CAIET

DE
PRACTICĂ
DREPTUL MUNCII SI DREPTUL AFACERILOR

Stagiar: STANESCU GEORGIANA

Filiala DÂMBOVIȚA
Anul 1

2019

1
 Dreptul afacerilor/dreptul muncii

SITUAȚIA 1
La 1 ianuarie 2019, în societatea “Alfa” S.R.L. s-a încheiat un contract colectiv de muncă, semnat de
către manager şi reprezentanţii salariaţilor care erau încadraţi în societate în acel moment. Potrivit
acestui contract, salariul minim în societate a fost stabilit la 2.500 lei.
Managerul societăţii “Alfa” S.R.L. decide angajarea a trei tineri proiectanţi. În acest scop, publică în
ziarul local un anunţ în care menţionează oferta de locuri de muncă, solicitând depunerea de C.V. –
uri din partea candidaţilor şi precizând condiţiile de angajare:
- studii de specialitate;
- vârsta maximă: 35 de ani;
- cunoştinţe operare computer.
Cu prilejul interviului, managerul selectează trei dintre candidaţi, care corespund în cea mai bună
măsură standardelor cerute. Aceştia sunt angajaţi cu perioadă de probă pentru perioada 1 iunie 2019–
30 septembrie 2019, contractul individual de muncă definitiv urmând a fi încheiat cu data de 31
octombrie 2019. Pe parcursul perioadei de probă, în funcţie de performanţele obţinute de aceştia,
managerul va decide salariul cuvenit la încheierea contractului individual de muncă definitiv.
Managerul decide ca salariaţilor nou angajaţi pe perioada de probă să le plătească un salariu de 2.080
lei. Raţionamentul său este următorul:
- este astfel respectat salariul minim brut pe țară, de 2.080 lei, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr.
937/2018;
- salariaţii respectivi nu sunt definitivi, ci sunt angajaţi doar cu perioadă de probă;
- la data la care s-a negociat contractul colectiv, ei nici nu erau angajaţi în unitate, deci contractul
colectiv nu le este opozabil.
Ulterior, managerul trece la angajarea efectivă a celor trei. Fiind vorba doar despre o perioadă de
probă, contractele individuale de muncă nu sunt redactate în scris, dar ele vor fi scrise şi înregistrate
când vor deveni definitive.

Cerințe:
1. Menționați cel puțin 5 greșeli ale managerului. Arătați care dintre acestea constituie contravenție
și cum ar putea fi sancționate.
2. Menţionaţi dacă managerul ar putea fi obligat la despăgubiri, de către cine şi de ce.
Raspuns:
1. Greșeli care le efectueaza managerul:
1. În anuțul postat acesta încalcă dreptul la egalitate de șanse prin discriminarea pe criteriu de vârsta.
2. Conform art. 16 alin. 1) Contractul trebuia încheiat în formă scrisă, în limba romană, cel târziu în
ziua anterioară începerii activitații de către salariat.

2
3. Conform art. 11) clauzele contractului individual de muncă nu pot conține prevederi contrare sau
drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca. Salariul
trebuie specificat în contract de la început și salariatul trebuie informat dinaintea încheierii în forma
scrisă a contractului individual de muncă.
4. Conform art. 31, alin. (4) pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi
are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în
regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă. Salariul oferit de 2080 de lei nu
trebuie sa fie mai mic decat cel specificat în contractul colectiv de munca de 2500 de lei, acesta fiind
aplicabil tuturor salariatilor indiferent de data la care au fost angajați salariații.
5. Conform art. 17 alin (3) persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi
informată cu privire la cel puţin următoarele elemente: identitatea părţilor, locul de muncă,
funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative,
precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului, criteriile de evaluare a activităţii
profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului, riscurile specifice postului, data de la
care contractul urmează să îşi producă efectele, în cazul unui contract de muncă pe durată
determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora, durata concediului de odihnă
la care salariatul are dreptul, condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata
acestuia, salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea
plăţii salariului la care salariatul are dreptul, durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi
ore/săptămână, indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale
salariatului, durata perioadei de probă.
2.Constituie contravenții următoarele fapte:
-Primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fară contract( art.260 lit. e1) si e1)2) – amendă
20.000 lei /persoană fară a depasi 200.000 de lei.
-Prestarea muncii de o persoană fară incheierea unui contract – amendă de la 500 la 1.000 de lei art.
260 lit f)
-Neînmanarea unui exemplar în original din CIM înainte de începerea activitații art. 260 lit. p)
-Neînregistrarea în Revisal a contractului individual de muncă cel târziu cu o zi anterior celei în care
se începe activitatea cu amendă de 1500 de lei/ persoană
-Stipularea în CIM a unor clauze contrare dispozitiilor legale cu amendă de la 2.000 la 5.000 de lei
art. 260 lit. d)
2. Petentul poate obține de la fostul angajator plata contribuțiilor sale sociale, recunoașterea vechimii
în muncă și plata cotizațiilor aferente, precum și despăgubiri, dacă acestea sunt justificate pentru
perioada în care a lucrat fară contract.

SITUAȚIA 2
Părţile contractului individual de muncă au convenit inserarea unei clauze de neconcurenţă. Potrivit
acesteia, salariatul nu va putea desfăşura activităţi concurente cu ale societății nici pe parcursul

3
executării contractului, şi nici după încetarea acestuia. Se consideră “activitate concurentă”
activitatea prestată în folosul oricărei societăți cu un obiect de activitate identic sau similar cu al
angajatorului.
În schimb, angajatorul se obligă la plata unei indemnizaţii egale cu 25% din salariul de bază, pe toată
durata contractului de muncă. Dacă salariatul încalcă obligaţia de neconcurenţă, acesta se obligă la
plata de penalităţi într-un cuantum reprezentând echivalentul în lei al sumei de 5000 €, stabilit
potrivit cursului BNR leu/euro din data efectuării plăţii.

Cerințe:
1. Arătați dacă înțelegerea de mai sus poate produce efecte juridice.
Reformulați prevederile de mai sus, pentru a le aduce în concordanță cu normele legale
Răspuns:
1. Întelegerea de mai sus nu poate produce efecte jurdice întrucat clauza de neconcurentă produce
efecte dupa încetarea raporturilor de muncă. Indemnizația este de cel puțin 50% din media veniturilor
salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetarii contractului individual de
muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mica de 6 luni, din
media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului. În acest caz este
egala cu 25% din salariul de bază.
În cazul nerespectării, cu vinovație, a clauzei de neconcurentă salariatul poate fi obligat la
restituirea indemnizației și, după caz, la daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care l-a
produs angajatorului.
Clauza de necncurentă nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei
salaraitului sau a specializării pe care o deține.
2. Reformulare:
Părţile contractului individual de muncă au convenit inserarea unei clauze de neconcurenţă.
Potrivit acesteia, salariatul nu va putea desfăşura activităţi concurente cu ale societății după încetarea
acestuia. Se consideră “activitate concurentă” activitatea prestată în folosul oricărei societăți cu un
obiect de activitate identic sau similar cu al angajatorului.
În schimb, angajatorul se obligă la plata unei indemnizaţii egale cu 50% din media veniturilor
salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetarii contractului individual de
muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din
media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului, pe toată durata
contractului de muncă. Dacă salariatul încalcă obligaţia de neconcurenţă, poate fi obligat la restituirea
indemnizatiei și, după caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs
angajatorului.

SITUAȚIA 3

4
La data de 1 martie 2019 este încheiat actul constitutiv al societații ,,Alfa ,, dl. Anton fiind desemnat
reprezentat legal al acesteia.
La data de 20 martie 2019, dl. Bucur, asociat în cadrul societații , observă ca dl. Anton nu a solicitat
înmatricularea acesteia în Registrul comerțului. Ca urmare, dl. Bucur se adresează de îndată oficiului
registrului comerțului, solicitând efectuarea înmatriculării. În plus , dl. Bucur îi solicită d-lui Anton
acoperirea prejudiciului produs prin nerealizarea înmatricularii, constând în pierderea unor
oportunitați de afaceri.
Cerințe:
1. Arătați dacă dl. Bucur putea solicita înmatricularea societății , având în vedere ca el nu era
desemnat ca reprezentant al acesteia.
2. Precizați dacă dl. Anton are obligația de acoperire a prejudiciului.
Răspuns:
1. Dl. Bucur poate solicita înmatricularea societății deoarece în aceasta situație după constatarea
unor neregularități organele societății sunt obligate să ia măsurile necesare pentru remedierea
lor.
2. Dl. Anton are obligația de acoperire a prejudiciului .Potrivit legii, fondatorii, reprezentanții
societății , precum și primii membrii ai organelor de conducere, de administrare și de control
ale societății răspund nelimitat și solidar pentru prejudicial cauzat prin neregularitățile
constatate (art. 49 din Legea nr. 31/1990).

SITUAȚIA 4
Dl. Anton și dl. Bucur au încheiat un contract având ca obiect un imobil. Dl. Anton a efectuat
o serie de modificări neautorizate în cadastrul funciar, inducându-l astfel în eroare pe dl.
Bucur cu privire la suprafața imobilului.
Ca urmare a acestor manopere frauduloase, dl. Bucur a acceptat cumpărarea imobilului cu un
preț cu 25% mai mare decat cel pe care l-ar fi achitat dacă ar fi cunoscut informațiile
cadastrale reale.
Cerințe:
1. Care sunt viciile de consimtământ care pot afecta un act juridic ? Arătați dacă în speță
consimțământul d-lui Bucur a fost viciat și, dacă da , identificați viciul de consimțământ.
2. Precizați dacă un contract încheiat sub imperiul unui viciu de consimțământ poate fi:
- anulat

5
- reziliat
- revocat
- supus rezoluțiunii
3. Arătați dacă solutia ar fi fost aceeași ,dacă dl. Anton nu ar fi realizat acele modificări
neautorizate în cadastrul funciar, dar ar fi omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe dl.
Bucur cu privire la o serie de împrejurări esențiale pentru încheierea contractului.
4. Arătați care sunt obligațiile vânzătorului, într-un contract de vânzare-cumpărare.

Răspuns:
1. Viciile de consimtământ care pot afecta un act juridic sunt: eroarea, dolul, violenta și
leziunea (art.1207 alin.(1) din Codul civil ).
Consimțământul d-lui Bucur a fost viciat. Viciul de consimțământ identificat este dolul .
Dolul reprezintă fapta unei părți a unui eventual contract fie de a induce în eroare cealaltă
parte prin manopere viclene, dolosive, pentru a determina să înceie contractual , fie a omite,
în mod fraudulos, de a informa asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.
În speță Dl. Anton a efectuat o serie de modificări neautorizate în cadastrul funciar,
inducându-l astfel în eroare pe dl. Bucur cu privire la suprafața imobilului.
2. Un contract încheiat sub imperiul unui viciu de consimțământ poate fi anulat.
3. Da. Solutia ar fi fost aceeași ,dacă dl. Anton nu ar fi realizat acele modificări neautorizate
în cadastrul funciar, dar ar fi omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe dl. Bucur cu
privire la o serie de împrejurări esențiale pentru încheierea contractului deoarece această
fapt intră sub incidența celuiași viciu de consimțământ: dolul.
4. Obligațiile vânzătorului, într-un contract de vânzare-cumpărare:
-să transmită proprietatea bunului sau, după caz, dreptul vândut;
- să predea bunul;
-să îl garanteze pe cumpărător contra evicțiunii și viciilor bunului.

SITUAȚIA 5

6
Ca urmare a nerespectării instrucțiunilor și normativelor de exploatare a echipamentului pe care
lucrează, dl. Anton produce o defecțiune majoră a acestui echipament. Angajatorul său realizează o
evaluare a pagubei și constată că repararea echipamentului va costa 20.000 lei.
Ca urmare, îi solicită d-lui Anton plata imediată a acestei sume.
Dl. Anton admite producerea defecțiunii, dar susține că prejudiciul produs prin acesta se ridică doar
la maximum 10.000 lei. El arată de asemenea că nu este obliat la plata prejudiciului dintr-o dată, ci
doar prin rețineri din salariu, în condițiile art. 257 din Codul muncii.
În aceste condiții, angajatorul emite o decizie în baza căreia efectuează rețineri de 30% din salariul
lunar al salariatului. Decizia are atasata evaluarea prejudiciului, din care rezultă că acesta are în
realitate un cuantum de 20.000 lei , deci va reține lunar o treime din salariu până la acoperirea
prejudiciului de 20.000 lei.
Cerințe:
1. Arătați dacă părțile se pot înțelege cu privire la cuantumul prejudiciului și la modalitatea de
recuperare a acestuia. Precizați dacă există vreo limită cu privire la o astfel de întelegere. Care
este denumirea legală a acestei înțelegeri?
2. Arătați dacă angajatorul a procedat corect. În caz că răspunsul este negativ, precizați care ar fi
fost procedura de urmat.
3. Sfătuiți-l pe dl. Anton cu privire la solutiile care îi stau la îndemână.
4. Arătați dacă angajatorul poate recupera paguba de la salariat, în condițiile în care nu i-a
aplicat acestuia nici o sancțiune disciplinară.
Răspuns:
1. Părțile se pot înțelege cu privire la cuantumul prejudiciului și la modalitatea de recuperare a
acestuia printr-un anajament de plată. Anajamentul de plată va fi utilizat ca un angajament de
plată a unei sume ce reprezintă o pagubă adusă firmei, titlu executoriu pentru recuperarea
pagubelor și totodată titlu executoriu pentru executarea silită , în caz de nerespectare a
angajamentului. Angajamentul de plată se întocmește într-un exemplar, de către persoana care
își ia angajamentul, în condițiile în care există documente din care rezultă pagube sau alte
obligații de plată (proces-verbal de control, proces-verbal al comisiei de inventariere, referat
de rebut sau alte documente ).
2. Angajatorul nu a procedat corect. Nu este suficient să emită doar o decizie în baza căreia să se
facă reținerea de 30% din salariul lunar al salariatului. Procedura corectă de urmat în
circumstanțele în care salariatul își recunoaște vina pentru imputarea sumelor se face in baza:
- procesului verbal de constatare și evaluare a pagubelor care s-au produs;
- decizie de imputare;
- listei de inventor a mijlocului fix, din care să rezulte operațiunile care privesc mișcarea,
creșterea sau diminuarea valorii mijlocului fix;
- angajamentul de plată.

SITUAȚIA 6
Directoratul societății „Alfa” SA cu sediul în Buzău a hotărât în unanimitate de voturi mutarea
sediului social în București.

7
 Acționarii societății au solicitat instanței de judecată anularea deciziei directoratului, considerând
că numai adunarea generală extraordinară a acționarilor are dreptul să decidă mutarea sediului
societății. Președintele directoratului a invocat în apărare prevederile actului constitutiv, în care
acționarii au prevăzut delegarea atribuțiilor adunării generale extraordinare a acționarilor,
directoratului, acesta acționând ca atare (potrivit actului constitutiv).
Cerințe:
1. Hotărârea directoratului este legală? Motivați.
2. Care sunt atribuțiile adunării generale extraordinare ce pot face obiectul delegării
directoratului, respectiv consiliului de administrație, prin actul constitutiv sau prin hotărâre a
adunării generale extraordinare a acționarilor?

Răspuns:

1. Hotărârea directoratului este legală întrucât în actul constitutiv, acționarii au prevăzut

delegarea atribuțiilor adunării generale extraordinare a acționarilor, directoratului, acesta
acționând ca atare (potrivit actului constitutiv).

2. Conform art.114, alin.2) o parte din atribuțiile generale extraordinare referitoare la mutarea
sediului, schimbarea obiectului de activitate, majorarea captalului social va putea fi exercitată
prin delegație și de către consiliul de administrație, respectiv directorat, dacă s-a prevăzut acest
lucru în actul constitutiv, dacă există o hotărâre a adunării generale extraordinare în acest sens.

SITUAȚIA 7
Între dl. Anton şi dl. Bucur intervine următoarea comunicare:
- Dl. Anton formulează ofertă de vânzare către dl. Bucur a unei cantităţi de marfă pentru suma
de 100 lei/kg.
- Dl. Bucur este de acord să cumpere cantitatea de marfă respectivă, dar pentru suma de 90 de
lei/kg.
- Dl. Anton refuză preţul de 90 lei.
- Dl. Bucur revine şi acceptă preţul iniţial de 100 lei.

Cerințe:
1. Arătați dacă dl. Anton mai poate respinge încheierea contractului, sau contractul este deja
încheiat. Argumentați
2. Arătați în ce constă diferența dintre „ofertă” și „invitația de a contracta”
3. Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească acceptarea, pentru a conduce la încheierea
unui contract?

8
Raspuns:
1. Acordul de voință al părților contractante se formează în două etape și anume :
a) Oferta de a contracta - trebuie sa fie fermă și neechivocă, precisă și completă.
b) Acceptarea ofertei - trebuie sa fie pură și simplă (fară rezerve sau modificari ale ofertei, altfel
constituie contraofertă), neîndoielnică și să nu fie tardivă (adică trebuie facută înainte de revocarea
ofertei). Întrucât Dl. Bucur acceptă oferta de 100 lei/kg condițiile sunt îndeplinite pentru încheierea
unui contract.
2. Conform Art. 14 alin. 1 din Convenţia de la Viena privitoare la vânzarea internaţională de mărfuri,
oferta de a contracta trebuie Să denote voinţa autorului de a se angaja în caz de acceptare. Oferta
trebuie să fie materializată într-un act pozitiv din care să rezulte fie expres (scrisoare, telegramă, fax
etc.), fie tacit intenţia de a contracta.
În primul rând, oferta trebuie să fie o manifestare de voinţă reală şi conştientă, serioasă şi fermă,
adică să conţină un angajament juridic neîndoielnic (animus contrahendi negotii). Oferta făcută în
glumă (iocandi causa), din curtoazie sau complezenţă ori dacă este făcută sub condiţie pur
potestativă în condiţiile art. 1010 C.civ., nu este valabilă.
Invitatia de a contracta este un act care nu conţine informaţiile complete ale obiectului contractului,
nici data limită de achiziţie şi de intrare în posesie nu conţine elementele esenţiale ale unei oferte de
vânzare, susceptibilă de a lega pe vânzător, dacă ar fi acceptată în acest fel de un terţ. Este vorba mai
degrabă de o propunere preliminară de a contracta, o invitaţie pentru cei interesaţi de a face oferte de
cumpărare, pe care vânzătorul va fi liber să le accepte sau nu (Curtea Supremă a Canadei, dec. civ.
din 06/04/1994, în J.L. Baudouin, Y. Renoud, op. cit., p. 1668).
3. Conform Art. 1196 din codul civil Acceptarea ofertei se realizează atunci când:
1) Orice act sau fapt al destinatarului constituie acceptare dacă indică în mod neîndoielnic acordul
său cu privire la ofertă, astfel cum aceasta a fost formulată, şi ajunge în termen la autorul ofertei.
Dispoziţiile Art. 1186 rămân aplicabile.
2) Tăcerea sau inacţiunea destinatarului nu valorează acceptare decât atunci când aceasta rezultă din
lege, din acordul părţilor, din practicile statornicite între acestea, din uzanţe sau din alte împrejurări.

SITUAȚIA 8

9
Societatea „Alfa” SA a întârziat plata salariilor cu 4 luni. Salariații se strâng pentru a discuta ce este
de făcut în această situație.
Dl. Anton propune declanșarea unui conflict colectiv de muncă. O grevă generală va determina
angajatorul la plata salariilor.
Dl. Bucur susține că fără să se organizeze într-un sindicat nu pot să-și apere drepturile, deoarece
legea prevede că salariații pot fi reprezentați la negocieri prin sindicat.
Dl. Constantin decide sa demisioneze. El nu va acorda niciun preaviz anajatorului, deoarece nici
acesta din urmaă nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale. Ceilalți salariați îi atrag atenția că în acest
caz nu își va mai recupera salariile restante, ba în plus va trebui să plătească și despăgubiri pentru
neacordarea preavizului.
Dl. Dan propune să se meargă în grup la ministerul de resort, solicitând plata salariilor restante.
Dl. Enache propune ca salariații să vină la fabrică, dar să lucreze lent/superficial și să producă mai
multe rebuturi. Nimeni nu poate fi obligat să lucreze bine, dacă nu i se plătește salariul.

Cerință:
1. Sunteți invitat la Adunarea generală a salariaților și ascultați punctele de vedere prezentate mai
sus. Cine are dreptate?
2. Cum îi sfătuiți pe salariați sa procedeze?

Răspuns:

Dreptate are Dl. Bucur care susține că fără să se organizeze într-un sindicat nu pot să-și apere
drepturile, deoarece legea prevede că salariații pot fi reprezentați la negocieri prin sindicat. Sindicatul
poate reprezenta în instantă salariații în vederea obținerii drepturilor salariale. De asemenea acesta
poate fi rezolvat și după acțiunea în instant a angajatorului prin mediere.

SITUAȚIA 9
Între dl. Anton şi dl. Bucur a intervenit un contract de vânzare – cumpărare a unui teren.
Cumpărătorul, dl. Bucur, solicită predarea actelor de proprietate a terenului. Vânzătorul, dl. Anton,
refuză să efectueze o astfel de predare, arătând că contractul nu a fost încheiat în formă scrisă,
autentificată la notariat.
Ca urmare, dl. Bucur solicită rezoluţiunea contractului.

Cerințe:
1. Arătați dacă instanţa poate pronunţa rezoluţiunea. Motivaţi.
2. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre reziliere, rezoluţiune şi nulitatea unui contract? Arătați
care dintre acestea poate interveni în speță.
3. Precizați care sunt condiţiile de validitate ale unui contract, precum şi dacă vreuna dintre acestea
este neîndeplinită în speţă.

10
4. Identificați elementele raportului juridic prezentat în speţă.

Răspuns:

1. Instanța nu poate propune rezoluțiunea contractului întrucât nu există un contract scris. Pentru
terenuri, pentru vânzarea-cumpărarea unui bun imobil (construcție, teren agricol) este necesar ca
actul să fie autentificat de notariatul competent ( de la locul unde este situat imobilul). De regulă,
transferul proprietății operează de drept, din momentul încheierii contractului. Când obiectul vânzării
îl constituie un bun imobil situat într-o regiune în care funcționează cărti funciare, transferul
proprietății asupra imobilului operează numai în momentul intabulării dreptului cumpărătorului în
cartea funciară. Întrucât contractul în cauză nu îndeplinește toate condițiile de validitate intervine
nulitatea contractului.

2. Asemănări și deosebiri dintre reziliere, rezoluțiune și nulitate:

- toate sunt cauze de ineficacitate a actului juridic
- nulitatea și rezoluțiunea produc efecte retroactiv iar rezilierea produce efecte în viitor și operează în
cazul contractelor cu executare succesivă, prestațiile executate nemaiputând fi restituite (în cazul
actelor juridice cu executare succesivă nici nulitatea nu produce efecte în trecut ci numai în viitor)
- nulitatea și rezoluțiunea presupun o hotărâre a organului juridic
- rezoluțiunea contractului este o sancțiune care intervine pentru neexecutarea culpabilă a
contractului sinalagmatic cu executare uno ictu și constă în desființarea retroactivă a acestuia și
repunerea părților în situația avută anterior încheierii contractului
- nulitatea presupune un act juridic încheiat cu nerespectarea unei conditii de validitate, pe când
rezoluțiunea presupune un act juridic valabil încheiat;
- nulitatea se aplică oricărui act juridic civil, în schimb rezoluțiunea sancționeaza numai contractele
sinalagmatice cu executare uno ictu;
– cauza de nulitate există în momentul încheierii actului juridic și constă în nerespectarea unei
dispoziții legale referitoare la încheierea valabilă a actului, în timp ce cauza rezoluțiunii constă în
neexecutarea culpabilă a obligațiilor de către una din parți, situație ulterioară momentului încheierii
actului juridic;
– nulitatea absolută nu este supusă prescripției extinctive, iar nulitatea relativă și rezoluțiunea sunt
supuse unor reguli diferite în ceea ce priveste începutul prescripției extinctive.

3. Condițiile de validitate ale unui contract sunt următoarele:

1. capacitatea de a contracta (este îndeplinită capacitatea civilă a persoanelor)

2. consimtământul părților ( este îndeplinită întrucât ambii au fost de acord pentru vânzarea și
cumpărarea terenului)
3. un obiect determinat și licit (terenul)
4. o cauză licită și morală- nu este specificată însă contractul este valabil chiar atunci când cauza nu
este expres prevazută. Existența unei cauze valabile se prezumă până la proba contrară.
5. pentru terenuri, pentru vânzarea-cumpărarea unui bun imobil (construcție, teren agricol) este
necesar ca actul sa fie autentificat de notariatul competent ( de la locul unde este situat imobilul).
Această condiție nu este îndeplinită intervenind nulitatea contractului.

11
4. Sub aspect structural raportul juridic este alcatuit din trei părti și anume:
-subiectele raportului juridic: peroanele fizice, respectiv dl. Anton si dl. Bucura
-conținutul raportului juridic: contractul de vânzare-cumparare
-obiectul raportului juridic: vânzarea terenului

SITUAȚIA 10
Dl. Anton, agent de vânzări al societății “Alfa” SRL, îi trimite un e-mail d-lui Bucur, întrebându-l
dacă dorește să achiziționeze:
- 300 componente de tipul T231, la prețul de 200 lei/buc;
- maximum 300 componente de tipul T 232, la prețul 200 lei/buc;
- 300 de componente T 233, la prețul cu care a mai achiziționat în trecut astfel de componente de la
societate.
Dl. Bucur răspunde că este interesat să achiziționeze toate cele trei categorii de componente, și că
solicită livrarea până pe 15 decembrie.
La data de 15 decembrie societatea “Alfa” SRL livrează cele trei categorii de componente, pe care dl.
Bucur refuză însă să le accepte, deoarece achiziționase între timp de la un alt furnizor.

Cerințe:
1. Arătați dacă între dl. Anton, ca reprezentant al societății “Alfa” SRL și dl. Bucur s-a încheiat un
contract de vânzare-cumpărare cu privire la componentele:
- T 231
- T 232
- T 233
2. Arătați care sunt consecințele refuzului d-lui Bucur în fiecare caz și dacă acesta poate fi obligat la
plata de despăgubiri.

Răspuns:

1. Vânzarea este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ, consensual și

translativ de proprietate.
Potrivit art. 1178 C. civ. „Contractul se încheie prin simplul acord de voinţe al părţilor dacă legea nu
impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă.” Deoarece conditiile de validitate a
conventiei este indeplinita, respectiv:
1. capacitatea de a contracta-indeplinită
2. consimtamântul valabil al partii care se obligă-prin raspunsul la oferta și transmiterea unui termen
de livrare exact ( 15 decembrie)
3. un obiect determinat (componentele T 231, T232, T233și cantitatea specificată), contractul este
valid.
SITUATIA 11

12
La data de 1 iulie 2019, d-na Antonia va împlini vârsta standard și stagiul minim de cotizare în
vederea pensionării. La data de 1 iunie 2019, aceasta face cerere pentru continuarea executării
contractului individual de muncă, până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Angajatorul îi respinge
cererea, arătând că, la data pensionării, contractul ei de muncă încetează de drept, potrivit art. 56 lit.
c) din Codul muncii.
În plus, postul său urmează să fie desfiițat, deci nu ar mai exista în mod obiectiv posibilitatea
menținerii în activitate. Ca urmare, angajatorul emite o decizie de încetare de drept a contractului, pe
care o înregistrează în Revisal.
D-na Antonia se adresează instanței ,solicitând anularea încetării contractului și reintegrarea în
funcție.

Cerințe:
1. Arătați dacă angajatorul a procedat corect.
2. Ce impact va avea asupra cotractului de muncă desfiițarea postului ?
3. Care considerați că va fi soluția instaței ?

Răspus:
1. Angajatorul nu a procedat corect. Coform art. 56 – alineatului (1) litera c) din Codul mucii
salariata nu trebuia concediată .
”c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare
pentru pensionare sau, pentru salariata care optează în scris pentru continuarea executării
contractului individual de muncă, la vârsta de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în
cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei
pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei
medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau II.”

2. Desființarea postului nu va avea nici un impact asupra contractului de muncă. Angajatorul nu

poate îngrădi sau limita dreptul salariatei de a continua activitatea în condițiile prevăzute la
alin. (1) lit. c) teza întâi («la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a
stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter excepțional, pentru salariata
care optează în scris pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în
termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condițiilor de vârstă standard și a
stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani» - n.red.)", Codul
muncii.
3. Soluția instanței va fi favorabilă angajatei. D-nei Antonia îi se va anula încetarea contractului de
munca și va fi reintegrată în funcție.

13
SITUATIA 12
La data de 1 martie 2018 a dobândit personalitate juridică societatea “Alfa” SRL cu sediul în Strada
Florilor nr. 1 din Bacău. Societatea a încheiat un contract de încheiere a echipamentelor necesare
desfășurării activității de la dl. Anton, pentru intervalul 1 aprilie 2018 – 31 martie 2019.
Societatea “Alfa” SRL efectuează plata chiriei conform contractului, dar la data de 1 iulie 2018, dl.
Anton solicită restituirea echipamentelor, deoarece tocmai a constatat că la același sediu din Strada
Florilor nr. 1 funcționează și o altă societate, “Beta” SRL, având același obiect de activitate.
Imobilul, prin structura lui și suprafața sa utilă, nu permite funcționarea mai multor societăți în
încăperi diferite sau în spații distinct partajate. Dl. Anton se teme că echipamentele puse la dispoziție
potrivit contractului de închiriere vor fi utilizate și de către cealaltă societate situată la același sediu.
Dl. Anton solicită în instanță anularea contractului de închiriere.

Cerințe:
1. Arătați dacă dl. Anton va obține în instanță anularea contractului de închiriere și dacă, în
condițiile în care chiria a fost plătită, va putea solicita restituirea echipamentelor
2. Arătați ce probe trebuie să facă dl. Anton.
3. Arătați dacă în cauză este vorba despre anularea contractului de închiriere sau de rezilierea
acestuia. Explicați.

Răspuns:

1. La înmatricularea societăţii comerciale şi la schimbarea sediului social, potrivit prevederilor

generale din Legea societăţilor comerciale nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, la sediul oficiului registrului comerţului se prezintă - documentul care atestă dreptul de
folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripţie se situează imobilul cu destinaţie de sediu
social, un certificat emis de organul fiscal, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de
sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra
aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existenţa altor contracte prin care s-a cedat dreptul de
folosinţă asupra aceluiaşi imobil, după caz. Numărul societăţilor comerciale ce funcţionează într-un
imobil nu poate depăşi numărul de încăperi sau spaţii distincte obţinute prin partajare.
În cazul în care din certificat rezultă că sunt deja înregistrate la organul fiscal alte documente care
atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social, se mai
depune şi o declaraţie pe propria răspundere, în formă autentică, privind respectarea condiţiilor
prevăzute de art. 17 din Lege – astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 54/2010, în vigoare de la
23.06.2010 –, potrivit cărora la acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societăţi numai dacă
imobilul, prin structura lui şi suprafaţa sa utilă, permite funcţionarea mai multor societăţi în încăperi
diferite sau în spaţii distinct partajate.
Dl Anton poate cere în instanță anularea contractului de închiriere întrucât societatea a fost
înmatriculată într-un spatiu care nu permite desfăsurarea activității de către 2 societați, astfel
societatea este înmatriculată ilegal.

14
2. Aceasta trebuie să facă dovada faptului că în imobil sunt două societăți care desfășoară aceeași
activitate și că societatea a fost înregistrată ilegal, astfel în lipsa unui sediu al societății contractual
este anulat.

SITUAȚIA 13
Extras din Contractul colectiv de muncă al Societății “Alfa” SRL:
(…) “Prin derogare de la prevederile art. 31 alin. (1) din Codul muncii, la încheierea contractului
individual de muncă se poate prevedea o perioadă de probă de maximum 90 de zile, atât la funcțiile
de execuție cât și de conducere”.
(…) „Prin derogare de la prevederile art. 75 din Codul muncii, persoanele concediate pentru
necorespundere profesională beneficiază de un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare”.
(…) „Prin derogare de la prevederile art. 81 alin. (4) din Codul muncii, termenul de preaviz în cazul
demisiei este de 45 de zile atât în cazul funcțiilor de execuție, cât și în cazul funcțiilor de conducere”.

Cerințe:
1. Arătați dacă se poate deroga prin contractul colectiv de muncă de la prevederile legale. În ce
condiții?
2. Care dintre prevederile de mai sus produc efecte juridice și care sunt lovite de nulitate? Explicați.

Răspuns:

1. Derogările de la Codul Muncii se pot face doar dacă sunt în favoarea salariațiilor.

2. Perioada maximă de 90 de zile pentru perioada de probă este o derogare care este în favoarea
salariatului, astfel aceasta poate fi introdusă în contractul individual de muncă.
Perioada maximă de preaviz pentru funcțiile de execuție este de 20 de zile lucrătoare iar pentru
funcțiile de conducere maxim 45 de zile lucrătoare în cazul concedierii. Perioada de 15 zile de
preaviz care se dorește sa fie introdusă este mai mica decât perioada de 20 de zile lucrătoare și este
nefavorabilă salariatul astfel aceasta nu poate fi introdusă în contractual individual de muncă.
Termenul de preaviz în cazul demisiei pentru funcțiile de execuție nu poate fi mai mare de 20 de zile
lucrătoare iar în cazul funcțiilor de conducere mai mare de 45 de zile lucrătoare, astfel termenul de 45
de zile atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru cele de execuție nu poate fi introdus în
contractual individual de muncă întrucât este în defavoarea salariatului.

SITUAȚIA 14
Societatea “Alfa” SRL formulează către un mai vechi client al său, dl. Anton, o oferta de vânzare.
Obiectul acesteia îl formează un echipament integrat de protecție a rețelei de calculatoare, iar prețul
indicat în ofertă este “prețul de catalog”.
Dl. Anton confirmă încheierea contractului.

15
Având în vedere neprecizarea expresă a prețului, dl. Anton consider că se află într-o etapă pre-
contractuală, de negpciere. Ca urmare, a doua zi, solicită reprezentantului societății furnizarea
echipamentului cu un discount de 15%.

Cerintă:
1. Consiliați reprezentantul societății “Alfa” cu privire la drepturile societății, în situația descrisă
mai sus.
2. Arătați dacă părțile se află in faza pre-contractuală sau în faza de executare a contractului.

SITUAȚIA 15
La data de 1 iulie 2018, dl. Anton avea, potrivit contractului individual de muncă, un salariu de 1.900
lei.
La data de 1 noiembrie 2018 a intrat in vigoare la nivelul unitații contractul colectiv aplicabil pentru
anii 2018-2019 care prevedea un salariu minim de 2.000 lei.
La data de 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 937/2018, prevăzând un
salariu minim de 2.080 lei.
Contractul colectiv de muncă aplicabil în unitate nu este modificat, el fiind menținut în forma în care
a fost înregistrat.
Anajatorul decide ca salariul cuvenit este cel stabilit prin contractual colectiv, care este obligatoriu
pentru părti, abia dupa expirarea acestuia se va putea plăti salariul stabilit prin act normativ.

Cerințe:
1. Arătați care este salariul minim la care este îndreptățit dl. Anton în prezent
2. Precizați ce are prioritate, dacă există neconcordanță între contractul individual de muncă,
contractul colectiv de muncă și actul normativ.
Răspuns:
1. Salariul minim la care este îndrepațit dl. Anton în acest moment este salariul minim de 2.080 de
lei, conform Hotărârea Guvernului nr. 937/2018 privind majorarea salariului minim pe economie.
2. Între contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă și actul normativ, actul
normativ are prioritate

SITUAȚIA 16
AB și AC, persoane fizice, au hotărât să constituie un SRL, și în acest sens au redactat, chiar ei, un
contract de societate, obținând, în termenul prevăzut de lege, de la registrul comerțului,
disponibilitatea firmei. AB și AC au adus fiecare, ca aport la capitalul social, un teren în valoare de
10.000 euro, iar AB a adus și un autoturism în valoare de 15.000 euro.
Contractul încheiat sub semnătură privată a fost depus la registrul comerțului în vederea
înmatriculării/înregistrării.

16
Cerințe:
Registrul comerțului a respins cererea de înmatriculare. Care au fost motivele respingerii cererii?

Explicați.

Răspuns:

Dosarul de înfiinţare cuprinde o serie de acte necesare pentru înfiinţare firmă. Acesta va ajunge în
şedinţa de judecată, prin urmare trebuie îndeplinite anumite condiţii stricte de conţinut şi formă ale
documentelor, pentru a evita respingerea sau amânarea dosarului. Este recomandat ca o parte dintre
aceste acte să fie redactate de către specialişti.

Acte necesare înfiinţare SRL:

Copie după B.I./ C.I./ Paşaport al asociatului/ asociaţilor;

Copie după B.I./ C.I./ Paşaport al administratorului/ administratorilor;
Copia după contractul de spaţiu al viitorului sediu social (cu datele de identificare ale proprietarilor)
şi, dacă este cazul, al spaţiului unde va fi punctul de lucru;
Rezervarea de denumire a firmei;
Contractul de comodat care acordă dreptul de folosinţă al spaţiului sediului social;
Acordul asociaţiei de proprietari/ locatari şi acordul vecinilor ai căror pereţi se învecinează cu sediul
social, în cazul în care acesta se află într-un imobil de locuinţe colective;
Actul Constitutiv al firmei;
Declaraţia de asociat sau de asociat unic, autentificată la notarul public;
Specimenul de semnătură al asociatului/ asociaţilor;
Dovada depunerii capitalului social, pentru care banca va întocmi un dosar separat;
Cererea de înfiinţare a firmei;
Anexa privind înregistrarea fiscală a firmei;
Declaraţia pentru obţinerea autorizaţiilor.

Registrul comerțului a respins cererea de înmatriculare întrucât aceasta nu a depus și nu a vărsat la

banca un capital minim de 200 de lei care este necesar pentru înregistrarea firmei.

SITUAȚIA 17
Dl. Anton își desfășoară activitatea ca persoană fizică autorizată și dorește să încheie:
- un contract de colaborare cu dl. Bucur precum și
- două contracte de muncă , cu dl. Constantin și cu dl. Dumitru

Cerințe:
17
 Dl. Anton, în calitate de perosnă fizica autorizată, poate încheia valabil fiecare dintre aceste
contracte? Explicați.

Răspuns:

Potrivit legii, în scopul exercitării activității pentru care a fost autorizată, PFA poate colabora
cu alte persoane fizice autorizate , întreprinzători persoane fizice sau juridice, pentru
efectuarea unei activități economice, fară ca acesta să îi schimbe statutul juridic. Prin urmare ,
Dl. Anton poate încheia un contract de colaborare cu dl. Bucur.
De asemenea, PFA poate angaja cel mult trei persoane pentru desfașurarea activității pentru
care a fost autorizată, încheind în acest sens contracte individuale de muncă, în condițiile
legii. Așadar, dl. Anton are dreptul să încheie contracte de muncă cu dl. Constantin și cu dl.
Dumitru.

SITUAȚIA 18

AB, AC și AD, persoane fizice, hotărăsc să constituie un SRL. Fiecare dintre aceștia vor contribui la
constituirea SRL, după cum urmează:
AB contribuie cu un aport de capital de 10.000 lei.
AC aportează obligațiuni în valoarea de 3.000 lei.
AD se obligă să contribuie cu activitate de marketing, în vederea atragerii clientelei stabile societății.
Contribuția sa este apreciată la valoarea de 5.000 lei.
Cerințe:
1. Precizați natura juridică a fiecărui tip de aport?
2. Sunt permise cele 3 tipuri de aport menționate pentru SRL?
3. În situația dată, societatea se poate constitui?
4. În cazul în care identificați că un tip de aport nu este permis pentru constituirea SRL, acesta poate
intra ulterior în societate ca element al patrimoniului acesteia? Explicați.

Răspuns:

1. AB Aport capital de 10.000 lei este aport în numerar

AC Aport de capital de 3.000 lei este aport în natura
AD Contributie cu activitatea de marketing este aport în natură

2. În cazul S.R.L., aporturile în natură trebuie să reprezinte cel mult 60% din capitalul social
subscris.
Legea 31/1990
Conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 a societaților comerciale, ,,parțile sociale nu pot fi
reprezentate prin titluri negociabile".

18
Art. 15, (3) Aporturile în creanţe sunt liberate potrivit art. 84. Asemenea aporturi nu sunt admise la
societăţile pe acţiuni care se constituie prin subscripţie publică şi nici la societăţile în comandită pe
acţiuni sau cu răspundere limitată, alin. 4) Prestaţiile în muncă nu pot constitui aport la formarea sau
majorarea capitalului social., astfel AD nu poate aduce ca aport activitatea sa de Marketing.
Având în vedere că aportul în muncă nu poate servi drept gaj creditorilor sociali, legea prevede că
acesta nu poate constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. De aceea, aportul în
muncă nu este permis în societațile pe actiuni și în cele cu răspundere limitată.
Conf. Art. 200 din Legea 31/1990 SRL nu poate emite obligațiuni, astfel nici aportul la capitalul
social la constituire nu poate fi reprezentat de aportul de obligațiuni. AC nu poate aduce ca aport
obligațiuni la constituirea capitalului social.

3. În situația dată societatea se poate constitui întrucat îndeplinește condiția ca la constituire aportul
la capitalul social sa fie de minim 200 de lei.

3. Nici unul dintre elemente nu pot intra ulterior în patrimoniul societații întrucât SRL nu poate
emite obligațiuni și nu poate avea ca și element patrimonial prestațiile în muncă.

SITUAȚIA19
Dl. Anton este angajat cu jumătate de normă la societatea “Alfa” SRL , care desfășoară
activități în domeniul turismului. Cum pe perioada de vară, societatea are un vârf de
activitate, angajatorul îi solicită d-lui Anton să presteze muncă de la ora 8,00 la ora 14,00
zilnic. În schimb, dl. Anton va beneficia de un spor la salariu de 75%, în condițiile art. 123
alin. (2) din Codul muncii.
Inspectoratul de muncă verifică respectarea regulilor privind timpul de muncă în societatea
“Alfa” SRL, și decide aplicarea unei amenzi.
Anajatorul se apară arătând că:
a) a respectat durata maximă legală a timpului de muncă;
b) dl. Anton nu a depașit niciodată maximul de 48 de ore/săptămână, cât prevede art. 114
alin. (1) din Codul muncii;
c) orele suplimentare au fost platite;
d) dl. Anton și-a dat acordul pentru prestarea orelor suplimentare;
motivul solicitării orelor suplimentare a fost justificat, deoarece societatea are un vârf de
activitate pe perioada de vară.

Cerințe:

1. Arătați daca inspectoratul de muncă a procedat correct când a aplicat amenda

contravențională.
2. Consiliați angajatorul cu privire la opțiunea corectă în astfel de situații.

Răspuns:

19
 1. Conform art. 105 alin. (1) lit. c) din Codul muncii salariatului angajat cu contract
de muncă cu timp partial îi este interzisă efectuarea de ore suplimentare. Excepție
de la această regulă sunt cazurile de forță majoră sau pentru alte lucrari urgente
destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora.
Indiferent de argumentele pe care le aduce angajatorul în aprarea sa , acesta nu se
afla în nici o situație menționată mai sus. Inspectoratul teritorial de muncă a
procedat corect aplicând amenda contravențională.
2. Dacă angajatorul va estima că urmează să aibă o perioadă de vârf de activitate,
acesta trebuie sa încadreze salariați cu normă intreagă .

SITUATIA 20
Societatea “Alfa” SRL se constituie prin subscripție publică. Directorul general al societății emite o
decizie prin care hotărăște asupra cotei din profitul net ce le revine fondatorilor societății. În
cuprinsul acestei decizii se arată că fondatorilor le va reveni o cotă de 10% din profitul societății,
pentru primii 10 ani de la constituire.
Alături de fondatori, Directorul general decide că vor beneficia de cota de 10% și dl. Anton și dl.
Bucur, acționari ai societății, care, chiar dacă nu au avut calitatea de fondatori în actul constitutiv al
societății, au contribuit efectiv la constituirea ei.

Cerințe:

1. Identificați 4 cauze de nelegalitate ale deciziei Directorului general.

2. Arătați de către cine ar trebui elaborate actul privind cota din profit ce le revine fondatorilor
societății constituite prin subscripție publică.

SITUAȚIA 21

Art. 24 din Regulamentul intern adoptat în SC “Alfa” S.A. prevede: “În cazul în care un
salariat este surprins în flagrant la săvârşirea unei abateri disciplinare, aplicarea sancţiunii
disciplinare corespunzătoare se va putea realiza fără audierea acestuia”.

Sindicatul constituit în societate consideră că textul încalcă prevederile imperative ale art. 251 alin.
(1) din Codul muncii, potrivit căruia sub sancțiunea nulității absolute, nici o măsură, cu excepția
avertismentului, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
Ca urmare, decide declanşarea unui conflict colectiv de muncă. Sesizează angajatorul cu declanşarea
conflictului colectiv şi îl convoacă la conciliere, comunicându-i că, dacă va fi necesar, va decide
chiar declanşarea unei greve.

20
Angajatorul se prezintă la conciliere şi comunică delegaţiei sindicale că declanşarea unei greve ar fi
oricum nelegală. Motivul acestei susţineri îl constituie faptul că sindicatul a fost consultat cu prilejul
adoptării Regulamentului intern, în temeiul art. 241 din Codul muncii, apoi a fost afişat pentru 2 luni
la avizier. În tot acest timp, salariaţii nu au avut nici o obiecţie.

Cerințe:
1. Ce efecte juridice poate produce textul citat din Regulamentul intern?
2. Cum apreciați susținerile angajatorului formulate cu prilejul concilierii?
3. Menționați dacă Sindicatul poate declanșa conflictul colectiv. Dacă nu, consiliați Sindicatul cu
privire la mijloacele de acțiune.
Răspuns:
1. Textul citat din Regulamentul intern contravine dispozițiilor legale cu privire la aplicarea
sancțiunii disciplinare prevazute în Codul Muncii și îi dă dreptul angajatorului să îi aplice
sancțiunea disciplinară fară a putea participa la cercetare și fară a fi cercetată fapta. Conform Art.
251 . [cercetarea disciplinară ](1) Sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția
celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei
cercetări disciplinare prealabile.
2. Susținerile angajatorului cu privire la conciliere, respectiv faptul că sindicatul a fost consultat cu
prilejul adoptării regulamentului intern și că acesta a fost expus timp de 2 luni fară ca salariatii să
aibe o obiecție nu este un argument pentru încălcarea art. 251 din codul muncii cu privire la
efectuarea cercetării disciplinare înainte de aplicarea oricărei sancțiuni disciplinare.
3. Sindicatul poate declanșa conflict de muncă conf. Art. 156 din Legea dialogului social care
prevede ca: ‘’ Dreptul angajaților de a declanșa conflicte colective de muncă în legatură cu
începerea, desfașurarea și încheierea negocierilor contractelor colective de muncă este garantat de
lege’’

SITUAȚIA 22
Societatea „Globus”, SA are 4 acționari, respectiv AB, AC, AD, AF, fiecare participând la capitalul
social cu un aport în numerar de 25% din capitalul vărsat. În clauza referitoare la „modul de
distribuire a beneficiilor și de suportare a pierderilor” acționarii au prevăzut ca lui AB și lui AC să li
se distribuie beneficii (și să suporte pierderi) în proporție de 30% fiecare, iar lui AD și AF să li se
distribuie beneficii (și să suporte pierderi) în proporție de 20% fiecare.

Cerințe:
1. Este legală clauza inserată în actul constitutiv referitoare la „modul de distribuire a beneficiilor și
de suportare a pierderilor” societății? Motivați răspunsul.
2. Dividendele se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaților/acționarilor sau, după
caz, prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale

21
aferente exercițiului financiar aprobat. După acest termen societatea este de drept în întârziere. Ce
obligații are societatea în situația menționată?

Răspuns:

1. Clauza nu este legală. Cauza contractului de societate trebuie să fie, la fel ca și în cazul oricărui act
juridic, licită și morală. În materie societară, cauza este imorală și atunci când îmbracă forma clauzei
leonine. Conform definiției de art. 1902 alin. (3), (4) și (5) C. civ., clauza leonină este acea stipulație
statutară care stabilește partea de câștig altfel decât proporțional cu contribuția la pierderi, iar această
disproporție este nerezonabilă în raport cu împrejurările. Așadar clauza leonină presupune fie o
împărțire vădit disproporționată a profitului sau chiar o preluare integrală, fie o neparticipare sau o
participare vădit disproporționată la pierderi, fie ambele împreună. O astfel de clauză nu duce la
nulitatea societății ci pur și simplu este considerată nescrisă (art. 1902 alin. (5) C. civ.). In cazul
nostru este vorba despre o cauză leonină.

2. În caz de întârziere în plata dividendelor peste data stabilită, acestea sunt purtătoare de dobânzi
penalizatoare. Rolul dobânzii este acela de a acoperi prejudiciul încercat de asociatul-creditor prin
executarea cu întârziere a obligației de plată a dividendului distribuit. Calitatea de debitor pentru
dividendele distribuite o are societatea, iar datoriile reprezentând dividendele de plătit asociaților se
înregistrează în contul contabil „dividende de plată” (457), asociatul având aceleași drepturi ca și
orice alt creditor social. Rata dobânzii aplicabile, conform art. 67 alin. (2) din Legea societăților, este
cea legală, dacă actul constitutiv sau hotărârea adunării generale nu prevede o dobânda mai mare,
însă dobânda – legală sau convențională – nu se poate cumula cu pierderea datorată inflației.
Cumulul nu este permis, deoarece rata dobânzii legale, stabilită în condițiile unei piețe monetare
libere, acoperă și chiar depășește indicele de inflație. Dobânzile curg automat, societatea fiind de
drept în întârziere de la data la care trebuia efectuată plata, conform art. 1523 alin. (1) lit. d) C. Civ.
(obligația este pecuniară și a fost asumată în exercițiul activității unei întreprinderi).

SITUATIA 23
Trei frați, AB, AC și AD achiziționează, prin cesiune, 50 de acțiuni la purtător de la societatea
„Globus” SA. În contractul de cesiune nu s-a precizat câte acțiuni are fiecare.

Cerințe:
Cum se va proceda la plata prețului? Motivați.

Situatia 24

22
Societatea „Alfa” SA, cu sediul în București, a decis constituirea a patru sedii secundare: o sucursală
în București, o filială în Ploiești, o sucursală în Buzău, și un punct de lucru în Bacău.

Cerințe:

1. Arătați care dintre sediile secundare are personalitate juridică.

2. Precizați cum și dacă se înregistrează în Registrul comerțului fiecare dintre sediile secundare.

Răspuns:

1. Dintre toate sediile secundare existente numai filiala are pesonalitate juridică, în cazul nostru
doar filiala din Ploiești are personalitate juridică.
2. Conform art. 43 alin. (3) din Legea societaților comerciale nr. 31/1990, punctele de lucru
sunt dezmembraminte fară personalitate juridică ale societăților comerciale și se menționează
numai în cadrul înmatriculării societății în registrul comerțului de la sediul principal.
Contribuabilii cu domiciliul fiscal in Romania au obligatia de a declara in termen de 30 de
zile infiintarea de filiale si sedii secundare in strainatate. Astfel toate sediile secundare au
obligativitatea înregistrării la Registrul comerțului.

23