INSTITUŢIONALISMUL -

economic sau o altă

,,locomotivă’’ a progresului
 Etapele instituționalismului
economic

2.Instituționalis -
mul de bază

3.Neoinstituționalis-
1.Etapa de pregătire mul
Precursori
economic

Instituționalismul
economic
I.Etapa de pregătire.
Precursorii
 *Școala istorică german
Condițiile apariției

Reacția împotriva liberalismului clasic

Necesitatea descoperirii unei căi proprii de

dezvoltare

Atingerea nivelului de dezvoltare a Franței

și Angliei

Din punct de vedere teoretic au săvîrșit o

revoluție metodologocă.
 Arealul școlii istorice germane

1.Vechea școală istorică 1840-1860 W.Rocher

2.Noua școală istorică 1870-1890 G.Schaller

A.Wanger

3.Tînăra școală istorică 1900-1940 W.Sombart

M.Weber
 Ideile de bază

1.Utilizarea unei noi metode (metoda

inductivă)

2.Contestarea universalității, veșniciei

liberalismului economic clasic.

3.Se contrapune ideea relativismului

economic.
Direcțiile controversei moetodologice

Liberalismul
clasic și
neoclasic
Școala Istorismul
istorică contra
germană universalism

Conflict
de
metode
 I.Șcala istorică germană
W.Rocher
*Obiectul aceste școli -,,distrugerea liberalismului clasic ‘’și
înlocuirea doctrinei cu o nouă doctrină alternativă.

*Resping legile economiei obiective universale,veșnice și

susțin că economia politică trebuie să fie o știință despre
economia națională , trăsăturile ei fiind diferite la diferite
etape istorice.

*Liberaliștii casici s-au limitat doar la domeniul economic

ignorînd:politica, morala, obiceiurile, psihologia și altele.

*Economia este o știință a dezvoltării istorioce a națiunii.

 II.Noua școală istorică
*Homo socials este individul ghidat nu doar de interesul material
dar și de motive de ordin moral. ,,O societate formată din oameni
egoiști nu poate fi o societate echilibrată, egoismul nu poate fi o
virtute’’.

*După Weber există 5 mobiluri ale activității umane (portretul omului social)
Cîștig material și frica de sărăcie
Spirit de recunoștință
Echitate și frica de pedeapsă
Sentiment de onare și frica de rușine
Plăcerea de a munci și frica lipsei de activitate
Sentimentul fatoriei remușcării pentru fapte relative.

*Critică concurența liberalisă , rolul nonintervenționist al

statului și susțin că statul trenuie să fie garant al ordinii și
succesului economic.

*Influența ideiilor sociale ale doctrinei socialiste a

dus la formarea ,,socialismului profesorilor ’’.

*Ideile acestor școli s-au regăsit și în modelul

economiei mixte (sec.XX și XIX)
 III.Tînăra școală istorică

*Asigurarea *Diferite elemente

priorității pentru commune de
Germania ca dezvoltare a
națiune dezvoltată. sistemului capitalist.

*Profitul se
*Etica protestantă utilizează pentru
*Metoda istorică ce
reprezintă temelia
completează metoda de extinderea
dezvoltării spiritului
cercetare a liberalilor.
capitalist. afacerilor și nu
pentru distracție.
 2.Instituţionalismul
reprezintă o reacţie faţă de liberalismul
clasic şi marginalism

 A apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea în SUA

 La începutul secolului XX se răspândeşte în
Europa (Franţa, Suedia, Germania, Anglia)

 Reprezentanţii: T.Veblen, J.R.Commons,

W.S.Mitchell, J.M.Clark, A.A.Berle,
J.K.Galbraith
 A fost o *La începutul
reacție față secolului XX se
de *A apărut la sf. răspîndește în
Secolului XIX-lea Europa (Franța
Liberalismul în SUA ,Suedia,
Clasic și Germania,
Marginalism. Anglia)
 Reprezentanți
T.Veblen, J.R.Commons, W.S.Mitchell,
J.M.Clark, A.A.Berle, J.K.Galbraith
Condițiile apariției

De solicitare a
De insatisfacere față integrării științei De necesitatea implicării
de nivelul ridicat de economice cu alte mai pronunțate a
abstractizare a științei științe sociale și în instituțiilor statale în
economice neoclasice primul rînd cu rezolvarea problemelor
sociologia
 Trăsăturile de bază

Critică mai multe aspecte ale Justificarea instituțieei statului în

economic cu scopul evitării
capitalismului și a doctrinei crizelor, a șomajului și a
clasice și neoclasice. veniturilor obținute din jaf.

Trăsăturile
de bază
Clsificarea instituțiilor drept
forță motrice a dezvoltării social- Promovarea ideii
economice. primatului social în
Înfăptuirea unei analize raport cu economicul.
preponderent macroeconomice.
Ideile principale ale instituţionalismului

Amestecul statului în economie

1. (lupta cu jaful, coţcăriile, limitarea monopolului)

Considerarea instituţiilor (statul, biserica, monopolurile)

2. forţa motrică a dezvoltării social-economice

Primatul socialului faţă de economicul (se

3. înlocuieşte conceptul de „homo economicus” cu cel
de „om sociologic”

Analiza se efectuează la macronivel

4.
 Evoluţia instituţionalismului American

1900-1940 Instituţionalism negativist

TH.VERBLEN
(1857-1929) “ Teoria clasei fără ocupaţie”

Ideile principale:
 Motivaţia activităţii economice o constituie nu
maximizarea profitului, ci asigurarea unei bunăstări
materiale familiei şi urmaşilor, îndeplinirea unei
munci utile societăţii
Contradicţia principală a societăţii nu este dintre
muncitor şi capitalist (Marx), ci dintre “industriaşi” şi
“businessmeni”
Teoria “suveranităţii” consumatorului.
 1900-1940 Instituţionalism pozitivist

A.A.BERLE (1895-1971) “ Teoria difuziunii proprietăţii și

politica solidarității social ”

Trecerea de la orânduirea capitalistă la cea de

economie de piaţă – mixtă – bazată pe proprietatea
privat-asociativă)
Noi forme de proprietate
- Proprietatea acționară
- Proprietatea cooperatistă
- Proprietatea publică
Necesitatea redistribuirii de către stat a veniturilor
populaţiei în scopul atenuării diferenţierii de
venituri
J.K.GALBRAITH 1960-prezent
“ Noul Neoinstituționalism
stat industrial” “Știința
(1908-2006) economică și interesul public “

Statul trebuie să-ţi asume funcţia de

“planificare” a economiei
Cauza principală a schimbărilor în
economie este schimbarea în ştiinţa tehnică,
tehnologie
Rolul decisiv în economie îl are
tehnostructura (managerii marilor
întreprinderi)
Transformarea capitalismului
 Galbraith susține că, în rezultatul folosirii unor mașini și tehnologii tot mai
productive , se modifică mereu însăși esența capitalismului acestea devenind un
capitalism popular, un capitalism al belșugului, lipsit de marile contraste sociale
de altădată.
 Galbraith , adept înflăcărat al creării unui important sector public în economie,
susține că marile întreprinderi nu mai pot conta pe o reglementare spontană a
economiei prin intermediul pieței, de aceea statul trebuie să-și asume funcția
de planificare a economiei în întregime.
 Tehnostructura - o nouă instituție –cheie
 Galbraith este un susținător consecvent al teoriei detrminismului tehnologic,
potrivit căreia cauza principală a transformărilor din societate o constituie
schimbările din știință și tehnică.
 În marile întreprinderi ,, puterea tinde să treacă din mîna proprietarilor în
cea a managerilor’’- categorie pe care Galbraith o numește tehnostructură.
 Acest grup este format din cei mai influențați manageri, reprezentanți ai așa-
numitelor gulere albe, care posedînd cunoștințele și experiențele necesare conduc
toate afacerile întreprinderii. Nu acționarii (adică proprietarii),ci acest frup de
persoane soluționeazăă cele mai importante probleme ale funcționării
întreprinderii.
 1940 Şcoala sociologică franceză
FR.PERROUX “ Economia sec.XX”
(1903-1987)

 Teoria economiei dominante

 Fenomenul dominaţiei devine
trăsătura caracteristică economiei
contemporane
 Economiile naţionale se împart în
dominate şi dominante
 3.Neoinstituționalismul economic

 După Duplas North instituțiile identifică limitele în cadrul

cărora oamenii interacționează unul cu altul.
 Accent se pune nu pe omul economic ci pe omul social
comportamentul căruia este influențat de: institu’iile formale si
institu’iile neformale.
 În anii 1870-1880 doctrina instituționalismului revine cu:
 *Teoria costurilor tranzacției
 *Teoria dreptului de proprietate
 *Teoria firmei
 *Noua istorie economică
 *Teoria alegerii publice.
 Instituționlismul tradițional Neoinstituționalismul

1.Au studiat economia prin 1.Au utilizat metode economice în

metode din științe sociale istorice. politologie, sociologie, drept.

2.Funcția statului-protecția 2.Funcția statului- studierea

individului. relațiilor dintre indivizi din cadrul
unei instituții

3.Utilizează metoda inductivă și 3.Utilizează metoda deductivă și

descriptivă. analiza cantitativă și calitativă.

4. Acordă importanță teoriei

tranzacției teoriei economice a
drepturilor de proprietate.
 Ronald Coase
 1.Teoria costurilor de tranzacție (Tranzacționale – constul efectuării unui
schimb: cheltuieli legate de studierea pieței, încheierea contractelor, cheltuieli
legate de informare, costul negocierii etc.)Firma are ca scop să diminueze
costurile de tranzacție.
 2.Teoria dreptului de proprietate.Toatalitatea normelor ce reglementază
accesul la resurse .Din punct de vedere al individului dreptul de proprietate
un mănunchi de împuterniciri a agentului economic.
 Cele mai importante drepturi
 Dreptul de distracție
 Dreptul de posesiune
 Dreptul de utilizare
 Dreptul de administrare
 Dreptul de transmitere a bunurilor prin moșie
 Dreptul la posesiune
 Dreptul de gajare.
 Identificarea clară și respectarea drepturilor de proprietate reduce costurile de
tranzacție.Neoinstituționaliștii în loc de proprietate folosesc noțiunea de
drept de proprietate.
 3.Teoria firmei-firma reprezintă un mănunchi de contracte interne și externe.
 Jeans Bouchanan și Gordan Tullock

 1.Teoria alegerii publice- are la temelie ipoteza

existenței în condițiile democrației a unei piețe
politice.În centrul T.A.P. se află analiza
comportamentului economic al individului în
procesul administrării ocupațiilor publice.
 Problemele economice sunt generate de
funcționarea instituțiilor publice.
 Oamenii politici- sunt întreprinzători care aleargă
după profit
 Politica-este un domeniu de afaceri constituit
conform principiului pieței.

 Funcționarii publici care au scopuri: Funcționarii publici care au

politici
politicienii scopuri:
Vînzătorii care oferă Programe de *Cîștig economic
echitate socială și
Partidele politice eficiență economică *Cîștig politic.