evidenţă a zilierilor se
păstrează la sediul beneficiarului şi/sau la punctele de lucru,
după caz;Modificări (3), Puneri în aplicare (1), Jurisprudenţă
b) să completeze Registrul de evidenţă a zilierilor, înainte de
începerea activităţii, conform instrucţiunilor prevăzute în
anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta
lege;Modificări (3), Puneri în aplicare (1)
c) să prezinte Registrul de evidenţă a zilierilor organelor de
control abilitate;Modificări (3), Puneri în aplicare (1)

Acesta este un fragment din Legea nr. 52/2011 privind

exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri. Cumpăraţi documentul în formă
actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care
permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

d) să asigure informarea zilierului cu privire la activitatea pe

care urmează să o presteze, precum şi cu privire la drepturile şi
obligaţiile sale;Jurisprudenţă
e) să plătească zilierului remuneraţia cuvenită, prin orice mijloc
de plată admis de lege, la sfârşitul fiecărei zile; plata
remuneraţiei se poate realiza cel mai târziu la sfârşitul
săptămânii sau al perioadei de desfăşurare a activităţii, numai
cu acordul exprimat în scris de către zilier şi beneficiar;
modalitatea de plată electronică şi aspectele care privesc plata
remuneraţiei se stabilesc prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.Modificări (2), Doctrină (1)
(3) În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, beneficiarul are
următoarele obligaţii:Modificări (1), Doctrină (1)
a) să asigure securitatea şi sănătatea în muncă a zilierilor;
b) să asigure instruirea zilierului, înainte de începerea activităţii
şi/sau la schimbarea locului de muncă, cu privire la pericolele la
care poate fi expus şi la măsurile de prevenire şi protecţie pe
care trebuie să le respecte;
c) să solicite zilierilor asumarea pe propria răspundere, prin
semnătură, că starea sănătăţii le permite desfăşurarea
activităţilor repartizate de beneficiar;Modificări (1)
d) să pună la dispoziţie zilierilor echipamente de muncă
adecvate, care nu pun în pericol securitatea şi sănătatea
acestora;
e) să asigure, în mod gratuit, echipamente individuale de
protecţie adecvate activităţii desfăşurate de zilieri;
f) să comunice de îndată, către inspectoratul teritorial de
muncă pe raza căruia s-a produs, orice eveniment în care au
fost implicaţi zilieri;
g) să înregistreze accidentele de muncă suferite de zilieri în
timpul activităţii; modalitatea de înregistrare se stabileşte prin
normele metodologice de aplicare a prezentei legi.Puneri în
aplicare (1)
Art. 6. -
Cercetarea evenimentului în care au fost implicaţi zilieri se
realizează de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza
căruia acesta s-a produs.
Art. 7. - Modificări (1), Doctrină (1), Comentarii expert (1)
Acesta este un fragment din Legea nr. 52/2011 privind
exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri. Cumpăraţi documentul în formă
actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care
permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

(1) Plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea

prestată de zilier este în sarcina beneficiarului.Modificări (1)
(2) Cuantumul impozitului prevăzut la alin. (1) este de 16%
calculat la remuneraţia brută şi se virează în conformitate cu
prevederile art. 58 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
cu modificările şi completările
ulterioare.Modificări (2), Referinţe (1), Comentarii expert (1)
Art. 8. - Modificări (1), Proceduri (1)
(1) Beneficiarul are obligaţia să înregistreze, în Registrul de
evidenţă a zilierilor, în ordine cronologică, toţi zilierii cu care
exercită activităţi cu caracter ocazional în baza prezentei legi.
Registrul se întocmeşte zilnic, exceptând perioadele în care nu
se apelează la serviciile zilierilor.Puneri în
aplicare (1), Jurisprudenţă
(2) Beneficiarul va înainta lunar, până cel târziu la data de 5 a
fiecărei luni, către inspectoratul teritorial de muncă unde îşi are
sediul, un extras al Registrului de evidenţă a zilierilor conţinând
înregistrările din luna precedentă. Transmiterea extrasului se
poate face şi pe suport electronic, după caz. Modelul registrului
electronic de evidenţă a zilierilor şi modalitatea de completare
se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei
sociale şi persoanelor vârstnice.Puneri în
aplicare (1), Jurisprudenţă
(3) Inspecţia Muncii va centraliza la nivel naţional datele
transmise potrivit alin. (2) de către inspectoratele teritoriale de
muncă, pentru a monitoriza şi verifica respectarea prevederilor
prezentei legi.
Art. 9. - Modificări (1)
(1) Activitatea desfăşurată în condiţiile prezentei legi nu
conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemele de asigurări
publice. Acesta se poate asigura, opţional, la sistemul public de
pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi la sistemul
de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
(2) Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri
nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii nici de către
zilier, nici de către beneficiar.Modificări (1)
Art. 10. - Puneri în aplicare (1)
În situaţia producerii unui eveniment care are ca urmare
accidentarea/decesul zilierului, beneficiarul este obligat să
asigure cheltuielile necesare îngrijirilor medicale/înmormântării
din fonduri proprii, în cazul în care evenimentul s-a produs din
vina beneficiarului.Modificări (1)

Acesta este un fragment din Legea nr. 52/2011 privind

exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri. Cumpăraţi documentul în formă
actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care
permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

Art. 11. - Puneri în aplicare (1), Reviste (3), Doctrină (1)

(1) Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o
remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negociere
directă între părţi, în condiţiile prevăzute la alin. (2).
(2) Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu
poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim
brut pe ţară garantat în plată şi se acordă la sfârşitul fiecărei
zile de lucru sau la sfârşitul săptămânii, înainte de semnarea în
Registru de către zilier şi beneficiar.Modificări (1), Derogări (1)
(3) Dovada plăţii remuneraţiei se face prin semnătura zilierului
în Registru.
Art. 12. - Comentarii expert (1)
(1) Zilierii au următoarele obligaţii în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă:Doctrină (1)
a) să îşi însuşească şi să respecte măsurile de prevenire şi
protecţie stabilite de beneficiar;Modificări (1)
b) să utilizeze corect echipamentele de muncă puse la
dispoziţie de către beneficiar;Modificări (1), Jurisprudenţă
c) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie
acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul
destinat pentru păstrare;
d) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea,
schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de
securitate proprii ale echipamentelor de muncă;Jurisprudenţă
e) să comunice imediat beneficiarului orice situaţie de muncă
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol
pentru securitatea şi sănătatea zilierilor;Modificări (1)
f) să pună la dispoziţia inspectorilor de muncă informaţiile şi
documentele solicitate cu ocazia controlului.

Acesta este un fragment din Legea nr. 52/2011 privind

exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri. Cumpăraţi documentul în formă
actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care
permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

(2) Beneficiarul care foloseşte minori în vârstă de cel puţin 15

ani şi de cel mult 18 ani pentru desfăşurarea de activităţi
necalificate cu caracter ocazional are obligaţia de a respecta
toate dispoziţiile legale privitoare la protecţia minorilor la locul
de muncă.Modificări (1)
Art. 13. - Jurisprudenţă, Reviste (3), Doctrină (1)
(1) Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în
următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din
economia naţională, actualizată:Modificări (1), Reviste (1)
a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea
01;Reviste (1)
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere - diviziunea 02;
c) pescuit şi acvacultură - diviziunea 03;
d) colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase -
clasa 3821 şi clasa 3811;
e) recuperarea materialelor - grupa 383;
f) comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al
animalelor vii - grupa 462;
g) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor
- grupa 823;
h) publicitate - grupa 731;
i) activităţi de interpretare artistică - spectacole - clasa 9001,
activităţi-suport pentru interpretarea artistică - spectacole -
clasa 9002 şi activităţi de gestionare a sălilor de spectacole -
clasa 9004;Reviste (1)
j) activităţi de cercetare-dezvoltare în biotehnologie - clasa
7211, activităţi de cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi
inginerie - clasa 7219;
k) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi
umaniste - clasa 7220 (săpături arheologice);
l) activităţi de întreţinere peisagistică - plantarea, îngrijirea şi
întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit
particulare - clasa 8130;
Acesta este un fragment din Legea nr. 52/2011 privind
exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri. Cumpăraţi documentul în formă
actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care
permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

m) creşterea materialului săditor - creşterea plantelor

ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operaţiuni
de îngrijire/curăţare a pomilor, activităţi ale pepinierelor, cu
excepţia celor pentru arbori de pădure - clasa 0130;
n) activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor
naturale - clasa 9140;
o) creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi a altor
animale - clasa 0149;
p) hoteluri şi alte facilităţi de cazare - diviziunea 55; facilităţi de
cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată - clasa 5520
- tabere de copii (organizate de Ministerul Tineretului şi
Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea
acestuia);Modificări (1)
q) facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă
durată - clasa 5520 - cabane;
r) activităţi ale bazelor sportive - clasa 9311;
s) activităţi ale cluburilor sportive - clasa 9312;
ş) activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente -
diviziunea 5621.
(2)  Activităţile de manipulare mărfuri şi activităţile de
curăţenie şi întreţinere se prestează numai în domeniile de
activitate prevăzute la alin. (1).

CAPITOLUL IIIRăspunderea contravenţională

Art. 14. - Doctrină (1)

(1) Următoarele fapte săvârşite de beneficiar constituie contravenţii şi se
sancţionează după cum urmează:Modificări (2)

Acesta este un fragment din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea

unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.
Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi
un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă
actualizată, fără mesaje publicitare.

a) încălcarea prevederilor art. 11 alin. (2), cu amendă de 10.000 lei;

b) încălcarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. a) -d), art. 5 alin. (3) lit. e) -
g) şi art. 8 alin. (1) şi (2), cu amendă de 6.000 lei;Jurisprudenţă
c) încălcarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. e), constând în lipsa acordului
pe care zilierul şi beneficiarul trebuie să-l exprime în scris pentru ca plata
remuneraţiei să se realizeze cel mai târziu la sfârşitul săptămânii sau al
perioadei de desfăşurare a activităţii, se sancţionează cu amendă de la
1.000 la 5.000 lei;Modificări (1)
d) încălcarea prevederilor art. 7, cu amendă de 20.000 lei şi interzicerea
utilizării zilierilor pe toată durata de existenţă a
beneficiarului;Modificări (1)
e) beneficiarul care foloseşte zilieri pentru alte activităţi decât cele
expres reglementate de prezenta lege se sancţionează cu amendă de la
10.000 la 20.000 lei;Modificări (1)

Acesta este un fragment din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea

unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.
Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi
un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă
actualizată, fără mesaje publicitare.

f) beneficiarul care foloseşte zilieri pentru desfăşurarea de activităţi

necalificate cu caracter ocazional fără respectarea dispoziţiilor art. 4 se
sancţionează cu amendă de 6.000 lei.Modificări (1)
(2) Prevederile alin. (1) se completează cu dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
(3) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de
ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data
comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin.
(1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în
procesul-verbal.Modificări (1)

Art. 15. - Doctrină (1)

(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.
14 alin. (1) lit. a), b), e) şi f) se realizează de către inspectorii de muncă.
(2) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 14
alin. (1) lit. d) se realizează de către Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală.
CAPITOLUL IVDispoziţii finale

Art. 16. - Reviste (1), Doctrină (1)

Litigiile dintre beneficiar şi zilier nerezolvate pe cale amiabilă se
soluţionează de către judecătoria competentă în a cărei rază teritorială
se află locul desfăşurării activităţii zilierului.Modificări (1)
 Art. 17. -
În termen de 10 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I, ministrul muncii, familiei şi protecţiei
sociale şi ministrul finanţelor publice vor aproba prin ordin comun
normele metodologice de aplicare a prezentei legi*).
*) A se vedea Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi
persoanelor vârstnice şi al ministrului finanţelor publice nr.
831/600/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385
din 3 iunie 2015, care a abrogat Ordinul ministrului muncii, familiei şi
protecţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice nr.
1.439/1.930/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter
ocazional desfăşurate de zilieri.
Conventia civila pentru prestari servicii: avantaje, mod de
intocmire si cadru legal
de Colorful.hr | February 12, 2020

Conventia civila de prestari servicii se incheie pentru efectuarea de activitati cu caracter

ocazional sau intamplator, iar activitatea prestata pe baza acestui document nu poate fi
inscrisa in obiectul de activitate al societatii respective. 

De asemenea, semnarea acestui acord nu presupune subordonarea prestatorului fata de

persoana juridica responsabila cu plata venitului, iar pentru activitatea prestata nu se
poate stabili timpul de munca, mijloacele prin care aceasta va fi dusa la indeplinire si alte
elemente similare. 

In cele ce urmeaza, vom discuta despre conventia civila de prestari servicii si vom
prezenta principalele diferente dintre acest acord si contractul individual de munca. 
 Cadrul legal al conventiei civile
 Conditiile care trebuie indeplinite
 Durata unei conventii civile de prestari servicii
 Ce statut au veniturile obtinute prin aceasta metoda
 Care sunt riscurile incheierii unei conventii civile
 Diferenta intre un contract individual de munca si o conventie civila

Cadrul legal al conventiei civile 

Contractele civile de prestari servicii intra sub incidenta art. 1.851 din Noul Cod Civil, care
prevede ca, prin contractul de antrepriza, antreprenorul se obliga sa execute pe riscul sau
o lucrare, fie ea materiala sau intelectuala, sau sa presteze un anumit tip de serviciu
beneficiarului, pentru un pret stabilit dinainte. 

Tot in documentul legal se specifica si ca aceste dispozitii se aplica si antreprizei pentru

lucrari de constructii, atat timp cat sunt compatibile cu regulile particulare prevazute
pentru acest contract. 
 Potrivit legii, lucrarile de antrepriza pot consta in servicii precum confectionarea unui
obiect sau constructia unui imobil, dar si in prestari de servicii precum reparatia de
instalatii sanitare, obiecte de uz casnic etc.

Citeste si: Cinci motive pentru care ai nevoie de servicii software de administrare personal
si pontaj

Conditiile care trebuie indeplinite

Conform prevederilor legislative, o conventie civila poate fi incheiata de catre orice
persoana care doreste sa presteze servicii in scopul obtinerii de venituri, atat timp cat
indeplineste cel putin patru din urmatoarele conditii. 

1. Persoana fizica prestatoare de servicii are dreptul de a-si alege atat locul, cat si modul
de desfasurare a activitatii, dar si programul de lucru. Avand in vedere ca aceasta este
o activitate desfasurata in mod independent, persoana prestatoare isi poate stabili
atat programul, cat si locul din care o va duce la bun sfarsit;
2. Riscurile ce survin in urma desfasurarii activitatii sunt asumate strict de persoana care
presteaza respectiva activitate. Astfel, un prestator trebuie sa-si ia toate masurile de
securitate in munca, intrucat, in cazul unui accident, el isi va asuma eventuala
incapacitate temporara de munca. De altfel, angajatul va trebui sa se asigure atat
pentru concedii, cat si pentru eventuale indemnizatii; 
3. O persoana fizica prestatoare de servicii are dreptul de a desfasura acest tip de
activitate pentru mai multi beneficiari. Potrivit legii, prestatorul va putea sa efectueze
acele activitati atat la acelasi client, cat si la clienti diferiti, insa nu este obligat sa faca
acest lucru; 
4. Activitatea pentru care se incheie acordul va fi efectuata de persoana fizica prin
utilizarea capacitatii sale intelectuale sau a abilitatilor fizice, in functie de natura
acesteia;
5. Persoana face parte dintr-un corp profesional cu rol de reglementare si supraveghere
a profesiei pe care o desfasoara, conform legislatiei care reglementeaza exercitarea
profesiei respective;
6. Pentru desfasurarea activitatii fizice descrise in acord, persoana care o va desfasura se
va folosi in mod exclusiv de patrimoniul sau. Astfel, prestatorul se va folosi de imobilul
sau, echipamentul sau, biroul sau ori orice alte resurse care sunt necesare pentru
finalizarea activitatii. 
Durata unei conventii civile de prestari servicii
Atunci cand vine vorba de o conventie de prestari servicii, persoana fizica prestatoare are
dreptul de a-si alege timpul in care sa efectueze respectiva activitate. De asemenea,
durata unui astfel de acord nu poate fi una determinata, deoarece prestatorul si persoana
juridica nu se afla intr-o relatie interprofesionala, precum cea care se incheie in urma unui
contract individual de munca. 

De mentionat este si faptul ca beneficiarul produsului sau al serviciului nu va plati

prestatorul in functie de timpul pe care acesta l-a petrecut pentru ducerea la bun sfarsit a
sarcinii, ci pentru valoarea totala a obiectului sau serviciului care face obiectul
contractului. De asemenea, un astfel de document trebuie sa fie cu titlu ocazional. 

Citeste si: Cum reduci costurile cu un angajat

Ce statut au veniturile obtinute prin aceasta metoda

Veniturile obtinute din conventii civile au statutul de venituri din alte surse si sunt supuse
impozitului pe venit. 

Avand in vedere ca aceste conventii se incheie pentru activitati care nu au caracter de

continuitate, ci unul ocazional, persoana care le presteaza nu este inregistrata fiscal si nici
nu are obligatia sa o faca. Intrucat „caracterul de continuitate” nu este concret definit in
Codul fiscal, veniturile aferente acestor activitati se incadreaza la art. 114, alin 2, lit. g.
Conform actului normativ, pentru aceste activitati, beneficiarul va dispune retinerea la
sursa a unei cote de 10% din impozitul pe venit. 

Pentru veniturile obtinute din alte surse, persoana fizica nu trebuie sa plateasca CAS
(contributia de asigurari sociale). Totusi, pentru veniturile din prestari servicii, se datoreaza
CASS (contributia de asigurari sociale de sanatate), in conditiile in care venitul obtinut de
persoana fizica in cauza a depasit plafonul anual de 12 salarii de baza minime brute.
Totusi, calculul acestui plafon nu se efectueaza doar pe baza veniturilor din alte surse, ci
ca un cumul al acestora si al veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala, veniturile
din asocieri cu persoane juridice, venituri din agricultura, din investitii sau venituri din
cedarea folosintei bunurilor.  

Calculeaza aici taxele datorate pentru suma

obtinuta: https://www.calculatorvenituri.ro/#venituridinaltesurse 

Care sunt riscurile incheierii unei conventii civile 

La fel ca orice alt acord legal, si o conventie civila poate prezenta anumite riscuri, atat
pentru beneficiar, cat si pentru persoana fizica prestatoare de servicii, dupa cum urmeaza:

Riscuri de natura fiscala 

Daca prestatorul de servicii efectueaza o activitate independenta, insa este platit prin
conventia civila, iar in urma unui control se stabileste acest lucru, CC va putea fi
recalificata, prin intermediul unui raport de munca. 
Aceasta recalificare este necesara, intrucat veniturile obtinute pentru o activitate
dependenta sunt impozitate diferit fata de cele obtinute pentru prestarea de servicii. In
cazul in care se descopera aceasta abatere, persoanele juridice beneficiare ale activitatii
independente ar putea fi sanctionate administrativ si obligate sa plateasca retroactiv
impozitele si taxele pe care le-ar datora persoanei in cauza. 

Riscuri referitoare la legislatia muncii

In cazul in care, in urma unui control, un inspector ITM constata ca o conventie civila
mascheaza, de fapt, un contract individual de munca, angajatorul va avea de suferit. 

Pentru ca reprezentantii ITM, spre deosebire de inspectorii fiscali, nu au competenta de a

recalifica o conventie civila intr-un contract individual de munca, acestia pot constata
neincheierea unui contract individual de munca si vor putea considera munca realizata de
prestatorul de servicii drept „munca la negru”. Pentru aceasta practica, un angajator poate
risca amenzi cuprinse intre 10.000 si 20.000 de lei pentru fiecare persoana neincadrata
corect in campul muncii, iar in cazul in care se identifica mai mult de 6 persoane angajate
„la negru”, fapta este considerata infractiune, iar persoana juridica risca inchisoare de la
trei luni la doi ani sau amenda. 

Citeste si: Orele suplimentare – de ce stau angajatii peste program si la ce trebuie sa fie

atenti angajatorii

Diferenta intre un contract individual de munca si o

conventie civila 
Spre deosebire de contractul individual de munca, o conventie civila ofera prestatorului o
mai mare libertate in ceea ce priveste timpul de lucru si nu necesita prezenta sa la birou. Si
beneficiarul este avantajat, intrucat acesta nu mai trebuie sa plateasca taxe si impozite la
fel de mari pentru persoana prestatoare. 

Totusi, o persoana platita prin intermediul conventiei civile nu va beneficia de aceleasi

drepturi precum un angajat cu contract individual de munca si, in cazul unui accident de
munca, angajatorii nu isi asuma responsabilitatea, intrucat nu este obligat de lege. De
asemenea, acestuia nu-i va fi platita contributia pentru concedii si indemnizatii sociale, la
fel ca in cazul contractului individual de munca. 

Trebuie mentionat ca o conventie civila nu are o forma prestabilita, iar atunci cand
intocmeste documentul, angajatorul trebuie sa se asigure ca respecta toate prevederile
conventiei civile, pentru a nu incalca legea. De asemenea, este foarte important ca
angajatorul sa nu mascheze o conventie civila intr-un contract individual de munca,
intrucat sanctiunile pot fi drastice. 

In cele ce urmeaza, va oferim un model de conventie civila. 

Particularităţi ale contractului

civil, încheiat potrivit codului
civil, faţă de contractul de muncă,
încheiat în baza codului muncii

De

Grigorie Lăcriţa

 -

septembrie 16, 2011

6
 Share

Facebook

Contractul civil este acordul între două sau mai multe persoane în scopul de a
produce efecte juridice, constând, în general, în realizarea unui produs, executarea
unei lucrări, prestarea unui serviciu.

Contractul civil este contractul în temeiul căruia o persoană fizică,

denumită executant/prestator se obligă să realizeze un produs, să execute o
lucrare, să presteze un serviciu pentru şi sub autoritatea unui beneficiar, persoană
fizică sau juridică, în schimbul unei plăţi convenite.

Orice persoană poate încheia un număr nelimitat de contracte civile pentru

executarea oricărui bun (produs, lucrare, serviciu) existent în comerţ (în circuitul
civil, care se vinde şi se cumpără).

Este cunoscut că, clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine

prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori
prin contracte colective de muncă. Spre exemplu, pentru anul 2005, s-a prevăzut
prin Hotărârea Guvernului nr. 2.346 din 14 decembrie 2004 pentru stabilirea
salariului de bază minim brut pe ţară că “salariul de bază minim brut pe ţară
garantat în plată” este de 310 lei. În baza unor asemenea dispoziţii legale nu se pot
negocia, nu se pot încheia contracte de muncă şi nu se pot acorda efectiv salarii
sub 310 lei în anul 2005. Asemenea prevederi legale nu au aplicabilitate pentru
contractele civile.

Contractele civile nu sunt legate de timp, nu se încheie nici cu timp integral de

lucru şi nici cu timp parţial de lucru, nu se încheie nici pe durată nedeterminată,
nici pe durată determinată; ele au menirea de a produce efecte juridice constând în
“a da”, în “a face”, respectiv de realizare a unui bun, de executarea a unei lucrări,
de prestare a unui serviciu.

Codul civil (în vigoare din anul 1865) nu conţine dispoziţii cu privire la capacitatea
de muncă, vârsta sub care o persoană nu poate fi încadrată în muncă, vârsta după
care o persoană nu mai poate desfăşura activitate (în funcţie şi de condiţiile de
muncă), zile nelucrătoare (sărbători legale) etc. Acestea, ca şi altele,
constituie unele din marile neajunsuri ale Codului civil, ale cărui prevederi
datează din perioada în care pe actualul teritoriul al ţării noastre predominau
relaţiile de producţie feudală (prin lege s-a abolit iobăgia în anul 1864, respectiv în
anul în care a fost decretat şi promulgat Codul civil, dar relaţiile de producţie
bazate pe iobăgie erau puternice şi după intrarea în vigoare a acestuia). În
perioada în care a fost elaborat Codul civil nu numai că nu existau reglementări cu
privire la interzicerea încadrării în muncă a copiilor, munca în condiţii grele,
vătămătoare, periculoase etc., dar practic nici nu se puneau asemenea probleme
din moment ce ţăranul iobag şi familia sa erau legaţi de pământ şi nu aveau voie să
plece de pe  moşie, ei putând fi vânduţi odată cu pământul de care erau legaţi.
Aceste relaţii erau întărite, de regulă, prin acte ale puterii de stat feudale.

Un alt neajuns al Codului civil constă în faptul că nu conţine nici reglementări cu

elementele minime pe care trebuie să le conţină un contract civil şi cu atât mai
mult nu prezintă un “model de contract civil”, aşa cum prevede Codul muncii un
“model – cadru al contractului individual de muncă” (A se vedea Ordinul Ministrului
Muncii şi Solidarităţii Sociale nr. 76 din 11 martie 2003 privind modificarea şi
completarea modelului-cadru al contractului individual de muncă prevăzut în anexa
la Ordinul Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale nr. 64/2003). Ca urmare a
acestui fapt fiecare parte dintr-un contract civil consideră că are “libertate deplină”
de a stipula ce crede de cuviinţă într-un asemenea document. Consider că orice
contract civil trebuie să conţină, după caz, cel puţin elementele prevăzute în
modelul de contract civil prezentat în anexă.

Persoana juridică poate încheia contracte civile nu în calitate de angajator, ci de

beneficiar. Persoana fizică poate încheia contracte civile atât în calitate de
beneficiar, cât şi de executant.

Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea atât a unui contract de
muncă, cât şi a unui contract civil în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi
ilicite ori imorale.

Munca prestată în temeiul unui contract civil nu-i conferă executantului vechime în
muncă.

Persoanele care desfăşoară activitate pe bază de contract civil nu au calitate de

salariat, iar beneficiarul nu are calitatea de angajator; beneficiarul nu are obligaţia
legală de a înfiinţa un “registru general de evidenţă a contractelor civile”, respectiv
a prestatorilor.

Persoanele care desfăşoară activitate pe bază de contracte civile nu au “funcţie” şi

nici “funcţie de bază”, nu pot cumula mai multe funcţii şi nu se pot afla în
“incompatibilitate pentru cumulul unor funcţii”, nu sunt obligate să declare nici unui
beneficiar sau instituţii de stat ce activităţi desfăşoară pe bază de contract civil,
întrucât beneficiarul are obligaţia legală să-i calculeze, reţină şi vireze impozitul, cu
cota de 16% în timpul anului, conform art. 52 alin (1) din Codul fiscal, iar după
încheierea anului fiscal are loc stabilirea şi plata impozitului pe venitul net anual
impozabil, conform art. 84, care dispune:

“Art. 84 – (1) Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de
organul fiscal competent, pe baza declaraţiei de venit, prin aplicarea cotei de 16%
asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv.

(5) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere,
în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(6) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală

se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de
impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite
potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare”.

Drepturile şi obligaţiile părţilor dintr-un contract civil sunt cele stabilite prin
negociere între acestea şi înscrise în acesta.

Contractul civil poate fi modificat numai prin acordul părţilor şi conform celor
convenite între acestea vizând, în general, obiectul, locul activităţii, felul muncii,
condiţii de muncă, de plată, termenul limită de realizare etc.

Suspendarea contractului civil poate interveni prin acordul părţilor, prin act
unilateral al uneia din părţi sau în alte cazuri expres convenite între părţi.

Nerespectarea oricăreia dintre condiţiile stipulate în contractul civil încheiat atrage

nulitatea acestuia, dacă părţile nu au convenit altfel.

Printr-un contract civil se urmăreşte înfăptuirea unor obiective bine determinate

(realizarea unui produs, executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu), într-o
anumită perioadă, până la un anumit termen, fără ca pe beneficiar să-l intereseze
câte persoane participă la realizare, în câte zile, câte ore munceşte pe zi, dacă
lucrează şi noaptea, în zilele de sărbători legale, cu ce efort etc. Ca urmare, în
încheierea unui contract civil nu există noţiunile de: concediere; concediu de
odihnă, de boală, de maternitate, fără plată etc.; condiţii de muncă normale,
deosebite, specifice; misiune de muncă temporară; muncă temporară; muncă
suplimentară, de noapte, în zilele de repaus; muncă forţată; norme de muncă;
salariaţi permanenţi, nepermanenţi, cu muncă la domiciliu etc.; sărbători legale;
pauză de masă, de repaus zilnic, repaus săptămânal; preaviz; timp de muncă pe
perioadă nedeterminată, determinată; vechime în muncă etc.

Scopul urmărit printr-un contract civil fiind obţinerea unui produs, a unei lucrări, a
unui serviciu, bine determinate, contractul se consideră executat pe baza acestora
(care constituie obiectul contractului) şi nu a altor elemente, precum “timpul de
muncă”. Oricât de mult timp ar consuma executantul, dacă nu-i oferă beneficiarului
obiectul contractului (constând într-un produs, o lucrare, un serviciu), contractul nu
se consideră executat; spre exemplu, când se comandă o pictură, un portret care
să exprime fidel o persoană, nu se negociază “timpul de lucru al pictorului”, iar o
asemenea lucrare nu se poate face pe bază de contract de muncă, cu timp integral
sau parţial, ci numai pe baza unui contract civil. Un pictor portretist poate realiza o
asemenea lucrare “în timp” de 3 zile. Un alt pictor poate realiza aceeaşi lucrare –
sau chiar de calitate şi/sau valoare inferioară – “în timp” de 100 de zile, iar alţii
niciodată.

Contractele civile se încheie în formă scrisă. Obligaţia de a încheia contractul civil în

formă scrisă revine beneficiarului. În cazul societăţilor comerciale cu capital
majoritar de stat şi al regiilor autonome, produsele, lucrările şi serviciile care
urmează a fi obţinute pe bază de contracte civile se impune a fi stabilite de consiliul
de administraţie.

Contractele civile nu se înregistrează nici la inspectoratele teritoriale de muncă şi

nici la alte instituţii de stat.
Persoanele care prestează munca în baza unui contract civil nu sunt cuprinse
obligatoriu, prin efectul legii în sistemul asigurărilor sociale de stat (pentru pensie,
sănătate, şomaj). Acestea se pot asigura prin actul lor de voinţă.

Drepturile băneşti acordate executantului/prestatorului, în baza unui contract civil,

nu se plătesc din fondul de salarii, ci se trec direct pe cheltuieli sau costuri, după
caz.
Legea 52/2011  privind exercitarea unor activitati cu caracter
ocazional desfasurate de zilieri  a fost publicata in Monitorul
Oficial nr. 276 din 20.04.2011, iar Normele metodologice
de aplicare  a Legii 52/2011 au fost publicate in Monitorul
Oficial nr. 300 din 02.05.2011

Actul normativ reglementeaza modul in care zilierii pot

executa activitati cu caracter ocazional, prin derogare de le
Legea 53/2003 – Codul Muncii.

In ce domenii se poate lucra cu zilieri?

Domeniile in care se pot presta activitati care au caracter

ocazional sunt: agricultura, vanatoare si pescuit, silvicultura,
exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura
si viticultura, apicultura, zootehnie, spectacole, productii
cinematografice si audiovizuale, publicitate, activitati care au
caracter cultural, manipulari de marfuri, activitati de
intretinere si curatenie.

Registrul de evidenta a zilierilor

Conform actului normativ, beneficiarul (persoana juridica

pentru care zilierul executa activitati cu caracter ocazional) are
obligatia intocmirii unui registru, denumit prin lege “ Registru
de evidenta a zilierilor” pentru toate persoanele care
desfasoara activitati cu caracter ocazional.

Registrul de evidenta a zilierilor este un registru cu

regim special, care se tipareste si se inseriaza de Imprimeria
Nationala, iar distribuirea se face la cerere si contra cost de
Inspectia Muncii prin Inspectoratele teritoriale de munca.

Specificatiile pentru intocmirea registrului de evidenta a

zilierilor, cuprind:

* Inscrierile in registrul de evidenta a zilierilor se fac numai cu

cerneala sau pasta albastra;
* Orice modificare a datelor inscrise se face cu taierea cu o
linie orizontala cu pasta rosie si prin inscrierea datelor corecte
deasemenea cu pasta rosie, lasand vizibila inscrierea
anterioara si prin aplicarea stampilei si semnaturii
beneficiarului de lucrari;
* Inscrierea datelor se face in ordinea cronologica pentru toti
zilierii cu care beneficiarul are raporturi de munca;
* Registrul se intocmeste zilnic, exceptand perioadele in care
nu se apeleaza la serviciile zilierilor.
* Numele se completeaza cu majuscule, fiind necesara si
initiala tatalui

Beneficiarul de lucrari are obligatia de a transmite catre

inspectoratul teritorial de munca, o copie a registrului
continand inregistrarile din luna precedenta, certificata
“conform cu originalul” pana cel tarziu la data de 5 a fiecarei
luni.

In cazul in care activitatile cu caracter ocazional se desfasoara

prin subunitati, carora le-a fost delegata competenta de a
incheia raporturi juridice cu zilieri, obligatiile cu privire la
conducerea, completarea si transmiterea registrului de
evidenta a zilierilor , revine acestora.

Raportul dintre zilier si beneficiar se stabileste fara incheierea

unui contract de munca.  Zilierul are dreptul la o remuneratie
stabilita prin negociere directa intre zilier si beneficir,
dar nu poate fi mai mica de 2 lei si mai mare de 10 lei
pe ora, conform legii.

ATENTIE ! Plata se va face la sfarsitul fiecarei zile de lucru.

Varsta minima a persoanelor care desfasoara activitati cu

caracter ocazional trebuie sa fie de 16 ani.

Durata de timp pentru o zi este de minim o zi, corespunzator

cu 8 ore de munca, si maxim 12 ore, respectiv sase ore in cazul
minorilor. Daca, intr-o zi, munca desfasurata de catre zilier se
rezuma la un timp mai mic, legea prevede ca acesta sa fie platit
de catre beneficiar ca si cum ar fi lucrat opt ore.

Perioada maxima de prestare a muncii catre acelasi beneficiar

este de 90 de zile calendaristice cumulate pe durata unui an.
De asemenea, legea prevede ca beneficiarul nu poate angaja
zilieri sa desfasoare activitatea in beneficiul unui tert.

IMPORTANT! Dovada platii remuneratiei zilnice se

face prin semnatura zilierului in Registrul de
evidenta a zilierilor.

Cea mai mare sanctiune prevazuta in actul normativ este

pentru incalcarea prevederilor privind retinerea si virarea
impozitului de catre beneficiar, fiind sanctionata atat
cu amenda de 20.000 lei, cat si cu interzicerea utilizarii
zilierilor pe toata durata de existenta a beneficiarului;

Incalcarea prevederilor cu privire la durata activitatii,

respectiv cuantumul indemnizatiei, se sanctineaza
cu amenda de 10.000 lei;

Incalcarea prevederilor cu privire la intocmirea si transmiterea

registrului de evidenta a zilierilor, precum si incalcarea
prevedrilor cu privire la obligativitatea beneficiarului de a
asigura zilierului echipament de lucru si protectie, se
sanctioneaza cu amenda de 6.000 lei.

Obligatii din punct de vedere fiscal

Din punct de vedere fiscal, veniturile realizate de zilieri, sub

forma remuneratiei zilnice pe fiecare beneficiar de
lucrari, reprezinta venit asimilat salariului, pentru care
se datoreaza impozit pe venit in cuantul de 16% aplicat asupra
indemnizatiei brute.

Beneficiarul de lucrari are obligatia calcularii retinerii

impozitului la data fiecarei plati a remuneratiei brute zilnice,
si de asemenea ii revine obligatia virarii impozitului la bugetul
de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in
care se platesc aceste venituri.

Pentru veniturile realizate din activitatea prestata de zilieri nu

se datoreaza contributiile sociale obligatorii nici de catre zilier,
nici de catre beneficiar.

Activitatea desfasurata de zilieri nu confera acestora calitatea

de asigurat in sistemul public de pensii, sistemul asigurarilor
sociale pentru somaj si nici in sistemul de asigurari sociale de
sanatate. Acesta va putea incheia, optional, o asigurare de
sanatate si/sau de pensie.

ei ce vor să folosească, în acest an, lucrători cu ziua trebuie să

știe că în anul încheiat recent au apărut mai multe noutăți
importante în legislația privind zilierii. De exemplu, din vara
lui 2020, angajatorii trebuie să folosească, în mod obligatoriu,
pentru a transmite autorităților informații privind lucrătorii cu
ziua, registrul electronic de evidență a zilierilor, care l-a
înlocuit pe cel în format tipărit.

Discuții practice LIVEAcces gratuit pentru abonații premium

ORA 11:00, 5 APRILIE 2022 ȚUCA

ZBÂRCEA & ASOCIAȚIIDiurne și detașări în transporturi: cum aplicăm noul cadru legal din
domeniu. Perspective de legislația muncii și implicații fiscale VREAU SĂ PARTICIP
Firmele și PFA-urile, obligate să folosească registrul
electronic de evidență a zilierilor

Din 25 iulie 2020, utilizarea exclusivă a registrului electronic

al zilierilor a devenit obligatorie pentru cei ce folosesc munca
lucrătorilor cu ziua. Registrul electronic al zilierilor apăruse în
decembrie 2019, dar în cursul anului încheiat recent au apărut
și regulile oficiale pentru completarea și transmiterea acestuia,
ceea ce a însemnat și trecerea de la utilizarea variantei tipărite
a registrului la folosirea exclusivă a versiunii electronice.
Registrul electronic al zilierilor, care-i obligatoriu acum pentru
firmele și PFA-urile care folosesc lucrători cu ziua, poate fi
folosit atât în varianta pentru dispozitive mobile, cât și în
varianta pentru desktop.

Practic, acum e disponibilă atât aplicația pentru telefoane și

tablete (se numește „Inspecția Muncii”), cât și versiunea
pentru laptopuri sau desktopuri (accesibilă pe site-ul
Inspecției Muncii).

Dacă nu completează zilnic registrul electronic de evidență a

zilierilor, indiferent de perioada efectivă în care zilierii
lucrează pentru ei, cei care folosesc serviciile unor astfel de
muncitori riscă amenzi de 6.000 de lei.

Asta înseamnă că, dacă vrea să evite amendarea, pentru un

zilier ce lucrează timp de zece zile, beneficiarul trebuie să
completeze acel registru în fiecare dintre acele zile.

Și primăriile pot angaja, mai nou, lucrători cu ziua

Din noiembrie 2020, autoritățile locale pot fi, alături de firme,

persoane fizice autorizate ori întreprinderi familiale,
beneficiare ale muncii lucrătorilor necalificați.

Concret, acum, primăriile și consiliile locale pot angaja zilieri,

care să desfășoare activități necalificate cu caracter ocazional.

Acordarea ajutorului pentru „angajarea” zilierilor a

fost prelungită

Beneficiarii muncii ocazionale care au întrerupt sau limitat

activitatea în 2020 din cauza coronavirusului au avut acces,
din vara anului recent încheiat, la decontarea unor mici
porțiuni din sumele pe care trebuie să le plătească zilierilor.

Ajutorul ar fi trebuit să se acorde doar până la sfârșitul lui

2020, dar autoritățile au decis prelungirea sa până la 30 iunie
2021.
 Ajutorul financiar e oferit pentru zilierii care își desfășoară
activitatea în domeniile de activitate afectate de criza generată
de coronavirus și constă în acordarea unei sume de 35% din
remunerația cuvenită pentru ziua de muncă. Banii se acordă
pe o perioadă de trei luni (nu mai târziu de 30 iunie 2021),
prin agențiile pentru plăți și inspecție socială.

În ce condiții se poate folosi munca

zilierilor
Potrivit Legii 52/2011, lucrătorii cu ziua pot activa în mai
multe domenii:
 agricultură, vânătoare și servicii anexe ;
 silvicultură, cu excepția exploatări forestiere;
 pescuit și acvacultură;
 activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor;
 publicitate;
 activități de cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste
(săpături arheologice);
 creșterea materialului săditor - creșterea plantelor
ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operațiuni
de îngrijire/curățare a pomilor, activități ale pepinierelor, cu
excepția celor pentru arbori de pădure;
 activități de interpretare artistică - spectacole, activități-suport
pentru interpretarea artistică - spectacole, activități de
gestionare a sălilor de spectacole și tabere de copii organizate
de Ministerul Tineretului și Sportului, direct sau prin unitățile
din subordinea sa;
 creșterea și reproducția animalelor semidomesticite și a altor
animale;
 activități de alimentație (catering) pentru evenimente;
 activități de întreținere peisagistică - plantarea, îngrijirea și
întreținerea de parcuri și grădini, cu excepția facilității de
locuit particulare;
 restaurante;
 baruri și alte activități de servire a băuturilor;
 activități ale grădinilor zoologice, botanice și ale rezervațiilor
naturale;
 hoteluri și alte facilități de cazare; facilități de cazare similare;
facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată
- tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului și
Sportului, direct sau prin unitățile din subordinea acestuia;
 facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată
- cabane;
 activități ale bazelor și cluburilor sportive;
 activități de manipulare a mărfurilor și activitățile de curățenie
și întreținere în domeniile enumerate anterior.

Aceeași lege stabilește și cât poate lucra un zilier pe parcursul

unui an. De principiu, un astfel de lucrător nu poate activa mai
mult de 120 de zile pe an, dar există și domenii exceptate de la
această regulă, în care poate lucra până la 180 de zile anual.

Când vine vorba de plată, chiar dacă remunerația brută orară a

zilierilor se stabilește prin negociere directă cu angajatorul,
conform Legii 52/2011, aceasta nu poate fi mai mică decât
valoarea pe oră a salariului minim brut pe țară. În
curând, după cum a promis Guvernul, salariul minim brut pe
țară se va majora până la 2.300 de lei, ceea ce înseamnă că, în
acest an, plata zilierilor nu poate fi mai mică de 13,5 lei/oră.

Din remunerația brută, firmele și PFA-urile trebuie să scadă,

să declare (cu formularul fiscal 112) și să achite la stat
impozitul pe venit (cotă: 10%) și contribuția la pensii (cotă:
25%), potrivit Legii zilierilor.

Tot Legea 52/2011 stabilește că activitatea desfășurată de zilier

nu conferă calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate.
Însă, dacă dorește, zilierul se poate asigura opțional în
sistemul public de sănătate.
Citește mai mult despre bine de stiut 2021, zilieri, zilieri
2021, legea zilierilor, registru electronic, registru de
evidenta, registru de evidenta a zilierilor, angajare
zilieri, angajatori, PFA, autoritati locale, primarii, stare de
alerta