Elaborați un eseu despre economie și societate în regimul comunist din România,

având în vedere:

- Menționarea caracteristicilor ale economiei din regimul respectiv,

- Menționarea unei măsuri care viza reorganizarea economiei românești din această
perioadă,

- Menționarea unei măsuri ce avea în vedere creșterea populației,

- Prezentarea a două aspecte privind eșecul politicii economice impuse de N.

Ceaușescu și precizarea unei consecințe a acesteia asupra regimului,

- Formularea unui punct de vedere cu privire la politica economică dusă în perioada

1971-1989 și susținerea cu un argument istoric.

Eseu istorie
Regimul comunist din România a durat din anul 1948 până în anul 1989. Acesta a
avut doi lideri. Primul a fost Gheorghe Gheorghiu Dej în perioada anilor 1948-
1965, iar al doilea a fost Nicolae Ceaușescu în perioada anilor 1965-1989.

Economia în acea perioadă a fost grav afectată. Stalinismul economic care a fost
impus de către Dej are următoarele caracteristici. C.A.E.R, Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc, a fost un răspuns al Moscovei la planul Marshall,
naționalizarea alimentelor și a energiei cu scopul de a plătii datoriile externe,
centralizarea economică, planuri anuale și cincinale cea ce duce la dirijism și
colectivizarea agriculturii adică organizarea formelor asociative de muncă, impuse
cotele. O altă caracteristică a economiei sunt SOV-ROM-urile care sunt mai multe
asociații cu o egalitate între ele, adică 50/50 sovietic-românesc. Avem câteva
acțiuni din perioada lui Nicolae Ceaușescu care au o legătură cu economia
românească. Ceaușescu, în a doua etapă a conducerii lui a colaborat cu Banca
Mondială și cu F.M.I, fondul monetar internațional cu scopul de a investi în
industrie. În anul 1975 a avut loc o criză economică în România ceea ce a dus la
împrumuturi externe din partea liderului Ceaușescu. O măsură care viza
reorganizarea economiei românești din această perioadă sunt măsurile de
austeritate, adică raționalizarea alimentelor cu scopul de a achita datoriile externe.
Ceaușescu achită împrumuturile cu ajutorul unor alte împrumuturi și în acest fel se
ajunge la cât mai multe crize. Un alt exemplu de criză este criza petrolului care a
urmat la doar trei ani după criza economică, în anul 1978. Creșterea populației a
avut loc datorită acțiunilor impuse de Ceaușescu în prima etapă a conducerii lui,
liberalizarea regimului. El a denunțat toate abuzurile staliniste și a diminuat
cenzura. Pe lângă acestea a interzis avortul. Femeile nu aveau dreptul la avortarea
copilului, chiar dacă copilul a fost din accident sau nu, ceea ce a dus la posibilitatea
creșterii populației. Nicolae Ceaușescu a impus o politică neostalinistă și măsurile
de austeritate ceea ce a dus la nemulțumirea generală și izolarea externă a
poporului. Aceste acțiuni au avut și două consecințe, acelea fiind violența
prăbușirii regimului și absența societății civile. Ceaușescu a avut multe vizite în
multe țări diferite, de exemplu în China și Coreea de Nord ceea ce a atras liderii
din acele țări să se implice în economia românească și cu ajutorul lor, economia s-a
îmbunătățit. Politica economică din perioada 1971-1989 a fost dominată de crizele
și consecințele enumerate mai sus dar și de „tezele din iulie” care au avut loc în
iulie 1971 și „Revoluția culturală” care a fost caracterizată prin proletcultism,
cultul personalității și socialismul dinastic unde familia trebuia să conducă.
Ceaușescu a încercat să păstreze comunismul și practicile lui Stalin dar a avut și el
câteva dorințe. A vrut să construiască un regim dur, dar care să nu depindă de
nimeni și care să fie condus după voința lui Ceaușescu. Sectoarele de bază ale
economiei sunt industria, agricultura și serviciile. Economia românească se regăsea
în cea mai mare parte în agricultură mai ales după anul 1918 când a fost și grav
afectată de către război. Cu toate acestea ea se reface treptat. Ceaușescu a creat o
industrie depedentă de petrol, adică nu funcționa în nici un fel fără petrol, de aici
provine și criza petrolului. Au fost folosite cantități mari de petrol pe care
Ceaușescu nu le-a putut acoperi, prin urmare incearcă să plătească datoriile și
împrumuturile pe spinarea populației. În perioada conducerii lui Ceaușescu au
existat multe fabrici, iar acest lucru a fost unul bun pentru economia românească
deoarece fiecare om avea un loc de muncă asigurat în una din acele fabrici.
Datorită procesului de dezindustrializare, fabricile au fost închise, tot mai puțini
oameni aveau locuri de muncă iar încetul cu încetul a avut loc prăbușirea
economiei după anul 1989.
În concluzie, economia românească nu a avut cel mai bun moment când Nicolae
Ceaușescu a fost la putere dar a avut și câteva părți bune, cum ar fi construirea
multor fabrici și asigurarea unui loc de muncă fiecărui om, pe de altă parte când
Gheorghe Gheorghiu Dej a fost la putere economia a avut mai puțin de suferit
datorită organizării și faptului că nu au existat atâtea împrumuturi, dar în mare
economia în România nu a avut nicodată un moment de glorie.