Tema 4.

METODE DE
PREZENTARE A DATELOR
STATISTICE (TABELE ŞI
GRAFICE STATISTICE)
 Subiectele temei:

4.1. ESENŢA METODEI TABELELOR ÎN

STATISTICĂ ŞI ELEMENTELE EI.

4.2. TIPURILE PRINCIPALE DE TABELE

STATISTICE ŞI INTERPRETAREA LOR.

4.3. REPREZENTAREA GRAFICĂ A

DATELOR STATISTICE.

4.4. PRINCIPALELE TIPURI DE GRAFICE.

 BIBLIOGRAFIE

Anghelache Constantin. Statistica teoretică şi economică. – Bucureşti: Editura

economică, 2004, 640p. ISBN 973-709-000-4

ISAC-MANIU A. ş. a. Statistică. - Bucureşti: Editura universitară (ediniţia a

doua), 2004, - 443 p. ISBN 973-8499-88-7.

TIMOFTI E. Statistică. Teorie şi aplicaţii (manual). – Chişinău: UASM, 2010, -

257 p., ISBN 978-9975-64-198-2.

Зинченко А.П. Статистика: Учебник. - М.: Издательство РГАУ - МСХА им.

К.А.Тимирязева, 2013. – 368 стр.: ил. ISRN 978-5-9675-0879-0.

Статистика: учебник для бакалавров / под ред. И.И.Елисеевой. – 3-е изд.,

с.78, перераб. и дополн. – М.: Издательство Юрайт, 2013. – 558 стр. –
серия: Бакалавр. ISRN 978-5-9916-2688-0.
 Scopul prelegerii:

de a studia metodele
de prezentare a datelor
sub formă de tabele şi
grafice statistice.
 OBIECTIVELE:
Studierea esenţei metodei tabelelor în
statistică şi elementele ei.

Înţelegerea tipurilor principale de tabele

statistice şi interpretarea lor.

Selectarea corectă a reprezentării grafice a

datelor statistice.

Alegerea principalelor tipuri de grafice.

 4.1. ESENŢA METODEI
TABELELOR ÎN STATISTICĂ
ŞI ELEMENTELE EI
Tabelul statistic este forma de redare mai
expresivă şi raţională a materialelor în cifre
care se obţin în urma observării, totalizării,
grupării şi analizei.

Oricare ar fi destinaţia tabelelor statistice,

acestea trebuie să fie întocmite după anumite
principii, respectând unele reguli de conţinut
şi de formă. Datele statistice nu sunt înscrise
în tabel la întâmplare, dar sunt ordonate după
anumite criterii.
Figura 1. Elementele principale ale unui tabel
statistic
Pentru ca un tabel să-şi
îndeplinească misiunea
de a facilita înţelegerea
realităţii cercetate, el
are mai multe elemente
constructive.
Reţeaua tabelului este formată din linii paralele,
orizontale şi verticale, necesare înscrierii ordonate a
datelor statistice.

Subiectul tabelului îl constituie colectivitatea statistică

la care se referă datele prezentate.

Predicatul tabelului este format din sistemul de

caracteristici pentru care s-a făcut centralizarea datelor
şi care permite caracterizarea statistică a fenomenelor
studiate în condiţii specificate de timp şi spaţiu.
Macheta tabelului statistic este formată din titlul
general, titlurile interioare şi reţeaua de rânduri şi
coloane.

Titlul general se trece în partea de sus a tabelului

şi trebuie să fie clar, complet şi concis, atrăgând
atenţia asupra relaţiilor ce trebuie analizate în
legătură cu subiectul prezentat.

Titlurile interioare se înscriu în capetele

coloanelor sau ale rândurilor şi se referă la
elementele componente ale subiectului şi ale
predicatului.
Sursa datelor se trece
într-o formă explicită
imediat sub tabel.

Nota explicativă se
pune imediat după
sursa datelor.
Tabelul 1. Denumirea
(titlul) tabelului

Predicat
Subiect
1 2 3
 Pentru întocmirea sau alcătuirea
machetei (formularului) sunt
necesare:

- stabilirea scopului pentru care se

întocmeşte tabelul;

- precizarea subiectului tabelului

(caracteristicile de grupă sau
denumirea);
- precizarea predicatului ce îl
lămureşte pe subiect;

- precizarea ordinei de aranjare a

subiectului şi predicatului;

- trecerea subiectului şi predicatului în

ordinea de succesiune a indicatorilor
Pentru ca tabelul să fie mai expresiv e
necesar ca la alcătuirea acestuia să
se ţină cont de următoarele reguli:

- să cuprindă numai informaţii strict

necesare caracterizării fenomenului
studiat;

- tabelele trebuie să fie numerotate

pentru a fi uşor identificate în textul de
analiză;
- tabelul trebuie să fie mic
după volum (5-7 indicatori);

- titlul tabelului, denumirea

subiectului şi predicatului
trebuie să fie formulate scurt şi
clar;
- denumirea tabelului trebuie să indice
locul şi timpul la care se referă datele şi
unităţile de măsură dacă e una pentru tot
tabelul (titlul tabelului trebuie să răspundă
la trei întrebări principale: Ce? Unde?
Când?);

- indicatorii incluşi în subiect sau predicat

trebuie să fie însoţiţi de unităţile de
măsură respective, incluse prin virgulă;
- e necesar de a respecta strict
mărimile convenţionale:

!! dacă nu sunt informaţii (date) se

indică trei puncte (…);

!! în caz că fenomenul lipseşte se

introduce liniuţă (-);

!! dacă rubrica nu se supune

îndeplinirii se indică semnul (x).
- trebuie să se indice sursa
de date, care va fi însoţită
de note explicative;

- în tabel nu se admit
rubrici necompletate.
4.2. Tipuri de tabele
statistice şi interpretarea
lor
Cel mai frecvent tabelele
statistice sunt folosite pentru
prezentarea rezultatelor
centralizării simple sau pe
grupe, servind pentru
caracterizarea independentă
sau interdependentă a
fenomenelor (figura 2).
Figura 2. Tipuri de tabele statistice
Tabelele descriptive sau enumerative,
specifice etapei de observare a datelor,
utilizate pentru înregistrarea şi
prezentarea datelor primare, ce se
constituie în serii statistice enumerative;

Tabelele de calcul (de prelucrare sau

de lucru), se folosesc, de regulă, ca
instrumente intermediare, suport de
sistematizare a calculelor.
Tabelele simple sunt cele în care se
prezintă indicatorii statistici ai unităţilor
statistice la care se referă datele, ordonaţi
după următoarele criterii: cronologice,
teritorial şi organizatoric.

Tabelele pe grupe se folosesc când se

aplică gruparea simplă şi se centralizează
frecvenţele şi valorile caracteristicilor care
se găsesc într-o relaţie de dependenţă faţă
de modificarea caracteristicei de grupare.
Tabelele combinate, folosite pentru
prezentarea rezultatelor unei
centralizări şi grupări combinate cel
puţin după două caracteristici de
grupare.

Alte tipuri de tabele – tabele cu dublă

intrare, sau tabele de asociere
4.3. REPREZENTAREA GRAFICĂ
A DATELOR STATISTICE
Grafice statistice – dau o reprezentare mai
expresivă a mărimilor statistice în formă de
diferite linii, puncte, figuri geometrice
(cartograme şi cartodiagrame).

Metoda grafică uşurează citirea datelor

statistice, le face să fie mai expresive, ajută
să analizeze mai bine materialul, să
înţelegem mai bine rezultatele la observările
statistice aşa cum memoria este ajutată de
impresia vizuală.
Metoda grafică este ca o prelungire a metodei de
tabelă. Un grafic trebuie să fie concis şi să
transmită clar privitorului informaţiile conţinute.

Condiţii de reprezentare grafică a datelor:

- să reprezinte exact datele necesare, să răspundă

cât mai bine la conţinutul şi natura logică a datelor
reprezentate;

- să fie expresiv, înţeles, să se citească uşor, să

atragă şi să reţină atenţia după putinţă să fie
construit artistic.
 Graficele îndeplinesc următoarele funcţii
importante:

- funcţia de prezentare a datelor într-o formă

intuitivă;

- funcţia de popularizare a unor fenomene din

diverse sectoare de activitate a economiei
naţionale;

- funcţia de analiză.
Graficele se folosesc pentru ilustrarea:

- dezvoltării fenomenelor în timp (comparaţia în

timp) şi a tendinţelor de modificare a
fenomenelor;

- modificării fenomenului în spaţiu;

- gradului de îndeplinire a planului, a

pronosticului fenomenului studiat;
- structurii fenomenelor cercetate;

- legăturilor reciproce dintre caracteristice

variabile;

- comparării a două sau a mai multor mărimi

statistice;

- popularizării datelor statistice cu privire la gradul

de dezvoltare a fenomenului în diferite ramuri ale
economiei naţionale.
Pentru a putea integra corect
graficul în procesul cercetării
statistice, aspectele
reprezentării trebuie controlate
ţinând cont de anumite
elemente de bază: axele de
coordonate, reţeaua graficului,
scara de reprezentare,
legenda graficului (figura 3).
Figura 3. Elementele graficului
Reţeaua graficului este alcătuită dintr-un
sistem de linii verticale şi orizontale sau de
cercuri concentrice care ajută la construirea
graficului.

Scara de reprezentare stabileşte

corespondenţa dintre o unitate de măsură
aleasă pe grafic şi unitatea relativă la X
(sau Y). scările de reprezentare pot fi
aritmetice, logaritmice sau semilogaritmice.
Legenda graficului are rolul de a
explica diverse semne convenţionale
ca: simboluri, haşuri, culori folosite
pentru a facilita înţelegerea
reprezentării construite.

Titlul graficului, care este plasat

sub grafic sugerează ce relaţii
trebuie să fie interpretate vizual pe
baza graficului respectiv.
Sursa de informaţie a datelor din grafic
este obligatorie în toate cazurile, când se
folosesc date reale. Ea este trecută în afara
graficului şi trebuie să cuprindă toate
elementele de identificare a sursei informaţiei
respective.

Notele explicative se folosesc pentru a

putea interpreta corect graficul.
4.4. PRINCIPALELE TIPURI
DE REPREZENTĂRI
GRAFICE
Cele mai frecvente tipuri de
grafice sunt diagramele
exprimate prin coloane şi benzi:
diagramele de structură,
diagramele radiale (polare);
diagramele de distribuţie
(histogramă), cartogramele şi
cartodiagramele; graficele
exprimate prin figuri naturale şi
simbolice etc
Figura 5. Reprezentarea grafică a profitului obţinut
din vânzarea producţiei
 c

Figura 6. Repartizarea grupelor după cantitatea

producţiei în funcţie de nivelul calităţii*

* date convenționale: a – calitate superioară; b – prima

calitate; c – calitatea a doua
Figura 7. Nivelul costului unitar, preţului mediu de
vânzare al 1 kg şi nivelul rentabilităţii în
întreprinderi pe regiunile de dezvoltare din
Republica Moldova în medie pe anii 2015-2016
Figura 8. Nivelul costului unitar, preţului de
vânzare şi rentabilităţii strugurilor în regiunile
de dezvoltare din Republica Moldova
Figura 9. Dinamica productivităţii
legumelor în gospodăriile de toate
categoriile din Republica Moldova
Figura 10. Dinamica ponderii întreprinderilor
industriale profitabile şi neprofitabile (cu pierderi) din
activitatea de producţie şi vânzare din Republica
Moldova
Figura 11. Structura investiţiilor în capital fix
pe surse de finanţare în Republica Moldova
 Figura 12. Variaţia producerii
pâinii în SRL „ABC” în anul 2016
 Figura 13. Dinamica ponderii investiţiilor în
capitalul fix pentru dezvoltarea industriei din
suma totală atribuită în Republica Moldova, %