Sunteți pe pagina 1din 17

1. Schimbarea de sistem. Modelul Kornai.

Modelul lui Janos Kornai este nuantat si are puterea de a explica evolutiile nu doar din
perspectiva schimbarii politice. Teoria schimbarii conceputa de Kornai porneste de la analiza comparata a
celor doua sisteme: comunist si capitalist. Modelul se structureaza pe blocuri problematice, vizand
trasaturile esentiale ale celor doua sisteme.
Modelul sistemului socialist in viziunea lui Kornai Modelul sistemului capitalist in viziunea lui
Kornai
1. puterea partidului comunist
1. puterea politica favorabila proprietatii private
2. pozitia dominanta a proprietatii de stat
si mecanismelor de piata
3. preponderenta coordonarii birocratice
2. pozitia dominanta a proprietatii private
4. restrictie bugetara slaba si crestere economica 3. preponderenta coordonarii prin piata
extensiva
4. restrictie bugetara tare
5. economie de penurie cronica, piata 5.
inexistenta
penuriei
cronice,
piata
vanzatorului, penurie de forta de munca, somaj la cumparatorului, somaj cronic, fluctuatii in
locul de munca
cadrul ciclului de afaceri
Se observa ca din schema blocurilor lipseste, in modelul sistemului capitalist democratia, Kornai
considerand ca ea nu este obligatorie pentru functionarea acestui model.
Ceea ce trebuie retinut cu privire la acceptiunile acestui economist este faptul ca abordarea este
exclusiv din perspectiva pozitiva, adica se analizeaza pur si simplu existenta celor doua sisteme.
Exista numeroase incercari de a explica cauzele si formulele de iesiredin comunism si trecere la
capitalism.Modelul Kornai are puterea de aexplica evolutiile nu doar din perspectiva puterii
politice.Modelul deanaliza conceput de Kornai, se structureaza pe blocuri problematice , infapt acestea
vizand trasaturile de esenta ale celor doua sisteme. Grila arevaloare comparativa evident si explica chiar
si intuitiv ce trebuie facut ,ce tip de proces trebuie declansat pentru ca un sistem sa evolueze sprecelalalt ,
in fapt ca un sistem sa piarda trasaturile distinctive si sa leinsuseasca pe cele ale sistemului contrar .
Teoria schimbarii conceputede Kornai porneste de la analiza comparata a celor 2 sisteme
coexistente,cel comunist si cel capitalist. Abordarea este exclusiv din perspectiva pozitiva ,adica se
analizeaaza pur si simplu existenta celor 2 sisteme.Modelul de analiza conceput de Kornai se structureaza
pe blocuri problematice, de fapt acestea vizand trasaturile de esenta ale celor 2sisteme.
STRUCTURA BLOCULUI IN SISTEMUL SOCIALIST:
Bloc 1- puterea de necontestat a partidului communist ;
Bloc 2- pozitia dominanta a proprietatii de stat ;
Bloc 3- preponderenta coordonarii birocratice ;
Bloc 4- restrictia bugetara slaba, reactia aproape inexistenta le preturi,cerere economiei extensive
;Bloc 5- economie de penurie cronica, piata vanzatorului, penurie deforta de munca .
STRUCTURA BLOCULUI IN SISTEMUL CAPITALIST
:Bloc 1- puterea politica favorabila proprietatii private si mecanismelor de piata ;
Bloc 2- pozitia dominanta a proprietatii private ;
Bloc 3- preponderenta coordonarii prin piata ;
Bloc 4- restrictie bugetara slaba, reactivitate puternica la preturi
;Bloc 5- inexistenta penuriei, piata cumparatorului, somajcronic,fluctuatii in cadrul ciclului de
afaceri .
Schema blocurilor modelelor celor doua sisteme si conturareaevolutiilor transformatoare dintre
ele nu se pot lipsi , decat cu riscul redefinirii postfactum a tranzitiei , de reperele motivante si de impactul
transformational al trecerii la democratie.

2. Criterii de interpretare a sensului schimbarii. Modelul Balcerowicz.


Criterii de apreciere a sensului schimbarii de sistem:
1) Relatii cu alte state (relatia unui stat cu alte state din zona)
2) Relatia dintre stat si societate
3) Relatia dintre stat si institutii
4) Relatia dintre stat si economie
1) tari independente
tari dependente
Functia de tranzitie eliminarea dependentelor
externe prin liberalizare politica, economica, privatizare si ruperea dependentelor
de sistemul comunist
interne dependenta de stat, paternalism etc.
2) sisteme democratice
sisteme nedemocratice
Prin tranzitie se urmareste realizarea celor 3 mecanisme ale democratiei:
modalitatea democratica generala de desemnare si asigurare a alternantei la putere a
celor de conduc societatea
societatea civila
societatea de drept
3) raportul dintre stat si sindicate
raportul dintre stat si biserica
4) raporturile externe mana vizibila a statului
raporturile interne mana invizibila a pietei
Concluzii: - capitalismul a coexistat si cu sisteme democratice si cu sisteme
nedemocratice, pe cand socialismul doar cu nedemocratice
- cei care pledeaza pentru democratie, dar resping piata libera si privatizarea
sunt incoerenti
- optiunea pentru piata este tangenta cu optiunea pentru dreptul democratic
- atat in democratie, cat si in conditiile pietei, faptul ca exista informatii
asimetrice nu constituie o cauza explicita a esecului

3. Faze ale transformarii postcomuniste (dupa Brzezinski)


Brzezinski a elaborat un adevarat model explicativ al tranzitiei postcomuniste. In
conceptia lui, tranzitia postcomunista cunoaste 3 faze si vizeaza transformari pe 4 tronsoane:
legalitate, politica, economie, ajutor extern.
Faza 1(1-5 ani): - scop politic transformarea
- scop economic stabilizarea
Modelul ordoneaza eforturile de schimbare incepand cu sistemul politic, in timp ce
economia trebuie sa cunoasca stabilitate functionala, randamentala, competitiva. Trebuie
mentinut echilibrul in domeniul economic si trebuie sa se evite fenomenele de criza, care ar
putea impiedica scopul politic (transformarea).
Tronsonul legalitatii:
- eliminarea controlului arbitrar al statului
Tronsonul politic:
- inceperea democratizarii vietii sociale ;-sprijinirea libertatii mijloacelor de comunicare
in masa
- desfiintarea partidului stat totalitar ; -infiintarea de coalitii favorabile schimbarii
Tronsonul economiei:
- liberalizarea preturilor ;- limitarea subventiilor
- decolectivizarea afacerilor; - privatizarea spontana
Tronsonul ajutorului extern:
- sprijin pentru stabilizarea monedei
- acordarea in regim de urgenta a unor ajutoare sau credite
Faza 2 (3-10 ani): - scop politic incheierea transformarii si stabilizarea sistemului
politic
- scop economic transformarea mecanismului economiei
Tronsonul legalitatii:
- adoptarea cadrului legal pentru proprietate si afaceri
Tronsonul politic:
- structurarea administratiei locale ; - formarea unor coalitii politice stabile
- manifestarea unei noi elite politice
Tronsonul economiei:
- restructurarea sistemului bancar ; - inceperea privatizarii
- aparitia companiilor private mici si mijlocii ; - inlaturarea monopolului statului din
economie
- aparitia noii clase economice
Tronsonul ajutorului extern:
- credite pentru infrastructura ; - asistenta de specialitate in diferite domenii
- acorduri comerciale preferentiale ; - investitii straine
Faza 3 (5-15 ani): - scop politic consolidarea sistemului democratic al statului de drept
- scop economic sustinerea dezvoltarii
Este faza maturitatii transformarilor.
Independenta justitiei se alatura existentei partidelor democratice stabile si sectorului
privat in vederea functionarii statului, punandu-se in valoare principiul separatiei puterilor in stat.
Tronsonul ajutorului occidental se concretizeaza prin includerea tarii in sistemul de
organizatii occidentale.

4. Esenta terapiei de soc. Consensul de la Washington.


Modelul terapiei de soc reprezinta o serie de masuri, recomandari si sugestii lansate de
Jeffrey Sachs cu suportul FMI si BM, prin pactul numit Consensul de la Washington. Modelul a
fost interpretat ca o reteta magica, singura in masura sa asigure necesarul transformarii
economiei colectiviste intr-una de piata.
Timp
Percepia asupra realitii
Pia
Mod de aplicare

Centrul de greutate, esena


Rolul statului
Producia
Finalitatea tranziiei
Costuri
Institutiile

Terapia de oc
-presupune o scurt perioada de timp, tranziia realizndu-se brusc, aproape
spontan;
-se bazeaz pe un model teoretic; percepie idealist asupra realitaii;
-apare spontan, odata cu liberalizarea preturilor i garantarea proprietii
private;
-dintr-o dat, printr-o serie de msuri concomitente:
Liberalizarea preurilor (laissez-faire);
Demonopolizare economic (eliminarea controlului statului n economie);
Macrostabilizare economic;
Privatizare accelerat (restituire sau redistribuire de proprietate);
Comer exterior;
Convertibilitate intern (curarea pieei sau boom-ul caselor de schimb
valutar);
Dezvoltarea serviciilor;
Protecia social;
-liberalizarea preurilor;
-statului nu i se atribuie nici un rol, este exclus din procesul tranziiei;
-pune n prim-plan serviciile
-crearea unei piee operaionale ca expresie a concurenei dintre agenii
economici;
-costuri ridicate ale aplicrii reformelor rapide de schimbare;
-infrastructura instituional nu este o prioritate, realizndu-se ulterior
introducerii proprietii private.

Continuitate vr. Ruptur

Ruptur discontinu sau tip oc-distrugnd vechea structur social cu scopul


de a construi una nou

Rolul condiiilor iniiale


Rolul cunoaterii

Prima soluie de inginerie social-cea mai bun-nu estedistorsionatde


condiiile iniiale
Se pune accent pe cunoaterea explicit sau tehnic a proiectului final

Atitudinea de cunoatere

A ti ceea ce faci

Metafora prpastiei

A sri peste prpastie dintr-o singur micare

Metafora reparrii corabiei

Repararea corabiei ntr-un doc uscat. Docul uscat creeaz punctul arhimedian
n afara apei, astfel inct corabia poate fi reconstruit fr a fi deranjat de
condiiile de pe mare.

Metafora
copacului

Transplantarea brusc, ntr-o manier decisiv, pentru a obine beneficii i a


depi ocul ct mai repede posibil

transplantrii

La modul originar, in nici o tara nu s-a aplicat terapia de soc (elemente partiale in Polonia
si Iugoslavia). Terapiei de soc, numita de la Big-Bang pana la reforma economica radicala, i s-au
adus modificari de catre initiatorii ei, introducandu-se pana si aspecte de reforma graduala.
Ceea ce s-a numit modelul terapiei de soc a fost o suita de masuri,recomandari si sugestii
lansate de Jeffrey Sachs.Este un model pur teoretic si pragmatic.Demonopolizarea viza aproape
4

exclusiv scoaterea din joc a statului , cuconsecinte bizare , de abandonare de catre stat a
proprietatii.De asemenea masurile de macrostabilizare , formula sub care s audezvoltat politicile
neomonetare de gestionare a echilibrelor generale ineconomie.
In ansamblul masurilor terapiei de soc vizeaza si convertibilitateainterna. Masura de
convertibilitate interna este posibila pe fondulconsolidarii economiei de piata si functionalizarii
regulilor sale.Masurile de privatizare aveau rolul sa schimbe consistent mecanismuleconomic si
sa reconfigureze structura economiei si a societatii.Modelul terapiei de soc recomanda si
aplicarea unor masuri pentrudezvoltarea serviciilor , sector deficitar in toate fostele
economiicomuniste.Masuri de creare a sistemului de protectie sociala:- deschiderea economiei
spre
exterior;deschiderea
economiei
de
consum
prin
liberalizarea
importurilor.Macrostabilizarea- s-au dezvoltat politici monetare de gestionare aechilibrelor
generale in economie, stabilizarea productiei a fost o problema.Privatizarea- neconfigurarea
structurii societatii si a economiei, metodade transfer a proprietatii de la stat la privat,
privatizarea ca asumare ariscului antreprenorului a fost neglijata.Restructurarea- s-a creat pe
reforma proprietatii ca restituire, nu a beneficiat de un capital solid sau capacitate de inovare

5. Esenta terapiei graduale. Viziunea grupului de la Viena.


Formula cea mai elaborata a terapiei graduale a fost cea a grupului de la Viena,
concretizata in lucrarea Socul pietei. In esenta, schema tranzitiei graduale vizeaza procese
transformationale de natura liberala.
Timp
Percepia asupra realitii
Pia
Mod de aplicare

Centrul de greutate, esena


Rolul statului
Producia
Finalitatea tranziiei
Costuri
Institutiile

Terapia gradual
-presupune o perioada de timp ndelungat,tranziia realizndu-se treptat; ntro anumita ordine;
-ine seama de condiiile specifice fiecrei ri; percepie realist a realitii;
-este o instituie care trebuie creat, nu apare de la sine n urma liberalizrii
preturilor i garantrii proprietii private;
-secvenial, n 5 trepte:
Crearea contextului socio-economic (norme, reguli, legi, instituii);
Crearea pieei (apariia reelelor de distribuie, consolidarea politicii de
credit);
Masuri privind diminuarea influenei negative a distrugerii vechiului
mecanism economic i stabilizarea produciei (ncurajarea
ntreprinztorilor, eliminarea produselor de calitate slab, aplicarea unei
politici montare prudente, reglementarea cadrului legal al relaiilor
contractuale);
Criz economic cretere economic (depirea crizei i stimularea
creterii);
Crearea contextului internaional (integrarea n UE)
-aciunea omului care ii dorete schimbarea
-arbitru neutru n asigurarea coerenei schimbrii;
-se urmrete stabilizarea produciei i creterea calitii produselor se are n
vedere privatizarea raional i nzestrarea cu capital propriu;
-Trecerea de la criza economic la cretere de recuperare, de ajungere din
urm pn la cretere durabil;
-costuri reduse cu aplicarea reformelor i costuri de reversibilitate mici;
-sunt privite ca reguli ale jocului, economia de pia nu poate funciona fara
un cadru institutional concret, care trebuie creat la nceputul tranziiei; crearea
unei infrastructurii instituionale se face n timp;

Continuitate vr. ruptur


Rolul condiiilor iniiale

Schimbare continu-ncercnd s pstreze capitalul social ce nu poate fi uor


reconstruit
Schimbri treptate (mbuntiri continue) lund n considerare condiiile
iniiale

Rolul cunoaterii

Se pune accent pe cunoaterea practic local care permite numai anticipare


local i nu se aplic schimbrilor vaste sau globale

Atitudinea de cunoatere
Metafora prpastiei
Metafora reparrii corabiei

A ti c nu tii ceea ce faci


A construi un pod peste prpastie
Repararea corabiei pe mare. Nu exist nici un doc uscatsau nici un punct de
sprijin arhimedian pentru a schimba instituiile sociale din afara societii.
Schimbarea ncepe ntodeauna cu instituiile date.

Metafora
copacului

Pregtirea i protejarea rdcinilor principale, una cte una, pentru a preveni


ocul asupra ntregului sistem i pentru a mbunti ansele unei transplantri
normale

transplantrii

Acest model concepe totul ca pe un efort propriu al tarii si economiei in cauza. S-a
aplicat cu succes in Ungaria.
6. Schema functionala a tranzitiei postcomuniste.
Schema functionala a tranzitiei este una de natura cumulativa a experientei teoretice si
practice in privinta schimbarii postcomuniste. In centrul schemei se afla procesele tari ale
tranzitiei, lansate ca esenta a schimbarii prin Consensul de la Washington si formeaza triunghiul
de aur al tranzitiei. Declansarea acestora inseamna singura optiune pentru economia de piata de
tip capitalist. In esenta, ceea ce trebuie facut este sa se desfasoare actiuni de accelerare a
transformarilor definite de cele 3 procese, restul venind de la sine. Pentru gestionarea proceselor
din triunghiul de aur a fost necesara introducerea unui triunghi suplimentar (denumit triunghi al
tranzitiei efective), referitor la crearea institutiilor, elaborarea politicilor publice si constructia
sistemului decizional. Acestea din urma asigura partea cea mai consistenta a tranzitiei, si-anume
destramarea unui sistem si construirea altuia total diferit. Pentru ca schema sa fie completa, a fost
adaugat si un ultim triunghi, cel al finalitatii, cu privire la crestere economica, dezvoltare si
modernizare. Prin intermediul acestora, se incheie tranzitia si se marcheaza stadiul deplin al
transformarilor, ceea ce conduce la intrarea in pragul civilizatiei lumii globale.
Din punt de vedere politic finalizarea tranzitiei a constat in ajungerea laun regim liberal
bazat pe democratie si stat de drept, iar don punc devedere economic finalizarea tranzitiei a
constat in ajungerea la oeconomie de piata de tip capitalist.Structura functionala a tranzitiei
postcomuniste cuprinde 3 triunghiuri:
1.triunghiul de foc al tranzitiei ;
2.triunghiul tranzitiei efective ;
3.triunghiul finalitatii tranzitiei.
1.Triunghiul de foc are in vedere urmatoarele procese:-liberalizarea-privatizareastabilizarea.Odata cu modificarea acestor procese au fost introduselibera initiativa, rolul
regulator al pietei si proprietatea privata
6

.2.In ceea ce priveste triunghiul tranzitiei efective acesta are in vedere:-crearea


institutiilor -elaborarea politicilor publice-imbunatatirea sistemului decisional.Cel de-al 2-lea
triunghi face cel maimult referire la sfera politica.Acest triunghi incepe cu reforma constitutiei si
presupune elaborarea denorme democratice care permit elaborarea legilor primare, secundare
sivalidarea bunelor practici.
3.Cel de-al 3-lea triunghi are in vedere procese precum-cresterea economica ;-dezvoltarea
;-modernizarea. Cu alte cuvinte in perimetrul acestui triunghi sefinalizeaza tranzitia. Finalizarea
tranzitiei presupune existenta uneieconomii de piata functionale, unui stat de drept consolidat,
uneidemocratii solide si a unei clase de mijloc puternice.
7. Liberalizarea economiei. Cazul Romaniei.
Liberalizarea are ca obiective reducerea interventiei directe a statului in economie si
crearea de noi institutii de control indirect. Masurile de liberalizare se refera la liberalizarea
preturilor, a initiativei, a comertului, a fluxurilor externe, financiara si monetara.
In ceea ce priveste Romania, etapele liberalizarii, sunt 3 la numar. In cadrul primei etape,
liberalizarea a fost inteleasa ca model de reforma a vechiului sistem. In etapa a doua,
liberalizarea a vizat sensul definit de Consensul de la Washington prin optiunea pentru modelul
terapiei soc. In etapa a treia, liberalizarea s-a referit la alinierea la standardele europene.
In ceea ce priveste prima etapa, a fost vorba de o liberalizare formala, adica un aspect
modificat al sistemului socialist, in maniera lui Gorbaciov, care a esuat in Romania. Aceasta
etapa a reprezentat pentru tara noastra iesirea din comunism concomitent cu intrarea in
postcomunism.
Etapa a doua de liberalizare s-a suprapus cu prima. In cadrul acesteia, liberalizarea a avut
sensul de transformari care duc la functionarea sistemului capitalist. Terapia de soc a fost cea
care a impus desfiintarea mecanismelor specifice socialismului cu scopul de a se ajunge la o
economie de piata de tip capitalist. Saltul la functionarea unui sistem de economie de tip
american, s-a dovedit in cele din urma imposibil.
In cadrul celei de a treia etape, strategiile de liberalizare au devenit concrete, procesul ca
atare de liberalizare finalizandu-se ca proces de conformare la standarde precise.
Privind liberalizarea preturilor, aceasta trebuia realizata dupa demonopolizare, ceea ce
putea conduce la cresterea nejustificata a preturilor in vederea maximizarii profiturilor.
Referitor la liberalizarea comertului exterior, dezavantajul era deprecierea cursului de
schimb si deschiderea excesiva a economiei catre exterior, ceea ce provoca o crestere exagerata a
preturilor.
Liberalizarea constituie interfata dintre procedurile politice si asteptarilesocietatii in
raport cu performantele proiectului de schimbare.A vizat atat partea politica cat si partea
economica.Liberalizarea politica- repede sub forma revolutiei, democratie, pluripartidIn urma
liberalizarii nu se pot astepta rezultate consistente in modspontan si in toate
directiile.Liberalizarea procesuala:*obiectivele liberalizarii: reducerea interventiilor indirecte a
statului ineconomie si crearea de noi institutii de control direct*liberalizarea- procesul gradual,
etapizat in fct de maturizarea pietelor,de consolidarea lor institutionala, de functionarea relatiilor
concurentiale.*liberalizarea vizeaza: cresterea eficientei la niv microec, formareacapacitatii

intreprinderilor de a se adapta la un mediu concurential.*eliminarea controlului statului asupra


productiei si a preturilor a condusla functionarea sistemului de preturi libere ca instrument de
reglare pe piata*concomitent cu masurile de liberalizare a preturilor erau necesaremasuri de
creste a concurentei pe piata internaLiberalizarea presupune :-Probleme financiare
,decapitalizarea intreprinderilor -Liberalizarea sectorului financiar -Deprecierea monedei in
raport cu valuta-Liberalizarea contului curent de capitalEtapele liberalizarii:Liberalizarea a fost
inteleasa ca model de reforma, a socialismului propus de Gorbaciov .Liberalizarea a vizat
sensurile diferite ale consensului de la Washington prin optiunea terpiei de soc: a reprez trecerea
propriu-zisa laliberalizare , s-a suprapus pe prima etapa, terapia de soc a supus atitudinimai
consistente pt destructurarea mecanismelor specifice socialismului
Liberalizarea a luat forma compatibilitatii cu standardele modeluluieuropean de
economie:-modelul economie are parametri precisi, se bazeaza pe o logisticarodata reprezentata
de procese de integrare in UE-preturi convergente catre preturi internationale-structura
distorsionata de preturi din vechiul sistem e combinata cu ostructura importanta de preturi
mondiale-deprecierea cursului de schimb actioneaza ca o ancara a programului
demacrostabilizare- crestere exagerata a preturilor.
8. Restructurarea economiei. Cazul Romaniei.
Restructurarea economiei este un proces de consolidare a pietelor functionale si de
crestere a capacitatii microeconomiei de a se adapta la mediul concurential.
Restructurarea se face printr-un mix de politici monetare si fiscale atasat unui mix de
politici sectoriale.
Specialistii considera ca restructurarea trebuie sa inceapa odata cu programele de
liberalizare si macrostabilizare. Privatizarea reprezinta pivotul principal al restructurarii intrucat
orienteaza spre piata activitatea intreprinderilor care au apartinut statului.
Strategia de restructurare presupune obiective, principii, programe si instrumente ale
programelor de restructurare. Obiectivele se refera la crearea unui sistem concurential bazat pe
criterii de rationalitate economica, principiile trebuie sa fie compatibile cu functionarea
economiei de piata, iar programele vizeaza decizii privind intreprinderile care se
descentralizeaza, se dezvolta sau se inchid si decizii privind necesarul de forta de munca. Caile
prin care se putea realiza o restructurare eficienta erau: cresterea investitiilor in infrastructura, in
capitalul uman si in tehnologia avansata si promovarea economisirii.
In perioada de tranzitie, in Romania au existat atat stimuli interni, cat si stimuli externi cu
privire la procesele de restructurare. Acestia presupuneau declansarea restructurarii la initiativa
proprietarilor si a creditorilor. Au existat complicatii in functionarea acestor stimuli astfel ca in
multe cazuri, intreprinderile au avut un actionarat confuz, statul dirijand chiar daca era actionar
minoritar. Pe de alta parte, sectorul financiar nu a ajutat procesul de transformare, bancile nu au
impus restructurarea, iar piata capitalului s-a confruntat cu lipsa de lichiditate. Specialistii au fost
insuficienti, iar capacitatea de finantare a privatizarii a fost una redusa. Romania s-a confruntat
cu limitari puternice ale procesului de restructurare.
Romania a folosit o strategie de restructurare caracterizata prin protectie si descurajare,
protejand vechile intreprinderi prin acordarea de subventii de la buget, preturi mici la energie,
climat investitional turbulent, sistem juridic instabil, coruptie.

Restructurarea reprezinta chiar reforma economica.E cel mai costisitor procesFara


restructurare, liberalizarea si macrostabilizarea nu isi au bazele de pornire si se golesc de
continutE un proces de consolidare a pietelor functionale si de argumentare acapacitatii
microeconomice de a se adapta la mediul concurentialAcest proces tinteste:-performantele pietei
interne ;-competivitatea externa a economiei.Se face printr-un mix de politici monetare si fiscale
atat unui mix de politici sectorialeApar anumite costuri ale restructurarii de reguli
socialePrivatizarea reprezinta pivotul principal al restructurariiTrecerea proprietatii de stat la
indivizi fara echivalent a facut ca fortarestructurata a privatizrii sa fie renta.Stimularea
privatizarii spontane a fost marginalizataDaca restrucurarea e inadecvata-pierdere de piata
interna sau externa.
Masuri de restructurare
1.crearea unui sistem concurential bazat pe criterii de rationalitateeconomica ;
2.performanta impusa de natura interesul particular si a initiativei private;3.cresterea
competivitatii prin punerea in valoare a avantajelor competitive ;4.consistenta pietei interne si
cresterea puterii de absorbtie ;5.difuzarea sociala a prosperitatii si transformarea protectiei
sociale catresectorul privat .
Caile unui proces de restructurare eficient:
1.cresterea investitilor in infrastructura ;2.promovarea economisirii si a investitiilor ;
3.cresterea investitiilor in capitalul uman ;4.programe de sprijinire a intreprinzatorilor si
promovarii industriei micisi mijlocii ;
Programele de restructurare vizeaza:
1.deciziile privind intreprinderea care se descentralizeaza, se inchide sause dezvolta ;
2.deciziile privind determinarea sectoarelor si regiunilor unde sestimuleaza amploarea de noi
intreprinderi ;3.decizii privind necesarul de forta de munca si proiecte concrete decalificare si
recalificare ;Acest pogram trebuie sa contina masuri atat disciplinare a sectoarelor vechilor
intreprinderi de stat cat si pentru incurajarea infintarii de noiintreprinderi cu capital privat.
Subiectul 9 Privatizarea, pivot al restructurarii. Cazul Romaniei
Reforma proprietatii este nucleul dur al tranzitiei la economia de piata si modul
cum ea se desfasoara reprezinta tabloul de bord al ansamblului proceselor
transformationale.
Obiectivul central al reformei proprietatii este dezetatizarea (privatizarea) si este
fundamentat pe observatia ca statul se dovedeste mai degraba un prost administrator al
economiei. Privatizarea este transferul legal al drepturilor de proprietate de la stat sau de
la societatile comerciale cu capital majoritar de stat catre agentii privati.
Procesul de privatizare este important din cel putin 3 motive: stimuleaza procesul
de restructurare, disciplineaza sectorul firmelor (impune constrangeri tari la nivelul
firmelor, poate exista transfer de know - how), obliga la stabilirea riguroasa a drepturilor
de proprietate si a guvernantei corporative eficiente.
In ROMANIA, primul pas n vederea privatizrii a fost constituit de adoptarea
Legii nr.15/1990, prin care fostele ntreprinderi de stat din vremea regimului comunist au
fost transformate n societi comerciale sau regii autonome.
Cu toate ca in tara noastra au fost creeate institutii speciale pentru conducerea si
organizarea procesului de privatizare( Agentia Nationala pentru privatizare, Fondul

proprietatii de Stat si Fondurile proprietatii private, inclusiv institutii guvernamentale,


Consiliul pentru Coordonare Strategie si Reforma Economica, ministere economice, care
au atributii in acest domeniu) in conceperea, coordonarea si desfasurarea privatizarii, pe
langa rezultatele bune obtinute s-au constatat si deficiente, indeosebi determinate de
faptul ca :
a)nu s-a stabilit de la inceput o strategie coerenta a privatizarii in cadrul stategiei
generale a reformei economice;
b)nu s-a realizat o coordonare a tuturor institutiilor cu atributii in domeniul
privatizarii;
c) nu s-a efectuat un control ferm si eficient al procesului de privatizare si nici nu
au fost stabilite responsabilitatile fiecarei institutii si verigi organizatorice.
Din desfasurarea de pana acum a privatizarii, rezulta ca , chiar daca au aparut
dificultati, s-au obtinut rezultate semnificative.
Privatizarea este transferul legal al drepturilor de proprietate de la stat laagentii
privati .Dilemele privatizarii:1.viteza de implementare a acestui process2.ordinea de
prioritate: restructurare-privatizare: daca restructurarea serealizeaza prima creste
atractivitatea intreprinderii pentru posibiliiinvestitori, se obtin castiguri mai mari si se
evita somajul ridicat pentru o perioada scurta de timp; privatizarea intarziata, apare
pericolulsubventionarilor neeconomice.3. metoda de management in procesul privatizarii:
este eficienta privatizarea spontana sau cea controlata?Sustinatorii privatizarii spontane
sustin ca :-o tranzitie rapida este imperativa;-exista proprietari care urmaresc
maximizarea profitului este mai bunadecat absenta unuia;-maximizarea profitului va duce
la o alocare eficienta a resurselor , lacresterea veniturilor bugetare , la cresterea
bunastarii.Sustinatorii privatizarii controlate sustin ca:-risipirea proprietatii nu este de
neglijat;-masurile luate in graba privind scoaterea la licitatie a unor firme , potduce la
scaderea preturilor lor la vanzare,-veniturile obtinute din privatizarea prin vanzare catre
capitalul strain pot fi obtinute numai o singura data si de aceea ele trebuie
maximizate.4.A fost legata de forma de proprietate: cu proprietari straini sauautohtoni?
Privatizarea prin proprietari straini are o serie de avantaje:- valuta obtinuta din vanzarea
intreprinderii folosita poate fi folosita pentru diminuarea datoriilor externe;-orientarea
spre piata a managementului occidental conduce la odisciplina financiara ridicata
;-infuzia de capital strain poate duce la modernizarea industriei central siest
europene.Dezavantaje:
-cresterea somajului;-pierderea suveranitatii nationale.-probleme legate de modul
de calcul a valorii reale a firmelor datoritafaptului ca practicile contabile est europene nu
coincid cu celeoccidentale.5.beneficiile proprietatii concentrate comparativ cu beneficiile
proprietatii dispersate.Avantajele programelor de improprietarire a angajatilor (MEBO ):muncitorii vor intelege legatura dintre perfotmnta, rentabilitate siviabilitate la nivelul
firmei ;-va creste performanta salariatilor.Dezavantajele programelor:-intarzierea aparitiei
unei piete reale a fortei de munca si a restructurariiindustriale ;-nu se poate realiza
capitalizarea societatilor.Etapele procesului de privatizare:-formarea consensului
;-legislatie, strategie a privatizarii ;-decizia asupra privatizarii.In Romania restrictiile
privatizarii au afectat mult mai mult procesul de privatizare comparativ cu celelalte tari in
tranzitie, astfel incatgradualismul a condus la o eficienta scazuta.-slaba capitalizare

10

interna, lipsa expertilor si a inflastructurii specifice,crearea si gestionarea investitiilor


care sa gestioneze procesul,sprijinulinsuficient din partea societatii au constituit tot atatea
frane pentrudinamizarea transferului proprietatii de la stat la proprietatea privata.Datoriile
mari ale firmelor catre stat si pietele interne financiare si decapital insuficient dezvoltat
au facut ca majoritatea privatizarilor sa sefaca prin metoda vanzarii catre straini.
Subiectul 10 Macrostabilizarea economiei. Cazul Romaniei
Tranzitia incepe prin procesul de liberalizare. Liberalizarea are cel mai mare
potential de a strica echilibrul economiei, tocmai de aceea in orice proces de tranzitie sunt
adoptate si masuri de stabilizare. Prin stabilizare intelegem un echilibru la toate nivelurile
economiei. Prin urmare este nevoie de stabilitate atat la nivelul microeconomiei cat si la
nivelul macroeconomiei, astfel este nevoie de o stabilitate la nivel politic, fiscal, bugetar,
monetar cat si international (sau extern pentru a masura competitivitatea rezultata in urma
restructurarii economiei reale).
Stabilizarea economiei liberalizate este atat cauza cat si efect in tranzitie, cat si un
rezultat pozitiv ca urmare a inlocuirii vechiului sistem cu cel nou. Reusita
macrostabilizarii sta la baza cresterii economice sustinute (rata scazuta a inflatiei,
acoperirea datoriei externe, curs de schimb stabil, stabilitatea sistemului bancar) confera credibilitate economiei respective.
Rolul mixt al statului intr-o economie aflata in tranzitie este o trasatura esentiala.
Pachetul de politici privind macrostabilizarea a fost asemanator in toate tarile
aflate in tranzitie, insa diferentierea a constat in secventialiatatea si viteza de reactie la
dezechilibrele aparute. Masurile pentru restabilirea echilibrului intr-o economie sunt:
Liberalizarea preturilor
Politica monetara restrictiva
Echilibrarea bugetului guvernamental
Politici prudente ale veniturilor
Liberalizarea comertului exterior
Obiectivul fundamental al macrostabilizarii il reprezinta controlul inflatiei;
aceasta se poate controla prin: politici monetare restrictive, politici fiscale restrictive,
actiuni asupra cauzelor structurale ale inflatiei.
O alta problema esentiala in tarile aflate in tranzitie o reprezinta deficitele
bugetare datorate veniturilor reduse la bugetul de stat si cresterii cheltuielilor bugetare.
Finantarea deficitelor bugetare s-a facut in mod inflationist, astfel incat in Romania rata
inflatiei este cea mai mare comparativ cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est.
ROMANIA: Aceasta inflatie ridicata a generat un cerc vicios: inflatie mare
asteptari inflationiste ridicate neincredere in moneda nationala perturbarea
deciziilor agentilor economici diminuarea increderii investitorilor straini inflatie
mare.
Creditele neperformante, deficitele bugetare si subventiile acordate de guvernele
romanesti au fost actiuni care nu au fost in concordanta cu planul de macrostabilizare.
Programul de macrostabilizare trebuia sa cuprinda si masuri la nivelul economiei reale
cum ar fi:
privatizarea rapida, evitarea formarii monopolurilor, libera concurenta,
libera intrare si iesire pe/de pe piata, liberalizarea pietei muncii
11

reformarea sectorului financiar si celui bancar


implementarea unui sistem riguros de protectie sociala

-trebuie sa urmarim stabilizarea la nivel macroec. Cat si la nivelmicroec.stabilizarea trebuie sa sustina liberalizarea printr-un set de masuri siformule startegice.stabilitatea economica are valoare efectiva de repr. suportului pentruasigurarea stabilitatii
sociale pt, reconfigurarea noului echilibru instructura sociala specifica.-stabilitatea
economica : - libertatea e si cauza si efect in tranzitie; camagistrala transformationala nici
nu are relevanta decat in conjuncturacu liberalizare si favorizand-o pe aceasta.-cresterea
economica sustinuta repr. semnalul unei macrostabilitatiseusite a economiei respective.rolul mix al statului intr o ec aflata in tranzitie reprezinta o trasaturaesentiala.Masuri pt.
macrostabilizare:Liberalizarea preturilor scaderea subventiilor; renuntarea la
preturileadministratePolitica monetara restrictivaEchilibrarea bugetului guvernamental
cresterea taxelor si impozitelor si scaderea cheltuielilor guvernamentaleLiberalizarea
comertului exterior convertibilitate interna a monedei;deprecierea monedei
nationaleAceste masuri fac parte din mixul de politici ale tranzitiei si au menireasa
minimalizeze efectele restructurariiMixul de masuri pt controlul inflatiei:1Politica
monetara restrictiva au influenta redusa asupra cauzelor structurale a cresterii preturilor
2Politici fiscale restrictive pp scaderea impozitelor directe pt a crestestimulentele de a
munci si investi3Actiuni asupra cauzelor structurale masuri de crestere a W; prudenta
privind cresterile salarilale si corelarea lor cu W; cresterea pretuluienergiei pt a forta
restructurarea
-problema decidentilor de politica macroeconomica a fost ca si-au ganditstrategia
doar pe TS neintelegand stabilitatea pe TL-in RO inflatia ridicata a constituit punctul de
plecare pentru un cercviciosInflatie mare - > asteptari inflationoste ridicate; neincredere
in monedanationala;distorsionarea deciziilor ag. economici.Masuri structurale la nivelul
ec reale pt macrostabilizare.-privatizare rapida si impieicarea formarii de monopol,
liberalizarea sifelexibilizarea pietei muncii.-reforma sect. financiar si a celui bancar,
reforma fiscala-crearea unui sitem riguros de protectie sociala.Microdinamizarea pentru
ca la nivel macro masurile demacrostabilizare sa fie eficiente e nevoie de invest care sa
asiguremicrodinamizarea sist de companii: - dezvolateare intensiva/extensiva.

12

Subiectul 11 Tintirea directa a inflatiei si mixul de politici


In anul 2005 Romania a implementat regimul de tintire directa a inflatiei. Aceasta
politica monetara este benefica, pentru contextul macroeconomic actual, pentru ca este
caracterizata de o rata a inflatiei exprimata printr-o singura cifra si de o consolidare a
stabilitatii macroeconomice conditii necesare pentru aderarea la UE.
Tintirea inflatiei (inflation targeting) presupune o serie de elemente componente:
urmarirea constanta a tintei de inflatie, eliminarea interventiei politicii
monetare in ceea ce priveste sprijinirea atingerii altor obiective
macroeconomice
sporirea credibilitatii bancii centrale ( evitarea ajustarii tinei inflatiei
anuntate initial )
publicarea de catre banca centrala a unui raport asupra inflatiei ce include
si o prognoza inflationista
Tintirea inflatiei reprezinta o strategie de politica monetara in care deciziile sunt
adoptate in functie de realizarea unui anumit nivel al inflatiei anuntate. Sistemul tintirii
directe a inflatiei recunoaste importanta fenomenului inflationist in economie iar
stabilitatea preturilor este cea mai eficace masura in vederea atingerii unei cresteri
economice pe termen lung.
In vederea atingerii tintei de inflatie prognozate, banca centrala poate ajusta
anumite instrumente de politica monetara. In acest scop sunt necesare urmatoarele
elemente: tintirea inflatiei sa fie o prioritate absoluta, independenta bancii centrale,
armonizarea politicii monetare cu politica fiscala (consolidarea fiscala este conditionata
de existenta disciplinei fiscale. In absenta ei deficitele bugetare se maresc astfel incat nu
mai pot fi sustinute financiar).
Principalele conditii pentru o functionare viabila a regimului de inflation targeting
sunt: sistem financiar bine dezvoltat, curs de schimb flexibil, transparenta si
responsabilitatea bancii centrale.
In anul 2005 in ROMANIA, BNR si-a asumat raspunderea pentru atingerea tintei
inflatiei. In acelasi an a inceput procesul de trecere de la un curs de schimb cu flotare
controlata la un curs de schimb cu flotare libera.
Punctele de plecare (premisele) in vederea trecerii la regimul de tintire a inflatiei
in Romania sunt:
rata anuala a inflatiei formata dintr-o singura cifra
independenta deplina a BNR, capacitate marita de prognozare a inflatiei
stabilitate sporita in sistemul financiar
consolidarea credibilitatii BNR in urma aplicarii cu succes a procesului de
dezinflatie
Totusi BNR nu poate aplica pe deplin masurile de tintire a inflatiei din doua
considerente:
nivel scazut al monetizarii (datorita inflatiei ridicate din ultima perioada
nivelul indicatorilor de intermediere financiara este scazut)
nivel ridicat al ratei rezervelor minime obligatorii

13

Subiectul 12 Analiza politicii fiscal bugetare in perioada de tranzitie


Reforma sistemului fiscal face parte din procesul de restructurare dar este si o
componenta a programului de stabilizare. Noul sistem bugetar trebuia sa fie simplu,
transparent, sa stimuleze crearea de noi afaceri si sa suplimenteze veniturile la buget.
Reforma sistemului fiscal in tarile aflate in tranzitie s-a facut lent, aceastea au in
general niveluri de impozitare de doua ori mai mici decat cele alea statelor dezvoltate.
Statele aflate in tranzitie au introdus impozite pe profitul intreprinderilor, TVA si
impozitul pe venitul persoanelor fizice. Tranzitia a adus o serie de schimbari:
elminarea planificarii economiei
erodarea bazei de impozitare
cresterea numarului producatorilor (a platitorilor de taxe si impozite)
eliminarea restrictiilor privind metodele de efectuare a platilor fata de
intreprinderi si contribuabili
In economia de piata sistemul fiscal trebuia sa aiba drept obiectiv cheltuirea
veniturilor in cel mai eficient si echitabil mod.
Cheltuielile publice au avut un nivel foarte mare astfel incat in multe dintre statele
aflate in tranzitie nu s-a putut ajunge la echilibrarea deficitelor bugetare. Nivelul ridicat al
acestora s-a datorat implicarii statului in prea multe activitati in continuare. Datorita
acestor dezechilibre fiscale investitiile sunt afectate, creste datoria publica astfel
stabilitatea macroeconomica este amenintata.
In anul 2004 Guvernul Romaniei a introdus cota unica de impozitare de 16%
asupra veniturilor persoanelor fizice si asupra priftului firmelor. Se credea ca aceasta cota
unica va permite relaxarea fiscala, dar ulterior au aparut alte noi taxe si impozite. O alta
influenta negativa asupra economiei o reprezinta cota ridicata de contributie la asigurarile
sociale.
Reducerea fiscalitatii se rasfrange atat asupra cererii agregate cat si asupra ofertei
agregate dar in proportii diferite. Reducerea fiscalitatii are o influenta mai mare asupra
cererii agregate, respectiv o influenta mai mica asupra ofertei agregate. Pe termen scurt
scaderea ratei de impozitare determina o modificare mica a cheltuielilor de consum ale
menajelor. Pe termen lung scaderea ratei de impozitare determina o puternica modificare
a cheltuielilor de consum si astfel a cererii agregate.
Pentru obtinerea unei cresteri economice sustenabile si a unei stabilitati a
preturilor pe termen lung BNR trebuie sa promoveze o politica monetara proactiva
(cresterea ratei de referinta a dobanzii).

14

Subiectul 13 Limitarile romanesti ale strategiilor de restructurare


Restructurarea a fost un proces prin care au trebuit sa treaca toate tarile
postcomuniste. In cazul Romaniei aceasta a fost un esec.
Triunghiul de foc al Consensului de la Washington este compus din liberalizare,
stabilizare si restructurare. Liberalizarea a fost prima masura adoptata, a avut si efecte
imediate insa nu pe deplin eficiente. Liberalizarea nu este suficienta pentru crearea pietei,
stabilizarea necesita o oarecare forma de interventionism iar pentru aceasta unele
mecanisme ale fostului sistem trebuiau sa functioneze in continuare.
Restructurarea, in cazul Romaniei, nu a fost nici acum finalizata.
Limitari romanesti ale strategiilor de restructurare:
Implicarea statului in adoptarea deciziilor in intreprinderi (chiar daca era
actionar minoritar) a afectat procesul de restructurare
Bancile nu au impus restructurarea
Piata de capital s-a confruntat cu lipsa lichiditatilor
Specialisti insuficienti
Capacitate de finantare a privatizarii redusa
Lipsa mobilitatii factorilor de productie (se ingreuneaza cresterea
economica, forta de munca ieftina inseamna de fapt somaj, ar trebuie
efectuate investitii in capital uman)
Exporturi romanesti reduse
Dependenta exporturilor deimporturi
Ponderea investitiilor straine directe in totalul investitiilor brute ale
Romaniei sunt sub limita necesara dezvoltarii accelerate

15

Subiectul 15 Cresterea economica, dezvoltarea si modernizarea. Cazul Romaniei


Toate masurile adoptate de guvernele tarilor aflate in tranzitie au ca scop cresterea
bunastarii societatii. Pentru a atinge acest scop, dezvoltarea economica trebuie sa fie
sustenabila.
In Romania obiectivul principal este de a se obtine o functionalizare a economiei
astfel incat sa se armonizeze cu normele impuse de UE.
In tarile aflate in tranzitie s-a adoptat un proces care are drept scop modernizarea
structurilor interne pentru a pune bazele unei economii de piata functionale si a unui
sistem democratic bazat pe statul de drept. Toate masurile adoptate in procesul de
tranzitie au ca scop cresterea, dezvoltarea prin care sa se asigure societatii in cauza
intrarea si mentinerea in modernitate.
Romania trebuie sa parcurga o tranzitie interna bazata pe liberalizare politica si
economica, pe restructurare generala prin prisma privatizarii si pe stabilizare
macroeconomica pentru a fi mai aproape de tendintele din lumea globala. Orice tranzitie
trebui sa aiba drept finalitate asigurarea cresterii, dezvoltarii si modernizarii.
Tarile aflate in tranzitie trebuie sa obtina macrostabilizare economica, apoi sa
demareze procesul de crestere de recuperare (catching -up) iar intr-un final pe baza
functionalizarii interne sa se atinga cresterea economica sustenabila.
Procesul de catching-up este un proces complex si indelungat. Acesta
presupune urmatoarele procese:
Cresterea fortei de munca
Investitii in capital uman
Investitii in capital fizic
Schimbari tehnologice
Mediu institutional adecvat
Rolul adecvat al guvernului

16

Subiectul 16 Romania in context regional si european. Iesirea din periferie


Perioada actuala este unica in istorie datorita trecerii fostelor tari socialiste de la
economia planificata la economia orientata spre piata. Tarile foste socialiste au avut
evolutii diferite in atingerea acestui scop, in unele tranzitia a avansat iar in altele
stagneaza.
Tarile cu o evolutie mai rapida sunt Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia,
Lituania, Slovacia si Slovenia iar cele cu o evolutie lenta sunt: Bulgaria, Croatia,
Macedonia, Moldova, Romania, Rusia, Armenia.
Pentru ca tranzitia sa se realizeze cu succes este necesara o dezvoltare a
institutiilor interne.
La inceputul tranzitiei toate economiile au avut pierderi insa unele dintre acestea
au avut capacitatea de a recupera pierderile anterioare, dar nu si Romania, Bulgaria,
Polonia, Rusia care au recuperat foarte putin. Unele tari au avut stimulente puternice
(aderarea la UE si NATO) pentru a implementa reforme economice. Viteza de
implementare a acestor reforme si conditiile initiale existente in economie influenteaza
evolutia tarilor aflate in tranzitie.
Romania a inceput procesul de tranzitie de pe o treapta inferioara fata de celelalte
tari aflate in tranzitie. Tranzitia in Romania va fi finalizata atunci cand aceasta se va
alinia cu tarile membre UE din punctul de vedere al convergentei reale. Convergena
real presupune diminuarea decalajelor dintre ri cu privire la nivelul productivitii i
cel al preurilor, ceea ce implic creterea veniturilor din rile n curs dezvoltare ctre
nivelul existent n rile industrializate, fiind sintetizata prin nivelul PIB/locuitor exprimat
la paritatea puterii de cumparare.
Momentul de referinta al inceperii tranzitiei il reprezinta anul 1989, an pana in
care economiiile tarilor Europei Centrale si de Est erau centralizate. Acest tip de
economie a produs dezechilibre majore. Romania a avut un context diferit fata de
celelalte tari deoarece planul politic a fost restrictiv, fara alternative fata de Polonia sau
fosta Cehoslovacie. Un alt aspect nefavorabil de care a influentat negativ Romania a fost
prabusirea CAER-ului ce a condus la colapsul exporturilor fapt ce a dus la cresterea
datoriei publice externe. Un alt factor negativ este faptul ca Romania nu detine resurse
naturale pe care sa le poata valorifica pentru a-si asigura o sursa de venituri temporara.
Solutii pentru iesirea din periferie:
dezvoltarea infrastructurii asociata cu reducerea costurilor de tranzactie
politica de coeziune (alocarea fondurilor sub form de cercuri
concentrice, n valuri, spre exterior)
aplicarea unui mix de masuri pentru atragerea investitiilor
formare permanenta de capital uman, retinerea lucratorilor calificati si
atragerea altora
stimularea sectorului IMM-urilor
crearea unui mediu propice inovarii, spirtului antreprenorial
acordarea de facilitati fiscale firmelor care investesc in cercetare
dezvoltare

17