Strategia de Dezvoltare Socio-Economica A Raionului Falesti 2022-2030

STRATEGIA DE DEZVOLTARE
SOCIO-ECONOMICĂ
A RAIONULUI FĂLEȘTI
(2022-2030)
APROBAT PRIN DECIZIA

CONSILIULUI RAIONAL FĂLEȘTI
NR___/_____________/________
Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești
ABREVIERI.............................................................................................................................................. 2
INTRODUCERE .......................................................................................................................................3
I. PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ..............................................9
1.1. Inițierea procesului de planificare.......................................................................................................9
1.2. Înființarea echipei de planificare.........................................................................................................9
1.3. Concordanța strategiei de dezvoltare raionale cu cele regionale.......................................................11
II. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI FĂLEȘTI.........................................................12
2.1. Date Generale.....................................................................................................................................12
2.2. Așezarea geografică și cadrul natural.................................................................................................15
2.3. Mediul înconjurător………................................................................................................................20
2.4. Analiza situației demografice.............................................................................................................28
2.5. Infrastructura transportului.................................................................................................................33
2.6. Aspecte tehnico-edilitare....................................................................................................................39
2.7. Economie ...........................................................................................................................................49
2.8. Educație..............................................................................................................................................58
2.9. Sport…...............................................................................................................................................65
2.10 Cultură și turism………………..……….…………….…………….………………….…………..69
2.11 Sănătate.............................................................................................................................................87
2.12 Asistență socială................................................................................................................................94
2.13 Capacitate instituțională...................................................................................................................102
2.13.1. Consiliul Raional Fălești.........................................................................................................102
2.13.2. Egalitate de gen.......................................................................................................................108
2.13.3. Societatea Civilă......................................................................................................................111
III. ANALIZA SWOT SECTORIALĂ....................................................................................................115
3.1. Infrastructura de utilități ...................................................................................................................115
3.2. Capacitate Instituțională………….…………………………………………………………..…….117
3.3. Domeniul economic..........................................................................................................................119
3.4. Edificii Sociale și Societate Civilă....................................................................................................121
IV. CADRUL GENERAL AL STRATEGIEI .......................................................................................123
4.1. Viziunea...........................................................................................................................................123
4.2. Misiunea...........................................................................................................................................123
4.3. Valorile Strategice............................................................................................................................124
4.4. Obiectivele Strategice......................................................................................................................125
4.5. Etapele de implementare..................................................................................................................130
4.6. Riscuri și impedimente în procesul de implementare, metode de preîntâmpinare...........................131
V. MONITORIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE..................................................................135
5.1. Cadrul instituțional de monitorizare..................................................................................................135
5.2. Raportare și indicatori de monitorizare.............................................................................................137
VI. PLANUL DE ACȚIUNI....................................................................................................................149
6.1. Considerațiunile generale..................................................................................................................149
VII. IMPACTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE............................................189
1
ABREVIERI:
APL Administraţia Publică Locală
ADR Agenţia de Dezvoltare Region ală
AEÎ Asociaţia de Economii şi Împrumut
AEE Agenţia pentru Eficienţă Energetică
BS Bugetul de Stat
BL Bugetul Local
BR Buget Raional
CIS Comisia pentru Implementarea a Strategiei
IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii
IDEP Institutul de Dezvoltare şi Expertiză a Proiectelor
EP Echipa de planificare
GŢ Gospodărie Ţărănească
FEN Fondul Ecologic Naţional
FEE Fondul pentru Eficienţă Energetică din Moldova
FISM Fondul de Investiţii Sociale din Moldova
FMF Federaţia Moldovenească de Fotbal
FNDR Fondul Național pentru Dezvoltare Regională
FRN Fondul Rutier Naţional
ME Ministerul Economiei
MS Ministerul Sănătății
ONG Organizaţii Non-Guvernamentale
PPP Parteneriat Public Privat
PM Punct Medical
CS Centru de Sănătate
RDN Regiunea de Dezvoltare Nord
RDC Regiunea de Dezvoltare Centru
RDS Regiunea de Dezvoltare Sud
RM Republica Moldova
SRL Societate cu Răspundere Limitată
SA Societate pe Acţiuni
UE Uniunea Europeană
OMF Oficiul Medicilor de Familie
CE Consiliul Europei
UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Cultură și Știință
2
Introducere
Elaborarea unui document strategic și asumarea principiilor, strategiilor, direcțiilor
de dezvoltare și a programelor prioritare generează acțiuni integrate, corelate și corect
planificate, cu rol în ameliorarea / eliminarea unor disfuncționalități apărute în cadrul
proceselor complexe evolutive, dar și în îmbunătățirea parametrilor ce definesc viața
urbana/rurală. De asemenea, strategia de dezvoltare definește și fundamentează proiectele
prioritare majore, ce pot face obiectul diferitelor programe de finanțare.
Strategia trasează orientările generale ale dezvoltării viitoare a raionului din punct
de vedere economic, social, cultural, al învăţământului, al turismului, al dezvoltării rurale
ş.a., asigurând valorificarea resurselor materiale, financiare, informaţionale şi umane de
care dispune raionul Fălești. Procesul de elaborare a Strategiei a vizat implicarea tuturor
actorilor interesaţi în acest demers: autorităţi locale, cetăţeni, prestatori de servicii, servicii
desconcentrate, mass-media ş.a. Viziunea ce s-a conturat ca rezultat al acestui proces
participativ este aplicabilă pentru întreg teritoriul raionului Făleși în perspectiva anilor
2022-2030, cuprinzând principiile şi valorile care stau la baza dezvoltării strategice a
raionului. În contextul realităţilor economico-sociale şi politice actuale (criza economică,
pandemia de COVID-19, continuarea reformelor și posibilitatea atragerii de fonduri
externe), Consiliul raional Fălești are nevoie de un instrument de lucru pentru organizarea
activităţilor, prioritizarea investiţiilor şi gestionarea eficientă a resurselor necesare pentru
dezvoltarea domeniilor de care răspunde direct, instrument care să fundamenteze
dezvoltarea, promovarea şi implementarea unor proiecte ce vor contribui la progresul
general al raionului.
Din această perspectivă, o importanţă deosebită o are capacitatea Consiliului
raional de a-şi planifica şi utiliza resursele limitate cu scopul de a satisface nevoile în
continua creştere ale comunităţii locale.
Trasarea unei strategii de dezvoltare socio-economică reprezintă primul pas spre
progres, deoarece acest document stabilește dezvoltarea locală drept o prioritate și
stimulează procesul de evoluție. Planificarea strategică clarifică direcţiile şi domeniile spre
care se orientează efortul comun de dezvoltare al comunităţii, atât pe termen mediu, cât şi
pe termen lung.
3
Având în vedere aceste deziderate precum şi necesitatea includerii noilor proiecte

de investiţii aflate în derulare, a celor în perspectivă şi a master planurilor deja existente pe
anumite domenii, s-a hotărât elaborarea unei noi Strategii de dezvoltare a raionului Fălești,
care să cuprindă priorităţi clare, cu obiective evaluate din punct de vedere financiar, a căror
posibilitate de realizare să rezulte dintr-o proiecţie bugetară multianuală și disponibilitatea
fondurilor de investiții pentru perioada 2022-2030.
Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii sunt următoarele:
❖ Principiul realităţii. Această strategie prezintă potenţialul, vorbește despre

etapa de dezvoltare şi specifică baza de plecare în cadrul procesului de
dezvoltare durabilă;
❖ Principiul continuităţii şi sustenabilităţii. Programul va fi îmbunătăţit
continuu şi după adoptarea acestuia de către Consiliul Raional, pentru a

reflecta necesitățile raionului;
❖ Principiul cunoaşterii caracteristicilor locale. Strategia a fost elaborată în
urma unei analize atente a trăsăturilor specifice a raionului.

❖ Principiul armonizării. Strategia este elaborată în concordanță cu
obiectivele de dezvoltare existente la nivelul Uniunii Europene.
Existența unei strategii concrete de dezvoltare și implementarea ei treptată duce la

o creștere simțitoare a calității vieții și la reducerea disparității rural-urbane, atât de vizibilă
în prezent. Deoarece în cadrul raionului Fălești și la nivel local există discrepanțe în ce
privește nivelul de trai, este necesară o strategie care să unifice populația și să genereze
dezvoltarea în ansamblu, pentru ca să existe armonie și prosperitate în toate privințele.
Un alt aspect important al strategiilor de dezvoltare este că astfel, comunitatea
poate atrage proiecte naționale și europene de finanțare și asistență. Aceste proiecte
reprezintă o oportunitate de dezvoltare în ritm rapid, lucru de care comunitatea are nevoie
pentru a-și atinge obiectivele de propuse.
4
Utilitatea elaborării Strategiei de Dezvoltare este susţinută de argumente, care în

esenţă vizează:
•Existența unei strategii de dezvoltare -

•Utilizarea resurselor umane care creează/facilitează obținerea
și logistice existente - resurselor financiare ce susțin
elaborarea unei strategii de procesele de dezvolare la nivelul
dezvoltare locală contribuie local. Strategia clarifică pentru toți
Utilizarea resurselor umane
pe teren mediu și lung la factorii implicați în programele de

gestionatrea mai eficientă a ajustare sau dezvoltare socială, care
sunt obiectivele urmărite de
Planificarea
resurselor locale (resurse
umane, financiare, logistice autoritățile locale, rolul strategiei de
etc.), permițând mobilizarea dezvoltare fiind acela de a modifica
la cote superioare a acestora optica elaborării unor planuri
în vederea atingerii conjuncturale prin care se urmărește
obiectivelor propuse în elaborarea planurilor de
cadrul strategiei de "supraviețuire imediată" (satisfacerea
dezvoltare. unor nevoi imediate). Acestă
perspectivă imediată trebuie înlocuită
cu perspectiva dezvoltării strategice.
Prin urmare, scopul acestei lucrări este de a realiza o analiză desfășurată la nivelul
raionului, în vederea identificării principalelor probleme cu care se confruntă fiecare
localitate, precum şi definirea unei strategii de dezvoltare rurală. Diagnoza raionului a fost
realizată pe mai multe nivele:
Nivelul statistic
Evaluarea activității
APL
Strategia de Dezvoltare a raionului Fălești reprezintă un document cuprinzător,

care reflectă valorile comunităţii locale şi stabileşte obiectivele de dezvoltare, ce trebuie
realizate. Documentul prezintă viziunea asupra viitorului raionului și indică direcţiile
5
principale de dezvoltare, printr-o succesiune de proiecte, ce se vor concretiza într-o listă

finală de acţiuni concrete și măsurabile.
De asemenea, Strategia de Dezvoltare reprezintă principalul instrument de lucru al
Consiliului Raional Fălești, care va orienta gândirea, decizia şi acţiunea către obiectivele
superioare sau către premisele obiectivelor. Contextul ales pentru elaborarea Strategiei de
dezvoltare este definit de aplicarea modelelor europene de dezvoltare socială, economică
şi de mediu şi opţiunea faţă de modelul de dezvoltare durabilă.
Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale a determinat adaptarea
tuturor propunerilor de acţiuni și activități, pentru ca într-un final Strategia de Dezvoltare
Socio-Economică să se alinieze la așteptările locuitorilor raionului Fălești. Importanţa
întrunirii aspirațiilor băștinașilor este bazată atât pe certitudinea implicării viitoare a
comunităţii în implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală, cât şi de posibilitatea
asumării depline şi conştiente a acesteia.
Metodologic, prezenta strategie are la bază şi se fundamentează pe următoarele
instrumente şi proceduri de lucru:
6
Un instrument important în realizarea Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică este

Analiza SWOT, prin care sunt determinate Punctele forte (Strengths), Punctele slabe
(Weaknesses), Oportunităţile (Opportunities) şi Ameninţările (Threats).
În baza rezultatelor obţinute şi a analizei tendinţelor de dezvoltare, au fost elaborate

recomandările pentru dezvoltarea socio-economică a raionului Fălești. Acestea sunt în
formă de obiective, programe și acţiuni/proiecte pentru o perioadă de 7 ani. Pentru a putea
participa la realizarea obiectivelor cuprinse în Strategia de Dezvoltare Socio – Economică,
Consiliul Raional Fălești îşi va concentra activitatea în următoarele direcţii:
Dezvoltarea Modernizarea și
mediului dezvoltarea
economic și sistemelor:
competitiv, educative,
beneficiând de o medicale,
infrastructură culturale și
modernă sociale
Promovarea și
implimentarea în
Managementul activitatea APL a
rațional al resurselor princiilor
naturale disponibile și guvernamentării și
eliminarea deșeurilor implicarea locatarilor
în procesul de luare a
deciziilor
7
Responsabili de implementarea strategiei de acţiuni sunt Primăriile şi Consiliul

raional Fălești, precum şi instituţiile administrative locale de profil (educaţie, sănătate etc.).
Strategia de acţiuni, ca instrument de planificare şi implementare, conţine un set de politici
sectoriale pe domenii de activitate, un potențial asociativ și organizațional bazat pe resurse
umane competente, pe societate civilă implicată și dotare competitivă, pe o participare
activă a tuturor actorilor societății în viața comunității, ce se aplică într-un termen
determinat, în scopul realizării obiectivelor generale, fixate în strategia de dezvoltare socio-
economică a localităţilor.
Strategia este corelată cu cele mai importante documente strategice naţionale,

sectoriale și regionale.
❖ Strategia Naţională de Dezvoltare ,,Moldova 2030”;

❖ Strategia Națională de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova (2022-
2028);
❖ Strategia Sectorială de Dezvoltare ,,Educaţia – 2020”;
❖ Strategia Naţională de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020;
❖ Strategia de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie pentru anii 2014 – 2028;
❖ Strategia de Gestionare a Deșeurilor în Republica Moldova, pentru anii
2013 – 2027;
❖ Strategia de Dezvoltare a Turismului ,,Turism 2020";
❖ Strategia de Dezvoltare Regională Nord 2016-2020;
❖ Programul regional sectorial în domeniul alimentării cu apă şi canalizare
din Regiunea de Dezvoltare Nord;
❖ Programul regional sectorial în domeniul managementului deşeurilor solide
din Regiunea de Dezvoltare Nord;
❖ Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești pentru anii
2013-2020;
❖ Strategia pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în Republica
Moldova pe anii 2017-2021
8
1.PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE SOCIO-

ECONOMICĂ
1.1. Iniţierea procesului de planificare
Raionul Fălești are nevoie de crearea şi promovare unei viziuni strategice în ceea ce
priveşte dezvoltarea sa pe plan socio-economic. Lipsa unei viziuni fundamentale duce la o
activitate administrativă dezorganizată, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se pot
consuma irațional resurse valoroase. Experienţa internațională a demonstrat că proiectele
şi programele operaţionale funcționează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru
închegat şi când există o coordonare clară și bine organizată dinre programele și strategiile
de dezvoltare la nivel national, regional și local.
Așadar, planificarea strategică are drept scop principal definirea reperelor de

dezvoltare a raionului Fălești pe o perioadă de 9 ani. Etapele metodologice principale ale
procesul de planificare strategică au fost următoarele: realizarea unor analize preliminare
a situației de facto, stabilirea unei viziunii clare asupra dezvoltării raionului Fălești, analiza
sectorială a domeniilor cu o importanță strategică şi, la final, elaborarea documentului
strategic propriu-zis.
Valorile și principiile ce au stat la baza procesului de planificare strategică au fost:
Implicarea Continuitatea
Transparența Obiectivitatea Coerența
comunității proceselor
1.2. Înfiinţarea echipei de planificare

Factorul esențial în inițierea procesului de planificare strategică este identificarea
resurselor locale, care pot fi văzute ca principalele oportunități de dezvoltare pe viitor a
localității. Iniţierea procesului de planificare strategică a început cu Decizia nr.68-d din 04
9
noiembrie 2021, prin care s-a aprobat următoarea componență nominală a grupului de
lucru:
Secretariatul Comisiei
1 Sergiu FÎNTÎNA Președintele raionului, președintele grupului de lucru
2 Mihai PRODAN Vicepreședintele raionului, vicepreședintele grupului de lucru
3 Oxana MĂRGINEANU Secretarul consiliului raional, secretarul grupului de lucru
Membrii Grupului
1 Veaceslav FUSU Vicepreședintele raionului
2 Veaceslav TAMBUR Vicepreședintele raionului
3 Janna COJOCARI Șef Direcția Generală Finanțe și Economie
4 Ion POVIVAILOV Șef Secția Economie
5 Emilia CIOBANU Șef Direcția Generală Asistență Socială Protecție a Familiei și
Copilului
6 Mariana OSADȚA Șef Direcția Generală Educație și Cultură
7 Valeriu MOTELICA Șef Direcția Agricultură și Alimentație
8 Ana BORDENIUC Șef Secția Administrație Publică
9 Sergiu BUNCIUC Șef Serviciul Relații Funciare și Cadastru
10 Constantin CUSCHEVICI Șef Secția Construcții, Gospodărie Comunală și Drumuri
11 Victor CIMPOIEȘ Șef Serviciul Cooperare Transfrontalieră, Integrare Europeană și
Atragerea Investițiilor
12 Boris DEDOV Consilier raional
13 Larisa BAZILEVSCHI Consilier raional
14 Grigore NEGOIȚA Consilier raional
15 Eduard BALICA Consilier raional
16 Oleg MAMAI Consilier raional
17 Vasile GROSU Șef Direcția Inspecția pentru Protecția Mediului Fălești
18 Sergiu CHIRUȚA Șef Agenția de Ocupare a Forței de Muncă Fălești
19 Oleg TUREVICI Șef Ocolul Silvic Fălești
20 Iulia COVALIOVA Director Centrul regional pentru tineri Fălești
21 Denis CURCIUC Reprezentant al Mediului în Afaceri (domeniul comerț)
22 Nicolae CHIHTENCO Reprezentant al Mediului în Afaceri (domeniul agricultură)
23 Emil COLIBAN Redactor șef Postul raional de radio ECO FM
Membrii EP au fost selectaţi astfel încât să fie acoperite toate domeniile planului
strategic. La înfiinţarea EP s-a ţinut cont de voinţa fiecărui membru propus de a se implica
în procesul de planificare strategică a raionului.
La etapa de iniţiere a procesului de planificare strategică a fost contractată o
companie specializată în planificare strategică pentru facilitarea elaborării prezentei
Strategii. Facilitatorul, în persoana domnului Buga Andrei, a explicat importanţa elaborării
strategiei, paşii de urmat, metode şi tehnici de abordare a comunităţilor, precum și metode
de analiză ale comunităţilor din cadrul raionului Fălești. Aceste cunoștințe sunt esențiale
în identificarea necesităţilor raionului și stabilirea domeniilor pentru elaborarea Strategiei
10
de Dezvoltare Socio-economică a raionului Fălești. Au fost expuse metodele de consultare

a comunităţii: workshop-uri, metoda discuţiei, ședință de analiză. Membrii EP au decis să
utilizeze metodele discuției și sedințelor de analiză, iar procesul de consultare a
comunităților a durat 3 săptămâni, după care a urmat şedinţa de analiză şi interpretarea
cercetării efectuate. Pentru a da rezultate, planificarea strategică trebuie însoţită de
promovarea la nivelul administraţiei publice locale a unui management strategic integrat,
la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul
comunității.
1.3. Concordanţa strategiei de dezvoltare raionale cu cele regionale

La elaborarea Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești s-a ţinut
cont de prevederile din Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”, aprobată prin
Legea nr. 166 din 11 iulie 2012, precum și de Programele de dezvoltare a raionului Fălești,
Programul Sectorial în Eficiența Energetică pentru Regiunea de Dezvoltare Nord, Strategia
reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător (2016-2021), Programul
Regional Sectorial de Management al Deșeurilor Solide pentru Regiunea de Dezvoltare
Nord și alte documente de politici relevante. APL a participat la toate întrunirile ce au vizat
stabilirea priorităţilor, obiectivelor pe termen mediu şi lung în vederea definirii planului
strategic de acţiuni de dezvoltare socio-economică durabilă a Raionului Fălești. Nemijlocit
raionul Fălești este identificat în programele de dezvoltare la compartimente precum:
Diversificarea Creşterea Renovarea

producției Dezvoltarea Salubrizarea
competitivităţii turismului teritoriului reţelelor de
agricole producţiei locale drumuri locale
Avantajele concordanţei Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești cu

strategiile sus menţionate se vor materializa în posibilitatea accesării mai multor surse de
finanţare pentru infrastructura publică de utilităţi (apă potabilă, sistemul de canalizare,
infrastructura drumurilor, etc.), dar și prin creşterea suportului financiar din partea
donatorilor externi.
11
II. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI FĂLEȘTI
2.1. Date generale
Raionul Făleşti este situat în partea nord-vest a Republicii Moldova, fiind parte
componentă a Regiunii de Dezvoltare Nord. Oraşul Făleşti este centrul administrativ al
raionului, aflându-se la o distanță de 125 km de municipiul Chişinău şi 58 km de la Iaşi,
România. Teritoriul raionului Fălești cuprinde o suprafață de 1072,6
km2. Prima atestare documentară a raionului Făleşti, datează
din anul 1429, pe când domnitorul Moldovei, Alexandru
cel Bun confirmă unui vornic dreptul de a stăpâni
un şir de sate printre care şi cel unde trăia
Ion Falevici. A doua mențiune datează cu
anii 70-80 ai secolului XVII-lea, şi deja
poartă denumirea de Făleşti. Perioada
după 1812 cunoaşte o intensă dezvoltare
economică şi culturală. Hramul oraşului se
sărbătoreşte pe 22 mai de Sf. Nicolae.
Oraşul Făleşti este centrul administrativ al raionului cu acelaşi nume, situat în partea
de nord-vest a Republicii Moldova. Prima atestare documentară, care poate fi considerată
ca referitoare la Făleşti, datează din anul 1429, cînd domnitorul Moldovei Alexandru cel
Bun a confirmat unui vornic dreptul de a stăpîni un şir de sate printre care şi cel unde trăia
Ion Falevici. A doua menţiune datează cu anii 70-80 ai secolului al XVII-lea, conţinând de
acum şi denumirea de Făleşti. După anul 1812, Făleştii, de acum – orăşel, a cunoscut o
perioadă de intensă dezvoltare economică. Aici erau numeroase prăvălii mărunte, depozite
de cherestea, adusă de pe debarcaderele apropiate ale Prutului şi furnizată în împrejurimi,
aveau loc iarmaroace săptămânale. La mijlocul secolului al XIX-lea în Făleşti trăiau
negustori, meseriaşi şi alte pături ale populaţiei. Ceva mai târziu începe să funcţioneze
prima întreprindere industrială pentru producerea lumânărilor, o cărămidărie, câteva
12
pielării. Din anul 1995 Făleştiul s-a înfrăţit cu oraşul Botoşani din România. De asemenea,
oraşul are relaţii de înfrăţire cu localitatea Herţa din Ucraina.
Orașul Fălești se mândrește cu o stradă pietonală construită în perioada interbelică,
o stradă pavată cu caldarâm acum circa o sută de ani.
În conformitate cu prevederile Legii privind organizarea administrativ-teritorială a

Republicii Moldova, raionul Fălești este constituit din 76 de localități, împărțite în 33 de
unități administrativ-teritoriale de nivelul I:
➢ 1 oraș cu o localitate în componență;

➢ 20 de comune cu 42 de sate în componență;
➢ 12 sate, care nu aparțin nici unei comune
Unitate Denumire Localități componente Populație Consilieri

1 orașul Fălești 16 335 23
2 comuna Albinețul Albinețul Vechi, Albinețul Nou, Rediul 2 512 13
Vechi de Jos, Rediul de Sus
3 satul Bocani 1 211 9
4 satul Catranîc 1 247 9
5 satul Călinești 2 562 13
6 comuna Călugăr Călugăr, Frumușica, Socii Noi, Socii 2 709 13
Vechi
7 comuna Chetriș Chetriș, Chetrișul Nou 1 501 11
8 comuna Ciolacu Ciolacu Nou, Ciolacu Vechi, Făgădău, 6043 13
Nou Pocrovca, Șoltoaia
9 comuna Egorovca Egorovca, Gara Catranîc, Ciuluc 1 698 11
10 comuna Făleștii Făleștii Noi, Pietrosul Nou 2 172 11
Noi
11 satul Glinjeni 3 264 13
12 comuna Hiliuți Hiliuți, Răuțelul Nou 2 018 11
13 satul Hîncești 1 023 9
13
14 comuna Horești Horești, Lucăceni, Unteni 1 103 9

15 satul Ilenuța 1 460 9
16 comuna Ișcălău Ișcălău, Burghelea, Doltu 2 458 11
17 satul Izvoare 1 941 11
18 comuna Logofteni Logofteni, Moldoveanca 1 218 9
19 satul Mărăndeni 2 523 13
20 satul Musteața 1 471 9
21 comuna Natalievca Natalievca, Beleuți, Comarovca, 1 981 11
Ivanovca, Popovca, Țapoc
22 satul Năvîrneț 2 506 13
23 comuna Obreja Obreja Veche, Obreja Nouă 2 485 11
Veche
24 comuna Pietrosu Pietrosu, Măgura, Măgura Nouă 811 9
25 comuna Pînzăreni Pînzăreni, Pînzărenii Noi 1 301 9
26 satul Pîrlița 3 356 13
27 comuna Pompa Pompa, Pervomaisc, Suvorovca 1 035 9
28 comuna Pruteni Pruteni, Cuzmenii Vechi, Drujineni, 2 317 11
Valea Rusului
29 satul Răuțel 4 008 13
30 comuna Risipeni Risipeni, Bocșa 1 921 11
31 comuna Sărata Sărata Veche, Hitrești, Sărata Nouă 4 434 13
Veche
32 comuna Scumpia Scumpia, Hîrtop, Măgureanca, 3 381 13
Nicolaevca
33 comuna Taxobeni Taxobeni, Hrubna Nouă, Vrănești
14
2.2. Așezarea geografică și cadrul natural
2.2.1. Poziția geografică
Raionul Făleşti este situat în partea nord-

vest a Republicii Moldova, fiind parte
componentă a Regiunii de Dezvoltare Nord.
Raionul Fălești se învecinează cu raionul
Glodeni la nord, cu municipiul Bălți la nord-
est, cu raionul Ungheni la sud, cu raionul
Sîngerei la est și cu România la vest.
Suprafața raionului Fălești este de 1072,6

km², iar a oraşului Făleşti – 4,29 km², cu
perimetrul de 15,13 km.
2.2.2. Cadrul natural

O particularitate a Regiunii nord-
vest este aceea că are în componenţă
aproape toate formele de relief, unele dintre
ele fiind specifice numai acestei regiuni,
ceea ce imprimă anumite particularităţi
vieţii economice, sociale, culturale,
educaţionale a acestei zone. Una din
principalele bogăţii naturale ale raionului
Fălești o prezintă resursele de sol, care
datorită fertilității asigură securitatea
alimentară a populației raionului și de
asemenea reprezintă o componentă
esențială în economia raionului.
15
ARIILE NATURALE PROTEJATE DIN RAIONUL FALESTI
Rezervația științifică „Pădurea Domnească”
Rezervația știintifică „Pădurea Domnească” a fost constituită în anul 1993 în scopul

prezentării celor mai reprezentative păduri de lunca și a comunităților de plante și animale
rare. Este cea mai bătrână din ținut și una din cele mai vechi păduri de lunca din Europa.
Ea este amplasată pe o distanță de 40 km în cursul de mijloc al r. Prut și ocupă lunca r. Prut
pe tot întinsul ei din cadrul raioanelor Glodeni și Fălești, având o suprafață de 6032 ha.
Majoritatea teritoriului rezervației este acoperit cu pădure de luncă. Una din cele mai
deosebite valori ale rezervației reprezintă parcela cu stejari seculari cu o vârstă de peste
200-250 de ani, care depășesc înalțimea de 30-35 de metri. Este valoros și învelișul ierbos
al rezervației, unde predomina racotelul, piciorul caprei, lăcrămioarele, brebeneii, toporașii
si altele. Tot aici pot fi văzute specii de plante rare: angelica, laleaua pestriță, giocelul alb,
viorelele ș.a. În cadrul rezervației s-a
păstrat o rețea de bălți care servesc ca
habitat al păsărilor de apă, inclusiv a
celor migratoare. Este bine dezvoltată și
fauna acestor locuri pitorești, unde
putem întâlni cerbul nobil, căprioara,
mistrețul, bursucul, nevăstuica, pisica
sălbatică, jderul de pădure, vidra și alte
animale.
Dintre reprezentanții ornitofaunei fac parte așa specii de baltă ca viesparul, acvila
pitică, acvila tipătoare, egreta mare albă, specii migratoare- codalbul, soimul dunarean,
acvila imperială, vulturul pescar, cocostârcul negru, lebăda cucuiată.
Variația speciilor floristice și a celor faunistice în rezervația științifică „Pădurea

Domnească” confirmă importanța ei ca depozit natural al genofondului floristic și faunistic,
folosirea lui în scopuri științifice, ecologice, culturale și recreative. Rezervaţia Natural
Științifică „Pădurea Domnească” dispune de un potențial natural bogat pentru dezvoltarea
turismului rural și ecologic. Anual rezervaţia este vizitată de circa 6-7 mii de turişti, în
mare parte elevi ai liceelor din republică şi studenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior,
16
în special facultăţile de geografie, biologie, silvicultură care în afară de asta îşi desfășoară
practica de teren pe teritoriul rezervaţiei. În ultimii ani a fost dezvoltată și o infrastructură
în domeniu. A fost construită zimbrăria, grație proiectului „Amenajarea traseului
ecoturistic Pădurea Domnească", finanțat de ADR Nord din Fondul Național pentru
Dezvoltare Regională. Proiectul respectiv a avut ca obictiv să contribuie la dezvoltarea
activităților turistice, culturale și de agrement în spațiul rural. Au fost construite 3
pensiuni a câte 7 locuri de cazare fiecare, spații pentru camping, o parcare pentru
autoturisme la lacul relict La Fontal.
Rezervația peisagistică Risipeni
Rezervația pesagistică Risipeni, sectorul Fălești este situată de-a lungul satelor
Bocșa, Risipeni și Izvoare pe o suprafață de 221 ha, care își ia începutul în apropierea
traseului internațional Iași-Bălți. În componența rezervației sunt incluse împrejurimile
satelor respective, care se deosebesc printr-o frumusețe rară, bucurând ochiul vizitatorilor.
Pe teritoriul rezervației peisagistice Risipeni își iau începutul mai multe izvoare care
își varsă apele în rîul Gîrla Mare, afluent al rîului Prut.
17
Rezervația peisagistică Izvoare
După spusele localnicilor, încă câteva secole în urmă, fâșiile forestiere din partea
locului se uneau cu cele ale satului Bocșa, Rediul de Sus, Lucăceni, apoi continuau spre
înălțimile și luncile satelor din vecinătate, formând un covor verde și frumos. Astăzi acest
covor se numește rezervația peisagistică Izvoare. Ea este și cea mai mare rezervație
peisagistică din partea locului, deosebindu-se prin frumusețea peisagelor și poienilor
fascinante, lacurile de o frumusete rară, cărările și potecile bătătorite de către vizitatori.
Este unul din cele mai atrăgătoare și solicitate locuri de agrement în sânul naturii din
sectorul Fălești. Aici încă din vremuri mai de demult se organizau diferite festivaluri
culturale, concursuri ale activității artistice, ziua roadei și altele. Astăzi a venit timpul să
restabilim acele frumoase tradiții, folosind la maximum atât potențialul educativ al ariilor
protejate, cât și cel recreativ și cultural. Pe teritoriul rezervației peisagistice Izvoare se află
2 iazuri cu o suprafață de 2,5 și 1,5 hectare, care servesc ca loc de agrement pentru locuitorii
satelor Bocșa, Risipeni și Izvoare.
18
Rezervația peisagistică Caiuceni Nagornoe
Fiind un peisaj geografic de un farmec deosebit, rezervația peisagistică Caiuceni-

Nagornoe, cu o suprafață de 202 ha, este situată pe teritoriile primăriilor Pruteni și
Albinețul Vechi. În componența ei sunt incluse pădurile și terenurile din apropierea satelor
Lucăceni, Valea Rusului, Pruteni, Rediul de Sus și Musteața.
Deosebindu-se prin relief, dealurile, povârnișurile și văile împădurite se aseamănă

cu cele din Codrii Moldovei. Partea de est a rezervației atrage atenția prin numărul
impunător de moșuroaie de furnicari, care ajung până la o înălțime de 1,5- 2 metri și se află
unul lângă altul.
Rezervația respectivă este vestită atât prin peisage și poiene atrăgătoare ale naturii,
cât și prin monumentul naturii „Arborele secular”, ce se află pe teritoriul ei, oamenii harnici
și gospodari din satul Rediul de Sus în frunte cu neobositul Nicolae Chictenco, care
necătând la faptul că se află la o înălțime impunătoare față de alte localități, ani la rând
cresc roade bogate.
Membrii primei cooperative agricole din partea locului, ce trăiesc și muncesc chiar
pe teritoriul rezervației peisagistice respective, au fost primii care s- au ocupat cu creșterea
și comercializarea plantelor medicinale.
Conținutul și aspectul câmpurilor de pe teritoriul rezervației peisagistice parcă

concurează cu fascinantele și atrăgătoarele poiene ale rezervației însăși, dorind să devină
tot atât de frumoase și folositoare omului.
19
Sectorul reprezentativ cu vegetație silvică Călinestii Mici
Un alt monument al naturii din parțile Făleștilor este sectorul reprezentativ cu

vegetație silvică Călinestii Mici, ce cuprinde un teren de 7 ha la sud-est de satul Călinești
la câțiva km de rezervația științifică „Pădurea Domnească” și cuprinde o vegetație
forestieră bogată. Deținătorul funciar în prezent este ocolul silvic Călinesti și Gospodăria
Silvică de Stat Glodeni.
Afară de aceasta, nu departe de acest monument al naturii se află alte două obiecte,
ce prezintă interes atât din punct de vedere natural, cât și cultural și estetic. Este vorba de
mănăstirea Acoperemântul Maicii Domnului, ce este situată pe teritoriul pădurii din
preajma comunei Navirneț și unul din cele mai amenajate și frumoase izvoare din partea
locului- Fântâna Doamnei din satul Călinesti. Pe teritoriul mănăstirii Acoperemântul
Maicii Domnului, care se află în mijlocul unei păduri de o frumusete rară, cresc mai mulți
arbori seculari, ce necesită să fie luați sub ocrotirea statului. Mai mulți ani la rând izvorul
Fântâna Doamnei din comuna Călinesti aprovizionează cu apă o jumătate de sat și mai
mulți călători care se opresc special pentru a gusta apa cristalină și gustoasă din el.
2.3 Medilul înconjurător
2.3.1. Clima
Clima în raionul Fălești este continentală, caracteristică Regiunii de Nord, cu veri
călduroase şi secetoase, iar iernile geroase. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -
5°C, iar a lunii iulie sunt +19,5°C. Cantitatea medie anuală de precipitaţii variază între 500-
600 mm. Pentru întreaga regiune nordică, intensitatea regimului termic rămâne a fi mai
scăzută decât în restul teritoriului țării. se încadrează în zona cu climă temperat–
continentală, care se caracterizează prin ierni cu variaţii mari şi frecvente ale temperaturii
aerului, cu puţină zăpadă, veri lungi, călduroase cu cantităţi nu prea mari de precipitaţii, ce
cad în general sub formă de averse.
Altitudinea nesemnificativă şi relieful de podiş au favorizat formarea pe acest

teritoriu a unei clime specifice pentru această regiune geografică.
20
Conform raionării agroclimatice teritoriul cercetat face parte din al II raion al

Republicii Moldova. Se caracterizează cu o temperatură medie anuală de +9°C.
Temperatura medie pozitivă se menţine 9 luni de zile.
Temperatura medie lunară a celei mai calde luni ale anului (iulie) +21°C, a celei mai
reci luni (ianuarie) -3°C. Anual pe întregul teritoriu se urmăresc zile cu temperatură +30°C,
iar în unii ani temperatura aerului poate atinge maximul absolut de +40°C. În iernile reci
temperatura aerului se poate coborî pînă la -31°C. Iarna cu temperaturi foarte joase cade
rar – 5 ori în decurs de 100 ani. Primele îngheţuri se remarcă, de obicei, la jumătatea lunii
octombrie, iar ultimele îngheţuri la jumătatea lunii aprilie. Durata perioadei fără îngheţuri
constituie 180-190 zile. Solul începe să îngheţe la sfârşitul lunii noiembrie şi se dezgheaţă
la jumătatea lunii martie. Adâncimea îngheţurilor atinge 43-65 cm. Învelişul de zăpadă
apare la începutul lunii noiembrie şi dispare în luna martie - jumătatea lunii aprilie. Asupra
repartiţiei stratului de zăpadă influenţează atât condiţiile locale, dar și relieful.
În prima decadă a lunii martie are loc trecerea de la perioada rece la cea caldă. În
timpul anului vânturile bat preponderent din 2 direcţii opuse: în timpul iernii de la nord-
est, în timpul verii de la sud-est.
Umiditatea aerului are o importanţă mare pentru gospodăriile agricole. Umiditatea

relativă, se caracterizează prin valori medii anuale de 71-76%. Pe parcursul anului valorile
umidităţii relative variază cu valori mai înalte în luna decembrie (84-90%) şi mai mici în
luna mai (60-65%). Se remarcă o frecvenţă înaltă a ceţurilor, mai ales în perioada rece a
anului, din luna octombrie până în luna martie (20-45 zile). În perioada caldă a anului, din
luna aprilie până în luna septembrie, ceţurile se observă mai rar, de la 2 zile la 10 zile.
Regiunea respectivă se încadrează în zona cu umiditate insuficientă.
2.3.2. Relieful
Relieful raionului Făleşti este caracterizat de cîmpii deluroase, fragmentate de rîpe.
După caracterul reliefului, teritoriul raionului poate fi clasificat în 3 zone: zona Codru,
zona de Stepă Bălți, zona Prut. Zonei Codru i se atribuie partea de sud - est a raionului, ce
se mărgineşte cu codrii de nord, unde înălțimea reliefului ajunge la 388 metri (Movila
Măgura). În zona respectivă relieful este deformat de mari alunecări de teren. Zona de stepă
21
a Bălțului situată în partea de nord – vest a raionului se caracterizează printr-un relief mai
liniştit. De la platoul central, pe care trece cumpăna apelor rîului Prut şi Nistru la sud–est
se întinde o creastă care iese la rîul Prut în zona raionului Ungheni. Aceasta desparte zona
de stepă a Bălțului de cea a zonei Prut, ce evidențiază o nivelare a reliefului cu descreştere
în direcția rîului Prut şi trecerea treptată în luncă în partea de nord– vest.
Teritoriul raionului Fălești are un înveliş de soluri destul de variat şi se include în
provincia pedologică silvică a Moldovei de Nord cu soluri brune şi cenuşii de pădure. Cele
mai răspîndite sunt ciornoziomuri tipice şi obişnuite, ce ocupă 63% din toate terenurile
arabile. Suprafața totală a fondului funciar din Făleşti este de 2642 ha, dintre care terenul
intravilan ocupă 516 ha. Cea mai mare pondere o dețin terenurile cu destinație agricolă –
1189 ha. Acest indicator corespunde localităților urbane medii cu un grad de urbanizare
relativ înalt. Bonitatea medie a terenurilor cu destinație agricolă este de 67 unități.
Teritoriul raionul Făleşti este înzestrat cu mai multe zăcăminte naturale, inclusiv: nisip şi
pietriş (Ţruteni, Valea Rusului), piatră pentru construcție (movila Măgura).
O importanţă economică mare o au de asemenea, solurile aluviale, care se formează

în luncile râurilor sub vegetaţie ierboasă hidrofilă de cele mai diferite specii. Se
caracterizează printr-o stratificare bine pronunţată, culoare cenușie închisă, compoziţia
mecanică eterogenă, carbonaţii acumulându-se la suprafaţă. Aceste soluri conţin o cantitate
redusă de humus, care reprezintă unul din indicii principali ai fertilităţii.
2.3.3. Flora și fauna

Flora şi fauna constituie factorii de solificare prin aportul cărora conţinutul de
materie organică ce se încorporează anual sau periodic în sol se transformă prin procese de
mineralizare sau resinteză de noi substanţe în procesul de humificare. În esenţa sa procesul
de solificare este un proces biologic întrucît organizmele vegetale şi animale determină
procesul pedogenetic esenţial de solificare-bioacumularea. Solificarea începe numai după
instalarea vieţii în stratul de rocă afînat prin dezagregare şi transformată prin alterare.
Diversitatea condiţiilor naturale şi belşugul de hrană au condiţionat dezvoltarea unei lumi
animale deosebite. Însă, în prezent, din cauza valorificării intense a teritoriului, fauna
regiunii, ca şi flora, a devenit mult mai săracă. Creşterea populaţiei şi aratul pământului,
22
vânatul intensiv au dus la reducerea numărului unor specii de animale, iar în unele cazuri
chiar la dispariția lor. Sub vegetaţia de silvostepă s-au format solurile cernoziomice.
Vegetaţia naturală de stepă s-a mai păstrat pe nişte sectoare, dar şi acolo ea este schimbată
din cauza păşunatului necontrolat a animalelor. Din plante care se întîlnesc pe aceste
sectoare fac parte diferite specii de negară, părul porcului, păiuşul brăzdat, pirul gras, coada
şoarecului. Vegetația este reprezentată de plante specifice zonelor de câmpie, cu unele
particularități de stepă și silvostepă. În total, pădurile și fâșiile forestiere ocupă o suprafață
de 11 239 ha. Speciile de arbori mai răspîndite sunt: stejarul, carpenul, fagul, frasinul,
arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură agricolă: cerealiere,
legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță de vie.
Fauna din sol contribuie la afînarea mecanică a solului, la formarea diferitor canale,
găuri, la amestecarea materialului din diferite orizonturi, la formarea unei structuri
specifice, la amestecarea resturilor organice cu partea minerală. O acţiune importantă o au
vertebratele care sapă galerii contribiuind la transportarea unei cantităţi mari de pămînt din
straturile profunde în cele superficiale şi invers. Pădurile găzduiesc un bogat regn animal.
Dintre mamifere se întâlnesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, mistrețul,
bursucul, țistarul, iar dintre păsări: vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara,
potârniche, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Cele mai răspândite specii de
pești din lacuri și iazuri sunt: crapul, sîngerul, novacul, carasul, știucă, șalăul, plătica,
baboiul, țiparul.
2.3.4. Solurile
De calitatea solurilor depinde în mare măsură productivitatea plantelor de cultură,
dezvoltarea sectorului zootehnic, situaţia ecologică şi bunăstarea populaţiei, mai cu seamă
a celei din spaţiul rural. În Regiunea de Nord a Republicii Moldova predomină solurile
tipice − cenuşii de pădure şi de cernoziom cu o fertilitate sporită şi cu o alcalinitate înaltă.
Doar pe terasele de-a lungul râurilor Nistru şi Prut au pătruns aici din sud cerealele de
stepă, sub care s-au format cernoziomuri, caracteristice regiunii din preajma Dunării,
regiune în proporţie de mai mult de nouă zecimi predomină peisajele culturale agricole,
apărute cu mai mult de 100 de ani în urmă. Pe câmpii au fost plantate livezi mari. Acesta
23
este meleagul merelor bune. Aici sunt condiţii optime pentru concentrarea agriculturii −
crearea unor vaste domenii comune de câmpuri şi livezi.
Factorii naturali care favorizează degradarea solurilor sunt ploile cu caracter torenţial
din perioada caldă a anului, relieful accidentat al terenurilor agricole (circa 80%), rocile
parentale salinizate sau cu o textură nefavorabilă, nivelul şi mineralizarea apelor freatice.
Cel mai mare impact asupra calităţii solurilor, care favorizează activizarea şi intensificarea
proceselor de degradare, este provocat de factorul antropogen. Astfel, privatizarea
terenurilor şi parcelarea fondului funciar, nerespectarea asolamentelor agricole,
neefectuarea măsurilor antierozionale, neimplementarea recomandărilor şi bunelor practici
de protecţie şi conservare a solurilor au complicat posibilitatea gestionării eficiente a
resurselor de sol. Pe parcelele înguste privatizate, amplasate de-a lungul pantelor,
prelucrarea solului se efectuează în aceeaşi direcţie (din deal în vale), ceea ce accelerează
eroziunea. Necontrolat, din propria iniţiativă a deţinătorilor de terenuri, deseori suprafeţe
considerabile din cele mai calitative soluri se exclud din circuitul agricol și rămân nelucrate
sau lăsate paragină.
Nota medie de bonitate a solurilor pe ţară constituie 67 de puncte. Aceasta se reduce
anual, în funcţie de activizarea proceselor de degradare: eroziuni, dehumificări,
destructurări, compactări secundare, soloneţizări şi salinizări, înmlăştiniri, etc. În mod
indirect, procesul respectiv are şi alte consecinţe: înnămolirea iazurilor şi a altor bazine
acvatice, poluarea solurilor, a apelor subterane cu produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi,
distrugerea căilor de comunicaţie și a construcţiilor hidrotehnice.
Tot mai acută devine problema poluării locale a solurilor cu deşeuri şi substanţe
nocive. În jurul localităţilor se transportă şi se depozitează haotic deşeuri de diferite
categorii şi provenienţă. În afară de deşeurile depozitate în locurile autorizate şi spontane
(rampele, platformele şi poligoanele), cantităţi semnificative de deşeuri, preponderent
solide, sunt transportate (aruncate) în râpi, în fâşiile forestiere, în canale şi râulețe, pe
marginea drumurilor, pe terenurile deteriorate, etc. Aceste deşeuri poluează, în primul rând,
solul.
24
2.3.5. Resursele de apă

Rețeaua hidrografică a raionului Fălești este formată din următoarele rîuri: Prut,
Camenca, Șovățul Mare și Șovățul Mic, Gîrla Mare, Soltoi, Lucaceni, Obreja, Gîrlișor,
Colmațui, Ciulucul Mare și Ciulucul de Mijloc și Răuțel. Suprafața sistemului hidrografic
al raionului este de 318 km.
Un rol important în alimentarea localităților raionului Fălești este finalizarea
construcției apeductului ”Aprovizionarea cu apă a or.Fălești din rîul Prut”. Până la moment
la construcția obiectului nominalizat au fost valorificate mijloace financiare în sumă de
115,6 mln.lei, fiind alocate de:
- Buget de stat - 6,27 mln.lei
- Consiliul raional Fălești - 26,14 mln.lei
- Fondul Ecologic Național - 31,39 mln.lei
- ADR Nord - 46,4 mln.lei
- ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru irigare Ungheni„ - 5,4 mln.lei
În anul 2020, au fost finalizate lucrările de construcție-montaj a unei porțiuni a
apeductului magistral Prut-Fălești, cu o lungime de circa 18 km. Apa din râul Prut a ajuns
la stația de tratare a apei din orașul Fălești. Valoarea totală a lucrărilor a constituit circa
35,15 milioane de lei, banii fiind alocați din bugetul statului prin Fondul Național pentru
Dezvoltare Regională. Construcția sectorului de apeduct construit a fost executat în cadrul
proiectului de dezvoltare regională „Asigurarea orașului Fălești cu apă din râul Prut 2”,
implementat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord.
Importanța acestui proiect este vital atât pentru orașul Fălești, cât și pentru
localitățile din raion. Lucrările prevăzute în devize au fost executate în volumele și termenii
stabiliți în contract. Următorul obiectiv este ca apa potabilă să ajungă în casele locuitorilor
orașului Fălești. Acest lucru urmează să fie realizat în cadrul unui proiect finanțat de
Uniunea Europeană”, deoarece obiectivul de a aduce apa potabilă în casele cetățenilor este
un important domeniu de intervenție atât la nivel regional, cât și la nivel național.
Prin realizarea acestui proiect de dezvoltare regională s-a urmărit crearea soluțiilor
locale și regionale pe termen mediu și lung pentru asigurarea cu apă potabilă din râul Prut
a locuitorilor orașului Fălești, contribuind astfel la dezvoltarea economică, protecția
mediului și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. În perspectivă, proiectul prevede
25
crearea condițiilor pentru conectarea la apeduct a tuturor localităților din raionul Fălești și
5 localități din raioanele Ungheni și Glodeni.
Calitatea apelor este influenţată foarte mult de activitatea umană. Principalii
indicatori specifici de poluare analizaţi de către Centrele de Investigaţii Ecologice sunt
conţinutul de amoniu, azotiţi, azotaţi, consumul chimic şi biologic de oxigen, materiile în
suspensie. Concentraţia poluanţilor în apele de suprafaţă variază în funcţie de anotimp, cea
mai înaltă fiind în perioada caldă a anului. Calitatea apei din râurilor mici se caracterizează
printr-un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriţi, compuşi ai cuprului, produse
petroliere, fenol, substanţe tensioactive, substanţe ce degradează biochimic (CBO5),
precum şi printr-un nivel redus al conţinutului de oxigen dizolvat în apă.
Insalubritatea localităţilor vine pe măsura lipsei unor sisteme de evacuare ale
deşeurilor dar şi odată cu nerespectarea măsurilor elementare de protecţie a surselor de apă.
Poluarea apelor de suprafaţă este cauzată, în cele mai multe cazuri, de către sectorul
gospodăriei comunale (ape reziduale epurate insuficient, deversări ale apelor neepurate din
sistemul comunal, managementul neadecvat al deşeurilor menajere solide), de către
sectorul agrar (dejecţii animaliere acumulate, depozite de pesticide, etc.) şi de către sectorul
energetic, cum ar fi depozitele de produse petroliere, staţiile de alimentare cu petrol și alte
surse de poluare contin uă.
Apele meteorice rezultate în urma precipitaţiilor vin în contact cu terenul şi în
procesul scurgerii, antrenează atât scurgerile de ape uzate, cât şi deşeurile, îngrăşămintele
chimice, pesticidele, astfel că în momentul deversării în receptor acestea conţin un număr
mare de poluanţi. Un pericol iminent de poluare a apelor subterane îl prezintă sondele
arteziene abandonate, care de obicei, au coloana de tubaj deteriorată ori gura sondei
deschisă, ceea ce facilitează amestecul apelor pluviale cu cele de adâncime şi înrăutăţirea
calităţii straturilor acvifere.
2.3.6. Calitatea aerului

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează
transportul poluanţilor în mediu. Poluarea aerului are multe şi semnificative efecte adverse
asupra sănătăţii umane şi poate provoca daune atât florei cât şi faunei în general și tocmai
din aceste motive ar trebuie să acordăm o atenţie deosebită activităţii de supraveghere,
26
menţinere şi de îmbunătăţire a calităţii aerului. Calitatea aerului este determinată de

emisiile de poluanți atmosferici provenite din multe dintre sursele majore, de exemplu
transport, industrie și generarea de energie electrică, sunt reglementate în prezent și, în
general, sunt în scădere, însă nu întotdeauna conform așteptărilor.
În atmosferă sunt eliberați diferiți poluanți dintr-o mare varietate de surse.
Transportul rutier, agricultura, termocentralele, industria și gospodăriile care mai practică
arderea deșeurilor, preponderent de origine vegetală (frunze uscate, vegetație după
colectarea roadei pe câmp, crengi după curățarea pomilor etc.), ceea ce are un impact direct
asupra calității aerului, sunt cele mai mari surse de poluanți atmosferici. Arderea deșeurilor
în aer liber generează o serie de factori poluanți: dioxina, poluarea cu particule (fum),
hidrocarburi aromatice policiclice, compuşi organici volatili, monoxid de carbon,
hexaclorbenzen şi cenuşă. Unele din efectele nocive ale acestui proces nociv sunt: riscul
de boli de inimă, afecţiunile respiratorii, agravează emfizemul pulmonar, cauzează eczeme,
cauzează ameţeli şi dureri de cap. Arderea frunzelor în perioada de toamnă - primăvară
duce atât la poluarea aerului, probleme de sănătate, cât și la incendii dezastruoase,
deteriorarea straturilor de ozon al atmosferei. Acţiunile de protecţie şi de ameliorare a
calităţii aerului atmosferic la sursa de poluare se aplică insuficient de către agenţii
economici şi autorităţile administraţiei publice locale. Gradul de poluare a aerului
atmosferic pe parcursul ultimilor 20 de ani demonstrează o tendinţă descrescătoare, din
cauza staţionării întreprinderilor industriale la prima etapă şi creşterea numărului unităţilor
de transport auto începând cu anul 2000.
Majoritatea obiectelor industriale poluatoare dispun de una şi mai multe surse
staţionare de poluare. Acest lucru demonstrează că managerii unor întreprinderi industriale
generatoare de emisii nocive în atmosferă, precum şi cazangeriile obiectelor sociale
întreprind deja acţiuni de reducere a emisiilor şi ating unele performanţe ecologice în acest
sens. Circa 60% din emisiile de poluanţi în atmosferă sunt produse de gazele de eşapament
ale surselor mobile. S-a constatat că 80% din cantitatea de CO2 este produsǎ în primele 2
minute de funcţionare a motorului şi reprezintǎ 11% din totalul gazelor de eşapament
emise. Normele privind limita de emisie a substanţelor poluante în mediul înconjurător
sunt învechite şi nu sunt ajustate la standardele UE. Valorile-limită admisibile pentru
emisiile în atmosferă în cazul poluanţilor principali trebuie introduse gradual, începând cu
27
instalaţiile termoelectrice mari şi extinse treptat asupra altor surse de poluare şi substanţe
poluante. În plus, plăţile percepute pentru încălcarea normelor de poluare nu au efectul de
descurajare scontat asupra poluatorului şi sunt aplicate pentru prea multe substanţe. Din
aceste motive, sistemul trebuie revizuit. De asemenea, trebuie sporit cuantumul plăţilor
pentru emisiile poluanţilor semnificativi.
Proasta calitate a aerului are și un impact economic considerabil, ducând la creșterea
costurilor medicale, la reducerea productivității lucrătorilor și provocând daune solului,
culturilor, pădurilor, lacurilor și râurilor. Cu toate că poluarea aerului este deseori asociată
cu vârfuri și episoade de poluare, expunerea pe termen lung la doze mai mici constituie o
amenințare și mai gravă la adresa sănătății umane și a naturii.
2.4. Analiza situației demografice

Situația demografică a raionului Fălești la etapa actuală și repartizarea teritorială
reprezintă rezultatul unei îndelungate evoluţii a diferitor fenomene economice și sociale.
Se constată un decalaj semnificativ în dezvoltarea socio-economică și demografică în profil
teritorial, și aceasta constituie una din problemele principale ale securității demografice.
Considerând faptul că regiunea este o zonă populată din cele mai vechi timpuri, situația
demografică, conform datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică, populația
generală a raionului Fălești este în ușoară descreștere în ultimii 3 ani.
Este evident faptul că cea mai mare parte a populației locuiește în mediile rurale,
deși descreșterea numărului populației în sate este mai mare decât în centrul raional.
Populația centrului raional se menține relativ stabilă, deci nu putem vorbi despre o migrare
a rezidenților din sate spre orașul Fălești.
Descreșterea generală a numărului de populație se datorează descreșterii numărului

total de nașteri la nivel de raion cu 203 copii în intervalul anilor 2016 – 2018 și menținerii
relativ constante a ratei deceselor. Drept urmare, se înregistrează un spor natural negativ
de minus 2,2 persoane la 1000 de locuitori. Numărul persoanelor în etate (60+) reprezintă
o proporție de 18,9%, ceea ce indică numărul unei populații generale îmbătrânite.
28
Este de remarcat că numărul persoanelor în etate crește constant înregistrând o

majorare cu 3,5% pe parcursul anilor 2016 – 2018. Combinat cu natalitatea scăzută și în
continuu declin, putem prognoza o creștere în continuare a îmbătrânirii populației la nivel
de raion. Copiii reprezintă 23,8% din totalul populației, dar numărul general al copiilor (0
– 18 ani) este în descreștere în aceiași perioadă de timp, cu 541 persoane în total,
descreșterea în rândul fetelor și băieților fiind aproximativ egală. În oraș se înregistrează o
descreștere considerabil mai mică, comparativ cu mediile urbane și constituie minus 48
persoane, celelalte minus 493 persoane sunt din mediul rural. Acest fapt ne indică asupra
îmbătrânirii mai pronunțate a populației la sate și prognozează accelerarea procesului.
Tineriicu vârsta între 19 – 35 ani formează 23,7% din populația raionului, dar
numărul lor este la fel în descreștere în perioada analizată.
Populația adultă (36 – 59 ani) constituie 33,6% din totalul populației raionului și la
fel este în descreștere, ca și în categoriile precedente de vârstă. Pe parcursul a trei ani,
descreșterea a constituit 461 persoane, diferențele între mediile rural și urban fiind
neglijabile. În schimb, se înregistrează o diferență mare pe sexe, femeile înregistrând o
pierdere de 2,5 ori mai mare ca bărbații.
Analizând cifrele brute, populația aptă de muncă a raionului ar constitui aproximativ

57% din populația totală, iar rata de dependență demografică ar fi de 1,8%. Însă, indicele
este calculat fără calcularea persoanelor dependente de suport, din categoria persoanelor
apte de muncă. Conform datelor DASPFC, pe teritoriul raionului locuiesc 4166 persoane
cu dizabilități, dintre care 281 copii cu vârsta de până la 18 ani. Din totalul populației,
persoanele cu dizabilități reprezintă o pondere de aproximativ 4,5%. Este de remarcat
faptul că separat, persoanele adulte reprezintă o pondere mult mai mare a dizabilității
(5,5%) decât copiii (1,3%) în populațiile lor. Acest lucru indică asupra faptului că numărul
persoanelor cu dizabilități crește odată cu înaintarea în vârstă, datorită unor factori exogeni.
Structura etnică a populației raionului este estimată în baza recensământului

populației din 2014 realizat de Biroul Național de Statistică, constituie:
29
Structura etnică a raionului Fălești
moldoveni români ucraineni ruși alte etnii
Cu părere de rău, populația teritoriilor perifice se reduce cu ritmuri rapide atât în

rezultatul sporului natural negativ cât și refluxului migrațional, datorită migrației populației
cu vârstă aptă de muncă. Emigrația în masă a devenit un factor determinant și pentru
evoluția populației din raionul Fălești și acest declin nu poate fi stopat, însă prin prisma
unor politici orientate spre îmbunătățirea calității vieții, ar putea fi redus ca intensitate.
Șomajul este un fenomen social contemporan, fiind o urmare a întâlnirii și

confruntării dintre cererea și oferta de muncă. Odată cu reducerea numărului populației
angajate şi reducerii numărului de locuri de muncă, ocuparea forței de muncă este una din
principalele probleme ce persistă în raion.
În perioada anilor 2018-2021 a scăzut nr. șomerilor care au beneficiat de servicii din
partea Direcției Ocuparea Forței de Muncă Fălești, de la 2547 la 1529 șomeri. De asemenea
a scăzut nr. persoanelor angajate în câmpul muncii, de la 540 la 80, una din cauze fiind și
diminuarea numărului de locuri de muncă vacante declarate de agenții economici (de la
924 în anul 2018 la 275 în anul 2021). Numărul șomerilor beneficiari de servicii de ocupare
și locuri de muncă libere declarate de agenții economici din raionul Făleşti, 2018-2021:
Indicatori 2018 2019 2020 2021

Nr. șomerilor care au beneficiat de servicii de 2547 1750 2383 1529
ocupare
Nr. Locurilor de muncă 924 575 335 275
Nr. șomerilor plasați 540 229 188 80
Sursa: Direcția Ocuparea Forței de Muncă a r. Fălești
30
Prezența şomajului în raion este cauzată de: lipsa locurilor de muncă atractive,
necorespunderea cererii cu oferta forței de muncă, disponibilizarea personalului, etc.
În anul 2018, majoritatea şomerilor înregistrați în raionul Făleşti, au fost persoane cu studii
gimnaziale (9 clase) – 779 de personae din nr. total înregistrați de 1371, urmat de persoane
cu studii secundar profesionale – 245 de persoane, şomeri cu studii superioare - 62 persoane
şi medii de specialitate -66 de persoane. Din numărul total de locuri de muncă libere
ponderea cea mai mare le revine muncitorilor necalificați, fiind solicitați cusători,
asamblori cablaje și mase plastice, hamali, măturători, etc.
Numărul şomerilor înregistrați pe grupe de vîrstă în raionul Făleşti în pperioada aniilor
2018-2021 reflectă următoarea situație:
2018 2019 2020 2021

șomeri-total 1371 803 1676 378
16-24 ani 286 87 128 34
25-29 ani 159 67 126 14
30-49 ani 553 352 822 141
50-65 ani 373 297 600 189
Sursa: Direcția Ocuparea Forței de Muncă Fălești
Ponderea cea mai mare a şomerilor o reprezintă cei cu vîrsta cuprinsă între 30-49
ani, categoria respectivă constituind 40,3% din numărul total de şomeri înregistrați în anul
2018, fiind urmați de cei cu vîrsta de 50-65 (27,2 %), iar nr. tinerilor cu vîrsta de 16-29 a
constuit 32.4 %. În anul 2021 ponderea tinerilor cu vîrsta de 16-29 ani din nr. total de
șomeri înregistrați a constituit 12,9 %, iar a celor cu vîrsta de 50-65 ani 50% din nr. total
înregistrați.
Formarea profesională a şomerilor este una din măsurile active gratuite, pe piața
forței de muncă, care orientează şomerii spre domenii ce sunt solicitate pe piața muncii.
În anul 2018 de către Direcția Ocuparea Forței de Muncă Făleşti au fost înmatriculați la
cursurile de formare profesională 59 şomeri, în 2019 -27 șomeri, 2020-6 șomeri, 2021-22
șomeri, astfel se observă o tendință de descreștere a nr. șomerilor înmatriculați, una din
posibile cauze fiind și pandemia de COV -19. Profesiile/meseriile cele mai solicitate au
fost: frizer, cosmetician, secretară, contabil (calificare medie), maseur, coafor. În
majoritatea cazurilor, cursurile sunt urmate la instituțiile de formare profesională din or.
Bălți. Angajarea lor în mare majoritate are loc de asemenea în or. Bălți. Există o discrepanță
între cererea și oferta pe piața muncii din r. Fălești. Pentru cele mai multe locuri de muncă
31
care sunt declarate vacante de către agenții economici (asamblor cablaje, asamblor mase
plastice, cusătoreasă (industria confecției) ori nu sunt organizate cursuri pentru aceste
profesii sau nu sunt solicitări din partea șomerilor de a urma un astfel de curs ca:
cusătoreasă, industria confecțiilor. O alternativă ar fi învățămîntul dual.
Principalele probleme constatate în raionul Fălești referitor la domeniul pieţii muncii sunt:
1. Insuficiența şi neatractivitatea ofertelor de angajare în raport cu necesitatea existentă
în raion care prevede:
- Locurile de muncă care sunt declarate de către agenții economici sunt în mare
majoritate doar pentru ocupațiile de asamblor mase plastice, asamblor cablaje,
cusătoreasă (industria confecțiilor)), iar majoritatea șomerilor care solicită un loc de
muncă, au alte calificări;
- Lipsa stimulentelor de ordin financiar şi profesional, precum şi premise reduse de
angajare a tinerilor specialişti în câmpul muncii.
2. Forța de muncă necorespunzătoare cerințelor angajatorilor:
- Lipsa cadrelor calificate;
- Mediul macroeconomic, ca unul dintre cei mai importanți factori de influență asupra
dezvoltării populației, determinat de oportunitățile de angajare în câmpul muncii
limitate, în special în cazul tinerilor, motivul fiind nivelul scăzut de retribuire a
muncii şi, ca rezultat, nivelul scăzut de trai. Respectiv, se evidențiază lipsa de
calificare şi competitivitate a specialiştilor, migrarea masivă, toate acestea generând
o slabă angajare a tinerilor în câmpul muncii din raionul Făleşti.
Recomandări piaţa muncii

Rezultatul ce vizează forța de muncă, impune formularea unui şir de recomandări
pentru soluționare a situației existente în domeniu, ce ar putea duce la rezolvarea
problemelor cu care se confruntă raionul Făleşti. În acest context, se propune promovarea
următoarele măsuri:
1. Educarea spiritului antreprenorial în crearea de locuri de muncă mai atractive în
raionul Făleşti cât şi în localitățile rurale, care prevede:
- crearea unui climat favorabil de dezvoltare a serviciilor prin combaterea şomajului
în rândul tinerilor şi prevenirea şomajului de lungă durată;
- acordarea subvențiilor pentru șomerii care inițiază o afacere.
32
- acordarea suportului întreprinderilor din sectorul rural care crează locuri de muncă.
2. Intensificarea colaborării autorităților publice locale cu Direcția pentru ocuparea

forței de muncă din Făleşti, prin realizarea următoarelor obiective:
- remedierea capacității de angajare a populației din raion prin crearea unui mecanism
mai eficient de colaborare între autoritățile publice locale şi Direcția ocuparea forței
de muncă din raion;
- promovarea imaginii şi acordarea serviciilor de mediere a muncii pentru persoanele
din raion, ceea ce ar asigura apariția unor noi oportunități de încadrare în cîmpul
muncii a forței de muncă disponibile;
- implicarea Direcției ocuparea forței de muncă şi a autorităților publice locale în
vederea elaborării şi coordonării unui program ce ar asigura instruirea în domeniul
afacerilor a persoanelor care doresc să inițieze o afacere;
- acordarea unor facilități suplimentare persoanelor tinere care, după însuşirea unei
meserii sau profesii, revin în raion, sate, comune, pentru a-şi desfăşura activitatea,
în special pentru acele profesii sau meserii care le-au însușit;
- elaborarea unor mecanisme de către autorităților publice locale în comun cu Direcția
ocuparea forței de muncă în vederea corelării cererii cu oferta pe piața muncii şi
prevenirii lipsei de forță de muncă calificată din raion, cît şi combaterea
discriminării şi promovarea incluziunii sociale prin asigurarea accesului la ocupare;
- organizarea cât mai frecventă a unor seminare sau ateliere de instruire în vederea
creşterii capacității reprezentanților autorităților publice locale în ceea ce priveşte
mecanismul de colaborare cu potențialii finanțatori ai proiectelor de infrastructură
socială din localitate.
2.5. Infrastructura transportului
Infrastructura de drumuri disponibilă este strâns legată de dezvoltarea economică a

regiunilor și nivelul de trai al populației. Numărul și starea nesatisfăcătoare a drumurilor
implică pentru gospodăriile casnice cheltuieli suplimentare pentru accesul la servicii
sociale, de sănătate, administrative, precum și de activitate economică. Un alt factor care
33
dictează cerințele față de infrastructura drumurilor este amplasarea comunităților, fiind

necesare drumuri de acces către centrele urbane.
Principalele componente ale infrastructurii rutiere a raionului sunt reprezentate de
magistrala națională M5, care face legătura raionului Fălești cu municipiul Chişinău şi
drumurile publice naționale care permite ieşirea la punctul vamal Costeşti-Stânca de la
hotar cu România, la punctele vamale Sculeni şi Ungheni de la granița cu România. Poziția
geografică avantajoasă, este caracterizată prin apropierea de importante oraşe atât din
Republica Moldova, distanța dintre oraşul Făleşti şi municipiul Bălți fiind de 28,3 km cât
şi din România, distanța dintre oraşul Făleşti şi Iaşi fiind de 58,9 km.
Locul raionului Făleşti în cadrul RDN se consideră o de linie de frontieră cu RDS
printr-o mulţime de trasee republicane şi locale, cum ar fi drumul regional R17 sau
drumurile naţionale R57, R16 precum şi o conexiune a drumului naţional R14 ce
traversează în mare parte raionul Sîngerei. Drumul naţional R16 şi cel regional R17
intersectează oraşul Făleşti, care îi oferă avantaje deosebite în contextul regional de
dezvoltare. Fiind la graniţa cu România, raionul Făleşti nu are legături rutiere directe cu
aceasta. Accesul la partea română este posibil prin traversarea traseului rutier naţional R16
pînă la intersectarea cu punctul vamal de frontieră din satul Sculeni. Lungimea traseului
pînă la punctul de frontieră Sculeni, r-l Ungheni este de aproximativ 27 km. Reţeaua de
drumuri publice ale raionului Făleşti este de 357,55 km inclusiv:
- 200,17 km – îmbrăcăminte din beton asfaltic;
- 18,25 km – îmbrăcăminte din beton ciment;
- 139,07 km – îmbrăcăminte din piatră spartă.
Raionul Făleşti dispune de infrastructură de transport feroviară, cea fluvială şi
aeriană lipseşte. Pe teritoriul raionului fiind 5 staţii feroviare, dintre care una pe teritoriul
oraşului Făleşti. În linii generale, per regiune, configuraţia căilor ferate este de un singur
tip – cu o singură linie.
Pentru orice activitatea economică este foarte importanţă infrastructura de
comunicaţii în transport, iar raionului Făleşti cât şi centrul raionul dispune de drumuri
locale îmbrăcate cu beton asfaltic, totodată pînă la punctul de frontieră cu România traseul
se întinde pe doar cca. 27 km care cu o viteză medie de 60 km/h poate fi traversat în cel
mult 30 minute.
34
Teritoriul raionului Fălești este traversat de 357,55 km de drumuri, inclusiv:

magistrale cu o distanță de 18,25 km din beton de ciment (M5 Frontiera cu Ucraina –
Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – Frontiera cu Ucraina).
Drumuri republicane- 66,17 km, inclusiv:
R16 Bălți – Fălești – Sculeni – Ungheni – 48,22km - beton asfaltic

R17 Fălești – Pîrlița – 17,95 km - beton asfaltic
Drumuri regionale- 131,55 km
G53 G57-Glodeni-Egorovca-R16 – 12,4km - beton asfaltic

G54 R16-Răuțel-Pompa-Glingeni-Catranîc-R16 – 36km:
18,5km – beton asfaltic; 17,5 – piatră spartă.
G58 R7-Pășcăuți-Călinești-Fălești-R16 – 22,17km - beton asfaltic
G60 G58-Călinești-Pruteni-Lucăceni-R16 – 25,5km;
6,5 km – beton asfaltic; 19km – piatră spartă.
G61 G58-Albinețul Vechi-Cuzmenii Vechi-G60 – 6,4km;
1,5 km - beton asfaltic; 4,9km – piatră spartă
G62 R16-Izvoare-Stolniceni-Sculeni-R16 – 8,1km;
0,5 km – beton asfaltic; 7,6 km – piatră spartă
G63 R17-Fălești-Bocani-Coșcodeni-M5 - 20,9km; 14 km – beton asfaltic; 6,9 km – piatră spartă
Drumuri raionale :141,58 km inclusiv:

• 58,43 km – beton asfaltic
• 83,15 km – piatră spartă;
În raionul Fălești starea drumurilor se consideră satisfăcătoare. Rolul prioritar revine

atât transportului auto, care este principalul tip de transport ce asigură deplasarea
35
mărfurilor, a pasagerilor şi legăturile de producere atât la nivel local, naţional şi

international, cât și transportului feroviar. Pentru transportarea călătorilor SRL „Gările
Auto Moderne” filiala Fălești deserveşte zilnic 148 de curse: inclusiv: 13 internaționale,
71 interraionale, 64 suburbane. La fel, este ruta ce uneşte oraşul Făleşti cu Gara Făleşti şi
care este deservită de 7 unități de transport, ce efectuează zilnic 29 de curse. Cele mai
solicitate itinerare sunt: Făleşti –Chişinău şi Făleşti – Bălți. În anul 2019, pentru
îmbunătățirea condițiilor de așteptare, au fost executate lucrări de reparație capitală a
clădirii autogării și a platformei de satiționare în sumă de 3,5 mln. lei. Locuitorii raionului
Făleşti pot beneficia şi de serviciile de transport oferite de o firmă de taxi. Pentru călătoria
cu transportul feroviar, în raionul Făleşti sunt 6 stații feroviare: Scumpia (punctul de intrare
în raion), Sărata Veche, Făleşti, Catranîc, Hiliuți, Reuțel (punctul de ieşire).
Responsabil de infrastructura drumurilor raionale este Secţia Construcţii,
Gospodărie Comunală şi Drumuri, care activează ca subdiviziune structurală în
componenţa Consiliului Raional Fălești.
Sarcina de bază a Secţiei constau în:
• Reparaţia şi construcţia obiectelor de menire social culturală.
• Aprovizionarea cu apă şi menținerea sistemului de canalizare a raionului.
• Gazificarea localităţilor raionului.
• Întreţinerea şi deservirea drumurilor raionale.
• Prestarea serviciilor comunale populaţiei.
• Calitatea serviciilor de transportare a pasagerilor.
• Problemele legate de electrificarea şi telefonizarea localităţilor.
• Amenajarea fântânilor şi izvoarelor.
• Problemele ce ţin de situaţia ecologică raională.
• Implementarea şi atragerea investiţiilor străine în raion.
• Lucrul cu petiţiile locuitorilor şi corespondenţa.
La moment s-au executat lucrările de reparație a drumului L251, care este drum de
acces spre satul Hîtrești, lucrările de reparație a drumului L243 R16 - drum de acces spre
satul Mărăndeni, L258 Sarata Nouă – Ciolacu Nou – Pocrovca, L242 Ciuluc – Hiliuți –
Răuțelul Nou, lucrările de întreținere a drumurilor publice locale (de interes raional).
36
Calitatea infrastructurii rutiere este elementul determinant al unei economii şi, fie
este un factor atractiv, fie unul respingător pentru imaginea raionului. Pentru lucrările de
reabilitare a drumurilor, au fost identificate resurse financiare considerabile din bugetul de
stat.
Nr 2017 2018 2019 2020

d/o (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei)
Total valorificat, inclusiv: 40 596,64 79 823,19 59 056,71 72 885,77
1 Consiliul Raional Fălești 12 723,69 11 171,7 1176,0 19 055,45
2 Administrația de Stat a Drumurilor 12 182,28 7 650,5 7 650,5 7 650,5
3 APL nivelul I 15 690,67 61 000,9 47 288,71 47 288,71
Anual, conform programului aprobat de către Ministerul Finanţelor şi Ministerul

Transportului şi Gospodăriei Drumurilor al RM din fondul rutier de stat se efectuează
lucrări de reparaţie şi întreţinere drumurilor locale. Pentru anul 2022, din fondul rutier au
fost alocate surse financiare pentru repararea drumurilor:
1 L257 ”Frumușica – Scumpia – stația Scumpia”

– 2018,87 mii lei 1 km beton asfaltic
2 L242 ”Ciuluc – Hiliuți – Răuțelul Nou”
– 2500,0 mii lei 1,2 km beton asfaltic
3 L-53 ”Călugăr – Musteața – G61 ”
4 L243 ”R16 – drum de acces spre s.Mărăndeni ”
5 L256 ”R17 – drum de acces spre s.Sarata Veche ”
– 2500,00 mii lei 1 km beton asfaltic
6 Lucrări de întreținere, administrare și asigurarea securității
circulației rutiere a drumurilor raionale
– 3500,0 mii lei
7 Efectuarea lucrărilor de proiectare
– 400,00 mii
8 Servicii de verificare a proiectelor și de resposabil tehnic
– 209,8 mii lei
În proces de implementare 2016-2021 este proiectul de reparație capitală al

drumului R16 Bălți – Fălești – Sculeni – Ungheni – 55 km, costul lucrărilor fiind de 50,5
mln. lei.
37
De către Consiliul raional Fălești, anual se aprobă un program pentru efectuarea

lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor în raionul Fălești. Pentru ultimii doi ani,
repartizarea surselor financiare au fost gestionate în felul următor:
Programul lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor Programul lucrărilor de întreținere și reparație a

publice pentru anul 2020 drumurilor publice pentru anul 2021
Denumirea drumului Lunginea Lungimea Volumul Denumirea Lunginea Lungimea Volumul
drumului, transonului, alocațiilor, drumului drumului, transonului, alocațiilor,
km km mii lei km km mii lei
Lucrări de întreținere, 141,58 141,58 3311,4 Lucrări de 141,58 141,58 3026,2
administrare și întreținere,
asigurare a securității administrare și
rutiere a drumurilor asigurare a
raionale securității rutiere
a drumurilor
raionale
L239 R16 - drum de acces 3,6 1,1 570,2 L258 Sărata Nouă - 8,0 2,0 2766,3
spre s. Pîrlița Ciolacu Nou -
Pocrovca
L243 R16 – drum de acces 2,9 1,5 4000,0 L253 Călugăr- 9,7 1,2 3873,0
spre s. Mărăndeni Musteața– G61
L251 Drum de acces spre ș. 1,2 1,2 3000,0 L257 Frumușica – 8,0 2,2 4748,93
Hitrești Scumpia – stația
Scumpia
L258 Sărata Nouă - 8,0 3,0 8646,8 L242 Ciuluc – Hiliuți – 8,0 1,2 720,0
Ciolacu Nou - Răuțelul Nou
Pocrovca
Servicii de 197,4 L243 R16 – drum de 2,9 281,66
responsabil tehnic access pre
s.Mărăndeni
Servicii de verificare 19,5 Servicii de 15,1
a proiectelor verificare a
proiectelor
Servicii de 190,3
responsabil tehnic
Total 19745,3 Total 17600,2
38
2.6. Aspecte tehnico-editare
2.6.1. Energie electrică
Raionul Făleşti este asigurat cu electricitate prin intermediul rețelelor de distribuție

care aparțin societății pe acțiuni „Red-Nord. Toate localitățile din raion sunt conectate la
rețelele electrice. Rețeaua este formată din:
• linii electrice aeriene cu tensiunea de 0,4 kv
• linii electrice aeriene cu tensiunea de 10 kv
• linii electrice prin cablu cu tensiunea de 0,4 kv

• linii electrice prin cablu cu tensiunea de 10 kv
• puncte de transformare
Totuşi, infrastructura de furnizare a energiei electrice este învechită, sunt dese

căderile de tensiune în rețea, iar în condiții climaterice nefavorabile sânt frecvente
deconectările) şi necesită modernizare pentru a asigura durabilitatea furnizării electricității
către populație, dar şi ar reduce pierderile din rețea. În raion este slab-dezvoltată producerea
energiei din surse alternative - în prezent doar şcolile din patru localități: Bocani,
Mărăndeni, Năvârneț şi Pruteni au cazangerii ce furnizează căldură în bază de bio-masă.
Ținând cont de specializarea raionului în creşterea cerealelor și de faptul că are un potențial
bun în implementarea unor proiecte de producere a energiei, eforturile comunității ar
39
trebuie să fie orientate spre diversificarea posibilităților de producere a energii, în special

pe valorificarea bio-masei.
2.6.2. Alimentarea cu apă și canalizare

Principalul obiect de activitate al societății îl constituie activitatea de gospodărire a
resurselor de apă, captarea, tratarea și distribuția apei, precum și colectarea, transportul și
epurarea apelor uzate.
Raionul Fălești din punct de vedere a structurii administrativ – teritorial este compus
din 33 APL de nivelul I, care cuprind 76 localități, dintre care una 1 localitate urbană (or.
Fălești). Actualmente în raion 31 localități dispun de sisteme de alimentare cu apă, adică
40,8% din localitățile raionului Fălești. Pe teritoriul raionului Fălești sunt 62 fântâni
arteziene, dintre care 76% sunt amplasate în mediul rural. Volumul de apă captat în raion
constituie 871693 m3/an, dintre care 50,4% este livrată în mediul urban.
Sub denumirea de ”apă potabilă” se înțelege apa ale cărei proprietăți fizice o fac să
fie consumată cu plăcere și care odată consumată, nu periclitează sănătatea consumatorilor.
Din informația analizelor preliminare a acestor surse de apă pe raionul Fălești (sursa
GIZ/GOPA, 2013) și conform datelor prezentate de Centrul de Sănătate Publică, calitatea
apei se caracterizează prin depășirea concentrației de bor (B), amoniu (NH+4) și fluor (F),
Sulfați, Reziduu sec, Nitriți. Astfel în 20% din sonde apa nu corespunde normelor sanitare
la componenta bor și la 33% la componenta fluor (Sursa: GIZ/MSPL SF GIZ/2015). Apa
din orașul Fălești la fel nu corespunde standardelor în vigoare în Republica Moldova (HG
nr.934 din 15.08.2007 cu privire la instituirea Sistemului informațional automatizat
„Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice
îmbuteliate”) pentru următorii indicatori: amoniac - depășire de 2,6 ori și fluor - depășire
de 1,78 ori. Conform datelor din teren calitatea apei nu este conformă cu legislația în
vigoare și este reprezentată în felul următor: în 2 localități sursele de apă corespund
standardelor de calitate, în 6 localități nu corespund la un indice, în 12 localități nu
corespund la doi indici şi 10 localități nu corespund la trei indicatori și mai mult.
Principalele deficiențe identificate în sistemul de alimentare cu apă al raionului

constau în gradul avansat de uzură al rețelei de apă. Populația raionului Fălești ce
40
beneficiază de servicii de alimentare cu apă reprezintă 35166 locuitori sau 39,4% din
numărul total de locuitori ai raionului.
Lungimea sistemelor de alimentare cu apă în raionul Fălești constituie 400,7 km,

dintre care 64,27 km sunt din fontă, 15 km din oțel, 300,9 km din HDPE și alte tipuri - 20,5
km. Sistemele de alimentare cu apă din localitățile rurale a raionului sunt construite pe
parcursul anilor 1979 – 2017, preponderent în perioada 2011-2018 sau 62% din rețele şi
au un grad relativ de uzură. Sistemul de alimentare cu apă a orașului Fălești are un grad
avansat de uzură fiind construit în perioada anilor 1961- 1979 (vechimea țevilor 39 – 57
ani). Lungimea totală a rețelelor de distribuție în orașul Fălești este de 44.77 km din fontă.
Infrastructura rețelelor de alimentare cu apă şi canalizare în baza analizei informației
existente a fost apreciată ca insuficientă.
La moment continuă lucrările de construcție-montaj în cadrul proiectului

,,Îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă în orașul Fălești”. Proiectul dat face parte
din proiectul național “Modernizarea Serviciilor Publice Locale” finanțat de către Uniunea
Europeană prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) și
implementat de către Agenția de Dezvoltare Regională Nord. Valuarea proiectului este de
35,88 milioane lei, dintre care 32,57 milioane lei reprezintă finanțarea Uniunii Europene.
În urma realizării proiectului vor fi reabilitate și extinse 18,4 km de rețele de

alimentare cu apă, 2,6 de aducție construită, 2,4 km de rețele de alimentare cu apă extinse.
La conducta nouă construită, vor fi montaţi hidranţi antiincendiari, cu conectarea
branşamentelor la consumatori. Branşamentele vor avea montate contoare cu module de

citire la distanţă.
41
În ultimii 3-4 ani, unele localități au beneficiat de implementarea unor proiecte, și anume:
Forarea sondei arteziene în s. Ciolacu Vechi
Aprovizionarea cu apă a satelor Risipei, Bocșa
Aprovizionarea cu apă a satului Bocani
Aprovizionarea cu apă a satelor Doltu, Burgheala, Ișcalău
Reabilitarea rețelei de distribuire a apei în com. Natalievca
Rețele exterioare de alimentare cu apă a s. Lucăceni com. Horești
În proces de implementare este proiectul de construcție al apeductului ”Alimentarea

cu apă a or. Fălești din răul Prut”, care prevede:
➢ construcția a 31,45 km de apeduct (rîul Prut – or. Fălești);

➢ construcția stațiilor de pompare a apei din s.Gherman și s.Taxsobeni;
➢ construcția stației de tratare a apei or. Fălești.
La moment au fost executate lucrări în sumă de 115,6 mln lei. Împlementarea

proiectului menționat va permite alimentarea cu apă potabilă a tuturor localităților
raionului Fălești.
Astfel populaţia localităţilor raionului Fălești, urmează să beneficieze de toate

comodităţile şi previlegiile ce le oferă un apeduct cum ar fi: reducerea muncii manuale
neeficiente, în deosebi a muncii femeielor; posibilităţi de a le oferi ore de atenţie în plus
educaţiei copiilor; a practica altă muncă rentabilă ce ar aduce venit; comodităţi locative şi
sanitare: baie, încălzire autonomă, vceu intern, maşină automată de spălat, lavuare,
spălătorii; oportunităţi pentru agenţii economici de creare a noi locuri de muncă; de a se
ocupa cu gospodăria casnică ca sursă de venit de alternativă; se va îmbunătăţi simţitor
sănătatea populaţiei, care nu va mai consuma apă tehnică şi va fi scutită de procesul de
42
ridicare al găleţilor cu apă, având suficientă apă pentru a respecta igiena personală, spălatul,
gătitul.
Ce ține de sistemul de canalizare, el are un rol foarte important în viaţa noastră pentru
că ne protejează atât sănătatea, cât şi mediul înconjurător. Reducerea şi degradarea resursei
de apă, asociată cu creşterea interesului pentru igienă şi sănătate publică, atrage asupra
serviciului de canalizare o atenţie deosebită. Sistemul de canalizare reprezintă o miză
majoră atât pentru sănătatea publică, cât şi pentru dezvoltarea durabilă.
Lungimea rețelelor de canalizare a raionului Fălești constituie 55 km (35 km sunt din

fontă, 0,5 km din oțel, 19,5 km din PVC), dintre care 21,2 km necesită a fi reabilitate, iar
76,5 km extinse.
La moment construcția rețelelor de canalizare are loc în localitățile Bocani, Risipeni,

Bocșa, Făleștii Noi Chetriș, și SărataVeche. În satul Glinjeni, care are un sistem de
canalizare de 1,2 km din PVC, fiind construit în a. 2010, și o stație de epurare cu o
capacitate de lucru de 25 m³/24 h. și satul Musteața, cu sistem de canalizare 0,5 km (din
anul 1992) și stație de epurare cu capacitatea de 3,5 m³/24 h sistemele de canalizare
centralizate rurale deservesc doar instituțiile culturale locale, deși fiind într-o stare
deplorabilă, necesită de a fi înlocuite și extinse către locuitorii acestor localități.
În orașul Fălești este pus în aplicare sistemul de canalizare separativ, când prin două
rețele independente se colectează și se evacuează apele uzate menajere, inclusiv industriale
și apele meteorice. Sistemul de canalizare a orașului Fălești este format din rețele de
canalizare gravitaționale (lungimea de 24202 m), rețele de canalizare sub presiune (7571
m), 2 stații de pompare a apelor uzate și o stație de epurare (cu capacitatea de 500 m³/24
ore). Calitatea apelor uzate efluente de la stația de epurare nu corespunde cerințelor
normative în vigoare și sunt calificate ca „epurate insuficientă” pentru indicatorul azot
amoniacal (NH4+). Este necesar de a reabilita 18 km și extinde 20 km a sistemului de
colectare a apei uzate. Rețelele de canalizare din oraș sunt confecționate din oțel, fontă,
asbociment, ceramică, PVC. Toate țevile (cu excepția celor din PVC) depășesc vârsta de
30 de ani. Stațiile de pompare cu utilajul său și stația de epurare au un grad de uzură foarte
ridicat, fiind montate pompe cu anul producerii 1989, 1991.
43
2.6.3. Managementul deșeurilor

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare,
valorificare şi eliminare a deşeurilor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a
deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte”
sau după caz, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea
producătorului”. Cea mai mare provocare pentru fiecare autoritate publică din R. Moldova
este asigurarea unor servicii de calitate pentru cetăţeni. Cooperarea intercomunitară este o
nouă tendinţă care vine ca un colac de salvare pentru primării.
În raionul Făleşti infrastructura şi managementul deşeurilor menajere solide este

satisfăcătoare. În mediul rural, în majoritatea localităților nu există servicii organizate
pentru gestionarea deşeurilor, iar transportul la locurile de depozitare fiind făcut în mod
individual de către generatori, cu excepția serviciilor de colectare a deşeurilor create în
localitățile adiacente oraşului Făleşti.
Serviciu specializat de colectare şi eliminare a deşeurilor există doar în centrul raional,

gestionarea deşeurilor fiind realizată în mod organizat, prin intermediul acestor servicii,
care funcționează pe bază de contract cu generatorii individuali, însă sistemul acoperă doar
o parte din totalul generatorilor de deşeuri din mediul urban.
Actualmente, una dintre cele mai utilizate metode de tratare a deşeurilor menajere este
depozitarea pe sol, care frecvent reprezintă o sursă importantă de poluare a solului şi apelor
subterane. Depozitele actuale ale deşeurilor nu sunt operate corespunzător: nu se
compactează şi nu se acoperă periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor,
44
a răspîndirii mirosurilor neplăcute, nu există un control strict al calității şi cantității

deşeurilor care sunt evacuate pe depozit; nu există facilități privind recuperarea biogazului
produs sau recuperarea/tratarea filtratului. Localităților raionului le este caracteristică
existența spațiilor autorizate de depozitare a deşeurilor, dar care nu sunt respectate de către
populație, locuitorii aruncând deşeurile în locuri neautorizate, ce periodic se lichidează de
către autorități. În perioada anului trecut au dost depistate 94 gunoişti neautorizate cu o
suprafaţă de 7,7 ha şi au fost lichidate 85 gunoişti cu o suprafaţă de 6,9 ha. Acest fapt este
cauzat atât de nivelul educației redus al populației, în special din mediul rural privind
colectarea deşeurilor, sortarea acestora în dependență de material, cât și de lipsa locurilor
special amenajate pentru depozitarea deșeurilor.
Cantităţile de deşeuri solide industriale depind de gradul de industrializare şi de

reglementările aplicate. Sarcina principală a dezvoltării sistemului de evacuare a apelor
uzate este axată pe racordarea localităţilor raionului la sistemul centralizat de canalizare în
scopul diminuării evacuării scurgerilor neepurate în obiectivele acvatice şi bazinele
deschise neamenajate. Datorită implimentării proiectului “Îmbunătățirea transfrontalieră a
gestionării deșeurilor municipale în Republica Moldova”, finanțat de către Uniunea
Europeană, prin programul operațional comun Romania-Republica Moldova și Ucraina
s-a reușit montarea stației de sortare a deșeurilor solide la gunoiștea orășenească în anii
2012-2014. Colectarea deșeurilor solide în oraș, a fost posibil de organizat separat.
Activitatea de colectare separată a deşeurilor solide de către ÎM ”DPGCL” din or.
Făleşti se va realiza și în comuna Făleştii – Noi.
- ÎM “Menajacvaprim” din Primăria c. Sărata Veche colectază separat deşeurile solide
în localitățile Sărata Veche, Sărata Nouă și Hîtrești.
- ÎM “Bocani Service” din Primăria Bocani colectază deşeurile solide în localitatea
Bocani.
- ÎM “Difsercom-Glingeni” din Primăria Glingeni colectază deşeurile solide în
localitatea Glingeni.
- ÎM “Cumunservice-Horeşti” din Primăria Horeşti colectază deşeurile solide în
localitățile Horești, Lucăceni, Unteni.
- ÎM “Logofteni-Service” din Primăria Logofteni colectază deşeurile solide în
localitățile Logofteni, Moldovanca.
45
- ÎM ”Viitorul Comunităţii” din Primăria Natalievca colectază deşeurile solide în

localitățile Natalievca, Beleuți, Comarovca, Ivanovca, Popovca, Țapoc.
- ÎM “Salapad” din Primăria Pînzăreni colectază deşeurile solide în localitățile
Pînzărenii Vechi, Pînzărenii Noi.
Având în vedere faptul că unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca
tip şi performanţă economică, nu se poate realiza o estimare concretă a cantităţilor de
deşeuri de producţie generate, acest factor depinde de asemenea de tipul de activitate și de
numărul de angajaţi al instituției respective.
În anul curent ÎM “DPGCL” or. Făleşti a construit 2 platforme, a reparat 96 de
containere de acumulare a DMS, a reparat 8 plase destinate pentru colectarea plasticului.
A fost înălţată cu 1,5 metri damba de protecţie de la gunoiştea orăşenească, mărind în aşa
mod capacitatea ei. Deşeurile din poligon au fost acoperite cu un strat de lut, conform
tehnologiei. La gunoiștea orășenească funcționează linia de sortare a deșeurilor solide.
În localitățile rurale evacuarea deșeurilor se efectuează cu o unitate de transport. Unica
gunoiște cu autorizație sanitară de funcționare este gunoiștea orășenească.
Cu părere de rău primăriile Albinețul Vechi, Catranîc, Călinești, Călugăr, Chetriș,
Ciolacu Nou, Egorovca, Hiliuți, Hîncești, Ilenuța, Ișcalău, Izvoare, Mărăndeni, Musteața,
Năvîrneț, Obreja Veche, Pietrosu, Pîrlița, Pompa, Pruteni, Răuțel, Risipeni, Scumpia,
Taxobeni precum și localitățile din componența lor, la moment nu dispun de un sistem
funcțional de management al deșeuilor.
La moment Primăria Risipeni a accesat fonduri Europene ca participant la strategia
“Implicarea civică în guvernarea locală 2019-2023”, capitolul “Manegementul deșeurilor
solide”. Suma investițiilor constituie 1 256 000.00 lei, finanțator fiind Agenția Elvețiană
de cooperare și dezvoltare. Implimentare proiectului este preconizată în anul 2022 și vor
beneficia de colectarea și sortarea deșeurilor solide Primăriile Risipeni, Izvoare, Horești și
Taxobeni.
O altă pîrghie pentru dezoltarea managementului deșeurilor în raionul Fălești, este
proiectul ,,Pas cu pas spre colectarea separateă a deşeurilor solide”, care a fost lansat pe
data de 13.02.2018. Drept primărie pilot a fost selectată comuna Sărata Veche. La moment
au fost repartizate 700 de pubele şi saci pentru colectarea separată a deşeurilor benefi-
ciarilor din comună. A fost efectuată o muncă mare de explicaţie cu cetăţenii pe bază de
46
voluntariat. O atitudine serioasă, în vederea educaţiei tinerei generaţii în domeniul

protejării mediului înconjurător sa format în instituşiile de educaţie din raion. Astfel liceul
Ion Creangă din oraşul Făleşti şi gimnaziul din Făleştii Noi au accesat fonduri pentru
colectarea şi selectarea deşeurilor solide de către copii zilnic în instituţie. Atitudinea
serioasă faţă de acest proces s-a confirmat prin faptul că în anul curent gimnaziul din
Făleştii Noi a colectat cea mai mare cantitate de deșeuri solide printre instituţiile similare
din ţară, ocupând locul întîi pe Republică.
2.6.4. Alimentarea cu gaze naturale

Dezvoltarea durabilă a unei ţări nu poate fi concepută fără o politică şi un concept clar
în direcţia conservării şi extinderii suprafeţelor de teren agricol, care în condiţiile
Republicii Moldova este practic cel mai important component stabilizator al mediului.
Principalele componente ale infrastructurii energetice din raion sunt reprezentate de
conductele de gaz şi rețelele de distribuție a energiei electrice. În materie de dezvoltare a
infrastructurii energetice comunitatea îşi orientează eforturile spre continuarea proiectului
de gazificare a raionului.
Pe teritoriul raionului Făleşti este o stație de distribuire a gazelor şi este traversat de o
conductă magistrală de alimentare cu gaze naturale. Lungimea rețelelor de distribuție a

gazelor naturale constituie 101,388 km. În prezent, din 34843 de gospodării din raion doar
5648 folosesc gazul natural, 29195 folosesc combustibil solid pentru producerea energiei
termice.
Ce ține de alimentarea termică a edificiilor publice, constatăm faptul că din numărul
total de 261 doar 42 beneficiază de alimentarea cu gaze naturale, 209 instituții folosesc
combustibil solid și 10 instituții își asigură alimentarea cu energie termică prin alte surse
netradiționale pentru producerea ei. La rețeaua de conducte cu gaz sunt conectați 134 de
agenți economici cu 174 locuri de consum, celelalte utilizează gazul lichefiat.
În pofida numeroaselor eforturi de asigurare a locuitorilor cu gaze naturale necesar
uzului casnic, gospodarii realizează prepararea hranei la aragazuri aprovizionate din butelii
de gaz lichefiat /electrice, precum şi la cuptoare/sobe cu lemne/cărbune, din localitățile
raionului Fălești, doar 15 au acces la rețeaua de naturale, și anume:
47
Fălești, Gara Fălești, Catranîc, Egorovca, Gara Catranîc, Făleștii Noi, Hiliuți, Ilenuța,
Mărăndeni, Natalievca, Popovca, Comarovca, Pîrlița, Pompa, Răuțel. Celelalte localități,
precum și partea de jos a orașului Fălești, la moment nu au această posibilitate.
Sistemul de alimentare cu gaze naturale în unele localități a raionului Fălești este în
fază de extindere, deoarece Consiliul Raional Fălești dispune de ducumentația tehnică
pentru construcția gazoductelor:
➢ „Făleștii Noi-Taxobeni”, care prevede conectarea la el a 12 localități;
➢ ,,Ciuciulea-Chetriș”, care prevede conectarea la el a 3 localități;
➢ ,,Mărăndeni-Suvorovca-Glingeni”, care prevede conectarea la el a 2 localități.
2.6.5. Telecomunicații
Principalele companii de telecomunicații în teritoriul raionului Fălești sunt
Moldtelecom SA, care fiind operator național de telecomunicatii în domeniul serviciilor
internet, televiziune, telefonie mobilă și internet mobil asigură prestarea serviciilor
necesare locuitorilor raionului Fălești și StarNet SRL SC, care la fel este furnizor de servicii
de găzduire în domeniul IT, web și asigură accesul la rețeaua internet. În ultimii ani s-au
realizat investiții considerabile pentru modernizarea rețelilor şi s-a atestat o sporire a
numărului de consumatori. Raionul Fălești se află în aria de acoperire a operatorilor de
telefonie mobilă Orange, Moldcell, Unite ce
asigură raionul cu servicii de televiziune și
internet prin fibră optică.
Ca mijloc de comunicare în masă, ca
sursă de informare pentru locuitorii
raionului Fălești este Postul de radio Fălești,
care a fost creat în august 2015, în cadrul
proiectului „De la informație la rezolvarea problemelor de mediu” implementat de
Consiliul raional Fălești și finanțat de Guvernul Suediei în cadrul Programului "Sprijinirea
durabilă şi planificarea acțiunilor de mediu în Comunitățile din Belarus şi Republica
Moldova" (STREAM). În prezent locuitorii raionului pot audia în direct emisiunile
Postului raional de Radio ECO FM Fălești în fiecare zi începând de luni până vineri la ora
19:30 și în reluare a doua zi la ora 7:30 dimineața pe frecvența 97,6 MHz.
48
Unul din obiectivele prioritare al Postului raional de radio este de a informa operativ și
veridic cetățenii despre situația social – economică și de mediu din localitățile raionului.
2.7. Economia
Raionul Fălești are un potențial economic ridicat, datorită numărului destul de mare
de agenți economici puternici din teritoriu. Numărul antreprenorilor s-a mărit în ultimii ani
considerabil în mare măsură datorită creșterii numărului întreprinderilor individuale și cel
mai mult datorită creșterii numărului antreprenorilor care activează în bază de patentă.
În zona raionului Făleşti, principalele orientări ale economiei sectoriale sunt

reprezentate de:
fabricarea vinurilor, fabricarea centrale

depozitarea
spumantelor și materialelor de electrice și
petrolului
băuturilor spirtoase construcție termice
Raionul Fălești nu este dependent de sectorul agricol în pofida faptului că este unul
din raioanele cu cea mai mare pondere a populaţiei rurale din RD Nord a ţării. Raionul
Făleşti este lider la cantitatea totală de sfeclă de zahăr recoltată, este unul dintre puţinele
raioane din RDN unde se mai cultivă viţă-de-vie.
49
2.7.1. Sectorul industrial
Amplasarea geografică a raionului Făleşti implică avantaje comparative cu vecinii

săi, în special din punct de vedere economic şi anume a dezvoltării industrial. Atât raionul
Glodeni cât şi Sîngerei au o dezvoltare moderată sau chiar slabă a industriei. Unul dintre
motive rezidă în vecinătatea acestora cu municipiul Bălţi (puternic industrializat), care a
afectat negativ dezvoltarea industrială a acestora.
Producţia industrială a raionului Făleşti este net superioară mediei pe RDN în cazul
excluderii din analiză a municipiului Bălţi. Un avantaj al dezvoltării industriale a raionului
Făleşti în comparaţie cu principalul jucător industrial din RDN, mun. Bălţi este orientarea
industriei spre sectorul agroindustrial – mori, oloiniţe, brutării, dar şi existenţa industriei
uşoare şi a celei grele.
Proximitatea cu România oferă avantaje de export, în special datorită faptului că

principalul vecin, Judeţul Iaşi este dezvoltat, industrial vorbind, mai mult spre industria
chimică, farmaceutică, şi abia pe locul trei fiind industria metalurgică. Existenţa căii ferate
cu ramificare în raion permite stabilirea relaţiilor externe şi creează oportunităţi pentru
export, aceste avantaje deja contribuind la dezvoltarea unor ramuri industriale. De
asemenea, există şi spaţii industriale care pot fi utilizate datorită faptului că Făleşti a fost
tradiţional zonă industrială. Aceste avantaje au contribuit la dezvoltarea sectorului
industrial în raion, și la crearea unor întreprinderi relativ mari.
50
Ramuri dominante ale economiei după venituri totale, a.2020

Venituri (M Nr de Număr de
Nu. Numele sucursalei industriale EUR) companii angajați
Cultivarea cerealelor (cu excepția orezului), a culturilor de
1 leguminoase și a semințelor oleaginoase 14,4 73 923
Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu
2 predominant produse alimentare, băuturi sau tutun 6,4 37 257
Comerț cu ridicata al cerealelor, tutunului neprelucrat,
3 semințelor și furajelor pentru animale 6 10 36
4 Alte vânzări cu amănuntul în magazine nespecializate 4,8 17 177
Fabricarea de echipamente electrice si electronice pentru
5 autovehicule 3 1 680
6 Fabricarea vinurilor din struguri 2,9 1 79
7 Fabricarea de jocuri si jucării 2,9 1 657
8 Fabricarea produselor de morărit 2,3 2 104
9 Activități de îngrijire spitaliceasca 2,1 1 319
10 Activități de îngrijire medicală generală 2,1 8 322
Comerț cu ridicata de porțelan și sticlărie și materiale de
11 curățare 1,9 1 15
Comerț cu ridicata cu produse lactate, ouă și uleiuri și grăsimi
12 comestibile 1,5 4 50
13 Cultivarea legumelor și a pepenilor, rădăcinilor și tuberculilor 1,4 4 104
14 Fabricarea îmbrăcămintei de lucru 1,3 1 306
Comerț cu amănuntul de combustibil auto în magazine
15 specializate 1,2 1 24
Comerț cu amănuntul de flori, plante și semințe; vânzare cu
amănuntul de hrană pentru animale de companie și hrană pentru
16 animale de companie în magazine specializate 1,1 5 25
17 Comerț cu ridicata al produselor chimice 1 2 49
18 Captarea, tratarea și distribuția apei 1 20 211
Comerț cu ridicata al lemnului, materialelor de construcții si
19 echipamentelor sanitare 0,9 4 42
20 Intermediere de contracte de securitate și mărfuri 0,8 6 19
Sursa: Biroul Naţional de Statistică
51
Ramuri dominante ale economiei după numărul de companii, 2020

Cifra de
Nr de
Numele sucursalei industriale afaceri (M
companii
EUR)
Cultivarea cerealelor (cu excepția orezului), a culturilor de leguminoase și a
1 73 1,4
semințelor oleaginoase
Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu predominant produse
2 37 6,4
alimentare, băuturi sau tutun
3 Captarea, tratarea și distribuția apei 20 1
4 Alte vânzări cu amănuntul în magazine nespecializate 17 4,8
5 Serviciu de transport rutier de marfa 10 0,4
Comerț cu ridicata al cerealelor, tutunului neprelucrat, semințelor și furajelor
6 10 6
pentru animale
7 Închirierea și exploatarea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate 8 0,4
8 Activități de îngrijire medicală generală 8 2,1
9 Întreținerea și repararea autovehiculelor 7 0,2
10 Lucrări de construcții clădiri rezidențiale si nerezidențiale 6 0,6
11 Creșterea altor animale 6 0,04
12 Activități de servire a băuturilor 6 0,7
13 Intermediere de contracte de securitate și mărfuri 6 0,8
Comerț cu amănuntul de flori, plante și semințe; vânzare cu amănuntul de hrană
14 pentru animale de companie și hrană pentru animale de companie în magazine 5 1,1
specializate
15 Teren urban și transport suburban de călători 5 0,4
16 Fabricarea pâinii; fabricarea de produse proaspete de patiserie si prăjituri 5 0,3
Comerț cu ridicata al lemnului, materialelor de construcții si echipamentelor
17 5 0,7
sanitare
Comerț cu ridicata al lemnului, materialelor de construcții si echipamentelor
18 4 0,9
sanitare
19 Comerț cu ridicata cu produse lactate, ouă și uleiuri și grăsimi comestibile 4 1,5
20 Reparații computere si echipamente periferice 4 0,04
Aspectele dezvoltării sectoriale a economiei raionului Făleşti cu referire şi la centrul

administrativ, defineşte un premise pentru identificarea profilului parcului industrial. Şi
acestea fac referire la:
✓ Activităţi de producere industrială de maşini, echipamente, piese, a utilajului de uz
casnic, etc.;
✓ Prestarea serviciilor de deservire tehnică a complexului agricol şi industrial;
52
✓ Activităţi de procesare a producţiei agricole primare;

✓ Activităţi auxiliare de producere (materiale de ambalat, etc.)
Aceste domenii posibile de activitate reiese din resursele disponibile ale regiunii, din
repartizarea sectorială a economiei regiunii, precum şi din potenţialul tehnic al Uzinei şi
acestea au la bază următoarele argumente:
- Existenţa spaţiilor industriale care pot fi utilizate datorită faptului că Făleşti a fost
tradiţional zonă industrială;
- Baza tehnico-materială pentru sectorul agricol este destul de dezvoltată având un
parcur de tehnică și utilaje agricole cu peste 1 175 tractoare, 160 tehnică agricolă
specializată și peste 890 de agregate. Starea acestora fiind permanent îmbunătățită,
motiv pentru care se evită costuri permanente de reparaţie care implică: costuri ale
pieselor de schimb, costuri suplimentare pentru forţa de muncă, etc.;
- Tendinţe de dezvoltare a sectoarelor de procesare a producţiei agricole de origine
vegetală sau animală, care necesită potenţial de producere a ambalajelor, pentru ca
din economia regiunii să se lanseze pe piaţă un produs finit şi nu doar materia primă.
Analiza întreprinderilor după cifra de afaceri și ocuparea forței de muncă
Cifra de
Total Numărul afaceri Profit Export Investiții Fond de
întreprinderi total de (M (M total (M active fixe remunerare Salariu mediu
Anul active angajați EUR) EUR) EUR) (M EUR) (M EUR) lunar (EUR)
2016 324 5 406 58,9 2,19 0,7 - 9,3 178,1
2017 338 5 763 65,9 2,53 0,4 7 10,9 191,9
2018 361 5 830 74,5 2,28 6,3 10,9 12,9 230,8
2019 372 5 751 77,8 2,17 18,7 18,7 14,1 265,9
2020 389 5 516 71,5 2,18 16,1 9,9 - 268,2
Cele mai mari întreprinderi din raionul Fălești (anul 2020)

Cifra de
Nr afaceri (M
d/o Numele Companiei Locație EUR) Domeniu de activitate
Comerț cu amănuntul în magazine
Fălești, str. Luceafărul, nespecializate cu predominant produse
1 FALCOM TEXTIL 34 3 alimentare, băuturi sau tutun
Fabricarea produselor de profil şi specifice:
FABRICA DE VINURI Fălești, str. Stefan cel băuturi alcoolice tari, vinuri tradiţionale,
2 "MOLD-NORD" Mare, 1 2,9 vinuri fără alcool şi vinuri din fructe.
Comerț cu ridicata al cerealelor, tutunului
neprelucrat, semințelor și furajelor pentru
3 DALMIAGRO-COM Fălești, Răuțel 2,3 animale
53
Producerea și comercializarea produselor de

4 BEATRICE-COM Fălești, Pirlita 2,3 băcănie, fainei și cerealelor
Comerț cu amănuntul în magazine
Fălești, str. Eminescu nespecializate cu predominant produse
5 ELANTOP-GRUP Mihai, 10 2,1 alimentare, băuturi sau tutun
Fălești, str. Cetatea Comert cu ridicata al ceramicii, sticlariei si
6 UNIMAS-INOVATIE Bistritei, 52 1,9 produselor de intretinere
7 SADA INVEST Fălești, Rastel 1,4 animale
8 IONFINAS-AGRO Fălești, Pietrosu 1,3 animale
Cultivarea cerealelor (cu excepția orezului),
a culturilor de leguminoase și a semințelor
9 VASTADUM Fălești, Mărăndeni 1,2 oleaginoase
FABRICA DE
PRELUCRARE A
SEMINŢELOR DE Producerea și comercializarea semințelor de
10 PORUMB DIN RĂUŢEL Fălești, Rastel 1,2 porumb.
SORICELUL Fabricarea produselor de morărit. Comerț cu
11 PRICEPUT Fălești, str. Pădurilor, 1 1,2 amănuntul în magazine nespecializate.
Top 10 exportatori din raionul Fălești (anul 2020)

Valoarea totală
Nr Tip de a exporturilor
d/o Numele Companiei Locație proprietate (M EUR) Domeniu de activitate
Fălești, Albinețul Fabricarea de echipamente electrice si

1 SAMMY CABLAGGI Vechi Privat străin 14 electronice pentru autovehicule
Fabricarea produselor de profil şi
specifice: băuturi alcoolice tari, vinuri
FABRICA DE VINURI Fălești, str. Stefan tradiţionale, vinuri fără alcool şi vinuri
2 "MOLD-NORD" cel Mare, 1 Local privat 1,1 din fructe.
Producerea și comercializarea produselor

3 BEATRICE-COM Fălești, Pîrlița Local privat 0,4 de băcănie, fainei și cerealelor
Fălești, str. Producția si comercializarea produselor
4 AL FAQIH Pădurilor, 1 Privat mixt 0,2 din carne proaspăta si congelata.
5 SADA INVEST Fălești, Răuțel Local privat 0,1 Activități după recoltare
GOSPODARUL- Fălești, Rediul de Cultivarea altor fructe de copac și tufiș și

6 REDIU Sus Local privat 0,1 nuci
Fălești, str. Iași,

7 DROB-GHER 12 Local privat 0,05 Comerț cu ridicata nespecializat
Cultivarea semințelor și a fructelor cu

8 AGROMORCOV Fălești, Hîncești Local privat 0,04 sâmburi
Cultivarea cerealelor (cu excepția

9 AMONTI-AGRO Fălești, Năvîrneț Local privat 0,04 orezului), a culturilor de leguminoase și a
54
semințelor oleaginoase
PLASTIC Fălești, str.

10 TECHNOLOGY Gagarin Iu., 5 Privat străin 0,02 Fabricarea de jocuri si jucării
Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii deţine o pondere destul de semnificativă în

formarea şi dezvoltarea segmentului economic al raionului Fălești. IMM-urile au o
importanţă vitală pentru antrenarea populaţiei în activitatea economică, crearea noilor
locuri de muncă, saturarea pieţei cu mărfuri şi servicii, cultivarea spiritului de
întreprinzător, dezvoltarea regională şi reducerea sărăciei. Acest sector s-a consolidat
îndeosebi în domeniul comerţului, acesta fiind accesibil investiţiilor mici de capital şi
atractiv din punct de vedere al vitezei de rotaţie a capitalului.
Sectorul de afaceri al raionului, respectiv al oraşului Făleşti este determinat de

Întreprinderile Mici şi Mijlocii atât după număr, cât şi după valoarea vânzărilor înregistrate.
Micul business având un rol important în asigurarea stabilităţii dezvoltării economice, de
asemenea reprezintă un factor de diversificare a economiei, iar pentru ameliorarea situaţiei
este necesar de a fi întreprinse următoarele măsuri:
Facilitarea accesului la finanţare
Îmbunătăţirea accesului la informaţie
Instruirea antreprenorilor şi formarea profesională a

personalului întreprinderii
Dezvoltarea dialogului cu APL
Susţinerea cooperării şi dezvoltării parteneriatelor publice

private
O pârgie esențială pentru susținerea financiară a micului business prezintă

programele implementate de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului
Întreprinderilor Mici și Mijlocii (GEA, PARE 1+1, Femei în Afaceri, Start pentru Tineri,
ECO IMM și altele) și cele gestionate de Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură
(Fondul de Subvenționare a Agriculturii și Mediului Rural, Subvenții în avans – proiecte
start-up, Subvenții în avans – îmbunătățiri funciare, Programul LEADER și altele)
55
Trebuie menţionat faptul că practicarea comerţului în baza patentei de întreprinzător

este o ocupaţie profitabilă. Cu toate acestea, încasările în bugetul de stat de la deţinătorii
de patentă continuă să fie nesemnificative din cauza lipsei evidenţei fiscale a activităţii
acestora. Totodată, o parte considerabilă a volumului de vânzări cu amănuntul, realizat de
către deţinătorii de patentă, revine comerţului neorganizat (în pieţe). Sporirea volumului
investiţiilor în sectorul comerţului reprezintă un criteriu semnificativ, în funcţie de care se
preconizează a se realiza modernizarea bazei tehnico-materiale a comerţului, consolidarea
potenţialului existent, perfecţionarea tehnologiilor, îmbunătăţirea calităţii serviciilor
comerciale, etc.
Raionul Fălești a fost unul supra industrializat, mari întreprinderi de importanță
unională (Uzina Constructoare de Mașini ,,Prut-80”, Uzina Constructoare de Mașini de
Salubritate, Combinatul de prelucrare a tutunului, Fabrica de zahăr, Fabrica de vinuri,
Fabrica de prelucrare a laptelui, Fabrica de calibrare a semințelor de porumb, mari
combinate de producere a cărnii). În așa fel raionul purta un caracter agro industrial,
volumul producției agrare se egala cu volumul producției industriale. Istoricul industrial a
ajutat raionul sa creeze premize pentru investitorii străini și deschiderea a 7 întreprinderi
cu capital străin cu peste 2000 angajați care a contribuit la diminuarea migrației.
2.7.2. Sectorul agricol

În scopul dezvoltării sectorului agricol pentru perspectivă, în raionul Fălești este pus
accent pe implementarea următoarelor măsurilor de revigorarea capacităţilor de producţie
în cele mai intensive ramuri, cum ar fi: creşterea animalelor, legumicultura, producerea
strugurilor, a fructelor, baciferelor etc. Producerea principalelor produse industriale:
Nr Produse industriale, baza unitară 2016 2017 2018 2019 2020

1 Făină, tone 8 270,2 7 465,5 8 285,7 9 722 5 287,4
2 Crupe, gris și aglomerate, tone 252,6 392,7 428 1 919,2 847,3
3 Vinuri naturale din struguri, mii dal 353,8 1 554,4 843,8 887,3 614,8
4 Pâine și produse de panificație, tone 648,7 798,9 760,2 711,9 609,9
5 Hrana gata pentru hrana animalelor, tone 1 371,7 130,6 1 184,2 108 392,3
6 Carne, inclusiv carne de pasăre, tone 566,2 434,5 616,1 178,6 123,9
7 Cofetărie, tone 23,3 37,9 30 28,4 33,6
Lapte și smântână cu un conținut de grăsime de
8 până la 6%, tone 27,4 29,6 26 14,9 13,1
56
9 Brânzeturi proaspete, tone 10,7 18,2 16 9,2 8,4

10 Fructe procesate și conservate, tone - - - - 7
11 Brânză și brânză grasă, tone 6,9 10 8 1,6 1,8
12 Unt, tone 1,5 2,2 1 0,9 1,3
13 Vodcă, mii de litri de alcool 100%. 0,5 0,6 0,2 0,8 1
Resursele disponibile de producție agricolă (recolta anuală în tone)

Nr Culturi agricole 2016 2017 2018 2019 2020
1 Sfeclă de zahăr 90 970,3 84 249,1 68 440,7 76 025,4 32 597,8
2 floarea soarelui 21 037,4 26 665,1 28 030 32 937,6 24 521
3 Grâu - total (iarna și primăvară) 44 856,6 39 043,9 37 555,3 49 124 15 149,1
4 Boabe de porumb 16 565,3 20 967,5 37 978,1 40 472,7 10 615,9
5 Orz - total (iarna si primăvara) 4 995,8 5 023,7 3 718,7 5 172,9 2 608,8
6 Porumb pentru siloz, masa verde si fan 1 881,8 1 628,7 660 522,8 1 556,4
7 Rapița 2 706,4 1 727,8 3 235,9 1 492,5 1 498,9
8 Soia 1 978,3 1 758,8 1 524,2 2 110,7 363,4
9 Culturi leguminoase - total 21,9 167 584,2 365,7 55,6
10 Legume de câmp 19,7 24,4 5,9 9,7 24,3
11 Ovăz 45,2 189,1 8,6 21,1 16,6
Culturi de pepeni și tărtăcuțe
12 alimentare 90,2 142,9 116,5 83 -
Agricultura este specializată atât în sectorul fitotehnic, prin cultivarea plantelor, cât
şi zootehnic, prin reproducerea şi creşterea animalelor. Zootehnia este o ramură importantă
a agriculturii, care are drept obiect creşterea, reproducerea, ameliorarea. Creşterea şi
ameliorarea raselor de animale este necesară pentru asigurarea populaţiei cu produse
animaliere, a industriei alimentare şi uşoare cu materii prime, a agriculturii cu îngrăşăminte
organice şi cu forţă de tracţiune. Patrimoniul zootehnic este constituit din principalele
ramuri: creşterea bovinelor, porcinelor, ovicultura, avicultura, creşterea cabalinelor,
cuniculicultura. Efectivul de animale este stabilit în conformitate cu evidenţa efectivelor
de animale conform stării la 1 ianuarie:
Nr Specii de animale 2017 2018 2019 2020 2021

1 Oi și capre 37 805 39 705 36 516 31 851 25 674
2 Familii de bucăți de albine 6 018 6 552 7 290 8 208 7 862
3 Iepuri 5 912 6 569 6 825 5 746 6 014
4 Porcine 9 903 9 138 9 267 7 637 5 929
5 Bovine 8 294 8 036 7 376 6 378 5 511
..vaci 5 653 5 444 5 117 4416 4 004
6 Cabaline 2 089 1 928 1820 1 579 1 321
57
Un rol deosebit în sporirea potenţialului economic al producătorilor agricoli îl are

dezvoltarea pomiculturii şi viticulturii.
Condițiile anului 2020, au demonstrat că agricultura modernă nu poate fi concepută
fără a fi luate în calcul și riscurile, la care din păcate este supus sectorul agricol. Asigurarea
bunurilor producătorilor agricoli are scopul de a proteja investițiile financiare în cazul
producerii calamităților naturale, atât pentru persoanele juridice cât și fizice. Însă trebuie
de ținut cont și de faptul că riscurile pot fi cauzate nu numai din cauza factorilor climaterici,
dar și abaterile unor producători de la tehnologiile de cultivare a culturilor Agricole.
2.8. Educație
Educația omului este funcția pe care trebuie să o îndeplinească atât natura proprie a
ființei umane, cât și comunitatea prezentă în viața acestuia. Procesul educațional, cu reguli
concrete în acțiuni, prin mișcarea evolutivă, reformează și schimbă comportamentul
societății, astfel formând ierarhia valorilor în raport cu cerințele și necesitățile existente ale
timpului. Într-un mediu social, la asigurarea unui proces educațional performant contribuie
diverși actori ai societății, precum familia, școala / unitatea de învățământ, societatea în
cauză, statul, instituțiile și întreprinderile interesate în promovarea procesului de educație
și instruire.
Sistemul de învățământ de fapt, în realitate este un producător de identități, valori.

Prin educație se tinde spre atingerea anumitor obiective, precum creșterea de personalități,
dezvoltarea identității naționale, asigurarea calificării personale/profesionale, iar prin
calificarea profesională - contribuirea la dezvoltarea economiei naționale sau, mai bine zis,
a identității economiei naționale.
Aceste stipulări au directă concordanță cu misiunea Direcției Generale Educație și

Cultură Fălești, care constă în proiectarea, organizarea, coordonarea, evaluarea şi
monitorizarea funcţionării sistemului educaţional în instituţiile publice de educaţie
antepreşcolară (creşă, centru comunitar de educaţie timpurie), în instituţiile publice de
învăţămînt preşcolar (grădiniţă de copii, centru comunitar de educaţie timpurie), în
instituţiile publice extraşcolare de nivel local (cu excepţia instituţiilor publice extraşcolare
care ţin de competenţa altor subdiviziuni ale autorităţilor administraţiei publice locale
58
respective), în instituţiile publice de învăţămînt primar, gimnazial, liceal şi special de nivel

raional, (în continuare – instituţii de învăţămînt din unitatea administrativ-teritorială
respectivă), din perspectiva implementării politicii de stat în domeniul educaţiei.
Atât educația cât și calificarea profesională sunt domenii esențiale care urmează a fi
apreciate în aceeași măsură și la justa valoare.
Raionul Fălești are un sistem educațional dezvoltat care asigură obiectivele

menționate mai sus. Rețeaua instituțiilor educaționale din raionul Fălești se structurează pe
trei niveluri și include:
33 de instituții de 41 de instituții de 2 instituții

învățământ primar învățământ extrașcolare
și secundar preșcolar
• 32 de grădinițe; • 1 centru de creație

30 de gimnazii; • 8 grădinițe-creșe pentru copii;
3 licee • 1 creșă • 1 școală sportivă.
3% Instituții de învățământ primar și

secundar
43%
54% Instituții de educație timpurie
Instituții extrașcolare
Ponderea rețelei instituțiilor de învățământ general din raiona, constituie: instituții de

educație timpurie - 54%, gimnazii - 43%, licee - 3%.
Din perspectiva accesului copiilor la diferite niveluri de învățământ, în raion, se atestă

următoarea situație:
➢ În 35 de localități funcționează Instituții de educație timpurie.
➢ 10 IET din localitățile Scumpia, Moldoveanca, Egorovca, Ciolacu Vechi, Obreja
Veche, Natalievca, Făleștii Noi, Taxobeni și Pruteni asigură accesul la învățământul
preșcolar pentru copiii din 19 localități unde nu există grădinițe.
59
➢ În-14 localități, și anume s. Frumușica, Moldoveanca, Măgureanca, Gara Catranic,

Rediul de Jos, Albinețul Nou, Doltu, Burghelea, Pietrosu, Sarata Nouă, Hitrești,
Făgădău, Ișcalău, Suvorovca, lipsesc instituții de învățământ primar sau secundar,
însă funcționează grădinițe sau filiale ale grădinițelor.
➢ În 30 de localități funcționează instituții de învățământ secundar- general. (ciclul I)
➢ În or. Fălești funcționează - 3 licee, 6 -instituții de educație timpurie și 2 instituții
extrașcolare.
Copiii din localitățile fără instituții de învățământ beneficiază de servicii educaționale

fiind asigurați cu transport pentru deplasarea către și dinspre instituția de educație.
Conform deciziei Consiliului raional nr.6/9 din 28.12.2020 a fost aprobat

Regulamentul privind transportarea elevilor din raionul Fălești. Transportarea elevilor se
face cu autobuzele sau microbuzele școlare aflate la gestiunea Direcției Generale Educație
și Cultură Fălești, iar în lipsa lor, cu autobuzele sau microbuzele agentului transportator cu
care s-au încheiat contracte de prestare a serviciilor de transportare. Direcţia Generală
Educaţie şi Cultură dispune de 19 unităţi de transport dintre care 12 unităţi donate de
Guvernul României, 3 unităţi donate de Ministerului Educaţiei şi Cercetării al Republicii
Moldova, iar 4 unităţi au fost procurate de către Direcţia Generală Educaţie şi Cultură
Făleşti din contul finanțelor Componentei raionale pentru educație.
Astfel, 1142 copii de vârstă școlară, din localitățile fără instituții de învățământ,
beneficiază de transport, după cum urmează:
Nr. Instituțiile de învățământ la care se Localitățile din care se transportă elevii

transportă elevii (nr. de elevi) (nr. de elevi)
1. IP Gimnaziul Egorovca - 58 Gara Catranîc - 31

Ciuluc - 9
Ișcalău - 18
2. IP Gimnaziul Ciolacul Nou - 8 Făgădău - 6
Șoltoaia - 2
3. IP Gimnaziul Popovca - 38 Comarovca - 20
Beleuți -11
Ţapoc - 7
4. IP Gimnaziul Bocani - 83 Pietrosu - 46
Burghelea - 35
Măgura - 2
5. IP Gimnaziul Făleștii Noi - 168 Pietrosul Nou - 20
Doltu - 50
Hitrești - 25
60
Sarata Nouă - 57
Făgădău - 9
Șoltoaia - 7
6. IP Gimnaziul ,,Sergiu Moraru” Obreja Obreja Nouă – 61
Veche - 61
7. IP Gimnaziul Moldovanca - 44
s.Logofteni - 60 Sovhoz-16
8. IP Gimnaziul,,V.Alecsandri” Măgureanca - 26
Scumpia - 47 Hîrtop - 7
Nicolaevca - 14
9. IP Gimnaziul Horești – 20 Unteni - 8
Lucăceni - 12
10. IP Gimnaziul Rediul de Sus - 10
Albinețul Vechi - 73 Rediul de Jos - 19
Albinețul Nou-44
11. IP Gimnaziul „E. Coșeriu” Doltu - 26
Catranîc - 82 Burghelea-11
Gara Catranîc-3
Işcălău - 42
12. IP Gimnaziul Valea Rusului - 23
Pruteni– 54 Drujneni - 16
Cuzmenii Vechi - 15
13. IP LT „M. Eminescu” Fabrica de Zahăr -35
or. Fălești - 74 Hitrești - 14
Sarata Nouă - 25
14. IP LT „A.Pușkin” Fabrica de Zahăr - 27

or. Fălești - 101 Hitrești - 14
Soci Noi – 14
Gara Catranîc –16
Făgădău-30
15. IP Gimnaziul Pervomaisc-7
Pompa-44 Suvorovca-37
16. IP Gimnaziul „G. Vrabie” Hîncești - 50
Călinești - 50
17. IP Gimnaziul„Ștefan cel Mare” Hîncești - 36

s. Năvîrneț - 36
18. IP Gimnaziul „I. Dumeniuk” Frumușica - 54
s.Călugăr - 54
19. IP Gimnaziul Hiliuți - 4 Răuțelul Nou - 4
20. IP Gimnaziul Taxobeni - 27 Hrubna - 25

Vrănești - 2
20instituții 39 localități
Totodată, 260 copii din satele Nicolaevca, Hirtop, Logofteni, Sovhoz- Moldoveanca,
Ciuluc, Pocrovca, Obreja Nouă, Popovca, Beleuți, Comarovca, Drujineni, Cuzmenii
Vechi, Hrubna Nouă, Pervomaisc, Unteni, Vrănești, Valea Rusului, Țapoc, Pietrosul Nou,
unde nu există instituții de educație timpurie, sunt transportați zilnic la grădinițele din
61
localitățile vecine, comform următorului tabel:
Nr. Localitatea Numar total de copii in localitate

transportați
1. Nicolaevca 2
2. Hîrtopul 5
3. s.Logofteni 12
4. s.Sovhoz-Moldovanca 7
5. Ciuluc 10
6. Pocrovca 5
7. Obreja Nouă 39
8. Popovca 66
9. Comarovca 8
10. Beleuți 5
11. Țapoc 13
12. Pietrosul Nou 9
13. s. Lucăceni 4
14. s. Unteni 7
15. Hrubna -Nouă 25

16. s.Drujineni 12
17. s.Cuzmenii Vechi 9
18. s.Valea Rusului 14
19. s.Pervomaisc 3
Total 260
În afară de asigurarea accesului copiilor la instituțiile de învățământ, în atenția

DGEC stă și calitatea procesului educațional, care este permanent în vizorul direcției.
Astfel specialiștii DGEC, în frunte cu echipa managerială, în colaborare cu

instituțiile de învățământ și angajații acestora, organizează formări ale cadrelor didactice
și manageriale, atât la nivel local cât și național, motivează personalul din sistem pentru
creșterea în carieră, pentru schimbul de experiență, monitorizează implementarea
documentelor de politici în educație, orientează elevii pentru participare la diferite
concursuri, competiții, proiecte, acțiuni de voluntariat, susțin elevii dotați, promovează
imaginea cadrelor performante, a elevilor dotați și a instituțiilor de învățământ, străduiesc
pentru a asigura condiții de muncă de învățare cât mai eficiente, sigure și sănătoase, în
corespundere cu cadrul legal existent în Republica Moldova.
62
Sistemul educaţional din raion susține și menține serviciile funcţionale care ar spori
calitatea educației, precum servicii de asistenţă psihopedagogică și logopedică oferite
copiilor cu necesități speciale incluşi în sistemul general de educaţie.
Toți copiii din raion au dreptul și accesul la educație de calitate, dar un loc aparte
îl ocupă atenția pentru educaţia incluzivă, care prevede diferite forme şi tipuri de suport,
compatibile cu scopul incluziunii, pentru cazurile care nu pot fi soluţionate în interiorul
instituţiei generale de educaţie. Astfel, numărul total de copii/elevi evaluați cu CES este de
205.
În raionul Fălești, în conformitate cu Programul de Dezvoltare a Educaţiei

Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, a fost instituit SAP în cadrul
DGEC, în scopul implementării educaţiei incluzive la nivel de raion. Activitatea de bază a
serviciului este de a evalua complex copiii/elevii suspectați cu cerințe educaționale speciale
şi a acorda asistenţă psihopedagică la nivel raional tuturor copiilor şi familiilor,
identificând necesităţile specifice ale acestora.
Ca servicii de suport au fost create 34 de Centre de Resurse pentru Educaţia

Incluzivă dotate cu mobilier, materiale didactice, calculatoare, menite să asigure
incluziunea şi să faciliteze accesul la educaţie al copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
Majoritatea copiilor cu necesități speciale beneficiază de serviciile cadrului didactic de
sprijin. Aceste oportunități asigură accesul tuturor copiilor din raion la educație.
Totodată, micșorarea imperioasă a numărului de copii în teritoriu în ultimii ani și

odată cu trecerea la finanțarea școlilor în baza formulei de finanțare per elev, apar diverse
impedimente pentru asigurarea unei educații de calitate.
De exemplu, se atestă utilizarea capacității spațiilor educaționale sub nivelul de

proiect, apar cheltuieli, acoperirea cărora poate provoca dificultăți în organizarea eficientă
a managementului resurselor financiare, materiale și umane.
În acest context, a apărut necesitatea de a realiza, din perspectiva managementului

pe niveluri (instituțional, APL1, APL2):
63
➢ analiza tendințelor și estimarea numărului de copii/elevi, pe ani, în fiecare localitate

pentru o perioadă echivalentă cu perioada completă de școlaritate (învățământ
preșcolar - învățământ secundar ciclul II);
➢ stabilirea numărului de elevi la clasă în corespundere cu normativele în vigoare;
➢ examinarea funcționalității instituțiilor, inclusiv, a gradului de uzură a edificiilor.
Rezultatele analizelor au constituit argumentele, în baza cărora s-au elaborat strategii

raionale și locale de reorganizare/modernizare a rețelei instituțiilor de învățământ
preșcolar, primar și secundar. Ca urmare a optimizării rețelei școlare în ultimii 10 ani în
raionul Fălești au fost reorganizate/lichidate 13 instituții de învățământ.
Analizele au mai dat posibilitatea de a stabili că nivelul de dotare a instituțiilor de

învățământ este acceptabil, deși se înregistrează diferențe de la o instituție la alta.
Majoritatea instituţiilor au în dotare tehnică de calcul, de multiplicare/imprimare,
echipamente, utilaje care în instituțiile de învăţământ primar şi secundar asigură la zi
modernizarea procesului educaţional. În prezent, 100% instituții sunt dotate cu calculatoare
și conectate la Internet, iar prin utilizarea reţelei Internet, se diversifică oportunităţile de
comunicare/ sensibilizare /informare ale instituţiilor.
Un alt obiectiv al educației din raion este respectarea dreptului copilului la sănătate
în instituţiile de învăţământ din raion. Acesta include mai multe aspecte, unul din ele fiind
şi aspectul de stare a sanitaţiei în şcoli. În acest context, putem menţiona că, din cele 33
de instituţii preuniversitare numai în două instituţii, (ceea ce constituie 6%), nu sunt blocuri
sanitare în interior, şi anume în IP Gimnaziul Horeşti şi IP Gimnaziul Pompa, motivul fiind,
lipsa finanţelor, cauzată de numărul mic de copii. Alte aspecte ar fi asigurarea alimentaţiei
de calitate a elevilor și accesul la practicarea sportului.
Aceste subiecte sunt monitorizate prin controale sistematice efectuate periodic de

către Instituţia Medico-Sanitară Publică Centrul de Sănătate Făleşti, Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia Teritorială pentru Siguranţa Alimentelor Făleşti, cu
raza de acoperire şi a raionului Glodeni, Direcţia Genelală Educaţie şi Cultură Făleşti.
Anual, din sursele Componentei raionale pentru educaţie, se alocă surse financiare
pentru crearea condiţiilor igienico- sanitare în instituţiile de învăţământ din raion, în urma
vizitelor de evaluare efectuate în luna august de către direcție.
64
În raionul Fălești este dezvoltată și rețeaua de instituții extrașcolare, unde copiii își
pot dezvolta talentele sau își petrec util timpul liber.
Rețeaua instituțiilor extrașcolare include Centrul de Creație și Agrement pentru

Copii și Tineri ,,E.Găină” (CCACT) şi Școală Sportivă pentru Copii și Juniori (ȘSCJ),
Școala de muzică din or.Fălești și Școala de arte plastice ,,Gh. Vrabie”. CCACT și cele 9
filiale oferă beneficiarilor 20 de cercuri pe diverse domenii și interese, care sunt frecventate
anual de circa 800 de copii.
Copiii înscriși la cercurile din CCACT organizează și desfășoară activități artistice,

patriotice, expoziții, campanii de binefacere, târguri și bucură prin prestanța lor la diferite
concursuri din domeniu la nivel local, național și internațional.
2.9. Sport
Sportul constituie unul din principiile fundamentale pentru menţinerea modului
sănătos de viaţă a populaţiei. Direcția Generală Educație și Cultură este entitatea care
realizează politica de stat în domeniul sport pe teritoriul raionului Fălești.
O instituție extrașcolară, care e gestionată de direcție și asigură îndeosebi dreptul

copiilor la un mod sănătos de viață și accesul la sportul amator și de preformanță, este
Școală sportivă pentru copii și juniori, amplasată în or. Fălești. Aici activează 22 de grupe
de antrenament anual, la probele sportive: fotbal, volei, basket, gimnastică sportivă,
atletism, handbal etc.
Pe parcursul anilor, școala sportivă și-a extins activitatea prin 8 filiale în localitățile
raionului: fotbal - Glingeni, Năvîrneț, Sărata Veche; box și kickboxing - Catranîc,
Egorovca, Popovca; judo-sambo - Horești, Taxobeni, Obreja-Veche. Astfel, se asigură
accesul copiilor din localitățile rurale menționate la activitățile extrașcolare pe interese. În
prezent în școala sportivă pentru copii și juniori, activează 36 grupe cu un efectiv de
antrenori și sportivi.
La moment, ȘSCJ Fălești dispune de un nou edificiu, unde sunt create condiții
favorabile pentru desfășurarea antrenamentelor. Au fost amenajate săli sportive moderne
de box și kickboxing, judo-sambo, handbal, haltere mici.
65
La proba de Box și Kickboxing, antrenorii Apostol Altair, Apostol Victor, Butnaru

Roman, în perioada 2006-2021 au cucerit 154 medalii de aur, 166 argint, 340 bronz. Printre
cei mai titrați sportivi sunt:
Apostol Petru: Sandu Damian:

- antrenori Apostol Victor , Paic Igor:
-antrenori Apostol Altair, Butnaru
Apostol Altair Roman -antrenori Butnaru Roman,
- Dublu campion al Republicii Apostol Altair.
-Campion al Republicii Moldova la
Moldova la Box. Kickboxing. - Dublu campion al Republicii
- Campion Europen la Moldova la Kickboxing.
-Campion al Cupei Republicii
Kickboxing 2009 Moldova la Kickboxing. - Locul II la Campionatul Mondial
- Campion al Republicii de Kickboxing.
-Locul III la Campionatul Mondial
Moldova la Kickboxing 2013. de Kickboxing. - Maiestru Sportiv la Kickboxing.
- Maiestru Sportiv la Box -Candidat în Maieștri la Kickboxing.
Butnaru Dumitru:
Apostol Altair: -antrenori Apostol Victor,
- antrenori Apostol Victor, Cornei Stanislav
Cornei Stanislav -Locul II la Campionatul
Republicii Moldova la
-Campion al Republicii Moldova
la Kickboxing – 2006
Box / Kickboxing – 2006
-Locul III la Campionatul Kickboxing -Locul I la Campionatul
Moldovei la Muay-Thai – 2007 European la Kickboxing –
2009
-Locul II la Campionatul
European la Kickboxing – 2009 -Locul I la Campionatul
European K1 Voievod -2008
-Locul III la Campionatul
European la Kickboxing – 2009 -Candidat în Maieștri la
Kickboxing
-Candidat în Maieștri la
Kickboxing.
Renumit pentru tehnicile sale de luptă și aruncare, Judo-Sambo este practicat și

învățat ca o formă de artă și în raionul Fălești, fiind redat printr-un sistem de pregătire
teoretico-practică de către Danilescu Vasile – antrenor emerit al Republicii Moldova.
Remarcabile succese au fost aduse de antrenorul emerit al Republicii Moldova,
Danilescu Vasile, prin antrenarea și pregătirea sportivei Crețu Ecaterina, care în anul 2010
a obținut locul I la Cupa Europeană la Judo, locul II la Campionatul Mondial la Judo, iar
în anul 2011 - locul III la Campionatul European și în 2013 - a devenit Campioană
Mondială la Sambo.
66
Despre campionii raionului Fălești, s-a aflat și în orașul Salaise Sur Sanne din
Franța, unde s-a desfășurat Campionatul mondial la haltere, Versia „IKMF – Național
Kettlebell Marathon Federation”, la care au participat reprezentanții a 16 țări, printre care
și al Republicii Moldova - sportivul Bîrliba Nicolae, originar din Fălești. Pentru participare
la Campionatul Mondial, domnul Bîrliba a fost susținut financiar de către Consiliul raional
Fălești.
Obținând rezultate remarcabile, domnul Bîrliba s-a clasat pe locul I printre veterani
la ridicarea halterelor mici. Sportivul este Maestru Internațional al Sportului Republicii
Moldova, a obținut titlul de Campion Mondial la haltere mici de 15 ori și titlul de Campion
European la haltere mici de 14 ori. Dumnealui a stabilit recorduri republicane și mondiale
în cinstea valorilor naționale ale statalității Republicii Moldova: de Ziua Independenței
Republicii Moldova și Ziua funcționarului public al Republicii Moldova.
Un sport de echipă, care este practicat și în multe localități al raionului Fălești este
fotbalul. Această pasiune este împărtășită și susținută de faimoșii antrenori: Pascari Victor,
Corotaș Anatolie, Corlăteanu Timofei, Cojocari Vladimir, Maciura Ion, Sima Anatolie,
Turava Robert.
Lumea din jurul nostru constă doar din talente și de noi depinde să identificăm aceste
talente și să le promovăm. Dar pentru realizarea acestui obiectiv e nevoie de strategii,
tactici, tehnici, mijloace, competențe. De calitatea acestor componente depinde eficacitatea
activității sistemului de pregătire a sportivilor de performanță, și nu în ultima instanță,
rezultatul.
67
De către APL de nivelul II și I, sunt efectuate investiții în asigurarea localităților cu

infrastructura necesară pentru o bună desfășurare a activităților de sport: terenuri de sport
pe lângă instituțiile de învățământ, terenuri de volei, tenis și baschet.
Actualmente, pentru promovarea unui mod sănătos de viață prin practicarea

sportului de performanță cât și cel amator, care reprezintă una din premisele primordiale
pentru conducerea raionului, pe teritoriul raionului Fălești este fondat stadionul raional
”Spicul”, care are o capacitate destul de mare pentru a oferi posibilitatea de a juca fotbal.
Terenul corespunde standardelor naționale și permite desfășurarea antrenamentelor și chiar
a campionatelor.
În perspectivă și pentru atragerea în domeniu a tinerelor generații este nevoie de

probe sportive inovatorii și contemporane, cum ar fi: turismul alpi, tenisul de camp,
baschetul, voleiul, gimnastica sportivă.
O altă oportunitate pentru educația tinerelor generații în scopul edificării unei

societăţi mai bune este posibilitatea de a participa la activități extrașcolare pe interese.
Pentru asigurarea accesului tuturor copiilor la activități extrașcolare pe interese, este

necesar a dezvolta structuri/servicii de educație non-formală la nivel de localități/instituții,
care au ca obiectiv principal apărarea intereselor sociale, economice şi spirituale ale
tineretului, promovarea şi valorificarea potenţialului creator al tinerilor. Participarea activă
a tinerilor la deciziile şi acţiunile la nivel local şi regional este esenţială dacă ne dorim
edificarea unor societăţi mai democratice, mai solidare şi mai prospere. Participarea la viaţa
democratică a unei comunităţi nu este doar procesul de votare sau prezentarea la alegeri,
chiar dacă acestea sunt elemente importante. Faptul de a participa şi de a fi un cetăţean
activ înseamnă a avea dreptul, mijloacele, localul, posibilitatea şi, dacă e necesar,
susţinerea dorită pentru a participa la luarea deciziilor, a le influenţa şi a se angaja în acţiuni
şi activităţi într-o modalitate care să contribuie la edificarea unei societăţi mai bune.
În acest scop în raion a fost creat și actiează Centrul regional Fălești de resurse
pentru tineret care oferă tinerilor din raion 4 servicii: de informare și documentare,
dezvoltare personală, voluntariat și animare a timpului liber.
68
Centrul dezvoltă parteneriate cu asociațiile obștești locale, naționale și

internaționale. Tinerii participă în cadrul proiectelor , ca de exemplu, „Viziune comună
asupra mediului pozitiv, ideal pentru tineri în vederea susținerii bunăstării prin creativitate,
arte și cultură”, cu sprijinul financiar oferit de Terre des hommes Moldova, UNFPA și
MEC, beneficiarii se implică în campanii de sensibilizare și informare, precum ar fi
proiectul ”Abilitarea tinerilor în vederea implicării în procesul decizional”, implementat
de A.O. ,,CREDIS” și finanțat de Fundatia Konrad Adenauer Republica Moldova prin
intermediul programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în
Republica Moldova”. Tot aici are loc instruirea tinerilor și scrierea ideilor de afaceri ( de
exemplu, în cadrul proiectului „ACCES – Asistenţă pentru Cunoștințe, Competenţe,
Antreprenoriat şi Succes” implementat de AO ”Caroma Nord” din resursele acordate de
Uniunea Europeană în cadrul Proiectului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat
durabil dintre societatea civilă și guvern” co-finanțat și implementat de Fundația Soros-
Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova și Alianța ONG-urilor active).
Centrul regional Fălești de resurse pentru tineret se mândrește și de lansarea

programului raional de granturi pentru tineret finanțat de MEC și cofinanțat de Consiliul
raional Fălești. Aici tinerii cresc și se dezvoltă ca cetățeni responsabili, activi, deschiși
pentru schimbare și orientați spre asigurarea prin exemplul și implicarea proprie a unei
vieți mai bune.
2.10. Cultură și turism
Cultura este foarte importantă pentru a putea simţi esenţa vieţii. Este greu de
maginat cum am putea trăi într-un oraș în care nu există teatre, săli de concerte, clădiri
foarte vechi și galerii de artă. Cultura ne oferă un sentiment unic de apartenenţă la cele mai
diverse valori ale existenţei umane.
În Registrul monumentelor de istorie, arhitectură şi artă ale raionului Făleşti, aprobat

prin decizia Consiliului raional Fălești nr. 10/9 din 08.12.2011, cu modificările ulterioare
din 19.07.2012, sunt incluse 12 monumente, amplasate pe teritoriul orașului Fălești, din
care:
69
4 monumente de arhitectură, inclusiv:
✓ Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, anul fondării 1795, de însemnătate locală;

✓ Pavaj de granit. În anii 30 ai secolului XX, sub conducerea primpretorului Dumitru
Stegărescu, în oraşul Făleşti s-a construit un pavaj de granit pe strada centrală, numită pe
atunci strada Ferdinand I, monument de arhitectură de însemnătate locală.
✓ Şcoala primară, anul fondării 1890, de însemnătate națională;
✓ Şcoala (astăzi Centrul de Creație și Agrement pentru copii și tineri „Lora Găină”).
Edificiul Centrului se consideră un
monument de arhitectură de importanţă
naţională care a fost construit în anii 30
(1935-1936) ai sec.XX sub conducerea
primpretorului Stegărescu, la început a
fost şcoală mixtă de meserii pentru băieţi
şi fete. Şeful construcţiei a fost meşterul
Vasile Gavatiuc, alături de el au lucrat
băştinaşii Nicolae Rudac şi Tudor Soltanciuc. Pe timpul războiului din 1941-1945 aici s-a
dislocat secţia de chirurgie al Frontului al III – lea Ukrainean. Astăzi, după o reconstrucţie
capitală cu susţinerea financiară a Fondului de Investiţii Sociale din Moldova şi a Uniunii
Naţiunilor Unite pentru Copii, Centrul prezintă o clădire bine amenajată, dotată cu
tehnologii noi moderne unde activează 33 de cercuri în care sînt încadraţi 1100 copii şi
tineri din raion de la 5 până la 25 ani.
8 monumente de istorie (ale gloriei militare), din care 2 de importanță națională, inclusiv:
✓ Complexul gloriei militare (1941-1945), sculptori V.P. Mednec, A. Șirokov, a. f.

1969, de însemnătate națională, reconstruit în anul 1987 din resursele financiare,
colecţionate de populaţia întregului raion. Compoziţia Complexului constă dintr-un
obelisc din granit cu înălţimea de 17 m. În jurul obeliscului sunt aşezate 50 plăci din
granit de culoare neagră cu numele celor 2075 de ostaşi eliberatori făleşteni şi 1789
ostaşi căzuţi pentru eliberarea raionului, originari din alte meleaguri;
✓ Monument comemorativ de război (1941-1945), a.f. 1982;
70
✓ Monument la mormîntul comun a circa 400 ostaşi căzuţi în anul 1944, anii 50 ai
sec.XX;
✓ Mormântul comun a 1789 ostaşi, a.f. 1944 (de însemnătate națională);
✓ Monument în memoria a 2075 pămînteni căzuţi în război (1941-1945), a.f. 1969;
✓ Monumentul căpitanului serviciului de medicină M.V. Şacheeva (cimitir), 1944;
✓ Monument al ostaşilor diviziei nr.6 (Fabrica de Zahăr), 1982;
✓ Mormânt comun a cca 400 ostaşi (cimitir), 1944.
O altă mândrie a raionului Fălești sunt monumentele de for public, care reprezintă bunuri
imobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, construcții sau amenajări neutilitare,
având caracter decorativ, comemorativ și de semnal, amplasate în spații publice, într-o
zonă de protecție, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților
administrativ-teritoriale. În raionul Fălești astfel de monumente sunt 4 la număr:
1. Complexul Memorial „Aleea Eroilor” edificat în memoria participanţilor la acţiunile

militare din Afganistan, Transnistria şi de lichidare a consecinţelor catastrofei de la
Cernobâl, sculptor Anatol Podborschii, inaugurat la 24 decembrie 2009 din iniţiativa
organizaţiilor obşteşti ale veteranilor, precum Organizaţia raională a veteranilor din
Afganistan, Asociaţia raională a combatanţilor de pe Nistru. Cu sprijinul financiar al
Consiliului raional, acest inedit document arhitectural vine să înveşnicească gloria,
bărbăţia, stoicismul şi eroismul tuturor celor, care cu înaltă demnitate şi cu jertfire de sine
au ţinut piept acelor nemiloase încercări;
2. Monumentul „Mîndria şi Puterea Poporului”, autor arhitectorul pământean Valentin

Isac, arhitect al poporului din Ukraina, monument care reprezintă Statalitatea şi
Independenţa Republicii Moldova, edificat la 22 mai 2011 cu prilejul aniversării a 20-a de
la proclamarea Independenței țării;
3. Monument lui M.Eminescu, inaugurat oficial la Făleşti în ziua de 31 august 1992, autori
sunt Dumitru Gorşcovschi din Cernăuţi, Ukraina şi Victor Drebot din Chişinău, cu
concursul pământenilor Constantin Andruşceac, Constantin Musteaţă şi Alexandru
Futurinschi. Edificarea acestui monument a fost susţinută financiar de agenţii economici
din raion, precum şi de mai multe persoane fizice, iniţiatori fiind profesorii şi elevii
Liceului Teoretic „M.Eminescu”;
71
4. Monument lui A.Puşkin, a.f. 1957
Patrimoniul cultural, componentă importantă a culturii, este o consecință directă a

evoluțiilor socio-culturale și chiar politico-economice. Patrimoniul cultural, inclusiv cel
muzeal, ca parte componentă are o importanță deosebită pentru comunitatea umană căreia
i se asociază, precum și pentru societate în ansamblu.
În orașul Fălești activează cu succes Muzeul raional de Istorie şi Etnografie

„Lazăr Dubinovschi”(MRIE). Inaugurat în anul 1975 în baza colecţiei de exponate
formată din 11 sculpturi lucrate în ghips, bronz şi lemn ale sculptorului Lazăr Dubinovschi,
originar din s. Albineţul Vechi, r-l Făleşti - busturile unor personalităţi din ţară şi de peste
hotare. Astăzi MRIE „Lazăr Dubinovschi” din Făleşti dispune de un patrimoniu valoros,
care numără 12976 exponate din diverse categorii: etnografie, artă decorativă, sculpturi,
numismatică, arheologie, materiale foto, metale scumpe, acte şi alte documente de istorie
scrise, cărţi şi ediţii periodice vechi, filatelie, armament şi echipament militar, obiecte din
sticlă, lemn ş.a.
De o însemnătate deosebită este colecţia de cărţi vechi bisericeşti în limba slavonă

veche, icoane vechi datate cu sec. XVI, piese muzeistice găsite în urma săpăturilor
arheologice lîngă localităţile din teritoriu Pruteni şi Valea Rusului – obiecte din Era
Bronzului şi a Pietrei. E diversă şi bogată colecţia portului popular: cămaşe naţionale
pentru bărbaţi şi femei ţesute din pînză de casă, şerveţele din cînepă, covoare ţesute ş.a. În
colecţia de monede datate de la 1700 încoace se află şi două monede romane de la împăratul
Mark Aureliu, iar colecţia de picturi cuprinde lucrări, efectuate în special pe pânză, ale
72
unor pictori renumiţi din Moldova, care oglindesc aspecte din viaţa făleştenilor în diferite
perioade de timp.
Anual Muzeul este vizitat de cca 15 mii persoane. Din contingentul total de vizitatori
majoritatea este reprezentată de elevii și profesorii instituţiilor de învăţămînt preuniversitar
din teritoriu, tineretul studios şi grupe de tineri muncitori, intelectuali din diferite domenii,
vizitatori străini etc. MRIE „L. Dubinovschi” a fost vizitat de delegaţii din România,
Franța, Ucraina, Ungaria, Rusia, Grecia, Italia, Statele Unite ale Americii, Israil etc.
Impresiile despre Muzeu și-au lăsat în Registrul de vizite al instituției și ambasadorul
Poloniei Artur Mihalski, pictorița Nina Tescari, originară din Fălești, stabilită cu traiul în
Franța, scriitoarea Margareta Marșeu Bîlbă ș.a.
Majoritatea obiectivelor turistice sunt renovate, bine amenajate, cu panouri

informative despre obiectiv şi serviciile oferite. Sistematic se efectuează lucrări de
restaurare şi amenajare a monumentelor amplasate pe teritoriul raionului: lucrări ce țin de
întreținerea aspectului general al monumentelor, de păstrare nealterată a configurației lor,
de întreținere în bună ordine a drumurilor şi terenurilor din jur, de înverzire a fondului
vegetal, de iluminare a terenurilor unde sunt înălțate monumentele.
Patrimoniul cultural imaterial al raionului Fălești este reprezentat de tradiţii,

obiceiuri, inclusiv tradiţii locale și evenimente culturale. Unele dintre cele mai importante
evenimente de acest gen, organizate de către Secția Cultură și Turism Fălești din cadrul
DGEC sunt:
Festivalurile: ✓ Festivalul de Muzică „Mărțișor” acțiune desfășurată în luna martie
✓ Festivalul Cîntecului Pascal „Cînta-voi Dumnezeului Meu”- aprilie
✓ Festivalul raional al Portului Popular „Mândru-i portul făleștean” – iunie
✓ Festivalul Dinastiilor de Familie „La Izvorul Osoencelor”- 4 iulie
✓ Festivalul folcloric al etniilor „Unitate prin diversitate” – septembrie
✓ Festivalul raional al cărții și lecturii – septembrie
73
✓ Festivalul republican de dans popular „Jocul nostru seamăn n-are” -

octombrie
✓ Festivalul regional al interpreților cântecului folcloric „Dor de vatra

strămoșească” – octombrie
✓ Festivalul raional al tradițiilor și obiceiurilor de iarnă - decembrie
Originalitatea fiecărui popor se caracterizează prin potențialul creator, care își

găsește expresia în cultura materială și spirituală. Un loc aparte în această cultură îl ocupă
meșteșugurile populare.
Din cele mai vechi timpuri în Moldova alături de agricultură, păstorit populaţia
sătească avea cu un şir de îndeletniciri practice, care formează aşa-numita „industrie
casnică”, bazată pe materia primă locală, uneltele lucrate în gospodărie, braţele de muncă
ale membrilor casei în vederea satisfacerii necesităţilor funcţionale şi estetice ale familiei.
Meşteşugurile populare tradiţionale moldoveneşti ca: ţesutul covoarelor,

prosoapelor, portului popular, broderie artistică, arta dantelei, prelucrarea artistică a
lemnului, sunt legate de îndeletnicirile de bază ale poporului nostru. Faima raionului Fălești
la capitolul meșteșugărit este răspândită datorită uimitorilor meșteri din următoarele
localități:
Localitatea Numele, prenumele Genul de artă profesat

meșterului
Primăria Albineţul Vechi Huzun Tatiana Arta dantelei
Sidorenco Valeriu Prelucrarea artistică a lemnului
Munteanu Vasile Prelucrarea artistică a lemnului

Sîrbu Maria Broderie artistică
Proasped Lidia Broderie artistică
Primăria Bocani Aramesco Pavel Prelucrarea artistică a lemnului
Cernavcă Natalia Arta dantelei
Primăria Catranâc Tambur Mihail Prelucrarea artistică a lemnului
Rotari-Boboc Margarita Prosoape, cămăși tradiționale de nuntă,
broderii
Primăria Ciolacu Nou
Primăria Egorovca Orceacova Ecaterina Broderie artistică (biser)

Kirnițcaia Feodosia Arta dantelei
Culipechina Elizaveta Arta dantelei, broderie artistică
Dubovicova Natalia Arta aplicativă
Borșci Oxana Broderie artistică (biser)
74
Orceacova Zinaida Broderie artistică (biser)

Statnic Lidia Broderie artistică, arta dantelei, împletit în
andrea, țesut artistic
Chişlari Galina Arta aplicativă
Statnic Florina Arta dantelei
Tanaşciuc Maria Broderie artistică, ţesut artistic
Ostap Iulia Arta aplicativă
Parașciuc Nadejda Broderie artistică
Primăria Făleşti Neguleanu Svetlana Broderie artistică, arta dantelei
Rasciupkin Nelly Broderie artistică (goblen)
Mereniuc Mihai Pictură populară
Culicinscaia Svetlana Modelare papiermache
Ursachi Lucia Broderie artistică (goblen)
Furdui Damian Pictură populară
Mititiuc Violina Broderie artistică (goblen-icoane)
Ciocîrlanu Lucia Broderie artistică (goblen), măști
Bulgac Evelina Arta dantelei
Cebanu Natalia Ţesut artistic
Reuțchi Ina Broderie artistică (biser), arta dantelei
(vestimentație)
Pascal Silvia Împletit din fibre vegetale (lozie), arta
dantelei
Țurcanu Tatiana Țesut, arta dantelei, împletit în andrea
Condrea Silvia Broderie artistică (biser, goblen)
Condrea Cristina Broderie artistică (biser, goblen)
Chiforenco Svetlana Broderie artistică (biser)
Temcic Valentina Arta dantelei (vestimentație)
Primăria Glinjeni Munteanu Valentina Broderie artistică, arta dantelei
Melnic Petru Lucru în tinichea
David Andrei Prelucrarea artistică a lemnului
Creangă Galina Broderie artistică, ţesut artistic
Morcov Maria Broderie artistică, ţesut artistic
Puiu Liuba Broderie artistică, ţesut artistic
Zavat Victor Prelucrarea artistică a lemnului, împletit dn
fibre vegetale (lozie)
Joacăbine Ludmila Împletit din fibre vegetale (lozie)
Ceban Zinaida Arta dantelei
Primăria Ilenuţa Cambur Domnica Broderie artistică
Primăria Işcalău Negură Olga Broderie artistică, icoane în biser
Bologan Ana Broderie artistică, icoane în biser, tablouri
Tudoreac Svetlana Broderie artistică, icoane în biser
Grădinari Vitalie Arta aplicată
Primăria Izvoare Ursachi Ioana Broderie artistică
Ursachi Adela Arta dantelei
Butnaraș Maria Arta dantelei
Ursachi Ludmila Broderie artistică
Scutaru Vera Arta dantelei, broderie artistică
Scutari Eugenia Arta dantelei, macrame
Ilieș Vasile Prelucrarea artistică a lemnului
Primăria Mărăndeni Stîncă Nina Broderie artistică, arta dantelei
Buga Cristina Arta dantelei, broderie artistică, pictură
populară
Goncearenco Rodica Broderie artistică, arta dantelei
Breabăn Dina Broderie artistică (icoane biser)
Certan Ludmila Broderie artistică, arta dantelei
Negură Anatolie Prelucrarea artistică a lemnului
75
Cazacu Ioana Broderie artistică

Boicu Lucia Broderie artistică
Nistor Valentina Broderie artistică
Dediu Lucia Arta aplicativă, broderie artistică (icoane
biser)
Vrînceanu Ala Arta aplicativă în biser
Gorenco Irina Broderie artistică, arta aplicativă
Comerzan Angela Broderie artistică/biser
Primăria Natalievca Gladciuc Ana Arta dantelei, împletit cu andrele
Simac Mihail Prelucrarea artistică a lemnului
Diaciuc Maria Broderie artistică
Gavriliuc Evghenia Broderie artistică
Guțul Natalia Broderie artistică, icoane biser
Primăria Năvârneţ Margină Zina Broderie artistică, arta dantelei
Primăria Pietrosu Grama Maria Arta dantelei, tricotare
Grama Cristofor Arta decorativ-aplicativă, prelucrarea
artistică a lemnului
Trocin Alexei Prelucrarea artistică a lemnului
Primăria Pânzăreni Melnic Valentin Lucru în tinichea
Gurduza Elena Broderie artistică, arta dantelei
Obreja Valentina Arta dantelei
David Galina Broderie artistică
Primăria Pîrliţa Şoronga Olga Broderie artistică
Frunză Pelagheia Broderie artistică, împletit cu andrele
Haidău Iulia Broderie artistică, împletit în andrele
Ungureanu Mihai Pictură populară
Roșca Alexandra Broderie artistică (ie)
Primăria Pompa Gorban Nina Arta dantelei, broderie artistică
Zamfir Viorica Broderie artistică
Niculaiciuc Larisa Arta aplicată
Cebanu Maria Arta dantelei
Primăria Pruteni Chirilă Olga Ţesut artistic
Pleșca Emilia Ţesut artistic
Lungu Anatoli Prelucrarea artistică a lemnului
Bucliş Emilia Broderie artistică, arta dantelei
Primăria Sărata Veche Roman Ion Pictură populară
Spînu Elena Broderie artistică, pictură populară
Paladi Antonina Broderie artistică, arta dantelei
Ceban Eugenia Țesut artistic
Fediuc Vasile Împletit în lozie (coșuri de diverse forme)
Voinotinschi Eugenia Împletit în pănușe, broderie
Primăria Taxobeni, Grubna Munteanu Tatiana Împletit cu andrele (tricotare vestimentară)
Nouă
Tverdohleb Ludmila Arta dantelei (tricotare vestimentară)
Dubăsari Zinaida Broderie artistică
Dubăsari Monica Arta dantelei
Griniuc Lidia Broderie artistică
Sandu Vasili Împletit în fibre vegetale (lozie)
Ovcinicov Ignat Împletit în fibre vegetale (lozie)
Steniceva Marina Broderie artistică
Cerevatov Ivan Împletit în fibre vegetale (lozie)
Druță Iacob Împletit în fibre vegetale (lozie)
Mihailevscaia Ana Broderie artistică
Stenceva Evdochia Broderie artistică
Bunciuc Elizaveta Broderie artistică
Oziornaia Nina Broderie artistică
76
Unii meșteri din raionul Fălești au onoarea să fie chiar și membri ai Uniunii Meșterilor
Populari din Moldova:
Nr Numele, Prenumele Genul de artă profesat Localitatea

d/o
1. Maria Ciobanu Broderie artistică, arta dantelei, Satul Catranîc
confecționarea costumelor populare
2. Gheorghe Grușca Prelucrarea artistică a lemnului, pictură Satul Călugăr
populară
3. Silvia Antohi Broderie artistică (goblen), arta dantelei, Orașul Fălești
confecționarea costumelor populare
4. Galina Ciobanu Broderie artistică (goblen) Orașul Fălești
5. Tatiana Chiril Țesut artistic, marochinărie Satul Pruteni
(confecționarea obiectelor din piele în
combinație cu țesături)
6. Dumitru Muruzuc Prelucrarea artistică a lemnului Satul Răuțel
7. Veronica Muruzuc Broderie artistică, arta dantelei, împletit cu Satul Răuțel
fibre vegetale (pănușe)
8. Sergiu Licimaniuc Prelucrarea artistică a lemnului Satul Răuțel
9. Vadim Grădinaru Prelucrarea artistică a lemnului Satul Răuțel
10. Vasile Sicora Prelucrarea artistică a lemnului Satul Răuțel
11. Tamara Frățescu Prelucrarea artistică a lemnului în Satul Sărata Veche
combinație cu pielea naturală
12. Constantin Frățescu Prelucrarea artistică a lemnului Satul Sărata Veche
Marele interes faţă de meşteşugurile populare este motivat nu numai de aprecierea

obiectivă a valorilor vitale, estetice şi etice, dar şi din cauza unei crize ecologice legate de
pierderea capacităţilor de creaţie, de valorificare a bunurilor materiale, de slăbirea
continuităţii între generaţii şi destrămarea patrimoniului tehnico-cultural şi etnic al
poporului. De faptul cum vom reveni la valorile etnoculturale, depinde viitorul şi
continuitatea neamului, destinul culturii etnice.
77
O altă comoară a raionului

Fălești este edificiul Şcolii primare
mixte pentru fete şi băieţi (clădirea
veche a Şcolii de Muzică), datat cu
anul 1890, fiind înscris în Registrul
monumentelor ca obiectiv de
arhitectură de importanță naţională.
Configuraţia iniţială a clădirii se
păstrează şi până astăzi, datorită
faptului, că a fost construită din cărămidă roşie turnată la fabrica locală de cărămizi din
Făleşti, unicale prin trăinicia lor şi vestită în toată ţara, care aparţinea evreicei Sara Fux.
Clădirea se află în stare avariată, necesită renovare capitală a acoperișului,

schimbarea ferestrelor, ușilor, dușumelelor, tencuiala pereților (interior și exterior),
amenajarea terenului aferent (îngrădire, înverzire, iluminare etc.) Pentru restabilirea acestei
construcții importante se depune multă speranță și efort, deoarece după renovare aceastei
clădiri se preconizează ca să fie inaugurate: Centrul de meşteşuguri populare cu sală de
expoziţie şi ateliere de creaţie, Centrul de realizare a obiectelor de artizanat, Centrul de
informare turistică ș.a.
Raionul Fălești, ca destinatie turistică, dispune de un bogat potențial pentru

vizitatorii săi. Produsul turistic al țării reprezintă un ansamblu complex de mediu, atât
natural, cât și creat de oameni (patrimoniu, cultură, activități, servicii pentru vizitatori).
Potenţialul turistic al raionului Fălești este marcat prin două componente esenţiale:
➢ Componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configuraţia variată

a reliefului, condiţiile climatice favorabile;
➢ Componenta antropică, reprezentată prin monumente şi obiective de artă laică sau

religioase, muzee şi colecţii muzeale, elemente de etnografie şi folclor de mare
frumuseţe şi originalitate, realizări actuale de prestigiu, monumentele istorice, de
arhitectură şi de artă cu o valoare de unicat.
78
Termenul „turism” este utilizat pentru a descrie călătoriile oamenilor într-un loc
situat în afara mediului lor uzual, în orice scop principal (de afaceri, de agrement sau
personal), altul decât angajarea de către o entitate rezidentă în țara sau locul vizitat.
Persoanele care întreprind o astfel de călătorie sunt definite ca „vizitatori”. Pentru
descoperirea locurilor faimoase ale raionului Fălești, au fost elaborate 4 trasee turistice:
Traseu turistic local nr. 1

Fălești – Musteața – Rediul de Sus – Călinești – Fălești „Prin Vestul raionului Fălești”
Scopul unei astfel de excursii este cunoașterea patrimoniului cultural și religios,

suplimentarea cunoștințelor despre marele general Alexandr Suvorov, familiarizarea cu
istoria mănăstirii ortodoxe construită în pădure. Lungimea traseului constituie 65 km (tur
– retur). Localități de tranzit sunt: satul Călugăr, Rediul de Jos, Albinețul Vechi, Năvîrneț.
Popasul poate fi făcut la restaurantul „Carpediem” din satul Albinețul Vechi. De acest tip
de execursie se pot bucura turiști interni, turiști străini, elevi, studenți, pelerini.
Programul excursiei include: vizitarea Muzeului raional de Istorie și Etnografie „Lazăr

Dubinovschi” din orașul Fălești, bisericii de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul
Musteața, stejarul lui Alexandr Suvorov din satul Rediul de Sus, izvorul „Fântâna
Doamnei” și mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Călinești.
79
Obiectivele turistice incluse în programul excursiei:
• Fălești: Muzeul raional de Istorie și Etnografie • Biserica de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae”, satul
„Lazăr Dubinovschi”, orașul Fălești Musteața
Muzeul raional de Istorie şi Etnografie „Lazăr Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Musteaţa a
Dubinovschi” din orașul Fălești este amplasat pe strada fost edificată în 1757. Arhitectura edificiului aminteşte de cea
Moldovei, nr. 7, într-un edificiu cu două nivele, bine amenajat a caselor obişnuite ţărăneşti. E construită din lemn şi forma ei
și dotat cu tehnologii informaționale, cu 4 săli de expoziții. iniţială se păstrează şi astăzi cu cupole anexate mai târziu.
Inaugurarea a avut loc în anul 1975 în baza colecţiei de Pereţii din partea interioară, inclusiv tavanul, sunt tencuiţi cu
exponate formată din 11 sculpturi lucrate în ghips, bronz şi lut şi văruiţi.
lemn care au fost cadonate raionului de către sculptorul Lazăr De o valoare inestimabilă sunt icoanele de pe pereţi. Interes
Dubinovschi, originar din satul Albineţul Vechi, raionul prezintă, în special, iconostasul ce a fost realizat la sfârşitul
Făleşti. Astăzi muzeul dispune de un patrimoniu valoros, care secolului XVIII - începutul secolului XIX.
numără 13869 exponate din diverse categorii: etnografie, artă Chiar dacă ateii au încercat de mai multe ori să distrugă
decorativă, sculpturi, numismatică, arheologie, materiale foto, biserica oamenii din sat nu au permis răufăcătorilor să-şi facă
metale scumpe, acte şi alte documente de istorie, cărţi şi ediţii mendrele.
periodice vechi, filatelie, armament şi echipament militar,
obiecte din sticlă, lemn ş.a.
• Stejarul lui Suvorov, satul • Izvorul „Fântâna Doamnei”, satul • Mănăstirea

Rediul de Sus Călinești „Acoperământul Maicii
Este un stejar secular gigant de Conform uneia din legende, pe aceste locuri Domnului”, satul
circa 400 de ani, numit stejarul lui trăia un boier pe nume Călin. El iubea o fată Călinești
Suvorov, situat la marginea satului frumoasă. Vestea despre frumuseţea ei ajunsese La numai 15 km de malul
Rediu de Sus. Este cunoscut doar tocmai până la turci. Sultanul a dat poruncă ca s-o Prutului, chiar în mijlocul unei
faptul că, potrivit legendei, anume sub aduca pentru haremul său. Fata însă a fugit şi s-a păduri imense este situată
acest copac s-a odihnit după lupta cu ascuns în pădurea din preajma satului. Turcii însă mănăstirea cu hramul
turcii marele general Alexandru au aflat unde este fata şi au luat-o la urmărit. Ea „Acoperământul Maicii
Suvorov. alerga şi striga: „Călin, unde eşti?”. De aici zice Domnului”, din satul Călinești, zisă
Pădurea de lângă sat timp de legenda vine şi denumirea satului. după o denumire mai veche
câteva luni, a devenit tabăra de O altă legendă spune, că în lunca Prutului „Tureatca”. Clopotele mănăstirii
antrenament pentru armata lui creşteau tufe de căline şi de la ele ar fi denumirea. „Acoperământul Maicii Domnului”
Suvorov. Cunoscut satul îl face izvorul „Fântâna au început să bată pentru prima dată
Doamnei” despre care legenda spune, că pe vremea în anul 1774. Istoria zbuciumată a
turcilor prin aceste locuri a trecut o Doamnă. Îi era mănăstirii a făcut ca să fie
tare sete şi s-a oprit la izvor. Apa izvorului era reconstruită de 6 ori până la etapa
limpede ca lacrima şi i-a plăcut doamnei. Ea a dat actuală.
poruncă să se construiască o fântână, de la care se
aprovizionează mulţi locuitori ai satului şi astăzi.
Secţiunea „decoraţie” a fost îndeplinită de artistul
plastic Gheorghe Vrabie, originar din satul
Călinești.
80

Fălești – Egorovca – Răuțel – Popovca – Pîrlița – Fălești „Prin nordul raionului Fălești”
Scopul acestei excursiei constă în cunoașterea patrimoniului istorico-cultural care

s-a dezvoltat pe parcursul secolelor în raionul Fălești, familiarizarea cu istoria bisericilor
din satele Egorovca și Popovca, luarea de cunoștință cu activitatea meșterilor populari,
cioplitul în lemn, pirogravura, impletitul din paie, ș.a.
Programul excursiei include: vizitarea orașului Fălești, bisericii și atelierului de mozaic
din satul Egorovca, centrului de meșteșuguri tradiționale din satul Răuțel, bisericii din satul
Popovca și muzeului sătesc de istorie și etnografie din satul Pîrlița.
81
• Pavaj de granit, orașul • Centrul de Creație și Agrement • Biserica de lemn

Fălești pentru Copii și Tineri „Lora Găină”, „Sfântul Ierarh
În anii 30 a secolului XX în orașul Fălești Nicolae”, satul Popovca
oraşul Făleşti s-a construit strada numită Edificiul Centrului este amplasat în oraşul Potrivit primelor atestări
la început „Ferdinand I”, construită Făleşti pe strada Moldovei 5, este un monument biserica a fost construită în anul
timp de 2 ani, 1938-1939 de către de arhitectură de importanţă naţională şi este 1881. Creștinii spun că lăcașul
primpretorul Stegărescu. Pe strada construit în anii 30 ai sec. XX sub conducerea Sfânt a fost închis de nenumărate
centrală „Ferdinand I” a fost prim pretorului Stegărescu, la început conac ori în perioada sovietică, apoi
concentrată toată lumea comercială a boieresc, apoi şcoală primară pentru fete, şcoală transformată în depozit, după care
târgului Făleşti: manufacturi, galanterie, mixtă de meserii. Şeful construcţiei a fost într-o sală de sport. Totuși grație
alimentare, întreprinderi de confecţii, meşterul Vasile Gavatiuc, alături de el au lucrat rugăciunilor și credinței aceasta și-
cizmării, tâmplării. Mai târziu această băştinaşii Nicolae Rudac şi Tudor Saltanciuc. Pe a reluat activitatea abia la începutul
stradă a fost numită Lenin, la moment timpul războiului din 1941-1945 aici s-a dislocat anilor 90 a secolului trecut.
denumită Ștefan cel Mare. Acest pavaj secţia de chirurgie al Frontului al III - lea
de granit se întinde pe trei cartiere. Ukrainean.
Lăţimea carosabilului este de 5 metri. Astăzi, după o reconstrucţie capitală cu
susţinerea financiară a Fondului de Investiţii
Sociale din Moldova şi a Fondului Naţiunilor
Unite pentru Copii, Centrul prezintă o clădire
bine amenajată, dotată cu tehnologii noi
moderne.
• Biserica de lemn din satul • Centrul de meșteșuguri tradiționale, • Atelier de Mozaic, satul
satul Răuțel Egorovca
Egorovca
La 29 aprilie 2018 Familia Muruzuc, cu Atelierul de Mozaic din satul
Biserica din satul Egorovca a fost susținerea Administrației Publice Locale au fondat Egorovca a fost fondat în 2019. Aici
edificată în anul 1921. Clădirea Centrul de meșteșuguri tradiționale. Ei sunt din sticlă colorată fac icoane.
bisericii este construită din lemn, deschiși pentru toți care doresc de a promova și
acoperită cu tablă valorifica arta populară.
82

Fălești – Sărata Veche – Movila Măgura - Glinjeni - Fălești, „Prin estul raionului Fălești”
Scopul excursiei: Cunoașterea patrimoniului istorico-cultural care s-a dezvoltat pe

parcursul secolelor în raionul Fălești, familiarizarea cu istoria mănăstirii ortodoxe din satul
Glinjeni.
Programul excursiei include: vizitarea orașului Fălești, SRL „Artezaur-Decor” din satul
Sărata Veche, Movila Măgura, mănăstirea de maici „Sfânta Treime”, biserica „Adormirea
Maicii Domnului”, Muzeul sătesc de Istorie și Etnografie din satul Glinjeni.
83
• Complexul gloriei militare • Muzeul sătesc • Mănăstirea de Maici „Sfânta Treime”.

(1941-1945), orașul Fălești de Istorie și Mănăstirea de maici cu hramul „Sfânta Treime” din s. Glunjeni,
Monument istoric de însemnătate Etnografie, Fălești, este înființată ca parohie în anul 2003, ca mănăstire – în anul
națională a fost edificat în anul 1969 satul Glinjeni 2010.
din resursele financiare colecționate de Muzeul sătesc de Istorie Cu toate că sătenii îşi aveau sfântul locaş, prin anii 1920–1922 începe
populația raionului Fălești și este și Etnografie din satul construcţia unei noi biserici – numită de către credincioşi mănăstire.
amplasat în parcul de cultură și odihnă Glinjeni a fost fondat la Piatra a fost adusă de la o distanţă de 100 km, de la Cosăuţi, folosindu-
din orașul Fălești. 13.06.2011 de către se carele cu boi, iar lucrările au durat timp de 10 ani. Se spune că piatra
Autorul acestui Complex este primăria localității. La de temelie a fost pusă de un bătrân, ajutat de copiii din sat cu vârsta de
arhitectorul V. P. Mednek și inginerul momemtul actual muzeul până la doisprezece ani.
A. V. Șirocov. Compoziția constă are un fond de 750 de În anii 1932–1933 construcţia mănăstirii continuă, care durează până
dintr-un obelisc din granit cu înălțimea exponate. în anul 1938, biserica fiind ridicată doar până la nivelul ferestrelor.
de 17 metri. În jurul obeliscului sunt După 1944 se interzice finisarea bisericii, edificiul fiind transformat
așezate 50 de plăci din granit cu numele într-un depozit pentru păstrarea cerealelor.
celor 2075 de ostași pământeni și 1789 Semion Dulghieru, un vârstnic din sat, susţine că în anii 1990–1991
ostași sovietici căzuți pentru eliberarea credincioşii împreună cu preotul-paroh din sat Leon Turtureanu au
raionului, originari din alte localități, strâns o sumă de bani ca, din, în 1992 să continue lucrările de construcţie
cum sunt Eroii Uniunii Sovietici a bisericii. Astfel, s-a turnat doar tavanul altarului, construcţia bisericii
Vladimir Burdasov, Ivan Ostroverhov, reluându-se peste 10 ani.
Nicolai Kopîlov și Ivan Steblețov.
• Complexul Memorial „Aleea Eroilor”, orașul Fălești

În oraşul Făleşti, pe strada centrală Ştefan Cel Mare este amplasat Complexul Memorial „Aleea Eroilor”. Astfel în ziua de 24 decembrie 2009
a avut loc inaugurarea acestuia. Complexul întruchipiază trei sculpturi care cuprind trei evenimente importante: participarea la războiul din
Afganistan, la lichidarea avariei de la Cernobîl şi la războiul de pe Nistru.
La 27 decembrie 1979 trupele sovietice au intrat pe teritoriul Republicii Afganistan şi s-au aflat acolo timp de circa 10 ani. La 26 aprilie 1986
la Cernobîl are loc o catastrofă nucleară, consecinţele căreia se resimt peste generaţii de oameni, la 2 martie 1992 s-a declaşat războiul de pe
Nistru, un război pentru neatârnarea Republicii Moldova. Nici până în prezent nu există o cifră concretă a persoanelor decedate şi vătămate de
pe ambele maluri ale Nistrului.
Aproximativ 623 de combatanţi au fost din raion, care prin propriul sacrificiu, devotament şi bărbăţie au participat în luptele pentru salvarea
şi păstrarea stabilităţii Ţării noastre.
Astfel acest Complex a fost edificat din iniţiativa organizaţiilor obşteşti ale veteranilor acestor evenimente, cu sprijinul financiar al Consiliul
raional, al agenţilor economici ş.a.
Autorul Complexului Memorial „Aleea Eroilor” este sculptorul Anatol Podborschii. Plăcile acestui monument sunt din granit.
• SRL „ARTEZAUR-DECOR”, satul Sărata Veche • Movila Măgura, satul Pietrosu

Familia Frățescu din Sărata Veche face Frăție de Popoare cu Cu o altitudine de 388 metri, Movila Măgurii poate fi văzută de
ajutorul ploștilor. Deși soții Constantin și Tamara Frățescu din Sărata departe. Nu întâmplător strămoşii au numit-o Măgura, ceea ce
Veche n-au fost împuterniciți să înmâneze scrisorile de acreditare nici înseamnă, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, „deal mare,
unui rege, președinte, prezident sau cancelar de stat, au dreptul după izolat”. Movila este amplasată între satele Ţîghira, raionul Ungheni, şi
părerea noastră, de a fi declarați persoane de onoare ale corpului Pietrosu, raionul Făleşti. Poziţia dominantă a dealului cu movila înaltă
diplomatic moldovenesc. Vorba e că ploștile executate de dânșii au pe creastă, plină de taine, i-a făcut faimă Movilei Măgurii. Această
fost dăruite multor personalități notorii și șefi de state. Kucima, Movilă este a doua înălţime din Moldova.
Nazarbaev, Elțin, Lucașenco și alți conducatori ai statelor CSI au Movila (tumul), a cărei înălţime constituie 14 metri, este construită
primit în dar asemenea suvenire în cadrul primei reuniuni a acestor pe platoul predominant. De pe vârful tumulului se deschide o panoramă
șefi de state la Chișinău. cu raza de până la 40 km. Când şi cine a construit tumulul – nu se ştie.
Suvenirile sunt confecționate din tei bine uscat. Pe lângă faptul, că Legenda ne spune că tumulul a fost ridicat în timpul războiului cu
acest lemn se lucrează ușor și are culoare uniformă, mai este înzestrat turcii. În timpul unei lupte a fost omorât comandantul superior al unei
cu o calitate cea ecologică. Coloranții utilizați la vopsirea ploștilor fac unităţi militare turceşti. Ca pedeapsă turcii au impus populaţia băştinaşă
parte din categoria celor naturali. Interiorul este ceruit cu ceară de să care pământ din vale în vârful dealului: bărbaţii cu cuşmele, femeile
albine. În mare parte volumul ploștilor executate variază de la 0,5 până cu pestelcile. Unii bătrâni spun, că a fost construită cu scop strategic, ca
la 1 litru. Însuși aspectul acestor suvenire, pe lângă simbolul național să poată anunţa apropierea vrăjmaşului „să transmită şfară în ţară”.
ce-l poartă, sunt atractive, drăguțe. Gingășia de culori trece dintr-un Din 2015 în luna iulie la movilă se organezează sărbătoarea
cafeniu dens în unul cu nuanță roșietică câmpenească cu genericul „În ospeție la Movila Măgura”. Scopul
Printre multele fotografii din albumul de familie al soților Frățescu, acestui eveniment este promovarea tradițiilor și obiceiurilor naționale,
se găsește o imagine în care expreședintele Republicii Moldova dl schimb de experiență, colaborare între comunități și dezvoltarea
Petru Lucinschi înmânează o ploșcă unei figuri marcante a culturii turismului în zonă.
ruse – Nikita Mihalcov.
84

Fălești – Călugăr - Risipeni – Horești – Taxobeni – Fălești, „Prin sudul raionului Fălești”
Scopul excursiei: Cunoașterea patrimoniului istorico-cultural care s-a dezvoltat pe

parcursul secolelor în raionul Fălești
Programul excursiei include: vizitarea primăriei orașului Fălești, Consiliul raional
Fălești, filialele Muzeului raional de Istorie și Etnografie „Lazăr Dubinovschi” din satele
Călugăr, Risipeni, Horești, Monumentului la mormântul comun a circa 900 ostaşi căzuţi în
1944. Mormântul Eroului U.R.S.S. Vladimir Burdasov.
85

• Primăria orașului Fălești • Consiliul raional Fălești • Filialele Muzeului raional
Prima stemă a orașului Fălești a fost aprobată Vis-a-vis de primărie este amplasat consiliul de Istorie și Etnografie
prin decretul regal din 10 septembrie 1936 și raional Fălești. Clădirea a fost construită în „Lazăr Dubinovschi” din
publicat în Monitorul official. anul 1949. În fața consiliului este edificat satele Călugăr, Risipeni și
În 2010 la solicitarea Consiliului orășenesc monumentul „Mândria și Puterea Poporului”, Horești
Fălești Comisia națională de Heraldică a Republicii care reprezintă Statalitatea și Independența Filialele Muzeului raional au fost
Moldova a aprobat stema actuală a orașului, poporului nostru. Autorul acestei lucrări este fondate la 01.01.2014 de către Consiliul
reluând-o pe cea din 1936 cu unele ajustări cu Valentin Isac originar din satul Călugăr. raional Fălești. La momemtul actual
următoarea descriere: muzeile din sat posedă un fond de 4750
În câmp argintiu, un rățoi negru, plutind spre de exponate. Călugăr – 1116 de
dextra pe valuri verzi, flancat de două fire de exponate. Risipeni – 1000 de exponate.
papură negre. Scutul timpbrat cu o coroană murală Horești – 2634 de exponate.
de aur cu trei tunuri.
Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară
verde, cu un brâu orizontal alb pe mijloc, încărcat cu
trei rățoi negri plutind într-un rând spre hampă pe
linia marginii de jos a brâului.
• Monument la mormântul comun a circa 900 ostaşi căzuţi în 1944

În martie 1944 pentru eliberarea satului au murit la graniţa de stat a Uniunii Sovietice 254 de ostași consăteni și 690 de ostași sovietici, ei au fost
înmormântaţi în cimitirul de la biserica din sat şi prin grădinile oamenilor. În anul 1955 au fost dezgropați toţi morţii şi i-au îngropat în mormântul
frăţesc 944 luptători şi comandiri din polcul de puşcaşi nr. 120, 468, 494, 539, 662, 1131. Maiorul Ivan Ostroverhov şi letenantul Vladimir
Burdasov au primit după moarte Erou al Uniunii Sovietice.
Complexul a fost ridicat în anul 1985, în memoria celor 944 de ostaşi căzuţi pe acest platou de luptă și renovat în 2013 cu sprijinul financiar
a Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Slavilor „VECE” din Republica Moldova, a Guvernului regiunii Tiumeni şi a Autorităţilor Publice
Locale.
Pe 15 plăci comemorative au fost încrustate 944 de familii ale ostaşilor căzuţi în lupta pentru eliberarea satului. Pe peretele betonat din partea
stângă a sculpturii ostaşului sovietic cu o înălţime de 4 metri sunt încrustate cuvintele: „FECIORII MEI, FECIORII TĂI ŞI-AI LUI SĂ
CREASCĂ LÂNGĂ PRAG DE CASĂ ŞI… SĂ ŞTIE A FI, A FI ŞI A TRĂI”.
Cu toți cunoaștem că relația dintre turism și industria hotelieră este reciprocă,

aceasta din urmă suportând influența transformărilor cantitative și calitative ale circulației
turistice. Creșeterea numărului de turiști, lărgirea ariei de referință a pieței, sporirea
exigențelor consumatorilor de vacanțe reclamă eforturi de adaptare din partea industriei
hoteliere. Serviciul de cazare în raionul Fălești este oferit de către:
➢ Hotel Milania, șos. Bălți-Sculeni, km.25, Fălești, Moldova

➢ Hotel Laguna, șos. Bălți-Sculeni, km.22, Fălești, Moldova
➢ Hotel Conus, str. Alexei Mateevici, 31
În condiţiile reducerii timpului liber şi a veniturilor relativ modeste, cererea populaţiei

locale pentru turism la distanţe mari şi în condiţii de confort înalt este joasă. În acest
context, turismul devine o ofertă atractivă pentru o mare parte din populaţia locală,
consumatori efectivi şi potenţiali.
86
2.11. Sănătate
2.11.1 Instituția Medico Sanitară Publică Spitalul Raional Fălești
Sănătatea reprezintă, din punct de vedere social şi economic, o problemă majoră şi
complexă cu însemnătate pentru dezvoltarea generală economică şi umană. Sănătatea este
o prioritate pentru cetăţenii care se aşteaptă să fie protejaţi împotriva bolilor și potenţialelor
riscuri de îmbolnăvire - la domiciliu, la locul de muncă şi atunci când călătoresc. Sănătatea
populației raionului Fălești este asigurată de centre ale medicilor de familii și a altor
instituții raionale. IMSP „Spitalul raional Făleşti” este o instituţie medico-sanitară publică
de nivel raional, fondată de către Consiliul Raional Fălești.
Începînd cu finele anului 2014 a fost elaborat planul de acţiuni pentru dezvoltarea şi
îmbunătăţirea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de acordare a serviciilor
medicale populaţiei, conform ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală, în
corespundere cu documentele de politici și actele normative ale MSMPS, ameliorarea
continuă a calităţii serviciilor medicale prestate prin utilizarea eficientă a fondurilor
disponibile existente, orientarea spre noi performanţe, dezvoltarea bazei tehnico-materiale,
dotarea cu utilaj medical performant, sporirea profesionalismului personalului medical.
Accesul la serviciile de sănătate, alături de aspecte socio-economice, culturale sau

de mediu reprezintă elemente ce influenţează starea de sănătate a populaţiei. Calitatea
serviciilor sanitare este condiţionată de infrastructura specifică, de numărul personalului
specializat, dar şi de nivelul de salarizare din domeniu. Instituția Medico Sanitară Publică
Fălești permanent se obligă față de pacienți să respecte demnitatea vieții umane să
manifeste compasiune și să îngrijească fără discriminare, să susțină perfecțiunea și
profesionalismul prin educație, cercetare și evaluare. Să promoveze calitatea, echitatea și
responsabilitatea. Misiunea instituțiilor medicale din raion este de a oferi servicii medicale
calitative prin competențe profesionale reprezentând excelență în sănătate. Valorile care
stau la baza deservirii sunt inovația, corectitudinea, flexibilitatea, creativitatea,
îmbunătățirea calității vieții.
La moment instituţia acordă populaţiei raionului Asistență Medicală Specializată de

ambulator (subdiviziunea consultativă cu specialişti în domeniu) și Asistența Medicală
Spitalicească cu capacitatea de 210 paturi pe următoarele profiluri:
87
➢ Profil maladii cornice – 58 paturi

➢ Profil maladii acute – 152 paturi
inclusiv:
➢ Profil terapeutic 55 paturi

➢ Profil chirurgical 55 paturi
➢ Profil obstetrică –ginecologie 15 paturi
➢ Profil pediatrie 12 paturi
➢ Profil boli infecţioase 15 paturi
Asistenţa medicală spitalicească se efectuează în conformitate cu normele

metodologice de aplicare a programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală
aprobate de CNAM. Acordarea asistenţei medicale în dependență de profiluri se asigură
de către următoarele secţii:
Chirurgie
Unitatea de Primiri
Urgențe
Obstetrică şi ginecologie
asistența medicală
Secțiile ce acordă
Pediatria
Anestezie şi Terapie
Intensivă
Boli infecţioase
Maladii cronice
Boli interne
Blocul de operaţie
Nivelul densităţii resurselor umane din sistemul sănătăţii, caracterizat de numărul

lucrătorilor medicali pe diferite categorii raportat la un anumit număr de populaţie
deservită, mai des fiind numit gradul de asigurare a pupulaţiei cu cadre medicale, serveşte
drept punct de reper pentru analiza resurselor umane din sistemul sănătăţii. Astfel, la
01.10.2021 situația reflectă următoarele date:
88
Numărul funcțiilor Numărul

Denumirea Real funcții
aprobate în statele de % persoanelor
cadrelor ocupate
personal fizice
Medici 85,0 61,25 72 % 43
Asistente medicale 176,5 151,75 86 % 157
Infermiere 102,25 89,0 87 % 89
Alt personal 42,75 33,75 79 % 36
Total 406,5 335,75 82,5 325
Datorită eforturilor depuse, IMSP „Spitalul raional Făleşti” în ultimii trei ani au
atras fonduri suplimentare prin proiecte investiționale, care au contribuit la fortificarea
bazei tehnico-materiale prin reparații capitale a sistemelor de infrastructură și la dotarea
instituției cu echipamente performante, astfel în ultimii ani au fost înaintate peste 10
propuneri de proiecte de finanțare, pentru patru din care s-a obținut finanțare, în valoare
estimativă de 5 mln. lei.
Se merită de menționat faptul că cu success au post implementate proiectele cum ar fi:
1. Fortificarea infrastructurii IMSP „Spitalul raional Făleşti” prin dotări cu utilaj şi

echipament medical performant (aparat roentghen digital). Valoarea proiectului a
constituit suma de 1 719 600 lei. Sursa de finanţare:
➢ CNAM – 1000 000 lei;
➢ IMSP Spitalul raional Făleşti – 419 600 lei;
➢ Consiliul Raional Făleşti (Fondator) - 300 000 lei.
În urma implementării acestui proiect, rezultatele obținute au contribuit semnificativ

asupra creșterii calității actului medical, eficienţei serviciilor prestate şi creşterea
satisfacţiei pacienţilor. Totodată contribuind și la îmbunătăţirea diagnosticării bolilor,
astfel uşurând munca medicilor, precum şi creşterea fluxului suplimentar de mijloace
financiare din serviciile contra plată, inclusiv prin contractare suplimentară cu CNAM
pentru servicii de înaltă performanță.
2. Fortificarea infrastructurii IMSP „Spitalul raional Făleşti” prin dotări cu utilaj şi

echipament medical performant (Ultrasonograf, Videogastroscop, Videocolonoscop,
Sondă cardiacă, Fibrogastroscop). Valoarea proiectului a constituit 1 832 427 lei. Sursa
de finanţare:
89
➢ Ambasada Japoniei – 1 430 000 lei;

➢ IMSP Spitalul raional Făleşti – 402 427 lei
Punerea în aplicare a acestui proiect la fel a contribuit la îmbunătăţirea diagnosticării
bolilor, la acordarea serviciilor de înaltă calitate şi creşterea accesibilităţii şi eficienţei
calităţii investigaţiilor prestate. Iar în plan financiar s-a realizat o economie semnificativă,
deoarece IMSP ”SR Fălești” este nevoită să achiziționeze servicii pe exterior, precum şi
să obţină creşterea fluxului suplimentar de mijloace financiare în bugetul instituţiei prin
contractarea altor instituţii din exterior, pentru prestarea anumitor servicii medicale.
3. Reparația capitală a turnului de apă și a sondei artiziene IMSP ,,Spitalul raional

Fălești”.Valoarea proiectului a constituit 1 200 000 lei. Sursa de finanţare fiind
➢ Biserica sfinţilor din ziua a 7 (America) – 1 200 000 lei.
Perioada preconizată pentru realizarea acestui proiect a fost iunie 2016 - iunie 2017.
Proiect foarte semnificativ pentru instituţie, deoarece dintotdeauna a existat problema
aprovizionării cu apă potabilă din sursă proprie a etajelor 3-5 a blocului terapeutic
principal. Ca rezultat s-a produs o schimbare radicală în ce priveşte cost eficienţa serviciilor
medicale oferite și satisfacția atât a personalului medical, cât și a pacienților internați la
tratament în secțiile instituției. Odată cu modificarea situaţiei este exclusă necesitatea de a
procura apa de pe exterior, iar în plan financiar s-a realizat o economie puțin peste 100 000
lei lunar. Mai mult ca atât această economie fiind una de lungă durată. Totodată e important
de menţionăm şi faptul că tot în cadrul acestui proiect s-a procurat un filtru pentru apa
utilizată la blocul alimentar pentru pregătirea bucatelor, unde pentru prima dată se
utilizează apă ce corespunde normelor sanitaro-igienice.
4. Reparaţia capitală a trei sectoare a sistemului de canalizare IMSP ,,Spitalul raional

Fălești”. Valoarea proiectului a constituit 600 000 lei. Sursa de finanţare:
➢ Biserica sfinţilor din ziua a 7 (America) – 600 000 lei
Perioada preconizată pentru realizarea acestui proiect a fost iunie 2016 - iunie 2017.
Punerea în aplicare a acestui proiect a contribuit la realizarea economiei anuale estimată
în mărime - 60 000 lei, sursele financiare care erau anual cheltuite pentru mentenanţă reţelei
90
de canalizare, ceea ce constituia 30% din totalul cheltuielilor anuale planificate pentru
serviciile de mentenanţă a instituţiei.
2.11.2 Instituția Medico Sanitară Publică Centrul de Sănătate Fălești

IMSP CS Fălești asigură servicii medicale de calitate în 10 sectoare, 10 OMF și
9 OS. În incinta CS Fălești își desfășoară activitatea și farmacia extrabugetară, fiind parte
componentă a sistemului de sănătate. Farmacia îşi orientează scopul final al activităţii sale
spre îmbunătăţirea calităţii vieţii fiecărui cetăţean şi a comunităţii în întregime,
împărtășindu-și serviciile în 8 filiale în OMF.
Necătând la faptul că migraţia cadrelor medicale reprezintă, astăzi, una din problemele
actuale ale sistemelor naţionale de sănătate inclusiv și în raionul Fălești, asistența medicală
primară este acordată de către 20 medici, din ei 15 fiind medici de familie, fiind foarte
receptivi în cazurile ce ţin de promovarea sănătăţii la locul de muncă, prevenirea şi
controlul bolilor netransmisibile, diagnosticarea timpurie a maladiilor legate de profesiune.
Facilităţile oferite de către stat medicilor tineri specialişti nu sunt suficient de atractive,
însă oricum CS Fălești se bucură de activitatea a 3 medici de familie și 2 asistente medicale.
Pe lângă activitatea de nursing general cât și special, asistenta medicală are rol
organizatoric la locul de muncă și atribuții sanitaro-igenice. Serviciul de acordare a
îngrijirii medicale bolnavilor, în cadrul CS Fălești este asigurat de către 68 asistente
medicale, dintre care 49 sunt asistente medicale de familie.
În scopul îmbunătățirii calității vieții beneficiarilor de serviciile integrate medico-
sociale, în IMSP Centrul de Sănătate Mărăndeni s-a implementat proiectul ” Viața
Sănătoasă”. IMSP Centrul de Sănătate Mărăndeni este un centru autonom, în componența
căruia intră șase instituții: CS Mărăndeni, OMF Răuțel, OMF Pârlița, OMF Hiliuți, OS
Ciuluc, OS Răuțelul-Nou. Instituția deservește o populație de 11.887 de persoane și este
asigurată total cu medici de familie, asistenți medicali și asistenți medicali comunitari. La
CS Mărăndeni, către 1 ianuarie 2019 au fost luate în evidență 2623 de persoane adulte cu
hipertensiune, 744 persoane cu cardiopatie ischemică, dintre care 368 cu hipertensiune și
543 cu diabet zaharat. Pentru implementarea proiectului s-a recurs la crearea Centrului
Comunitar, a echipei de voluntari din rândul pacienților din cadrul proiectului instruiți în
91
programul de consolidare a capacității de auto îngrijire, cu ajustare la mediu și

comportament în rezultatul BNT.
Cât priveşte mediul rural, acesta este deficitar din punct de vedere al acoperirii cu
unităţi medicale astfel că este important ca reţeaua de cabinete medicale de medicină de
familie să fie bine reprezentată. Conform deciziei Consiliului raional Fălești din
08.12.2011 ,,Cu privire al delimitarea juridică a instituției medicale primare a raionului
Fălești”, la data de 01.01.2012 a fost instituită IMSP ,,CS Chetriș” cu istituțiile medicale
arondate conform Nomenclatorului MS al RM-CS Chetriș, OMF Năvîrneț, OMF Pruteni,
OMF Hăncești, OMF Călinești, OS Drujineni. Toate edificiile CS Chetriș sunt acreditate
până în iulie a.2023 conform Certificatului de Acreditare emis de MSMPS, Agenția
Națională pentru Sănătate Publică.
La moment în instituțiile CS Chetriș activează 1 medic șef a CS, 3 medici de familie,

1 asistentă medicală superioară, 13 asistente medicale de familie, și alt personal 16
persoane. La moment instituția are necessitate de 3 medici de familie, 7 unități de personal
cu studii medicale medii. În incinta OMF Năvîrneț și Călinești își desfășoară activitatea 2
farmacii private. În toate edificiile pe parcursul anilor s-au efectuat reparații capitale și
curente de genul: reparația acoperișelor, schimbarea ușelor și ferestelor, amenajarea
teritoriului, construcția gardurilor din fondurile CNAM. Toate edificiile sunt conectate la
sistemele de apă, canalizare autonomă. Cu excepția OMF Năvîrneț și Hîncești, care se
încălzesc cu sobe, celelalte edificii medicale dispun de încălzire autonomă.
Conform ordinului nr. 695 din13.10.2010 ,,Cu privire la Asistența Medicală Primară
din RM” instituțiile medicale din subordinea CS Chetriș conform cerințelor ordinului dat
sunt dotate cu dispozitive medicale, cu mobilier, cu transport sanitar.
În perioada anului 2019, OMF Izvoare, la fel a avut parte de reparații. Din sursele
financiare alocate de către CNAM au fost schimbate ușile, a fost amenajat teritoriul și s-a
reperat gardul. Pe când de către Consiliul Raional Fălești au fost alocate surse financiare
pentru reparația apeductului, sistemului de canalizare și racordarea instituției la rețeaua de
apă și canalizare.
Instituția Medico Sanitară Publică CS Coilacu Nou, având populația de 6043

locuitori, are în subordine:
92
Pentru asigurarea serviciilor medicale în instituțiile sus menționate, activează 1

medic de familie și 11 asistente medicale. La repartizarea Ministerului Sănătății, Muncii
și Protecției Sociale, în IMSP SC Coilacul Nou, la moment activează 3 tineri specialiști,
care beneficiază de indemnizațiile unice pentru cadrele medicale ce activează în sate.
Pentru un acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv
la cele compensate și gratuite, în IMSP CS Ciolacu Nou (Sărata Veche și Ciolacu Nou) își
desfășoară activitatea 2 farmacii.
Sistemul de ocrotire a sănătății în raionul Fălești mai include și IMSP Centrul de

Sănătate Ișcălău, care la capitolul asigurării cu cadre medicale, prezintă următoarele date:
Subdiviziune a Nr. de medici Nr. de asistente medicale

PSM
PSM fără
persoană funcţii funcţii persoane funcţii funcţii persoane
personalitate
juridică aprobate ocupate fizice aprobate ocupate fizice
juridică
CS Ișcălău 1 1 1 4,5 3 3
OS Burghelia 1 1 1
OMF Catranîc 0,75 0,5 1 1,5 1,5 2
OMF Doltu 0,75 0,25 1,25 1,25 1
OMF Bocani 1 0,5 1,5 1,5 1
OS Pietrosu 0,75 0,75 1
OS Măgura Nouă 0,25 0,25
Total 3,5 2,25 2 10,75 9,25 9
Migraţia cadrelor medicale reprezintă, astăzi, una din problemele actuale ale
sistemelor naţionale de sănătate inclusiv și în raionul Fălești. Mulţi lucrători medicali
migrează spre ţările cu venituri mari pentru a beneficia de salarii mai mari, satisfacţie la
93
locul de muncă, oportunităţi în carieră şi o viață mai bună. Migraţia lucrătorilor medicali
rezultă în pierderi financiare şi reducerea eficienţei sistemelor de sănătate.
2.12. Asistență socială
Asistența socială desemnează un ansamblu de instituții, programe, măsuri, acțiuni

profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunităților
cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care datorită unor motive de natură
economică, socio-culturală, biologică sau psihologică, nu au posibilitatea de a realiza prin
mijloace și eforturi proprii un mod normal, decent de viață.
Unul dintre cele mai importante concepte în cadrul asistenţei sociale este
incluziunea socială, ce este compusă, în viziunea Uniunii Europene, din construirea unei
pieţe a muncii inclusive, asigurarea unei locuinţe decente pentru toţi indivizii, eliminarea
discriminărilor indivizilor cu dizabilităţi, a imigranţilor sau a minorităţilor etnice.
Serviciile sociale, alături de prestaţiile sociale, precum şi de alte sisteme de

securitate socială, intervin pentru soluţionarea unor probleme potenţial generatoare de
excluziune socială şi au ca beneficiari copiii şi familia, persoanele vârstnice, persoanele cu
handicap, persoanele fără adăpost, persoanele abuzate, persoanele dependente de consumul
de droguri, alcool sau alte substanţe toxice, bolnavii cronici şi persoanele care suferă de
boli incurabile.
Principalul prestator de servicii sociale la nivel de raion este Consiliul Raional prin
intermediul Direcției Generale Asistenţă Socială, Protecţie a Familiei și Copilului.
Serviciile prestate acoperă întreaga arie a raionului și deservește un număr considerabil de
beneficiari. În subordinea DGASPFC Fălești activează 5 centre de plasament temporar și
în regim de urgență pentru copii, cuplu mamă-copil, pentru persoane în etate și cu
dizabilități:
94
Centre de plasament pentru copii, care în perioada 2018-2021 au prestat servicii

sociale specializate sunt:
Denumirea Centrului 2018 2019 2020 2021

Numărul beneficiarilor
„Casa Speranței” 35 59 45 14
„Prosperare” 16 14 12 5
„Nufărul Alb” 54 51 74 40
Total plasați 105 124 131 59
Persoanele în etate, persoanele cu dizabilități, singuratice care se confruntă cu

situații dificile, cu caracter de urgență, se regăsesc și în raionul Fălești. Pentru ameliorarea
situațiilor dificile și oferirea unor condiții de trai mai bune, în raion își desfășoară
activitatea centre de plasament pentru persoane în etate și cu dizabilități, cum ar fi:
2019 2020 2021

CMAS „Pentru Voi”, or. Fălești
Plasament 42 beneficiari 39 beneficiari 37 beneficiari
Serviciul Regim Zi 14 beneficiari 5 beneficiari 5 beneficiari

CMAS „Împreună”, s. Ciolacul Nou
Plasament 9 13 10
Respiro 33 18 20
Zi 191 3 0
Un alt prestator de servicii sociale în raionul Fălești este Asociația Obștească

„CASMED”, care activează in raion din anul 2014, timp în care, în pofida tuturor
provocărilor existente, echipa CASMED a lucrat în parteneriat cu autoritățile publice locale
și cu ONG-urile din raion la dezvoltarea serviciului de îngrijiri socio-medicale la domiciliu
și la creșterea accesului la servicii de calitate pentru cât mai mulți vârstnici din comunitățile
partenere.
Asociația Obștească „CASMED” este o organizație care lucrează la firul ierbii, mai
bine de 11 ani, fiind atentă la nevoile oamenilor, contribuind la îmbunătățirea sănătății și
calității vieții grupurilor vulnerabile:
➢ persoanelor în etate;
➢ persoanelor cu dizabilități;
95
➢ bolnavilor cronici care, din cauza bolii, nu sunt capabili să-şi desfășoare activitățile
cotidiene (alimentare, igienă personală etc.);
➢ convalescenții după accidente vasculare cerebrale, fracturi de col femural, paralizii,
etc.
Pe lângă furnizarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu, CASMED acordă un interes
deosebit conceptului de „Îmbătrânire activă și pozitivă”, care este implementat prin
susținerea și promovarea conceptului de ,,Comunitate prietenoasă vârstei”, oferind mini-
granturi și elaborând Planuri strategice locale, oferind sprijin pentru dezvoltarea
comunitară. CASMED se concentrează pe stimularea participării persoanelor în vârstă la
viața socială, civică și culturală, cât și pe consolidarea parteneriatului dintre actorii
comunității în rezolvarea problemelor locale legate de vârstă. Strategia de dezvoltare a
Comunității Prietenoase Vârstei la nivelul raionului Fălești va fi elaborată și aprobată în
anul 2022.
Potrivit Rapoartelor sociale anuale se constată creșterea numărului de persoane cu
dizabilități care beneficiază de servicii sociale comunitare și descreșterea numărului de
beneficiari instituționalizați în servicii de plasament rezidențial din subordinea
Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale. Cu toate acestea, serviciile sociale
comunitare nu sînt suficiente pentru a răspunde necesităților persoanelor cu dizabilități. În
raionul Fălești de servicii specializate de plasament pentru tineri cu dizabilități beneficiază:
➢ Casa Comunitară - 6 beneficiari;
➢ Locuința Protejată - 6 beneficiari.
Un alt tip de serviciu social este ”Casa de copii de tip familial” și Asistență
Parentală care au scopul de a oferi copilului îngrijire într-un mediu familial substitutiv
pentru o perioadă determinată de timp. Numărul beneficiarilor care au profitat de astfel de
formă de protecție în perioada anilor 2018-2021 constituie:
2018 - 32
2021 -
2019 - 35
36
2020 - 40
96
Scopul Serviciului Asistența personală este de a oferi asistență și îngrijire copiilor

și adulților cu dizabilități severe, în vederea favorizării independenței și integrării lor în
societate. Serviciul este destinat pentru persoanele cu dizabilități severe din raionul Fălești
care necesită îngrijire, însoțire și supraveghere permanentă din partea unei alte persoane în
procesul integrării lor în societate în domeniile protecției sociale, muncii, asistenței
medicale, și instructiv-educativ.
O altă formă de protecție temporară a copiilor instituită de către autoritatea tutelară

locală sau teritorială în condițiile Legii nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecţia specială
a copiiloraflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, în scopul asigurării
creșterii și îngrijirii adecvate a acestora este Serviciul de tutelă /curatelă sau custodie.
Numărul persoanelor care au beneficiat de Serviciul de tutelă/curatelă în perioada ultimilor

4 ani, se reflectă mai jos:
2018 2019 2020 2021
•90 beneficiari •92 beneficiari •77 beneficiari •82 beneficiari
Situația financiară precară, poate determina dezorganizarea parțială sau totală a

familiei. Degradarea factorului economic face referire la deficitul bugetar al familiei și la
raportul inegal dintre venituri și cheltuieli. În aceste cazuri, asistența socială, prin
intermediul unor persoane competente și cu ajutorul unor instrumente specifice, este
capabilă să asigure rezolvarea dificultăților pe care indivizii și întreaga comunitate le
întâmpină. Statistica cazurilor instrumentate sau aflate în lucru sunt reprezentate mai jos:
97
Dosare deschise 2018, 2019, 2020
502
total dosare 837
492
392
dosare deschise pe maturi 435
211
221
dosare deschise pe familii cu copii 402
281
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900
2018 2019 2020
600
500 555
521
492 481
459
400
363
300 331
294 302
281
200 227 211
192 179
100 128
0
la începutul referite, servicii
deschise din 2020 închise total active
anului 01.01.2020 specializate
copii 294 281 331 363 179
adulți 227 211 128 192 302
total 521 492 459 555 481
Orice proiect de intervenție eficace și eficient are în vedere obiective clare și foarte
bine delimitate care propun schimbări pozitive la nivelul beneficiarilor și nu la cel al
inițiatorilor. Dezvoltarea domeniului proiectelor de intervenție și aplicarea acestora în
domeniul asistenței sociale înseamnă o modificare profundă a modului cum este văzută
schimbarea socială și a măsurării rezultatelor pe care aceasta le are asupra beneficiarilor.
Cu siguranță orice schimbarea socială începe prin a ne propune mental acest lucru, prin
propunerea obiectivelor ce dorim să le realizam, prin gândirea unui plan sau a unei strategii
98
de lucru prin intermediul căreia să ajungem la obiectivele dorite și astfel la beneficiari. În

scopul asigurării unui mod de viață decent persoanelor ce sunt în dificultate, persoanelor
cu capacități reduse, în raionul Fălești, în ultimii ani au fost implementate un șir de proiecte:
✓ Proiectul „Accesibilitatea – o precondiție pentru asigurarea tuturor drepturilor

persoanelor cu dizabilități” , care are ca scop de a contribui la consolidarea rolului
societății civile și sporirea incluziunii persoanelor cu dizabilități prin promovarea
asigurării condițiilor de accesibilitate la nivel local prin semnarea acordului de colaborare
Acordului de parteneriat și colaborare între Administrația Publică Locală (Consiliul
raional) al raionului Fălești, Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități (AOPD)
și Asociația părinților persoanlor cu Dizabilități „Eternitate” Fălești la 12.12.2019.
✓ Asociația Obștească „Deschidere”, acordă pachete alimentare veteranilor MRPAP
și copiilor cu dizabilități.
✓ Proiectul „ACCES – Asistență pentru Cunoștințe, Competențe, Antreprenoriat și
Succes” implimentat în cadrul acordului de colaborare între Consiliul raional Fălești și
AO„ Caroma Nord” „Cu privire la aprobarea acordului de colaborare dintre Asociația
Obștească „Caroma Nord” și Consiliul Raional Fălești”, aprobat prin decizia nr. 02/1
din 11.04.2019.
✓ Proiectul Viață sănătoasă. Reducerea poverii bolilor netransmisibile (BNT), care
are ca scop asigurarea accesului populației la servicii socio-medicale integrate „Cu privire
la prelungirea termenului Acordului de colaborare dintre Consiliul raional Fălești și
Filiala-Fundației ”Cred-Centrul Româno-Elvețian pentru dezvoltarea sistemului de
sănătate.” din Republica Moldova.”, aprobat prin decizia nr.1/12 din 30.01.2020.
✓ Proiect „Sprijinirea persoanelor cu dizabilități în accesul la justiție”, implementat
de AO Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.
✓ Proiectul „Îmbătrânire și sănătate”, implimentat în parteneriat cu AO „CASMED”.
„Cu privire la semnarea acordului de parteneriat între Consiliul raional Fălești și
AO ”CASMED” privind implementarea proiectului ”Îmbătrînire și Sănătate”, aprobat prin
decizia nr.1/13 din 07.02.2020.
✓ Proiectul „Digitalizarea serviciilor pentru persoane cu dizabilități pentru a
asigura accesul la sănătate și servicii sociale ale persoanelor cu dizabilități intelectuale
și psihosociale în perioada pandemică”, implementat de AO „Keystone Human Services
99
International Moldova Association”. Grupurile țintă: SS „Casă Comunitară” și „Locuință

protejată”.
✓ Proiectul „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de
gen” implementat în colaborare cu AO „Motivație”.
✓ Proiect implementat de către Fundația CERRI în susținerea familiilor cu copii în
situații de risc.
✓ Proiectul ,,Parteneriate locale pentru incluziune”, care are ca scop consolidarea
parteneriatului dintre APL responsabil de domeniul social și asociațiile obștești locale din
3 localități: Sărata Veche, Năvîrteț și Risipeni în scopul asigurării incluziunii sociale a
copiilor și tinerilor din grupuri vulnerabile, dar și promovarea dezvoltării serviciilor sociale
integrate la nivel de comunitate.
✓ Proiectul ,,Date pentru Impact: Valorificarea puterii datelor în beneficiul
copilului”. Scopul proiectului constă în consolidarea capacității Guvernului și a APL de a
colecta, analiza și utiliza datele pentru a genera un impact pozitiv asupra copiilor aflați în
situație de risc.
În raionul Fălești există un şir de factori socio-economici care contribuie la cererea

noilor servicii sociale. Aceştia includ rate înalte de sărăcie şi migraţie, schimbări
demografice şi de atitudini culturale. Deşi situaţia economică din raionul Fălești a
înregistrat o creştere pe parcursul ultimilor ani, progresul realizat în reformarea sistemului
de asistenţă socială rămâne a fi modest. Partea preponderentă a sistemului de servicii
sociale o constituie prestaţiile sociale, care nu întotdeauna contribuie la atenuarea situaţiei
beneficiarilor. În unele cazuri intervenţia este mai eficientă, dacă pe lângă prestaţiile
sociale, persoana poate beneficia şi de serviciile sociale comunitare, precum:
Data Nr. de
Nr. Serviciu Localitate deschiderii Capacitatea beneficiari
asistați în 2020
1. SS „Casa Comunitară” or. Fălești 2013 6 6
2. SS „Locuința Protejată” or. Fălești 2014 6 6
3. SS „Asistența Personală” Toate localitățile 2014 108 126
4. Serviciului Îngrijire Toate localitățile 2000 549
Socială la Domiciliu 460
5. Serviciul Cantina Socială s. Bocani 2011 12 144
6. SS „Respiro” adulți s. Ciolacul Nou 2013 4 17 plasament
7. SS „Respiro” copii s. Glinjeni 2020 2 plasament -
100
8. SS „Echipa Mobilă” Toate localitățile 2013 25 18

9. CAS „Împreună” s. Ciolacul Nou 2017 8 plasament 12 plasament
15 zi 4 zi
10. Complexul de Servicii or. Fălești 2009 32 plasament 36 plasament
Sociale „Pentru Voi” 10 de zi 5 de zi
Centru de asistență specializată 12 serv de 46 plasament
11. pentru victime VNET și Or. Fălești 2009 plasament 92 zi (programe)
formare continuă „Casa 25 serv de zi 8 zi (consiliere
Speranței” psihologică)
12. Centru de asistență 8 plasament 8 plasament
specializată „ProSperare” s. Bocșa 2009 38 zi 20 zi
65 zi (programe)
13. Centru multifuncțional de s. Glinjeni 19 plasament 72 plasament
servicii sociale „NufărulAlb” 2009 15 zi 13 zi
14. Serviciul Suport Monetar Toate localitățile 2018 332 200 lei 47 familii
15. Serviciul Pachet Alimentar Toate localitățile 2020 66 000 lei -
16. Serviciul Asistența 9 localități 2007 15 43 copii
Parentală Profesionistă
17. Casa de copii de tip familie s. Glinjeni 2007 1 5 copii
18. Serviciul social de sprijin Toate localitățile 46 familii cu 99
pentru familiile cu copii 2013 - copii
Forme alternative de îngrijire a
19. copilului: - 7 copii
Adopţie
- 83 copii
Tutela
20. Serviciul de asistență 33 primării 40 ASC
socială comunitară n/a
21. Servicii de ortopedie şi or. Fălești 2008 - 948
protezare
Este deosebit de important să înțelegem rolul asistenței sociale și ce anume oferă ea.
Asistența socială oferă celor în nevoie posibilități de cunoaștere și de acces la serviciile
specializate de protecție socială, îi orientează către înțelegerea și utilizarea cadrului
legislativ de protecție socială, mobilizează comunitatea, persoanele și grupurile în
dificultate de a influența activ politicile sociale.
101
2.13. Capacitate instituțională
Raionul Fălești are în total 76 localităţi, inclusiv un oraş – Făleşti, 32 comune şi 43

sate. În structura teritorial-administrativă sunt 33 primării. Raionul Fălești este administrat
conform prevederilor Legii privind administrația publică locală prin intermediul
autorităților publice locale de nivelul I și II, care se constituie în urma exercițiilor electorale
locale și activează pe teritoriul raionului în condițiile prevăzute de lege în scopul
promovării intereselor generale ale locuitorilor săi. Administraţia publică în unităţile
administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării
serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale
consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.
2.13.1 Consiliul Raional Fălești
Consiliul raional este autoritatea reprezentativă și deliberativă a populației raionului

Fălești. Aparatul preşedintelui, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă
desfăşurată în scopul îndeplinirii competenţelor legale ale Consiliului raional şi a
Preşedintelui raionului în vederea realizării serviciilor publice de interes raional. În
activitatea sa Aparatul Preşedintelui raionului Fălești se călăuzeşte de Constituţia
Republicii Moldova, legile Republicii Moldova, decretele Preşedintelui Republiciii
102
Moldova, hotărîrile Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova, deciziile Consiliului

Raional, dispoziţiile Preşedintelui raionului, de alte acte normative.
Organigrama, structura și statele de personal ale Aparatului Preşedintelui Raionului

Fălești sunt aprobate de Consiliul Raional Fălești la propunerea Preşedintelui raionului.
Sub aspect structural, Aparatul Președintelui Raionului Fălești este constituit din
conducerea raionului, secretarul consiliului raional, șefi de secții, servicii și specialiști.
CONSILIUL RAIONAL
PREȘEDINTELE
RAIONULUI
DIRECȚIA
SECRETARUL SERVICIUL SERVICIUL VICEPREȘEDINȚII DIRECȚIA GENERALĂ
CONILIULUI JURIDIC CONTABILITATE GENERALĂ FINANȚE ȘI
RAIONAL EDUCAȚIE ECONOMIE
SECȚIA SECȚIA
SECȚIA SERVICIUL CONSTRUCȚIE, ASITENȚĂ DIRECȚIA DIRECȚIA SECȚIA
ADMINISTRAȚIE ARHIVĂ GOSPODĂRIE SOCIALĂ, AGRICULTURĂ, RELAȚII CULTURĂ
PUBLICĂ COMUNALĂ ȘI PROTECȚIA ALIMENTAȚIE FUNCIARE ȘI
DRUMURI FAMILIEI ȘI TURISM
COPILULUI
Prin aparatul preşedintelui se asigură un serviciu public stabil, profesionist,

transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi
instituţiilor publice din raion. Coordonarea şi legătura între compartimente se realizează
prin şefii acestora, iar cele care privesc relaţiile cu Guvernul, ministerele, celelalte
autorităţi ale administraţiei publice centrale, precum şi cu alte consilii raionale se realizează
numai prin preşedinte, vicepreşedinţi sau secretarul consiliului raional. În exercitarea
atribuţiilor, compartimentele colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale de
nivelul întîi, serviciile publice desconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe
centrale care funcţionează în teritoriul raionului, respectiv cu conducerile instituţiilor şi
serviciilor publice de sub autoritatea Consiliului raional.
Printre cele mai importante prerogative ale Consiliului raional, stabilite prin Legea
privind descentralizarea administrativă, nr. 435 din 28 decembrie 2006 (art. 4, alin. 2) se
numără:
103
➢ Administrarea bunurilor din domeniile public şi privat ale raionului;
➢ Planificarea şi administrarea lucrărilor de construcţie, întreţinere şi gestionare a

unor obiective publice de interes raional;
➢ Construcţia, administrarea şi reparaţia drumurilor de interes raional, precum şi a

infrastructurii rutiere;
➢ Organizarea transportului auto de călători, administrarea gărilor şi staţiilor auto de

interes raional;
➢ Stabilirea unui cadru general pentru amenajarea teritoriului la nivel de raion şi

protecţia pădurilor de interes raional;
➢ Susţinerea şi stimularea iniţiativelor privind dezvoltarea economică a raionului;
➢ Elaborarea şi implementarea proiectelor de construcţie a gazoductelor interurbane,

a altor obiective termoenergetice cu destinaţie locală;
➢ Întreţinerea şcolilor primare şi şcolilor primare-generale, gimnaziilor şi liceelor,

instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, şcolilor-internat şi gimnaziilor-
internat cu regim special, altor instituţii din domeniul învăţămîntului care deservesc
populaţia raionului, precum şi activitatea metodică, alte activităţi din domeniu;
➢ Administrarea instituţiilor de cultură, turism şi sport de interes raional, alte activităţi

cu caracter cultural şi sportiv de interes raional;
➢ Administrarea întreprinderilor municipale de interes raional;
➢ Administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional;
➢ Dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-

vulnerabile, monitorizarea calităţii serviciilor sociale.
➢ Consiliul raional, în limitele legii, dispune de libertate deplină de acţiune în

reglementarea şi gestionarea oricărei chestiuni de interes raional, care este de
competenţa sa şi nu este atribuită autorităţilor publice de alte nivele.
Unele atribuţii în satisfacerea interesului general al populaţiei nu pot fi transferate

sub responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, deoarece ele reprezintă
104
anume interesele generale ale comunităţii care formează statul şi de satisfacerea lor trebuie
să fie responsabil guvernul sau reprezentanţii săi în teritoriu. Potrivit Ghidului alesului
local, în Republica Moldova, serviciile publice desconcentrate sunt structurile teritoriale
ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, prin intermediul cărora
acestea oferă populaţiei servicii publice de care sunt responsabile. Consiliul raional Fălești,
în scopul soluționării problemelor de interes raional colaborează cu serviciile
desconcentrate în teritoriu și instituțiile publice din raion, și anume:
Ocolul Silvic Făleşti
Serviciul Teritorial Cadastral Făleşti
Procuratura Făleşti
Direcţia raională pentru Siguranţa Alimentelor Fălești (cu raza de acoperire și a raionului
Glodeni)
Serviciul Situații Excepționale Fălești
Secţia administrativ-militară Făleşti
Judecătoria Făleşti
Inspectoratul de Poliţie Făleşti
Secția pentru statistică raională Făleşti
Serviciul Stării Civile Făleşti
Agenția teritorială Vest a CNAM
Inspecţia în construcţii
Inspecţia pentru Protecția Mediului Făleşti
Direcţia SIS de stat Bălţi
Centrul Multifuncțional Fălești
OTB al Cancelariei de Stat
Agenția de ocupare a forței de muncă Fălești
Direcția Deservire Fiscală Fălești din cadrul Direcției Generale administrare fiscală Nord
Casa Teritorială de Asigurări Sociale Făleşti
Agenţia teritorială de asigurări medicale Făleşti
ANRE Departamentul Supraveghere Energetică Făleşti
105
Biroul de evidenţă şi examinare a transportului Făleşti
Inspectoratul de Stat pentru supravegherea tehnicii „Intehagro” subdiviziunea Făleşti
Serviciul Regional Nord al Biroului de Migrație și Azil
Biroul de probațiune Fălești
În calitate de autorități reprezentative și deliberative sunt consiliile locale și primarii

a celor 33 primării din raion, care au responsabilitatea de a soluționa problemele localității
pe care o administrează. Existenţa actelor normative referitoare la statutul localităţilor, la
modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor locale scoate în evidenţă potenţialul
Consiliului de a face faţă noilor provocări ce ţin de dezvoltarea capacităţilor sale
instituţionale.
Privind sistemul bugetar, în conformitate cu prevederile legii, Legii privind finanțe

publice și responsabilității bugetar-fiscale inclusiv și a localităților rurale, se elaborează
proiectul de buget. Prognoza veniturilor și chletuielilor se efectuează în conformitate cu
nivelul veniturilor și cheltuielilor anilor precedenți. Compoziția, mărimea direcția și
utilizarea resurselor locale, în special cele financiare, reprezintă principalele elemente ce
caracterizează capacitatea administrativă și operațională a autorităților publice locale
pentru realizarea mai multe sarcini.
Bugetul este cel mai important act administrativ în viaţa publică a raionului,
deoarece reprezintă o expresie financiară a programului de activitate pentru anul viitor,
prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale unei comunităţi.
Elaborarea și aprobarea bugetului reprezintă una din acele probleme majore, care poate fi
supusă audierii publice.
Bugetul raional pentru fiecare an se elaborează conform prevederilor Legii

finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, Legii privind finanţele publice locale,
Legii privind administrația publică locală, Planului de acțiuni pentru implementarea
Strategiei Naționale de Descentralizare, Strategiei de dezvoltare a managementului
finanțelor publice și altor acte legislative, ce reglementează aspectele bugetar-fiscale.
106
Reieşind din potenţialul economic al raionului şi de politica fiscală pe anul 2022, se

preconizează venituri în sumă de 245037,4 mii lei, comparativ cu anii precedenți:
Bugetul raional Fălești Venituri (mii lei) Cheltuieli (mii lei)

a. 2020 239631,3 243832,0
(cu un deficit de 4200,7)
a. 2021 249834,6 249834,6
a. 2022 245037,4 244639,2

(cu excendent de 398,2)
Estimarea cheltuielilor aferente proiectului de buget pe anul 2022 a fost afectuată în

conformitate cu actele normative şi legislative, strategiile şi programele care reglementează
activitatea domeniilor respective, cât şi angajamentele de cheltuieli asumate în anii
precedenţi pentru rambursarea împrumuturilor angajate pe termen lung
La estimarea cheltuielilor bugetului raional pentru anul 2020 s-a ținut cont de următorii
factori:
Cadrul legal și cadrul normativ prin care sunt reglementate normele de efectuare a cheltuielilor
Particularitățile privind activitatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar-general finanţate din bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale
Datele Biroului Naţional de Statistică privind numărul populaţiei stabilite conform situaţiei din 01.01.2019
Contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat în cuantum de 23% faţă de cheltuielile de remunerare a
muncii
Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în cuantum de 4,5% faţă de cheltuielile de remunerare
a muncii
Normele şi normativele de consum
Indexarea tarifelor la gaze naturale şi energia termică
Indexarea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii, în legătură cu creşterea preţurilor
Necesarul de mijloace pentru achitarea salariilor în sfera bugetară în conformitate cu Legea nr.270/2018
privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Hotărârii Guvernului nr.1231/2018 privind punerea
în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, cu
implementare începînd cu 1 ianuarie 2020, care prevede ajustări a claselor de salarizare și valorilor de
referință.
107
De către consilieri raionali, edili locali, reprezentanți ai administrațiilor publice

locale și zeci de cetățeni dornici de a cunoaște starea lucrurilor sunt organizate dialoguri
constructive, care se bazează pe importanța primordială a imunizării cât și specificate cele
mai stringente probleme ale localităților din raion. Printre acestea se numără: lipsa
investițiilor pentru crearea condițiilor optime de trai, costurile enorme pentru planurile
urbanistice, aisgurările medicale pentru familiile numeroase, lipsa cadrelor didactice,
infrastructura deficitară, autonomie locală, sistemele de apeduct, acordarea indemnizațiilor
pentru victimele deportărilor.
Din anul 2018 locuitorii raionului Fălești beneficiază de servicii publice calitative,
prestate de către Agenția Servicii Publice, care a deschis un Centru Multifuncțional și
prestează servicii după principiul ghișeului unic în raionul Fălești. Cetățenii pot accesa
servicii publice calitative la cel mai înalt nivel.
Centrul Multifuncțional Fălești este situat pe str. Ștefan cel Mare nr. 18. La dispoziția
solicitanților sunt 17 operatori. Într-o singură instituție populația din raion are acces la
servicii de înregistrare și evaluare a bunurilor imobile, documentarea populației, stare
civilă, înregistrare și licențierea unităților de drept. de servicii publice din domeniile de
competență ale ASP. Utilizarea sistemului automatizat „Rândul electronic” reduce timpul
de așteptare, iar opțiunea „tichetul virtual” oferă solicitantului posibilitatea de a-și gestiona
timpul eficient.
2.13.2. Egalitate de gen
Femeile din raionul Fălești încă se confruntă cu obstacole specifice în educație și pe

piața muncii. Atitudinile patriarhale persistente le limitează alegerea privind educația și
opțiunile de angajare. Femeile se mai confruntă și cu practici discriminatorii. Printre
acestea se numără disparități salariale semnificative în domeniul privat, segregarea pe
ocupații cu salarii mai mici, distribuirea inegală a muncii și a responsabilităților familiale,
și accesul limitat la îngrijirea copilului. Femeile care desfășoară activități de antreprenoriat
se confruntă cu unele obstacole în accesul la credite bancare și la programe de dezvoltare
a afacerilor și antreprenoriatului, finanțate de stat.
108
Republica Moldova și-a asumat angajamente internaționale și naționale de a promova

egalitatea de gen și abilitarea femeilor, în particular prin ratificarea Convenției privind
eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) și ale diverselor
convenții ale Organizației Mondiale a Muncii. De la adoptarea în 2006 a Legii nr. 5 privind
asigurarea egalității de șanse între bărbați și femei, a fost implementată o serie de strategii
și planuri de acțiune naționale, care au promovat egalitatea de gen.
Consiliul raional Fălești, la rândul său, și-a adaptat politicile și bugetul pentru a fi
incluziv, să răspundă necesitaților tuturor grupurilor sociale, inclusiv femeilor si fetelor,
dar și să implementeze acțiuni practice pentru a reduce disparitățile de gen cât mai rapid.
În acest sens, în ultimii 8 ani au fost implementate 11 proiecte de proiecte de dezvoltare și
abilitare a femeilor, inițiative care au scopul de a ajuta femeile supraviețuitoare ale
violenței în familie să se integreze social-economic prin angajarea în câmpul muncii, să
implementeze o idee de afacere sau să se înregistreze la Agenția Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă. De asemenea, în mai multe localități din raionul Fălești au fost au fost
susținute mai multe proiecte initiate de către reprezentanții societății civile, în cadrul cărora
femeile au beneficiat de dezvoltare personală, consiliere vocațională, susținere în lansarea
ideilor de afaceri și suport în identificarea partenerilor pentru încurajarea antreprenoriatului
social. Proiecte importante adresate combaterii stereotipurilor de gen și a violenței în bază
de gen au fost implimentate în colaborare cu “AO Motivație”.
Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești pentru 2022-2030 și-a

propus continuarea susținerea domeniului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi
dezvoltate până în acest moment și promovarea la nivel raional a valorilor și principiilor
nediscriminării pe criteriul de sex, prin măsuri şi acțiuni concrete pe diferite arii de
intervenţie specifice. Principalele aspecte ale acesteia fiind:
✓ Promovarea perspectivei de gen în procesul educaţional, combaterea stereotipurilor
de gen din sistemul de învățământ, prin elaborarea şi implimentarea de proiecte
adresate perspectivei de gen în instituţii de învăţământ, evaluarea gradului de
percepţie a problematicii egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi atât în mediul
şcolar, cât şi în cel extraşcolar;
✓ Promovarea perspectivei de gen în domeniul afacerilor, creşterea gradului de
conştientizare a antreprenorilor cu privire la prevederile legale din domeniul
109
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, creșterea gradului de conștientizare cu

privire la diferența salarială între femei şi bărbaţi;
✓ Creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța concilierii vieţii de
familie cu viaţa profesională în vederea realizării echilibrului de gen în cadrul
familiei, prin informarea şi con787887878ştientizarea bărbaţilor cu privire la
importanţa implicării lor în viaţa de familie;
✓ Încurajarea integrării pe piața muncii a femeilor vulnerabile la fenomenul
discriminării;
✓ Monitorizarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie,
realizarea de analize privind participarea echilibrată a femeilor și a bărbaților în
procesul de decizie economic, politic, social și cultural;
✓ Combaterea fenomenului de hărțuire și hărțuire sexuală la locul de muncă,
combaterea fenomenului de violență de gen.
Realizarea acestor prevederi reprezintă o oportunitate pentru Fălești de a continua

eforturile depuse de către Consiliul rational în ultimii ani și de a trece de la dezvoltarea
instituțională și de reglementare la eliminarea reală a fenomenului discriminării bazate pe
gen și prevenirii violenței împotriva femeilor și fetelor, în așa fel ca efectul acestora asupra
inegalității de gen în țară să fie minimizat, iar drepturile femeilor să fie realizate pe deplin.
Femeile și bărbații au nevoie de o abordare echitabilă în domeniile protecție socială și
medicală, precum și infrastructură și servicii relevante. Ei trebuie să se bucure de un
tratament egal în muncă și remunerare, distribuirea activităților domestice și de îngrijire,
accesul la bunuri și servicii și livrarea acestora, precum și securitate socială. Femeile
trebuie să fie promovate în afaceri și să se bucure de facilități prin acces la resurse
financiare. Trebuie asigurată participarea deplină și efectivă a femeilor, precum și
oportunități egale pentru a ocupa funcții de conducere la toate nivelele procesului
decizional.
110
2.13.2. Societatea Civilă
Una dintre problemele actuale majore este înstrăinarea cetăţenilor faţă de procesul de
guvernare. În acest context, ca şi în multe altele, societatea civilă constituie un element
important al procesului democratic. Aceasta le oferă cetăţenilor o cale alternativă, alături
de cea a partidelor politice şi de cea a lobby-urilor, de canalizare a opiniilor diverse şi de
asigurare a unor interese variate în procesul de luare a deciziilor.
Participarea scăzută a societăţii civile la procesul decizional are la bază o serie de

cauze, inclusiv carenţe de ordin legislativ privind asigurarea transparenţei decizionale,
practici instituţionale ce necesită îmbunătățiri semnificative la nivelul APC şi APL,
capacitatea redusă a Societății Civile de a participa la procesul de luare a deciziilor,
deficienţele sistemului educaţional privind cetăţenia democratică, nivelul social economic
de dezvoltare şi, în consecinţă, lipsa unei clase de mijloc viguroase şi interesate în
participarea publică, problemele de percepţie prin care participarea publică a ONG era
privită drept implicare politică, lipsa de programe ale donatorilor, care ar fi stimulat mai
activ participarea societăţii civile.
Una din principalele cause a spiritului civic redus este lipsa infrastructurii de
voluntariat sufficient de dezvoltată. În cele peste 15 parteneriate semnate între Consiliul
raional Fălești și ONG-urile locale pentru implimentarea a numeroase proiecte, unele
menționate la pag.57-58, instituția a pus la dispoziția ONG-urilor imobilele de care dispune
pentru pregătirea și implimentarea proiectelor. Acest lucru desigur că a încurajat
dezvoltarea spiritului civic în raion, dar în majoritatea cazurilor nu este suficient pentru
dezvoltarea durabilă a ONG-urilor și Gurpurilor de Inițiativă ca organizații ale societății
civile independente și reziliente. În procesul de implimentare a Strategiei de Dezvoltare
Socio-Economică a raionului Fălești, Grupul de Lucru și-a propus depistarea și
implimentarea elementelor structurale de bază ale unei infrastructuri de voluntariat – cum
ar fi centre de voluntariat, reţele de instituţii gazdă şi reţele de firme din business – care să
suporte toate tipurile de voluntariat.
111
ONG-urile din raionul Fălești

Nr. Denumirea ONG Localitatea Direcția de activitate
d/o
1 AO „CUTEZATORUL” Or.Fălești Dezvoltarea democratizarii societatii prin
dezvoltarea economica rurala, informarea si
constientizarea ecologica a populatiei,
promovarea si apararea drepturilor omului,
perfectionarea activitatii APL, transparentei,
cresterea gradului de participare activa a
cetatenilor în procesele de cooperare
inercomunitara, transfrontaliera si integrare
europeana
2 AO ”Alianța între Or.Fălești Promovarea activităților pentru copii și tineret
generații” orientate spre realizarea unei mai bune
comunicări și relații inter-umane, implicării în
proiecte sociale, ecologice, educaționale în
vederea dezvoltării durabile a societății.
3 AO ”EcoAgriNord” Or.Fălești Promovarea și dezvoltarea turismului rural,
agriculturii ecologice, practicile agricole
favorabile mediului, protecția mediului ambiant,
educația și imformarea ecologică, asistență
informațională și consultativă privind certificarea
producției agroalimentare ecologice a
fermierilor, dezvoltarea sectorului agrar și
practicarea metodelor agriculturii ecologice și
bunelor practici agriicole, cooperarea
transfrontalieră
4 AO ”Împreună să salvăm Or.Fălești Propagarea modului sănătos de viață,
viitorul” conștietizarea populației în problemele de
profilaxie SIDA și narcomaniei.
5 AO ”Satul Nou” s.Călugăr Dezvoltarea durabilă a localității; implicarea
cetățenilor la soluționarea problemelor satului
Călugăr
6 AO ”Pomul verde” s. Bocani Dezvoltarea economica, social-culturală,
ecologică a comunității Bocani
7 AO ”Elenco” s.Ciolacu Protecția mediului ambiant și educarea ecologică
Vechi a populației
8 AO ”Sat modern” s.Glinjeni Dezvoltarea economica, sociala, culturala,
ecologică a comunității
9 AO ”Horești Prut” s.Horești Dezvoltarea economica, sociala, culturala,
ecologică a comunității
10 AO ”Horeșteanca” s.Horești Activizarea și dezvoltarea comunității prin

elaborarea și implementarea diferitor programe
social-ecologice, social-economice și culturale.
112
11 AO ”ANDES” s.Horești Activizarea și dezvoltarea comunității prin

social-ecologice, economice și culturale.
12 Clubul sportiv Mirceni s.Horești Promovarea sportului și modului sănătos de viața
în localitate.
13 AO ”Asociația Părinților, s.Doltu Creșterea gradului de participare a cetățenilor la

Pedagogilor și Tineretului soluționarea problemelor ce țin de dezvoltarea
din s.Doltu” localității.
14 AO ”Asociația utilizatorilor s.Doltu Aprovizionarea cu apă potabilă a localității și
de apă și gestionarea gestionarea deșeurilor.
deșeurilor”
15 Asociația de femei s.Musteața Apărarea dreptului omului, în temei a mamei și
”Speranța” copilului, educația ecologiccă.
16 AO a cadrelor didactice și s. Năvîrneț Activizarea și dezvoltarea comunității, prin
părinților ”Galantus” elaborarea și implementarea diferitor programe
social –economice, culturale și ecologice.
Promovarea dreptului omului și dreptului
copilului în comunitate.
17 OO ”Livada copilăriei” s.Năvîrneț Activizarea și dezvoltarea comunității, prin
social- economice, culturale și ecologice.
18 AO ”Caroma Nord” s.Pîrlița Creșterea gradului de participare a cetățenilor și
a tinerilor în soluționarea problemelor
comunitare.
19 AO pentru Tineret și Mediu s.Pruteni Apărarea drepturilor omului. Educația civică și
”Prut-2000” culturala a tineretului. Educația ecologică și
protecția mediului.
20 AO ”Provalori” s.Scumpia Promovarea drepturilor și intereselor copiilor și
tinerilor. Crearea condițiilor sociale, ecologice și
organizatorice pentru participarea femeilor în
viața politică și public a comunității. Creșterea
gradului departicipare a cetățenilor la
soluționarea problemelor ce țin de dezvoltarea
locală.
21 Asociația Părinților și s.Sărata Dezvoltareaa locală si a invatamintului.

Pedagogilor din Sărata Veche
Veche
22 AO ”Viitorul” s.Sărata Dezvoltarea comunității prin elaborarea și
Veche implementarea proiectelor sociale, ecologice, de
infrastructurii și culturale.
23 Organizația obștească s. Pietrosu Lupta cu sărăcia.
,,Protecția Nord”
113
24 Asociația s. Pietrosu, Contribuirea la dezvoltarea locală comunală

Obștească,,Asociația durabilă in vederea asigurării drepturilor
Comunitară Locală fundamentaleale tuturor femeilor și bărbaților din
PIETROSU“ comunitate, inclusiv celor din grupurile
vulnerabile.
25 AO Cuget s. Izvoare Activizarea și dezvoltarea comunității prin
elaborarea și implementarea diferitor proiecte
social-ecologice, economice și culturale.
26 Asociaţia Obştească s. Popovca Dezvoltarea rurală
„FACHEL”
27 Asociaţia Obştească s. Natalievca Dezvoltarea personalităţii copiilor preşcolari în
„UNIVERS” interesul familiei şi societăţii.
28 Asociaţia Obştească s. Popovca Dezvoltarea personalităţii copiilor şcolari în
„ALBATROS” interesul familiei şi societăţii.
29 Asociaţia Obştească clubul s. Natalievca Dezvoltarea genului sportiv de fotbal în
de Fotbal “Sporting localitate.
Natalievca”
30 Asociația Părinților și s.Făleștii Noi Creșterea gradului de participare a cetățenilor la
Pedagogilor din Făleștii soluționarea problemelor ce țin de dezvoltarea
Noi comunitară.
31 AO ”Ișcălenii” s.Ișcalău Protecția drepturilor fundamentale ale omului,
prin promovarea valorilor democratice în
societate.
32 AO ”Cadrele didactice or.Fălești Educație si pregatirea elevilor pentru viata.
raionul Falesti”
33 Asociația părinților s.Obreja Apărarea drepturilor persoanelor cu dezabilități,
persoanelor cu dizabilități Veche incluziunea socială a acestora.
„Eternitate”
34 AO ”Tineri pentru tineri s.Năvîrneț Implicarea tinerilor în viața comunității
35 AO „Eco-Tur” Or. Falesti Protectia mediului, turismul
36 AO „Generatia mileniului Or. Falesti Educatia civica, tineret, participarea tinerilor la

III” dezvoltarea comunitara, pregatirea copiilor
pentru viata s.a.
37 AO „Renasterea nucului” s. Rediul de Promovarea si dezvoltarea culturilor nucifere.
Sus
38 AO „Rural Nord” Or. Falesti Dezvoltarea rurala si comunitara, economica,
perfectionarea activitatii APL si transparentei ei
114
III. ANALIZA SWOT SECTORIALĂ
3.1. Analiza SWOT: Infrastructura de utilități
Puncte tari: Puncte slabe:

• Instituţii sociale funcţionale • Degradarea calității mediului, contaminarea
• Existenţa reţelelor de electricitate și excesivă a solului și creșterea frecvenței
telecomunicaţii, precum și asigurarea cu eroziunilor și alunecărilor de teren
agenți termici a edificiilor social-culturale • Ponderea totală a populației conectate la
• Existența unei game diversificate de resurse sisteme de apă în regiune sub media
ale solului și subsolului națională
• Conectivitatea diversificată și accesibilă cu • Localități din raionul Fălești negazificate
celelalte regiuni • Lipsa stațiilor de epurare în unele localități
• Infrastructura transportului diversificată și • Utilaj uzat la stațiilor hidro și termo
ramificată electrice
• Sistem de telecomunicații bine dezvoltat • Nivelul redus al culturii ecologice a
inclusiv acces la internet populației şi a agenților economici privind
• Numărul în creștere al instituțiilor publice gestionarea integrată a deşeurilor
asigurate cu surse alternative de energie • Recuperarea limitată a deșeurilor,
regenerabilă depozitarea deșeurilor dominant
• Experienţă în domeniu de dezvoltare a • Deversarea apelor reziduale menajere în
infrasructurii raionului Fălești locuri neamenajate, fapt ce duce la poluarea
• Traversarea localității de drumul expres apelor (de suprafață și subterane) și solului.
• Rețea de drumuri locale reabilitate și • Reabilitarea insuficientă a drumurilor
modernizate/ restul fiind în curs de execuție regionale și locale
• Regionalizarea serviciilor de gestionare a • Lipsa mijloacelor de transport adecvate și a
deșeurilor solide la nivel raional căilor speciale de acces pentru persoanele
cu handicap, în instituțiile social-cultural
115
Oportunități: Amenințări:
• Atragerea investiţiilor externe • Nivel scăzut de implicare şi informare
• Dezvoltarea unor planuri de investiții pe a cetăţenilor cu privire la problemele
termen lung în condițiile dezvoltării localităților şi în procesul de luare a
durabile deciziilor
• Implementarea proiectelor ce vizează • Responsabilitatea redusă a autorităților
lucrări de reabilitare / extindere / publice privind crearea utilităților publice
construcție a rețelelor de alimentare cu apă, • Capacitatea scăzută a populației din regiune
canalizare, stații de epurare de a suporta costurile de utilizare și
• Existența unor programe cu finanțare întreținere a infrastructurii reabilitate,
nerambursabilă pentru reabilitarea termică modernizate sau nou construite datorită
• Programe naționale de ameliorare a situației nivelului de sărăcie existent
în domeniul mediului și schimbărilor • Gradul insuficient de întreținere a
climatice drumurilor reabilitate
• Accesul la proiectele transfrontaliere • Suplinirea redusă a paginii electronice
• Renovarea drumurilor locale şi amenajarea cu informație relativă activității APL
canalelor de scurgere a apelor pluviale • Societatea civilă este insuficient implicată
• Extinderea rețelelor de utilități publice în în activităţile de ordin social
toată localitatea • Lipseşte un sistem de indicatori
• Ridicarea nivelului de trai al populaţiei prin de performanţă, în bază de analiză a
aducerea la un nou nivel a calităţii întregii resurselor existente, a problemelor şi a
infrastructurii sociale oportunităţilor, pe care angajaţii să-l atingă
în perioade definite de timp.
• Identificarea posibilităților de realizare a
unui sistem de canalizare eficient
116
3.2. Analiza SWOT: Capacitatea instituțională

• Cooperare bună a ADR Nord cu APL de • Capacitate redusă a funcţionarilor de a
nivelul I și II din regiune elabora programe și proiecte pentru a
• Implicarea activă a societății civile, atrage resurse financiare externe pentru o
mediului academic și antreprenorial în bună guvernare
elaborarea politicilor regionale • Capacitate redusă a APL în accesarea și
• Atragerea investiţiilor capitale prin valorificarea fondurilor interne și externe
susţinerea cu contribuţii financiare din • Nivel scăzut de implicare şi informare
bugetul raional a proiectelor investiţionale a cetăţenilor cu privire la problemele
• Dezvoltarea de programe de formare localităților şi în procesul de luare a
profesională pentru angajati, în special cele deciziilor
ce vizeaza instruirea la locul de munca și • Mijloacele de transport insuficiente pentru
cele de tip online (e_educație) elevii din satele arondate raionului Fălești
• APL-urile dispun de calculatoare conectate • Lipseşte un sistem de indicatori
la Internet de performanţă, în bază de analiză a
• Membrii APL au abilităţi și experiență resurselor existente, a problemelor şi a
în domeniul dezvoltării proiectelor portunităţilor, pe care angajaţii să-l atingă
• Adunările cu cetățenii sunt petrecute în în perioade definite de timp
dependență de necesitățile localităților din • Grad scăzut de implicare a cetăţenilor în
raion luarea deciziilor
• Cetățenii sunt gata să se implice în
suportul administraţiei publice atât locale
cât și la nivel raional în procesul
de implementare a proiectelor
• Securitatea cetăţenilor asigurată de
organele de drept
117
• Reabilitarea/modernizarea/extinderea • Lipsa resurselor financiare la nivel local,
unităților de învățămînt aflate într-o stare insuficiente pentru sprijinirea
avansată de degradare (inclusiv săli de şi/sau promovarea unor investiţii majore
sport, cantine) • Reducerea finanţărilor externe pentru
• Atragerea investiţiilor externe. soluţionarea problemelor comunitare
• Implicarea mai activă a tineretului în • Instabilitate legislativă
dezvoltarea localității • Salarizare nemotivantă a persoanelor cu
• Actualizarea informativă a paginii studii superioare şi de specialitate, care
electronice activează în domeniul administrării
• Stabilirea unor contacte durabile și publice.
colaborarea cu localități din ţările vecine în • Lipsa ONG-urilor care s-ar implica în
vederea soluţionării unor probleme comune soluționarea problemelor comunității
(proiecte, măsuri culturale, schimb de
experienţă).
• Participarea membrilor APL în cadrul
proiectelor internaţionale, cursuri de
perfecţionare.
• Gestionarea eficientă a bugetului local
• Optimizarea activităţii APL-urilor
• Reabilitarea/modernizarea/extinderea
caselor de cultura, caminelor culturale,
bibliotecilor, constructia, eventual
transformarea unor cladiri abandonate in
centre comunitare
118
3.3. Analiza SWOT: Economie

• Aşezarea geografică favorabilă • Slaba valorificare a resurselor naturale şi
dezvoltării agriculturii, în special a a materiilor prime din mediul rural.
creșterii legumelor • Condițiile nefavorabile de creditare a
• Activitate antreprenorială caracterizată de întreprinderilor.
un număr mare de ÎMM-uri • Întreprinderile mici se confruntă
• Costul scăzut al forţei de muncă cu probleme de slabă capitalizare, lipsa
• Asigurarea condițiilor de dezvoltare în gajului, experiența limitată în utilizarea
mediul rural, prin realizarea de investiții în creditelor, rate înalte ale dobânzii și
infrastructura locală accesul limitat la informația financiară de
• Încurajarea activităților consultanță.
meșteșugărești/artizanale, inclusiv de • Lipsa capitalului străin în economia locală
comercializare • Ponderea scăzută a numărului de turiști
• Dezvoltarea de activități economice străini
alternative în mediul rural, inclusiv • Insuficiența resurselor financiare la nivel
dezvoltarea capacitatii antreprenoriale a local pentru susţinerea /promovarea unor
tinerilor investiţii
• Sprijin pentru demararea sau dezvoltarea • Ponderea înaltă a populaţiei antrenate
unei afaceri ce vizează procesarea în agricultură. Sectorul serviciilor slab
produselor agricole sau de origine animală dezvoltat
• Terenuri agricole cu potenţial existent • Slaba implementare a sistemului de
pentru obţinerea de produse agricole asigurare a calității producției agricole
ecologice conform normelor europene
• Terenuri agricole preponderent consolidate • Oferirea insuficientă a serviciilor de
asistenţă şi promovarea comerţului interior
şi extern
119
• Valorile potențialului legat de așezarea • Insuficientă informare și educare a
geografică populației în legătură cu dezvoltarea
• Serviciile de consultanță pentru realizarea durabilă a agriculturii și
de start-up-uri de tinerii antreprenori, protecția mediului
persoane ce domiciliază în mediul rural, • Nivelul scăzut al veniturilor populaţiei.
persoane dezavantajate • Capacitatea scăzută de atragere a
• Servicii de consultanță pentru realizarea investiţiilor.
studiului de fezabilitate, analize econimice • Nivelul scăzut de receptivitate a populației
și financiare, documentații tehnice, studii la programele de finanțare
de piață, planuri de afaceri • Creșterea ponderii muncii ilegale, cu
• Atragerea investițiilor externe efecte negative asupra pieței muncii,
• Stimularea antreprenorilor locali și economiei locale și asistenţei sociale.
potențiali (sectorul agricol:frigidere • Indiferența diasporei față de problemele
industriale,linii de sortare și ambalare, cu care se confruntă comunitatea
prestări servicii populații, industria de • Rata ridicată a dobânzii la credite
producere și prelucrare).
• Resurse financiare insuficiente pentru
• Stimularea producătorilor locali prin finanţarea și co-finanţarea proiectelor
aplicarea tehnicilor și tehnologiilor
moderne
• Încurajarea și dezvoltarea parteneriatelor
de tip public-privat
• Atragerea turiștilor prin deschiderea
zonelor de agrement, agropensiune,
investiții directe în târguri, festivaluri, pieți
tradiționale și alte manifestări locale
120
3.4. Analiza SWOT: Edificii sociale

• Reorganizarea reţelei şcolare din raion pe • Baza tehnico-materială a instituţiilor de
criterii de calitate şi eficienţă învățământ insuficient extinsă
• Cadrele didactice sunt motivate pentru • Lipsa centrelor sociale multifuncționale în
dezvoltarea profesională, pentru realizarea comunități
maximă a potențialului intelectual și • Infrastructuri insuficient dezvoltate și
creativ dotarea inadecvată a institutiilor
• Diversificarea şi sporirea calităţii educaționale
serviciilor culturale adresate comunităţilor • Insuficiența resurselor umane, materiale şi
locale financiare
• Domeniul sportiv în cadrul raionului este • Migrarea personalului calificat, motivarea
bine valorificat, cu rezerve de diversificare slabă a personalului
• Acccesibilitatea la servicii medicale, • Tendințe demografice negative și
inclusiv libera alegere a mediculu de îmbătrânirea populației
familie • Fonduri insuficiente destinate asistențe
• Resursele umane angajate în cadrul imedicale şi sociale
instituțiilor au o pregătire profesională • Creşterea numărului de copii fără
bună, cu un grad înalt de calificare supraveghere părintească
profesională
• Inexistența dispensarului veterinar
• Orientarea structurii de asistenţă socială
• Instabilitatea sistemului legislativ privind
spre standardele internaţionale din sfera
incluziunea şcolară
protecţiei sociale a diverselor categorii de
populaţie a raionului • Lipsa unei program de dezvoltare în
domeniul culturii din raion
121
• Încurajarea și promovarea parteneriatelor • Riscul crescut de abandon şcolar al unor
între instituțiile publice, private, elevi din familii defavorizate, părinți
organizații nonguvernamentale în diferite emigranți, copii cu cerințe educaționale
domenii de activitate: educație, cultură, speciale
turism. • Posibilități financiare limitate pentru
• Existența unor programe europene de dezvoltarea serviciilor
parteneriat educațional, la care Republica • Neglijarea tradiţiilor locale, odată cu
Moldova este asociată trecerea timpului
• Implementarea unor programe complexe • Dificultăţi în susţinerea financiară a
de monitorizare a stării de sănătate a proiectelor de investiţii cu caracter social
localnicilor • Resurse financiare insuficiente pentru
• Suplinirea personalului medical rezident şi finanţarea și co-finanţarea proiectelor
permanent sociale
• Deschiderea unui centrelor social • Nereceptivitatea față de posibilitatea
comunitare efectuării unor lucrări concrete în teritoriu
• Implementarea unor programe consistente prin intermediul granturilor străine și
de asistenţă socială accesării fondurilor europene
• Colaborarea cu organizațiile donatoare • Nu există persoane care să reprezinte
UNICEF, PNUD, FISM, MAX, LUMOS, interesele comunităţii în mod organizat şi
Crucea Roșie Elveția etc. pe o perioadă lungă de timp
• Amenajarea locurilor de odihnă, locurilor • Reducerea ponderii populaţiei active şi
de joacă pentru copii și terenurilor pentru îmbătrânirea acesteia
practicarea sportului în aer liber.
• Implimentarea Conceptului de Comunitate
Prietenoase Vârstei ca răspuns la procesul
de îmbătrânire a populației.
122
IV. CADRUL GENERAL AL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
4.1. Viziunea
Strategia de Dezvoltare Durabilă este un concept de planificare foarte dinamic, un

proces de transformare continuă prin inovare tehnologică, urbanistică sau managerială.
Dezvoltarea durabilă a raionului Fălești este cel mai important motor al dezvoltării
economice și sociale și poate fi realizată doar printr-o abordare integrată, care să
urmărească toate domeniile ce țin de dezvoltare urbană, securitate informațională, eficiență
energetică, regenerare urbană, mobilitate urbană.
Strategia de Dezvoltare Durabilă a raionului Fălești pentru perioada 2022-2030
reprezintă instrumentul de planificare a viitorului raionului, având rolul de a stabili o
viziune integrată pe termen lung asupra dezvoltării durabile a comunității, aplicând
principiiile coeziunii și competitivității economice, sociale și teritoriale, dezvoltării și
asigurării de șanse egale pentru toți membrii societății.
Strategia de Dezvoltare a raionului Fălești este concepută pentru a răspunde
nevoilor reprezentanților autorității locale și comunității în procesul de îmbunătățire a
calității și diversității locurilor de muncă disponibile, precum și în procesul de îmbunătățire
a calității vieții cetățenilor și mediului economic local. Strategia se adresează unei game
largi de probleme economice, sociale și de mediu ale comunitatii, care sunt relevante pentru
a defini și furniza obiectivele necesare obținerii dezvoltării durabile și creșterii coeziunii
economice și sociale în raionul Fălești.
4.2 Misiunea
Misiunea constă în utilizarea eficientă a întregului potențial uman, economic și

geografic prin abordare integrată în identificarea necesităților și oportunităților de acțiune
și investiție, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, inteligente și competitive –
condiții esențiale pentru creșterea accelerată a calității vieții cetățenilor raionului Fălești.
Misiunea are rolul de a conduce la materializarea viziunii la nivelul anului 2030, limita
orizontului de planificare al strategiei actuale.
123
Este evident că amploarea deosebită a misiunii asumate face ca aceasta să poată fi

îndeplinită numai prin efortul comun și implicarea tuturor factorilor mediului social,
economic şi instituţional ai raionului. Astfel, rolul administraţiei locale este acela de a
propune şi a asigura cadrul de armonizare a aspiraţiilor şi posibilităţilor actuale pentru
definirea şi, ulterior, punerea în practică a planurilor și strategiilor concepute în parteneriat,
prin utilizarea eficientă a resursele financiare și umane și prin atratgerea de noi resurse.
Datorită caracterului dinamic al factorilor şi condiţiilor definitorii la un moment dat

pentru mediul socio-economic, abordarea privind misiunea viitoare este necesar să fie, de
asemenea, dinamică, flexibilă, conectată puternic la mediul intern şi extern de manifestare
a vieţii comunităţii.
4.3 Valorile
Realizarea viziunii strategice şi a misiunii comune va fi asigurată de acceptarea de

către fiecare locuitor a unui sistem de valori care vor deveni norme de conduită şi atitudine
pentru următorii nouă ani. În definirea obiectivelor, strategia s-a bazat pe următoarele
valori:
❖ Competenţă. Această valoare se va manifesta prin implicarea directă a persoanelor care

dispun de cunoştinţele şi abilităţile necesare, ce sunt însărcinate cu exercitarea acestor
atribuţii în vederea soluționări problemelor raionului.
❖ Profesionalism. Fiecare funcționar public și angajat al aparatului Primăriei din
localitate trebuie să dea dovadă de profesionalism, pentru a soluționa colectiv
problemele cu care comunitatea se confruntă.
❖ Responsabilitate. Dezvoltarea în toate domeniile depinde de oameni responsabili, care
să-și asume și să îndeplinească în mod sârguincios sarcinile și obligațiile de serviciu.
❖ Transparenţă. Această valoare este esențială pentru o bună desfășurare a acțiunilor
planificate. Autoritățile și comunitatea trebuie să aibă o comunicare deschisă și liberă,
astfel încât procesul să fie înțeles și acceptat de către toți cei implicați.
124
❖ Activism. Această valoare este cheia succesului misiunii comune şi trebuie să se

manifeste prin simţul răspunderii în îndeplinirea obligaţiunilor asumate şi prin
perseverenţă la toate etapele realizării planului de acţiune.
❖ Patriotism (local și naţional). Sentimente de dragoste şi devotament față de patrie şi
de popor, faţă de locul de baştină, precum şi promovarea tradiţiilor şi valorilor raionului
în timp şi spaţiu.
❖ Cooperare. Pentru a îndeplini viziunea și misiunea propusă, este nevoie de a lucra
operativ pentru binele tuturor, soluționând problemele existente, care îi vizează pe toți
din comunitate.
❖ Consultare. Orice acţiune cu impact asupra unei mari părţi a localității va fi discutată
cu întreaga comunitate şi implementată cu acordul majorităţii.
❖ Respect reciproc. Atitudine de stimă reciprocă atât în relaţiile de serviciu, oficiale, cât
şi cele cotidiene.
❖ Toleranţă. Capacitatea de a respecta opinia fiecăruia și a se abţine în situaţii critice, în
interesul cauzei comune și a majorităţii.
❖ Meritocraţie. Alegerea și promovarea persoanelor active și talentate, care lucrează
pentru comunitate și își îndeplinesc sarcinile în mod responsabil.
❖ Onestitate. Pentru a ajunge la succes, fiecare participant, în scopul realizării cu succes
a acestei strategii, trebuie să fie onest și corect, precum și să mențină un caracter integru.
4.4. Obiectivele
În cazul strategiilor pe termen lung trebuie să se ia în considerare viitoarele rezultate.

Trebuie luat în calcul și faptul că rezultatul real nu poate fi prevăzut în totalitate, deoarece
situațiile neașteptate pot și ele să exercite o influiență semnificativă asupra procesului.
Dezvoltarea raionului Fălești poate fi realizată numai în condițiile unei strategii/plan de
dezvoltare care să stabilească cu claritate pașii și alternativele de dezvoltare a localității.
125
Principiile •Durabilitate
strategiei de •Competitivitate
dezvoltare •Sprijin financiar
durabilă •Buna administrare
Durabilitate. Îmbunătățirea condițiilor de trai pentru toți locuitorii raionului, dar în special
pentru persoanele defavorizate, precum și asigurarea unui minim de condiții necesare
pentru un trai decent, care să asigure sănătatea și bunăstarea tuturor locuitorilor.
Competitivitate. Se urmărește dezvoltarea economiei proprii în context local, regional și

național, promovarea unui sector privat productiv și competitiv.
Sprijin financiar. Facilitarea accesului la un spectru larg de surse de finanțare (pe bază de
proiecte), pentru a satisface nevoile de investiții și dezvoltare.
O bună administrare. Răspunsul rapid și eficient la problemele comunității prin

responsabilizarea autorităților locale. Organizarea de parteneriate eficace cu societatea
civilă din regiune.
126
Determinarea profilului strategic al raionului Fălești presupune identificarea acelor

elemente ce îi conferă personalitate, identitate și îi pot susține evoluția ulterioară. Analizele
efectuate au scos în evidență atât aspecte pozitive, ce urmează a fi valorificate, cât și
aspecte negative, ce pot fi ameliorate prin intervenții de amploare variabilă. Pentru
realizarea viziunii strategice expuse în Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a
raionului Fălești, activităţile tuturor factorilor implicaţi în procesul de dezvoltare locală vor
fi orientate spre realizarea acestor 8 obiective strategice:
❖ Asigurarea integrării funcționale a raionului Fălești în spațiul regional,

național, transfrontalier, prin sprijinirea dezvoltării infrastructurii tehnico-
edilitare;
❖ Stabilirea direcțiilor de dezvoltare prioritară a diferitelor sectoare de
activitate, stabilirea programelor ce au ca finalitate concretă creșterea
calității vieții membrilor raionului;
❖ Modernizarea, dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de educaţie;
❖ Îmbunătățirea calității serviciilor medicale și a accesului populației la
acestea, prin optimizarea sistemului de sănătate;
❖ Orientarea structurii de asistenţă socială spre standardele internaţionale
din sfera protecţiei sociale a diverselor categorii de populaţie a raionului;
❖ Reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi de agrement,
punerea în valoare a patrimoniului cultural al raionului;
❖ Protecţia mediului ambiant, informarea şi implicarea populaţiei în vederea
utilizării raţionale a resurselor naturale;
❖ Întărirea capacității administrative în vederea asigurării unui proces
decizional coerent, eficient și transparent, implicarea societății civile în
dezvoltarea raionului.
127
Scopurile și obiectivele de dezvoltare a raionului Fălești se pot realiza doar în cadrul

unei strategii care stabilește și descrie cu claritate căile și alternativele de dezvoltare a
raionului. În funcție de alternativele de dezvoltare expuse, se stabilește şi structura
cursurilor de calificare a funcţionarilor din APL.
Realizarea obiectivelor de dezvoltare socio-economică durabilă va lua în
considerare următoarele criterii:
Coeziunea și Obiective de
Puterea Dezvoltarea
solidaritatea calitate
comunității durabilă
cetățenilor globale locale
Posibilitatea strategiei și a planurilor de acțiune de a răspunde la nevoile reale ale

comunităților din raionul Fălești, utilizând eficient resursele de care dispune raionul Fălești
este un elemente-cheie în realizarea obiectivelor majore ale strategiei. Un alt criteriu de
bază al actualității strategiei îl reprezintă ajustarea acesteia la viziunea tinerilor
antreprenori și generații.
Pentru fiecare domeniu de planificare, există 3 niveluri:
Nivel statistic - pe Nivel statistic - pe Nivel de proiectare -

termin lung termen mediu pe termen scurt
128
Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești pentru perioada 2022–

2030 are cel puțin 7 trăsături caracteristice care se recomandă managerilor:
7
Caracteristici
Imaginea Orientarea spre Crearea Orientarea

Flexibilitate Activitate Creativitate
viitorului progres acțiunilor spre câștig
Obiectivele de bază de dezvoltare durabilă ale raionului Fălești constau în

reducerea sărăciei, dezvoltarea infrastructurii de bază a localității, protecția mediului,
întărirea coeziunii sociale și regenerarea rurală.
Elaborarea strategiei de dezvoltare Socio-Economică pornește de la următoarele
realități:
Oferirea de
oportunități pentru
intervenția sectorului
Ridicarea standardului
privat în proiecte, fie
calitativ a aspectului
Îmbunătățirea sub forma investițiilor Adaptarea la
raionului, al
condițiilor de viață ale directe în proiecte inevitabilele schimbări
construcțiilor,
populației. izolate, fie sub forma care au loc în raion
serviciilor și al
parteneriatelor sau
imaginii în general.
consultărilor
permanente între
parteneri
129
Succesul realizării Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești,

depinde, în mare măsură, de participarea tuturor locuitorilor la procesul de implementare
şi monitorizare acestuia, de prezenţa unei coaliţii încheiate în societate. În procesul
realizării Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raionului vor fi implicaţi mai mulţi
actori locali, regionali, naționali și internaționali, fiecare îndeplinind un rol specific în
realizarea acţiunilor planificate. Aceşti actori sunt:
➢ Administraţia publică locală (Consiliul raional și Consiliile locale)
➢ Comunitatea Locală - locuitorii raionului şi instituţiile publice locale
➢ Societatea civilă (ONG, femeile, tineretul, pensionarii, organizaţiile
confesionale şi profesionale)
➢ Agenţii economici
➢ Structuri externe (Agențiile de Stat, Organizaţiile internaţionale,
Guvernul).
4.5. Etape de implementare

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești poate
fi divizată convenţional în 3 etape:
Adoptarea Strategiei de Dezvoltare. În cadrul acestei etape, Strategia de Dezvoltare

va fi supusă dezbaterilor publice. După dezbatere, al cărei scop este ajustarea propunerilor
şi recomandărilor făcute, Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești va
fi înaintată spre aprobare Consiliului Raional. După aprobarea strategiei, Primăria va
coordona elaborarea planurilor de acţiuni trimestriale şi anuale privind realizarea strategiei
în conformitate cu Strategia de Acţiuni.
Implementarea Strategiei de dezvoltare se va efectua prin realizarea propriu-zisă a

acţiunilor, activităţilor, măsurilor şi proiectelor concrete recomandate. Pentru fiecare
acţiune și proiect vor fi stabilite obiective, planul activităţilor necesare, perioada de
130
desfăşurare (durata), responsabilii şi partenerii care vor realiza proiectul. De asemenea, vor
fi identificate/concretizate şi asigurate sursele de finanţare a proiectelor propuse spre
implementare.
Monitorizarea Strategiei de dezvoltare. În perioada de implementare, responsabilii de

realizarea planului de acţiuni vor raporta îndeplinirea activităţilor, proiectelor şi atingerea
obiectivelor specifice. Monitorizarea proiectelor, acţiunilor şi strategiilor se va efectua prin
intermediul Indicatorilor de implementare stabiliţi. În cazul în care se vor identifica devieri
de la Planul de acţiuni se vor iniţia măsuri de corectare sau ajustare a acestui plan.
4.6. Riscuri şi impedimente în procesul de implementare, metode de preîntâmpinare

Realizarea cu succes a acţiunilor propuse Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică
a raionului Fălești poate fi împiedicată de prezenţa anumitor riscuri şi impedimente.
Riscurile şi impedimentele aferente implementării Strategiei de dezvoltare pot fi divizate
în două categorii: (a) interne şi (b) externe.
RISCURI DE IMPLEMENTARE INTERNE
Domeniul Descriere
❖ Confruntări de interese privind implementarea planului

strategic.
❖ Experienţă insuficientă în elaborarea, promovarea şi
gestionarea proiectelor de dezvoltare de anvergură.
Managementul implementării
❖ Prevalarea intereselor personale.
Planului strategic
❖ Resurse financiare limitate.
❖ Cooperarea slabă a autorităţilor publice locale cu sectorul
de afaceri şi comunitatea.
❖ Indiferenţa şi neimplicarea populaţiei în susţinerea
activităţilor de dezvoltare a localității.
❖ Lipsa de experienţă a structurilor societăţii civile şi
Parteneriat neimplicarea lor în soluţionarea problemelor comunităţilor.
❖ Neimplicarea partenerilor rezidenţi şi nerezidenţi.
131
❖ Lipsa interesului din partea comunităţii de afaceri în
dezvoltarea bazei economice locale.

❖ Dependenţa sectorului agrar de condiţiile climaterice.
❖ Posibilităţile financiare reduse ale APL şi ale agenţilor
economici pentru a efectua investiții.

Dezvoltarea economică ❖ Nivel scăzut de acumularea impozitelor.
❖ Capacitatea redusă de cumpărare.
❖ Resurse limitate pentru acordarea asistenţei sociale.

❖ Degradarea continuă a condiţiilor de trai a populaţiei.
❖ Emigrarea forţei de muncă.
❖ Îmbătrânirea demografică.
❖ Lipsa sprijinului comunităţii în renovarea obiectelor de
Dezvoltarea Socială
infrastructură socială.
❖ Indiferența populaţiei față de conştientizarea pericolului în
urma folosirii apei poluate asupra sănătăţii lor.
❖ Lipsa doritorilor de a presta servicii de salubrizare.
Dezvoltarea Mediului
RISCURI DE IMPLEMENTARE EXTERNE

Domeniul Descriere
❖ Instabilitatea politică
❖ Schimbări fregvente în structura administrativă națională
(la nivelul administrației centrale și locale)
❖ Contradicţia şi inconsecvenţa legislaţiei în vigoare
Cadrul politico-juridic
132
❖ Lipsa conlucrării cu autorităţile publice raionale şi

centrale.
❖ Micşorarea cuantumului transferurilor de la bugetul
raional.
Relaţiile cu partenerii externi
❖ Indisponibilitatea alocării fondurilor de cofinanțare a

proiectelor (din bugetele locale sau bugetul de stat).
❖ Dificultăți în planificarea multianuală a bugetelor.
❖ Inaccesibilitatea pieţelor de desfacere de peste hotare.
❖ Infrastructură de afaceri slab dezvoltată.
Starea economiei
La fel au fost identificate pericolele majore ce pot împiedica implementarea

activităţilor planificate şi posibilităţile de aplanare a acestora.
Riscuri Metode de implementare
❖ Organizarea adunărilor generale.

Indiferenţa membrilor ❖ Organizarea audierilor publice.
comunității ❖ Organizarea meselor rotunde şi a şedinţelor tematice.
❖ Prezentarea exemplelor de succes.
❖ Desfăşurarea concursurilor tematice.
❖ Participarea la concursuri de proiecte.
Insuficienţa resurselor ❖ Iniţiative ale agenţilor economici prin crearea şi dezvoltarea
financiare parteneriatelor.
❖ Crearea unor ONG-uri.
❖ Contribuţia populaţiei.
❖ Aportul donatorilor.
❖ Pregătirea specialiştilor.
Lipsa specialiştilor ❖ Motivarea specialiştilor.
133
❖ Colaborarea cu organizaţiile specializate.

❖ Colaborarea cu instituţiile de învăţământ.
❖ Pregătirea în teritoriu.
❖ Utilizarea mijloacelor mass-media.
❖ Plasarea avizelor.
Informarea redusă a ❖ Organizarea adunărilor și seminarelor.
populaţiei ❖ Publicarea buletinelor informative.
❖ Plasarea informaţiilor pe pagina electronică a localităţii.
❖ Montarea panourilor de informare.
Migrarea populaţiei ❖ Crearea noilor locuri de muncă.
❖ Îmbunătăţirea sferei sociale.
Instabilitatea politică ❖ Informarea privind programele politice.
❖ Colaborare cu partidele politice.
❖ Prezentarea propunerilor în cadrul întrunirilor.
134
V. MONITORIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ
5.1. Cadrul instituțional de monitorizare

Procesul de monitorizare a strategiei constă în: (a) evaluarea atingerii obiectivelor
strategice şi obiectivelor specifice care va fi realizată prin intermediul indicatorilor de
implementare şi (b) raportarea rezultatelor evaluării. În scopul asigurării transparenţei
procesului de implementare, precum şi a participării locuitorilor în implementarea
Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești, prin dispoziția președintelui
raionului va fi creat grupul de lucru, în care vor fi incluși cetățeni de diferite vârste, din
toate părțile raionului. Grupul de lucru va contribui la antrenarea cât mai activă a tuturor
locuitorilor în rezolvarea obiectivelor Strategiei, cât şi în procesul de luare a deciziilor
privind implementarea proiectelor din cadrul Strategiei, astfel consolidându-se societatea
civilă.
Atribuţiile Grupului de lucru vor consta în:

Planificaraea și
realizarea activităților
de implimentare în
sector a Strategiei
Stabilirea legăturii
Coordonarea
directe între sector și
activităților de
Comisia de
implementare în sector
Implimentare
Monitorizarea implementării strategiei se va efectua de Comisia pentru

Implementarea Strategiei (în continuare CIS). CIS va fi creată cu statut de Comisie
obştească pe lângă Consiliul raional şi Primărie în componenţa căreia va fi asigurată
reprezentarea tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea raionului, inclusiv membrii
Consiliului Participativ:
135
• Consiliul Raional (preşedinţii comisiilor consultative de specialitate şi

secretarul Consiliului);
• Primărie (Primarul, specialistul în domeniul regimului funciar şi contabilul
şef);
• Comunitatea oamenilor de afaceri (directorii sau reprezentanţii principalilor
structuri economice);
• Instituţiile educaţionale (directorii gimnaziului şi al grădiniţei de copii);
• Organizaţiile non-guvernamentale (reprezentanţi ai ONG-lor ce activează).
În implementarea strategiei, responsabilităţile de bază ale CIS vor fi:
✓ Planificarea implementării acţiunilor.

✓ Elaborarea şi promovarea adoptării deciziilor privind acţiunile de implementare.
✓ Coordonarea activităţilor de implementarea acţiunilor şi proiectelor de dezvoltare.
✓ Coordonarea activităţilor de atragere a surselor financiare alternative în scopul
realizării problemelor identificate.
✓ Monitorizarea implementării planului de acţiuni.
✓ Elaborarea rapoartelor şi prezentarea lor către Consiliul Raional.
✓ Acordarea asistenţei tehnice şi consultative în toate domeniile.
✓ Elaborarea şi dezbaterea proiectelor prioritare de dezvoltare.
✓ Analiza deciziilor privind diverse probleme ale raionului.
✓ Elaborarea şi iniţierea modificărilor în planul strategic.
CIS îşi va desfăşura activitatea în şedinţe care vor avea loc cel puţin o dată pe lună.
Un rol important în procesul de implementare a Strategiei îl are Consiliul raional,
care se va ocupa nemijlocit de monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare a
Strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Fălești. Competenţele Consiliului se
vor axa pe:
136
• Coordonarea activităţilor de antrenare a populaţiei în acţiunile de

realizare a proiectelor;
• Promovarea dialogului permanent cu locuitorii, asigurarea transparenţei
în activitatea APL;
• Încurajarea voluntarilor în diverse activităţi publice;
• Stimularea şi coordonarea conlucrării actorilor comunităţii în realizarea
obiectivelor comune ale Strategiei;
• Parteneriatul cu APL, ONG, agenţii economici în ceea ce priveşte
implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei de dezvoltare socio-
economică a Consiliului raional Fălești
5.2. Raportarea şi indicatorii de monitorizare

Raportarea implementării strategiei se va efectua prin elaborarea şi prezentarea de
către persoanele responsabile a rapoartelor trimestriale către CIS, privind realizarea
planului de acţiuni şi a obiectivelor specifice. Anual, CIS va prezenta Consiliului raional
raportul de evaluare a implementării Strategiei.
Evaluarea implementării Strategiei se va efectua prin analiza indicatorilor de
performanţă. Pentru fiecare acţiune planificată sunt stabiliţi anumiţi indicatori de
implementare care vor fi monitorizaţi. În baza informaţiilor furnizate de la responsabilii de
implementare, beneficiarii sau instituţiile specializate, se va stabili nivelul şi gradul de
implementare a acţiunilor şi atingerea obiectivelor fixate.
137
Obiectiv Strategic 1. Asigurarea integrării funcționale a raionului Fălești în spațiul regional,

național, transfrontalier, prin sprijinirea dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare.
NR PROGRAM INDICATORII DE MONITORIZARE
❖ Program de reabilitare a drumurilor locale elaborat şi

aprobat.
❖ Nr/km de drumuri locale renovate în variantă asfaltată
și a celor renovate în alte variante.
❖ Nr/km de drumuri cu trotuar pavat.
1
Elaborarea şi ❖ Lungimea canalelor de scurgere a apelor pluviale
implementarea amenajate.
sistemului de măsuri ❖ Program de iluminare stradală a drumurilor elaborat şi
pentru aprobat.
reabilitarea drumurilor, ❖ Nr.de piloni electrici noi montați.
iluminatului stradal ❖ Stațiile electrice de transformare din perimetrul
raionului renovate.
❖ Nr de piloni cu felinare econome daţi în exploatare în
termenii planificaţi.
❖ Nr/km de drumuri agricole întreţinute /amenajate.
❖ Program elaborat de creare a reţelei inginereşti de

canalizare.
❖ Implementarea şi darea în exploatare în termenii
planificaţi a reţelei inginereşti de canalizare.
Extinderea reţelelor ❖ Lungimea totală a reţelei de canalizare dată în
inginereşti Exploatare.
2 de alimentare cu apă ❖ Nr. de gospodării conectaţi la canalizare.
potabilă şi ❖ Nr. de edificii sociale conectate la canalizare.
canalizare ❖ Gradul de racordare la apeduct şi canalizare a caselor
de locuit.
❖ Program elaborat de extindere a rețelei inginerești de
apeduct.
❖ Implementarea și darea în exploatare în termenii
planificați a rețelei extinse de apeduct.
138
❖ Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei.

❖ Numărul de gospodării conectate la rețeaua de apeduct.
❖ Volumul mediu de apă potabilă furnizată unui locuitor
pe lună.
❖ Nr. de măsuri întreprinse în vederea construcției şi
eficientizării funcţionării staţiei de tratare a apei.
❖ Apa din fântânile arteziene/de tip mină îmbunătăţită.
❖ Măsuri întreprinse în vederea extindere a rețelei de
gazificare a localităților din raion
❖ Nr. de gospodării conectate la reţeaua de gaze naturale
3
Extinderea reţelelor în urma implementării proiectului de gazificare.
inginereşti ❖ Gradul de racordare la reţeaua de gaze naturale a
de aprovizionare cu gaze caselor de locuit noi conectate la rețea.
naturale ❖ Lungimea totală a reţelei de distribuţie a gazelor
naturale prin raion.
❖ Volumul mediu lunar de gaze naturale furnizat unei
gospodării.
❖ Măsurile întreprinse în vederea asigurării instituţiilor
social administrative cu apă caldă ca urmare a instalării
panourilor solare.
Asigurarea cu agent ❖ Nr. de instituţii asigurate cu apă caldă ca urmare a
4
termic a instalării panourilor solare.
edificiilor sociale, ❖ Economia de mijloace financiare a instituţiilor ce au
diversificarea diversificat surselor energetice de asigurare cu agent
surselor energetice termic.
❖ Nr. de instituţii asigurate cu apă caldă ca urmare a
instalării panourilor solare.
❖ Proiect de reabilitare termică a edificiilor publice.
139
Obiectiv Strategic 2. Stabilirea direcțiilor de dezvoltare prioritară a diferitelor sectoare de

activitate, stabilirea programelor ce au ca finalitate concretă creșterea calității vieții membrilor
raionului

❖ Nr.de programe și proiecte accesate.
❖ Nr. de surse de finanţare externe atrase.
❖ Sumele de finanţare externe atrase în programele
accesate.
1
❖ Diversificarea activităţilor economice.
Diversificarea şi ❖ Volumul investițiilor în sectorul de producere.
susţinerea ❖ Nr. de întreprinderi noi-create.
micului business ❖ Nr. de activităţi meşteşugăreşti şi artizanale lansate.
❖ Nr. locurilor de muncă noi create.
❖ Nr. de parteneriate stabilite, contracte semnate.
❖ Volumul produselor şi mărfurilor comercializate.
❖ Volumul investițiilor în sectorul servicii.
❖ Nr. târgurilor și expozițiilor vizitate.
Dezvoltarea ❖ Nr. unităților tehnice procurate.
2 infrastructurii ❖ Nr. de tehnici și tehnologii moderne aplicate în
agricole agricultura raionului
❖ Km de apeduct pentru irigare construiți și dați în
exploatare.
❖ Suprafața terenurilor irigate.
❖ Nr. de asociaţii agricole noi-înfiinţate.
Valorificarea terenurilor ❖ Nr. de întreprinderi noi-create în sfera agricolă.
3 agricole şi a producţiei ❖ Creşterea procentului de consolidare a terenurilor
agroalimentare agricole pe întreagul raion.
❖ Nr. punctelor de colectare şi achiziţionare a producţiei
agricole create şi funcţionale.
❖ Crearea piețielor agroalimentare în localitățile raionului.
❖ Creşterea cantităţii producţiei agroalimentare locale
comercializate.
❖ Nr. programelor de care au beneficiat producătorii
agricoli.
140
❖ Plan local de măsuri de dezvoltare a turismului în raion

elaborat şi aprobat.
Valorificarea ❖ Nr. de agropensiuni, unități de cazare, deschise și
4
potenţialului funcţionale.
turistic al raionului ❖ Nr. locuri de muncă noi deschise ca urmare a lansării
activităţii turistice în raion.
❖ Nr. mediu de turişti ce vizitează orașul
❖ Venitul obţinut de către APL şi agenţii
economici/populaţie ca urmare a lansării activităţii
turistice în raion.
Obiectiv Strategic 3. Modernizarea, dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de educaţie.
❖ Nr. de săli amenajate şi dotate cu mobilierul,

echipamentul şi utilajul necesar.
❖ Nr. de unităţi de tehnică de calcul, mobilier, utilaj
procurate.
1 Dezvoltarea unui ❖ Nr. de materiale didactice achiziționate, necesare.
învăţământ şcolar şi desfăşurării procesului instructiv-educativ.
preşcolar local ❖ Nr. de cărţi care satisfac necesităţile curricumului şcolar
competitiv achiziţionate.
❖ Procentul de cărţi în raport cu numărul necesar pentru
acoperirea necesităţilor curriculare.
❖ Nr. de programe lansate spre diminuarea migrării
cadrelor didactice.
❖ Nr. de cadre didactice stabile.
❖ Teren de joacă amenajat conform normelor de securitate
și necesităților copiilor.
2 Îmbunătăţirea ❖ Număr de elemente de joacă pentru copii amenajate pe
infrastructurii teritoriul terenului de joacă.
destinate copiilor ❖ Numărul sălilor de studii asigurate cu iluminat artificial.
❖ Starea tehnică bună la început de an şcolar a instituțiilor
de învățământ școlar /preşcolar.
141
Obiectiv Strategic 4. Îmbunătățirea calității serviciilor medicale și a accesului populației la

acestea, prin optimizarea sistemului de sănătate
❖ Numărul de utilaj şi echipament medical achiziţionat în

cadrul CS din raion.
❖ Nivelul de eficiență a utilizării noului echipament
medical procurat.
❖ Calitatea și activitatea personalului medical rezident și
permanent.
❖ Nr. serviciilor medicale noi prestate locuitorilor raionului
1 Îmbunătăţirea stării de ❖ Nr. de pacienţi ai raionului ce au beneficiat timp de 1 an

sănătate de servicii medicale prestate la instituțiile de sănătate din
a populaţiei din raion localități.
❖ Nr. de programe de educaţie sanitară pentru copii, tineri,
adulţi şi vârstnici implementate.
142
Obiectiv Strategic 5. Orientarea structurii de asistenţă socială spre standardele internaţionale

din sfera protecţiei sociale a diverselor categorii de populaţie a raionului
❖ Asigurarea, fără nici un fel de discriminare a unor

servicii sociale eficace, accesibile, sustenabile
centrate pe nevoile individuale ale beneficiarilor
Asigurarea unei calităţi ❖ Implicarea activă a beneficiarilor și a familiilor
a vieţii la un nivel acestora în planificarea, acordarea și evaluarea
decent facilitând accesul serviciilor sociale
spre serviciile sociale ❖ Utilizarea de mijloace de informare și comunicare
1
adecvate corecte, transparente și accesibile
❖ Asigurarea confidențialității și securității datelor și
informațiilor personale
❖ Crearea Centrelor de asistență și recuperare

❖ Dezvoltarea serviciilor de asistență și suport
❖ Servicii la domiciliu destinate persoanelor adulte cu
Dezvoltarea sistemului dizabilități
de asistență socială ❖ Centre rezidențiale pentru copii separați temporar sau
pentru combaterea definit de părinți; centre de plasament, case tip
sărăciei și a excluziunii familial
sociale ❖ Adăposturi de noapte
❖ Centre maternale
❖ Cantine sociale
❖ Centre de consigliere pentru prevenirea și combaterea
violenței în familie
❖ Implicarea voluntarilor
143
Obiectiv Strategic 6. Reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi de agrement,

punerea în valoare a patrimoniului cultural al raionului

❖ Proiectarea și darea în expluatarea a localului pentru
festivități și agrement.
❖ Nr. de servicii prestate în incinta sălii de festivități și
agrement.
❖ Nr. anual de beneficiari ai serviciilor Centrului pentru
Dezvoltarea copii și tineret.
1
infrastructurii necesară ❖ Nr. de manifestări petrecute în incinta sălii de agrement.
pentru desfăşurarea ❖ Venitul mediu anual încasat din activitatea sălii de
activităţilor culturale festivităţi.
❖ Transformarea vechii grădinițe în Centru pentru tineret.
❖ Inventarul echipamentului tehnic nou achiziţionat pentru
școala de arte.
❖ Inventarul și costumația nouă achiziţionată pentru
colectivele artistice din sat.
❖ Nr. de evenimente culturale la care au participat
colectivele artistice din sat.
❖ Nr. de manifestații culturale organizate în sat.
Renovarea şi ❖ Baza tehnico-materială a bibliotecii publice reînnoită.
2
modernizarea ❖ Nr. de cărţi achiziţionate/donate.
biblioteciilor ❖ Nr. de servicii noi lansate în incinta bibliotecii.
publice ❖ Nr. de cititori.
❖ Nr. mediu de persoane ce practică sportul pe stadionul
Dezvoltarea sportiv.
infrastructurii de odihnă ❖ Elaborarea proiectului și realizarea unui Parc public.
şi agrement a populaţiei ❖ Număr de persoane care își petrec timpul în zona de
3
agrement amenajată.
❖ Proiect elaborat de amenajarea a unui teren de joacă
pentru copii.
❖ Darea în exploatare în termenii planificaţi a terenului de
joacă pentru copii în localitate.
❖ Crearea zonei de agrement în preajma lacului.
144
Reabilitarea şi punerea în ❖ Numărul de instrumente, aparataje, costumaţii

valoare a patrimoniului achiziţionate pentru buna funcţionare a colectivelor
4 cultural din raion artistice
❖ Numărul cercurilor de creaţie sau echipe sportive
înființate în perioada de planificare.
❖ Nr evenimentelor cultural-artistice şi sportive petrecute
anual în cadrul comunei.
❖ Măsurile întreprinse în vederea deschiderii muzeului
comunei.
❖ Deschiderea în termenii planificaţi a muzeului Comunei.
❖ Nr. de exponate expuse în muzeu.
❖ Nr. de vizitatori ai muzeului Comunei-localnici, străini.
❖ Nr. de activităţi meşteşugăreşti şi artizanale practicate.
❖ Numărul de măsuri întreprinse în vederea lansării
brăndului
local.
❖ Numărul de activități de promovare a brăndului local.
Obiectiv Strategic 7. Protecţia mediului ambiant, informarea şi implicarea populaţiei în vederea

utilizării raţionale a resurselor naturale

❖ Nr de intervenţii efectuate în vederea întreţinerii
gunoiştii autorizate.
Crearea sistemului de ❖ Nr de platforme dotate cu tomberoane construite pe
management al perimetrul raionului.

1
deşeurilor în ❖ Cantitatea de deşeuri casnice evacuate şi depozitate la
conformitate cu standard gunoiştea autorizată.
moderne de performanţă ❖ Regulament comunitar aprobat privind avertizarea şi
în sancţionarea persoanelor care încalcă regulile de
domeniu depozitare a deşeurilor casnice.
145
❖ Nr. de persoane avertizate/sancţionate lunar pe motivul
încălcării regulilor de depozitare a deşeurilor casnice.
❖ Nr. de puncte neautorizate de colectare a deșeurilor
lichidate.
❖ Nr. gunoiștilor neautorizate apărute după
implementarea sistemului de management al deșeurilor.
❖ Nr. de fântâni de tip mină curăţite.
Calitatea apei îmbunătăţită din fântânile de tip mină.
Asigurarea unui mediu ❖ Sistem de amenajare şi îngrijire a zonelor verzi, de
sănătos odihnă şi agrement elaborat şi aprobat.

2
şi ecologic curat ❖ Numărul de intervenţii în teritoriu în vederea
amenajării şi îngrijirea zonelor verzi, de odihnă şi
agrement din raion.
❖ Nr. de intervenţii în teritoriu în vederea curăţirii şi
amenajării rîului din perimetrul raionului.
❖ Albia râului din sat curăţită şi amenajată annual.
❖ Suprafaţa spaţiilor verzi din preajma râului de pe
teritoriul raionului curăţite şi amenajate annual.
❖ Numărul şi diversitatea programelor de educaţie
3 ecologică lansate şi desfăşurate.
Informarea şi instruirea ❖ Nr. de fântâni de tip mină marcate în funcţie de indicii de
publicului în domeniul calitate a apei.
protecţiei mediului ❖ Nr. de campanii de informare şi conştientizare a
publicului în vederea gestionării eficiente a deşeurilor
desfăşurate.
146
❖ Crearea și funcționarea ONG de mediu.
❖ Nr de activități desfășurate de membrii ONG.
Obiectiv Strategic 8. Întărirea capacității administrative în vederea asigurării unui proces

decizional coerent, eficient și transparent, cu respectarea principiului egalității de gen și
implicarea societății civile în dezvoltarea raionului

❖ Nr. de audieri publice anuale.
❖ Nr. de adunări cu localnicii petrecute pe perioada
Asigurarea transparenţei planificată.
în ❖ Nr. cetăţenilor participanţi la şedinţele consiliului
1
activitatea APL II local/raional, implicaţi în elaborarea bugetului
Primăriei/Consiliului Raional.
❖ Nr. de panouri informative amplasate pe perimetrul
raionului.
❖ Nr. de măsuri întreprinse în vederea creării și
funcţionalităţii paginilor Web.
❖ Nr. de accesări a paginilor Web.
❖ Nr. și frecvența postărilor.
❖ Nr. de legături externe a paginilor Web.
❖ Nr. de funcţionari participanţi la instruirile de planificare
strategică şi elaborarea cererilor de finanţare, etc.
❖ Nr. de funcţionari care cunosc limbi de circulaţie
Dezvoltarea internaţională.
2
capacităţilor de ❖ Nr. de cereri de finanţare elaborate şi înaintate spre
atragere şi planificare a finanţare.
resurselor financiare ❖ Nr. de investiţii atrase în comunitate.
❖ Nr. de cetăţeni implicaţi în atragerea resurselor externe.
❖ Procentul de computerizare şi utilizare a tehnicii de
calcul în activitatea APL.
3 Promovarea egalităţii de ❖ Nr. evenimente de promovare a perspectivei de gen în
şanse între femei şi bărbaţi procesul educaţional, combaterea stereotipurilor de gen
din sistemul de învățământ din raion
❖ Nr. evenimente de promovare a perspectivei de gen în
domeniul afacerilor, creşterea gradului de conştientizare
a antreprenorilor din raionul Fălești cu privire la
prevederile legale din domeniul egalităţii de şanse între
femei şi bărbaţi, creșterea gradului de conștientizare cu
privire la diferența salarială între femei şi bărbaţi
❖ Nr. evenimente de promovareCreșterea gradului de
conștientizare cu privire la importanța concilierii vieţii de
147
familie cu viaţa profesională în vederea realizării

echilibrului de gen în cadrul familiei, prin informarea şi
conştientizarea bărbaţilor cu privire la importanţa
implicării lor în viaţa de familie
❖ 8.10 Încurajarea integrării pe piața muncii a femeilor
vulnerabile la fenomenul discriminării
❖ 8.11 Combaterea fenomenului de hărțuire și hărțuire
sexuală la locul de muncă, combaterea fenomenului de
violență de gen
❖ Nr. de ONG-uri şi organizaţii locale (asociaţii de
Dezvoltarea spiritului proprietari, asociaţii profesionale, etc.) înfiinţate.
4 asociativ şi civic în ❖ Nr. de persoane din sat implicate în activitatea ONG-
rândul urilor şi organizaţiilor locale.
cetăţenilor raionului ❖ Nr. acţiunlor de implicare civică organizate pe parcursul
anului.
❖ Nr. persoanelor implicate în acțiunile civice organizate.
148
VI. PLANUL DE ACȚIUNI A STATEGIEI DE DEZVOLTARE
Planul de Acțiuni (PA) reprezintă o unealtă atât de planificare cât şi implementare a

schimbărilor, ce conţine un set de politici în domenii de activitate ce se vor aplica într-un
termen determinat în scopul realizării obiectivelor generale fixate în strategie.
6.1. Consideraţiuni generale

Pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne, astfel ca durabilitatea
devină punctul forte al Consiliului Raional, Planul de Acțiune pentru implementarea
strategiei de Dezvoltare Socio-Economică reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte
necesare în schimbarea comunităţii locale.
PA va fi revizuit în mod periodic, astfel încât obiectivele fixate să ţină cont de
evoluţia macro-economică la nivel naţional, regional şi local, precum şi de opiniile
societății civile locale cu privire la implementarea și rezultatele lui. Se planifică ca
revizuirea să se facă la intervale scurte, astfel încât marja de eroare în privința evaluării
resurselor necesare pentru diverse proiecte să fie cât mai mică. De asemenea, PA va ține
cont de evoluția în timp a economiei localității, iar variabilele economice luate în calcul la
prognoza economică se vor multiplica la revizuirile ulterioare.
Domeniile dezvoltării actuale sociale, economice, tehnologice și de mediu a raionului
Fălești au fost analizate în cadrul procesului de analiză-diagnostic din cadrul Strategiei de
Dezvoltare. Obiectivele și scopurile strategice au fost create, fixându-se câteva repere ca
referinţe pentru dezvoltarea durabilă ulterioară.
Scopul prezentului Planul de Acţiuni este expunerea concisă și clară a principalelor
acţiuni, activități şi proiecte necesare atât la etapa de planificare, cât și la cea de
implementare a dezvoltării social-economice, astfel încât procesul să poată fi evaluat în
continuu prin indicatorii ce au fost selectați ca fiind cei mai relevanți pentru Consiliul
raional Fălești.
149
Obiectiv Strategic 1. Asigurarea integrării funcționale a raionului Fălești în spațiul regional, național, transfrontalier,
prin sprijinirea dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare.
Indicatori de
monitorizare
NR Programe Acțiuni/Proiecte Perioada de Cost total, Sursa de Responsabil
îndeplinire Lei finanțare
1.1 Reparația/construcția străzilor din beton asfaltic din localitățile:

- Orașul Fălești
- Comuna Albinețul Vechi
- Satul Bocani
- Satul Catranîc
Satul Călinești
Elaborarea și implementarea sistemului de măsuri pentru
-
- Comuna Călugăr
reabilitarea drumurilor și iluminarea stradală
- Comuna Chetriș
- Comuna Ciolacu Nou
- Comuna Egorovca BL, BR, CR, Primar Km drumuri
- Comuna Făleștii Noi Fondul Rutier Grup de reparate/
- Satul Glinjeni 2022-2030 730 mln lei Naţional, alte lucru construite
1 - Comuna Hiliuți surse
- Satul Hîncești
- Comuna Horești
- Satul Ilenuța
- Comuna Ișcălău
- Satul Izvoare
- Comuna Logofteni
- Satul Mărăndeni
- Satul Musteața
- Comuna Natalievca
- Satul Năvîrneț
- Comuna Obreja Veche
- Comuna Pietrosu
- Comuna Pînzăreni
- Satul Pîrlița
- Comuna Pompa
- Comuna Pruteni
- Satul Răuțel
- Comuna Risipeni
- Comuna Sărata Veche
- Comuna Scumpia
- Comuna Taxobeni
1.2. Reparația/construcția străzilor din piatră spartă în localitățile:

- Orașul Fălești
- Satul Bocani
- Satul Catranîc
- Satul Călinești
- Comuna Călugăr
- Comuna Chetriș BL, BR, Primar, CR, Km drumuri
- Comuna Ciolacu Nou Fondul Rutier Grup de reparate sau
- Comuna Egorovca
2022-2030 280 mln lei Naţional, alte lucru construite
- Comuna Făleștii Noi
surse
- Satul Glinjeni
- Comuna Hiliuți
- Satul Hîncești
- Comuna Horești
- Satul Ilenuța
- Comuna Ișcălău
- Satul Izvoare
- Comuna Logofteni
- Satul Mărăndeni
- Satul Musteața
- Comuna Natalievca
- Satul Năvîrneț
- Comuna Pietrosu
2
- Satul Pîrlița
- Comuna Pompa
- Comuna Pruteni
- Satul Răuțel
- Comuna Risipeni
- Comuna Scumpia
- Comuna Taxobeni
1.3. Menţinerea drumurilor locale (îndreptarea drumurilor cu
autogrederul) şi amenajarea canalelor de scurgere a apelor pluviale
în localitățile:
- Orașul Fălești
- Satul Bocani
- Satul Catranîc
- Satul Călinești
- Comuna Călugăr
BL, BR, Primar, CR, Km drumuri
- Comuna Chetriș
Fondul Rutier Grup de locale
- Comuna Ciolacu Nou 2022-2030 85 mil lei
Naţional, alte lucru întreținute
- Comuna Egorovca
surse
- Satul Glinjeni
- Comuna Hiliuți
- Satul Hîncești
- Comuna Horești
- Satul Ilenuța
- Comuna Ișcălău
- Satul Izvoare
- Comuna Logofteni
- Satul Mărăndeni
- Satul Musteața
- Comuna Natalievca
3
- Satul Năvîrneț
- Comuna Pietrosu
- Satul Pîrlița
- Comuna Pompa
- Comuna Pruteni
- Satul Răuțel
- Comuna Risipeni
- Comuna Scumpia
- Comuna Taxobeni
1.4. Extinderea rețelei de iluminare stradală în localitățile:

- Orașul Fălești
- Satul Bocani
- Satul Catranîc
- Satul Călinești
- Comuna Călugăr
- Comuna Chetriș
- Comuna Egorovca
- Comuna Făleștii Noi BL, BR, Primar, CR, Km rețele
- Satul Glinjeni Fondul Rutier Grup de noi de
2022-2030 200 mln lei
- Comuna Hiliuți Naţional, alte lucru iluminat
- Satul Hîncești surse
- Comuna Horești
- Satul Ilenuța
- Comuna Ișcălău
- Satul Izvoare
- Comuna Logofteni
- Satul Mărăndeni
4
- Satul Musteața
- Comuna Natalievca
- Satul Năvîrneț
- Comuna Pietrosu
- Satul Pîrlița
- Comuna Pompa
- Comuna Pruteni
- Satul Răuțel
- Comuna Risipeni
- Comuna Scumpia
- Comuna Taxobeni
1.5. Utilizarea energiei regenerabile în necesarul energetic al

localităților:
- Orașul Fălești
- Satul Bocani
- Satul Catranîc
- Satul Călinești
Primar, CR, Kw/h
- Comuna Călugăr
Grup de energie
- Comuna Chetriș 2022-2030 100 mln lei BL, BR, FEE,
lucru regenerabilă
alte surse
- Comuna Egorovca produsă
- Satul Glinjeni
- Comuna Hiliuți
- Satul Hîncești
- Comuna Horești
- Satul Ilenuța
- Comuna Ișcălău
5
- Satul Izvoare
- Comuna Logofteni
- Satul Mărăndeni
- Satul Musteața
- Comuna Natalievca
- Satul Năvîrneț
- Comuna Pietrosu
- Satul Pîrlița
- Comuna Pompa
- Comuna Pruteni
- Satul Răuțel
- Comuna Risipeni
- Comuna Scumpia
- Comuna Taxobeni
1.6 Extinderea și îmbunătățirea sistemului de aprovizionare cu apă

Extinderea rețelelor de alimentare
potabilă a localităților:
cu apă potabilă și canalizare
- Orașul Fălești
- Satul Bocani
- Satul Catranîc BL, BR, AIPA, Primar, CR, Km apeduct
- Satul Călinești FNDR alte Grup de nou,
2022-2030 730 mln lei
- Comuna Călugăr surse lucru
Nr.
- Comuna Chetriș
2 consumatori
- Comuna Egorovca
conectați
- Satul Glinjeni
- Comuna Hiliuți
6
- Satul Hîncești
- Comuna Horești
- Satul Ilenuța
- Comuna Ișcălău
- Satul Izvoare
- Comuna Logofteni
- Satul Mărăndeni
- Satul Musteața
- Comuna Natalievca
- Satul Năvîrneț
- Comuna Pietrosu
- Satul Pîrlița
- Comuna Pompa
- Comuna Pruteni
- Satul Răuțel
- Comuna Risipeni
- Comuna Scumpia
- Comuna Taxobeni
1.7. Întreţinerea fântânilor de tip mină în conformitate cu normativele în
vigoare din localitățile:
- Orașul Fălești
- Satul Bocani
- Satul Catranîc Primar, CL, Numărul
- Satul Călinești Grup de fântânilor în
2022-2030 50 mln lei BL, BR, alte
- Comuna Călugăr lucru conformitate
Comuna Chetriș
surse
- cu
- Comuna Ciolacu Nou normativele
- Comuna Egorovca în vigoare
7
- Satul Glinjeni
- Comuna Hiliuți
- Satul Hîncești
- Comuna Horești
- Satul Ilenuța
- Comuna Ișcălău
- Satul Izvoare
- Comuna Logofteni
- Satul Mărăndeni
- Satul Musteața
- Comuna Natalievca
- Satul Năvîrneț
- Comuna Pietrosu
- Satul Pîrlița
- Comuna Pompa
- Comuna Pruteni
- Satul Răuțel
- Comuna Risipeni
- Comuna Scumpia
- Comuna Taxobeni
1.8. Proiectarea și construcția/extinderea sistemului de canalizare în

localitățile:
- Orașul Fălești
BL, BR, BS, Primar, CR, Km rețele
- Satul Bocani
AEE, FNDR, Grup de canalizare
- Satul Catranîc 2022-2030 700 mln lei
AIPA alte surse lucru construite
- Satul Călinești
- Comuna Călugăr
- Comuna Chetriș
8
- Comuna Egorovca
- Satul Glinjeni
- Comuna Hiliuți
- Satul Hîncești
- Comuna Horești
- Satul Ilenuța
- Comuna Ișcălău
- Satul Izvoare
- Comuna Logofteni
- Satul Mărăndeni
- Satul Musteața
- Comuna Natalievca
- Satul Năvîrneț
- Comuna Pietrosu
- Satul Pîrlița
- Comuna Pompa
- Comuna Pruteni
- Satul Răuțel
- Comuna Risipeni
- Comuna Scumpia
- Comuna Taxobeni
1.9. Proiectarea și construcția stației de epurare a apelor uzate în

localitățile:
- Satul Bocani
- Satul Catranîc
- Satul Călinești
- Comuna Călugăr
9
- Comuna Chetriș
- Comuna Egorovca
- Comuna Făleștii Noi BL, BR, BS, Primar, CR, Nr. Stații de
- Satul Glinjeni
AEE, FNDR Grup de epurare
- Comuna Hiliuți 2022-2030 400 mln lei
alte surse lucru construite
- Satul Hîncești
- Comuna Horești
- Satul Ilenuța
- Comuna Ișcălău
- Satul Izvoare
- Comuna Logofteni
- Satul Mărăndeni
- Satul Musteața
- Comuna Natalievca
- Satul Năvîrneț
- Comuna Pietrosu
- Satul Pîrlița
- Comuna Pompa
- Comuna Pruteni
- Satul Răuțel
- Comuna Risipeni
- Comuna Scumpia
- Comuna Taxobeni
10
1.10 Renovarea şi eficientizarea sistemelor de încălzire a edificiilor

publice și social administrative din localitățile:
- Orașul Fălești
- Satul Bocani
- Satul Catranîc
- Satul Călinești
- Comuna Călugăr
- Comuna Chetriș
- Comuna Egorovca BL, BR, BS, Primar, CR, Nr. Edificii
- Comuna Făleștii Noi AEE, AIPA Grup de publice
2022-2030 330 mln lei
- Satul Glinjeni alte surse lucru eficientizate
- Comuna Hiliuți energetic
- Satul Hîncești
- Comuna Horești
- Satul Ilenuța
- Comuna Ișcălău
- Satul Izvoare
- Comuna Logofteni
- Satul Mărăndeni
- Satul Musteața
- Comuna Natalievca
- Satul Năvîrneț
- Comuna Pietrosu
- Satul Pîrlița
- Comuna Pompa
- Comuna Pruteni
- Satul Răuțel
- Comuna Risipeni
11
4 1.11 Extinderea reței centralizate de gazificare a localităților din raionul
naturale și conectarea la
Fălești
Extinderea rețelei de
Primar, CR, Km
alimentare cu gaze
Grup de gazoduct
2022-2030 100 mln lei BL, BR, BS,
lucru construit
rețele
AEE, alte surse
12
Obiectiv Strategic 2. Stabilirea direcțiilor de dezvoltare prioritară a diferitelor sectoare de activitate, stabilirea
programelor ce au ca finalitate concretă creșterea calității vieții membrilor raionului
NR Programe Acțiuni/Proiecte Perioada de Cost total, Sursa de Responsabil Indicatori de
îndeplinire Lei finanțare produs
2.1. Accesarea unor surse de finanţare sub formă de grant sau credite ODIMM, Primar, CR,
preferențiale pentru dezvoltarea business-ului rural AIPA, agenți Agenți
1 2022-2030 500 mln lei Nr. afaceri
economici, economici
dezvoltate
alte surse
atrase
2.2. Stimularea dezvoltării sectorului servicii (ecoturism rural, ODIMM, Primar, CR,
confecţii, frizării, centru de reparaţii a electrocaniscelor ş.a.m.d.) AIPA, agenți Agenți
2022-2030 300 mln lei Nr. afaceri
economici, Economici
dezvoltate
alte surse
atrase
micului business
Diversificarea
2.3. Stimularea dezvoltării sectorului de producere (ferme de creștere ODIMM, Primar, CR,
a animalelor, mini-fabrici de prelucrare a fructelor și legumelor, mini- AIPA, agenți Agenți
fabrici de textile, creșterea ciupercilor, sericultura, acvacultura) etc. economici, Economici
dezvoltate
alte surse
atrase
2.4. Promovarea organizării lanțului alimentar complet, inclusiv ODIMM, Primar, CR,
procesarea și comercializarea produselor agricole. AIPA, agenți Agenți
dezvoltate
alte surse
atrase
2.5. Cultivarea spiritului antreprenorial îndeosebi în rândul tinerilor ODIMM, Primar, CR, Nr. afaceri
AIPA, agenți Agenți dezvoltate
2022-2030 25 mln lei
13
alte surse
atrase
2.6. Elaborarea unui material video “Oportunități de afaceri în cadrul Organizații de

raionului Fălești” consultanță,
2022-2030 80 mii lei Primar, CR Nr. materiale
ODIMM
video
2.7. Construcţia sistemelor de irigare la scară mică a terenurilor FNDR, AIPA, Primar, CR,
agricole în localitățille raionului BL, BR, alte Agenți
2022-2030 250 mln lei Km sisteme
surse economici
Dezvoltarea
agriculturii
de irigare
2
2.8. Amenajarea unor piețe agricole autorizate 2022-2030 80 mln lei BL, BR, Primar, CR, Nr. piețe
Capital privat, Agenți amenajate
surse atrase economici
2.9. Facilitarea procesului de consolidare a terenurilor agricole, BL, BR, Primar, CR, Nr. hectare
înfiinţarea de noi asociaţii agricole Capital privat, Agenți consolidate,
Valorificare terenurilor
agricole și a producției
2022-2030 900 mii lei

surse atrase economici
Nr. asociații
agricole
agricole
2.10. Stimularea folosirii tehnologiilor moderne în agricultură 2022-2030 200 mln lei AIPA, Primar, CR, Nr. afaceri
3 ODIMM alte Agenți dezvoltate
surse economici
14
2.11. Promovarea implementării în sectorul agricol de producere a 2022-2030 50 mln lei AIPA, Primar, CR, Nr. afaceri
standardelor europene de calitate ODIMM, BL, Agenți dezvoltate
BR, alte surse economici
2.12. Identificarea atracțiilor turistice din perimetrul raionului 2022-2030 15 mii lei BR, CR Nr. atracții
alte surse turistice
Valorificarea potențialului
2.13. Elaborarea și implementarea unui plan raional de măsuri în 2022-2030 100 mln lei BL, BR CR, Primar Nr. atracții
vederea dezvoltării turismului alte surse turistice
turistic
dezvoltate
4 2.14. Dezvoltarea infrastructurii de deservire a turiștilor 2022-2030 100 mln lei BL, BR, Primar, CR, Nr. Unități
(Agropensiuni, puncte de alimentație publică etc.) ODIMM, Agenți deservire
AIPA, Capital economici turiști
privat, alte deschise
surse
15
Obiectiv Strategic 3. Modernizarea, dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de educaţie

NR Programe Acțiuni/Proiecte Perioada Cost total, Sursa de Responsabil Indicatori de
de Lei finansare produs
indeplinire
3.1 Reînnoirea bazei tehnico-materiale a următoarelor instituții
de învățământ în corespundere cu particularităţile de vârstă a
elevilor şi a copiilor:
Dezvoltarea învațamintului școlar și preșcolar local competitiv
- Liceul Teoretic "A.Puşkin"

- Filiala Liceul Teoretic „I.Creangă”
- Gimnaziul "Ştefan cel Mare şi Sfânt"
- Gimnaziul "V. Alecsandri", Scumpia
- Gimnaziul Albineţul Vechi
- Gimnaziul Bocani
- Gimnaziul “D. Cantemir”, Pîrlita BL, BR, Primarii, CR, Nr.
1 - Gimnaziul Ciolacu Vechi 2022-2030 144 mln lei AIPA, FNDR, Directorii echipament/
- Gimnaziul Egorovca Alte surse instituțiilor de mobilier
- Gimnaziul Hiliuţi învațămînt procurat
- Gimnaziul Horeşti
- Gimnaziul Logofteni
- Gimnaziul ,,Tudor Dron”, Mărăndeni
- Gimnaziul Musteaţa
- Gimnaziul ” S. Moraru” s.Obreja Veche
- Gimnaziul Pompa
- Gimnaziul Popovca
- Gimnaziul Taxobeni
- Grădinița nr.5 Făleşti
- Grădinița Albineţul Vechi
- Grădinița Ciolacu Nou
- Grădinița Glinjeni
- Grădinița Hiliuţi
- Grădinița Ilenuţa
16
- Grădinița Izvoare
- Grădinița Catranîc
- Grădinița Călugăr
- Grădinița Chetriş
- Grădinița Musteaţa
- Grădinița Pînzăreni
- Grădinița Pompa
- Grădinița Pruteni
- Grădinița Risipeni
3.2 Stimularea unei perfecționări continue a cadrelor didactice Primarii, CR,
implicate în procesul educațional 2022-2030 12 mln lei BL, BR, Directorii Nr. pers.
surse atrase instituțiilor locale Instruite
de învațămînt
3.3 Dotarea instituțiilor de învățământ cu cantine școlare
moderne: BL, BR, Primarii, CR, Nr.
- Gimnaziul “Ştefan cel Mare şi Sfânt” 2022-2030 25 mln lei AIPA, FNDR, Directorii echipament/
- Gimnaziul „ Gh. Vrabie”, Călinesti surse atrase instituțiilor de mobilier
- Gimnaziul ” S. Moraru” s.Obreja Veche învațămînt procurat
- Grădinița Bocani
3.4 Dotarea cabinetelor medicale din cadrul instituțiilor de BL, BR, Primarii, CR, Nr. cabinete
invățământ cu strictul necesar în localitățile: AIPA, FNDR, Directorii medicale
- Grădinița Bocani 2022-2030 1,5 mln lei surse atrase instituțiilor de dotate
- Grădinița Năvîrneţ învațămînt
3.5 Renovarea acoperișului următoarelor instituții de
mediului școlar și
învățământ:
Înbunătățirea
- Gimnaziul "Ştefan cel Mare şi Sfânt" BL, BR, Primarii, CR, Nr.
preșcolar
- Gimnaziul „ Gh. Vrabie”, Călinesti AIPA, FNDR, Directorii acoperișuri

- Gimnaziul Bocani 2022-2030 80 mln lei alte surse instituțiilor de renovate
- Gimnaziul "D. Cantemir", Pîrlita atrase învațămînt
- Gimnaziul Ilenuţa
- Gimnaziul Pompa
17
- Gimnaziul „M.Corlăteanu”, Glinjeni (blocul 2)

- Grădinița Burghelea
- Grădinița Ciolacu Vechi
2 - Grădinița Doltu
- Grădinița Egorovca
- Grădinița Făleşti Noi
- Grădinița Hînceşti
- Grădinița Mărăndeni
- Grădinița Obreja Veche
- Grădinița Pompa
3.6 Schimbarea geamurilor în următoarelor instituții de
învățământ:
- Liceul Teoretic „I.Creangă”
- Gimnaziul „ Gh. Vrabie”, Călinesti BL, BR, Primarii, CR, Nr. Ferestre
- Gimnaziul Ciolacu Vechi 2022-2030 15 mln lei AIPA, FNDR, Directorii schimbate
- Gimnaziul Egorovca alte surse instituțiilor de
- Gimnaziul „D. Gherman”, Risipeni atrase învațămînt
- Gimnaziul Popovca
3.7 Schimbarea ușilor din interior în instituțiile de învățământ
din localitățile:
- Gimnaziul Bocani
- Gimnaziul Musteaţa (la intrare)
- Gimnaziul ” S. Moraru” s.Obreja Veche
18
- Grădinița nr.4 Făleşti (la intrare) BL, BR, Primarii, CR, Nr. de uși
- Grădinița Albineţul Vechi (la intrare) AIPA, FNDR, Directorii schimbate
- Grădinița Ciolacu Nou 2022-2030 6,5 mln lei alte surse instituțiilor de
- Grădinița Doltu atrase învațămînt
3.8 Termoizolarea și reabilitarea termică a instituțiilor de
invățământ (grădinițe, gimnazii și licee)
- Liceul Teoretic "M.Eminescu"
- Filiala Liceul Teoretic „I.Creangă”
- Liceul Teoretic "A.Puşkin"
- Gimnaziul „ Gh. Vrabie”, Călinesti BL, BR, Primar, Directorii Nr. clădiri
- Gimnaziul "A. Mateevici",Rautel 2022-2030 250 mil. lei FNDR, AIPA, instituțiilor locale reabilitate
- Gimnaziul "V. Alecsandri", Scumpia alte de învațămînt
- Gimnaziul Albineţul Vechi surse atrase
- Gimnaziul Ciolacu Nou
- Gimnaziul Falestii Noi
- Gimnaziul „D. Gherman”, Risipeni
- Gimnaziul Hiliuţi
- Gimnaziul Musteaţa
- Gimnaziul Popovca
- Gimnaziul„Gr. Vieru”, Sarata Veche
- Gimnaziul Taxobeni
- Gimnaziul „M.Corlăteanu”, Glinjeni
19

- Grădinița Burghelea
- Grădinița Doltu
- Grădinița Hînceşti
- Grădinița Mărăndeni
- Grădinița Musteaţa
- Grădinița Năvîrneţ
- Grădinița Obreja Veche
- Grădinița Pompa
- Grădinița Răuţel
- Grădinița Taxobeni
- Grădinița Măgureanca
- Grădinița Moldovanca
- Grădinița Horești
- Grădinița Işcălău
3.9 Construcția unei săli de sport în incinta instituțiilor de Nr.
învățământ din localitățile: BL, BR, Primar, Directorii echipament/
- Liceul Teoretic "M.Eminescu" 2022-2030 6 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale mobilier
- Grădinița Albineţul Vechi (sală multifuncțională) surse atrase de învațămînt procurat
3.10 Dotarea cu mobilier și inventar sportiv a sălii de sport a

școlilor din localitățile: BL, BR, Primar, Directorii Nr.
- Liceul Teoretic "M.Eminescu" 2022-2030 2 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale echipament/
- Filiala Liceul Teoretic „I.Creangă” surse atrase de învațămînt mobilier
- Gimnaziul Taxobeni procurat
- Grădinița Pîrliţa
3.11 Dotarea atelierelor școlare cu utilaj, mobilier pentru 2022-2030 1 mln lei BL, BR, Primar, Directorii Nr.
procesul educațional din instituțiile de învățământ: AIPA, alte instituțiilor locale echipament/
- Gimnaziul "A. Mateevici", Răuțel surse atrase de învațămînt
20
- Gimnaziul "V. Alecsandri", Scumpia mobilier

procurat
3.12 Reparația capitală a sălii de sport din incinta instituțiilor de 2022-2030 4 mln lei BL, BR, Primar, Directorii Nr. săli
învățământ din localitățile: AIPA, alte instituțiilor locale reparate
- Gimnaziul "D. Cantemir", Pîrlita surse atrase de învațămînt
3.13 Reaparația capitală a unor blocuri / depozite a instituțiilor
de invățământ din localitățile:
- Gimnaziul Falestii Noi
- Grădinița nr.6 Făleşti BL, BR, Primar, Directorii Nr. blocuri
- Grădinița nr.10 Făleşti 2022-2030 19 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale eparate
- Grădinița nr.12 Făleşti surse atrase de învațămînt
- Grădinița Scumpia
- Grădinița Işcălău
3.14 Reparața capitală a sălii pentru festivități din incinta BL, BR, Primar, Directorii Nr. săli
instituțiilor de învățământ din localitățile: 2022-2030 4 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale reparate
- Gimnaziul "D. Cantemir", Pîrlita surse atrase de învațămînt
21
3.15 Pavarea curților / trotuarelor din instituțiile de învățământ

din localitățile:
- Liceul Teoretic "M.Eminescu"
- Gimnaziul „ Gh. Vrabie”, Călinesti
- Gimnaziul "A. Mateevici",Rautel BL, BR, Primar, Directorii Suprafața
- Gimnaziul "V. Alecsandri", Scumpia 2022-2030 12 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale curților pavate
- Gimnaziul Albineţul Vechi surse atrase de învațămînt
- Gimnaziul Ciolacu Nou
- Gimnaziul Egorovca
- Gimnaziul Făleștii Noi
3.16 Reparația capitală a gardului sau a unei porțiuni de gard a
instituțiilor de invățământ din localitățile raionului Fălești: BL, BR, Primar, Directorii Suprafața
- Grădinița nr.5 Făleşti 2022-2030 8 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale curților pavate
- Grădinița nr.8 Făleşti surse atrase de învațămînt
22

- Grădinița Egorovca
3.17 Instalarea rampelor de acces pentru persoanele cu nevoi BL, BR, Primar, Directorii
speciale în instituțiile de învățământ din localitățile: AIPA, alte instituțiilor locale Nr. rampelor
- Gimnaziul "Ştefan cel Mare şi Sfânt" 2022-2030 50 mii lei surse atrase de învațămînt instalate
3.18 Instalarea sistemului automat de semnalizare la incendiu în BL, BR, Primar, Directorii
instituțiile de învățământ din localitățile: 2022-2030 100 mii lei AIPA, alte instituțiilor locale Nr. rampelor
- Gimnaziul "Ştefan cel Mare şi Sfânt" surse atrase de învațămînt instalate
3.19 Amenajarea şi întreţinerea stadionului sportiv din
instituțiile de invățământ din localitățile: BL, BR, Primar, Directorii Nr
- Gimnaziul "V. Alecsandri", Scumpia 2022-2030 5 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale stadioanelor
- Gimnaziul Bocani surse atrase de învațămînt amenajate
- Gimnnaziul Chetriş
- Gimnaziul Ciolacu Vechi
- Gimnaziul „N. Dabija”, Pînzăreni
3.20 Amenajarea şi întreţinerea terenurilor de joacă din
instituțiile de invățământ preșcolar din localitățile
- Grădinița Bocani BL, BR, Primar, Directorii Nr terenurilor
- Grădinița Ciolacu Nou 2022-2030 7 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale de joacă
- Grădinița Egorovca surse atrase de învațămînt amenajate
23
3.21 Racordarea edificiilor instituțiilor de învățământ la rețeaua Primarii,
de apă potabilă, sau reparația apeductului: BL, BR, Directorii Nr. clădiri
- Grădinița Bocani 2022-2030 1 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale racordate
- Grădinița Moldovanca surse atrase de învațămînt
3.22 Racordarea edificiilor instituțiilor de învățământ la BL, BR, Primarii, Nr. clădiri
sistemul de canalizare: 2022-2030 1 mln lei AIPA, alte Directorii racordate
- Gimnaziul „Gh. Vrabie”, Călinesti surse atrase instituțiilor locale
- Grădinița Bocani de învațămînt
3.23 Construcția/ renovarea WC-lor interioare din institutțiile de Primarii,
învățământ din localitățile: BL, BR, Directorii Nr. WC
- Filiala Liceul Teoretic „I.Creangă” 2022-2030 2 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale construite/
- Gimnaziul "E. Coşeriu", Catranîc surse atrase de învațămînt renovate
- Gimnaziul Pompa
3.24 Schimbarea reței de electricitate în instituțiile de
învățământ din localitățile Primarii,
- Gimnaziul Logofteni BL, BR, Directorii Lungimea
- Gimnaziul ,,Tudor Dron”, Mărăndeni 2022-2030 3,5 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale rețelelor
- Gimnaziul ” S. Moraru” s.Obreja Veche (bibliotecă) surse atrase de învațămînt schimbate
3.25 Racordarea la rețeaua de gaze a instituțiilor de învățământ: BL, BR, Primarii, Nr. clădiri
- Grădinița Mărăndeni 2022-2030 1 mln lei AIPA, alte Directorii racordate
surse atrase instituțiilor locale
de învațămînt
3.26 Construcția cazangeriilor în instituțiile de invățământ din BL, BR, Primarii, Nr. cazangerii
localitățile: 2022-2030 1 mln lei AIPA, alte Directorii construite
- Gimnaziul Albineţul Vechi surse atrase instituțiilor locale
de învațămînt
24
3.27 Renovarea / instalarea sistemului de incălzire în instituțiile

de invățământ din localitățile: Primarii,
- Gimnaziul Albineţul Vechi BL, BR, Directorii Nr. clădiri cu
- Gimnnaziul Chetriş 2022-2030 8 mln lei AIPA, alte instituțiilor locale sistem de
- Gimnaziul "E. Coşeriu", Catranic surse atrase de învațămînt încălzire nou
- Gimnaziul„Gr. Vieru”, Sărata Veche
- Grădinița Bocani (blocul spălătoriei)
25
Obiectiv Strategic 4. Îmbunătățirea calității serviciilor medicale și a accesului populației la acestea, prin optimizarea
sistemului de sănătate
indeplinire Lei finansare produs
4.1.1 Construcția edificiilor medicale.

BL, BR, Directorii Suprafaţa
CNAM, instituțiilor construită,
- CS Ișcălău
2022-2030 40 mln lei alții finanțatori medico-sanitare Numărul de
- OMF Catranîc
publice locale, beneficiari
- OS Burghelia Primarii
Îmbunătățirea infrastructurii medicale
localităților
4.1.2. Renovarea acoperișului Directorii
- OMF Năvîrneț BL, BR, instituțiilor Nr. acoperiș
2022-2030 3 mln lei CNAM, medico-sanitare renovat
alții finanțatori publice locale,
Primarii
localităților
1 4.1.3. Schimbarea ușilor și ferestrelor Directorii
- CS Ișcălău BL, BR, instituțiilor Numărul de
- OMF Catranîc 2022-2030 5 mln lei CNAM, medico-sanitare uşi şi ferestre
- OS Burghelia alții finanțatori publice locale, schimbate
- OS Sărata Nouă Primarii
localităților
4.1.4. Amenajarea teritoriului și reparația gardului BL, BR, Directorii Lungimea
- OS Sărata Nouă 2022-2030 1 mln lei CNAM, instituțiilor gardului
alții finanțatori medico-sanitare reparat,
publice locale, m2 de teritoriu
Primarii amenajat
localităților
26
4.1.5. Racordarea la reţeaua de apă şi canalizare BL, BR, Directorii Lungime rețea
- OMF Năvîrneț 2022-2030 2 mln lei CNAM, instituțiilor apă și
- OMF Sărata Veche alții finanțatori medico-sanitare canalizare
publice locale, construită
Primarii
localităților
4.2.1. Dotarea cu dispozitive medicale
- CS Ișcălău Directorii Număr
instituțiilor
Dotarea cu echipament, dispozitive medicale şi
- OMF Catranic BL, BR, dispositive

- OMF Doltu 2022-2030 10 mln lei CNAM, medico-sanitare medicale
- OS Burghelia alții finanțatori publice locale, achiziționate
- OMF Bocani Primarii
- OC Pietrosu localităților
- CS Ișcălău
mobilier a instituţiilor
- CS Ciolacu Nou
4.2.2. Dotarea cu mobilier a instituțiilor medicale
- CS Ișcălău Directorii
2 - OMF Catranic BL, BR, instituțiilor Numărul
- OMF Doltu 2022-2030 3,5 mln lei CNAM, medico-sanitare unităților de
- OS Burghelia alții finanțatori publice locale, mobilier
- OMF Bocani Primarii achiziționat
- OC Pietrosu localităților
- CS Ciolacu Nou
4.2.3. Dotarea cu transport sanitar a instituțiilor medicale BL, BR, Directorii Numărul
- CS Ișcălău 2022-2030 12 mln lei CNAM, instituțiilor unităților de
- CS Ciolacu Nou alții finanțatori medico-sanitare transport
publice locale, sanitar
Primarii achiziționat
localităților
27
Obiectiv Strategic 5. Orientarea structurii de asistenţă socială spre standardele internaţionale din sfera protecţiei sociale
a diverselor categorii de populaţie a raionului
indeplinire Lei finansare produs
5.1. Crearea unui centru multifuncțional de asistență socială

Asigurarea unui nivel de trai decent pentru grupurile sociale
pentru persoanele în etate și cu probleme ușoare de sănătate BL, BR, Consiliul Raional,
mintală 2022-2030 12 mln lei Finanțatori DGASPFC 1 centru creat
externi
5.2. Amenajarea întrărilor și infrastructurii de acces pentru
persoanele cu necesități speciale în toate instituțiile de stat, 2022-2030 4 mln BL, BR, alte Consiliul Raional, Nr. intrări
inclusiv a Consiliului raional, instituțiilor de învățământ, surse DGASPFC amenajate
1
primării ș.a.
vulnerabile și tinere
5.3. Amenajarea unui ghișeu de informare și documentare a Ghișeu creat

persoanelor în etate și cu dizabilități, similar Casei Terotoriale 2022-2030 1 mln lei BL, BR, alte Consiliul Raional,
surse DGASPFC
5.4. Dezvoltarea serviciului Echipa Mobilă

2022-2023 1 mln lei BL, BR, alte Consiliul Raional, Un serviciu
surse DGASPFC dezvoltat
5.5. Dezvoltarea Serviciilor de Asistență Comunitară Integrată Nr. Centrelor

ori a centrelor comunitare multifuncționale de zi pentru 2022-2025 20 mln lei BL, BR, alte Consiliul Raional, comunitare
oferirea serviciilor sociale integrate în cel puțin 5 comunități surse DGASPFC dezvoltate
5.6. Instituirea serviciului „Cămin social” pentru tinerii 2023-2025 2 mln lei BL, BR, alte Consiliul Raional Nr. benficiari
defavorizați. surse DGASPFC asistați
28
BL, BR, alte Consiliul Raional Nr. servicii de

5.7. Planificarea și extinderea serviciilor sociale „Asistența
2022-2030 20 mln lei surse DGASPFC tip familial
personală” și Serviciilor de tip familial
5.8. Susținerea inițiativelor de antreprenoriat social 2022-2030 2 mln Surse externe Consiliul Raional Nr. inițiative
dezvoltate
5.9. Contractarea serviciilor medico-sociale de îngrijire la Nr.
domiciliu de la prestatorii privați acreditați pentru unele 2022-2030 800 mii lei BL, BR, alte Consiliul Raional beneficiarilor
categorii de beneficiari care au necesități de îngrijire la surse DGASPFC deserviți
domiciliu (în special pentru localitățile mici, cu acces limitat la
servicii de sănătate și sociale)
5.10. Pilotarea serviciilor sociale noi în parteneriat cu 2022-2030 200 mii lei Surse externe Consiliul Raional Nr. Acorduri
societratea civilă/ prestatori privați DGASPFC de parteneriat
5.11. Adaptarea edificiilor prestatorilor de servicii la cerințele Nr Instituțiilor
de „design universal” 2022-2030 1 mln lei BL, BR, alte Consiliul Raional publice
surse DGASPFC adaptate la
designul
universal
5.12. Instituirea Consiliului Consultativ pentru incluziunea Consiliu
socială a persoanelor cu dizabilități 2022-2030 100 mii lei BL, BR, alte Consiliul Raional constituit din
surse DGASPFC 7 membri
5.13. Crearea unui serviciu de „Mediere familială sau Justiție Nr.de

Familială” 2022-2030 100 mii lei BL, BR, alte Consiliul Raional beneficiari
surse DGASPFC asistați
Nr.de
5.14. Promovarea conceptului îmbătrânirii active și solidarității 200 mii lei BL, BR, alte Consiliul Raional
2022-2030 beneficiari
între generații. surse DGASPFC
asistați
29
Obiectiv Strategic 6. Reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi de agrement, punerea în valoare a

patrimoniului cultural al raionului
NR Programe Acțiuni/Proiecte Perioada Cost Sursa de Responsabil Indicatori
de total, Lei finanțare de produs
îndeplinire
6.1 Reparaţia capitală a Școlii de Muzică Fălești 2022-2030 4 mln lei BL, BR, alte CR, Director Imobil
surse instituție renovat
6.2 Schimbarea geamurilor în instituțiile: 2022-2030 3 mln lei BL, BR, alte CR, Primari, Nr. instituții
- Casa de Creație și Agrement pentru Copii și Tineri „Eleonora Găină” surse Directori cu geamuri
- Școala de Arte Mărăndeni instituții noi
6.3 Termoizolarea Școalii de Arte plastic Fălești 2022-2030 4 mln lei BL, BR, alte CR, Director Nr de edificii
surse instituție termoizolate
6.4 Renovarea acoperișului Școlii de de Arte plastic Fălești
activităților culturale
2022-2030 4 mln lei BL, BR, alte CR, Director Edificiu cu

surse instituție acoperiș
Dezvoltarea
1 renovat
6.5 Dotarea instituțiilor de Cultură cu tot echipamentul tehnic şi
mobilier necesar unei bune funcţionări
- Casa de Creație și Agrement pentru Copii și Tineri „Eleonora Găină” 2022-2030 3 mln lei BL, BR, alte CR, Primari, Nr. imobile
- Școala de Arte plastic Fălești surse Directori renovate
- Școala de Arte Glinjeni instituții
- Școala de Arte Mărăndeni
6.6. Promovarea artistică a interpreților și dansatorilor, cultivarea și 2022-2030 1 mln lei BL, BR, alte CR, Primari, Nr. talente
afirmarea talentelor în domeniul muzicii surse Directori promovate
instituții
6.7. Reparația bibliotecilor publice pentru copii din localitățile 2022-2030 4 mln lei BL, BR, alte CR, Primari, Nr. imobile
raionului surse Directori renovate
instituții
30
6.8. Actualizarea fondului de carte a bibliotecii publice pentru copii și 2022-2030 2 mln lei BL, BR, alte CR, Primari, Nr. cărți
maturi din localitățile raionului surse Directori achiziționate
instituții
6.9. Dotarea bibliotecilor cu noi calculatoare conectate la reţeaua 2022-2030 2 mln lei BL, BR, alte CR, Primari, Nr.
internet și crearea serviciilor multimedia surse Directori calculatoare
instituții achiziționate
6.10. Amenajarea şi întreţinerea stadioanelor din localitățile raionului 2022-2030 15 mln lei BL, BR, FMF, CR, Primari Nr. stadioane
alte surse amenajate
Dezvoltarea infrastructurii de odihnă și
6.11. Amenajarea şi dotarea a terenurilor de joacă pentru copii în 2022-2030 15 mln lei BL, BR, alte Primari Nr. terenuri
localitățile raionului surse de joacă
amenajate
6.12. Construcția a 3 terenuri de sport multifuncțional în localitățile 2022-2030 9 mln lei BL, BR, alte Primari, CR Nr. terenuri
agrement
raionului surse amenajate

2
6.13. Menţinerea activităţii echipelor sportive de amatori (fotbal, volei, 2022-2030 5 mln lei BL, BR, alte Primari, CR Nr. echipe
etc.) şi dotarea lor cu echipament sportiv necesar din localitățile: surse sportive
active
6.14. Elaborarea şi implementarea unui sistem de măsuri pentru 2022-2030 3 mln lei BL, BR, alte Primari, CR Nr. zone
amenajarea şi îngrijirea zonelor verzi, de odihnă şi agrement de pe surse verzi
teritoriul localităților raionului amenajate
6.15. Menținerea și organizarea activităţilor colectivelor artistice de 2022-2030 3 mln lei BL, BR, alte Primari, CR Nr. activități
punerea în valoare
amatori (muzică, dans, etc.) din raion

a patrimoniului
surse organizate
Reabilitarea și
cultural
3 6.16. Asigurarea colectivelor artistice cu instrumente, aparataj și 2022-2030 5 mln lei BL, alte surse Primari, CR Nr.
costumație necesară: echipament
procurat
31
6.17. Promovarea tinerilor talentați din raion prin susținerea participării 2022-2030 1 mln lei BL, alte surse Primari, CR Nr. activități
lor la diferite concursuri, festivaluri la nivel național și international
6.18. Încurajarea activităților meșteșugărești artizanale pe raza 2022-2030 1 mln lei BL, BR alte Primari, CR Nr. activități
întregului raion surse
6.19. Dezvoltarea infrastructurii muzeale raionale 2022-2030 5 mln lei BL, BR, Primari, CR Nr. muzee
FNDR, alte înființate/
surse renovate
6.20. Organizarea şi petrecerea evenimentelor cultural-artistice şi 2022-2030 5 mln lei BL, BR alte Primari, CR Nr. activități
sportive în localitățile raionului surse
6.21. Identificarea și promovarea produselor tradiționale locale 2022-2030 0,5 mln BL, BR alte Primari, CR Nr. activități
lei surse
32
Obiectiv Strategic 7. Protecţia mediului ambiant, informarea şi implicarea populaţiei

în vederea utilizării raţionale a resurselor naturale
îndeplinire Lei finanțare produs
7.1 Proiectarea și implementarea unui system modern de colectare, 2022-2030 20 mln lei BL, BR, alte Primar, CL m2 deșeuri
Crearea sistemului de gestionarea deșeurilor în
transportare și depozitare a deșeurilor din localitățile raionului surse Grupul de colectate

conformitate cu standardele moderne
lucru
7.2 Elaborarea și implimentarea unui mecanism raional de avertizare și 2022-2030 0,5 mln BL, alte surse Primar Mecanizm
sancționare a persoanelor care încalcă regulile de depozitare a lei elaborat
deșeurilor casnice
7.3. Proiectarea și construcția platformelor de colectare selectivă 2022-2030 8 mln lei BL, alte surse Primar, CL, Nr. platofrme
1
(reciclabile) a deșeurilor în localitățile raionului Grupul de amenajate
lucru
7.4. Lichidarea gunoiștilor neautorizate din raion 2022-2030 2 mln lei BL, alte surse Primarii Nr. gunoiști
lichidate
7.5. Instalarea tomberoanelor în localitățile din raion 2022-2030 10 mil lei BL, BR, alte Primar, CR Nr.
surse tomberoane
achiziționate
7.6. Inițierea unor campanii raionale de informare și conștientizare a 2022-2030 50 mii lei BL, alte surse Primari, CR Nr. campanii
publicului în vederea gestionării eficiente a deșeurilor desfășurate
mediu sănătos și
Asigurarea unui
ecologic
7.7. Organizarea bilunarelor ecologice (curăţire, amenajare şi înverzire 2022-2030 1 mln lei BL, alte surse Primari Nr. bilunare
a spaţiilor publice) organizate
2
7.8. Curățarea canalelor de scurgere și amenajarea spațiilor verzi în 2022-2030 30 mln lei BL, alte surse Primar, CL Km canale
intravilanul localităților curățate
33
7.9. Reabilitarea perdelelor forestiere de protecție 2022-2030 5 mln lei BL,BR, alte Primar, CR, Suprafață
surse Grupul de plantată
lucru
7.10. Stoparea eroziunii solului, plantarea de arbori și arbuști în zonele 2022-2030 5 mln lei BL, BR, alte Primar, CR, Suprafață
supuse riscului alunecărilor de teren surse Grupul de plantată
lucru
7.11. Informarea populaţiei asupra riscurilor cauzate de deversarea 2022-2030 50 mii lei BL, FEN ,alte Primar, CR, Nr. pers.
locatarilor despre protecția
apelor uzate în locuri neamenajate surse Grupul de informate

Informarea și instruirea
lucru
7.12. Marcarea fântânilor publice din raiona în funcţie de indicii de 2022-2030 50 mii lei BL, FEN, alte Primar, CR, Nr. fîntîni
mediului
calitate a apei, actualizarea pașapoartelor surse Grupul de marcate

lucru
3
7.13. Implementarea programelor de educaţie ecologică a copiilor, 2022-2030 80 mii lei BL, BR alte Primar, CR, Nr. pers.
tinerilor etc. surse Grupul de informate
lucru
34
Obiectiv Strategic 8. Întărirea capacității administrative în vederea asigurării unui proces decizional coerent, eficient și
transparent, cu respectarea principiului egalității de gen și implicarea societății civile în dezvoltarea raionului
Indicatori de
produs
NR Programe Acțiuni/Proiecte Perioada de Cost total, Sursa de Responsabil
îndeplinire Lei finanțare
8.1 Organizarea regulată sau periodică (după caz) a audierilor publice, 2022-2030 90 mii lei BL, BR Primar, CR Nr. audieri
Asigurarea transparenței în
dezbaterilor adunărilor cu localnicii pe marginea temelor și organizate

activitatea APL
problemelor localităților raionului

8.2 Menţinerea și suplinirea panourilor informative de pe teritoriul 2022-2030 90 mii lei BL, alte surse Secretarul Nr. panouri
raionului CL,
1
8.3 Elaborarea și lansarea paginii Web. a tuturor localităților din raion 2022-2030 90 mii lei BL, alte surse Primar Nr. pagini
și a paginilor de pe rețelele de socializare web.
8.4 Organizarea de către Primărie/Consiliul Raional sau participarea 2022-2030 1 mln lei BL, BR, alte Primar, CR Nr. pers.
Dezvoltarea capacităților de
funcţionarilor publici la cursuri de calificare în administrare publică surse instruite

atragere și planificare a
2 8.5 Întărirea capacităţilor funcţionarilor publici abilități în atragerea 2022-2030 1 mln lei BL, BR, alte Primar, CR Nr. pers.
finanțelor
investițiilor surse instruite
8.6 Stabilirea unor parteneriate, înfrăţiri cu stabilirea unor parteneriate, 2022-2030 500 mii BL, BR, alte Primar, CR Nr.
înfrăţiri cu ei, în vederea soluţionării unor probleme comune (măsuri lei surse parteneriate
culturale, schimb de experienţă, proiecte transfrontaliere, etc.)
35
8.7 Promovarea perspectivei de gen în procesul educaţional, 2022-2030 400 mii BL, BR, Primar, CR Nr.
combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învățământ din raion lei Proiecte cu evenimente
finanțare organizate
externă
8.8 Promovarea perspectivei de gen în domeniul afacerilor, creşterea 2022-2030 300 mii BL, BR, CR Nr.
Promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi
gradului de conştientizare a antreprenorilor din raionul Fălești cu lei Proiecte cu evenimente

privire la prevederile legale din domeniul egalităţii de şanse între finanțare organizate
femei şi bărbaţi, creșterea gradului de conștientizare cu privire la externă
diferența salarială între femei şi bărbaţi
8.9 Creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța 2022-2030 300 mii BL, BR, CR Nr.
3 concilierii vieţii de familie cu viaţa profesională în vederea realizării lei Proiecte cu evenimente
echilibrului de gen în cadrul familiei, prin informarea şi finanțare organizate
conştientizarea bărbaţilor cu privire la importanţa implicării lor în externă
viaţa de familie
8.10 Încurajarea integrării pe piața muncii a femeilor vulnerabile la 2022-2030 300 mii BL, BR, CR Nr.
fenomenul discriminării lei Proiecte cu evenimente
externă
8.11 Combaterea fenomenului de hărțuire și hărțuire sexuală la locul 2022-2030 400 mii BL, BR, CR Nr.
de muncă, combaterea fenomenului de violență de gen lei Proiecte cu evenimente
externă
36
8.12 Acordarea suportului pentru înființarea ONG-lor și Grupurilor de 2022-2030 60 mii lei BL, BR, alte Secretarul Nr. asociații
Inițiativă cât și susținerea asociațiilor prezente: surse CL, înființate
Secretarul
CR
8.13 Acordarea suportului pentru crearea a 4 centre de voluntariat în Nr. acțiuni

Dezvoltarea spiritului asociativ și civic în rândul cetățenilor
2022-2030 90 mii lei BL Primar,

localitățile raionului Secretarul desfășurate
CL
8.14 Acordarea suportului necesar pentru crearea unei reţele de agenți 2022-2030 60 mii lei BL, BR, alte Secretarul Nr. agenți
economici din raion – care să promoveze toate tipurile de voluntariat surse CR economici
participanți
4
8.15 Instituirea, la nivel de instituții publice din raion, a unor 2022-2030 60 mii lei BL, BR, alte Secretarul Nr.
specialiști responsabili de cooperarea cu societatea civilă şi surse CR specialiști
consolidarea acesteia instruiți
8.16 Elaborarea şi implementarea unui plan de promovare a cooperării 2022-2030 10 mii lei BL, BR, alte Secretarul Nr.
dintre autoritatile locale şi societatea civilă surse CL, parteneriate/
Secretarul colaborări
CR
8.17 Instruiri comune ale reprezentanţilor autorităţilor publice locale şi 2022-2030 50 mii lei BL, BR, alte Secretarul Nr. instruiri
ai societăţii civile în domeniul transparenţei decizionale surse CL, organizate
Secretarul
CR
8.18 Organizarea evenimentelor de stimulare a participării populaţiei 2022-2030 20 mii lei BL, BR, alte Secretarul Nr.
la procesul decizional surse CL, evenimente
Secretarul organizate
CR
37
VII. IMPACTUL IMPLIMENTARII PLANULUI DE DEZVOLTARE
Mai jos sunt enumerate cele mai importante rezultate pe care Planul le va avea
asupra comunităţii, prezentate separat pe fiecare ramură:
7.1. Infrastructura
Cu ajutorul proiectelor și dezvoltare implementate, comunicaţiile rutieră ce
facilitează accesul înspre şi dinspre localitate vor fi aduse la standardele UE, iar reţelele de
apă, precum și cele de apă uzată vor conecta întreaga populaţie şi agenţii economici care
îşi vor desfăşura activitatea în cadrul localității. Calitatea apei şi prestarea serviciilor de
apă şi canalizare vor întruni condițiile directivelor UE, conform procesul de regionalizare
consimțit de R. Moldova. De asemenea, desfăşurarea activităţilor economice trebuie să
respecte exigenței impuse Republicii Moldova în privinţa impactului asupra mediului.
7.2. Mediul economic

O relansare economică a localității este una dintre priorităţile planului de dezvoltare.
Proiectele identificate și analizate fiind orientate către o revenire în acest sens. De exemplu,
promovarea turismului, a antreprenoriatului şi parteneriatelor de tip public-privat vor
schimba profilul economic a localității prin intermediul proiectului “Orizontul Europa”.
Stabilitatea şi bunăstarea în familiile comunităţii vor fi posibil de atins printr-o conștiință
raţională și responsabilizare economică. Mai mult, acțiunile și activităţile economice
anticipate vor avea ca efect creşterea gradului de ocupare al forţei de muncă, ce vor duce
la creşterea veniturilor şi, implicit, a consumului în localitate, ducând la un bum economic
la nivel local.
7.3. Impactul social, cultural și educațional

Prin implementarea etapizată a planului de dezvoltare se urmărește dezvoltarea
domeniilor următoare: social, cultural şi educativ. Planul este orientat atât către
infrastructura de susţinere a acestor domenii, cât şi asupra activităţilor specifice dezvoltare
în cadrul acestei strategii. O sarcină aparte a acestei este susţinere a ONG-urilor
din domeniile social, culturale și de educație (capabile să implementeze proiecte împreună
cu mediul de afaceri), precum și implicarea activă a societății civile. De asemenea,
conceptul strategic susţine, alături de administraţie, implicarea societăţii civile la actul

decizional, prin ONG-uri.
Crearea unui parteneriat de tip şcoală - mediu de afaceri va ajuta la creşterea
capacității de adaptare a tinerilor la piaţa muncii și dezvoltarea spiritului antreprenorial al
acestora.
7.4. Turism
Cu un potențial pe termen lung și cu implicații economice pozitive, planul de
dezvoltare aduce în prim plan turismul rural. Proiectele de marketing ce ar veni să susțină
turismul rural, măsurile şi facilităţile de finanţare pentru accesarea fondurilor pentru
dezvoltarea de capacităţi de dezvoltare a turismului vor deschide calea spre investitori.
Planul de dezvoltare își propune transformarea localității într-un atractivă din punct de
vedere a investițiilor în activități recreaționale și în infrastructură rurală.

Strategia de Dezvoltare Socio-Economica A Raionului Falesti 2022-2030

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Socio-Economica A Raionului Falesti 2022-2030

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

APROBAT PRIN DECIZIA

Având în vedere aceste deziderate precum şi necesitatea includerii noilor proiecte

❖ Principiul realităţii. Această strategie prezintă potenţialul, vorbește despre

continuu şi după adoptarea acestuia de către Consiliul Raional, pentru a

urma unei analize atente a trăsăturilor specifice a raionului.

obiectivele de dezvoltare existente la nivelul Uniunii Europene.

Existența unei strategii concrete de dezvoltare și implementarea ei treptată duce la

Utilitatea elaborării Strategiei de Dezvoltare este susţinută de argumente, care în

•Existența unei strategii de dezvoltare -

pe teren mediu și lung la factorii implicați în programele de

Strategia de Dezvoltare a raionului Fălești reprezintă un document cuprinzător,

principale de dezvoltare, printr-o succesiune de proiecte, ce se vor concretiza într-o listă

Un instrument important în realizarea Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică este

În baza rezultatelor obţinute şi a analizei tendinţelor de dezvoltare, au fost elaborate

Responsabili de implementarea strategiei de acţiuni sunt Primăriile şi Consiliul

Strategia este corelată cu cele mai importante documente strategice naţionale,

❖ Strategia Naţională de Dezvoltare ,,Moldova 2030”;

1.PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE SOCIO-

1.1. Iniţierea procesului de planificare

Așadar, planificarea strategică are drept scop principal definirea reperelor de

1.2. Înfiinţarea echipei de planificare

de Dezvoltare Socio-economică a raionului Fălești. Au fost expuse metodele de consultare

1.3. Concordanţa strategiei de dezvoltare raionale cu cele regionale

Diversificarea Creşterea Renovarea

Avantajele concordanţei Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Fălești cu

II. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI FĂLEȘTI

2.1. Date generale

În conformitate cu prevederile Legii privind organizarea administrativ-teritorială a

➢ 1 oraș cu o localitate în componență;

Unitate Denumire Localități componente Populație Consilieri

14 comuna Horești Horești, Lucăceni, Unteni 1 103 9

2.2. Așezarea geografică și cadrul natural

2.2.1. Poziția geografică

Raionul Făleşti este situat în partea nord-

Suprafața raionului Fălești este de 1072,6

2.2.2. Cadrul natural

ARIILE NATURALE PROTEJATE DIN RAIONUL FALESTI

Rezervația științifică „Pădurea Domnească”

Rezervația știintifică „Pădurea Domnească” a fost constituită în anul 1993 în scopul

Variația speciilor floristice și a celor faunistice în rezervația științifică „Pădurea

Rezervația peisagistică Risipeni

Rezervația peisagistică Izvoare

Rezervația peisagistică Caiuceni Nagornoe

Fiind un peisaj geografic de un farmec deosebit, rezervația peisagistică Caiuceni-

Deosebindu-se prin relief, dealurile, povârnișurile și văile împădurite se aseamănă

Conținutul și aspectul câmpurilor de pe teritoriul rezervației peisagistice parcă

Sectorul reprezentativ cu vegetație silvică Călinestii Mici

Un alt monument al naturii din parțile Făleștilor este sectorul reprezentativ cu

2.3 Medilul înconjurător

Altitudinea nesemnificativă şi relieful de podiş au favorizat formarea pe acest

Conform raionării agroclimatice teritoriul cercetat face parte din al II raion al

Umiditatea aerului are o importanţă mare pentru gospodăriile agricole. Umiditatea

O importanţă economică mare o au de asemenea, solurile aluviale, care se formează

2.3.3. Flora și fauna

2.3.5. Resursele de apă

2.3.6. Calitatea aerului

menţinere şi de îmbunătăţire a calităţii aerului. Calitatea aerului este determinată de

2.4. Analiza situației demografice

Descreșterea generală a numărului de populație se datorează descreșterii numărului

Este de remarcat că numărul persoanelor în etate crește constant înregistrând o

Analizând cifrele brute, populația aptă de muncă a raionului ar constitui aproximativ

Structura etnică a populației raionului este estimată în baza recensământului