1.

ANTREPRENORIATUL natura si importanta dezvoltarii Conform Legii a RM ,,Cu privire la antreprenoriat si intreprinderi Antreprenoriatul este activitatea de fabricare a productiei , executare a lucrarilor si prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiativa, in numele lor, pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala, cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta de venituri. Munca efectuata conform contractului (acordului) de munca incheiat este considerata antrprenoriat. Antreprenoriatul in legatura cu crearea si utilizarea inovatiilor ,realizarilor, descoperirilor stiintifice, operelor literare, de arta si alte obiecte ale proprietatii intelectuale este reglementata de o legislatie speciala.Antreprenoriatul poate fi realizat in orice domeniu ce nu este interzis prin lege. Antreprenoriatul - activitatea proprietarului sau a unor persoane din cadrul ntreprinderii n organizarea proiectrii, producerii i realizrii produselor i serviciilor n scopul obinerii profitului sau a unui efect social (dup Bleahman). Din aceast noiune se evideniaz: a)subiectul (cel care realizeaz);b)obiectul (coninutul), c)scopul activitii de antreprenoriat. Subiectul ntreprinztorul (dar nu numai el) persoana care iniiaz i deruleaz o aciune, asumndu-i riscurile asociate inovrii, ntreprinztor schimbul unor satisfacii personale. Obiectul antreprenoriatului reprezint, ntreprinztor primul rnd, activitatea inovaional (cercetri, prognoze, elaborri), i, ntreprinztor al doilea rnd, executarea funciunilor ntreprinderii (funciunea de producere, financiar, personal etc.). Scopul activitii antreprenoriale producerea i propunerea pe pia a acelor produse sau servicii, la care exist cerere i care aduce ntreprinztorului profit. Venituri cheltuieli profit. Activitatea de antreprenoriat se desfasoara la: intreprinderile existente; la intreprinderile noi; la intrprinderile mari mici si mijlocii. 2) Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului. Dezvoltarea antreprenoriatului intr-o tara sau alta este conditionata de factorii demografici, politici, economici, psihologici, culturali, printre care un rol important revine: Structurii populatiei si dinamicii acesteia in viitor Nivelul invatamintului general si antreprenorial Politicii statului in domeniul sustinerii antreprenoriatului Atitudinii societatii fata de antreprenoriat Existentei unei infrastructuri dezvoltate de servicii de afaceri Posibilitatii obtinerii unor oportunitati si beneficii individuale Existenta unor persoane orientate spre crearea propriei afaceri si asumarea riscului. 3.Afacerea mica-forma de baza a activitatii de antreprenoriat Potrivit dicionarului Business este o activitate comercial independent a omului care este pentru el o surs de existen. Esena businessului este activitatea economic a oamenilor n producerea mrfurilor i serviciilor ce posed caliti utile pentru consumatori. La etapa iniial afacerea era legat de schimbul de mrfuri, iar acum orice activitate care aduce profit.Actualmente majoritatea absolut a afacerilor sunt afacerile mici. Nu exist o definiie acceptat unanim a micilor afaceri. Astfel, n aprecierea "mrimii" micilor afaceri uneori se iau n considerare criterii cantitative, cum sunt numrul de salariai, volumul vnzrilor etc. Alteori, se consider c o mic afacere trebuie s-i aib limitat domeniul la piaa local. ntr-o alt concepie, afacerile sunt categorisite ca mici, n funcie de natura firmei, ca farmacii, magazine de bijuterii, haine etc.Una din cele mai vechi definiii ale micilor afaceri este cea dat prin Legea micilor afaceri din 1934 din S.U.A.: o mic afacere este aceea care este deinut i condus n mod independent i nu este dominant n sfera ei de activitate. Comitetul pentru Dezvoltare Economic, arata c o afacere este mic atunci cnd ndeplinete cel puin dou din urmtoarele criterii: 1. Conducere independent (n mod obinuit managerul este i proprietarul afacerii). 2. Capitalul este achiziionat i proprietatea este deinut de o persoan sau de un numr redus de persoane. 3. Domeniul de activitate este n principal local. Personalul i proprietarul sunt din aceeai localitate. Pieele trebuie s fie locale. 4. Mrimea relativ n cadrul ramurii - o afacere este mic n comparaie cu altele considerate mari. Ea poate fi mic ntr-un domeniu i mare n altul. n general drept criterii de determinare a micului business pot fi utilizai o serie de indicatori : Active totale. Capital propriu. Volumul de vnzri. Numrul de lucrtori. Capacitatea de producie. Cota de pia Dintre cele ase criterii, cei mai muli consider c numrul de angajai este cel mai adecvat deoarece el: Este stabil la inflaie Transparent , uor de determinat i neles. Comparabil pentru ntreprinderile din aceiai ramur. Accesibil adic uor de obinut informaia. 4. Concepte de afacere mica utilizate in practica si teorie deosebiri si moment comune n Republica Moldova este un singur criteriu de definire a micului business - numrul de angajai. Pn la 20ntreprindere mic ntre 20-75 ntreprindere mijlocie Mai mult de 75 ntreprndere mare n prezent n SUA sunt dou criterii cantitative: volumul vnzrilor totale sau numrul de salariai. EUROSTAT (Oficiul de Statistic al Uniunii Europene), care ntocmete rapoarte periodice privind firmele mici i mijlocii folosete un singur criteriu pentru clasificarea acestor firme i anume numrul de persoane ocupate. Se disting astfel microntreprinderi (0-9 persoane); ntreprinderi mici (1099 persoane), ntreprinderi mijlocii - (100-499 persoane).Criterii de mrime a micilor afaceri n S.U.A.

Sfera de activitate Criteriu Valoare excepii Comerul cu amnuntul volum vnzri < 3,5 mil. $ < 13,5mil.$ Servicii Volum vnzri < 3,5 mil. $ < 13,5 mil. $ Comer. cu ridicata Numr personal < 500 < 1500 Industrie Numr personal < 500 < 1500 Transport i antrepozite Volum vnzri < 3,5 mil. $ < 12,5 mil. $ Construcii Volum vnzri < 17,5 mil. $ Agricultur Volum vnzri < 100000 < 3,5 mil. $ n Marea Britanie sunt trei criterii pentru a defini firma mic sau mijlocie. Pentru ca ea s fie definit astfel ntreprinderea trebuie s corespund la dou. la mic Cifra de afaceri nu depete 1,4 mil. lire Numrul de angajai nu mai mare de 50 mediu pe sptmn. Capitalul nu mai mare de 0,7 mil. lire la mijlocie Cifra de afaceri < 5,75 mil. Lire Numrul de angajai < 250 mediu pe sptmn. Capitalul < de 2,8 mil. lire n Romnia, criterii cantitative sunt numrul de angajai i cifra de afaceri anual. Criterii de mrime a micilor afaceri n Romnia Pn n 1999 Numr angajati Cifra afaceri anual ntreprindere mic pn la 25 10 mil. - 2mld. ntreprindere mijlocie 26 -200 10 mil. 20mld. Din 1999 microntreprindere-Pn la 9 ntreprindere mic-pn la 10-49 ntreprindere mijlocie-50-249 5. Micile afaceri si rolul lor in economia contemporana Incepind cu anii 60, mai intii in SUA, apoi in Europa Occidentala devine tot mai popular idea dezvoltarii intreprinderilor mici, unul din promotorii careia este J.Shumacher si care lansind sloganul ,,Small is Beautiful (ce este mic este frumos), in cartea sa cu acelasi titlu, a dat un imbold puternic dezvoltarii acestor unitati economice. Fiind o componenta numeric preponderata si alcatuind pe plan mondial, de la 80% pina la 99% din numarul intreprinderilor existente, 60% din numarul total al angajatilor si jumatate din volumul total al vinzarilor din sectorul privat, MB ocupa un loc important in viata economica si sociala a societatii. In SUA, de exemplu, in 1998, 99,7 % din intreprinderilor existente sau 22,1 mil. de afaceri sunt considerate mici si mijlocii. Ele produc 50% din PIB, iar in unele ramuri ale economiei americane, aceste activitati ocupa chiar pozitii de baza. In intreprinderile mici si mijlocii americane se concentreaza 53% din numarul total al lucratorilor ocupati in sectorul privat. O situatie similara se constata si in tarile membre ale Uniunii Europene, unde in medie 99.8% din numarul total al intreprinderilor existente sunt IMM. Cel mai frecvent IMM sunt create in: comertul cu amanuntul si cu ridicata-32%, prestarea serviciilor-26%, industria prelucratoare si constructii- cite 12% fiecare. Cresterea numarului IMM se explica printro serie de factori, cum ar fi: 1. Schimbarile tehnologice in productie si dezvoltarea rapida a economiei pe baza cunostintelor; 2. Cresterea numarului somerilor ; 3. Diversitatea si individualizarea cererii; 4. Modificarile in structura organizatorica; 5. Dezvoltarea relatiilor de subcontractare; 6. Reorientarea economiei in directia diversificarii serviciilor; 7. Mondializarea economiilor nationale; 8. Politica guvernelor occidentale in domeniul sustinerii MB. Rolul MB in economia de piata : mentinerea echilibrului economic; satisfacerea cererii; incurajarea inovatiilor; stimularea exporturilor; crearea noilor locuri de munca. 6. Evolutia micilor afaceri in RM Punctul de pornire in dezvoltarea micului business il constituie sfr. anilor 80, cand au aparut primele cooperative, care au demonstrate avantajele unei noi economii. In 1991, anul apogeului miscarii cooperatiste, in republica existau 3250 de cooperative, ce activau in diverse domenii: constructii, deservirea populatiei, producerea bunurilor de larg consum. In 1992 se adopta Legea cu privire la activitatea de antrprenoriat si intreprinderi si astfel multe din cooperativele existente devin intreprinderi individuale, societati pe actiuni, societati cu raspundere limitata. Totusi, despre dezvotarea micului business in RM putem vorbi numai din 1994, cind a fost adoptata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business. In perioada 19942000 a avut loc o crestere considerabila de pondere si dinamica a intreprinderile MB. Daca in 1994 in toate sectoarele economiei activau 8534 de intreprinderi mici, constituind 59 la suta, atunci in 2001 din numarul total al intreprinderilor existente in RM, aprox. 94% sunt atribuite MB, din care 89,6% sunt microintreprinderi si 10,6% intrprinderi mici. Desi exista in numar mare, intreprinderile MB nu si-au ocupat locul cel merita in economia nationala. 2/3 din intreprinderile inregistrate nu au demarat nici un fel de activitate economica . Conform datelor Ministerului Economiei, in 2000 au fost lichidate 2061 de intrprinderi. In rindul celor ce functioneaza, principal activitate este comertul, pe al 2-lea loc este intreprinderile prestatoare de servicii. Multe intreprinderi industrial pe linga activitatea de producere, se mai ocupa si cu cea comerciala, in asa mod, sustinind producerea. 7) Sustinerea de stat a afacerilor mici- experienta straina. Comisia Uniunii Europene a elaborat cartea Europeana pentru intreprinderi Mici, in scopul promovarii antreprenoriatului si transformalrii economiei europene in cea mai dinamica si cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere. Activitatile intreprinse pe baza cartii europene: Promovarea spiritului antreprenorial in rindurile tinerilor, instruirea acestora in privinta obtinerii abilitatilor necesare lansarii si dezvoltarii cu succes a afacerii Reducerea costurilor si a timpului necesar infiintarii intreprinderii si simplificarea procedurii date, in special promovindu-se inregistrarea on-line Crearea unei baze legislative, care ar reduce povara IMM si ar stimula dezvoltarea acestora Elaborarea si realizarea programelor de formare continua la locul de munca, adaptate necesitatilor micilor intreprinderi Promovarea comunicarii electronice in rindul IMM Crearea unor sanse egale IMM europene de a intra pe toate pietile si de a concura in conditii egale

 Incurajarea infiintarii de intreprinderi, favorizarea dezvoltarii IMM si crearea de locuri de munca, prin reducerea impozitelor si taxelor si imbunatatirea accesului IMM la resursele financiare. Crearea unor comitee de consultanta a IMM, in care s-ar reuni reprezentantii IMM, ai autoritatilor publice, agentiilor de dezvoltare, mediului universitar etc., in scopul elaborarii unor politici nationale in domeniul IMM 8.Sustinerea de stat a afacerilor mici in Republica Moldova In RM a fost elaborate si aprobata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business 1994, precum si un sir de alte legi si acte normative (ex: Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi 1992; Legea cu privire la vinzari de marfuri 1994; Legea cu privire la comertul interior 1996 etc.). Sustinerea de catre stat a afacerilor mici din Moldova prevede: a) sustinerea financiara; b) sustinerea fiscal; c) asigurarea unui cadru legislative-instutional corespunzator . a) La sfirsitul anului 1994 a fost creat Fondul pentru Sustinerea Antreprenoriatului si Dezvoltarea Micului Business.Printre sarcinile de baza ale acestui fond este acordarea de credite avantajoase agentilor micului business, participantilor si cistigatorilor la concursurile proiectelor investitionale . Schema de finantare prevede ca :intreprinderile,ale caror planuri de afaceri au fost aprobate spre finantare, participa cu surse proprii la realizarea proiectului si au o acoperire partiala a creditului cu mijloace fixe; rata creditului este redusa in comparative cu media dobinzii practicate de bancile comerciale; fondul ofera o garantie de 100000 lei; de la suma garantiei firma va achita Fondului un commission de min. 2 % anual. b) Intreprinderile mici pot beneficia de creditul fiscal, care reprezinta scutirea temporara de la plata in buget a impozitului pe venit. Conform art.49 al Codului fiscal, pot beneficia de o scutire integrala de la plata impozitului pe venit pe o perioada de 3 ani : intreprinderile micului business; gospodariile taranesti(de fermier) ; cooperativele de intreprinzator agricole si de prestari servicii. Imediat dupa expirarea perioadei de scutire fiscal, agentii economici au dreptul la o reducere partial de 35% in decurs de 2 ani a cotelor impozitului pe venit. De o scutire integral de la plata impozitului pe venit pe o perioada de 5 ani pot beneficia intreprinderile ce se ocupa cu analiza, proiectarea si programarea sistemelor informationale pregatite spre utilizare sau cu producerea de programe la comanda beneficiarului.De asemenea intreprinderile rezidente ale zonelor economice libere pot beneficia de reducerea impozitelor pe venit. Legislatia moldoveneasca prevede si facilitate fiscale pentru investitii. Daca se investesc 250 mii dolari , intreprinderea este scutita cu 50 % din suma impozitului pe venit pe o perioada de 5 ani, iar daca 2 mln. dolari firma este scutita cu 100 % pe o perioada de 3 ani. Se mai scutesc de impozite firmele mici care celputin 80 % din suma impozitului pe venit, calculate si nevarsata la buget, se investesc in dezvoltarea productiei proprii sau in programe de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei nationale. c) Pentru a imbunatati situatia afacerilor mici Guvernil acorda asistenta tehnica si financiara unor proiecte straine, realizeaza reforma regulatorie, ce presupune revizia tuturor actelor legislative care reglementeaza activitatea de antreprenoriat, simplificarea procesului de initiere a afacerii si reducerea riscurilor antreprenoriale.Cadrul instutional de stat de sprijinire a afacerilor mici, este asigurat de Guvern si de Directia dezvoltarea businessului mic si mijlociu a Ministerului Economiei si Comertului, iar la nivel local, de administratia publica locala si Directiile de dezvoltare a businessului mic si mijlociu, create in cadrul Consiliilor rationale. In scopul promovarii spiritului de intreprinzator, annual sub patronatul Guvernului RM se organizeaza Expozitia- for ,, Micul Business-Moldova, la care intreprinderile mici prezinta produsele lor si serviciile lor. A mai fost lansat si Concursul ,, Cel mai bun antrprenor din micul business 9. Definirea conceptului de intreprinzator Cuvntul "ntreprinztor" deriv din verbul francez "entreprendre" care nseamn a ntreprinde, a se apuca de fcut ceva, a se angaja n ceva. n evul mediu definea persoana care se ocupa de comerul exterior, organizator al paradelor, diferitor manifestaii, persoan responsabil de realizarea proiectelor mari privitor la construcii i producere.ntreprinztorul este recunoscut nc din secolul al XVIII-lea, cnd activitatea de asumare a riscului din economie a fost asociat de Richard Cantillon, n 1765, cu ntreprinztor. Prin secolul 18 ntreprinztor se numea persoana care activa n baza unui contract ncheiat cu statul. Dac el realizeaz prevederile cu cheltuieli mai mici apoi diferena i revine lui. n 1876 Uoker ntreprinztor este un organizator al activitii oamenilor. El obine venit datorit capacitilor sale personale. n prezent, ntreprinztor este considerat persoana care iniiaz sau preia o afacere, asumndu-i anumite riscuri pe care cei mai muli oameni obinuii nu ar face-o, aplicnd cunotinele fundamentale ntr-un mod cu totul original pentru a-i asigura succesul afacerii.Unii ntreprinztori iniiind propria afacere, angajeaz pe alii s o administreze. Se consider c ntreprinztorii se deosebesc de manageri prin aceea c sunt mai vrstnici, mai puin educai i i concentreaz atenia spre dezvoltare, n timp ce managerii sunt mai tineri, mai educai i i concentreaz atenia spre profit. 10. Trasaturile intreprinzatorului eficace si evaluarea capacitatilor antreprenoriale Cele mai importante trasaturi ale unui intreprinzator eficace sunt: spiritual innovator; perseverenta; incredere in sine; insistent; tendinta spre risc; responsabilitatea. 1. Spiritul inovatorse manifesta prin tendinta spre realizari, capacitatea de a solutiona probleme noi(produse/servicii, proiecte).n caz de insucces inovatorul este capabil de a lua decizii adecvate i de a aciona, dar nu justifica insuccesele. El simte necesitatea de realizari inalte. 2. Perseverenta se manifesta prin tendinta stabile spre scopuri majore, legata de dorinta de a se autoafirma si de a manifesta o pozitie onorabila in business.Alegerea unei sarcini mai complicate ii serveste drept stimulator. 3. Tendinta spre risc- se manifesta prin incercarea de a influenta evenimentele, nu doar de a se supune lor.Astfel de intreprinzatori se bazeaza pe propriile capacitati mai mult decit pe soarta.Tendinta spre risc este insotita spre anumite pericole: nu exista decizii absolute cistigatoare; crearea a ceva nou este insotita de riscul esecului; cu cit este mai mare riscul cu atit este mai mare succesul probabil;exista mereu dilemma ,,ori-ori se pot obtine venituri inalte ori pierderi enorme. 4. Incredrea in sine un astfel de antreprenor nu accepta lucrurile asa cum sunt si crede ca le poate schimba. Este hotarit. Este sigur ca va putea solution problemele imprevizibile, nefiind de accord cu starea de lucruri la moment. 5. Insistenta are capacitatea de a lucre incordat. Un astfel de antreprenor consuma pentru lucru mult timp, dar isi intelege

limitele de timp. Este tolerant si deschis fata de situatiile nedeterminate, insuficient de clare. Este convins ca propriile cunostinte, capacitati, experienta,professionalism pot influenta evenimentele. 6. Responsabilitatea antreprenorul efficient este gata sa recunoasca succesul sau, greseala sa, a-si asuma responsabilitatea deplina . Pentru toate trebuie sa raspunda antreprenorul. De aceea antreprenorul este inclinat in asi evalua capacitatile personale, precum si a profilului intreprinderii in raport cu satisfacerea cerintelor clientilor. Un om de afaceri poate atinge succesul doar daca va pute fi managerul propriei personalitati si al afacerii proprii. Unul din primele lucruri ce trebuie bine puse la punct este planificarea rationala a timpului. Un bun manager trebuie sa stie in ce mod sasi planifice activitatile, pentru a reusi multe si a nu pierde timpul fara rost. Alta conditie necesara in business este capacitatea antreprenorului de a risca.Dar riscul poate contribui la success doar daca este bine gindit si justificat. Doar actiunile prompte si capacitatea de a lucre mult vor conditiona succesul. Pentru a avea success antreprenorul trebuie sa poata inspira oamenii angajati, sa-i contamineze cu ideea reusitei, sa-i convinga, sa le sustina motivatia de a fi lider recunoscut si membru al echipei. Aceste cerinte implica altele, cum ar fi capacitatea de a determina scopurile personale si profesionale, de a conduce propria dezvoltare si autoperfectionare continua, capacitatea de asi regal stresul si propriile emotii adica managementul individual. 11.Caracteristicile intreprinzatorului de succes in viziunea lui Merrill si a lui Timmons ? Timmons,recunoscut specialist american in problemele intreprinzatorului de suces in economie, considera ca intreprinz. este persoana care poseda atit cunoostinte managerial ,cit si un nivel inalt de creativitate si inovatie. Analizind opiniile lui Timmons putem mentiona ca trasaturile social-psihologice care se atribuie intreprinz.de suces sunt:nevoia de realizare- care se manifesta la intreprinz.prin faptul ca acesta isi stabileste standarde inalte si face ce ii sta in putinta pentru ale realiza.Spirit de innovator-se subintelege a face ce altii nu au facut inca,a face mai bine cu cheltuieli mici.Incredere in sine- intreprinz. se bazeaza pe fortele proprii si nu in noroc, este de parere ca sucesul in afaceri depinde numai de el. Sesizarea oportunitatilor-unde intreprinz. de suces primul se lanseaza intrun domeniu pe care altii il considera neprofitabil,si stie cind sadea lovitura.Prin asumarea risculuiintreprinz. este gata sa-si asume riscul si acepta incertitudinea.Responsabilitatea-prin ea intreprinz. isi asuma succesul sau insuccesul afacerii, el este responsabil si fata de parteneri, de familie, clienti, deoarece luind decizii risca. Merril incearca sa defineasca profilul social al intreprinz. dupa doi parametrii-asertivitatea si obiectivitatea. Asertivitatea caracterizeaza comportamentul unui individ in promovarea propriilor interese si exprimarea directa a gindurilor,sentimentelor, fara a afecta drepturile altei persoane.Obiectivitatea caracteriz.comportamentul unui individ dispus pentru stapinirea emotiilor si controlul in relatiile cu altii. Conform studiului lui Merril pot exista patru stiluri sociale:stilul de conducere, stilul expresiv ,analitic,amabil.In concluzie Meril constata ca nu exista stiluri sociale bune sau rele.Deci intreprinz.trebuie sa fie un bun manager care se implica activ in propria afacere, un bun planificator,care selecteaza eficient angajatii sii motiveaza adecvat 12.Profilul intreprinz. moldovean? Pe baza profilului intreprinz. moldoveni a fost facut un studiu unde au fost intervievati o serie de de intreprinz.moldoveni, analiza interviurilor a demonstrate ca cel mai frecvent isi deschid propria afacere barbatii, femeile putin se implica in afaceri mai mult ocupinduse de familie si acordind ajutor sotului in realizarea ideii de afaceri.Conform rezultatelor majoritatea intreprinz.au virsta mijlocie 34-44 ani(36%) fiind urmati de cei cu virsta 45-54 ani(30%) ,25-34 ani (22%),18-24ani(5%). Ce priveste nivelul studiilor la intreprinz. moldoveni sunt persoanele cu studii superioare, din acestea au studii tehnice, studii economice, sunt specialist in agricultura, in medicina etc. 56% din nr.persoanelor intervievate au afirmat ca sau lansat in afaceri din dorinta de a obtine venituri,22% din nevoia de realizare etc.cele mai multe intreprinderi au fost infiintate in 2000-2001.La domeniul de activitate predomina afacerile de comert(40%), urmate de cele prestatoare de servicii(30%),cite 3% le revine celor din transport si agricultura. Intreprinz. intervievati au mentionat ca impozitele reprezinta pentru afacerea lor o problema dificila. Pe locul doi in clasamentul problemelor se plaseaza lipsa specialistilor si concurenta,care pentru multe afaceri mici prezinta o problema grava, dupa care urmeaza problemele de birocratia reprezentantilor institutiilor de stat, legislatia imperfect si coruptie.Pe ultimele se plaseaza problema cauzata de pretul inalt a chiriei, utilajul invechit 13. Surse de noi idei de afeceri? Succesul in afaceri depinde, in mare masura, de faptul daca a fost gasita ideia originala si realista,pentru care exista piata si care va aduce intreprinz. recompense financiare.Cind intreprinz. este in cautarea ideii de afaceri, este important sa tina cont de faptul ce vrea sa faca, cu ce vrea sa se ocupe, este necesar sa ia in considerare calificarea, cunostintele si experienta de munca. O sursa importanta de noi idei de afaceri este piata.Realizind studiul pietei intrepinz. poate determina ce produse lipsesc pe piata, care necesitati sunt nesatisfacute sau prost satisfacute, tendintele macroeconomice. Surse de noi idei pot servi publicaetiile din ziare si reviste. Sursa inportanta pot deveni alte afaceri, inclusiv concurente. Vizitarea altor afaceri poate sal inspire pe intreprinz. la noi idei de afaceri.Studierea a cit mai multor surse va permite intreprinz. sasi formeze o imagine complete despre cea ce lipseste pe piata, de ce au nevoie consumatorii. 14.Tehnicile de creativitate utilizate pt gasirea noilor idei de afaceri Tehnicile de creativitate utilizate pt gasirea noilor idei de afaceri pot fi aplicate ca scamperul,branstormingul ,harta mental.Utilizarea metodei scamper consta din urmatoare etape : inaintarea problemei pe care dorim so solutionam; punerea intrebarilor si determinarea produselor ce sar putea obtine.Astfel substituirea unei parti a produsului sau a procesului prevede cautarea acea ce poate fi substituita.Combinarea prevede unirea a 2 sau mai multe parti pt a realiza un proces diferit sau a largi utilizarea acestuia. Un alt element al metodei scamper reprezinta adaptarea,care prevede adaptarea unei parti a produsului pt a modifica destinatia acestuia. O alta metoda de stimulare reprezinta branstormingul- aceasta metoda poate fi aplicata atunci cind exista o echipa de entuziasti care doresc sa se lanseze in afacere dar nu stiu exact cu ce sa se ocupe.Echipa se aduna ca sa gaseasca raspuns la intrebarea care ii intereseaza.Fiecare participant trebuie sa propuna idei si sa fie cit mai activ,toate ideile inscriinduse fara nici un comentariu.Pt a aplica metoda data este necesar de tinut cont de citeva reguli de baza: nici o ide nu

trebuie criticata ; cantitatea,nu calitatea conteaza-cu cit mai mare este nr. de idei ,cu atit este mai mare probabilitatea ca va fi gasita ideea necesara ; orice ide trebuie dezvoltata.Harta mentala reprezinta o tehnica grafica de organizare a procesului de gindire prin enuntarea unui cuvint si gasirea asocierii acestuia,dupa care selectinduse apoi cea mai interesanta ide de afaceri. 15.Evaluarea oportunitatilor de afaceri? Din multimea de idei identificate este necesar de a alegeo pe cea care ar permite obtinerea unui potential comercialsuficient,care este durabila si actuala. Oportunitatea, in sens antreprenorial, putem intelege o ide noua, originala, fixata pe un produs sau serviciu, care are un potential comercial si aduce un venit acceptabil.Evaluarea permite intreprinz. sa realizeze o estimare a ideii de afaceri, determinind care vor fi cheltuielile posibile, care va fi venitul.In cazul evaluarii formale intreprinz.verifica idea aplicind asa metode ca: acceptul spontan care presupune studierea opiniei referitoare la idea de afaceri in rindul prietenilor,rudelor.Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci pentru solicitarea unui credit.Tehnica Best analizeaza factorii relevanti intro noua afacere,unde intreprinz. trebuie sa raspunda la o serie de intrebari despre fereastra oportunitatilor,fiecarui raspuns i se atribuie punctaj da la 1pina la 5.TEHNICA BEST poate fi folositoare numai in cazul in care corect a fost determinat punctajul pentru fiecare raspuns,in caz contrar concluziile facute nu vor reflecta situatia reala. Daca dupa evaluarea neformala idea de afaceri nu a fost respinsa,este binevenita evaluarea formala prin relizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri.Studiul de fezabilitate include urmatorele componente de baza:produse si tehnologia-compartimentul dat include o descriere detaliata a produselor si serviciilor,cu indicarea caracteristicilor calitative si a avantajelor acestora.Piata si clientii-unde intreprinz. analizeaza detaliat piata pe care se va realiza produsul sau se va presta serviciul,marimea pietei date,modalitatile de stabilire a preturilor.Se studiaza potentialii concurenti, punctele lor tari si slabe; se analizeaza sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului si modul de utilizare a acestora, trebuie de analizat evaluarea riscurilor unde fiecare afacere in procesul de desfasurare a activitatii sale va intimpina o serie de riscuri, care creaza unele dificultati in realizarea planului. 16.Cauzele abandonarii unei idei de afaceri? Ideea de afaceri poate fi abandonata daca in urma realizarii studiului de fezabilitate sa constatat ca: Riscul invechirii produsului este foarte mare,iar costul si timpul cerut pt. realizarea lui este mare. Piata potentiala a afecerii este foarte mica sau exista o concurenta foarte puternica. Nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau pestarea serviciului,chiar daca piata este atractiva.

Nu este formata o echipa de conducere care sa aiba calitatile managerial necesare si nici nu poate fi angajat personal specializat pt. realizarea produsului sau prestarea serviciului respective. Suma nenesara pt.lansarea afacerii este considerabila,sansa de intrare in afaceri pe cont propriu va fi foarte redusa. Riscurile si problemele sunt cu mult mai mari in comparatie cu recompensele ce se vor obtine.

17.SCAMPER-esenta metodei si modalitatea de aplicare? Dintre tehnicile de creativitate,utilizate pentru identificarea ideilor de afaceri,este SCAMPER.Utilizarea metodei SCAMPER consta din urmatoarele etape:-inaintarea problemei pe care dorim s-o solutionam;-punerea intrebarilor SCAMPER si determinarea produselor/serviciilor ce sar putea obtine.Astfel,Substituirea unei parti a produsului sau a procesului prevede cautarea a cea ce poate fi substituit.Combinarea prevede unirea a doua sau a mai multe parti pentru a realiza un produs diferit sau a largi utilizarea acestuia.Un alt element a metodei SCAMPER reprezinta adaptarea,care prevede adaptarea unor parti ale produsului pentru a modifica destinatia acestuia.Modificarea intrun mod neobisnuit a produsului prevede micsorarea sau marirea acestuia.Utilizarea produsului existent in alte scopuri prevede gasirea raspunsului la urmatoarea intrebare:ce sau unde se mai poate utiliza acest produs?. In cazul ELIMINARII anumitor parti din produs se analizeaza cum se va modifica destinatia acestuia si ce produse noi vom obtine.Rearanjarea produsului sau a pertilor componente in alt mod.Pentru a inainta noi idei la etapa rearanjarii,intreprinz.cauta raspuns la urmatoarele intrebari: Ce va fi daca voi face asta astfel?Cum pot sa obtin un efect invers?. 18.Afacere oportuna-concept si necesitatea determinarii oportunitatii? Afacerea oportuna este o afacere originala atractiva fixata pe un produs sau serviciu, care are un potential comercial si aduce un venit acceptabil.Determinarea oportunitatii permite intreprinzatorului sa realizeze o estimare a ideii de afaceri, determinind care vor fi cheltuielile posibile, care va fi venitul, cine vor fi clientii etc. 19.Licentierea afacerii? Unele genuri de activitate pot fi practicate numai in baza licentei.La etapa lansarii in afaceri intreprinzatorul trebuie sa se documenteze, citind Legea privind licentierea unor genuri de activitate,daca activitatea care doreste so desfasoare necesita obtinerea licentei sau nu.Licenta pentru practicarea anumitelor genuri de activitate- reprezinta un act prin care se atesta capacitatea si dreptul titularului de a desfasura un anumit gen de activitate in conditii care sa asigure calitatea si siguranta marfurilor si serviciilor.Licenta se elibereaza de Camera de Licentiere.Pentru comertul cu amanuntul al produselor alcoolice si transportul de pasageri intermunicipal,inclusiv taxiurile licenta se elibereza de primarie.Termenul de licentiere si pretul sunt incluse in Legea privind licentierea unor genuri de activitate. 20.Analiza SWOT .Scopul si obiectivele afacerii-importanta formularii si recomandatii privind formulareaa?

Pentru efectuarea unei evaluari continuie si detaliate a mediului intern si a celui extern ale intreprinderii micului business poate fi aplicata o metoda simplificata,si anume analiza SWOT.Analiza mediului extern incepe cu identificarea factorilor din afara organizatiei(economici,politici,sociali, etc),care in viitor pot influenta asupra intreprinderii si nu pot fi controlati de catre managerii acesteia.De exemplu,surse de informatie pentru determinarea factorilor economici pot servi analizele economice din presa periodica,datele publicate in buletinele si anuarele statistice.Analiza mediului intern reprezinta totalitatea factorilor asupra carora intreprinderea are o influenta determinant.Toti factorii mediului intern pot fi divizati in, puncte tari care se refera la calitatile pe care le are intreprinderea si care contribuie la succesul ei, si in puncte slabe care caracterizeaza acele componente ale mediului intern ce genereaza dezavantaje. De recomanda a incepe analiza in baza informatiei din darile de seama contabile si statistice ale intreprinderii,deoarece ajuta la determinarea slabaciunilor intreprinderii .Pentru o analiza eficienta se recomanda a face o comparatie cu indicatorii din anii precedenti.Este important ca analiza data sa se efectueze separat pe fiecare functie a intreprinderii(finante,productie,personal etc.) Aceasta va permite efecturea analizei SWOT pe fiecare domeniu si pe intreprindere,oferind o imagine reala asupra situatiei.Analiza SWOT poate fi utilizata de intreprindere atit in cazul elaborarii unei strategii,cit si atunci este nevoia de a lua unele decizii majore privind piata,dezvoltarea afacerii sau schimbarea domeniului de activitate. 21)Planul de afaceri-concept si necesitatea elaborarii: Planul de afaceri este un document confidential ,in care sint scrise obiectivele si scopurile intreprinderii,demonstrindu-se in detaliu modalitatatile de realizare a acestora.El joaca un rol important in afaceri,permite evaluarea situatiei curente,determina actiuni de depasire a punctelor slabe si minimizeaza riscurile.El se elaboreaza in cazul : initierii afacerii,cumpararii unei afaceri existente,obtinerea creditelor,atragerea investitorilor, inchierea contractelor,determinarea strategiei.Necesitatea elaborarii planului:1)se face p/u a anticipa pe hirtie problema(punctele slabe,riscurile)inainte ca acestea sa apara,astfel intreprinz-atorul le poate gestiona,preveni si lichideaza influenta negativa asupra afacerii;2)p/u a obtine resurse financiare de la banca sau investitori;3)p/u a releva informatia ce tine de intreprindere si anume cea de activitate a ei pe viitor;4)se foloseste ca un instrument de gestiune si de control,deoarece stabileste atit situatia intreprinderii pe viitor cit si metodele necesare de a ajunge la un viitor prosper,de progres;5)planul prezinta sursa de motivare si antrenare;6)este baza p/u luarea deciziilor;7)argumenteaza existenta intreprinderii. 22)Planul de afaceri-etapele intocmirii: Planul de afaceri trebuie sa transmita o mare cantitate de informatii, dar textul trebuie sa ramina clar si convingator, incat cel care-l citeste sa simta ca afacerea este profitabila si previziunile sunt perfect realizabile. Pentru aceasta, intocmirea planului de afaceri trebuie organizata sistematic, respectand cateva etape: I) Difinirea scopului planului de afaceri-este una din cele mai simple etape,fiindca odata ce vrem sa intocmim planul scopul este cunoscut,adica stim cum il vom folosi;II) Stabilirea tipului de plan de afaceri necesar-plan rezumat (10-15 pag,se folosesc la companiile ce nu au nevoe de un plan detaliat de exempl o companie vrea sa convinga producatorul ca serviciile sale sint foarte bune); plan complet (intre 20 si 40 de pag,p/u obtinerea finantarii); plan operational (peste 40 de pag.in companii mari cu detalii amanunte); III) desemnarea responsabilitatilor (cine este insarcinat cu redactarea planului de afaceri)-de derectorul executiv,de directorii ai departamentelor,de un specialist anume din intreprindere,de un consultant din afara intreprinderii.IV)Stabilirea cuprinsului.V)Documentarea(Cv,numele intreprinderii,informat privind costurile,etc)VI)Redactarea propriu-zisa;VII)Revizuirea si corectarea planului de afaceri. 23)Recomandatiile la intocmirea planului de afaceri: Elaborarea planului nu necesita cerinte stricte,fiecare plan are particularitatile sale insa trebuie de tinut cont de urmatoarele recomandari: 1)Planul trebuie sa fie concis,complet,sa contina informatie de baza privind intreprinderea,marimea optimala este de 20-30 de pag,insa depinde de informatie.2)Planul trebuie sa fie clar,cu termini accesibili,fara descrierea pur tehnica a productiei,tehnicii,etc.3)Stilul in descriere trebuie sa fie coerent si prcis,frazele sa fie nesemantice.4)P. trebuie sa fie usor de inteles,5)Nu trebuie sa fie incarcat de scheme,desene,in cazuri exceptionale ele se arata in anexe.6)Calculele financiare se prezinta in tabele.7)Daca vrem sa punem accent pe careva indicatori atunci ii folosim de citeva ori in contextual planului.8)Informatia trebuie sa fie obiectiva si reala,mai ales ceea ce tine de volum productiei sau de datele demografice.9)Coperta trebuie sa fie atractiva,10)planul trebuie sa aiba un aspect atragator.11)Descrierea se face de la persoana a 3-a,modul active.12)Folosirea argourilor in plan necesita o definire a acestora in glosar,etc.. 24)Structura si continutul compartimentelor de baza: Planul de afaceri are o structura care ne arata cine a elaborate planul,ce este planificat de a realize,p/u cine se realizeaza si cum,de ce resurse sint nevoe,care vor fi rezultatele si in cit timp.Planul de afaceri e alcatuit din :1)pagina de titlu(in care se inscrie num de tel,fax,numele,prenumele directorului,etc,2)Pagina de cuprins(include compartimentele de baza ale planului,fiind indicate paginele,3)Sumarul-rezumatul in care sint incluse urmatoarele compartimente:a)descrierea afacerii si obiectivele(denumirea oficiala a afacerii,data si numarul inregistrarii,statutul juridic si fondatorii,existenta licentilor si autorizatiilor p/u desfasurarea activitatii);b)produsele sau serviciile(compartimentul dat include o descriere a produselor si serviciilor,calitatile lor,asortimentul,cantitatile);c)planul de marketing(sint analizate urmatoarele compartimente ca piata,clientii,concurentii,strategia preturilor,distributia si vinzarea produselor,promovarea);d)planul operational(include inform.privind procesul de productie si etapele acestuia,achipamentul,furnizorii utilajului si materiei prime,organizarea controlului si spatiile de productie);e)managementul si personalul(include caracteristicele si recomandarile privind fondatorii si angajatii,sint descries obligatiile si limetele de autoritate,experienta in conducere,structura organizatoriva a intreprinderii,componenta personalului,etc);f)evaluarea riscurilor(politice,legate de activitatea intreprinderii,legate de conditiile climatice nefavorabile);g)planul financiar(prognozele privind rezultatele financiare,mijloacele banesti,bilantul);h)Anexele 25)Planul financiar al planului de afaceri-continutul si necesitatea elaborarii:

Detine un rol important in planul de afaceri,arata niste preziciri pe viitor ce tine de situatia financiara.Acest plan contine informatii necesare p/u a realize proiectul si modul de utilizare a acestora,p/u solicitarea unui credit bancar,elaborin graficul restituirii imprumutului.Planul dat contine trei prognoze de baza:1)prognoza privind rezultatele financiare(veniturile planificate,costul vinzarilor,cheltuielele,se stabileste cum va fi modificat profitul net pe parcursul perioadei planificate);2)pronoza privind fluxul mijloacelor banesti(arata de ce mijloc dispune intreprinderea,necesitatile,si satisfactia acesor necesitati;3)prognoza bilantului(reflecta rezultatele intreprinderii din punct de vedere financiar,capitalul propriu,activele si pasivele). 26)Pragul de rentabilitate-importanta calcularii si metodele de calcul: Pragul de rentabilitate sau Punctul critic arata acel volum de vinzari,la care veniturile,consumurile si cheltuielele perioadei sint egale,iar intreprinderea nu obtine nici profit nici pierderi.Pragul de rentabilitate se calculeaza p/u a stabili o politica de prt adecvata,p/u determinarea volumului de realizare minim.P/u a calcula P.R avem nevoe de consumuri fixe(nu se modifica la modif volumului de productie,echipamentul arenda) si variabile(se modifica odata cu modificarea volumul de productie,salariul,energie eletrica,bratele de munca)Pragul este determinat prin 2 metode:analitica si grafica.Metoda analitica presupune calcularea in unitati naturale si valorice p/u productia omogena si neomogena(PR=Cft/Pu-Cvu).Metoda grafica ne ajuta sa determinam volumul de vinzare la care veniturile=consumurile si cheltuielele,iar profitul este 0.Pe axa abciselor reflectam volumul vinzarilor in unitati naturale,iar pe cea a ordonatelor-consumurile si cheltuielile fixe,variabile,totale si veniturile.Punctul de intersectie a cheltuielilor si consumurilor cu venitul se numeste PR. 27)Deschiderea unei noi afaceri-avantajele si dezavantajele: Deschiderea unei afaceri este una din cele mai preferate metode,insa este cea mai riscanta,deoarece incepe de la 0.Avantajele: sint implimentate propriile idei nelimitat;satisfacerea pe care o primeste intreprinzatorul fiindca a infiintato de la 0;evitarea mostenirii unei reputatii indoielnice a fostului proprietar;posibilitatea de a instrui,selecta si motiva independent personalul;se creaza afacerea pornind de la viziunea proprie;este ales amplasamentul afacerii.Dezavantajele: cost ridicat ce tine de lansarea afacerii si procurarea echipamentului;timp mult p/u lansarea afacerii,formalitatile legale,angajarea personalului;alegerea unei afaceri nepotrivite;existenta concurentei puternice;risc legat de realizarea unei idei noi,eforturi personale mari p/u lansarea afacerii. 28)Alegerea statutului juridic.Formele organizatorico-juridice de baza: Inregistrarea unei intreprinderi presupue determinarea statutului juridic de activitate a intreprinderii poate fi inregistrata alegind una din formele juridice de organizare.In functie de deciderea intreprinzatorului se allege acel statut juridic care i se potriveste mai bine asteptarilor si posibilitatilor sale.Formele organizatorice de baza:1)intreprinderea individuala(e condusa de o singura persoana ce coordoneaza totul)2)Societatea pe actiuni(societate comerciala a carui capital e impartit pe actiuni)3)Societate cu raspundere limitata(nr asociati nu depaseste 50 de pers,capital de cel putin 300 salari minime lunare) 4)Societate in nume colectiv;5)Societate in comandita;6)Cooperativa de productie;7)Cooperativa de intreprinzatori;8)Intreprindere de arenda. 29)Patenta de intreprinzator-alternativa de lansare in afaceri: Este un certificate de stat nominative,care confirma dreptul detinatorului ei sa desfasoare genul de activitate d intreprinzator indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp.Conform patentei se pot practica aproape 53 de activitati in domenii ca:comertul,producerea panificatiei,confectionarea imbracamintei,prestarea serviciilor de transport,servicii contabile,juridice,etcAcest certificate ofera intreprinzatorului de a se lansa in afacerea care doreste,adica daca vrea sa se ocupe cu coordonarea afacerii sis a fie in calitate de sofer al intreprinderii ,patenta ii ofera aceasta posibilitate.Patenta e eliberata in decurs de 3 zile,insotita de cerere,bulletin de identitate,2 fotografii ale persoanei ce solicita patenta.Ea este oferita Inspectoratul fiscal sau de primarie,in cazul absentei acestuia. 30)Determinarea denumirii afacerii: Lansarea unei noi afaceri presupune si determinarea denumirii afacerii sub care afacerea isi va desfasura activitatea si va promova ideea,masca,numele sau produsul prestat.Ea trebuie sa urmareasca 2 aspecte principale:cel juridic si commercial. Denumirea trebuie sa fie reusita p/u a interesa potentialul.Sub aspect juridic:intreprinzatorul nu poate folosi denumirea care este inregistrata p/u o alta afacere,,dreptul de a inregistra intreprinderea cu un nume asemanator il are persoana ce a depus prima cererea,p/u folosirea numelui unei personae istorice sau celei cunoscute,trebuie acordul Guvernului sau rudelor,denumirea trebuie sa include limba de stat in forma juridical organizatorica,denumirea poate fi inregistrata prin emblema pe jumatate inregestrindo conform legii,in cazul denumirii afacerii cu numele propriu care difera de cel ce participa la constituirea organizatiei trebuie de avut acordul persoanei respective.Sub aspect comercial:firma trebuie sa prezinte o ide unica si originala,firma trebuie sa fie sugestiva,sa traiasca aprecieri suggestive ce tin de domeniile de activitate;denumirea trebuie sa fie concise si laconica,sa contina 2-3 silabe;sa fie estetica,sa trezeasca emotii positive,sa fie usor de pronuntat,scris si memorat,sa nu dea interpretari confuse in alte limbe,sa tina cont de evolutia afacerii. 31) Finisarea procedurii infiintarii unei afaceri: Procedura inregistrarii urmeaza a fi finisata dupa obtinerea actelor de constituire prin inregistrarea acesteia urmatoarelor organizatii de stat: Inregistrarea la casa nationala de asigurari sociale in calitate de platitor al cotei asigurarilor sociale, se efectueaza in termen de 10 zile de la data de inregistrare a intreprinderii Inregistrarea intreprinderii la compania nationala de asigurari in medicina in calitate de platitor al primelor de asigurari medicale in termen de 10 zile; CNAS; CNAM Transformarea contului provizoriu in cont curent ( la banca comerciala) Obtinerea licentei in cazul cind activitatea antreprenoriala este supusa licentierii.

 Obtinerea autorizatiilor Inregistrarea la departamentul sau oficiul teritorial sau a inspectoratului fiscal in calitate de contribuabil de plaitor al taxelor si impozitelor in cadrul bugetului public national Inregistrarea la departamentul statistica. 32)Procurarea unei afaceri existente avantajele si dezavantajele: Avantaje: Durata de lansare este relativ mai mica, deoarece exista deja intreprinderea, care dispune de utilajele necesare, personal calificat, relatii stabilite cu furnizorii si clientii. Obtinerea unor venituri imediate, pentru ca nu se incepe de la zero. Existenta unei amplasari favorabile, care in cazul inceperii afacerii de la zero ar fi dificil de obtinut. Folosirea experientei si relatiilor vinzatorului, deoarece intreprinderea are un nume cunoscut pe piata, sunt stabilite relatiile cu furnizorii de materii prime si materiale. Existenta personalului calificat, astfel nu este necesar de ocupat cu recrutarea si selctarea personalului. Reducerea riscului, deoarece in comparatie cu intreprinderile nou-create, are o piata de desfacere si experienta in domeniul respectiv. Dezavantaje: Posibilitatea procurarii unei intreprinderi neprofitabile. Existenta unui personal necalificat, pentru intruirea acestuia fiind necesare cheltuieli atit financiare, cit si de timp. Personalul calificat nu accepta sa lucreze pentru noul proprietar. Mostenirea unei reputatii indoielnice. Chiar daca se va schimba proprietarul , va fi necesar timp pentru a schimba opinia clientilor, furnizorilor etc. Fata de intreprindere. Existenta unor fonduri fixe necorespunzatoare, de exemplu, echipamentul uzat moral fizic, spatii care necesita mari cheltuieli pentru reparatie si intretinere. Amplasament nefavorabil. Dificultati in efectuarea schimbarilor , ca urmare a costurilor ridicate pentru aceasta si/sau a rezistentei din partea personalului. 33) Etapele procesului de procurarea unei afaceri existente: Stabilirea unor obiective si scopuri realiste Cercetarea pietei si cautarea afacerii care se vinde Determinarea motivului vinzarii afacerii. Evaluarea situatiilor financiara si diagnosticarea afacerii. Negocierea conditiilor de procurare Incheierea contractului de vinzare/cumparare Organizarea procesului de reorganizare si transmiterea dreptului de proprietate Tranzactie fianciara. 34) Metode de evaluare a costului afacerii. Metoda bazata pe comparatie Metoda patrimoniala Metoda veniturilor viitoare Metoda mixta 35) Evolutia si definitia franchisingului. Franchisingul reprezinta o intelegere intre doua parti in baza careia una di ele numite franchiser transmite alteia numite franchisee dreptul de a practica o anumita afacere conform formatului franchiserului si conform unor plati stabilite. Primele elementa ale sistemului de franchising au aparut la finele sec. XIX- inceputul sec. XX, cind compania Sunger Sewing Machine in Germania si General Motors Corp in SUA au inceput sa realizeze produsele lor prin intermediul dealerilor, care obtineau o licenta speciala pentru aceasta.Sistemul contemporan de franchising si-a luat avintul in SUA in perioada anilor 50-60 ai sec. XX-lea. In Europa primele elemente de franchising au aparut in anii 70 in Franta. 36)Tipurile de franchising: Franchisingul numelui Franchising comercial Franchising corporativ Franchising direct Master franchising 37) Evaluarea sistemului de franchising Evaluarea afacerii franchiserului se aseamana cu evaluarea oricarei alte afaceri, la care se mai alature urmatoarele prevederi: Durata de activare a franchiserului pe piata. Are sau a avut procese juridice, daca da, din ce cauza? Cine este proprietarul franchisei, care este personalitatea acestuia? Multe franchise exista?

 Cine-s celelalte franchisee, care sunt succesele acestora, care este soarte celor ce na au reusit? Ce tipuri de sustinere ofera franchiserul? Care sunt conditiile contractului de franchising? Ce va cistiga personal intreprinzatorul de la desfasurarea activitatii in baza franchising-ului? La etapa evaluarii este necesar de tinut cont de avantajele si dezavantajele ce le ofera franchisingul atit franchiserului, cit si franchiseeului. 38) Contractul de franchising. Baza relatiilor de franchising este evidentiata in contractul de franchising, incheierea caruia este obligatorie. Deseori acest contract este numit contract de concesiune. Cel mai des contractele de franchising se incheie pe o perioada de la 3 pina la 15 ani, exceptie face compania McDonalds, care practica incheierea contractelor pe o perioada de 20 de ani. Deoarece exista o mare varietate de tipuri de franchising, datorita diversitatii domeniilor de aplicare si diferitelor drepturi acordate, nu exista un contract universal de franchising. Franchiserii, de obicei, isi elaboreaza propriile contracte-unificate pe care le propun pentru semnare franchiseelor. 39)Dezvoltarea franchisingului in republica Moldova. In ceea ce priveste Republica Moldova, aparitia franchisngului a fost conditionata de adoptarea in 1997 a Legii cu privire la franchising. Numarul relativ redus de franchisee nu ne permite sa vorbim despre amploarea dezvoltarii acestuia, cu toate ca sunt zeci de afaceri care activeaza in baza contractului de franchising, printre care: magazinul de confectii pentru doamne Mango,restaurantul bucatariei franceze La Boucherie sau compania 1C Accouting Timbal, distribuitorul unei din cele mai populare programe computerizate de evidenta contabila 1C. 40) Alegerea amplasamentului unui magazin. La alegerea amplasamentului unui magazin este necesar de tinut cont de starea economica si demografica a zonei unde va fi amplasat acesta. De asemenea, la alegerea amplasamentului unui magazin este necesar de a analiza asa factori ca: Numarul si structura populatiei si puterea de cumparare a acesteia. Natura produsului si frecventa cumpararii diferitelor produse Intensitatea traficului pietonal Apropierea concurentilor Vecinatatea cu alte afaceri Numarul locurilor de parcare. Costul amplasarii Conditiile contractului de inchiriere Imaginea localului Reglementarea si norme specifice Accesibilitatea pentru clienti. 41. Alegerea amplasamentului unei afaceri din domeniul prestarii serviciilor. Alegerea amplasamentului unei afaceri din domeniul prestarii serviciilor depinde de specificul activitatii. Pentru o afacere ce se ocup cu reparaia i deservirea copiatoarelor, amplasarea nu joac un rol decisiv, ns pentru o frizerie, un atelier de confecii, curtorie chimic situia-i alta. Afacerile respective trebuie s fie localizate n apropierea clienilor. La stabilirea amplasamentului unei afaceri prestatoare de sevicii este necesar de inut cont de urmtorii factori : existena transportului public; existena unui numr suficient de locuri de parcare ; posibilitatea extinderii ulterioare a afacerii; ct de uor i repede pot gsi clienii afacerea; mrimea cheltuielilor suplimentare pentru promovarea amplasamentului respectiv etc. 42. Alegerea amplasamentului ntreprinderii productoare. n cazul alegerii amplasamentului ntreprinderii productoare se va ine cont de faptul care din amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen lung , deoarece modificarea amplasamentului neceit mari cheltuieli. Astfel, n alegerea amplasamentului pentru o ntreprindre productoare se va ine cont de urmtorii criterii : disponibilitatea forei de munc calificate; apropierea de sursele de materii prime; apropierea de pieele de desfacere pentru bunurile finite; accesul la cile de transport; costul i calitatea utilitilor; prevederile legale referitoare la protecia mediului nconjurtor. Ca i n cazul ntreprinderilor comerciale i a celor prestatoare de servicii, este necesar de luat n considerare specificul activitii. 43. Evaluarea amplasamentului unei afaceri. La evaluarea amplasamentului unei afaceri, ntreprinztorul se bazeaz pe costurile suportate i veniturile care le va obine n urma amplasrii respective. Pentru evaluarea alternativelor legate de amplasament una din metodele recomandate este metoda de evaluare a factorilor relevani pentru decizie sau analiza factorial. Iniial se enumer cei mai importani factori legai de decizia localizrii : num. de consumatori, traficul de pietoni, suprafaa, num. locurilor de parcare, apropierea transportului public, costul amplasrii. Fiecrui factor i se atribuie un coeficient de la 0 pn la 1 n funcie de importana acestuia pentru decizia de localizare, cu condiia ca n sum s se obin coeficientul 1. Urmeaz evaluarea fiecrei variante, prin notarea de la 1(foarte sczut) pn la 5(foarte nalt) puncte. nmulind coeficientul cu numrul de puncte, obinem scorul pentru fiecare factor i fiecare variant, iar suma tuturor scorurilor va permite determinarea scorului total pentru fiecare alternativ de amplasament. Astfel, acea variant de amplasament care are cel mai nalt scor total poate fi considerat cea mai promitoare variant. 44. Alternative de amplasament a oficiului unei afaceri mici :incubatorul de afaceri, afacere virtual

n afar de metodele tradiionale de amplasare, tot mai populare devin metodele alternative ca :amplasarea la domiciliu, amplasarea n cadrul incubatorului de afaceri, amplasarea virtual n reeaua Internet. Afacerea amplasat la domiciliu este una micro, activitatea creia poate fi realizat la distan. Avantajele amplasrii afacerii la domiciliu : reducerea cheltuielilor pentru chiria oficiului,cheltuielile legate de ntreinere; practicarea unui regim de lucru flexibil. Dezavatajele :este dificil de delimitat obligaiunile de serviciu i cele de familie; autoizolarea la domociliu cere o autodisciplin de la ntreprinztor pentru a-l motiva spre realizarea obiectivelor propuse. Incubatorul de afaceri reprezint o instituie specializat, care ofer spaii ntreprinderilor mici nou-create pe un termen de la 1 an pn la 3. Avantajele :preul pentru chirie este mai mic, exist o dotare minim pentru desfurarea activitii de birou, afacerile incubate beneficiaz de asisten i suport profesional din partea administraiei i a consultanilor incubatorului. Dezavantajele :amplasarea respectiv este temporar i peste 2-3 ani ntreprinderea incubat trebuie s prseasc oficiul. Afacerea virtual i desfoar activitatea numai n sistemul on-line, fr a avea nevoie de un spaiu fizic. Exemple de afaceri virtuale pot servi magazinele virtuale, motoarele de cutare i portalurile, siturile de tranzacii etc. n cazul afacerii virtuale este necesar de inut cont de locul unde va fi plasat afacerea n spaiul Internet i de ales domenul(adresa care identific afacerea n reeaua Internet). Afacerile din Republica Moldova, de regul, practic domenul ,,md, care poate fi obinut nregistrndu-se la IS ,,Molddata. 45. Cheltuielile de iniiere a afacerii mici. Cheltuielile legate de iniiere: nregistrarea afacerii; confecionarea tampilei; deschiderea contului bancar; licenierea activitii; obinerea autorizaiilor necesare; cumprarea mobilierului i a echipamentului; cheltuieli legate de promovare(publicitate); salarizarea personalului (de calculat fondul de salarizare pe urmtoarele 3-6 luni); cheltuieli neprevzute. 46.Sursele de finanare a unei afaceri mici. Structura surselor de finanare este constituit din sursele interne(proprii) i cele externe(mprumutate). Mijloace interne:economiile personale, profitul, amortizarea etc. Mijloace externe: creditele bancare, investiiile, donaiile, leasingul, investitorii, factoringul etc. Economiile personale sau capitalul propriu prezint principalul mijloc de finanare pentru ntreprinztori, n deosebi la etapa lansrii n afaceri. Avantajul de baz al finanrii date este lipsa obligaiei de rambursare a mprumutului. Partenerii de afaceri finaneaz o ntreprindere mic prin livrarea n avans a echipamentului, materiei prime i materialelor cu condiia achitrii ulterioare a preului acestora. Acest mod de finanare este denumit i credit comercial. Instituiile financiare nebancare ca ,,ProCredit, ,,Corporaia de Finanare Rural i ,,Microinvest, ofer acelai set de produse creditare ca i bncile comerciale, ns procedura de obinere a creditului este mai simpl i se cheltuie mai puin timp. Termenul de eliberare a creditului este de la 1 pn la 7 zile. n unele cazuri creditul poate fi obinut i fr prezentarea garaniei, astfel ca urmare a nivelului ridicat de risc rata dobnzii este mare. mprumuturile de la Asociaiile de Economii i mprumut ale Cetenilor reprezint o alt surs de finanare care acord mprumuturi pe o perioad de 2-36 de luni cu o rat a dobnzii de 12,5-15%. Dezavantajul finanrii prin AEC const n faptul c sumele sunt relativ mici i mprumutul poate fi obinut numai dac n localitatea respectiv exist AEC i solicitantul mprumutului este membru al AEC. Programele internaionale de asisten ca RISP acord mprumuturi investiionale cu subvenie investiional pe termen lung, pn la 15 ani, ntreprinztorilor din mediul rural. n cazul dat se cere existena obligatorie a gajului 130% din suma mprumutului, precum i o contribuie proprie a ntreprinztorului-cel puin 10-20% din valoarea investiiei. Donaiile ofer n baz de concurs de proiecte granturi pentru dezvoltarea micilor afaceri. Avantajul granturile sunt nerambursabile astfel ntreprinztorul obine posibilitatea de a ncepe o activitate. 47. Ceditul bancar procedura de obinere i determinarea costului acestuia. Creditele bancare reprezint o surs de finanare extern, utilizat pentru completarea capitalului necesar lansrii i dezvoltrii cu succes a afacerii. Procedura de obinere a creditului ncepe cu interviul iniial al ntreprinztorului cu reprezentantul seciei de creditare. Dac ideea prezint interes i afacerea satisface cerinele bncii, atunci ntreprinztorul pregtete dosarul de creditare ce include: cererea de creditare, planul de afaceri, raportul financiar pe ultimii 2-3 ani, documente care confirm asigurarea angajamentelor de rambursare a creditului. Dup aceasta se evalueaz dosarul, iar inspectorul creditor viziteaz afacerea pentru a aprecia pe ,,teren situaie real. Urmeaz edina comisiei de creditare, unde cererea creditului se analizeaz dup 5 criterii: caracterul, solvabilitatea clientului, asigurarea creditului, contribuia clientului, condiii generale . Dac solicitantul corespunde cerinelor bncii, iar condiiile naintate de banc satisfac solicitantul, atunci se ncheie Contractul de creditare, care prevede: mrimea creditului, termenul de creditare, scopul folosirii, dobnda bancar, periodicitatea rambursrii, perioada de garanie i alte clauze. 48. Condiiile de creditare a unei afaceri. Gajul. n contractul de creditare se prevd drepturile i obligaiile prilor, sunt menionate urmrile n cazurile de nerespectare a contractului de ctre debitor, de exemplu, folosirea creditului n alte scopuri, ntrzierele cu achitarea plii pentru folosirea creditului sau a sumei creditului i mrimea amenzii pentru fiecare caz n parte. Contractul de creditare se ncheie n scris i poart un caracter individual. nainte de a-l semna, este necesar i s fie negociate de ctre ntreprinztor condiiile acestuia, deoarece este posibil obinerea unui credit cu o dobnd mai mic sau pe o perioad mai mare. Pentru luarea deciziei de finanare a bncii are importan i asigurarea creditului, adic posibilitatea de a oferi gaj . Obiect al gajului poate fi orice bun sau drept patrimonial, inclusiv obiecte, hrtii de valoare etc., mrimea cruia este de cca 130-200% din valoarea creditului. Banca prefer s finaneze acele afaceri n care clientul acoper ntre15-40% din costul total al proiectului, astfel se consider c clientul i asum o parte din riscul legat de investiia respectiv. 49. Leasingul definiie i esena. Evaluarea leasingului.

Leasingul reprezint o form de arend pe termen lung, caracterizat prin transmiterea n folosin a echipamentului, instalaiilor, mijloacelor de transport etc. n schimbul plii chiriei. El se bazeaz pe 3 principii de baz: termenul de scaden, rambursabilitatea i plata. Procesul de leasing include urmtoarele etape: 1)beneficiarul (locatarul) solicit firma de leasing(locatorul) pentru obinerea n leasing a echipamentului; 2)firma de leasing ncheie 2 contracte, unul cu privire la vnzare-cumprare cu proprietarul sau productorul echipamentului i altul cu privire la leasing cu beneficiarul; 3)firma de leasing achit ntreprinderii productoare preul echipamentului; 4)are loc livrarea echipamentului locatarului; 5)locatarul achit firmei de leasing plata pentru folosirea echipamentului i comisioanele. Cele mai ntlnite tipuri de leasing sunt leasingul financiar i operaional. nainte de a apela la leasing ntreprinztorul trebuie s evalueze avantajele i dezavantajele lui. Avantajele leasingului: permite s obin mijloace necesare de producie i s nceap exploatarea acestora n lipsa unor resurse financiare suficiente; plata pentru chirie se include n costul produciei ce micoreaz suma venitului impozabil al beneficiarului; peste 2-3 ani are posibilitatea s procure echipamentul la valoarea lui rezidual; plata pentru chirie se efectueaz conform unui grafic stabilit n contract, astfel beneficiarul are posibilitatea s coordoneze cheltuielile i veniturile sale; plata pentru chirie se efectueaz dup instalarea echipamentului, astfel beneficiatul are posibilitatea de a efectua plile din mijloacele obinute de la realizarea produciei fabricate pe echipamentul dat. Dezavantajele: locatarul nu este proprietarul mijloacelor fixe, nu le poate pune ca gaj; suport riscul uzurii morale a echipamentului i ,ca urmare, plata pentru chirie poate fi mai mare dect cheltuielile suportate pentru procurarea echipamentului sau plata creditului. 50. Factoringul. Avantajele i limitele. Factoringul semnific o nelegere privind procurarea de ctre banc sau de firma factor de la client, denumit aderent, a creanelor(facturilor) sale comerciale nainte de scaden. Procesul de factoring este urmtorul: ntreprinderea vinde cerinele sale firmei factor, care n decurs de 2-3 zile achit 70-90% din valoarea total a facturilor n avans. Firma factor ntiineaz clientul(debitorul) c datoriile lui au trecut de la furnizor la ea i toate problemele vor fi soluionate prin intermediul ei. Restul sumei, 10-30%, este achitat de ctre firma factor nu mai trziu de 2-3 zile dup ce a ncasat de la debitor suma prevzut n factur. Pentru serviciile sale legate de achitarea sumei de bani, la prima cerin firma factor ia un comision, care variaz ntre 0,5-2,5% de la valoarea contractului, n care se includ plata pentru risc i cheltuielile pentru administrarea i gestiunea facturilor. Avantajele fatoringului: ntreprinderea are posibilitatea de a transforma datoria viitoare n bani n numerar la momentul necesar; se reduce riscul insolvabilitii, deoarece firma factor i asigur ncasarea contravalorii facturilor. Dezavantajele: costul ridicat, deoarece aderentul trebuie s achite att comisionul ct i o dobnd pentru plile fcute anticipat ctre aderent; aderentul poate pierde o parte din clieni, deoarece firma factor este foarte exigent cu debitorii, acceptnd numai pe acei care sunt n stare s respecte la timp scadenele. 51 Incetarea activitatii unei afaceri Numai 25 % din ntreprinderile nregistrate n Republica Moldova prezint rapoarte financiare, celelalte nu desfoar nici o activitate economic, aceasta fiind stopat sau chiar nu este nceput. ncetarea activitii unei afaceri mici poate fi att temporar, ct i definitiv. ncetarea temporar Decizia privind ncetarea temporar a activitii ntreprinderii trebuie s fie declarat la oficiul teritorial al Camerei de nregistrri de Stat, activitatea fiind suspendat pe o perioad de pn la 3 ani. Pentru suspendarea temporar a activitii, ntreprinztorul trebuie s: prezinte n scris o cerere privind suspendarea activitii ntreprinderii la oficiul teritorial al Camerei de nregistrri de Stat; publice n Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz refritor la suspendarea activitii ntreprinderii cu indicarea termenului suspendrii; informeze creditorii privind ncetarea temporar a activitii i s atepte expirarea a 2 luni, termen de naintare a creanelor de ctre creditori; prezinte certificatele de Ia instanele financiare cu privire la nchiderea convenional a conturilor; predea tampila pentru pstrare oficiului teritorial al Camerei de nregistrri de Stat Ins foarte muli ntreprinztori i nceteaz activitatea far s fac nici o declaraie, din cauz formalitilor complicate i a costului lichidrii. Printre ntreprinztori chiar circul opinia c afacerea este simplu de deschis, dar dificil i scump de nchis. Incetarea definitiv Incetarea definitiv a activitii de antreprenoriat poate avea loc prin vnzarea afacerii, fuziunea sau asocierea cu alte ntreprinderi, transferarea ei ctre membrii familiei, lichidarea sau declararea falimentului acesteia. Spre deosebire de celelalte metode de ncetare a activitii, lichidarea poate fi realizat n baza deciziei fondatorului sau a instanei judectoreti, ca urmare a insolvabilitii afacerii, neprezentrii drilor de seam, nclcrilor legislaiei etc Procedura de lichidare a afacerii reprezint un proces complicat, care include urmtoarele etape: formarea comisiei de lichidare sau desemnarea lichidatorului, care se va ocupa de lichidarea afacerii;

publicarea n dou numere consecutive ale Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidarea ntreprinderii cu
indicarea termenului-limit de naintare a creanelor de ctre creditori;

 informarea n termen de 1 5 zile de la ultima publicare a creditorilor despre lichidarea ntreprmdrii, termenul de naintare a creanelor, care este de 6 luni de la data ultimei publicaii a avizului n Monitorul Oficial al 'Republicii Moldova. Prin hotrrea de lichidare se poate prevedea un termen mai mare; In ntocmirea procesul ui-verbal de evaluare a activelor ntreprinderii, listei creanelor naintate de creditori i sumei acestora, precum i rezultatul exarnmni lor. Aceste documente se aprob de ctre fondatorii (asociaii) mtreprmderii i instana de judecat, care au luat hotrrea de lichidare, i se aduc la cunotina fiecrui creditor; ntocmirea proiectului bilanului de lichidare, care s reflecte valoarea de bilan i valoarea de pia a activelor, inclusiv creanele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator i datoriile care se afl pe rol n instana judectoreas n termen de 1 5 zile de la data expirrii termenului de naintare a creanelor, executarea tuturor creanelor creditorilor. Creanele creditorilor fa de ntreprinderea ce se lichideaz se execut din contul bunurilor acestei n urmtoarea ordine: creanele cetenilor fa de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii lor sau n legtur cu moartea, pe calea capitalizrii plilor respective pe unitate de timp; creanele lucrtorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioada de pn la 6 luni precedente lurii hotrrii de lichidare; - achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pn la un an precedent lurii hotrrii de lichidare i pe alte creane ale creditorilor, - alte creane ale creditorului; intocmirea bilanului de lichidare i prezentarea, o dat cu predarea bunurilor rmase ale mtreprmderii, fondatorilor (asociailor) acesteia, instanei de judecat, prin a cror decizie a fost nfiinai. repartizarea bunurilor rmase dup executarea creanelor creditorilor, depunerea n termen de 3 zile de la data aprobrii bilanului de lichidare la Camera nregistrrii de stat a cererii de radiere a ntreprinderii din Registrul de Stat al ntreprinderilor, la cererea de radiere se anexeaz toate actele necesare UcWdrii; n termen de 3 zile de la data primirii actelor Camera de nregistrri de Stat adopt decizia de radiere din registru i n termen de 3 zile informeaz organele fiscale i statistice privind radierea ntreprinderii. Afacerea se consider lichidat cnd informapa despre aceasta a fost radiat din Registrul de Stat al intreprinderilor. 52 Particularitatile activitatilor antreprenoriale in cadru afecerii mici
Micile afaceri contribuie la ameliorarea situaiei economice i stimuleaz creterea esonomici pe o cale relativ mai adecvat, rar s provoace inflaie. Crearea ntreprinderilor mici condiioneaz formarea noilor locuri de munc, ce asigur cu venituri deintorii acestora, aduce implicit i venituri statului (prin sistemul de impozitare), care pot fi repartizate ulterior celorlali membri ai societii. O contribuie esenial aduc micile afaceri la diversificarea produselor i serviciilor, creterea calitii lor i, ca rezultat, este satisfcut cererea consumatorilor. Dispunnd de resurse materiale i financiare reduse, micile afaceri n-au posibilitatea de a produce bunuri omogene n cantiti mari, de aceea pentru a reui folosesc breele i locurile libere de pe pia sau creeaz noi piee de tip ni, propunnd o gam variat de produse ce ar corespunde gusturilor i exigenelor diferitelor grupuri de consumatori. In prezent, pe plan mondial se observ o tendin de refuz de la producia n mas i serie mare n favoarea seriei mici sau a produciei la comand. In ceea ce privete mbuntirea calitii, dac pn nu demult decizia de procurare a unui sau altui bun era condiionat, n mare msur, de pre, n prezent rolul decisiv n alegerea dat i revine calitii, de aceea pentru a reui pe piaa com-peuional micile afaceri i concentreaz eforturile, n primul rnd, asupra mbuntirii calitii. Un rol important le revine ntreprinderilor mici i n procesul inovaional. Dei pare dificil pentru o mic afacere s influeneze dezvoltarea tehnologic, n cooperare cu ntreprinderile mari i centrele de cercetri ele realizeaz inovaii spectaculoase. Afacerile mici i concentreaz tot potenialul lor creativ i material asupra elaborrii unei sau dou inovaii. Aceasta face ca procesul inovaional ntr-o afacere mic s fie mai productiv n comparaie cu cel de la ntreprinderea mare. Un alt moment important este climatul favorabil de creativitate din ntreprinderile mici, care se caracterizeaz prin stimularea iniiativei, cointeresarea fiecrui lucrtor n gsirea unor soluii ct mai ieftine i eficiente de munc, valorificarea rapid a ideilor aplicabile etc. In afacerile mici americane fiecare lucrtor elaboreaz de dou ori mai multe inovaii dect n ntreprinderea mare. O contribuie importanta au adus micile afaceri n perfecionarea tehnologiei deja existente prin introducerea unor modificri i modernizri ale procesului de producie i prin oferirea unor produse analogice mai calitative. Creterea numrului micilor afaceri exportatoare duce la activizarea ntregului sistem de comer extern, lrgirea asortimentului produselor oferite i accelerarea renovrii lor. In cadrul economiilor naionale micile afaceri exportatoare ofer ntreprinderilor locale posibiliti de a stabili relaii comerciale directe cu partenerii strini i de a atrage noi investitii, ce nu-i mai puin important, s ofere noi locuri de munc. Soluionarea problemelor legate de utilizarea forei de munc este una din cele mai eseniale contribuii aduse de ntreprinderile mici n economie. Direct sau indirect ele asigura mijloace de existen pentru peste 100 mln. de americani i 75 mln. de europeni. 53 Continutul functiei de planificare in cadru afacerii mici O particularitate a managementului ntreprinderii mici consta n aceea c planificarea activitii poart un caracter "formal. Dei managementul eficient ncepe ntotdeauna cu planificarea, majoritatea ntreprinztorilor ignor complet necesitatea elaborrii unei strategii de

dezvoltare. Este foarte redus numrul ntreprinderilor mici ce dispun de un plan de afaceri care ar evalua situaia curent i ar reflecta toate etapele i resursele necesare pentru realizarea cu succes a obiectivelor fixate. Incertitudinea i instabilitatea economic, dependena mare de mediul extern creeaz mari dificulti n realizarea obiectivelor propuse de planul strategic. Astfel nesigurana zilei de mine provoac atitudinea sceptic a managerilor ntreprinderilor micului business fa de planurile strategice, n special, i planificare, n general. In rndul celor care au un plan de afaceri, predomina ntreprinderile care sunt n cutarea unei finanri externe, fiind"impuse" de bncile comerciale sau partenerii strini s-i prezinte la cazul negocierii unui credit, a unei investirii comune. 54 Continitul functiei de organizare si control in cadrul afacerii mici In ceea ce privete elaborarea nemijlocit a planului de afaceri la ntreprinderea mic aceasta, de obicei, apeleaz la centrele de business i la alte instituii specializate n ntocmirea lor. Ins n majoritatea ntreprinderilor mici se neglijeaz i planificarea financiar, care poate fi efectuat nemijlocit de conducerea ntreprinderii. Determinnd nivelul veniturilor i cheltuielilor; situaia fluxului si numerar, bugetul provizoriu etc, managerul ar dispune de un important instrument de control. Abaterile de la cifrele planificate pot servi drept "primul semn al ieirii de sub control i al neconformi taii structurii i practicilor manageriale cu sarcinile propuse." n cazul dat, managerul are posibilitatea de a aciona, introducnd unele schimbri n corespundere cu situaia existent. Referitor la funcia de organizare, pentru afacerile mici este caracteristic un numr redus de niveluri ierarhice i o structur simpl, ceea ce permite micorarea distanei dintre manager i subalterni, transmiterea rapid a deciziilor i informaiei, precum i executarea de ctre manager a controlului total al ntreprinderii Structura organizatoric a unei ntreprinderi mici poate fi de 2 tipuri: simpl antrepre-norial i antreprenorial prefuncional n primul caz: - managerul-patron conduce singur ntreprinderea; -ia decizii directe privind producia, personalul, evidena contabila, marketingul etc; - coordoneaz nemijlocit cu activitatea tuturor angajailor; - nu exist o specializare strict a angajailor. Structura antreprenoriala- se caracterizeaz prin existena unor compartimente specializate, care sunt coordonate de manager, care, la rndul su, se afl n subordinea managerului ntreprinderii. Pentru ntreprinderile mici este preferabil structura organic, ale crei trsturi de baz sunt: flexibilitatea i marea capacitate de adaptare la condiiile mediului; modificarea sarcinilor individuale n funcie de condiiile existente i sarcinile trasate; specializarea personalului deine un rol redus, accentul punndu-se pe diversificarea activitii fiecrui angajat; formalizarea este respins, neexistnd descrieri de post, regulamente, organisme care ar delimita exact locul i postul fiecrui individ. Dup cum nu exist o planificate a afacerii, la fel nu exist i controlul asupra ei, deoarece nu se poate de comparat rezultatele obinute i de stabilit care este eficiena procesului de conducere. Controlul insuficient, ndeosebi n sectorul financiar, poate deveni pentru multe ntreprinderi mici una din cauzele falimentului. De aceea controlul managerial se recomand s fie executat prin evaluarea bugetelor, analiza indicatorilor economico-financiari, a nivelului de rentabilitate i a situaiei fluxului n numerar etc Indiferent de faptul ce este supus controlului - indicatorii financiari, calitatea produciei sau a personalului, ntreprinztorul trebuie s in cont de faptul c controlul se nfptuiete n scopul realizrii obiectivelor afacerii, iar pentru aceasta este important ca el s fie eficient, organizat la timp, flexibil i necostisitor. 55 Continutul functiei de motivare in cadrul afacerii mici Pentru reuita unei ntreprinderi mici un rol important l joac capacitile profesionale ale subordonailor i creativitatea lor. Pentru implicarea angajailor i dirijarea comportamentelor lor spre realizarea obiectivelor generale ale ntreprinderii, este necesar ndeplinirea corespunztoare a funciei de motivare de ctre manager, prin utilizarea unor tehnici i mijloace de stimulare moovanonal, practicarea unui stil de conducere corespunztor situaiei. Ca urmare a numrului redus de angajai, managerul unei ntreprinderi mici cunoate efectiv fiecare subordonat/colaborator. Aceasta-i permite si evalueze adecvat contribuia i eforturile fiecruia in obinerea rezultatului final. Unul dintre cei mai reprezentativi factori motivatinali ai personalului ntr-o ntreprindere mic, cu toate c resursele financiare sunt limitate, rmne stimularea material, care poate s se prezinte sub form de salarii, premii, ajutoare materiale sau de alte beneficii materiale. Dac este utilizat forma dat de motivare, e important ca managerul s-i fac pe salariai s neleag c este imposibil o cretere a salariilor fr o cretere a profiturilor. In caz contrar, ntreprinderea este condamnat la faliment, iar angajaii ei pot deveni someri. Un factor de motivaie i satisfacie pentru angajai pot deveni nsi desfurarea activitii in cadrul ntreprinderii date, posibilitatea de autorealizare, precum i atmosfera din cadrul ei, deoarece anume ntreprinderea este locul unde angajaii petrec cea mai mare parte din timp. Reuita afacerii depinde, n mare msur, de climatul i relaiile interpersonale din cadrul ntreprinderii mici. Capacitii managerului de a crea o atmosfer de colaborare i unitate a personalului, a spiritului de echip i ajutor reciproc dintre angajri. Pentru o ntreprindere mic nu este suficient ca managerul s fie un conductor bun, el trebuie sa fie un adevarat leder, o auturitate in care angajatii sa aiba incredere, pe care il vor insoti... 56 Erorile cele mai fregvente in gestiunea afacerii -Deosebirile sensibile de optici, temperament intre cadrele care evalueaza,unii fiind foarte critici,altii dinpotriva,astfel aceleasi evaluari reflecta calitati, aptitudini,eforturi. -Evaluatorii simpatizeaza in masura diferita persoanele supuse evaluarii. -Supraprecierea evenimentelor survenite in ultimna perioada, cea ce modifica realizmul evaluatorilor si incurajeaza oportunizmul salariatilor evaluati.

-Tendintele pacifiste ale evaluatorilor pentru a evita discutiile contradictorii,ceea ce se manifesta printro inbunatatire generala,artificiala a rezultatelor evaluarii. -Incompetenta evaluatorilor,care nu cunoaste bine metodele de avaluare si nu are aptitudinile necesare acestui proces deosebit de complex. 57 Cauzele incetarii activitatii unei afaceri Alegerea ideii care nu este cea mai potrivit iniial ideea de afaceri prea unic i original, ns lansndu-se pe pia cu ea, ntreprinztorul descoper" c exist alte afaceri, care ofer acelai produs sau serviciu, piaa este satisfcut sau cererea este mult mai mica dect s-a prognozat. Lipsa unei echipe manageriale. ntreprinztorul ncearc s rezolve totul de unul singur. Ocupndu-se de lucrurile mrunte, care pot fi realizate de alte persoane, el se epuizeaz i-i rmne puin timp pentru lucrurile importante legate de gestiunea i dezvoltarea afacerii. Lipsa unui plan. Lucrurile nu pot s decurg la voia intmplarii, iar din cauza lipsei unui plan adecvat, a unei viziuni clare despre afacere intreprinztorul nu va avea anse de succes. Insuficiena resurselor financiare-este o cauz important a eecului afacerii. Previziunea incorect a cheltuielilor duce ta aceea c afacerea la un moment dat nu mai dispune de resurse financiare pentru a-i acoperi cheltuielile. Un ntreprinztor priceput trebuie s in cont de cheltuielile i costurile pentru o perioada ndelungata de timp. Amplasament nefavorabil. i cel mai bun magazin poate s dea faliment dac nu este amplasat unde trebuie. Cnd ntreprinztorul este n cutarea unei locaii, este important s in cont de traficului pietonal i rutier, de facilitatea de a gsi afacerea, infrastructura, aproprierea altor afaceri etc Cu toate c nu exist un amplasament ideal, mai potrivit este acela care permite cel mai bine realizarea scopurilor, lund n considerare costurile amplasrii i veniturile posibile. Subestimarea competiiei. Chiar i o idee de afaceri excelent nu garanteaz succesul pe pia, deoarece exist concureni, care vor rspunde provocrii, propunnd produse mai performante. Lipsa unei strategii de marketing. Cu toate c este frecvent vehiculat afirmaia c produsele bune singure se vnd, realitatea confirm contrariul. Pentru ca acestea sa ajung la consumator, el trebuie s fie informat i motivat s cumpere i, ce-i mai important, s rmn. Lipsa de numerar. Afacerea poate fi profitabil, ns insuficiena de numerar, ca urmare a ncasrilor ntrziate, creeaz probleme serioase. Astfel, fatreprinztorul nu dispune de bani suficieni pentru a achita salariile angajailor, a acoperi plile pentru servicii etc Dezechilibrul ntre ncasri i pli nu permite a desfura normal activitatea i poate duce la nchederea acesteia. * Erori n selectarea personalului Succesul oricrei afaceri depinde^ fa mare msur, de angajai, deoarece ei realizeaz ideea de afaceri. Dac angajaii sunt incompeteni, se eschiveaz de la munc, nu sunt politicoi cu clienii, este foarte mare probabilitatea c afacerea va eua. Clienii vin acolo unde sunt ateptai, respectai i li se ofer o deservire i produse de calitate. Lipsa controlului. lipsa unui control regulat nu permite rapid a depista problema, iar ntrzierea poate s coste mult, ca urmare a imposibilitii nlturrii ei. 58 Solutii de depasire a problemelor Exista mai multe solutii de depasire a problemelor: Din start trebuie de ales o idee potrivita Angajarea unei echipe manageriale calificate Elaborarea unui plan Preveziunea corecta a cheltuielilor pentru o perioada indelungata de timp Gasirea unui amplasament favorabil , luind in considerare costurile amplasarii si veniturile posibile Elaborarea unei startegii de marketing Controlul continuu a afacerii 59 Metode de incetare a activitatii unei efaceri ncetarea temporar Decizia privind ncetarea temporar a activitii ntreprinderii trebuie s fie declarat la oficiul teritorial al Camerei de nregistrri de Stat, activitatea fiind suspendat pe o perioad de pn la 3 ani. Pentru suspendarea temporar a activitii, ntreprinztorul trebuie s: prezinte n scris o cerere privind suspendarea activitii ntreprinderii la oficiul teritorial al Camerei de nregistrri de Stat; publice n Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz refritor la suspendarea activitii ntreprinderii cu indicarea termenului suspendrii; informeze creditorii privind ncetarea temporar a activitii i s atepte expirarea a 2 luni, termen de naintare a creanelor de ctre creditori; prezinte certificatele de Ia instanele financiare cu privire la nchiderea convenional a conturilor; predea tampila pentru pstrare oficiului teritorial al Camerei de nregistrri de Stat Ins foarte muli ntreprinztori i nceteaz activitatea far s fac nici o declaraie, din cauz formalitilor complicate i a costului lichidrii. Printre ntreprinztori chiar circul opinia c afacerea este simplu de deschis, dar dificil i scump de nchis. Incetarea definitiv Incetarea definitiv a activitii de antreprenoriat poate avea loc prin vnzarea afacerii, fuziunea sau asocierea cu alte ntreprinderi, transferarea ei ctre membrii familiei, lichidarea sau declararea falimentului acesteia. Spre deosebire de celelalte metode de ncetare a activitii, lichidarea poate fi realizat n baza deciziei fondatorului sau a instanei judectoreti, ca urmare a insolvabilitii afacerii, neprezentrii drilor de seam, nclcrilor legislaiei etc

Procedura de lichidare a afacerii reprezint un proces complicat, care include urmtoarele etape: formarea comisiei de lichidare sau desemnarea lichidatorului, care se va ocupa de lichidarea afacerii;

publicarea n dou numere consecutive ale Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidarea ntreprinderii cu indicarea termenului-limit de naintare a creanelor de ctre creditori; informarea n termen de 1 5 zile de la ultima publicare a creditorilor despre lichidarea ntreprmdrii, termenul de naintare a creanelor, care este de 6 luni de la data ultimei publicaii a avizului n Monitorul Oficial al 'Republicii Moldova. Prin hotrrea de lichidare se poate prevedea un termen mai mare; In ntocmirea procesul ui-verbal de evaluare a activelor ntreprinderii, listei creanelor naintate de creditori i sumei acestora, precum i rezultatul exarnmni lor. Aceste documente se aprob de ctre fondatorii (asociaii) mtreprmderii i instana de judecat, care au luat hotrrea de lichidare, i se aduc la cunotina fiecrui creditor; ntocmirea proiectului bilanului de lichidare, care s reflecte valoarea de bilan i valoarea de pia a activelor, inclusiv creanele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator i datoriile care se afl pe rol n instana judectoreas n termen de 1 5 zile de la data expirrii termenului de naintare a creanelor, executarea tuturor creanelor creditorilor. Creanele creditorilor fa de ntreprinderea ce se lichideaz se execut din contul bunurilor acestei n urmtoarea ordine: creanele cetenilor fa de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii lor sau n legtur cu moartea, pe calea capitalizrii plilor respective pe unitate de timp; creanele lucrtorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioada de pn la 6 luni precedente lurii hotrrii de lichidare; - achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pn la un an precedent lurii hotrrii de lichidare i pe alte creane ale creditorilor, - alte creane ale creditorului; intocmirea bilanului de lichidare i prezentarea, o dat cu predarea bunurilor rmase ale mtreprmderii, fondatorilor (asociailor) acesteia, instanei de judecat, prin a cror decizie a fost nfiinai. repartizarea bunurilor rmase dup executarea creanelor creditorilor, depunerea n termen de 3 zile de la data aprobrii bilanului de lichidare la Camera nregistrrii de stat a cererii de radiere a ntreprinderii din Registrul de Stat al ntreprinderilor, la cererea de radiere se anexeaz toate actele necesare . In termen de 3 zile de la data primirii actelor Camera de nregistrri de Stat adopt decizia de radiere din registru i n termen de 3 zile informeaz organele fiscale i statistice privind radierea ntreprinderii. Afacerea se consider lichidat cnd informapa despre aceasta a fost radiat din Registrul de Stat al intreprinderilor.
60 Incetarea definitiv Incetarea definitiv a activitii de antreprenoriat poate avea loc prin vnzarea afacerii, fuziunea sau asocierea cu alte ntreprinderi, transferarea ei ctre membrii familiei, lichidarea sau declararea falimentului acesteia. Spre deosebire de celelalte metode de ncetare a activitii, lichidarea poate fi realizat n baza deciziei fondatorului sau a instanei judectoreti, ca urmare a insolvabilitii afacerii, neprezentrii drilor de seam, nclcrilor legislaiei etc Procedura de lichidare a afacerii reprezint un proces complicat, care include urmtoarele etape: formarea comisiei de lichidare sau desemnarea lichidatorului, care se va ocupa de lichidarea afacerii;

publicarea n dou numere consecutive ale Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidarea ntreprinderii cu
indicarea termenului-limit de naintare a creanelor de ctre creditori; informarea n termen de 1 5 zile de la ultima publicare a creditorilor despre lichidarea ntreprmdrii, termenul de naintare a creanelor, care este de 6 luni de la data ultimei publicaii a avizului n Monitorul Oficial al 'Republicii Moldova. Prin hotrrea de lichidare se poate prevedea un termen mai mare; In ntocmirea procesul ui-verbal de evaluare a activelor ntreprinderii, listei creanelor naintate de creditori i sumei acestora, precum i rezultatul exarnmni lor. Aceste documente se aprob de ctre fondatorii (asociaii) mtreprmderii i instana de judecat, care au luat hotrrea de lichidare, i se aduc la cunotina fiecrui creditor; ntocmirea proiectului bilanului de lichidare, care s reflecte valoarea de bilan i valoarea de pia a activelor, inclusiv creanele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator i datoriile care se afl pe rol n instana judectoreas n termen de 1 5 zile de la data expirrii termenului de naintare a creanelor, executarea tuturor creanelor creditorilor. Creanele creditorilor fa de ntreprinderea ce se lichideaz se execut din contul bunurilor acestei n urmtoarea ordine: creanele cetenilor fa de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii lor sau n legtur cu moartea, pe calea capitalizrii plilor respective pe unitate de timp;

creanele lucrtorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioada de pn la 6 luni precedente lurii hotrrii de lichidare; - achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pn la un an precedent lurii hotrrii de lichidare i pe alte creane ale creditorilor, - alte creane ale creditorului; intocmirea bilanului de lichidare i prezentarea, o dat cu predarea bunurilor rmase ale mtreprmderii, fondatorilor (asociailor) acesteia, instanei de judecat, prin a cror decizie a fost nfiinai. repartizarea bunurilor rmase dup executarea creanelor creditorilor, depunerea n termen de 3 zile de la data aprobrii bilanului de lichidare la Camera nregistrrii de stat a cererii de radiere a ntreprinderii din Registrul de Stat al ntreprinderilor, la cererea de radiere se anexeaz toate actele necesare . In termen de 3 zile de la data primirii actelor Camera de nregistrri de Stat adopt decizia de radiere din registru i n termen de 3 zile informeaz organele fiscale i statistice privind radierea ntreprinderii. Afacerea se consider lichidat cnd informapa despre aceasta a fost radiat din Registrul de Stat al intreprinderilor.