Temeiul rspunderii penale participanilor la infractiuneCP RM art 51 temeiul real al rsp pen-fapta prejud svrit, iar temei jur=

componena infrac
rsp penale e supus numai pers vinovat de sv infraciunii prev de legea penal.
1.1

1.2particularitile rspunderii penale a participanilor la infraciune n cazul excesului de autor

Art 48 exces de autor= sv de ctre ator a unor aciuni infracionale ce nu au fost cuprinse de intenia celorlali
particip. Pt excesul de autor, ceilali particip nu sunt pasibili de rsp pen.
n f de deviere a activitii autorului exceesele pot fi clasificate n doua grupuri:
Excesul cantitativautorul sv o infraciune omogen dup natura sa cu aceea care ar fi trebuit s-o svreasc
n urma nelegerii cu ceilali participani. face abuz n privina formei atentatului infracional, sau n privina
unui semn calificant. Excesul cantitativ nu ntrerupe infraciunea proiectat, de aceea fapta asupra creia s-au
neles toi participanii n general se svrete.
# aciunile comise de autor se afl n leg cauzal cu aciunile organizatorului, instigatorului i complicelui.
legtura cauzal, nu se ntrerupe, ci sufer doar mici abateri.
Exces calitativ- autorul comite aciuni neomogene cu cele la care a fost determinat sau n care i-a fost acordat
ajutor. autorul sv o infraciune absolut diferit dup caracterul i gradul de pericol social, atenteaz la un alt
obiect.
Organizatorul, instigatorul i complicele poart rsp pt participaie la infr pe care a comis-o autorul, iar
autorul-i pentru infraciunea comis din exces.
1.3 n aciunile lor nu este prezent trasturi caracteristici ale infac, nefiind o cooperare cu intenie a dou sau
mm pers la sv unei infrac intenionate. Infr n cauz a fost comis din impruden.
2.1 mpcarea prilor-act bilateral, nelegere intervenit ntre partea vtmat si infractor cu privire la
ncetarea procesului penal i nlaturarea rspunderii penale (pt o infrac uoar sau mp grav.
2.2Diferenele dintre aministie si graiere
Art107. Amnistia= actul cu efect de nlturarea rsp penale sau a pedepsei,sau reducerea pedepsei aplicate sau
comutarea ei. Graierea-actul prin care pers condamnat este liberat, n tot sau n parte, de pedeapsa stab ori
pedeapsa stabilit este comutat.
# nu au efecte asupra msurilor de siguran i asupra dr persoanei vtmate.
Graierea se acord de ctre PRM n mod individual, nu are efecte asupra pedeps complement, cu excepia
cazului n care se dispune altfel prin actul de graiere.
1.1noiunea i trsturile tentativei de infraciune:
pt tentativ e specific faptul c rezultatul nu coincide cu intenia
art . 27 tentativ de infrac- ac sau inac intenionat ndreptat nemijlocit spre sv unei infr dac, din cauze
independente de voina fptuitorului, acesta nu i-a produs efectul .
Din definiia dinCP se desprind sgn obiective i subiective caracteristice aceteia.
Sub aspect obiectiv:-aciunea (inaciunea)fptuitorului e ndreptat nemijlocit spre sv unei infraciuni concrete,
-aciune/inac a crei executare a fost nceput nu i-a produs efectul.
-producerea efectului infrac e mpiedicat de cauze independentede voina fptuitorului.
Sub aspect sub: procesul psihic specific tentativei nu se deosebete cu nimic de cel care se afl la baza
infraciunii consumate.
1.2Modalitile tentativei:
Avem 5 tipuri de tentative de infraciune
Tentativa neterminat- (intrerupt) executarea faptei a fost impiedicat s se desfoare pn la capt din
cauze independente de voina fptuitorului. subiectul nu realiz complet aciunea tipic descris n norma de
incriminare, nu duce pn la capt executarea n raport cu mijloacele alese, ci executare se oprete nainte de
producerea rezultatului.nu se produce rezultatul urmrit
tentativa terminat (fr efect) -sunt sv toate aciunile pe care pers le-a considerat necesare i care n realitate
au fost necesare pt sv infrac, dar a carui rezultat din cauze independente de voina fptuitorului, nu s-a produs.
Tentativa la un obiect impropriu (nul) -pers atenteaz asupra valorii soc ocrotite de LP,care exist n realitate,
dar aciunile comise nu creeaz pericol real i nu pricinui vreo daun din cauza erorii fptuitorului- obiectul

material lipsea n momentul atentatului sau poseda astfel, de caliti, nct prin aciunile ntreprinse nu putea fi
vtmat.
T cu mijloace improprii (nule)- sub folosete pt atingerea rezult infrac mijloace inapte, dup calitile lor
fizice, obiective, s provoace survenirea rezultatului dorit,consumarea infr nu a fost posibil n cauza din cauza
insuficienei sau defectuozitii mijl folosite .
Mijl insuficiente-prin natura lor proprie pot duce la sv infrac dar ntrebuinate n cantiti insuficiente n
anumite cond,nu pot produce urmarea prejuciabil pe care fptuitorul o urmrete.
Mijloacele defectuase-prin natura lor sunt apte s produc rezultatul urmarit de faptuitor, dar din cauza unor
defecte pe care le conin , ele n-au putut duce la consumarea infraciunii.
Infraciuni la care tentativa nu este posibil. Exist un ir de infract la sv crora T de infrac nu e posibil,
gn virtutea particularitilor specifice laturii subiective a componenei.
Liberarea de rspundere penal.
LRP-renunarea de ctre S de a condamna pe infractor i de ai aplica msuri de constrngere cu caracter penal
sau fr caracter penal.
art 53 -Pers ce a sv o fapt ce conine sgn componenei de infrac poate fi liberat de rsp pen de ctre procuror
n cadrul urmriri penale i de ctre inst jud la judecarea cauzei n cazurile:
a) minorilor; b) tragerii la rsp contrav; c) renunrii de bun voie la sv infrac; d) cinei active; e)
schimbrii situaiei; f) liberrii condiion; g) prescripiei de tragere la rsp pen.
2.2 Articolul 60. Prescripia tragerii la rspundere penal
Pers se libereaz de rsp pen dac din ziua sv infrac au expirat termenele:a) 2 ani de la sv unei infrac uoare;
5 ani- infr mp grave; 15-infr grave; 20-infr deoseb de grave; 25-except de grave.
(2) Prescripia curge din ziua sv infrac pn la data rmnerii definitive a hot inst jud.
(3) n cazul sv de ctre pers a unei noi infr, prescripia se calculeaz pt fiecare infrac separat.
Prescripia se ntrerupe dac, pn la expirarea termenelor prevzute pers sv o infr pt care, poate fi aplic
pedeapsa cu nchisoare pe un termen mm de 2 ani. Calcularea prescripiei n acest caz ncepe din mom sv unei
infraciuni noi.
(5) Curgerea prescripiei se suspend dac persoana care a svrit infraciunea se sustrage de la urmrirea
penal sau de la judecat. n aceste cazuri, curgerea prescripiei se reia din momentul reinerii pers sau din mom
autodenunrii. ns persoana nu poate fi tras la rsp pen dac de la data sv infrac au trecut 25 de ani i
prescripia nu a fost ntrerupt prin sv unei noi infraciuni.
(6) Aplicarea prescripiei fa de pers ce a svrit o infrac excepional de grav se decide de ctre inst de jud.
Dac instana nu va gsi posibil aplicarea prescripiei i liberarea de rsp pen, deteniunea pe via se va
nlocui cu nchisoare pe 30 de ani.
Termenele Prescr de tragere la rsp pen se reduc pe jum pt pers care la data sv infr erau minori.
(8) Pr nu se aplic pers ce au sv infrac contra pcii i securitii omenirii, infraciuni de rzboi sau alte
infraciuni prevzute de tratatele I care Republica Moldova este parte.
2.1
Lacu deplasndu-se spre casa a sustras de la cetateanul Balan geanta in interiorul careaia se afla 50000
mii lei. Balan descriind in procesul-verbal persoana care a acuzat-o s-a depistat ca e ceteanul Lacu deoarece
acesta a mai comis asemenea infactiuni anterior si a fost condamnat pentru acestea.

1.1 participatia, formele ei

art. 43In f de gradul de coordon a actiunilor participantelor se deosebesc urmatoarele forme de participatie: 1)
simpla ,complexa,grup criminal organizat, asociatie criminala
Participatia simpla- infr la sav careia au participat in comun, in calit de coautori, doua sau m m pers, fiecare
realizind latura ob a infract
P complexa-la sv ei participanii au contribuit n calit de autor, organizator, instigator sau complice.
Grup criminal organizat -o reuniune stabil de pers ce s-au organizat n prealabil pentru a comite una sau mai
multe infraciuni.
organizaie (asociaie) criminal -o reuniune de grupuri criminale organizate ntr-o comunitate stabil, a crei
activitate se ntemeiaz pe diviziune, ntre membrii organizaiei i structurile ei, a funciilor de admin, asig i
executare a inteniilor criminale ale organizaiei n scopul de a influena activit econ i de alt natur a pf si pj
sau de a o controla, n alte forme, n vederea obinerii de avantaje i realizrii de interese economice, financiare
sau politice.
1.2
Grupul criminal organizat are anumite sgn caracteristice prin care se deoseb de asociatia criminala(reuniune
de grupuri criminale):
1)Reuniunea pers in grup- reuniunea a 2 sau mm pers.
2)Stabilitatea grupelor criminale- leg strinsa intr-o per de timp intre membrii grupului si se caracterizeaza prin
semnele: a) grupul e planuit si nu organizata b)persoanele sunt alese cu strictete in limitele necesare p/u
savirsirea infractiunii. C) planuirea in detalii a actiunilor grupului fiecarei infractiuni d) e prezenta o disciplina
stricta intre membrii grupului e)repartizarea rolurilor intre membrii grupului
3)Intelegerea prealabila la crearea reuniunii de personae
4)toti membrii, indif de rolul indeplinit sunt trasi la r/s ca autori.
Organizatia criminal se caracterizeaza prin urmatoarele:
1) reuniune de 2 sau mm grupuri criminale organizate intr-o comunitate stabile.
2)Isi are conducatorul sau dar fiecare grup criminal poate avea conducatorul sau
3)Stabilita pe mai mult timp
4)Activitatea se intemeiaza pe diviziunea intre membri si structurile ei, impartirea zonei de influenta
5) Solidarizarea membrelor
6) Scopul: de a influenta activitatea economica a p. fizice si juridice.
2.1 Mijloacele de individualizare a pedepselor sunt:
Legala-infaptuita de catre legiuitor in insusi momentul elaborarii LP prin stab felului,limitelor pedepselor
precum si a masurii in care acestea pot fi modificate sub influenta cauzelor de agravare sau de atenuare.
Judiciara realiz de catre inst de jud si se materializeaza prin aplic pedepsei concrete infractorului pu fapta
comisa.
Administrative- se realiz in cadrul oferit de idividualizarea legala si cea judiciara in f de gravitatea pedepsei
aplicate, de starea de recidiva, de conduita condamnatului in locul de detinere.
2.2
P/u ca acordul de recunoastere a vinovatiei sa fie considerat valabil trebue sa se respecte urmatoarele
conditii:
1) Sa existe un acord incheeat intre inculpat si procuror
2) Infractorul- pus sub invinuire pu sav unei infr usoare, mp grave, sau grave
3) Infractorul trebue sa recunoasca vinovatia
4) Acordul sa fie benevol
5) Acordul sa fie acceptat de catre inst jud,inst stab o pedeapsa nu mm de 1/3 din maximul pedepsei mai aspre
prev de sanctiunea din partea speciala.Esenta aplicarii pedepsei mai blinde: pedeapsa se reduce cu 1/3 din max
pedepsei prevazute in partea speciala cind e incheeat un acord.
La aplic ped pt recidiv, recidiv periculoas i recidiv deoseb de periculoas de infr se ine cont de nr,
caracterul, gravitatea i urmrile infraciunilor sv anterior, de circumst n virtutea crora pedeapsa anterioar a
fost insuficient pt corectarea vinovatului, i de caracterul, gravitatea i urmrile infrac noi.

2.3
Acestei spete ii sunt aplicabile prevederile CP art. 84. Pedeapsa definitive a lui Burca este de 13 ani. Luinduse
in consideratie faptul ca el dj a executat 2 ani de inchisoare, el va mai executa inca 11 ani, deoarece aici este
un concurs de infr prin cumul total, deoarece infractiunile comise de catre acesta sunt considerate ambele grave.
Astfel acici nu poate fi vorba despre absorbtia de catre infr prev la art 187 a infract prevaz la art 186 deoarece
ele trebue sa fie usoare sau mai putin grave.
Test 4
1.1cauze ce inlatura caracterul penal al faptei
CP al RM prevede 6 cauze care inlatura caracterul penal al faptei
nu se confunda cu cauzele care elib de rs pen, la acestea nu exista infractiune, component de infractiune,Pers
sav fapta prev de LP dar e liberate de rs penala
1.2
Legitima aparare si extrema necesitate:
Asemanari: au scop de a inlatura un pericol(de la un atac, de la o calamitate)
Inlaturarea pericolului se poate face de pers care e pusa in pericol sau de alte personae,
1) Presupun reactionarea la atac sau pericol prin actiuni prevazute de legea penala
2) Au aceleasi caractere juridice , exclud rs penala
Deosebiri:
1) Legitima aparare apare de la un atac uman iar extrema necesitate de la circumstante ce nu depend de
vointa celui care I se produce prejudiciu
2) Legitima aparare- prejudicial cauzat atacatorului, iar extrema necessitate- prejudiciu cauzat altor
personae
3) Legitima aparare dauna mai mica, mai mare, sau egala ca atacul, extrema necessitate dauna prin
salvare, mai mica ca cea atacata
4) Legitima aparare- aparatorul a avut si alte posibilitati de salvare, extrema necessitate unicul mijloc de
salvare.
Retinera si legitima aparare:
Asemanari:
1. Ambele circumstante presupun cauzarea unui prejudiciu infract si atacantului
2. Temei: savirsirea unei infract de atacant sau infractor
Deosebiri:
1. Legitima aparare temei: atacul persoanei se dr persoanei de a se apara
Retinerea: temei: savirsirea infractiunii de catre pers retinuta
2. Legitima aparare poate provoca prejudiciu mai mare ca cel aparat
Retinerea se ia in vedere proportionalitatea daunelor
3. Scopul legitimei aparari apararea de la un atac apparent
Scopul retinerii: predarea infractiunii pu a fi tras la rs .
4. Legitima aparare se admite kiar daca sunt si alte modalitati de a se apara
Retinerea prejudicial cauzat infractorul trebue sa fie unicul mijloc de retinere
1.3
Desigur va fi tras la raspundere medicul Ionascu deoarece al nu putea sa transplanteze un riniki de la
Muntenu fara consimtamintul lui. In cazul de fata el(Munteanu) fiind in coma si cu atit mai mult el avea
sanse sa-si revina, trebuia sa ceara consimtamintul lu in momentul revenirii. Despre acest caz trebuea sa
anunte si rudele acestuia
2.1

Liberarea de raspundere penala renuntarea de catre stat de a-l condamna pe infractor si de a-I aplica
infractorului masuri de constringere cu character penal sau de a nu aplica acele masuri.
Liberarea de rs penala- renuntarea de catre stat de al condamna pe infractor si de ai aplica infractorului
masuri de constringere cu character penal sau de a nu aplica acele masuri.
2.2
Liberarea de rs penala a minorilor:
Pu ca o persoana sa fie eliberata de rs penala ea trebue sa intruneasca urmatoarele conditii:1) Pers sa fie
minora- sa aiba intre 14-18 ani. 2) Minorul sa fi savirsit o infractiune care intrineste semnele si elementele
unei infractiuni 3)Infractiunea sa fie savirsita pu prima data 4)minorul sa fi savirsit o singura infractiune(si
nu 2 ex:patrundere vitrina si furt) 5) acesta infractiune trebue sa fie de categoria celor usoare sau mai putin
grave 6) Pers(minorul) sa poata fi considerat ca corectarea lui este posibila fara aplicarea pedepsei.
Liberarea de rs penala a minorului poate avea loc daca minorul sau reprezentantul acestuia nu se
impotriveste.
Poate dispune de liberare de rs penala procurorul sau inst de judecata la examinarea cauzei in fond.
Cind procurorul dispune liberarea de rs penala, prin ordonanta motivata inceteaza procedura si aplica o
masura de constringere cu character educative, prevazut in art 104 cu exceptia internarii minorului intr-o
institutie de invatamint speciala sau intr-o institutie curative speciala.
Liberarea de rs penala cu tragere la rs contraventionala:
Aceasta este o modalitate de recomandare.Daca instant recunoaste ca persoana poate fi reeducate fara a fi
tras la rs penala.
Conditiile: 1) Pers sa fi savirsit o infractiune 2)Infractiunea savirsita sa fie di categoria celor usoare sau mai
putin grave. 3)Infractiunea sa fie savirsita pu prima data 4)Infractoeul sasi recunoasca vinovatia 5)Aceasta
persoana trebue sa repare prejudicial material 6)Corectarea persoanei sa fie posibila fara condamnarea lui.
Daca procurorul considera ca sunt intrunite conditiile art 55, conform art 285 CPP dispune incetarea
urmaririi penale si-l trage la rs contraventionala.
Procurorul poate aplica doar amenda contraventionala. Daca procurorul crede ca e necesar aplicat arestul
trimite dosarul judecatorului. Daca judecatorul de instructive crede ca nu sunt intrunite conditiile art 56
dosarul e trimis procurorului.
Liberarea de pedeapsa penala:
Potrivit art 93(1) minorii condamnati pu savirsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi liberati
de pedeapsa de catre instanta de judecata daca se va constata ca scopurile pedepsei pot fi atinse prin
internarea lor intro institutie speciala. Conditiile privitoare la liberarea de pedeapsa penala sunt: 1) Persoana
condamnata este minora 2)a savirsit o infractiune usoara sau mai putin grava 3)instant de judecata a
constatat ca scopurile pedepsei pot fi atinse fara executarea in fapt a unei pedepse penale.
Liberarea de pedeapsa penala datorita achimbarii situatiei.
Aceasta liberare este prevazuta de art 94 CP- persoana care a savirsit o infractiune usoara sau mai putin
grava poate fi liberate de pedeapsa penala daca se va constata ca la data judecarii cauzei datorita schimbarii
situatiei fapta savirsita sia pierdut caracterul prejudiciabil, si in virtutea comportarii ireprosabile dupa
savirsirea infractiunii persoana respective poate fi corectata fara executarea pedepsei.
Pu ca persoana sa fie liberate de pedeapsa penala in legatura cu schimbarea situatiei sunt necesare a fi
intrunite urmatoarele conditii:
1) Pers a savirsit o infractiune usoara sau mai putin grava 2) La data judecarii cauzei datorita schimbarii
situatiei fapta savirsita sia pierdut caracterul prejudiciabil. 3) In virtutea comportarii ireprosabile dupa
savirsirea infractiunii persoana respective poate fi corectata fara executarea pedepsei.
2.3
Dupa parerea mea liberarea de rs penala in legatura cu cainta active este una benefic ape persoanele care au
savirsit o infractiune usoara sau mai putin grava. Dupa savirsirea acestor infractiuni, persoana data intrunind
toate conditiile necesare pe liberaea de rs penala in legatura cu cainta active, si intradevar dindusi seama despre
fapta comisa regretind cu adevarat ceea ce a facut, prin exprimarea unui comportament adecvat si ca pe viitor sa
fie constient de ceea ce a facut. Eu cred ca persoanele date merita sa fie liberate de rs penala deoarece asupra
comportamentului sau va avea effect mai bun cind ii va fi aplicate anumite actiuni educative, decit cele cu
aplicarea inchisorii(asta nu face alt ceva decit il indepartam de societate)
Test.5
Subiectul 1. Retinerea infractorului.

1.1 Definiti institutia retinerii infractorului.

Instituia reinerii infractorului pentru prima dat este reglementat in Codul penal al RM, Anterior
asemenea situaii erau examinate in cadrul legitimei aprri sfii <1 stafii He extrem necesitate. Potrivit art. 37
din CP al RM. "Nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, svrit n scopul reinerii persoanei
care a comis o infraciune i al predrii ei organelor dedrept" Reinerea persoanelor care au svrit infraciuni
reprezint o modalitate de lupt cu criminalitatea; dei aceasta nu se caracterizeaz prin reprimarea infraciunii,
ea urmrete scopul aducerii persoanei n faa organelor poliiei sau la o alt autoritate public, pentru realizarea
sarcinilor justiiei, precum i pentru prevenirea comiterii unor noi infraciuni de ctre fptuitor.
Dreptul de a reine persoana bnuit de svrirea infraciunii aparine, potrivit art 16S din CPP al RM.
tuturor cetenilor. ns pentru anumitepersoane (de ex., poliiti) aceasta este o obligaie de serviciu. ntruct n
procesul reinerii infractorului ce a comis o infraciune sunt cauzate anumite daune, este necesar s analizm
temeiurile i semnele, caracteristicile instituiei respective.
1.2 Analizati conditiile retinerii infractorului
Condiiile ce determina legalitatea i temeinicia reinerii
1) Prima condiie care face parte din acest grup const n fptui c temei pentru reinere servete svrirea de
ctre persoan a infraciunii, adic a unei fapte prevzute de legea penal. Este absolut legitim reinerea
persoanei n privina creia a fost pronunat deia o sentin de condamnare i care se eschiveaz de la
executarea ei. ascunzndu-se.
Dreptul de a efectua o asemenea reinere aparine n exclusivitate organului de urmrire penal (art 253 din
CPP al RM), care este obligat njgjjnenje pn la 3 ore de la momentul privrii persoanei de libertate s
ntocmeasca un proces-verbal de reinere
2) A doua condiie ce determin legalitatea i temeinicia reinerii se refer la comportamentul persoanei, care se
manifest n ncercarea de a se ascunde sau de a fugi cu scopul de a se eschiva de rspundere. Aceast situaie
se refer i la cazurile evadrii din locurile de deinere sau de sub arest.
Condiiile ce caracterizeaz aciunile persoanei care efectueaz reinerea
1) Prima condiie care face parte din acest grup se refer la faptul c poate fi reinut numai persoana care a
comis o infraciune. Dac persoana n-a svrit o fapt prevzut de legea penal, atunci fa de ea nu pot fi
aplicate msuri i de aducere forat n faa organelor competente.
2)A doua Condiie const n faptul c n procesul reinerii infractorului dauna este cauzat nemijlocit persoanei
reinute. Ea poate avea caracter fizic (vtmri ale integritii corporale sau ale sntii de diferite grade) sau
patrimonial (deteriorarea sau distrugerea bunurilor). apreciem c o cauzare de daune n procesul efecturii
reinerii prezint mijlocul i nicidecum scopul realizrii acesteia.
3) In procesul reinerii este absolut necesar s fie respectat i o alt condiie, care const n taptul c, innd
seama de toate circumstanele cauzei, nu a fost posibil s se acioneze n at mod, metoda cu care s-a realizat
reinerea constituind unicul mijloc de efectuare a acesteia (de pilda persoana ncearc s fug, opune rezisten
i, ca urmare, fa de a ea este apicat fora fizic).
4) Dauna cauzat n procesul reinerii trebuie s fie proporional, s corespund caracterului i gradului
prejudiciabil al faptei svrite de infractor, personalitii acestuia, precum i circumstanelor n care s-a realizat
reinerea.
5) Ultima condiie ce se refer la acest grup const in faptul c este absolut interzis depirea msurilor
necesare pentru realizarea reinerii adic ne-corespunderea vdit a infraciunii comise mprejurrilor
efecturii reinerii, cauzarea de daune care nu corespund vdit situaiei reinerii etc.
1.3 Decideti asupra delimitarilor dintre retinerea infractorului ca institutie a dreptului penal si ca institutie
procesual-penala.
reinerea procesual-penal poate fi aplicat de ctre organuI de urmrire penal fa de persoana bnuit de
svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeapsa cu nchisoarea pe uri termen mai mare de un an
(alin. (1) al art. 166 din CPP al RM). Analiznd instituia reinerii infractorului, este necesar s atragem atenia
asupra faptului c, potrivit alin. (I) al art. 14 din CP al RM, infraciunea reprezint fapta prejudiciabil,
prevzut de legea penal, svrit cu vinovie i pasibil de pedeaps penal. Instituia reinerii se refer la
persoana care a svrit o infraciune. Fapta nu poate fi recunoscuta infraciune dac aceast calitate nu i se

atribuie de ctre instana de judecat. Reinerea, ca instituie a dreptului penal, are la baz dou temeiuri:
svrirea unei infraciuni, precum i ncercarea persoanei de a fugi, astfel eschivndu-se de la rspundere i
pedeapsa penal. In cazul reinerii infractorului, dauna cauzat, n general, trebuie s fie proporional cu dauna
provocata de infractor, cauzarea morii n procesul reinerii fiind o msur excepional. In cazul reinerii
infractorului scopul acesteia, conform art. 37 din CP al RM, este predarea lui organelor de drept n vederea
realizrii sarcinilor justitiei i_a prevenirii comiterii unor noi infraciuni de ctre acesta.
Subiect 2. Cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii.
2.1 Caracterizati amnistia si gratierea.
-Amnistia
reprezint
o
renunare
din
partea
puterii
publice
la
aplicarea
rspunderii
i
pedepsei
penale
pentru
restabilirea
ordinii
de
drept
nclcate*,
constituind att un act politic, ct i juridic9.
>
Totodat, amnistia poate fi folosit ca mijloc de reevaluare a politicii penale, de reparare a unor eventuale
acte de Injustiie ori s se fundamenteze pe ideea de identificare a noi resurse i mijloace de aprare social12.
Amnistia se nfieaz ca o instituie juridic complex, ce cuprinde att norme juridice de drept
constituional, ct i norme dc drept penal1*.
Prin prisma incidenei sale, amnistia are ntotdeauna un caracter real (obiectiv) i opereaz, dc regul, in rem
pentru anumite fapte penale, fr a se lua n considerare persoana fptuitorilor.
Fa de subiecii rspunderii penale, amnistia are un caracter obligatoriu.
Amnistia are c obiect infraciunile svrite pn la data apariiei actului de amnistie, determinate expres
prin acest act. Dei teoretic o lege de amnistie poate viza toate infraciunile svrite anterior adoptrii ei, n
practic obiectul amnistiei l constituie numai anumite categorii de infraciuni concret determinate.
In funcie de aria sa de inciden, amnistia poate fi general i special.
a) Amnistia este general atunci cnd privete toate infraciunile svrite pn la data acordrii ei,
indiferent de natura, gravitatea sau sediul legislativ al infraciunilor (cod penal, lege penal special, lege
extrapenal).
b) Amnistia este special atunci cnd se acord numai pentru anumite infraciuni, prevzute de actul de
clemen (de un ahu.niit gen, de o anumit gravitate, exprimat n pedeapsa prevzut de lege, svrite de
anumite persoane etc.). De cele mai dese ori amnistia se acord n aceast modalitate.
In funcie de condiiile n care se acord, amnistia poate fi necondiionat i condiionat.
a) Amnistia este necondiionat (simpl i pur) atunci cnd acordarea ei nu depinde de ndeplinirea vreunei
condiii (cu privire la fapta svrit, la persoana fptuitorului sau la mprejurrile n care s-a comis
infraciunea), n afara celor intrinseci privitoare ia obiectul su i la data svririi infraciunilor.
b) Amnistia este condiionat atunci cnd acordarea ei este subordonat ndeplinirii vreunei condiii speciale cu
privire la:
- fapt (s nu fie svrit n circumstane agravante etc.);
- persoana infractorului (vrst, cetenie, situaie familial etc.):
- mprejurrile n care infraciunea s-a svrit (timp de secet, timp de rzboi etc.);
- urmarea infraciunii (prejudiciul cauzat s nu depeasc un anumit cuantum etc.)31;
In funcie de momentul n care intervine aciul de amnistie i de stadiul n care se afl procesul penal, se face
distincie ntre:
- amnistia intervenit nainte de condamnarea definitiv (amnistie proprie);
- amnistia intervenit dup condamnarea definitiv a-infractorului (amnistie improprie);
- amnistia post-executorie (care intervine dup executarea pedepselor sau a altor msuri de natur
juridico-penai).
Graierea este un act de clemen (bunvoin) al puterii de stat prin care n temeiul unor considerente socialpolitice i de politic penal, cei condamnai sunt iertai de obligaia de a executa pedeapsa ori prin care se
dispune scurtarea duratei de executare a pedepsei, sau prin care o pedeaps mai grea ca natur este nlocuit cu
una mai uoar31. Referitor la organele de stat competente s acorde graierea, Constituia RM i Codul penal al
RM prevede acordarea acesteia, in mod individual, prin decretul Preedintelui rii. Graierea poate fi acordat
oricror persoane, indiferent de caracterul i gravitatea infraciunilor pentru a cror svrire ele au fost
pedepsite, indiferent de categoria i cuantumul pedepsei penale aplicate. Graierea se acord n temeiul cererii
depuse de persoanele condamnate, de rudele apropiate ale acestora, de deputai n Parlament, de autoritile administraiei publice locale, de asociaii obteti, de avocaii care au participat la examinarea cauzelor n care sau pronunat sentine de condamnare la deteniune pe via i a cauzelor privind minorii, precum i de
administraia ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor n care au lucrat anterior persoanele condamnate.
Graierea are ca obiect pedepsele principale aplicare de instanele judectoreti, a cror executare este nlturat

n totul sau n parte, sau care sunt comutate. Graierea are ca obiect pedepse aplicate pentru infraciuni svrite
pn la data acordrii actului de graiere. Astfel, efectele graierii se produc din momentul adoptrii actului de
clemen n raport cu condamnrile pronunate prin hotrri rmase definitive pn la adoptarea respectivului
act. n funcie de persoanele crora li se acord, graierea este individual i colectiv.
Graierea individuala este acordat unei persoane determinate n mod normal, ia cererea celor cointeresai.
Graierea individual poate avea fie forma remiterii (iertrii) totale sau pariale a pedepsei, fie forma comutrii
pedepsei n aita mai uoar.
Graierea colectiv este acordat pentru una sau mai multe categorii de condamnri din oficiu sau la
propunerea organelor procuraturii sau mstiiei39. Persoanele care beneficiaz de graierea colectiv nu sunt
individualizate n cuprinsul actului.
In funcie de condiiile n care se acord, graierea este necondiionat sau condiionat.
Graierea este necondiionat (pur i simpl) atunci cnd se acord fr anumite obligaii pe care graiatul s
le ndeplineasc n viitor.
Graierea este condiionat atunci cnd impune condamnatului anumite obligaii (de exemplu, de a nu comite o
nou infraciune o anumit perioad de timp, sub sanciunea executrii pedepsei graiate, cumulat cu pedeapsa
aplicat pentru noua infraciune). In funcie de ntinderea efectelor sale, graierea poate fi total, parial ori
comutare.
Graierea este total atunci cnd nltur n ntregime executarea pedepsei aplicate (remiterea pedepsei).
Graierea este parial atunci cnd se nltur numai o parte din pedeapsa aplicat (reducerea pedepsei).
2.2 Determinati reiesind din prevederile legii penale momentul stingerii antecedentelor penale.
Dac, dup expirarea a cel puin jumtate din termenul de prob, condamnatul cu suspendarea condiionat a
executrii pedepsei a avut o comportare corect i exemplar, a reparat integral dauna, instana de judecat, la
propunerea organului care exercit controlul asupra comportrii celui condamnat cu suspendarea condiionat a
executrii pedepsei, poate pronuna o ncheiere cu privire la anularea condamnrii i stingerea antecedentelor
penale.
Articolul 111. Stingerea antecedentelor penale
(1) Se consider ca neavnd antecedente penale persoanele:
a) liberate de pedeaps penal;
b) liberate, potrivit actului de amnistie, de rspunderea penal;
c) liberate, potrivit actului de amnistie sau graiere, de executarea pedepsei pronunate prin sentina de
condamnare;
d) condamnate cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei dac, n termenul de prob, condamnarea
cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei nu a fost anulat;
e) condamnate la o pedeaps mai blnd dect nchisoarea dup executarea pedepsei;
g) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave dac au expirat 2
ani dup executarea pedepsei;
h) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni grave dac au expirat 6 ani dup executarea
pedepsei;
i) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni deosebit de grave dac au expirat 8 ani dup
executarea pedepsei;
j) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni excepional de grave dac au expirat 10 ani
dup executarea pedepsei.
(2) Dac condamnatul, n modul stabilit de lege, a fost liberat nainte de termen de executarea pedepsei sau
partea neexecutat a pedepsei i-a fost nlocuit cu o pedeaps mai blnd, termenul stingerii antecedentelor
penale se calculeaz pornindu-se de la termenul real al pedepsei executate, din momentul liberrii de executarea
pedepsei principale i complementare.
(3) Stingerea antecedentelor penale anuleaz toate incapacitile i decderile din drepturi legate de
antecedentele penale.
Test 6
Subiectul 1. starea de extrema necessitate
.
1.1 Relatati despre notiunea si locul starii de extrema necesitate in sistemul celorlalte cauze care inlatura
caracterul penal al faptei.

Este in stare de extrema necessitate persoana care savirseste fapta pentru a salva viata, integritatea cosporala
sau sanatatea sa, a altei personae ori un interes public de la un pericol imminent care nu poate fi inlaturat altfel.
n cazul legitimei aprri prejudiciul poate fi cauzat doar persoanei care atac (atacantului), pe cnd n cazul
strii de extrema necesitate, de cele mai dese ori, acesta este,cauzat unei persoane tere ale crei aciuni, de fapt,
nu au generat apariia situaiei date.
Aprarea va fi considerat legitim atunci cnd dauna cauzat este mai mic, egal sau mai mare n raport cu
cea evitat. n caz,ul strii deextrem necesitate, dauna cauzat trebuie s fie mai mic n raport cu cea evitat.
Legitima aprare se admite i alunei cnd cel ce se apra a avui ^i alte posibiliti pentru aprarea valorilor
artate la aiin. (2) ai art. 36 din CP al RM, dar a recurs la cauzarea unui oarecare prejudiciu.
Modul n care s-a acionat n cazul strii de extrem necesitate trebuie s reprezinte unicul mijloc de nlturare a
pericolului; dac au existat alte posibiliti pentru nlturarea acestuia, nelegate de cauzarea unui prejudiciu,
starea de extrem necesitate nu mai poate fi invocat.
Potrivit alin. (1) al art. 1401 din CC al RM, nu este pasibil de reparaie prejudiciul cauzat de o persoana n stare
de legitim aprare dac nu a depit limitele ei, spre deosebire de restituirea prejudiciului cauzat n stare de
extrem necesitate, conform alin. (1) al art. 1402 din CC al RM, care prevede c prejudiciul cauzat de o
persoan n caz de extrema necesitate urmeaz a fi reparat de ea.
Riscul ntemeiat trebuie delimitat de starea de extrem necesitate. n cazul celui dinti, nu exist fora a treia ca
izvor de apariie a pericolului social, ca n cazul strii de extrem necesitate. Mai mult ca att, dreptul la
aplicarea riscului ntemeiat i au numai anumite persoane, n virtutea obligaiilor de serviciu pe care le au, pe
cnd la starea de extrem necesitate poate apela oricine.
O stare de extrem necesitate ar exista n cazul n care, de pild, pilotul unei aeronave, pentru a salva viaa
pasagerilor, dar riscnd cu vieile acestora, a fost nevoit s aterizeze fr punerea n aplicare a saiului care era
defectat, acc.a fiind unicul mijloc de salvare a persoanelor aflate n avion.
Dac ns un avion ar fi aterizat astfel in timpul efecturii unui experiment, in scopul verificrii capacitilor
tehnice ale aeronavei, atunci, desigur, nu putem vorbi nici despre o stare de extrem necesitate i nici despre un
risc ntemeiat in calitate de cauze care nltur caracterul penal al faptei.
1.2 Analizati conditiile in care actiunea comisa in stare de extrema necessitate este legala.
Starea de extrema necessitate implica doua laturi:
1) pericolul
2) salvarea de pericol
Pericolul, oricare ar fi sursa sa, pentru a justifica o intervenie n limitele strii de extrem necesitate, trebuie s
ntruneasc urmtoarele condiii:
a) s fie iminent;
b) s amenine valorile indicate limitativ n alin. (2) al art. 38 din CP al RM;
c) s fie inevitabil.
a) Pericolul s fie iminent - este prima condiie pe care trebuie s-o realizeze pericolul, ceea ce nseamn c
acesta amenin cu producerea sa^esejn imediat apropiere a nfptuirii sale fr a mai fi posibil luarea unor
msuri de prentmpinare a sa.
b) Pericolul s amenine valorile indicate limitativ ri alin. (2) al ari. 38 din CP al RM -valoriole sociale care pot
forma obiectul aciunii de salvare n cazulstrii de extrem necesitate sunt expres i limitativ prevzute de lege.
Astfel, alin. (2) al art. 38 din CP AL RM include n aceast categorie viatar integritatea corporal sau sntatea
persoanei sau a alteia i interesul public.
c) Pericolul fie inevitabil - aceasta presupune c pericolul nu poate fi nlturat dect prin svrirea unei fapte
prevzute de legea penal, adic prin Sacrificarea altei valori protejate de lege Dac se constata ca pericolul
putea fi evitat prin fug, ascundere sau n alt mod, acesta nu se va considera inevitabil.
Condiiile privind actul de salvare
A doua latur a strii de extrem necesitate o constituie actul de salvare a 'valorilor artate in alin. (2; al art. 38
din CP al RM, care, la rndul su trebuie s ndeplineasc urmtoarelecondiii:
a) s se realizeze prin svrirea unei fapte prevzute de legea penal;
b) s l constituit singurul mijloc de nlturare a pericolului si sa fi fost necesar pentru nlturarea lui;
c) s nu fi cauzat urmri vdit mai grave dect cele ce s-ar fi produs n cazul ncnlturrii pericolului.

a) S se realizeze prin svrirea unei fapte prevzute de legea penal - este prima condiie ce se refer ia actul
de salvare i nseamn c, pentru a se pune problema nlturrii caracterului penal al unei fapte comise in stare
de extrem necesitate, este absolut necesar ca acea fapt s fie prevzut de legea penal.
b) S fi constituit singurul mijloc de nlturare a pericolului i s fi fost necesar pentru nlturarea lut - aceast
condiie rezult expres din coninutul alin. (2) al ari. 38 din CP al RM care prevede c pericolul iminent nu
putea fi nlturat altfel dect prin svrirea acelei fapte. Aciunea de salvare este considerat necesar cnd se
efectueaz ntre momentul n care pericolul a devenit iminent i pn la ncetarea acestuia.
c) S nu fi cauzat urmri vdit mai grave dect cele ce s-ar fi produs n cazul nenlturrii pericolului - prin
aceast condiie, prevzut de alin. (3) al art. 38 din CP ai RM, legea a impus o anumit limit aciunii de
salvare, a fixat o anumit proporie ntre prejudiciul cauzat i cel evitat.
Dac prin fapt s-au cauzat urmri mai grave, iar fptuitorul nu i-a dat seama in momentul svririi faptei c
dauna va fi mai mare, fapta urmeaz a fi considerat comis n stare de extrem necesitate.
Subiectu 2: liberarea de pedeapsa penala.
2.1 enumerati tipurile liberarii de pedeapsa penal
In art. 53 din Partea general a Codului penal sunt prevzute urmtoarele tipuri de liberare de rspundere
penal:
a) n cazul minorilor (art. 54 din CP al RM);
b) n cazul tragerii la rspundere administrativ (art. 55 din CP a RM);
c) n legtur cu renunarea de bunvoie la svrirea infraciunii (art. 56 din CP al RM);
d) n legtur cu cina activ (art. 57 din CP al RM);
e) n legtur cu schimbarea situaiei (art. 58 din CP al RM);
f) liberarea condiionat (art. 59 din CP al RM);
g) n cazul prescripiei tragerii la rspundere penal (art. 60 din CP al
RM).
2.2 faceti o generalizare asupra aminarii executarii pedepsei pentru femei gravide si femei care au copii in virsta
de pina la 8 ani
(1) Femeilor condamnate gravide i celor care au copii n vrst de pn la 8 ani, cu excepia celor
condamnate la nchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infraciuni grave, deosebit de grave i
excepional de grave mpotriva persoanei, instana de judecat le poate amna executarea pedepsei pn la
atingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani.
(2) n cazul n care vreuna din persoanele condamnate, menionate la alin.(1), a renunat la copil sau continu
s se eschiveze de la educarea lui dup avertismentul fcut de organul care exercit controlul asupra
comportamentului condamnatei fa de care executarea pedepsei a fost amnat, instana de judecat, la
propunerea organului nominalizat, poate s anuleze amnarea executrii pedepsei i s trimit condamnata
pentru executarea pedepsei la locul stabilit n hotrrea judectoreasc.
(3) La atingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani, instana de judecat:
a) libereaz condamnata de executarea prii neexecutate a pedepsei;
b) nlocuiete partea neexecutat a pedepsei cu o pedeaps mai blnd;
c) trimite condamnata n instituia corespunztoare pentru executarea prii neexecutate a pedepsei.
Test 7
Subiectul 1 : Etapele activitatii infractionale.
1.1 Determinati care sunt fazele si etapele activitatii infractionale.
etapele de desfurare a infraciunii intenionate sunt acele faze pe care le parcurge activitatea infracional din
momentul conceperii sale pn n momentul producerii urmrilor socialmente periculoase*.
Etapele desfurrii activitii infracionale exist doar n cadrul infraciunilor intenionate, de aceea etapa este
nu altceva dect nivelul realizrii inteniei infracionale de ctre vinovat. Doar n aceste cazuri evoluia
aciunilor infracionale denot realizarea unui plan determinat. Studiul activitii infracionale (dc fapt, ca a
oricrui act volitiv) atest existena, in desfurarea acesteia, a dou perioade pe care e parcurge: o perioad
intern sau psihic, de concepie i decizie, i o perioad extern, sau de execuie a deciziei de a svri
infraciunea'.

Aadar, perioada intern cuprinde intervalul n care n contiina fptuitorului au loc procese psihice care
caracterizeaz atitudinea psihic fa dc svrirea faptei i fa de urmrile acesteia, avnd urmtoarele
momente sau etape:
1. conceperea activitii infracionale, adic apariia i conturarea ideii de a comite fapta prevzut de legea
penal;
2. deliberarea, adic compararea, n vederea lurii deciziei, a alternativelor svririi sau nesvririi
infraciunii, a avantajelor sau dezavantajelor atrase de fiecare alternativ;
3. decizia sau rezoluia infracional, adic hotrrea de a svri infraciunea. Aceast etap ncheie procesul
psihic care, n ansamblul su, constituie i latura subiectiv a infraciunii, indiferent de varianta inteniei sau de
modalitatea n care aceasta se exprim: direct sau indirect, spontan sau premeditat, simpl sau
complex,viznd o execuie imediat i unitar sau una ndelungat i fragmentat.
Perioada extern, sau de executare, cuprinde ntreag manifestare exterioar, adic toate aciunile i actele
efectuate n vederea realizrii hotrrii de a svri infraciunea, constituind deci aspectul exterior al
comportrii ilicite a persoanei. In aceast perioad, desfurarea activitii infracionale parcurge aa-numitul
drum al infraciunii, ncepnd cu primele acte n executarea hotrrii infracionale pn la producerea urmrii
socialmente periculoase sau pn la ultima evoluie eventual a acestei urmri11.
Literatura de specialitate distinge urmtoarele etape ale desfurrii infraciuni intentionate in perioada extern:
etapa actelor preparatorii, etapa actelor de executare i etapa urmrilor (rezultatului infracional).
Etapa actelor preparatorii este prima faz n perioada extern, n care se trece de la adoptarea hotrrii
infracionale la executarea ei prin acte care numai pregtesc, din punct de vedere material i moral, svrirea
faptei prevzute de legea penal, fr s se treac la executarea propriu-zis a acesteia.
Etapa actelor de executare este cea mai important faz n desfurarea activitii infracionale, care se
caracterizeaz prin svrirea actelor de natur s realizeze nsi aciunea ce constituie elementul material al
infraciunii.
etap - urmrilor sau a rezultatului. Ea se caracterizeaz, aa cum arat denumirea nsi, prin producerea
rezultatului necesar pentru realizarea laturii obiective a infraciunii, prin ntrunirea n fapta concret a cerinelor
normei de incriminare.
1.2 Analizati pregatirea de infractiune.
Cu actele preparatorii, care pregtesc executarea propriu-zis a infraciunii, fptuitorul intr ntr-o etap nou.
extern, de desfurare a activitii infracionale. Actul de pregtire, dei este un act material, este mai puin
dect un act de executare. El nu poate s constituie un nceput de executare a infraciunii proiectate, cci n
cazul acesta este vorba de o tentativ,,care este o form mai avansat a materializrii. Actul de pregtire trebuie
s fie de aa natur, nct prin el s nu se nceap actul de executare prevzut n actul constitutiv al infraciunii
proiectate; acesta nu numai s nu lezeze obiectul infraciunii proiectate, ci nici chiar s nu-1 pun n pericol
nemijlocit, cci altfel va reprezenta un caz de tentativa.
Dup modul n care se manifest i sub raportul coninutului lor, actele de pregtire sunt materiale, morale i
organizatorice.
Actele de pregtire material constau n crearea condiiilor materiale favorabile, care uureaz svrirea
infraciunii. In aceast categorie se nscriu actele care constau n: procurarea mijloacelor i a instrumentelor cu
ajutorul crora se poate svri infraciunea, adaptarea instrumentelor ori a mijloacelor de svrire a
infraciunii, se precizeaz modul de nlturare a obstacolelor materiale, care sunt mijloacele de transport, modul
de aciune la faa locului, cel de ndeprtare de la locul faptei, experimentarea unor soluii de executare,
asigurarea unor ajutoare umane, atragerea victimei n anumite locuri etc Actele de natur organizatoric au
menirea de a recruta complici, de a realiza nelegeri ntre mai multe persoane n vederea svririi n comun a
infraciunii, iar alteori actele organizatorice constau n crearea de organizaii cu numr mai mare de persoane,
cu organe de conducere, cu disciplin i program propriu de activitate etc. Tot n cadrul actelor de pregtire ar
putea s se desfoare i o activitate susceptibil s pregteasc, din punct de vedere moral (spiritual), aciunea
plnuit.
Caracteristicile actelor de pregtire.
Actul de pregtire nu face parte din latura obiectiv a infraciunii, cl pregtind doar executarea. Pregtirea nu
poate fi recunoscut ca fiind nceputul svririi faptei infracionale, innd seama de caracterul actelor preparatorii, care sunt de aa natur, c nu creeaz un pericol real pentru obiectul infraciunii,

O trstur distinctiv a actelor de pregtire const n faptul c acestea nu sunt ndreptate nemijlocit spre
atingerea urmrii infracionale i de aceea nu prezint un pericol nemijlocit pentru obiectul atentatului, ci doar
creeaz posibilitatea real de svrire a infraciunii, care nu se materializeaz din cauze ce nu depind d voina
subiectului.
Actul de pregtire se comite numai cu intenie, in baza hotrrii infracionale iniiale. Intenia nfractoruiui
cuprinde aciunile care conin semnele componenei de infraciune, pentru svrirea creia se pregtete
infractorul.
Caracteristic actelor de pregtire este i faptul c ele pot fi concepute numai n cazul in care realizarea hotrrii
infracionale dureaz o anumit perioad de timp.
Formele pregtirii de infraciune. Trsturile caracteristice actelor preparatorii pentru svrirea infraciunii i
gradul pericolului social al acestora pot fi reflectate pe deplin doar n cazul analizei formelor concrete de
pregtire consfinite n legea penal.
Conform prevederilor art. 26 din CP al RM, "Se consider pregtire de infraciune nelegerea prealabil de a
svri o infraciune, procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea intenionat, pe alt cale, de condiii pentru svrirea ei dac, din cauze
independente de voina fptuitorului, infraciunea nu i-a produs efectul.
Prin procurarea mijloacelor i instrumentelor necesare pentru svrirea infraciunii se nelege dobndirea,
obinerea prin orice modalitate a mijloacelor i instrumentelor, pe care subiectul intenioneaz s le utilizeze n
viitor pentru atingerea scopului infracional. Prin fabricare se subnelege procesul tehnologic de creare a
instrumentelor i mijloacelor infraciunii. Adaptarea de ctre infractor a mijloacelor i instrumentelor procurate
pentru svrirea infraciunii se manifest n aducerea lor ntr-o stare care ar face posibil sau ar nlesni
utilizarea lor n procesul svririi infraciunii.
1.3 Decideti asupra conditiilor aplicarii pedepsei pentru infractiunea neconsumata.
(1) La aplicarea pedepsei pentru infraciunea neconsumat se ine cont de circumstanele n virtutea crora
infraciunea nu a fost dus pn la capt.
(2) Mrimea pedepsei pentru pregtirea de infraciune ce nu constituie o recidiv nu poate depi jumtate
din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special a prezentului cod
pentru infraciunea consumat.
(3) Mrimea pedepsei pentru tentativ de infraciune ce nu constituie o recidiv nu poate depi trei ptrimi
din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special a prezentului cod
pentru infraciunea consumat.
(4) Pentru pregtirea de infraciune i tentativa de infraciune deteniunea pe via nu se aplic.
Subiectul 2 : Masuri de siguranta.
2.1 Definiti notiunea, scopul si tipurile masurilor de siguranta.
Masurile de siguranta sanctiuni de drept penal constind din masuri de constringere cu caracter preventiv, care
au drept scop inlaturarea unor stari de pericol generatoare de fapte prevazute de legea penala.
Msurile de siguran au drept scop nlturarea unui pericol i prentmpinarea svrini faptelor prevzute de
legea penal.
Msuri de siguran sint:
a) msurile de constrngere cu caracter medical obligarea persoanei care a savirsit o fapta prevazuta de legea
penala si care sufera de aanumite deficiente de ordin mintal sau face abuz de substante alcoolice sau narcotice
sa urmeze un anumit tratatment medical
b) msurile de constrngere cu caracter educativ masuri coercitive care insa spre deosebie de pedepse nu
genereaza antecedente penale, sunt niste sanctiuni de drept penal cu caracter eminamente educativ destinate
unor personalitati in formare si susceptibile de influentare.
c) expulzarea cetatenilor straini si apatrizilor care au fost condamnati pentru savirsirea unor infractiuni li se
poate interzice raminerea pe teritoriul tarii.
d) confiscarea special trecerea fortata si gratuita in proprietatea statului a bunurilor utilizate la savirsirea
infractiunilor sau rezultate din infractiuni.
2.2 Descrieti conditiile aplicarii masurilor de constringere cu caracter medical.

Conform normelor legale, aceste msuri nu pot fi impuse n mod arbitrar oricrei persoane, ci n anumite
condiii: n primul rnd, persoana s fi comis o fapt prevzut de legea penala, iar n al doilea rnd, s fac
parte din una dintre urmtoarele categorii de persoane:
1) persoane recunoscute iresponsabile, care, ia momentul faptei, erau incapabile s-i dea seama de faptele lor
i/sau s le dirijeze;
2) persoane devenite iresponsabile pn la pronunarea sentinei sau n timpul executrii pedepsei. Cu alte
cuvinte, se au n vedere persoanele care la momentul faptei erau responsabile, dar care mai apoi, pe parcursul
procesului penai, pn la emiterea sentinei sau n timpul executrii pedepsei, au devenit iresponsabile, ceea ce
face imposibil fixarea unei pedepse sau executarea acesteia.
Din legea penal i cea procesual-penal rezult scopul msurilor de constrngere cu caracter medical, care se
aplic (1) n vederea tratrii persoanei care are nevoie de ngrijire, (2) a excluderii posibilitii de a svri noi
infraciuni, (3) pentru protejarea societii.
Potrivit art. 499 din CPP al RM. dac instana de judecat consider dovedit faptul c persoana n cauz a
svrit o fapt prevzut de legea penal n stare de iresponsabilitate sau c aceast persoan, dup ce a
svrit infraciunea, s-a mbolnvit de o boal psihic cronic, ce 6 face s nti-i dea seama de aciunile sale
sau s nu le poat dirija, instana de judecat adopt fie o sentin de absolvire a acestei persoane de pedeaps,
fie dup caz, de rspundere penal, fie de liberare de pedeaps i de aplicare fa de ea a unor msuri de constrngere cu caracter medical, indicnd care anume dintre ele trebuie aplicat. Conform acestei norme, persoana
care a fost iresponsabil la momentul faptei urmeaz a fi absolvit de rspundere penal. Persoanele devenite
iresponsabile dup comiterea faptei. mbolnvindu-se de o boal psihic cronic, urmeaz a fi absolvite sau
liberate de pedeaps i supuse msurilor de constrngere cu caracter medical. Dac persoana n privina creia
s-a aplicat o msur de constrngere cu caracter medical, pe motiv dupa svrirea infraciunii s-a mbolnvit
de o boal psihic, se va insanatosi instana de judecat revoc aceste msuri i decide continuarea procesului
penal n privina ei, fie decide Continuarea executrii prii neexecuae a pedepsei. Situaia dat are loc, de
regul, n cazul afectrii persoanei de o tulburare psihic temporar.
Test 8
Subiectul 1
Legitima aparare
1.1 Reproduceti notiunea legitimei aparari
Articolul 36. Legitima aparare
(1) Nu constituie infractiune fapta, prevazuta de legea penala, savirsita in stare de legitima aparare.
(2) Este in stare de legitima aparare persoana care savirseste fapta pentru a respinge un atac direct, imediat,
material si real, indreptat impotriva sa, a altei persoane sau impotriva unui interes public si care pune in pericol
grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.
(3) Este in legitima aparare si persoana care savirseste fapta, prevazuta la alin.(2), pentru a impiedica
patrunderea, insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea persoanei ori de amenintarea cu
aplicarea unei asemenea violente, intr-un spatiu de locuit sau intr-o alta incapere.
1.2Descrieti conditiile legitimei aparari
I. Conditii referitoare la atac:
a. Atacul trebuie sa fie social-periculos, adica sa constituie o infractiune
b. Atacul trebuie sa fie direct, adica in mod nemijlocit sa puna in pericol valorile ocrotite de normele penale
c. Atacul trebuie sa fie imediat, adica s-a declansat deja sau urmeaza sa se declanseze
d. Atcaul trebuie sa fie material, adica sa fie format din anumite actiuni fizice, materializate in lumea obiectiva
e. Atacul trebuie sa fie real, adica sa existe in realitate sau sa existe o amenintare reala de atac. atacul produs da
nastere apararii fisctive, si in prezenta vinovatiei atrage dupa sine raspunderea penala
II. Conditii referitoare la aparare:
a.Se admite apararea intereselor proprii, a unei terte persoane sau a unui interes public
b. Apararea trebuie sa fie indrepatata contra atacantului, si nu contra tertelor persoane.
c. Apararea trebuie sa fie infaptuita in limitele de timp, de la momentul ince[erii atacului, pina la consumarea
lui de facto
d. Paguba cauzata in timpul legitimei aparari nu se cere sa fie echivalenta cu cea evitata(poate fi mai mica,
egala sau chiar mai mare)
e. Nu se admite depasirea limitelor legitimei aparari. Depasirea limitelor legitimei apari cuprinde actiunile
intentionate ce nu corespund vadit caracterului si pericolului social al atacului

Subiectul II
categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice
2.1 Definiti pedeapsa penala. Distingeti pedeapsa penala de alte tipuri de pedepse
Pedeapsa penala este o masura de constringere statala si un mijloc de corectare si reeducare a condamnatului ce
se aplica de instantele de judecata, in numele legii, persoanelor care au savirsit infractiuni, cauzind anumite
lipsuri si restrictii drepturilor lor.
Se deosebeste prin alte sanctiuni juridice prin:
a. Pedeapsa este o masura de constringere, adica poarta un caracter coercitiv fortat
b. Pedeapsa este o masura de constringere statala, adica se aplica numai de catre stat prin intermediul organelor
abilitate in acest scop
c. Continutul pedepsei este tot timpul unul care presupune si se manifesta prin diferite restrictii sau privatiuni pe
care condamnatul le resimte, fie acestea de ordin fizic, material sau moral
d. Pedeapsa se aplica numai pt savirsirea de infractiuni, adica numai pt prevazute ca atare prin legea penala
e. Pedeapsa se aplica numai pers vinovate de savirsirea infractiunii
f. Pedeapsa este un mijloc de corectare si reeducare
g. Numai pedeapsa penala genereaza acea situatie juridica nefavorabila pt condamnat- antecedentele penale
2.2Descrieti amenda si munca neremunerata in folosul comunitatii
Articolul 64. Amenda
(1) Amenda este o sanctiune pecuniara ce se aplica de instanta de judecata in cazurile si in limitele prevazute
de prezentul cod.
(2) Amenda se stabileste in unitati conventionale. Unitatea conventionala de amenda este egala cu 20 de lei.
(3) Marimea amenzii pentru persoanele fizice se stabileste in limitele de la 150 la 1000 unitati conventionale,
in functie de caracterul si gravitatea infractiunii savirsite, tinindu-se cont de situatia materiala a celui vinovat,
iar pentru infractiunile comise din interes material pina la 5000 unitati conventionale, luindu-se ca baza
marimea unitatii conventionale la momentul savirsirii infractiunii.
(4) In cazurile prevazute la art.21 alin. (3), marimea amenzii pentru persoanele juridice se stabileste in
limitele de la 500 la 10000 unitati conventionale, in functie de caracterul si gravitatea infractiunii savirsite, de
marimea daunei cauzate, luindu-se in considerare situatia economico-financiara a persoanei juridice. In caz de
eschivare cu rea-vointa a persoanei juridice de la achitarea amenzii fixate, instanta de judecata poate sa
inlocuiasca suma neachitata a amenzii cu urmarirea patrimoniului.
(5) In caz de eschivare cu rea-vointa a condamnatului de la achitarea amenzii stabilite ca pedeapsa principala
sau complementara, instanta de judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata a amenzii cu inchisoare in
limitele termenelor prevazute la art.70. Suma amenzii se inlocuieste cu inchisoare, calculindu-se o luna de
inchisoare pentru 50 unitati conventionale.
(6) Amenda in calitate de pedeapsa complementara poate fi aplicata numai in cazurile in care ea este
prevazuta ca atare pentru infractiunea corespunzatoare.
(7) In cazul in care condamnatul nu este in stare sa plateasca amenda stabilita ca pedeapsa principala sau
complementara, instanta de judecata poate, potrivit prevederilor art.67, sa inlocuiasca suma neachitata a
amenzii cu munca neremunerata in folosul comunitatii, calculindu-se 60 de ore de munca neremunerata in
folosul comunitatii pentru 50 unitati conventionale de amenda.
Articolul 67. Munca neremunerata in folosul comunitatii
(1) Munca neremunerata in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului, in afara timpului
serviciului de baza sau de studii, la munca, determinata de autoritatile administratiei publice locale.
(11) In cazul militarilor in termen si militarilor cu termen redus, munca neremunerata in folosul comunitatii
consta in antrenarea condamnatilor in timpul liber de sedinte, stabilite in conformitate cu cerintele
regulamentelor militare, la munca, determinata de comandantul unitatii militare.
(2) Munca neremunerata in folosul comunitatii se stabileste pe un termen de la 60 la 240 de ore si este
executata de la 2 la 4 ore pe zi.
(3) In caz de eschivare cu rea-vointa a condamnatului de la munca neremunerata in folosul comunitatii, ea se
inlocuieste cu inchisoare, calculindu-se o zi de inchisoare pentru 2 ore de munca neremunerata in folosul
comunitatii. In acest caz, termenul inchisorii poate fi mai mic de 6 luni.
(4) Munca neremunerata in folosul comunitatii nu poate fi aplicata persoanelor recunoscute ca invalizi de
gradele I si II, militarilor prin contract, femeilor gravide, femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani,
persoanelor care nu au atins virsta de 16 ani si persoanelor care au atins virsta de pensionare.

(5) Munca neremunerata in folosul comunitatii va fi prestata timp de cel mult 18 luni, timp care se calculeaza
de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.
(6) Militarii in termen si militarii cu termen redus condamnati la munca neremunerata in folosul comunitatii
executa aceasta pedeapsa in unitatea militara.
2.3 Argumentati necesitatea inlocuirii pedepsei cu moartea cu detentiunea pe viata
Singuri ca e simplu
Test 15
Subiectul1: Pluralitatea de infractiuni
1.1 Relatati despre notiunea si formele pluralitatii de infractiune.
Noiune. n dreptul penal prin pluralitate de infraciuni este desemnat situaia n care o persoan svrete
mai multe infraciuni nainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele ct i situaia n care o persoan
svrete din nou o infraciune dup ce a fost condamnat definitiv pentru o alt infraciune. Instituia
pluralitii de infraciuni aparine rspunderii penale, deoarece aplicarea pedepsei pentru ansamblul infracional
ridic problema gsirii celor mai adecvate sisteme de sancionare care s
corespund periculozitii sociale reliefate prin svrirea mai multor infraciuni de ctre aceeai persoan.
Activitatea infracional a unei persoane concretizat n svrirea mai multor infraciuni mbrac forme
diferite, dup cum pentru vreuna din infraciuni a intervenit ori nu o condamnare definitiv. Formele pluralitii
de infraciuni prevzute n Codul penal sunt:
concursul de infraciuni si recidiva. Concursul de infraciuni este forma pluralitii de infraciuni ce presupune
svrirea mai multor infraciuni, de ctre aceeai persoan, mai nainte de a fi condamnat definitiv pentru
vreuna din ele. Recidiva ca form a pluralitii de infraciuni presupune svrirea din nou a unei infraciuni de
ctre o persoan care a mai fost condamnat definitiv i eventual a executat pedeapsa pentru o infraciune
svrit anterior.
1.2 Faceti o generalizare asupra conceptului si tipurile recidivei de infractiuni:
Avnd n vedere elementele de difereniere fa de concursul de infraciuni, ca form a pluralitii de
infraciuni, recidiva const n svrirea din nou a unei infraciuni de ctre o persoan care a fost condamnat
definitiv sau a i executat o pedeaps pentru o infraciune. Din noiune rezult c pluralitatea de infraciuni sub
forma recidivei este condiionat pe de o parte de existena unei condamnri definitive pentru o infraciune
comis anterior i pe de alt parte, de svrirea
unei noi infraciuni. Aadar: condamnarea pentru o infraciune i comiterea unei noi infraciuni sunt elementele
strii de recidiv, elementele pluralitii de infraciuni sub forma recidivei.
n literatura juridic, aceste elemente, condamnarea definitiv pentru infraciunea anterioar i noua infraciune
comis au fost denumite termeni ai recidivei. Primul termen al recidivei const ntotdeauna ntr-o condamnare
definitiv la o pedeaps privativ de libertate iar cel de al doilea termen const n svrirea din nou a unei
infraciuni. Modalitile recidivei sunt formele pe care aceasta le poate avea n funcie de variaiunile celor doi
termeni.
Recidiv postcondamnatorie i recidiv postexecutorie. n funcie de
momentul svririi noii infraciuni dup condamnarea anterioar, mai nainte de
executarea pedepsei sau dup executarea pedepsei, recidiva este cunoscut sub
dou forme: recidiv postcondamnatorie i respectiv postexecutorie.
1. Recidiva postcondamnatorie presupune comiterea unei noi infraciuni
dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare pentru infraciunea
anterioar i mai nainte de executarea n ntregime a pedepsei pronunate pentru
acea infraciune.
2. Recidiva postexecutorie presupune svrirea unei noi infraciuni
dup executarea pedepsei sau stingerea executrii pedepsei prin graiere,
prescripie, pronunate pentru infraciunea anterioar.
n Codul penal romn sunt consacrate att recidiva postcondamnatorie ct
i recidiva postexecutorie. Recidiv general i recidiv special. Dup natura infraciunilor ce
compun pluralitatea sub forma recidivei se disting: recidiva
general i recidiva special.
Recidiva este general cnd existena ei nu este condiionat de natura
infraciunilor comise, putnd fi de natur diferit ori de aceeai natur.
Recidiva este special cnd existena ei este condiionat de svrirea unor

infraciuni de acelai fel, de aceeai natur (spre ex.: dup o condamnare

definitiv pentru furt, condamnatul svrete o nou infraciune de furt).
Recidiv mare i recidiv mic, recidiv absolut i relativ.
n funcie de gravitatea condamnrii pentru prima infraciune, recidiva poate fi absolut i relativ, mare i
mic.
1.Recidiva este absolut, cnd existena ei nu este condiionat de gravitatea primei condamnri. Va exista deci
starea de recidiv prin comiterea noii infraciuni, indiferent de gravitatea condamnrii pronunat pentru
infraciunea anterioar deoarece orice condamnare ct de mic,
constituie un avertisment pentru condamnat, de a nu svri din nou infraciuni.
2.Recidiva este relativ, cnd existena ei este condiionat de o anumit gravitate a condamnrii pronunat
pentru infraciunea anterioar. Recidiva relativ va lua natere deci prin svrirea unei noi infraciuni, numai
dup o condamnare definitiv, de o anumit gravitate (ex.: pedeapsa
nchisorii mai mare de 6 luni) pronunat pentru infraciunea anterioar.
3.Recidiva mare este condiionat de existena unei condamnri pentru prima infraciune de o anumit gravitate
(spre ex.: n codul penal roman s-a prevzut condiia ca pedeapsa s fie nchisoarea mai mare de 6 luni).
4.Recidiva mic presupune svrirea unei noi infraciuni de ctre aceeai persoan care anterior a mai fost
condamnat la pedepse privative de libertate de o gravitate redus. n cazul recidivei mici primul termen este
multiplu, este format din mai multe condamnri la pedepse cu nchisoarea i prin care se dovedete
perseverena infractorului n comiterea de infraciuni.
Recidiv permanent i recidiv temporar. n funcie de timpul scurs ntre executarea pedepsei pentru
infraciunea anterioar i svrirea noii infraciuni recidiva poate fi permanent i temporar.
Recidiva este permanent sau perpetu cnd existena acesteia nu este condiionat de svrirea noii infraciuni
ntr-un anumit termen. Cu alte cuvinte, va exista starea de recidiv prin comiterea noii infraciuni indiferent de
timpul scurs de la condamnarea sau executarea pedepsei pronunate pentru infraciunea anterioar.
Recidiva este temporar cnd existena ei este condiionat de comiterea noii infraciuni numai ntr-un anumit
termen de la condamnarea sau de la executarea pedepsei pronunate pentru infraciunea anterioar.
Recidiv teritorial i recidiv internaional. Dup criteriul locului unde s-a aplicat pedeapsa definitiv ce
formeaz primul termen al recidivei, se disting: recidiva naional i recidiva internaional.
Recidiva este naional sau teritorial cnd primul termen const ntr-o condamnare definitiv la pedeapsa
nchisorii pronunat de o instan romn.
Recidiva este internaional cnd condamnarea definitiv ce formeaz primul termen al recidivei este
pronunat de o instan strin.
Recidiv cu efect unic i recidiv cu efecte progresive. Dup criteriul tratamentului sancionator al recidivei,
acesta poate fi cu effect unic, cu efect progresiv, cu regim sancionator uniform, cu regim sancionator
difereniat. Recidiva cu efect unic presupune aplicarea aceluiai tratament penal att
pentru infractorul la prima recidiv ct i pentru cel care a perseverat n recidiv
(multirecidivist).
Recidiva cu efecte progresive presupune agravarea pedepsei recidivistului cu fiecare nou recidiv.
Recidiva cu regim sancionator uniform presupune acelai regim de sancionare pentru toate modalitile
recidivei. Recidiva cu regim de sancionare difereniat care presupune un regim de
sancionare diferit pentru modalitile recidivei.
Subiectul 2: Individualizarea pedepsei.
1.1 Definiti conceptul si formele de individualizare a pedepsei.
Rspunderea penal trebuie s fie difereniat n funcie de gravitatea infraciunii, de persoana infractorului
pentru a asigura att sancionarea corect a infractorului ct i realizarea preveniunii generale i speciale.
Individualizarea rspunderii penale are loc n conformitate cu legea care consacr dispoziii speciale privitoare
la individualizarea pedepsei care constituie obiectul rspunderii penale. Individualizarea pedepsei se realizeaz
mai nti n funcie de gradul de pericol social concret al faptei i de periculozitate a fptuitorului n funcie de
circumstanele legate de fapt i de fptuitor i numai dup aceea se d eficien strii de recidiv, mprejurarea
independent de fapta
care se judec, dar care desigur influeneaz, prin intermediul infractorului, gradul de pericol social al faptei. In
doctrina penala se face distinctia intre individualizarea ce se realizeaza in faza de elaborare a legii si prevederii
limitelor pedepselor, in faza de aplicare a pedepsei si cea in faza de executare a pedepsei. Corespunzator
acestor faze sunt cunoscute urmatoarele trei forme de individualizare: legala, judiciara sau judecatoreasca si
administrativa. Individualizarea legala a pedepselor se realizeaza de catre legiuitor in faza de elaborare a legii
si constituie totodata o materializare a principiilor legalitatii si individualizarii pedepselor. Individualizarea

judiciara sau judecatoreasca a pedepsei o realizeaza instanta de judecata si se materializeaza prin aplicarea
pedepsei concrete infractorului pentru fapta comisa, in functie de gradul concret de pericol social al faptei, de
periculozitatea infractorului, de imprejurarile concrete atenuante ori agravante in care s-a savarsit infractiunea
sau care caracterizeaza persoana infractorului. Individualizarea administrativa. Este denumita astfel dupa
organele administrative care o realizeaza in faza de executare a pedepsei inchisorii. Individualizarea
administrativa a pedepsei inchisorii se realizeaza in cadrul oferit de individualizarea legala si cea judiciara, in
functie de gravitatea pedepsei aplicate, de starea de recidiva, de conduita condamnatului la locul de detinere s.a.
1.2 Generalizati mijloacele si criteriile de individualizare a pedepdei.
Criteriile de individualizare a pedepselor:
1) Dispozitiile partii generale a Codului Penal
Aceste dispozitii se pot referi la aplicarea in timp si spatiu a legii penale, la forma consumata ori de tentativa in
care s-a realizat infractiunea, la contributia adusa la savarsirea infractiunii etc..
2) Limitele de pedeapsa fixate in partea speciala
3) Gradul de pericol social al faptei savarsite
Pentru determinarea gradului de pericol social se tine cont de doua etape. Mai intai, se apreciaza daca gradul de
pericol e suficient de ridicat pentru a fi in prezen-ta unei infractiuni. Apoi, se apreciaza acest grad tinandu-se
cont de o scara de valori personala a fiecarui judecator.
4) Persoana faptuitorului
Orice sanctiune produce efecte diferite asupra fiecarui faptuitor in parte, in func-tie de caracteristicile biologice,
psihologice sau sociologice ale acestuia.
5) Imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala
In stiinta dreptului, aceste stari, situatii sau imprejurari care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala sunt
denumite cauze. In cadrul acestor cauze se face diferenta intre stari si circumstante.
Sunt considerate stari de agravare: Starea de recidiva, infractiunea continu-ata, concursul de infractiuni.
Sunt considerate stari de atenuare: Tentativa si minoritatea faptuitorului.
Circumstantele pot fi: legale sau judiciare, atenuante sau agravante.
A. Circumstantele atenuante legale
Circumstantele atenuante legale prevazute in articolul mentionat sunt:
1) Depasirea limitelor legitimei aparari
Pentru a fi circumstanta atenuanta trebuie indeplinite conditiile: a) Savarsirea faptei sa constea intr-o aparare in
fata unui atac material, direct, imediat, injust si care sa puna in pericol grav persoana sau drepturile ei. b) Fapta
infractorului sa constea intr-o aparare disproportionata. c) Excesul de aparare sa nu se datoreze starii de
tulburare sau temere in care s-a aflat infractorul.
2) Depasirea limitelor starii de necesitate
Conditii: a) Fapta trebuie sa constea intr-o actiune de salvare in fata unui pericol iminent si care nu putea fi
inlaturat altfel. b) Urmarea cauzata de actiunea de salvare sa fie vadit disproportionata fata de urmarea pe care
ar genera-o pericolul. c) Faptuitorul sa-si fi dat seama ca exista aceasta disproportie.
3) Starea de provocare consta in savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
determinate de o provocare din par-tea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a
demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.
B. Circumstantele atenuante judiciare
Sunt acele imprejurari care atenueaza raspunderea penala, ramanand la latitudinea judecatorului decizia de a le
alege si de a le aplica.
C. Circumstantele agravante legale 1) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna.
E o circumstanta reala, deoarece se refera la fapta. Aceasta se rasfrange asupra tuturor participantilor care au
cunoscut-o sau prevazut-o. 2) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra mem-brilor
familiei sau prin mijloace ce prezinta pericol public. a) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime
3) Savarsirea infractiunii de catre un major impreuna cu un minor.
Aceasta circumstanta se aplica doar in cazul pluralitatii ocazionale (participatiei) si nu se aplica in cazul
pluralitatii naturale sau pluralitatii constituite.
Pentru retinerea circumstantei nu este necesar ca minorul sa raspunda penal, fiind suficient ca el sa participe la
comiterea infractiunii. D. Circumstantele agravante judiciare
Sunt acele imprejurari care confera faptei un caracter agravant, fara ca ele sa fie prevazute de legea penala.
Legea nu le mentioneaza nici ca titlu exemplificativ.
Sunt considerate in doctrina penala circumstante agravante judiciare: betia voluntara, comiterea unui furt de
catre un politist sau talharia comisa de cel care efectueaza serviciul de paza.

Efectele circumstantelor
Sub aspectul efectelor nu exista nici o deosebire intre circumstantele legale si cele judiciare. Circumstantele
judiciare o data retinute produc aceleasi efecte ca cir-cumstantele legale.
Test 16
Subiectul 1:Circumstantele atenuante.
1.1:Reproduceti notiunea circumstantelor atenuante si agravante.
- Sub denumirea de circumstane atenuante sunt desemnate
strile, situaiile, mprejurrile, calitile, ntmplrile ori alte date ale realitii
anterioare, concomitente sau subsecvente svririi unei infraciuni, ce au
legtur cu fapta infracional ori cu fptuitorul i care relev un pericol social
mai sczut al faptei ori o periculozitate mai redus a infractorului.
Circumstanele atenuante sunt exterioare coninutului infraciunii i au
caracter ntmpltor (accidental) n sensul c nu nsoesc orice fapt
infracional i nu privesc pe orice infractor.
-Circumstanele agravante constau n stri, situaii,
mprejurri, caliti, alte date ale realitii, exterioare coninutului infraciunii,
anterioare, concomitente sau subsecvente svririi infraciunii ce au legtur
cu fapta infracional ori cu infractorul i care reflect un grad de pericol
social mai ridicat al faptei ori o periculozitate mai mare a infractorului. Ca i
circumstanele atenuante, circumstanele agravante au un caracter accidental
1.2 Faceti o generalizare asupra circumstantelor atenuante si efectele lor.
La stabilirea pedepsei se consider circumstane atenuante:
a) svrirea pentru prima dat a unei infraciuni uoare sau mai puin grave;
b) svrirea infraciunii de ctre un minor;
c) svrirea infraciunii de ctre o femeie gravid;
d) prezena copiilor minori n familia vinovatului;
e) svrirea infraciunii ca urmare a unui concurs de mprejurri grele de ordin personal sau familial ori din
motive de comptimire;
f) prentmpinarea de ctre vinovat a urmrilor prejudiciabile ale infraciunii svrite, repararea benevol a
pagubei pricinuite sau nlturarea daunei cauzate;
g) cina sincer sau autodenunarea;
h) contribuirea activ la descoperirea infraciunii sau la arestarea infractorilor;
i) aciunile ilegale sau imorale ale victimei, dac ele au provocat infraciunea;
j) alte mprejurri.
Circumstanele atenuante constatate au ca efect atenuarea obligatorie a
pedepsei, atenuare ce poate consta ntr-o reducere, ori o schimbare a pedepselor
prevzute de lege pentru infraciunea comis. In cazul circumstanelor atenuante pedeapsa
principal se reduce ori se schimb. Reducerea ori schimbarea
are loc n funcie de pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrit
raportat la minimul special al acesteia: n cazul n care instana de judecat constat circumstane atenuante
la svrirea infraciunii, pedeapsa principal se reduce sau se schimb dup cum urmeaz:
a) dac minimul pedepsei cu nchisoare prevzut la articolul corespunztor din. Partea special a prezentului
cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redus pn la acest minim;
b) dac se aplic amenda, aceasta se poate cobor pn la limita de jos;
c) dac pentru infraciunea svrit se prevede deteniune pe via, aceasta se nlocuiete cu nchisoare de la
15 la 25 de ani.
n cazul n care instana de judecat constat circumstane atenuante la svrirea infraciunii, pedeapsa
complementar, prevzut de lege pentru infraciunea svrit, poate fi nlturat.
innd cont de circumstanele excepionale ale cauzei, legate de scopul i motivele faptei, de rolul
vinovatului n svrirea infraciunii, de comportarea lui n timpul i dup consumarea infraciunii, de alte
circumstane care micoreaz esenial gravitatea faptei i a consecinelor ei, precum i de contribuirea activ a
participantului unei infraciuni svrite n grup la descoperirea acesteia, instana de judecat poate aplica o
pedeaps sub limita minim, prevzut de legea penal pentru infraciunea respectiv, sau una mai blnd, de
alt categorie, ori poate s nu aplice pedeapsa complementar obligatorie.Poate fi considerat excepional att

o circumstan atenuant, ct i o totalitate de asemenea circumstane.n cazul condamnrii persoanelor pentru

comiterea infraciunilor deosebit de grave, instana de judecat poate aplica o pedeaps sub limita minim
prevzut de legea penal, dar constituind cel puin dou treimi din minimul pedepsei prevzute de prezentul
cod pentru infraciunea svrit.Persoanelor care, la data svririi infraciunii, nu au atins vrsta de 18 ani,
pentru comiterea infraciunilor grave, deosebit de grave, excepional de grave sau a recidivei de infraciuni,
instana de judecat le poate aplica o pedeaps sub limita minim prevzut de legea penal, dar constituind cel
puin jumtate din minimul pedepsei prevzute de prezentul cod pentru infraciunea svrit.
1.3.Alcatuiti o speta in care este posibila aplicarea unei pedepse mai blinde decit cea prevazuta de lege.
Subiectul 2 : Aplicarea pedepsei
2.1.Descrieti conditiile aplicarii pedepsei pentru recidiva de infractiuni si pentru participatie
La aplicarea pedepsei pentru recidiv, recidiv periculoas i recidiv deosebit de periculoas de infraciuni
se ine cont de numrul, caracterul, gravitatea i urmrile infraciunilor svrite anterior, de circumstanele n
virtutea crora pedeapsa anterioar a fost insuficient pentru corectarea vinovatului, precum i de caracterul,
gravitatea i urmrile infraciunii noi.
Mrimea pedepsei pentru recidiv nu poate fi mai mic de jumtate, pentru recidiv periculoas este de
cel puin dou treimi, iar pentru recidiv deosebit de periculoas - de cel puin trei ptrimi din maximul celei
mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special a Codului Penal.
Aplicarea pedepsei pentru participaie
Organizatorul, instigatorul i complicele la o infraciune, prevzut de legea penal, svrit cu intenie se
sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ine cont de contribuia
fiecruia la svrirea infraciunii.
2.2 Comparati regulile aplicarii pedepsei in cazul unui concurs de infractiuni si in cazul unui cumul de
sentinte.Stabiliti diferentele.
Aplicarea pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni : Dac o persoan este declarat vinovat de
svrirea a dou sau mai multor infraciuni prevzute de diferite articole ale Prii speciale a prezentului cod,
fr s fi fost condamnat pentru vreuna din ele, instana de judecat, pronunnd pedeapsa pentru fiecare
infraciune aparte, stabilete pedeapsa definitiv pentru concurs de infraciuni prin cumul, total sau parial, al
pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 30 de ani de nchisoare. n cazul n care persoana este
declarat vinovat de svrirea a dou sau mai multor infraciuni uoare i/sau mai puin grave, pedeapsa
definitiv poate fi stabilit i prin absorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr.La pedeapsa principal
aplicat n cazul unui concurs de infraciuni poate fi adugat oricare din pedepsele complementare prevzute la
articolele corespunztoare din Partea special a prezentului cod, care stabilesc rspunderea pentru infraciunile
de a cror svrire persoana a fost declarat vinovat. Pedeapsa complementar definitiv stabilit prin cumul,
total sau parial, al pedepselor complementare aplicate nu poate depi termenul sau mrimea maxim
prevzut de Partea general a prezentului cod pentru aceast categorie de pedepse. Dac pentruinfraciunile
care intr n concurs snt stabilite pedepse principale de diferite categorii, i instana de judecat nu va gsi
temeiuri pentru absorbirea unei pedepse de ctre alta, ele se execut de sine stttor. se stabilete pedeapsa i n
cazul n care, dup pronunarea sentinei, se constat c persoana condamnat este vinovat i de comiterea
unei alte infraciuni svrite nainte de pronunarea sentinei n prima cauz. n acest caz, n termenul pedepsei
se include durata pedepsei executate, complet sau parial, n baza primei sentine.n cazul unui concurs de
infraciuni, cnd s-a stabilit o pedeaps cu deteniune pe via i una sau mai multe pedepse cu nchisoare ori
alte categorii de pedepse, se aplic ca pedeaps definitiv deteniunea pe via.
Aplicarea pedepsei n cazul unui cumul de sentine: Dac, dup pronunarea sentinei, dar nainte de
executarea complet a pedepsei, condamnatul a svrit o nou infraciune, instana de judecat adaug, n
ntregime sau parial, la pedeapsa aplicat prin noua sentin partea neexecutat a pedepsei stabilite de sentina
anterioar. n acest caz, pedeapsa definitiv nu poate depi termenul de 35 de ani de nchisoare. Pedeapsa
definitiv n cazul unui cumul de sentine trebuie s fie mai mare dect pedeapsa stabilit pentru svrirea unei
noi infraciuni i dect partea neexecutat a pedepsei pronunate prin sentina anterioar a instanei de judecat.
La cumularea pedepselor, dac prin una din sentine este stabilit pedeapsa deteniunii pe via, pedeapsa
definitiv va fi deteniunea pe via

2.3Apreciati modul de determinare a termenului pedepsei definitive in cazul cumulului diferitelor

pedepse.
Test.5
Subiectul 1. Retinerea infractorului.
1.1 Definiti institutia retinerii infractorului.
Instituia reinerii infractorului pentru prima dat este reglementat in Codul penal al RM, Anterior asemenea situaii erau
examinate in cadrul legitimei aprri sfii <1 stafii He extrem necesitate. Potrivit art. 37 din CP al RM. "Nu constituie infraciune
fapta, prevzut de legea penal, svrit n scopul reinerii persoanei care a comis o infraciune i al predrii ei organelor dedrept"
Reinerea persoanelor care au svrit infraciuni reprezint o modalitate de lupt cu criminalitatea; dei aceasta nu se caracterizeaz
prin reprimarea infraciunii, ea urmrete scopul aducerii persoanei n faa organelor poliiei sau la o alt autoritate public, pentru
realizarea sarcinilor justiiei, precum i pentru prevenirea comiterii unor noi infraciuni de ctre fptuitor.
Dreptul de a reine persoana bnuit de svrirea infraciunii aparine, potrivit art 16S din CPP al RM. tuturor cetenilor. ns
pentru anumitepersoane (de ex., poliiti) aceasta este o obligaie de serviciu. ntruct n procesul reinerii infractorului ce a comis o
infraciune sunt cauzate anumite daune, este necesar s analizm temeiurile i semnele, caracteristicile instituiei respective.

1.2 Analizati conditiile retinerii infractorului

Condiiile ce determina legalitatea i temeinicia reinerii
1) Prima condiie care face parte din acest grup const n fptui c temei pentru reinere servete svrirea de ctre persoan a
infraciunii, adic a unei fapte prevzute de legea penal. Este absolut legitim reinerea persoanei n privina creia a fost pronunat
deia o sentin de condamnare i care se eschiveaz de la executarea ei. ascunzndu-se.
Dreptul de a efectua o asemenea reinere aparine n exclusivitate organului de urmrire penal (art 253 din CPP al RM), care este
obligat njgjjnenje pn la 3 ore de la momentul privrii persoanei de libertate s ntocmeasca un proces-verbal de reinere
2) A doua condiie ce determin legalitatea i temeinicia reinerii se refer la comportamentul persoanei, care se manifest n
ncercarea de a se ascunde sau de a fugi cu scopul de a se eschiva de rspundere. Aceast situaie se refer i la cazurile evadrii din
locurile de deinere sau de sub arest.
Condiiile ce caracterizeaz aciunile persoanei care efectueaz reinerea
1) Prima condiie care face parte din acest grup se refer la faptul c poate fi reinut numai persoana care a comis o infraciune. Dac
persoana n-a svrit o fapt prevzut de legea penal, atunci fa de ea nu pot fi aplicate msuri i de aducere forat n faa organelor
competente.
2)A doua Condiie const n faptul c n procesul reinerii infractorului dauna este cauzat nemijlocit persoanei reinute. Ea poate avea
caracter fizic (vtmri ale integritii corporale sau ale sntii de diferite grade) sau patrimonial (deteriorarea sau distrugerea
bunurilor). apreciem c o cauzare de daune n procesul efecturii reinerii prezint mijlocul i nicidecum scopul realizrii acesteia.
3) In procesul reinerii este absolut necesar s fie respectat i o alt condiie, care const n taptul c, innd seama de toate
circumstanele cauzei, nu a fost posibil s se acioneze n at mod, metoda cu care s-a realizat reinerea constituind unicul mijloc de
efectuare a acesteia (de pilda persoana ncearc s fug, opune rezisten i, ca urmare, fa de a ea este apicat fora fizic).
4) Dauna cauzat n procesul reinerii trebuie s fie proporional, s corespund caracterului i gradului prejudiciabil al faptei
svrite de infractor, personalitii acestuia, precum i circumstanelor n care s-a realizat reinerea.
5) Ultima condiie ce se refer la acest grup const in faptul c este absolut interzis depirea msurilor necesare pentru realizarea
reinerii adic ne-corespunderea vdit a infraciunii comise mprejurrilor efecturii reinerii, cauzarea de daune care nu corespund
vdit situaiei reinerii etc.

1.3 Decideti asupra delimitarilor dintre retinerea infractorului ca institutie a dreptului penal si ca institutie
procesual-penala.
reinerea procesual-penal poate fi aplicat de ctre organuI de urmrire penal fa de persoana bnuit de svrirea unei infraciuni
pentru care legea prevede pedeapsa cu nchisoarea pe uri termen mai mare de un an (alin. (1) al art. 166 din CPP al RM). Analiznd
instituia reinerii infractorului, este necesar s atragem atenia asupra faptului c, potrivit alin. (I) al art. 14 din CP al RM, infraciunea
reprezint fapta prejudiciabil, prevzut de legea penal, svrit cu vinovie i pasibil de pedeaps penal. Instituia reinerii se
refer la persoana care a svrit o infraciune. Fapta nu poate fi recunoscuta infraciune dac aceast calitate nu i se atribuie de ctre
instana de judecat. Reinerea, ca instituie a dreptului penal, are la baz dou temeiuri: svrirea unei infraciuni, precum i
ncercarea persoanei de a fugi, astfel eschivndu-se de la rspundere i pedeapsa penal. In cazul reinerii infractorului, dauna cauzat,
n general, trebuie s fie proporional cu dauna provocata de infractor, cauzarea morii n procesul reinerii fiind o msur
excepional. In cazul reinerii infractorului scopul acesteia, conform art. 37 din CP al RM, este predarea lui organelor de drept n
vederea realizrii sarcinilor justitiei i_a prevenirii comiterii unor noi infraciuni de ctre acesta.

Subiect 2. Cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii.

2.1 Caracterizati amnistia si gratierea.

-Amnistia
reprezint
o
renunare
din
partea
puterii
publice
la
aplicarea
rspunderii
i
pedepsei
penale
pentru
restabilirea
ordinii
de
drept
nclcate*,
constituind att un act politic, ct i juridic9.
>
Totodat, amnistia poate fi folosit ca mijloc de reevaluare a politicii penale, de reparare a unor eventuale acte de Injustiie ori s
se fundamenteze pe ideea de identificare a noi resurse i mijloace de aprare social 12.
Amnistia se nfieaz ca o instituie juridic complex, ce cuprinde att norme juridice de drept constituional, ct i norme dc
drept penal1*.
Prin prisma incidenei sale, amnistia are ntotdeauna un caracter real (obiectiv) i opereaz, dc regul, in rem pentru anumite fapte
penale, fr a se lua n considerare persoana fptuitorilor.
Fa de subiecii rspunderii penale, amnistia are un caracter obligatoriu.
Amnistia are c obiect infraciunile svrite pn la data apariiei actului de amnistie, determinate expres prin acest act. Dei
teoretic o lege de amnistie poate viza toate infraciunile svrite anterior adoptrii ei, n practic obiectul amnistiei l constituie numai
anumite categorii de infraciuni concret determinate.
In funcie de aria sa de inciden, amnistia poate fi general i special.
a) Amnistia este general atunci cnd privete toate infraciunile svrite pn la data acordrii ei, indiferent de natura, gravitatea
sau sediul legislativ al infraciunilor (cod penal, lege penal special, lege extrapenal).
b) Amnistia este special atunci cnd se acord numai pentru anumite infraciuni, prevzute de actul de clemen (de un ahu.niit gen,
de o anumit gravitate, exprimat n pedeapsa prevzut de lege, svrite de anumite persoane etc.). De cele mai dese ori amnistia se
acord n aceast modalitate.
In funcie de condiiile n care se acord, amnistia poate fi necondiionat i condiionat.
a) Amnistia este necondiionat (simpl i pur) atunci cnd acordarea ei nu depinde de ndeplinirea vreunei condiii (cu privire la
fapta svrit, la persoana fptuitorului sau la mprejurrile n care s-a comis infraciunea), n afara celor intrinseci privitoare ia
obiectul su i la data svririi infraciunilor.
b) Amnistia este condiionat atunci cnd acordarea ei este subordonat ndeplinirii vreunei condiii speciale cu privire la:

- fapt (s nu fie svrit n circumstane agravante etc.);

- persoana infractorului (vrst, cetenie, situaie familial etc.):
- mprejurrile n care infraciunea s-a svrit (timp de secet, timp de rzboi etc.);
- urmarea infraciunii (prejudiciul cauzat s nu depeasc un anumit cuantum etc.)31;
In funcie de momentul n care intervine aciul de amnistie i de stadiul n care se afl procesul penal, se face distincie ntre:
- amnistia intervenit nainte de condamnarea definitiv (amnistie proprie);
- amnistia intervenit dup condamnarea definitiv a-infractorului (amnistie improprie);
- amnistia post-executorie (care intervine dup executarea pedepselor sau a altor msuri de natur juridico-penai).
Graierea este un act de clemen (bunvoin) al puterii de stat prin care n temeiul unor considerente social-politice i de politic
penal, cei condamnai sunt iertai de obligaia de a executa pedeapsa ori prin care se dispune scurtarea duratei de executare a
pedepsei, sau prin care o pedeaps mai grea ca natur este nlocuit cu una mai uoar 31. Referitor la organele de stat competente s
acorde graierea, Constituia RM i Codul penal al RM prevede acordarea acesteia, in mod individual, prin decretul Preedintelui rii.
Graierea poate fi acordat oricror persoane, indiferent de caracterul i gravitatea infraciunilor pentru a cror svrire ele au fost
pedepsite, indiferent de categoria i cuantumul pedepsei penale aplicate. Graierea se acord n temeiul cererii depuse de persoanele
condamnate, de rudele apropiate ale acestora, de deputai n Parlament, de autoritile administraiei publice locale, de asociaii
obteti, de avocaii care au participat la examinarea cauzelor n care s-au pronunat sentine de condamnare la deteniune pe via i a
cauzelor privind minorii, precum i de administraia ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor n care au lucrat anterior persoanele
condamnate. Graierea are ca obiect pedepsele principale aplicare de instanele judectoreti, a cror executare este nlturat n totul
sau n parte, sau care sunt comutate. Graierea are ca obiect pedepse aplicate pentru infraciuni svrite pn la data acordrii actului
de graiere. Astfel, efectele graierii se produc din momentul adoptrii actului de clemen n raport cu condamnrile pronunate prin
hotrri rmase definitive pn la adoptarea respectivului act. n funcie de persoanele crora li se acord, graierea este individual i
colectiv.
Graierea individuala este acordat unei persoane determinate n mod normal, ia cererea celor cointeresai. Graierea individual
poate avea fie forma remiterii (iertrii) totale sau pariale a pedepsei, fie forma comutrii pedepsei n aita mai uoar.
Graierea colectiv este acordat pentru una sau mai multe categorii de condamnri din oficiu sau la propunerea organelor
procuraturii sau mstiiei39. Persoanele care beneficiaz de graierea colectiv nu sunt individualizate n cuprinsul actului.
In funcie de condiiile n care se acord, graierea este necondiionat sau condiionat.
Graierea este necondiionat (pur i simpl) atunci cnd se acord fr anumite obligaii pe care graiatul s le ndeplineasc n
viitor.
Graierea este condiionat atunci cnd impune condamnatului anumite obligaii (de exemplu, de a nu comite o nou infraciune o
anumit perioad de timp, sub sanciunea executrii pedepsei graiate, cumulat cu pedeapsa aplicat pentru noua infraciune). In
funcie de ntinderea efectelor sale, graierea poate fi total, parial ori comutare.
Graierea este total atunci cnd nltur n ntregime executarea pedepsei aplicate (remiterea pedepsei).
Graierea este parial atunci cnd se nltur numai o parte din pedeapsa aplicat (reducerea pedepsei).

2.2 Determinati reiesind din prevederile legii penale momentul stingerii antecedentelor penale.
Dac, dup expirarea a cel puin jumtate din termenul de prob, condamnatul cu suspendarea condiionat a
executrii pedepsei a avut o comportare corect i exemplar, a reparat integral dauna, instana de judecat, la

propunerea organului care exercit controlul asupra comportrii celui condamnat cu suspendarea condiionat a
executrii pedepsei, poate pronuna o ncheiere cu privire la anularea condamnrii i stingerea antecedentelor
penale.
Articolul 111. Stingerea antecedentelor penale
(1) Se consider ca neavnd antecedente penale persoanele:
a) liberate de pedeaps penal;
b) liberate, potrivit actului de amnistie, de rspunderea penal;
c) liberate, potrivit actului de amnistie sau graiere, de executarea pedepsei pronunate prin sentina de
condamnare;
d) condamnate cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei dac, n termenul de prob, condamnarea
cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei nu a fost anulat;
e) condamnate la o pedeaps mai blnd dect nchisoarea dup executarea pedepsei;
g) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave dac au expirat 2
ani dup executarea pedepsei;
h) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni grave dac au expirat 6 ani dup executarea
pedepsei;
i) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni deosebit de grave dac au expirat 8 ani dup
executarea pedepsei;
j) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni excepional de grave dac au expirat 10 ani
dup executarea pedepsei.
(2) Dac condamnatul, n modul stabilit de lege, a fost liberat nainte de termen de executarea pedepsei sau
partea neexecutat a pedepsei i-a fost nlocuit cu o pedeaps mai blnd, termenul stingerii antecedentelor
penale se calculeaz pornindu-se de la termenul real al pedepsei executate, din momentul liberrii de executarea
pedepsei principale i complementare.
(3) Stingerea antecedentelor penale anuleaz toate incapacitile i decderile din drepturi legate de
antecedentele penale.
2.3 Speta
Test 6
Subiectul 1. starea de extrema necessitate
.
1.1 Relatati despre notiunea si locul starii de extrema necesitate in sistemul celorlalte cauze care inlatura
caracterul penal al faptei.
Este in stare de extrema necessitate persoana care savirseste fapta pentru a salva viata, integritatea cosporala sau sanatatea sa, a altei
personae ori un interes public de la un pericol imminent care nu poate fi inlaturat altfel.
n cazul legitimei aprri prejudiciul poate fi cauzat doar persoanei care atac (atacantului), pe cnd n cazul strii de extrema
necesitate, de cele mai dese ori, acesta este,cauzat unei persoane tere ale crei aciuni, de fapt, nu au generat apariia situaiei date.
Aprarea va fi considerat legitim atunci cnd dauna cauzat este mai mic, egal sau mai mare n raport cu cea evitat. n caz,ul
strii deextrem necesitate, dauna cauzat trebuie s fie mai mic n raport cu cea evitat.
Legitima aprare se admite i alunei cnd cel ce se apra a avui ^i alte posibiliti pentru aprarea valorilor artate la aiin. (2) ai art. 36
din CP al RM, dar a recurs la cauzarea unui oarecare prejudiciu.
Modul n care s-a acionat n cazul strii de extrem necesitate trebuie s reprezinte unicul mijloc de nlturare a pericolului; dac au
existat alte posibiliti pentru nlturarea acestuia, nelegate de cauzarea unui prejudiciu, starea de extrem necesitate nu mai poate fi
invocat.
Potrivit alin. (1) al art. 1401 din CC al RM, nu este pasibil de reparaie prejudiciul cauzat de o persoana n stare de legitim aprare
dac nu a depit limitele ei, spre deosebire de restituirea prejudiciului cauzat n stare de extrem necesitate, conform alin. (1) al art.
1402 din CC al RM, care prevede c prejudiciul cauzat de o persoan n caz de extrema necesitate urmeaz a fi reparat de ea.
Riscul ntemeiat trebuie delimitat de starea de extrem necesitate. n cazul celui dinti, nu exist fora a treia ca izvor de apariie a
pericolului social, ca n cazul strii de extrem necesitate. Mai mult ca att, dreptul la aplicarea riscului ntemeiat i au numai anumite
persoane, n virtutea obligaiilor de serviciu pe care le au, pe cnd la starea de extrem necesitate poate apela oricine.
O stare de extrem necesitate ar exista n cazul n care, de pild, pilotul unei aeronave, pentru a salva viaa pasagerilor, dar riscnd cu
vieile acestora, a fost nevoit s aterizeze fr punerea n aplicare a saiului care era defectat, acc.a fiind unicul mijloc de salvare a
persoanelor aflate n avion.
Dac ns un avion ar fi aterizat astfel in timpul efecturii unui experiment, in scopul verificrii capacitilor tehnice ale aeronavei,
atunci, desigur, nu putem vorbi nici despre o stare de extrem necesitate i nici despre un risc ntemeiat in calitate de cauze care
nltur caracterul penal al faptei.

1.2 Analizati conditiile in care actiunea comisa in stare de extrema necessitate este legala.

Starea de extrema necessitate implica doua laturi:

1) pericolul
2) salvarea de pericol
Pericolul, oricare ar fi sursa sa, pentru a justifica o intervenie n limitele strii de extrem necesitate, trebuie s ntruneasc
urmtoarele condiii:
a) s fie iminent;
b) s amenine valorile indicate limitativ n alin. (2) al art. 38 din CP al RM;
c) s fie inevitabil.
a) Pericolul s fie iminent - este prima condiie pe care trebuie s-o realizeze pericolul, ceea ce nseamn c acesta amenin cu
producerea sa^esejn imediat apropiere a nfptuirii sale fr a mai fi posibil luarea unor msuri de prentmpinare a sa.
b) Pericolul s amenine valorile indicate limitativ ri alin. (2) al ari. 38 din CP al RM -valoriole sociale care pot forma obiectul
aciunii de salvare n cazulstrii de extrem necesitate sunt expres i limitativ prevzute de lege. Astfel, alin. (2) al art. 38 din CP AL
RM include n aceast categorie viatar integritatea corporal sau sntatea persoanei sau a alteia i interesul public.
c) Pericolul fie inevitabil - aceasta presupune c pericolul nu poate fi nlturat dect prin svrirea unei fapte prevzute de legea
penal, adic prin Sacrificarea altei valori protejate de lege Dac se constata ca pericolul putea fi evitat prin fug, ascundere sau n alt
mod, acesta nu se va considera inevitabil.
Condiiile privind actul de salvare
A doua latur a strii de extrem necesitate o constituie actul de salvare a 'valorilor artate in alin. (2; al art. 38 din CP al RM, care, la
rndul su trebuie s ndeplineasc urmtoarelecondiii:
a) s se realizeze prin svrirea unei fapte prevzute de legea penal;
b) s l constituit singurul mijloc de nlturare a pericolului si sa fi fost necesar pentru nlturarea lui;
c) s nu fi cauzat urmri vdit mai grave dect cele ce s-ar fi produs n cazul ncnlturrii pericolului.
a) S se realizeze prin svrirea unei fapte prevzute de legea penal - este prima condiie ce se refer ia actul de salvare i nseamn
c, pentru a se pune problema nlturrii caracterului penal al unei fapte comise in stare de extrem necesitate, este absolut necesar ca
acea fapt s fie prevzut de legea penal.
b) S fi constituit singurul mijloc de nlturare a pericolului i s fi fost necesar pentru nlturarea lut - aceast condiie rezult expres
din coninutul alin. (2) al ari. 38 din CP al RM care prevede c pericolul iminent nu putea fi nlturat altfel dect prin svrirea acelei
fapte. Aciunea de salvare este considerat necesar cnd se efectueaz ntre momentul n care pericolul a devenit iminent i pn la
ncetarea acestuia.
c) S nu fi cauzat urmri vdit mai grave dect cele ce s-ar fi produs n cazul nenlturrii pericolului - prin aceast condiie, prevzut
de alin. (3) al art. 38 din CP ai RM, legea a impus o anumit limit aciunii de salvare, a fixat o anumit proporie ntre prejudiciul
cauzat i cel evitat.
Dac prin fapt s-au cauzat urmri mai grave, iar fptuitorul nu i-a dat seama in momentul svririi faptei c dauna va fi mai mare,
fapta urmeaz a fi considerat comis n stare de extrem necesitate.

1.3 Propuneti o speta in care izvor de pericol social ce naste starea de extrema necessitate ar fi actiunile
oamenilor
Subiectu 2: liberarea de pedeapsa penala.
2.1 enumerati tipurile liberarii de pedeapsa penala
In art. 53 din Partea general a Codului penal sunt prevzute urmtoarele tipuri de liberare de rspundere penal:
a) n cazul minorilor (art. 54 din CP al RM);
b) n cazul tragerii la rspundere administrativ (art. 55 din CP a RM);
c) n legtur cu renunarea de bunvoie la svrirea infraciunii (art. 56 din CP al RM);
d) n legtur cu cina activ (art. 57 din CP al RM);
e) n legtur cu schimbarea situaiei (art. 58 din CP al RM);
f) liberarea condiionat (art. 59 din CP al RM);
g) n cazul prescripiei tragerii la rspundere penal (art. 60 din CP al
RM).

2.2 faceti o generalizare asupra aminarii executarii pedepsei pentru femei gravide si femei care au copii in virsta
de pina la 8 ani
(1) Femeilor condamnate gravide i celor care au copii n vrst de pn la 8 ani, cu excepia celor
condamnate la nchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infraciuni grave, deosebit de grave i
excepional de grave mpotriva persoanei, instana de judecat le poate amna executarea pedepsei pn la
atingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani.
(2) n cazul n care vreuna din persoanele condamnate, menionate la alin.(1), a renunat la copil sau continu
s se eschiveze de la educarea lui dup avertismentul fcut de organul care exercit controlul asupra
comportamentului condamnatei fa de care executarea pedepsei a fost amnat, instana de judecat, la

propunerea organului nominalizat, poate s anuleze amnarea executrii pedepsei i s trimit condamnata
pentru executarea pedepsei la locul stabilit n hotrrea judectoreasc.
(3) La atingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani, instana de judecat:
a) libereaz condamnata de executarea prii neexecutate a pedepsei;
b) nlocuiete partea neexecutat a pedepsei cu o pedeaps mai blnd;
c) trimite condamnata n instituia corespunztoare pentru executarea prii neexecutate a pedepsei.
2.3 Speta

Test 7
Subiectul 1 : Etapele activitatii infractionale.
1.1 Determinati care sunt fazele si etapele activitatii infractionale.
etapele de desfurare a infraciunii intenionate sunt acele faze pe care le parcurge activitatea infracional
din momentul conceperii sale pn n momentul producerii urmrilor socialmente periculoase*.
Etapele desfurrii activitii infracionale exist doar n cadrul infraciunilor intenionate, de aceea etapa
este nu altceva dect nivelul realizrii inteniei infracionale de ctre vinovat. Doar n aceste cazuri evoluia
aciunilor infracionale denot realizarea unui plan determinat. Studiul activitii infracionale (dc fapt, ca a
oricrui act volitiv) atest existena, in desfurarea acesteia, a dou perioade pe care e parcurge: o perioad
intern sau psihic, de concepie i decizie, i o perioad extern, sau de execuie a deciziei de a svri
infraciunea'.
Aadar, perioada intern cuprinde intervalul n care n contiina fptuitorului au loc procese psihice care
caracterizeaz atitudinea psihic fa dc svrirea faptei i fa de urmrile acesteia, avnd urmtoarele
momente sau etape:
1. conceperea activitii infracionale, adic apariia i conturarea ideii de a comite fapta prevzut de legea
penal;
2. deliberarea, adic compararea, n vederea lurii deciziei, a alternativelor svririi sau nesvririi
infraciunii, a avantajelor sau dezavantajelor atrase de fiecare alternativ;
3. decizia sau rezoluia infracional, adic hotrrea de a svri infraciunea. Aceast etap ncheie
procesul psihic care, n ansamblul su, constituie i latura subiectiv a infraciunii, indiferent de varianta
inteniei sau de modalitatea n care aceasta se exprim: direct sau indirect, spontan sau premeditat,
simpl sau complex,viznd o execuie imediat i unitar sau una ndelungat i fragmentat.
Perioada extern, sau de executare, cuprinde ntreag manifestare exterioar, adic toate aciunile i actele
efectuate n vederea realizrii hotrrii de a svri infraciunea, constituind deci aspectul exterior al
comportrii ilicite a persoanei. In aceast perioad, desfurarea activitii infracionale parcurge aanumitul drum al infraciunii, ncepnd cu primele acte n executarea hotrrii infracionale pn la
producerea urmrii socialmente periculoase sau pn la ultima evoluie eventual a acestei urmri11.
Literatura de specialitate distinge urmtoarele etape ale desfurrii infraciuni intentionate in perioada
extern: etapa actelor preparatorii, etapa actelor de executare i etapa urmrilor (rezultatului infracional).
Etapa actelor preparatorii este prima faz n perioada extern, n care se trece de la adoptarea hotrrii
infracionale la executarea ei prin acte care numai pregtesc, din punct de vedere material i moral,
svrirea faptei prevzute de legea penal, fr s se treac la executarea propriu-zis a acesteia.
Etapa actelor de executare este cea mai important faz n desfurarea activitii infracionale, care se
caracterizeaz prin svrirea actelor de natur s realizeze nsi aciunea ce constituie elementul material
al infraciunii.
etap - urmrilor sau a rezultatului. Ea se caracterizeaz, aa cum arat denumirea nsi, prin
producerea rezultatului necesar pentru realizarea laturii obiective a infraciunii, prin ntrunirea n fapta
concret a cerinelor normei de incriminare.

1.2 Analizati pregatirea de infractiune.

Cu actele preparatorii, care pregtesc executarea propriu-zis a infraciunii, fptuitorul intr ntr-o etap nou. extern, de desfurare
a activitii infracionale. Actul de pregtire, dei este un act material, este mai puin dect un act de executare. El nu poate s
constituie un nceput de executare a infraciunii proiectate, cci n cazul acesta este vorba de o tentativ,,care este o form mai

avansat a materializrii. Actul de pregtire trebuie s fie de aa natur, nct prin el s nu se nceap actul de executare prevzut n
actul constitutiv al infraciunii proiectate; acesta nu numai s nu lezeze obiectul infraciunii proiectate, ci nici chiar s nu-1 pun n
pericol nemijlocit, cci altfel va reprezenta un caz de tentativa.
Dup modul n care se manifest i sub raportul coninutului lor, actele de pregtire sunt materiale, morale i organizatorice.
Actele de pregtire material constau n crearea condiiilor materiale favorabile, care uureaz svrirea infraciunii. In aceast
categorie se nscriu actele care constau n: procurarea mijloacelor i a instrumentelor cu ajutorul crora se poate svri infraciunea,
adaptarea instrumentelor ori a mijloacelor de svrire a infraciunii, se precizeaz modul de nlturare a obstacolelor materiale, care
sunt mijloacele de transport, modul de aciune la faa locului, cel de ndeprtare de la locul faptei, experimentarea unor soluii de
executare, asigurarea unor ajutoare umane, atragerea victimei n anumite locuri etc Actele de natur organizatoric au menirea de a
recruta complici, de a realiza nelegeri ntre mai multe persoane n vederea svririi n comun a infraciunii, iar alteori actele
organizatorice constau n crearea de organizaii cu numr mai mare de persoane, cu organe de conducere, cu disciplin i program
propriu de activitate etc. Tot n cadrul actelor de pregtire ar putea s se desfoare i o activitate susceptibil s pregteasc, din
punct de vedere moral (spiritual), aciunea plnuit.
Caracteristicile actelor de pregtire.
Actul de pregtire nu face parte din latura obiectiv a infraciunii, cl pregtind doar executarea. Pregtirea nu poate fi recunoscut ca
fiind nceputul svririi faptei infracionale, innd seama de caracterul actelor preparatorii, care sunt de aa natur, c nu creeaz un
pericol real pentru obiectul infraciunii,
O trstur distinctiv a actelor de pregtire const n faptul c acestea nu sunt ndreptate nemijlocit spre atingerea urmrii
infracionale i de aceea nu prezint un pericol nemijlocit pentru obiectul atentatului, ci doar creeaz posibilitatea real de svrire a
infraciunii, care nu se materializeaz din cauze ce nu depind d voina subiectului.
Actul de pregtire se comite numai cu intenie, in baza hotrrii infracionale iniiale. Intenia nfractoruiui cuprinde aciunile care
conin semnele componenei de infraciune, pentru svrirea creia se pregtete infractorul.
Caracteristic actelor de pregtire este i faptul c ele pot fi concepute numai n cazul in care realizarea hotrrii infracionale dureaz o
anumit perioad de timp.
Formele pregtirii de infraciune. Trsturile caracteristice actelor preparatorii pentru svrirea infraciunii i gradul pericolului social
al acestora pot fi reflectate pe deplin doar n cazul analizei formelor concrete de pregtire consfinite n legea penal.
Conform prevederilor art. 26 din CP al RM, "Se consider pregtire de infraciune nelegerea prealabil de a svri o infraciune,
procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea intenionat, pe alt cale, de condiii pentru svrirea
ei dac, din cauze
independente de voina fptuitorului, infraciunea nu i-a produs efectul.
Prin procurarea mijloacelor i instrumentelor necesare pentru svrirea infraciunii se nelege dobndirea, obinerea prin orice
modalitate a mijloacelor i instrumentelor, pe care subiectul intenioneaz s le utilizeze n viitor pentru atingerea scopului
infracional. Prin fabricare se subnelege procesul tehnologic de creare a instrumentelor i mijloacelor infraciunii. Adaptarea de ctre
infractor a mijloacelor i instrumentelor procurate pentru svrirea infraciunii se manifest n aducerea lor ntr-o stare care ar face
posibil sau ar nlesni utilizarea lor n procesul svririi infraciunii.

1.3 Decideti asupra conditiilor aplicarii pedepsei pentru infractiunea neconsumata.

(1) La aplicarea pedepsei pentru infraciunea neconsumat se ine cont de circumstanele n virtutea crora
infraciunea nu a fost dus pn la capt.
(2) Mrimea pedepsei pentru pregtirea de infraciune ce nu constituie o recidiv nu poate depi jumtate
din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special a prezentului cod
pentru infraciunea consumat.
(3) Mrimea pedepsei pentru tentativ de infraciune ce nu constituie o recidiv nu poate depi trei ptrimi
din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special a prezentului cod
pentru infraciunea consumat.
(4) Pentru pregtirea de infraciune i tentativa de infraciune deteniunea pe via nu se aplic.
Subiectul 2 : Masuri de siguranta.
2.1 Definiti notiunea, scopul si tipurile masurilor de siguranta.
Masurile de siguranta sanctiuni de drept penal constind din masuri de constringere cu caracter preventiv, care
au drept scop inlaturarea unor stari de pericol generatoare de fapte prevazute de legea penala.
Msurile de siguran au drept scop nlturarea unui pericol i prentmpinarea svrini faptelor prevzute de legea penal.
Msuri de siguran sint:
a) msurile de constrngere cu caracter medical obligarea persoanei care a savirsit o fapta prevazuta de legea penala si care sufera de
aanumite deficiente de ordin mintal sau face abuz de substante alcoolice sau narcotice sa urmeze un anumit tratatment medical
b) msurile de constrngere cu caracter educativ masuri coercitive care insa spre deosebie de pedepse nu genereaza antecedente
penale, sunt niste sanctiuni de drept penal cu caracter eminamente educativ destinate unor personalitati in formare si susceptibile de
influentare.

c) expulzarea cetatenilor straini si apatrizilor care au fost condamnati pentru savirsirea unor infractiuni li se poate interzice
raminerea pe teritoriul tarii.
d) confiscarea special trecerea fortata si gratuita in proprietatea statului a bunurilor utilizate la savirsirea infractiunilor sau rezultate
din infractiuni.

2.2 Descrieti conditiile aplicarii masurilor de constringere cu caracter medical.

Conform normelor legale, aceste msuri nu pot fi impuse n mod arbitrar oricrei persoane, ci n anumite condiii: n primul rnd,
persoana s fi comis o fapt prevzut de legea penala, iar n al doilea rnd, s fac parte din una dintre urmtoarele categorii de
persoane:
1) persoane recunoscute iresponsabile, care, ia momentul faptei, erau incapabile s-i dea seama de faptele lor i/sau s le dirijeze;
2) persoane devenite iresponsabile pn la pronunarea sentinei sau n timpul executrii pedepsei. Cu alte cuvinte, se au n vedere
persoanele care la momentul faptei erau responsabile, dar care mai apoi, pe parcursul procesului penai, pn la emiterea sentinei sau
n timpul executrii pedepsei, au devenit iresponsabile, ceea ce face imposibil fixarea unei pedepse sau executarea acesteia.
Din legea penal i cea procesual-penal rezult scopul msurilor de constrngere cu caracter medical, care se aplic (1) n vederea
tratrii persoanei care are nevoie de ngrijire, (2) a excluderii posibilitii de a svri noi infraciuni, (3) pentru protejarea societii.
Potrivit art. 499 din CPP al RM. dac instana de judecat consider dovedit faptul c persoana n cauz a svrit o fapt prevzut de
legea penal n stare de iresponsabilitate sau c aceast persoan, dup ce a svrit infraciunea, s-a mbolnvit de o boal psihic
cronic, ce 6 face s nti-i dea seama de aciunile sale sau s nu le poat dirija, instana de judecat adopt fie o sentin de absolvire a
acestei persoane de pedeaps, fie dup caz, de rspundere penal, fie de liberare de pedeaps i de aplicare fa de ea a unor msuri de
constrngere cu caracter medical, indicnd care anume dintre ele trebuie aplicat. Conform acestei norme, persoana care a fost
iresponsabil la momentul faptei urmeaz a fi absolvit de rspundere penal. Persoanele devenite iresponsabile dup comiterea
faptei. mbolnvindu-se de o boal psihic cronic, urmeaz a fi absolvite sau liberate de pedeaps i supuse msurilor de
constrngere cu caracter medical. Dac persoana n privina creia s-a aplicat o msur de constrngere cu caracter medical, pe motiv
dupa svrirea infraciunii s-a mbolnvit de o boal psihic, se va insanatosi instana de judecat revoc aceste msuri i decide
continuarea procesului penal n privina ei, fie decide Continuarea executrii prii neexecuae a pedepsei. Situaia dat are loc, de
regul, n cazul afectrii persoanei de o tulburare psihic temporar.

Test 8
Subiectul 1 : Legitima aparare.
1.1 reproduceti notiunea legitimei aparari
1.2 descrieti conditiile legitimei aparari
1.3 alcatuiti o speta
Test 3
1.1
Potrivit art. 43 CP In functie de gradul de coordonare a actiunilor participantelor se deosebesc urmatoarele
forme de participatie: 1) simpla 2)complexa 3)grup criminal organizat 4)asociatie criminal
1) Participatia simpla este acea infractiune daca la savirsirea ei au participat in comun, in calitate de
coautori, doua sau mai multe personae, fiecare realizind latura obiectiva a infractiunii.
2) Participatia complexa este considerate acea infractiune dac la svrirea ei participanii au contribuit n
calitate de autor, organizator, instigator sau complice.
3) Grupul criminal organizat este o reuniune stabil de persoane care s-au organizat n prealabil pentru a
comite una sau mai multe infraciuni.
4) Se consider organizaie (asociaie) criminal o reuniune de grupuri criminale organizate ntr-o
comunitate stabil, a crei activitate se ntemeiaz pe diviziune, ntre membrii organizaiei i structurile
ei, a funciilor de administrare, asigurare i executare a inteniilor criminale ale organizaiei n scopul de
a influena activitatea economic i de alt natur a persoanelor fizice i juridice sau de a o controla, n
alte forme, n vederea obinerii de avantaje i realizrii de interese economice, financiare sau politice.
1.2
Grupul criminal organizat(uniune stabile de persoane) are anumite semne caracteristice lui si anume datorita
acestor semene se deosebeste de asociatia criminala(reuniune de grupuri criminale):
5) Reuniunea persoanelor in grup- reuniunea a 2 sau mai multor personae.
6) Stabilitatea grupelor criminale- legatura strinsa intr-o perioada de timp intre membrii grupului si se
caracterizeaza prin semnele: a) grupul e planuit si nu organizata b)persoanele sunt alese cu strictete in
limitele necesare p/u savirsirea infractiunii. C) planuirea in detalii a actiunilor grupului fiecarei
infractiuni d) e prezenta o disciplina stricta intre membrii grupului e)repartizarea rolurilor intre membrii
grupului

7) Intelegerea prealabila la crearea reuniunii de personae intelegerea membrilor grupului ca ei toti

constitue un tot intreg, precum si intelegerea ca ei s-au unit p/u a comite o infractiune sau mai multe
infractiuni.
8) In cazul grupului criminal, toti membrii, indifferent de rolul pe care-l indeplinesc toti sunt trasi la r/s ca
autori.
Unde Organizatia criminal se caracterizeaza prin urmatoarele:
7) Asociatia criminal este o reuniune de 2 sau mai multe grupuri criminale organizate intr-o comunitate
stabile.
8) Isi are conducatorul sau dar fiecare grup criminal poate avea conducatorul sau
9) Stabilita pe mai mult timp
10) Activitatea se intemeiaza pe diviziunea intre membri si structurile ei, impartirea zonei de influenta
11) Solidarizarea membrelor
12) Scopul: de a influenta activitatea economica a p. fizice si juridice.
1.3
Ivanov fiind intr-un centru commercial a vazut la vitrina unui vinzator niste bijuterii, sia pus in plan ca la orele
mesei (cind vinzatorul pleaca la masa) sa sustraga bijuteriile date. La ora respective Ivanov venind la fata
locului, vazind ca nimeni nu era in preajma a sustras bunurile date si a incercat sa fuga. In momentul acesta
vinzatorul la vazut, aprindul la amenintat ca il va declara la politie. Acesta (Ivanov ) sa speriat , (si crezind ca va
ramine fara martori) a luat pistol si la impuscat in cap pe vinzator.

2.1
Mijloacele de individualizare a pedepselor sunt:
1) Legala- este infaptuita de catre legiuitor in insusi momentul elaborarii legii penale prin stabilirea felului
si a limitelor pedepselor precum si a masurii in care acestea pot fi modificate sub influenta cauzelor de
agravare sau de atenuare.
2) Judiciara o realizeaza instant de judecata si se materializeaza prin aplicarea pedepsei concrete
infractorului pu fapta comisa In functie de gradul concret de prejudiciabilitate al faptei de
pericolozitatea infractorului de imprejurarile concrete atenuante sau agravante in care s-a savirsit
infractiunea sau care caracterizeaza persoana infractorului
3) Administrative- se realizeaza in cadrul oferit de idividualizarea legala sic ea judiciara in functie de
gravitatea pedepsei aplicate, de starea de recidiva, de conduita condamnatului in locul de detinere.
2.2
P/u ca acordul de recunoastere a vinovatiei sa fie considerat valabil trebue sa se respecte urmatoarele conditii:
6) Sa existe un acord incheeat intre inculpat si procurer
7) Infractorul trebue presupus sub invinuire pu savirsirea unei infractiuni usoare, mai putin grave, sau
grave
8) Infractorul trebue sa recunoasca vinovatia
9) Acordul sa fie benevol
10) Acordul trebue sa fie acceptat de catre instant de judecata
instanta stabileste o pedeapsa nu mai mare de 1/3 din maximul pedepsei mai aspre prevazute de
sanctiunea din partea speciala.
Esenta aplicarii pedepsei mai blinde: pedeapsa se reduce cu 1/3 din maximul pedepsei prevazute in
partea speciala cind e incheeat un acord.
La aplicarea pedepsei pentru recidiv, recidiv periculoas i recidiv deosebit de periculoas de infraciuni se
ine cont de numrul, caracterul, gravitatea i urmrile infraciunilor svrite anterior, de circumstanele n
virtutea crora pedeapsa anterioar a fost insuficient pentru corectarea vinovatului, precum i de caracterul,
gravitatea i urmrile infraciunii noi.
2.3

Acestei spete ii sunt aplicabile prevederile codului penal al rm si anume alin 4 al art. 84. Pedeapsa definitive a
lui Burca este de 13 ani. Luinduse in consideratie faptul ca el dj a executat 2 ani de inchisoare, el va mai
executa inca 11 ani, deoarece aici este un concurs de infractiuni prin cumul total, deoarece infractiunile comise
de catre acesta sunt considerate ambele grave. Astfel acici nu poate fi vorba despre absorbtia de catre
infractiunea prevazuta la art 187 a infract prevaz la art 186 deoarece ele trebue sa fie usoare sau mai putin
grave.
Test 4
1.1
CP al RM prevede 6 cauze care inlatura caracterul penal al faptei(art 35-40,40)
Dupa natural or juridical faptele savirsite in asa circumstante sunt doar la exterior asemanatoare cu infractiunile
dar sunt social utile sunt excluse de rs penala.
Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei nu se confunda cu cauzele care elibereaza de rs penala.
Cauzele care inlatura caracterul penal nu exista infractiune, component de infractiune.
Persoana savirseste fapta prevazuta de legea penala dar e liberate de rs penala (a reparat paguba materiala )
1.2
Legitima aparare si extrema necesitate:
Asemanari:
3) Ambele au scop de a inlatura un pericol(de la un atac, de la o calamitate)
4) Inlaturarea pericolului se poate face de pers care e pusa in pericol sau de alte persoane
5) Presupun reactionarea la atac sau pericol prin actiuni prevazute de legea penala
6) Au aceleasi caractere juridice , exclud rs penala
Deosebiri:
5) Legitima aparare apare de la un atac uman iar extrema necesitate de la circumstante ce nu depend de
vointa celui care I se produce prejudiciu
6) Legitima aparare- prejudicial cauzat atacatorului, iar extrema necessitate- prejudiciu cauzat altor
personae
7) Legitima aparare dauna mai mica, mai mare, sau egala ca atacul, extrema necessitate dauna prin
salvare, mai mica ca cea atacata
8) Legitima aparare- aparatorul a avut si alte posibilitati de salvare, extrema necessitate unicul mijloc de
salvare.
Retinera si legitima aparare:
Asemanari:
3. Ambele circumstante presupun cauzarea unui prejudiciu infract si atacantului
4. Temei: savirsirea unei infract de atacant sau infractor
Deosebiri:
5. Legitima aparare temei: atacul persoanei se dr persoanei de a se apara
Retinerea: temei: savirsirea infractiunii de catre pers retinuta
6. Legitima aparare poate provoca prejudiciu mai mare ca cel aparat
Retinerea se ia in vedere proportionalitatea daunelor
7. Scopul legitimei aparari apararea de la un atac apparent
Scopul retinerii: predarea infractiunii pu a fi tras la rs .
8. Legitima aparare se admite kiar daca sunt si alte modalitati de a se apara
Retinerea prejudicial cauzat infractorul trebue sa fie unicul mijloc de retinere

1.3
Desigur va fi tras la raspundere medicul Ionascu deoarece al nu putea sa transplanteze un riniki de la
Muntenu fara consimtamintul lui. In cazul de fata el(Munteanu) fiind in coma si cu atit mai mult el avea
sanse sa-si revina, trebuia sa ceara consimtamintul lu in momentul revenirii. Despre acest caz trebuea sa
anunte si rudele acestuia
2.1
Liberarea de raspundere penala renuntarea de catre stat de a-l condamna pe infractor si de a-I aplica
infractorului masuri de constringere cu character penal sau de a nu aplica acele masuri.
Liberarea de rs penala- renuntarea de catre stat de al condamna pe infractor si de ai aplica infractorului
masuri de constringere cu character penal sau de a nu aplica acele masuri.
2.2
Liberarea de rs penala a minorilor:
Pu ca o persoana sa fie eliberata de rs penala ea trebue sa intruneasca urmatoarele conditii:1) Pers sa fie
minora- sa aiba intre 14-18 ani. 2) Minorul sa fi savirsit o infractiune care intrineste semnele si elementele
unei infractiuni 3)Infractiunea sa fie savirsita pu prima data 4)minorul sa fi savirsit o singura infractiune(si
nu 2 ex:patrundere vitrina si furt) 5) acesta infractiune trebue sa fie de categoria celor usoare sau mai putin
grave 6) Pers(minorul) sa poata fi considerat ca corectarea lui este posibila fara aplicarea pedepsei.
Liberarea de rs penala a minorului poate avea loc daca minorul sau reprezentantul acestuia nu se
impotriveste.
Poate dispune de liberare de rs penala procurorul sau inst de judecata la examinarea cauzei in fond.
Cind procurorul dispune liberarea de rs penala, prin ordonanta motivata inceteaza procedura si aplica o
masura de constringere cu character educative, prevazut in art 104 cu exceptia internarii minorului intr-o
institutie de invatamint speciala sau intr-o institutie curative speciala.
Liberarea de rs penala cu tragere la rs contraventionala:
Aceasta este o modalitate de recomandare.Daca instant recunoaste ca persoana poate fi reeducate fara a fi
tras la rs penala.
Conditiile: 1) Pers sa fi savirsit o infractiune 2)Infractiunea savirsita sa fie di categoria celor usoare sau mai
putin grave. 3)Infractiunea sa fie savirsita pu prima data 4)Infractoeul sasi recunoasca vinovatia 5)Aceasta
persoana trebue sa repare prejudicial material 6)Corectarea persoanei sa fie posibila fara condamnarea lui.
Daca procurorul considera ca sunt intrunite conditiile art 55, conform art 285 CPP dispune incetarea
urmaririi penale si-l trage la rs contraventionala.
Procurorul poate aplica doar amenda contraventionala. Daca procurorul crede ca e necesar aplicat arestul
trimite dosarul judecatorului. Daca judecatorul de instructive crede ca nu sunt intrunite conditiile art 56
dosarul e trimis procurorului.
Liberarea de pedeapsa penala:
Potrivit art 93(1) minorii condamnati pu savirsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi liberati
de pedeapsa de catre instanta de judecata daca se va constata ca scopurile pedepsei pot fi atinse prin
internarea lor intro institutie speciala. Conditiile privitoare la liberarea de pedeapsa penala sunt: 1) Persoana
condamnata este minora 2)a savirsit o infractiune usoara sau mai putin grava 3)instant de judecata a
constatat ca scopurile pedepsei pot fi atinse fara executarea in fapt a unei pedepse penale.

Liberarea de pedeapsa penala datorita achimbarii situatiei.

Aceasta liberare este prevazuta de art 94 CP- persoana care a savirsit o infractiune usoara sau mai putin
grava poate fi liberate de pedeapsa penala daca se va constata ca la data judecarii cauzei datorita schimbarii
situatiei fapta savirsita sia pierdut caracterul prejudiciabil, si in virtutea comportarii ireprosabile dupa
savirsirea infractiunii persoana respective poate fi corectata fara executarea pedepsei.
Pu ca persoana sa fie liberate de pedeapsa penala in legatura cu schimbarea situatiei sunt necesare a fi
intrunite urmatoarele conditii:
2) Pers a savirsit o infractiune usoara sau mai putin grava 2) La data judecarii cauzei datorita schimbarii
situatiei fapta savirsita sia pierdut caracterul prejudiciabil. 3) In virtutea comportarii ireprosabile dupa
savirsirea infractiunii persoana respective poate fi corectata fara executarea pedepsei.
2.3

Dupa parerea mea liberarea de rs penala in legatura cu cainta active este una benefic ape persoanele care au
savirsit o infractiune usoara sau mai putin grava. Dupa savirsirea acestor infractiuni, persoana data intrunind
toate conditiile necesare pe liberaea de rs penala in legatura cu cainta active, si intradevar dindusi seama despre
fapta comisa regretind cu adevarat ceea ce a facut, prin exprimarea unui comportament adecvat si ca pe viitor sa
fie constient de ceea ce a facut. Eu cred ca persoanele date merita sa fie liberate de rs penala deoarece asupra
comportamentului sau va avea effect mai bun cind ii va fi aplicate anumite actiuni educative, decit cele cu
aplicarea inchisorii(asta nu face alt ceva decit il indepartam de societate)
Test 8
Subiectul 1
Legitima aparare
1.1 Reproduceti notiunea legitimei aparari
Articolul 36. Legitima aparare
(1) Nu constituie infractiune fapta, prevazuta de legea penala, savirsita in stare de
legitima aparare.
(2) Este in stare de legitima aparare persoana care savirseste fapta pentru a respinge
un atac direct, imediat, material si real, indreptat impotriva sa, a altei persoane sau
impotriva unui interes public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui
atacat ori interesul public.
(3) Este in legitima aparare si persoana care savirseste fapta, prevazuta la alin.(2),
pentru a impiedica patrunderea, insotita de violenta periculoasa pentru viata sau
sanatatea persoanei ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente, intr-un
spatiu de locuit sau intr-o alta incapere.
1.2Descrieti conditiile legitimei aparari
I. Conditii referitoare la atac:
a. Atacul trebuie sa fie social-periculos, adica sa constituie o infractiune
b. Atacul trebuie sa fie direct, adica in mod nemijlocit sa puna in pericol valorile ocrotite
de normele penale
c. Atacul trebuie sa fie imediat, adica s-a declansat deja sau urmeaza sa se declanseze
d. Atcaul trebuie sa fie material, adica sa fie format din anumite actiuni fizice,
materializate in lumea obiectiva
e. Atacul trebuie sa fie real, adica sa existe in realitate sau sa existe o amenintare reala
de atac. atacul produs da nastere apararii fisctive, si in prezenta vinovatiei atrage dupa
sine raspunderea penala
II. Conditii referitoare la aparare:
a.Se admite apararea intereselor proprii, a unei terte persoane sau a unui interes public
b. Apararea trebuie sa fie indrepatata contra atacantului, si nu contra tertelor persoane.
c. Apararea trebuie sa fie infaptuita in limitele de timp, de la momentul ince[erii atacului,
pina la consumarea lui de facto
d. Paguba cauzata in timpul legitimei aparari nu se cere sa fie echivalenta cu cea
evitata(poate fi mai mica, egala sau chiar mai mare)
e. Nu se admite depasirea limitelor legitimei aparari. Depasirea limitelor legitimei apari
cuprinde actiunile intentionate ce nu corespund vadit caracterului si pericolului social al
atacului
1.3alcatuiti o speta in care pot fi aplicate prevederile al 3 art 36CP al RM
Subiectul II
categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice
2.1 Definiti pedeapsa penala. Distingeti pedeapsa penala de alte tipuri de pedepse
Pedeapsa penala este o masura de constringere statala si un mijloc de corectare si
reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata, in numele legii,
persoanelor care au savirsit infractiuni, cauzind anumite lipsuri si restrictii drepturilor lor.
Se deosebeste prin alte sanctiuni juridice prin:
a. Pedeapsa este o masura de constringere, adica poarta un caracter coercitiv fortat
b. Pedeapsa este o masura de constringere statala, adica se aplica numai de catre stat
prin intermediul organelor abilitate in acest scop

c. Continutul pedepsei este tot timpul unul care presupune si se manifesta prin diferite
restrictii sau privatiuni pe care condamnatul le resimte, fie acestea de ordin fizic,
material sau moral
d. Pedeapsa se aplica numai pt savirsirea de infractiuni, adica numai pt prevazute ca
atare prin legea penala
e. Pedeapsa se aplica numai pers vinovate de savirsirea infractiunii
f. Pedeapsa este un mijloc de corectare si reeducare
g. Numai pedeapsa penala genereaza acea situatie juridica nefavorabila pt condamnatantecedentele penale
2.2Descrieti amenda si munca neremunerata in folosul comunitatii
Articolul 64. Amenda
(1) Amenda este o sanctiune pecuniara ce se aplica de instanta de judecata in
cazurile si in limitele prevazute de prezentul cod.
(2) Amenda se stabileste in unitati conventionale. Unitatea conventionala de amenda
este egala cu 20 de lei.
(3) Marimea amenzii pentru persoanele fizice se stabileste in limitele de la 150 la
1000 unitati conventionale, in functie de caracterul si gravitatea infractiunii savirsite,
tinindu-se cont de situatia materiala a celui vinovat, iar pentru infractiunile comise din
interes material pina la 5000 unitati conventionale, luindu-se ca baza marimea unitatii
conventionale la momentul savirsirii infractiunii.
(4) In cazurile prevazute la art.21 alin. (3), marimea amenzii pentru persoanele
juridice se stabileste in limitele de la 500 la 10000 unitati conventionale, in functie de
caracterul si gravitatea infractiunii savirsite, de marimea daunei cauzate, luindu-se in
considerare situatia economico-financiara a persoanei juridice. In caz de eschivare cu
rea-vointa a persoanei juridice de la achitarea amenzii fixate, instanta de judecata poate
sa inlocuiasca suma neachitata a amenzii cu urmarirea patrimoniului.
(5) In caz de eschivare cu rea-vointa a condamnatului de la achitarea amenzii stabilite
ca pedeapsa principala sau complementara, instanta de judecata poate sa inlocuiasca
suma neachitata a amenzii cu inchisoare in limitele termenelor prevazute la art.70.
Suma amenzii se inlocuieste cu inchisoare, calculindu-se o luna de inchisoare pentru 50
unitati conventionale.
(6) Amenda in calitate de pedeapsa complementara poate fi aplicata numai in cazurile
in care ea este prevazuta ca atare pentru infractiunea corespunzatoare.
(7) In cazul in care condamnatul nu este in stare sa plateasca amenda stabilita ca
pedeapsa principala sau complementara, instanta de judecata poate, potrivit
prevederilor art.67, sa inlocuiasca suma neachitata a amenzii cu munca neremunerata in
folosul comunitatii, calculindu-se 60 de ore de munca neremunerata in folosul
comunitatii pentru 50 unitati conventionale de amenda.
Articolul 67. Munca neremunerata in folosul comunitatii
(1) Munca neremunerata in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului, in
afara timpului serviciului de baza sau de studii, la munca, determinata de autoritatile
administratiei publice locale.
(11) In cazul militarilor in termen si militarilor cu termen redus, munca neremunerata
in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatilor in timpul liber de sedinte,
stabilite in conformitate cu cerintele regulamentelor militare, la munca, determinata de
comandantul unitatii militare.
(2) Munca neremunerata in folosul comunitatii se stabileste pe un termen de la 60 la
240 de ore si este executata de la 2 la 4 ore pe zi.
(3) In caz de eschivare cu rea-vointa a condamnatului de la munca neremunerata in
folosul comunitatii, ea se inlocuieste cu inchisoare, calculindu-se o zi de inchisoare
pentru 2 ore de munca neremunerata in folosul comunitatii. In acest caz, termenul
inchisorii poate fi mai mic de 6 luni.
(4) Munca neremunerata in folosul comunitatii nu poate fi aplicata persoanelor
recunoscute ca invalizi de gradele I si II, militarilor prin contract, femeilor gravide,

femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani, persoanelor care nu au atins virsta de 16
ani si persoanelor care au atins virsta de pensionare.
(5) Munca neremunerata in folosul comunitatii va fi prestata timp de cel mult 18 luni,
timp care se calculeaza de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.
(6) Militarii in termen si militarii cu termen redus condamnati la munca neremunerata
in folosul comunitatii executa aceasta pedeapsa in unitatea militara.
2.3 Argumentati necesitatea inlocuirii pedepsei cu moartea cu detentiunea pe viata
Singuri ca e simplu
Test 15
Subiectul1: Pluralitatea de infractiuni
1.1 Relatati despre notiunea si formele pluralitatii de infractiune.
Noiune. n dreptul penal prin pluralitate de infraciuni este desemnat situaia n care o persoan svrete
mai multe infraciuni nainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele ct i situaia n care o persoan
svrete din nou o infraciune dup ce a fost condamnat definitiv pentru o alt infraciune. Instituia
pluralitii de infraciuni aparine rspunderii penale, deoarece aplicarea pedepsei pentru ansamblul infracional
ridic problema gsirii celor mai adecvate sisteme de sancionare care s
corespund periculozitii sociale reliefate prin svrirea mai multor infraciuni de ctre aceeai persoan.
Activitatea infracional a unei persoane concretizat n svrirea mai multor infraciuni mbrac forme
diferite, dup cum pentru vreuna din infraciuni a intervenit ori nu o condamnare definitiv. Formele pluralitii
de infraciuni prevzute n Codul penal sunt:
concursul de infraciuni si recidiva. Concursul de infraciuni este forma pluralitii de infraciuni ce presupune
svrirea mai multor infraciuni, de ctre aceeai persoan, mai nainte de a fi condamnat definitiv pentru
vreuna din ele. Recidiva ca form a pluralitii de infraciuni presupune svrirea din nou a unei infraciuni de
ctre o persoan care a mai fost condamnat definitiv i eventual a executat pedeapsa pentru o infraciune
svrit anterior.
1.2 Faceti o generalizare asupra conceptului si tipurile recidivei de infractiuni:
Avnd n vedere elementele de difereniere fa de concursul de infraciuni, ca form a pluralitii de
infraciuni, recidiva const n svrirea din nou a unei infraciuni de ctre o persoan care a fost condamnat
definitiv sau a i executat o pedeaps pentru o infraciune. Din noiune rezult c pluralitatea de infraciuni sub
forma recidivei este condiionat pe de o parte de existena unei condamnri definitive pentru o infraciune
comis anterior i pe de alt parte, de svrirea
unei noi infraciuni. Aadar: condamnarea pentru o infraciune i comiterea unei noi infraciuni sunt elementele
strii de recidiv, elementele pluralitii de infraciuni sub forma recidivei.
n literatura juridic, aceste elemente, condamnarea definitiv pentru infraciunea anterioar i noua infraciune
comis au fost denumite termeni ai recidivei. Primul termen al recidivei const ntotdeauna ntr-o condamnare
definitiv la o pedeaps privativ de libertate iar cel de al doilea termen const n svrirea din nou a unei
infraciuni. Modalitile recidivei sunt formele pe care aceasta le poate avea n funcie de variaiunile celor doi
termeni.
Recidiv postcondamnatorie i recidiv postexecutorie. n funcie de
momentul svririi noii infraciuni dup condamnarea anterioar, mai nainte de
executarea pedepsei sau dup executarea pedepsei, recidiva este cunoscut sub
dou forme: recidiv postcondamnatorie i respectiv postexecutorie.
1. Recidiva postcondamnatorie presupune comiterea unei noi infraciuni
dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare pentru infraciunea
anterioar i mai nainte de executarea n ntregime a pedepsei pronunate pentru
acea infraciune.
2. Recidiva postexecutorie presupune svrirea unei noi infraciuni
dup executarea pedepsei sau stingerea executrii pedepsei prin graiere,
prescripie, pronunate pentru infraciunea anterioar.
n Codul penal romn sunt consacrate att recidiva postcondamnatorie ct
i recidiva postexecutorie. Recidiv general i recidiv special. Dup natura infraciunilor ce
compun pluralitatea sub forma recidivei se disting: recidiva
general i recidiva special.
Recidiva este general cnd existena ei nu este condiionat de natura
infraciunilor comise, putnd fi de natur diferit ori de aceeai natur.

Recidiva este special cnd existena ei este condiionat de svrirea unor

infraciuni de acelai fel, de aceeai natur (spre ex.: dup o condamnare
definitiv pentru furt, condamnatul svrete o nou infraciune de furt).
Recidiv mare i recidiv mic, recidiv absolut i relativ.
n funcie de gravitatea condamnrii pentru prima infraciune, recidiva poate fi absolut i relativ, mare i
mic.
1.Recidiva este absolut, cnd existena ei nu este condiionat de gravitatea primei condamnri. Va exista deci
starea de recidiv prin comiterea noii infraciuni, indiferent de gravitatea condamnrii pronunat pentru
infraciunea anterioar deoarece orice condamnare ct de mic,
constituie un avertisment pentru condamnat, de a nu svri din nou infraciuni.
2.Recidiva este relativ, cnd existena ei este condiionat de o anumit gravitate a condamnrii pronunat
pentru infraciunea anterioar. Recidiva relativ va lua natere deci prin svrirea unei noi infraciuni, numai
dup o condamnare definitiv, de o anumit gravitate (ex.: pedeapsa
nchisorii mai mare de 6 luni) pronunat pentru infraciunea anterioar.
3.Recidiva mare este condiionat de existena unei condamnri pentru prima infraciune de o anumit gravitate
(spre ex.: n codul penal roman s-a prevzut condiia ca pedeapsa s fie nchisoarea mai mare de 6 luni).
4.Recidiva mic presupune svrirea unei noi infraciuni de ctre aceeai persoan care anterior a mai fost
condamnat la pedepse privative de libertate de o gravitate redus. n cazul recidivei mici primul termen este
multiplu, este format din mai multe condamnri la pedepse cu nchisoarea i prin care se dovedete
perseverena infractorului n comiterea de infraciuni.
Recidiv permanent i recidiv temporar. n funcie de timpul scurs ntre executarea pedepsei pentru
infraciunea anterioar i svrirea noii infraciuni recidiva poate fi permanent i temporar.
Recidiva este permanent sau perpetu cnd existena acesteia nu este condiionat de svrirea noii infraciuni
ntr-un anumit termen. Cu alte cuvinte, va exista starea de recidiv prin comiterea noii infraciuni indiferent de
timpul scurs de la condamnarea sau executarea pedepsei pronunate pentru infraciunea anterioar.
Recidiva este temporar cnd existena ei este condiionat de comiterea noii infraciuni numai ntr-un anumit
termen de la condamnarea sau de la executarea pedepsei pronunate pentru infraciunea anterioar.
Recidiv teritorial i recidiv internaional. Dup criteriul locului unde s-a aplicat pedeapsa definitiv ce
formeaz primul termen al recidivei, se disting: recidiva naional i recidiva internaional.
Recidiva este naional sau teritorial cnd primul termen const ntr-o condamnare definitiv la pedeapsa
nchisorii pronunat de o instan romn.
Recidiva este internaional cnd condamnarea definitiv ce formeaz primul termen al recidivei este
pronunat de o instan strin.
Recidiv cu efect unic i recidiv cu efecte progresive. Dup criteriul tratamentului sancionator al recidivei,
acesta poate fi cu effect unic, cu efect progresiv, cu regim sancionator uniform, cu regim sancionator
difereniat. Recidiva cu efect unic presupune aplicarea aceluiai tratament penal att
pentru infractorul la prima recidiv ct i pentru cel care a perseverat n recidiv
(multirecidivist).
Recidiva cu efecte progresive presupune agravarea pedepsei recidivistului cu fiecare nou recidiv.
Recidiva cu regim sancionator uniform presupune acelai regim de sancionare pentru toate modalitile
recidivei. Recidiva cu regim de sancionare difereniat care presupune un regim de
sancionare diferit pentru modalitile recidivei.
Subiectul 2: Individualizarea pedepsei.
1.1 Definiti conceptul si formele de individualizare a pedepsei.
Rspunderea penal trebuie s fie difereniat n funcie de gravitatea infraciunii, de persoana infractorului
pentru a asigura att sancionarea corect a infractorului ct i realizarea preveniunii generale i speciale.
Individualizarea rspunderii penale are loc n conformitate cu legea care consacr dispoziii speciale privitoare
la individualizarea pedepsei care constituie obiectul rspunderii penale. Individualizarea pedepsei se realizeaz
mai nti n funcie de gradul de pericol social concret al faptei i de periculozitate a fptuitorului n funcie de
circumstanele legate de fapt i de fptuitor i numai dup aceea se d eficien strii de recidiv, mprejurarea
independent de fapta
care se judec, dar care desigur influeneaz, prin intermediul infractorului, gradul de pericol social al faptei. In
doctrina penala se face distinctia intre individualizarea ce se realizeaza in faza de elaborare a legii si prevederii
limitelor pedepselor, in faza de aplicare a pedepsei si cea in faza de executare a pedepsei. Corespunzator
acestor faze sunt cunoscute urmatoarele trei forme de individualizare: legala, judiciara sau judecatoreasca si
administrativa. Individualizarea legala a pedepselor se realizeaza de catre legiuitor in faza de elaborare a legii

si constituie totodata o materializare a principiilor legalitatii si individualizarii pedepselor. Individualizarea

judiciara sau judecatoreasca a pedepsei o realizeaza instanta de judecata si se materializeaza prin aplicarea
pedepsei concrete infractorului pentru fapta comisa, in functie de gradul concret de pericol social al faptei, de
periculozitatea infractorului, de imprejurarile concrete atenuante ori agravante in care s-a savarsit infractiunea
sau care caracterizeaza persoana infractorului. Individualizarea administrativa. Este denumita astfel dupa
organele administrative care o realizeaza in faza de executare a pedepsei inchisorii. Individualizarea
administrativa a pedepsei inchisorii se realizeaza in cadrul oferit de individualizarea legala si cea judiciara, in
functie de gravitatea pedepsei aplicate, de starea de recidiva, de conduita condamnatului la locul de detinere s.a.
1.2 Generalizati mijloacele si criteriile de individualizare a pedepdei.
Criteriile de individualizare a pedepselor:
1) Dispozitiile partii generale a Codului Penal
Aceste dispozitii se pot referi la aplicarea in timp si spatiu a legii penale, la forma consumata ori de tentativa in
care s-a realizat infractiunea, la contributia adusa la savarsirea infractiunii etc..
2) Limitele de pedeapsa fixate in partea speciala
3) Gradul de pericol social al faptei savarsite
Pentru determinarea gradului de pericol social se tine cont de doua etape. Mai intai, se apreciaza daca gradul de
pericol e suficient de ridicat pentru a fi in prezen-ta unei infractiuni. Apoi, se apreciaza acest grad tinandu-se
cont de o scara de valori personala a fiecarui judecator.
4) Persoana faptuitorului
Orice sanctiune produce efecte diferite asupra fiecarui faptuitor in parte, in func-tie de caracteristicile biologice,
psihologice sau sociologice ale acestuia.
5) Imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala
In stiinta dreptului, aceste stari, situatii sau imprejurari care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala sunt
denumite cauze. In cadrul acestor cauze se face diferenta intre stari si circumstante.
Sunt considerate stari de agravare: Starea de recidiva, infractiunea continu-ata, concursul de infractiuni.
Sunt considerate stari de atenuare: Tentativa si minoritatea faptuitorului.
Circumstantele pot fi: legale sau judiciare, atenuante sau agravante.
A. Circumstantele atenuante legale
Circumstantele atenuante legale prevazute in articolul mentionat sunt:
1) Depasirea limitelor legitimei aparari
Pentru a fi circumstanta atenuanta trebuie indeplinite conditiile: a) Savarsirea faptei sa constea intr-o aparare in
fata unui atac material, direct, imediat, injust si care sa puna in pericol grav persoana sau drepturile ei. b) Fapta
infractorului sa constea intr-o aparare disproportionata. c) Excesul de aparare sa nu se datoreze starii de
tulburare sau temere in care s-a aflat infractorul.
2) Depasirea limitelor starii de necesitate
Conditii: a) Fapta trebuie sa constea intr-o actiune de salvare in fata unui pericol iminent si care nu putea fi
inlaturat altfel. b) Urmarea cauzata de actiunea de salvare sa fie vadit disproportionata fata de urmarea pe care
ar genera-o pericolul. c) Faptuitorul sa-si fi dat seama ca exista aceasta disproportie.
3) Starea de provocare consta in savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
determinate de o provocare din par-tea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a
demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.
B. Circumstantele atenuante judiciare
Sunt acele imprejurari care atenueaza raspunderea penala, ramanand la latitudinea judecatorului decizia de a le
alege si de a le aplica.
C. Circumstantele agravante legale 1) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna.
E o circumstanta reala, deoarece se refera la fapta. Aceasta se rasfrange asupra tuturor participantilor care au
cunoscut-o sau prevazut-o. 2) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra mem-brilor
familiei sau prin mijloace ce prezinta pericol public. a) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime
3) Savarsirea infractiunii de catre un major impreuna cu un minor.
Aceasta circumstanta se aplica doar in cazul pluralitatii ocazionale (participatiei) si nu se aplica in cazul
pluralitatii naturale sau pluralitatii constituite.Pentru retinerea circumstantei nu este necesar ca minorul sa
raspunda penal, fiind suficient ca el sa participe la comiterea infractiunii. D. Circumstantele agravante judiciare
Sunt acele imprejurari care confera faptei un caracter agravant, fara ca ele sa fie prevazute de legea penala.
Legea nu le mentioneaza nici ca titlu exemplificativ.
Sunt considerate in doctrina penala circumstante agravante judiciare: betia voluntara, comiterea unui furt de
catre un politist sau talharia comisa de cel care efectueaza serviciul de paza.

Efectele circumstantelor
Sub aspectul efectelor nu exista nici o deosebire intre circumstantele legale si cele judiciare. Circumstantele
judiciare o data retinute produc aceleasi efecte ca cir-cumstantele legale.
Test 16
Subiectul 1:Circumstantele atenuante.
1.1:Reproduceti notiunea circumstantelor atenuante si agravante.
- Sub denumirea de circumstane atenuante sunt desemnate
strile, situaiile, mprejurrile, calitile, ntmplrile ori alte date ale realitii
anterioare, concomitente sau subsecvente svririi unei infraciuni, ce au
legtur cu fapta infracional ori cu fptuitorul i care relev un pericol social
mai sczut al faptei ori o periculozitate mai redus a infractorului.
Circumstanele atenuante sunt exterioare coninutului infraciunii i au
caracter ntmpltor (accidental) n sensul c nu nsoesc orice fapt
infracional i nu privesc pe orice infractor.
-Circumstanele agravante constau n stri, situaii,
mprejurri, caliti, alte date ale realitii, exterioare coninutului infraciunii,
anterioare, concomitente sau subsecvente svririi infraciunii ce au legtur
cu fapta infracional ori cu infractorul i care reflect un grad de pericol
social mai ridicat al faptei ori o periculozitate mai mare a infractorului. Ca i
circumstanele atenuante, circumstanele agravante au un caracter accidental
1.2 Faceti o generalizare asupra circumstantelor atenuante si efectele lor.
La stabilirea pedepsei se consider circumstane atenuante:
a) svrirea pentru prima dat a unei infraciuni uoare sau mai puin grave;
b) svrirea infraciunii de ctre un minor;
c) svrirea infraciunii de ctre o femeie gravid;
d) prezena copiilor minori n familia vinovatului;
e) svrirea infraciunii ca urmare a unui concurs de mprejurri grele de ordin personal sau familial ori din
motive de comptimire;
f) prentmpinarea de ctre vinovat a urmrilor prejudiciabile ale infraciunii svrite, repararea benevol a
pagubei pricinuite sau nlturarea daunei cauzate;
g) cina sincer sau autodenunarea;
h) contribuirea activ la descoperirea infraciunii sau la arestarea infractorilor;
i) aciunile ilegale sau imorale ale victimei, dac ele au provocat infraciunea;
j) alte mprejurri.
Circumstanele atenuante constatate au ca efect atenuarea obligatorie a
pedepsei, atenuare ce poate consta ntr-o reducere, ori o schimbare a pedepselor
prevzute de lege pentru infraciunea comis. In cazul circumstanelor atenuante pedeapsa
principal se reduce ori se schimb. Reducerea ori schimbarea
are loc n funcie de pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrit
raportat la minimul special al acesteia: n cazul n care instana de judecat constat circumstane atenuante
la svrirea infraciunii, pedeapsa principal se reduce sau se schimb dup cum urmeaz:
a) dac minimul pedepsei cu nchisoare prevzut la articolul corespunztor din. Partea special a prezentului
cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redus pn la acest minim;
b) dac se aplic amenda, aceasta se poate cobor pn la limita de jos;
c) dac pentru infraciunea svrit se prevede deteniune pe via, aceasta se nlocuiete cu nchisoare de la
15 la 25 de ani.
n cazul n care instana de judecat constat circumstane atenuante la svrirea infraciunii, pedeapsa
complementar, prevzut de lege pentru infraciunea svrit, poate fi nlturat.
innd cont de circumstanele excepionale ale cauzei, legate de scopul i motivele faptei, de rolul
vinovatului n svrirea infraciunii, de comportarea lui n timpul i dup consumarea infraciunii, de alte
circumstane care micoreaz esenial gravitatea faptei i a consecinelor ei, precum i de contribuirea activ a
participantului unei infraciuni svrite n grup la descoperirea acesteia, instana de judecat poate aplica o
pedeaps sub limita minim, prevzut de legea penal pentru infraciunea respectiv, sau una mai blnd, de
alt categorie, ori poate s nu aplice pedeapsa complementar obligatorie.Poate fi considerat excepional att

o circumstan atenuant, ct i o totalitate de asemenea circumstane.n cazul condamnrii persoanelor pentru

comiterea infraciunilor deosebit de grave, instana de judecat poate aplica o pedeaps sub limita minim
prevzut de legea penal, dar constituind cel puin dou treimi din minimul pedepsei prevzute de prezentul
cod pentru infraciunea svrit.Persoanelor care, la data svririi infraciunii, nu au atins vrsta de 18 ani,
pentru comiterea infraciunilor grave, deosebit de grave, excepional de grave sau a recidivei de infraciuni,
instana de judecat le poate aplica o pedeaps sub limita minim prevzut de legea penal, dar constituind cel
puin jumtate din minimul pedepsei prevzute de prezentul cod pentru infraciunea svrit.
1.3.Alcatuiti o speta in care este posibila aplicarea unei pedepse mai blinde decit cea prevazuta de lege.
Subiectul 2 : Aplicarea pedepsei
2.1.Descrieti conditiile aplicarii pedepsei pentru recidiva de infractiuni si pentru participatie
La aplicarea pedepsei pentru recidiv, recidiv periculoas i recidiv deosebit de periculoas de infraciuni
se ine cont de numrul, caracterul, gravitatea i urmrile infraciunilor svrite anterior, de circumstanele n
virtutea crora pedeapsa anterioar a fost insuficient pentru corectarea vinovatului, precum i de caracterul,
gravitatea i urmrile infraciunii noi.
Mrimea pedepsei pentru recidiv nu poate fi mai mic de jumtate, pentru recidiv periculoas este de
cel puin dou treimi, iar pentru recidiv deosebit de periculoas - de cel puin trei ptrimi din maximul celei
mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special a Codului Penal.
Aplicarea pedepsei pentru participaie
Organizatorul, instigatorul i complicele la o infraciune, prevzut de legea penal, svrit cu intenie se
sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ine cont de contribuia
fiecruia la svrirea infraciunii.
2.2 Comparati regulile aplicarii pedepsei in cazul unui concurs de infractiuni si in cazul unui cumul de
sentinte.Stabiliti diferentele.
Aplicarea pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni : Dac o persoan este declarat vinovat de
svrirea a dou sau mai multor infraciuni prevzute de diferite articole ale Prii speciale a prezentului cod,
fr s fi fost condamnat pentru vreuna din ele, instana de judecat, pronunnd pedeapsa pentru fiecare
infraciune aparte, stabilete pedeapsa definitiv pentru concurs de infraciuni prin cumul, total sau parial, al
pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 30 de ani de nchisoare. n cazul n care persoana este
declarat vinovat de svrirea a dou sau mai multor infraciuni uoare i/sau mai puin grave, pedeapsa
definitiv poate fi stabilit i prin absorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr.La pedeapsa principal
aplicat n cazul unui concurs de infraciuni poate fi adugat oricare din pedepsele complementare prevzute la
articolele corespunztoare din Partea special a prezentului cod, care stabilesc rspunderea pentru infraciunile
de a cror svrire persoana a fost declarat vinovat. Pedeapsa complementar definitiv stabilit prin cumul,
total sau parial, al pedepselor complementare aplicate nu poate depi termenul sau mrimea maxim
prevzut de Partea general a prezentului cod pentru aceast categorie de pedepse. Dac pentruinfraciunile
care intr n concurs snt stabilite pedepse principale de diferite categorii, i instana de judecat nu va gsi
temeiuri pentru absorbirea unei pedepse de ctre alta, ele se execut de sine stttor. se stabilete pedeapsa i n
cazul n care, dup pronunarea sentinei, se constat c persoana condamnat este vinovat i de comiterea
unei alte infraciuni svrite nainte de pronunarea sentinei n prima cauz. n acest caz, n termenul pedepsei
se include durata pedepsei executate, complet sau parial, n baza primei sentine.n cazul unui concurs de
infraciuni, cnd s-a stabilit o pedeaps cu deteniune pe via i una sau mai multe pedepse cu nchisoare ori
alte categorii de pedepse, se aplic ca pedeaps definitiv deteniunea pe via.
Aplicarea pedepsei n cazul unui cumul de sentine: Dac, dup pronunarea sentinei, dar nainte de
executarea complet a pedepsei, condamnatul a svrit o nou infraciune, instana de judecat adaug, n
ntregime sau parial, la pedeapsa aplicat prin noua sentin partea neexecutat a pedepsei stabilite de sentina
anterioar. n acest caz, pedeapsa definitiv nu poate depi termenul de 35 de ani de nchisoare. Pedeapsa
definitiv n cazul unui cumul de sentine trebuie s fie mai mare dect pedeapsa stabilit pentru svrirea unei
noi infraciuni i dect partea neexecutat a pedepsei pronunate prin sentina anterioar a instanei de judecat.
La cumularea pedepselor, dac prin una din sentine este stabilit pedeapsa deteniunii pe via, pedeapsa
definitiv va fi deteniunea pe via

2.3Apreciati modul de determinare a termenului pedepsei definitive in cazul cumulului diferitelor

pedepse.