ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA BUSINES ȘI ADMINISTRARE

CATEDRA MANAGEMENT

CERCETĂRI DE MARKETING

STUDIUL PIEȚEI FARMACEUTICE

Autor
studenta grupei BA 163,
învăţământ cu frecvenţă redusă
Irina MORARI

Profesoară:

Liliana SAHARNEAN

Chișinău – 2019

1
 CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………….4

Capitolul I……………………………………………………………………………...5

1.1. Documentarea: Studiu de piaţă în domeniul farmaceutic……………………..5

1.2. Cerere / Ofert pe piața farmaceutică……………………………………………….7

1.3. Formarea prețului pe piață…………………………………………………………9
1.4. Amplasarea și structura pieței……………………………………………………11
1.5. Distribuția formele Importul/exportul produselor farmaceutic…………………..14

1.6. Dezvoltarea pe plan național și international………………………………….....18

Capitolul II. …………………………………………………………………………..20

2.1. Anchetarea………………………………………………………………………..20

2.2. Ancheta model……………………………………………………………………22

2.3. Repere metoddologice……………………………………………………………26

Încheiere………………………………………………………………………………28

Bibliografie……………………………………………………………………………29

Anexa………………………………………………………………………………….30

2
INTRODUCERE

Industria farmaceutică a asistat la evoluţii importante de-a lungul ultimilor ani, pe intregul lanţ de
valoare. Multe dintre aceste evenimente şi implicaţiile asupra economiei moldovenești şi asupra
societăţii nu au fost analizate în detaliu, deoarece informaţiile agregate şi structurale în industria
farmaceutică sunt relativ puţine. Mai mult decât atât, multe dintre evoluţiile importante (cum ar fi
cele legate de activităţile de cercetare-dezvoltare, efectele de imbunătăţire a vieţii etc.) nu sunt
documentate suficient.

Perioada medie de colectare a creanţelor pe care furnizorii de medicamente le au faţă de sectorul

public de sănătate depăşeşte 300 de zile. Aceste lucruri transformă industria far- maceutica intr-
unul dintre cei mai mari creditori. Perpetuarea acestor intarzieri de plată va avea consecinte
negative de-a lungul intregului lanţ de valoare al industriei farmaceutice.

Scopul acestui studiu este de a evalua principalele evoluţii care au loc în industria farmaceutică
precum şi impactul industriei farma- ceutice asupra socieţătii şi economiei în Republica Moldova .
O atenţie specială este acordată companiilor farmaceutice inovatoare. Performanţele şi provocările
industriei farmaceutice sunt evaluate comparativ cu grupurile de referinţă, iar in acelasi timp sunt
estimate efectele economice directe şi externalităţile generate în economia.

Studiul foloseste o gamă larga de surse de date, atât cantitative cat şi calitative. Sursa principală de
informare este constiuita din situ- aţiile financiare ale societăţilor comerciale (pe baza rapoartelor
publice disponibile), precum şi din datele statistice furnizate de Institutul National de Statistica şi
de EUROSTAT.

Pentru identificarea corectă a societăţilor care aparţin lanţului de valoare al industriei

farmaceutice, s-a utilizat de asemenea judecata bazată pe expertiză.

Cercetările de marketing îndeplinesc un rol esențial în sistemul de marketing deoarece ele asigură
informatiile necesare functionarii sale. Pe baza lor se cunosc caracteristicile și oportunitățile pieței
și se pot rezolva problemele cu care se confrunta agenții economici.

Cercetările de marketing sunt indispensabile procesului fundamentarii știintifice a

deciziilor, ele reducînd aspectele de incertitudine în privința comportamentului de marketing al
agentilor economici.

3
 Cercetarile de marketing ofera informatii despre consumatorii individuali sau orgaziționali,
despre atitudinile, opiniile și comportamentele lor, precum și despre starea și evoluția mediul de
marketing, informații absolut necesare conceperii și realizării planurilor și strategiilor de
marketing. În luarea deciziilor, managerii, desigur, fac apel la experiența și la intuitia lor, dar,
pentru deciziile strategice, investigarea sistematica și obiectiva  a fenomenelor de marketing
reprezinta o necesitate.          

Asa cum se defineste de catre Asociatia Americana de Marketing, Cercetarea de marketing

este functia care leaga cumparatorul, consumatorul si publicul larg cu specialistul de marketing
prin intermediul informatiilor - informatii prin care se identifica si se definesc oportunitatile si
problemele, se genereaza, clarifica si evalueaza actiunile de marketing, se monitorizeaza
performantele de marketing  si se asigura intelegerea  marketingului ca un proces. Cercetarile de
marketing stabilesc informatiile cerute de investigarea aspectelor legate de problema cercetata;
stabilesc metodele de obtinere a informatiilor; dirijeaza si asigura realizarea procesului de
colectare a datelor, analizeaza rezultatele, comunica rezultatele obtinute si implicatiile lor.

Decizia de a intreprinde o cercetare de marketing se adopta de catre managerii

intreprinderii. In luarea deciziei respective ei tin seama de presiunea timpului, de datele
disponibile, de natura deciziei care trebuie adoptata precum si de beneficiile generate de
informatiile oferite de cercetare in raport cu costurile acesteia.

4
Capitolul I

1.1. Documentarea: Studiu de piaţă în domeniul farmaceutic.

Piaţa produselor farmaceutice prezintă anumite elemente specifice, în comparaţie cu pieţele pentru
alte bunuri şi servicii, care limitează aplicarea deplină a mecanismelor economiei de piaţă bazate
pe interacţiunea liberă dintre cerere şi ofertă. Această realitate impune supravegherea atentă din
partea autorităţilor statului a modului de funcţionare a pieţei şi asigurarea unor intervenţii prompte
în situa- ţia în care sunt identificate cazuri de concurenţă neloială care favorizează unul sau mai
mulţi actori de pe piaţă în detrimentul celorlalţi participanţi. Suplimentar, deşi necesitatea
existenţei unor reglemen- tări specifice pieţei farmaceutice în scopul asigurării inofensivităţii şi
calităţii produselor comercializa- te nu este pusă la îndoială, este totuşi imperativ ca aceste norme
să fie cât mai puţin restrictive pentru funcţionarea liberă a mecanismelor economiei de piaţă.
Reglementarea excesivă şi lipsa mecanismelor pe deplin funcţionale creează distorsiuni pe piaţa
farmaceutică, care duc la monopolizarea acestui sector pe segmentul importului de produse
farmaceutice, şi generează un mediu concurenţial slab pe segmentul de comercializare cu
amănuntul. Astfel, consumatorii sunt puşi în situaţia să achite preţuri nejustificat de mari pentru
medicamentele procurate în ţară, iar preţurile mari creează la rândul lor premise pentru apariţia
produselor farmaceutice contrafăcute.
Nivelul mediu al preţurilor la medicamente a înregistrat o evoluţie ascendentă în ultima
perioadă. Astfel, cel mai mult preţurile au crescut în 2015, în medie cu 23,7%, ulterior rata de
creştere a variat între 6,7% şi 4,8%. În 2018, preţurile la medicamente au sporit cu 15,4%,
comparativ cu 2008, iar în primul trimestru din 2018 s-a înregistrat deja o majorare a preţurilor la
medicamente cu 6,4%.
Autorii studiului de faţă evidenţiază trei domenii majore de intervenţie care ar putea schimba
situaţia în sector:

 incitarea actorilor de pe piaţa farmaceutică la competiţie şi eliminarea obstacolelor, în

special celor impuse administrativ, care distorsionează funcţionarea mecanismelor
pieţei;
 elaborarea mecanismelor şi fortificarea capacităţilor statului în eliminarea producţiei
farma- ceutice contrafăcute şi dezvoltarea sectorului autohton de producere a
medicamentelor prin stimularea cercetării/inovării;--
 asigurarea sprijinului pentru exporturile medicamentelor produse local prin
diversificarea pieţelor de desfacere, implicit ale celor din UE.

5
Realizarea acestor deziderate, în combinaţie cu o politică eficientă de compensare a preţului la
medi- camente pentru populaţia socialmente vulnerabilă, ar putea duce la normalizarea preţurilor
la medi- camente pe piaţa Republicii Moldova.
Studiul este organizat pe trei capitole, în care sunt abordate aspecte legate de:

 Evaluarea economico-legală a principalelor acte legislative şi normative care

reglementează piaţa farmaceutică: probleme, impact, soluţii.
Piaţa produselor farmaceutice: particularităţi, structură şi tendinţe;
 Concurenţa pe piaţa produselor farmaceutice.
Autorii studiului îşi propun să răspundă la următoarele întrebări:
 identificarea deficienţelor cadrului normativ care determină situaţia actuală în sectorul far-
maceutic şi elaborarea unor recomandări pentru perfecţionarea cadrului legal;
 evaluarea gradului de monopolizare a importurilor şi distribuţiei de medicamente, identifi-
carea canalelor de livrare şi comercializare a producţiei farmaceutice;
 evaluarea şi caracterizarea modului de formare a preţurilor pe piaţa produselor farmaceu-
tice;
 evaluarea evoluţiei importurilor/ exporturilor de medicamente şi a pieţei produselor farma-
ceutice în general;
 caracterizarea modului de formare a preţurilor en-gros şi en-detail pe piaţa Republicii
Moldova.

Metodologia studiului a inclus analiza bazei legislative şi normative de reglementare a pieţei

farma- ceutice, analiza datelor din Sondajul Bugetelor Gospodăriilor Casnice (perioada 2017-
2018), analiza datelor statistice privind importul/exportul, producţia şi comercializarea
produselor farmaceutice. De asemenea, în realizarea studiului s-au folosit datele colectate în
cadrul unui sondaj (150 de respon- denţi) efectuat cu această ocazie, care a urmărit estimarea
accesibilităţii pentru populaţia Republicii Moldova a preţurilor la medicamente şi capacitatea
de cumpărare a acestor produse; au fost realizate interviuri cu reprezentanţii principalilor
actori de pe piaţa farmaceutică. Suplimentar, în cadrul stu- diului s-a efectuat identificarea
poziţionării geografice a farmaciilor prin utilizarea GPS în sistemul GIS pentru aflarea
distanţei dintre farmacii.

1. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1352 din 03.10.2002 cu privire la aprobarea po- liticii de stat în domeniul medicamentului,

6
 1.2. Cerere / Oferta pe piața farmaceutică

Sectorul farmaceutic reprezintă un domeniu prioritar, supus unei reglementări stricte, ale cărei
meca- nisme complexe au făcut obiectul unei analize constante şi atente la nivel guvernamental.
Garantarea aplicării unui nivel rezonabil al preţurilor pe această piaţă, ţinând cont de nivelul redus
al veniturilor reale ale populaţiei ţării, este asigurată mai mult prin aplicarea unor măsuri
administrative decât prin buna funcţionare a mecanismelor economiei de piaţă.

În contextul unui cadru normativ strict, rolul Agenţiei Medicamentului în supravegherea

respectării regulilor de activitate pe piaţa farmaceutică este unul esenţial. Nivelul prezent de
dezvoltare precum şi tendinţele/potenţialul de dezvoltare pe viitor al pieţei medicamentelor sunt în
directă corelaţie cu activitatea Agenţiei Medicamentului, precum şi cu politica promovată în
sector de autorităţi.

Trăsăturile pieţei medicamentului sunt specifice unui model general de organizare a pieţei, axat pe
in- teracţiunea cererii şi ofertei, dar influenţa altor factori suplimentari este semnificativă, fiind în
măsură să determine configurarea finală a pieţei.

Cererea pe piaţa farmaceutică este formată din:

1. Medicamentele cu prescripţie, cu o pondere de 71,4 % din totalul medicamentelor.

a) Această categorie a suferit mai multe schimbări pe parcursul ultimilor ani. Recent,
conform Ordinului Ministerului Sănătăţii intrat în vigoare din 19.10.2012, s-a majorat numărul de
medicamente procurate în bază de reţete de la 43% la 71,4%. Această modificare a fost ar-
gumentată prin faptul că 30% din numărul total al internărilor în spitale sunt rezultatul
administrării incorecte a medicamentelor;

b)În cazul acestei categorii a cererii, deciziile individuale ale beneficiarilor finali joacă un rol
neînsemnat sau sunt în totalitate neglijate: deciziile care duc la formarea cererii le iau me- dicii
care prescriu un medicament sau altul.

2. Medicamentele fără prescripţie. Această categorie se caracterizează prin substituibilitatea me-

dicamentelor şi/sau a terapiilor în practica medicală de zi cu zi (medicamente alternative), din care
motiv, pentru acest tip de medicamente, în formarea cererii sunt importante deciziile beneficiarilor
finali;

7
3. Medicamente procurate de stat. În această categorie putem enumera 2 forme de intervenţie a
statului pe piaţă:

Achiziţionarea medicamentelor prin licitaţii publice pentru necesităţile instituţiilor publice,

inclusiv instituţiile medico-sanitare, şcolile, grădiniţele, universităţile, internatele pentru copii,
azilurile de bătrâni, etc. Pentru această categorie este caracteristic riscul apariţiei.

corupţiei care poate denatura libera interacţiune a forţelor pieţei. Ponderea pe piaţă a pro- duselor
procurate prin licitaţie este de 10,5% din totalul pieţei farmaceutice.

Compensarea medicamentelor de către stat, parţial sau total, din contul mijloacelor bugeta- re.
Medicamentele compensate sunt prescrise de medicul de familie conform indicaţiilor medicale. În
baza reţetei medicului de familie, medicamentele compensate sunt eliberate în farmaciile care au
încheiat contract cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Preţul pentru medicamentele
compensate este cel stabilit de către farmaciile autorizate (preţul cu amănuntul). Ponderea pe piaţă
a produselor compensate este de 2,5% din totalul pieţei farmaceutice.

Oferta pe piaţa farmaceutică a produselor farmaceutice este formată din produse originale/noi
(oferi- te de un singur producător care a dezvoltat produsul nou) şi produse generice (produse
aflate deja pe piaţă de o anumită perioadă de timp şi care sunt oferite de un spectru larg de
producători). Fiecare din aceste categorii este reglementată într-un mod individual.

Sub aspectul surselor de formare a ofertei pe piaţa farmaceutică pot fi identificaţi:

a. Producători locali naţionali;

b. Producători locali cu capital străin;
c. Importatori.
Oferta produselor farmaceutice este adusă în faţa consumatorilor prin intermediul:

a. Distribuitorilor cu ridicata;
b. Distribuitorilor cu amănuntul/ farmacii.
Fiecare nivel al lanţului de distribuţie are trăsături şi suportă reglementări specifice vizând
producţia şi distribuţia produselor farmace.

2. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 504 din 12.07.2012 pentru aprobarea regulamen- tului sanitar privind dotarea şi exploatarea
farmaciilor şi depozitelor farmaceutice, publicată: 20.07.2012 în Monitorul Oficial nr. 149-154 art nr : 551;

8
 1.3. Formarea prețului pe piață

În formarea lanţului valoric al preţului la medicamente participă următorii actori:

Fig.1: Lanţul valoric al preţului la medicamente.

Distribuitori cu ridica- ta/ Importatori

Distribuitori cu amă- nuntul
Producătorii locali Consumatori

27 producători autohtoni,72 940

depozite
salariaţi,
farmaceutice, 106 Importatori,
981 farmacii,
443,5 mil. lei cifră de afaceri 1792 salariaţi, 4653 salariaţi,
3,2 mld. lei cifră de afaceri2,5 mld. lei cifra de afaceri

Sursa: În baza datelor Biroului Naţional de Statistică, Data: 31.12.2017

Figura 1 sintetizează elementele principale ale lanţului valoric pe piaţa
farmaceutică din Republica Moldova, care sunt organizate de-a lungul a trei
segmente principale: producători locali, importatori/ distribuitori cu ridicata şi
distribuitori cu amănuntul.
O analiză a datelor prezentate din perspectiva cifrei de afaceri per angajat denotă
existenţa unor discrepanţe semnificative între aceste trei elemente, astfel cea mai mică valoare a
cifrei de afaceri per angajat este realizată pe durata unui an în cadrul producătorilor autohtoni de
medicamente, care este în medie de 471,8 mii lei. Un pic mai mare este valoarea indicatorului
vizat în cazul dis- tribuitorilor cu amănuntul ai produselor farmaceutice, care atinge valoarea
medie anuală de 537,3 mii lei. Dar în cazul depozitelor farmaceutice şi al importatorilor de
medicamente cifra de afaceri per angajat este în medie de 1785,7 mii lei, de peste trei ori mai
mare decât în cazul producători- lor şi distribuitorilor cu amănuntul ai medicamentelor.
Rezultatele obţinute ne vorbesc fie despre productivitatea muncii care în cazul depozitelor şi
importatorilor de medicamente este semnificativ mai mare faţă de restul elementelor lanţului
valoric, fie despre rentabilitatea afacerii semnificativ mai mare pentru importatorii şi
distribuitorii cu ridicata. Faptul că toate trei elemente sunt plasate în condiţiile unui mediu
economic unic, cel al Republicii Moldova, ne face să concluzionăm că cea de a doua explicaţie a
acestui fenomen este mai plauzibilă.
Piaţa medicamentelor a cunoscut o dezvoltare dinamică continuă pe durata a mai multor ani.
Această realitate a permis producătorilor interni, deşi puţini la număr, să-şi extindă capacităţile

9
de producţie. În acelaşi timp, marii producători străini de produse farmaceutice, pătrund tot mai
mult pe piaţa Re- publicii Moldova. Distribuitorii şi-au consolidat poziţia pe piaţă pe măsură ce
fluxurile comerciale au crescut, în timp ce comercianţii cu amănuntul au cunoscut o expansiune
rapidă a reţelei de vânzare. În continuare ne propunem să caracterizăm fiecare component în
parte din lanţul valoric de formare a preţului.
În formarea preţului pot influenţa şi alte elemente care duc la creşteri peste limita estimată mai
sus. Aceste elemente sunt:
1. Importatorul importă o gamă limitată de produse farmaceutice de circa 10-30 poziţii
din tota- lul medicamentelor înregistrate pe piaţa farmaceutică. Importatorul de
regulă este reprezen- tant oficial al producătorului extern în Republica Moldova.
Această situaţie pune în dificultate alţi agenţi economici care vor să importe aceleaşi
produse. Neavând acces direct la producăto- rul extern, agenţii economici sunt
nevoiţi să le procure de la reprezentanţii oficiali cu un preţ mai mare. Importatorul îşi
pune în preţ toate costurile suportate la import. În cazul exem- plului din fig.8
costurile incluse în preţ constituie 50% de la preţul producătorului (inclusiv adaosul
comercial de 15%);
2. Depozitarul se aprovizionează cu medicamente de la mai mulţi importatori pentru a
le livra farmaciilor. În preţul medicamentului depozitarul include cheltuielile de
aprovizionare, păs- trare şi livrare a medicamentelor. În exemplu din fig.8 preţul se
majorează cu 57% de la preţul de cumpărare al importatorului (inclusiv adaosul
comercial de 15%). În urma discuţiilor cu mai mulţi agenţi economici care activează
în domeniul farmaceutic s-a depistat faptul că de- pozitarii fac aprovizionări unul de
la altul. Situaţia dată duce la o majorare a preţului angro.

3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1135 din 18.09.2003 despre aprobarea plăţilor pen- tru autorizarea
medicamentelor, altor produse farmaceutice şi parafarmaceutice şi pentru modi- ficările efectuate după înregistrare, publicată:
26.09.2003 în Monitorul Oficial nr. 204 art nr : 1186; http://www.who.int/topics/pharmaceutical_products/en/;

10
Tabelul 1: Preţurile a 5 produse înregistrate în Republica Moldova, România, Ucraina la data de 20 sep-
tembrie 2017 (necompensate)
Preţul, lei
Produsul
MD
M R U
D O A
Acid acetilsalicilic 500 mg 19, 10, 5,
N10x10 5 5 9
Captopril compr. 25 mg N20 21, 10, 6
15 5
Ibuprofen 200 mg N10x5 12, 11, 2,
5 6 8
Metfogamma 500 mg N10x12 88, 38, 8
9 5 8,
8
Paracetamol 500mg N10x10 21, 18, 5,
5 37 9

Sursa: Datele statistice Din Tabelul 1 putem observa că preţurile în Republica Moldova sunt
de câteva ori mai mari faţă de cele existente în ţările vecine.

1.4. Amplasarea și structura pieței

Politica de stat versus instrumentele şi măsurile aplicate în implementarea politicii de stat în
domeniul medicamentului

 amplasarea farmaciilor
Politica de stat în domeniul medicamentului abordează aspecte ce ţin de piaţa medicamentelor,
pre- cum amplasarea instituţiilor farmaceutice, importul şi preţul de comercializare ale
medicamentelor. În particular, hotărârea în cauză face referire la aplicarea unor normative de
amplasare a unităţilor farmaceutice bazate pe densitatea populaţiei, precum şi luând în calcul
necesităţile comunităţilor în asistenţă farmaceutică eficientă. Prevederile menţionate se referă doar
la farmaciile de stat, nu şi la cele create de agenţii economici cu capital privat. Totodată, atunci
când examinăm actele legislative şi normative care reglementează activitatea pe piaţa produselor
farmaceutice, atestăm existenţa unor reglementări de acest gen aplicate tuturor farmaciilor,
indiferent de forma de proprietate. Acest fapt constituie o abatere de la politica de stat aprobată de
Parlament, prin care sunt introduse normele contrare principiilor economiei de piaţ.

11
 4. Hotărârea Ministerului Sanătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova nr. 11 din 29.09.2005 cu privire la aprobarea şi
implementarea regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice „pri- vind amplasarea, dotarea şi exploatarea întreprinderilor şi
instituţiilor farmaceutice”, publica- tă: 18.11.2005 în Monitorul Oficial nr. 154-156 art nr : 528

 farmaciile de stat
O altă lacună este legată de faptul că politica de stat, în scopul optimizării asistenţei farmaceutice
acordate populaţiei, prevede amplasarea proporţională pe întreg teritoriul ţării a farmaciilor de
stat. Această prevedere este întru totul justificată în virtutea prerogativelor generale ale unui stat
care con- stau în oferirea bunurilor publice, dar şi în virtutea faptului că accesul la produsele
farmaceutice de bază este garantat de Constituţie, ca parte a drepturilor cetăţenilor la sănătate.
Dar, în actele legisla- tive şi normative relevante domeniului nu este abordat modul de realizare a
acestei opţiuni politice. De altfel, nici în Regulamentul de activitate a ministerului de resort acest
aspect nu se regăseşte, iar în conformitate cu Hotărârea Guvernului de aprobare a Regulamentului
de activitate a Ministerului Sănătăţii, în subordinea ministerului activează doar o singură farmacie
de stat, ce este amplasată în mun. Chişinău. Or, datele prezentate în studiu arată că marea
majoritate a farmaciilor din ţară sunt amplasate în oraşele mari, în special în mun. Chişinău, iar în
mediul rural activează doar 262 farmacii, din cele 981 de farmacii existente în total.

 preţurile pentru medicamente

Politica de stat în domeniul medicamentului prevede aplicarea principiului concurenţei libere între
agenţii economici în stabilirea preţurilor de comercializare pe piaţă a medicamentelor. În realitate,
mărimea preţurilor de pe piaţa produselor farmaceutice este puternic influenţată de intervenţia fac-
torului administrativ. Astfel, autorităţile de resort în administrarea domeniului nu pun accentul pe
instrumente ce ar asigura crearea şi menţinerea unui cadru transparent şi stimulatoriu de
funcţionare a pieţei medicamentelor – unicul în măsură să garanteze un nivel echitabil al preţurilor
de comer- cializare a medicamentelor, ci apelează exclusiv la acţiuni de stabilire administrativă a
preţului de producător la medicamente - fapt ce are repercusiuni asupra deciziilor agenţilor
economici privind importul medicamentelor, limitează mărimea maximă a adaosurilor comerciale
practicate de agenţii economici şi restricţionează amplasarea instituţiilor farmaceutice. Procedura
inflexibilă de autorizare a medicamentelor face puţin atractivă piaţa locală pentru producătorii
mari de medicamente. Con- secinţele acestei situaţii sunt suportate de populaţia ţării, nevoită să
achite preţuri exagerate pentru medicamentele procurate din farmacii.

 imperfecţiunea mecanismelor economiei de piaţă

Complexitatea societăţilor moderne, dar şi imperfecţiunea mecanismelor de piaţă, denumite în
litera- tura de specialitate ca „eşecurile pieţei” cer intervenţia autorităţilor în funcţionarea
economiei. Acest fapt este prevăzut de politica de stat în domeniul medicamentului care specifică

12
sarcinile Ministerului Sănătăţii şi ale Ministerului Economiei de a promova concepte de reducere
a cheltuielilor, de aplica- re a adaosurilor comerciale diferenţiate şi alte măsuri similare menite să
contribuie la diminuarea preţurilor la medicamente şi să asigure accesibilitatea lor economică
pentru populaţie. Observăm că din toate măsurile propuse, în practică se aplică doar una, cea de
plafonare pe cale administrativă a preţurilor de producător la medicamente, instrument
caracteristic unei economii planificate şi mai puţin unei economii de piaţă.

 rolul organizaţiilor profesionale

De asemenea, politica de stat stabileşte dreptul organizaţiilor profesionale naţionale (Asociaţia
Far- maciştilor din Republica Moldova, societăţile ştiinţifice ale farmaciştilor, farmacologilor,
terapeuţilor, alte societăţi ştiinţifice cu profil medical), precum şi al societăţilor, uniunilor şi
asociaţiilor din in- dustrie, ştiinţă, comerţ şi de consum de a participa, în limitele competenţelor
lor legale, în realizarea Politicii. Considerăm că organizaţiile profesionale din domeniul
farmaceutic sunt atrase într-o măsură redusă în administrarea domeniului.

 importul medicamentelor
Cu referire la importul medicamentelor, politica de stat stipulează necesitatea existenţei unor
condiţii egale pentru toţi importatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare
juridică, pre- cum şi de locul înregistrării acestora. De asemenea, Hotărârea Parlamentului nr.1352
din 3 octombrie 2002 privind aprobarea politicii de stat în domeniul medicamentului stipulează
aplicarea unui meca- nism care să presupună prezentarea de către importatori a informaţiilor
necesare pentru obţinerea datelor statistice privind sortimentul, volumul şi preţurile
medicamentelor importate. Cadrul legis- lativ şi normativ aplicat în domeniul produselor
farmaceutice stabileşte în vederea eliberării autori- zaţiei de import, deopotrivă politicii aprobate
de Parlament, necesitatea înregistrării medicamentelor în Catalogul naţional de preţuri la
medicamente, care se realizează în baza preţurilor de producător aprobate de Ministerul Sănătăţi,
şi nu a celor declarate de importator. Astfel, contrar principiilor eco- nomiei de piaţă, în prezent,
pe piaţa farmaceutică, Ministerul Sănătăţii este în măsură să limiteze, prin acţiunile sale, dreptul şi
capacitatea agenţilor economici de a desfăşura activitatea economică în domeniul vizat şi implicit
realizarea importului medicamentelor. Or, într-o economie de piaţă func- ţională, activităţile
economice şi cele de import se realizează de agenţii economici pe propriul risc şi răspundere, în
condiţiile şi capacităţile individuale ale fiecărui importator. Potrivit datelor prezentate în studiu,
ponderea cea mai mare în structura preţului de comercializare cu amănuntul a medica- mentelor
pe piaţa Republicii Moldova, este deţinută de preţul cu ridicata a medicamentelor, care se poate
majora chiar şi de 4 ori faţă de nivelul aprobat de autorităţi. Acest fapt demonstrează ineficienţa

13
instrumentelor aplicate de autorităţi în scopul atingerii obiectivului declarat de a diminua preţurile
de comercializare a medicamentelor pe piaţa internă, care în final, prin măsurile restrictive de
limitare a concurenţei, contribuie la majorarea nejustificată a preţurilor pe care le achită
consumatorii finali.

 producătorii locali de medicamente

Dezvoltarea sectorului autohton de producere a medicamentelor reprezintă un instrument real
pentru asigurarea unor preţuri reduse de comercializare a medicamentelor pe piaţa autohtonă.
Politica de stat aprobată de Parlament în domeniul medicamentului presupune acordarea
suportului statului în vederea dezvoltării sectorului local de producere a medicamentelor, inclusiv
prin susţinerea activită- ţilor de cercetare - inovare. Cu regret acte legislative şi normative aferente
acestui domeniu nu oferă soluţii reale în vederea realizării acestui deziderat politic. Fiind puţini la
număr şi nesemnificativi, din punctul de vedere al ponderii ocupate pe piaţă, producătorii de
medicamente care activează în ţară sunt trecuţi cu vederea de autorităţi, care nu oferă un suport
real pentru dezvoltarea afacerilor acestora atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Concomitent,
situaţia privind exporturile medica- mentelor prezintă un risc ridicat, deoarece piaţa de desfacere
la export aparţine în proporţie de 80% unei singure ţări.

Structura pieţei

Examinată din perspectiva cifrei de afaceri, piaţa medicamentelor este deţinută într-o pondere de
53% de distribuitorii cu ridicata a medicamentelor, urmaţi de distribuitorii cu amănuntul care
reprezintă aproximativ 40% din total. Producătorilor autohtoni de medicamente le revine doar 7%
din total.

Prin comparaţie în România tabloul structural al pieţii farmaceutice este un pic

diferit. Ponderea cea mai mare a cifrei de afaceri în sector este deţinută de
comerţul cu amănuntul, care constituie 46,2% din total. Iar producătorul
autohton ocupă o pondere de 11% din total.

1.5. Distribuția formele Importul/exportul produselor farmaceutic

Conform datelor Agenţiei Medicamentului din 15 mai 2012, actualmente în RM sunt
înregistrate 52 de firme importatoare de medicamente și produse parafarmaceutice, din care 51 de
firme înregistrate în municipiul Chișinău și o firmă în municipiul Tiraspol.

Audierile au avut loc la data de 08.06.2012, 12.06.2012 şi 13.06.2012.

14
 - Reprezentatul, DEPO-TRIFARM SRL a invocat problema neachitării de către instituţiile
medicale după livrare şi câte un an, uneori şi mai mult. Deci, directorii de spitale nu-şi onorează
angajamentele stipulate în contract. Din aceste motive apar probleme cu privire la livrarea şi
uneori unele instituţii mediale artificial duc lipsă de unele preparate spitaliceşti.

- Reprezentantul firmei ,,Farmin” a menţionat că analizele selective la preparatele cu

GMP-EMA şi FDA durează în medie 60 de zile şi în această perioadă produsul se afla în carantină
la depozit încă un moment ce duce la reţinerea de livrare a mărfii.

Au menţionat că noi suntem unica ţară din regiune care nu dispune de un laborator de
alternativă pentru testarea medicamentelor în același timp dispunând numai de un laborator nu
chiar performant ce ar corespunde recomandărilor UE.

Este necesar un laborator de alternativă ce ar corespunde cerinţelor UE. Dacă statul nu are
posibilităţi financiare, să se apeleze la un laborator privat, certificat de instituțiile de stat.

- O altă problemă discutată, este taxa vamală și ecologică la produsele medicamentoase

importate în ambalaj de masă plastică. În primul rând, indiferent de volumul ambalajului, fie de 5
ml, fie de 500 ml, taxele sunt egale, uneori taxa pentru ecologie este chiar mai mare decât prețul
medicamentului importat.

La audierile din 12 iunie 2012 au participat 9 firme distribuitoare, din cele 17 invitate.

1. HOMEOFARM SRL – dna director Samohvalova Ludmila a menționat că nu e pentru

prima dată când suntem invitați la audieri, însă, cu părere de rău, până în prezent totul a rămas
numai pe hârtie și, totodată, uneori ne-am creat probleme după declarațiile noastre. Atât la firma
noastră, cât și la toți colegii noștri avem probleme la toate etapele de activitate.
Până la moment se deschid farmacii numai la nivel de rețele, farmacii individuale dacă și se
deschid imediat se creează situații că acestea să falimenteze.

MEDPREPARATE SRL AU invocat problema preparatelor parafarmaceutice cu care participă la

licitație. Ca regulă la licitație se solicită 3 pachete – mostre, însă aprecierea acestor mostre este
efectuată, ca de obicei, de o asistentă de la o instituție medicală și, totodată, deoarece la licitație
principalul criteriu este prețul mic, toți importă din China. În așa mod în instituțiile medicale avem
seringi la care pistonul nu corespunde în totalmente cu cilindrul seringii, sisteme de perfuzii curg
și imposibilitatea reglării infuziei conform prescripției medicale.

15
 - O altă problemă la licitații sunt mănușile chirurgicale. Deseori se solicită mănuși chirurgicale
nesterile, ce nu există și distribuitorii; suntem obligați să solicităm producătorilor, ca la mănușile
nesterile să adauge inscripția ,,chirurgicale”. Alteori nu e indicat materialul din care trebuie să fie
produse mănușile – din „vinil” sau „latex”.

Notificarea materialului de producere poate avea loc cu 2 – 3 zile înainte de licitație, sau
rămâne la discreția grupului de lucru a AM.

METATRON SA – dna vice director Bacalu Tatiana a menționat că uneori există cazuri când
după desemnarea câștigătorului licitației, peste o perioadă aceasta este anulată și se anunță altă
licitație. Numai prin instanța de judecată este amânată a doua licitație, însă pe această perioadă de
timp instituțiile medicale rămân fără medicamente.

- O altă problemă: câștigând licitația, în septembrie – octombrie pentru anul viitor, uneori
contractul se semnează în februarie martie.

- Uneori la licitație sunt solicitate preparate care nu sunt necesare. Un exemplu este când la
licitație au fost solicitate 200000 flacoane de penicilină. Când importatorul le-a importat, s-a
comunicat să fie repartizate câte 20 – 30 flacoane la toate spitalele. Au fost repartizate pe teritoriul
Republica Moldova, însă când le-au livrat, medicii din spitale au reproșat – „la ce bun au le-ați
adus, noi nu avem nevoie de ele”.

Importatorul produselor stomatologice susține că angajații Serviciului vamal modifică

codul, chiar și la produsele importate de SUA, UE, care dispun de cod de la producător. Vameșii
UE și SUA recunosc aceste coduri, pe când la noi nu. Solicită ca aceste abuzuri să fie soluționate.

Toți au susținut că aceste taxe vamale artificial impuse și toate impozitele suplimentare în
mod indirect le suportă pacienții.

În același timp, toți cei prezenți la audiență susțin că Serviciul vamal își depășește
atribuțiile.

- un aspect e că uneori licitația are loc, se deschid plicurile, se face cunoștință cu toate
ofertele, însă peste 2 – 3 săptămâni licitația se anulează. Apoi se organizează o altă licitație, unde
apare un nou agent economic, care nu a participat la licitație și cunoaște toate ofertele, impune un
preț ceva mai mic și câștigă licitația. Participanților la prima licitație nu li se comunică motivul
anulării acesteia.

16
 - Deseori se creează situația când instituțiile medicale au solicitat medicamente de o sumă
oarecare, au trecut prin licitații, însă până la urmă CNAM-ul achită numai o parte din bani,
motivând lipsa acestora.

- Toți dintre cei audiați până la moment susțin că în cazul când o să anunțe toate
neajunsurile și neregulile care sunt la AM, licitații, medicamente compensate, mâine o să se
trezească cu diferite comisii din parte MS, AM, FISC, Departamentului vamal și o să aibă numai
probleme și mâine nimic nu o să se rezolve.

Putem concluziona că în activitatea economică a acestor agenți economici majoritatea

impedimentelor țin de:

a) Serviciul Vamal nu conlucrează cu MS, AM, referitor la clasificarea produselor

farmaceutice cu viziuni clare ce se referă la medicamente, suplimente alimentare și produse
farmaceutice din grupul OTC.

b) înregistrarea și reînregistrarea medicamentelor de către AM nu se efectuează în termeni

clari. Întârzierea acestor procese durează uneori și ani de zile, fără a oferi agenților economici
lămuriri clare din ce motive are loc acest fenomen. Uneori, verbal, agenții economici sunt
informați că din lipsă de cadre, salarii mici, lipsă de aparataj sau alte motive invocate artificial
aceste procese sunt tergiversate;

c) solicitarea actelor de către AM pentru participare la licitații nu este una clară și

definitivă. Solicitările pot fi modificate de câteva ori, chiar dacă data licitației și lista
medicamentelor este publicată. Deseori cerințele se modifică cu 2-3 zile înainte de licitație. Aceste
modificări provoacă dubii și licitațiile nu sunt transparente, ci sunt întocmite pentru unii agenți
economici, care din start, este clar, că o să câștige licitația;

d) agenții economici care au participat la licitație nu sunt informați cu privire la motivul

respingerii ofertei, primind o scrisoare de mulțumire că au participat la licitație, scrisoare standard
pentru toți participanții;

e) uneori are loc licitația cu deschiderea plicurilor, desemnarea câștigătorului, însă peste 3-
4 săptămâni licitația este anulată, fără nici o informație din partea AM pentru participanții la
licitație;

5. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova privind controlul de stat al calităţii medica- mentelor nr. 521 din
01.06.2012;

17
 f) în majoritatea cazurilor volumul de produse farmaceutice solicitate la licitație nu se
respectă și în 90 % din cazuri este mult mai mare față de posibilitățile instituțiilor medicale de a
achita.
În astfel de cazuri achitarea ori are loc parțial ori volumul solicitat este micșorat de câteva
ori și agenții economici rămân cu marfa importată. Dacă aceste medicamente țin strict de uzul lor
în condiții spitalicești, atunci această marfă practic rămâne la depozite, fapt ce implică cheltuieli
mari.

h) O altă problemă majoră la licitație este condiția prețului cel mai mic – conform
normelor legale (art. 54 din Legea nr. 96/2007 privind achizițiile publice). Acest lucru favorizează
procurarea medicamentelor cele mai ieftine, dar nu cele mai calitative, inofensive și eficace.

1.6. Dezvoltarea pe plan național și international

Conform datelor Agenției Medicamentului, în Republica Moldova, la data de 01 mai 2012
activează 27 de producători de medicamente. Cel de-al 28-lea producător este Centrul Național de
Transfuzie a sângelui, care produce preparate derivate ale sângelui (plasmă, masă eritrocitară,
albumine ș.a.).
În data de 28.05.2012, Comisia a audiat producătorii autohtoni de produse farmaceutice.
Din cei 28 de producători, au fost prezenți 20. Menționăm că la audieri a fost și dl Valentin Tofan,
președintele Asociației producătorilor autohtoni de produse farmaceutice și parafarmaceutice, care
a prezentat un raport efectuat în urma adunării Generale a producătorilor autohtoni de produse
farmaceutice.
Din acest raport am constatat următoarele:
1) Din 6081 de medicamente înregistrate la Agenția Medicamentului produsele autohtone
reprezintă 18,87%.

2) Cota valorică a medicamentelor autohtone din volumul total al pieței farmaceutice reprezintă
7%. Principalele probleme de ordin financiar apar pe motiv legislativ și anume:

a) Legea nr. 1456/1993, cu modificările ulterioare, care limitează rentabilitatea pentru

producătorul autohton la 15%.

5. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova privind controlul de stat al calităţii medica- mentelor nr. 521 din 01.06.2012;
6. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova cu privire la modul de prescriere şi eliberare a medicamentelor nr.602 din
18.06.2012;

18
 Legea nr. 1409/1997, cu modificările ulterioare, care stipulează “prețul medicamentelor
autohtone nu va depăși prețul din Catalogul național de prețuri”.
3) O altă problemă este climatul economic:

a) introducerea impozitului pe venit în valoare de 12% începând cu 01.01.2012;

b) anularea cotei preferențiale de 15%n (în lege era 10%) în cadrul achizițiilor publice;
c) taxele vamale pe materie primă importată care variază între 5% - 15%;
d) scumpirile resurselor energetice;
e) criza economică și sărăcia populației.
La capitolul propuneri:

1) Din Legea nr. 1409/1997 art. 6ˡ alin. (3) de exclus textul „Prețul medicamentelor
autohtone (originale și generice) nu va depăși prețul din catalogul de prețuri.”
2) Excluderea taxelor vamale în cazul importului materiilor prime materialelor auxiliare și de
ambalaj utilizate la fabricarea industrială a medicamentelor.
3) Restabilirea cotei preferențiale de 15% pentru medicamentele autohtone în cadrul
achizițiilor publice.
În urma audierilor putem concluziona următoarele:

1) Problemele cele mai mari există la AM la înregistrarea și reînregistrarea preparatelor.

Acestea țin de nerespectarea termenelor. Unii agenți economici înregistrează un preparat timp de 7
– 15 luni, alții - peste 100 de preparate într-un an.
2) Producătorii autohtoni solicită excluderea taxei vamale la materia primă, pentru a putea
concura cu producătorii străini.
3) Excluderea marjei preferențiale de 15% pentru producătorii autohtoni în procesul de
licitație a scăzut considerabil concurența lor la preț.
4) O altă problemă este netransparența MS în pregătirea actelor și AM la solicitarea actelor
pentru licitații.
În rezultatul audierilor, se poate constata că toți producătorii autohtoni activează în baza unui
certificat de înregistrare a produsului medicamentos eliberat de Agenția Medicamentului care nu
este echivalent cu un certificat GMP

7. Raport privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2011;

8. http://www.who.int/topics/pharmaceutical_products/en/;

19
 Capitolul 2

2.1. Anchetarea

Cercetarea este rațiunea noastră de a fi, aici, la MKOR. Prin realizarea studiilor de piață pentru
clienții noștri, îi ajutăm în definirea strategiei de afaceri, printr-o cunoaștere aprofundată a pieței
pe care activează, dar și a punctelor forte care îi diferențiază, față de competitori.

Un studiu de piață, precum analiza unei anumite industrii (studiu sectorial), este un element al
unui plan de afaceri, care confirmă existența unei piețe profitabile pentru produsele sau serviciile
unei companii. În plus, în cadrul unei astfel de cercetări, identificăm detalii strategice despre
jucătorii activi, dar și despre cotele de piață ale acestora.

Studiul de piață servește drept bază atât pentru o prognoză a vânzărilor, care confirmă
fezabilitatea comercială a companiei, cât și obiectivele de producție și operaționale pentru toate
celelalte activități ale companiei.

Conform definiției oficiale,

Ești pe piață de suficient timp încât să cunoști cum merg lucrurile, mai bine decât oricine. Totuși,
există întrebări la care știi răspunsul intuitiv – și ai vrea să-l știi cu siguranță. Un studiu de piață îți
va oferi răspunsuri pentru următoarele situații:

 Care este dimensiunea pieței pe care activezi?

 Care este dinamica pieței? Cum a evoluat în ultimii ani și care este prognoza evoluției
pentru următorii ani?

 Care este potențialul pieței? Care este cererea în piață?

 Care sunt principalii competitorii din piață? Cum te diferențiezi față de aceștia?

 Ce cote de piață au competitorii din piață? Ce cotă de piață are compania ta?

 Care sunt trendurile în industria pe care activezi?

 Care este legislația națională sau internațională care îți influențează afacerea, în mod
direct?

20
 Comisia de anchetă privind examinarea situației pe piața farmaceutică (în continuare
Comisia) a fost constituită în conformitate cu art. 34 din Regulamentul Parlamentului, prin
Hotărârea Parlamentului nr. 69 din 5 aprilie 2012 în următoarea componență:

Preşedinte

BREGA Gheorghe – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal

Secretar

FURDUI Simion – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal

Democrat din Moldova
Membri

CHISTRUGA Zinaida – Fracţiunea parlamentară a Partidului

Comuniştilor din Republica Moldova
DOMENTI Oxana – Fracţiunea parlamentară a Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova
MORCOV Ghenadie – Fracţiunea parlamentară a Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova
VREMEA Igor – Fracţiunea parlamentară a Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova
GRIŞCIUC Simion – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal
Democrat din Moldova
STRATAN Valentina – Fracţiunea parlamentară a Partidului
Democrat din Moldova
ŞTIRBATE Petru – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal
Democrat din Moldova.

Componența Comisiei de anchetă, a fost modificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 162
din 5 iulie 2012, prin care deputatul GRIȘCIUC Simion se exclude, iar deputatul DUMITRIU
Anatol se include în componența Comisiei ambii aparținând fracțiunii parlamentare a Partidului
Liberal Democrat din Moldova.
Prin Hotărârea Parlamentului nr. 151 din 8 iulie 2012 cu privire la modificarea articolului
2 din Hotărârea Parlamentului nr. 69 din 05 aprilie 2012 privind constituirea unei comisii de
anchetă pentru examinarea situației pe piața farmaceutică, mandatul de activitate a comisiei a fost
prelungit până la 1 decembrie 2012, deoarece termenul de 90 de zile fixat inițial nu a fost
suficient, ținându-se cont de volumul considerabil de mare al materialelor care urmau a fi
solicitate și examinate de la întreprinderile de stat și private.

21
 Prin Hotărârea Parlamentului nr. 302 din 21 decembrie 2012 cu privire la modificarea
articolului 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 69 din 05 aprilie 2012 privind constituirea unei
comisii de anchetă pentru examinarea situației pe piața farmaceutică, mandatul de activitate a
comisiei a fost prelungit până la 15 ianuarie 2013.

2.2. ANCHETA
În cadrul primei ședințe a Comisiei din 12 aprilie 2012, a fost stabilit programul de lucru,
precum și lista instituțiilor de stat și private care sunt nemijlocit implicate în asigurarea cu produse
farmaceutice și parafarmaceutice a populației Republicii Moldova. Ca urmare, au fost interpelate
următoarele instituții de stat:
1.5.1.1. Ministerul Sănătății
1.5.1.2. Ministerul Finanțelor
1.5.1.3. Agenția Medicamentului
1.5.1.4. Serviciul Vamal
1.5.1.5. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
1.5.1.6. Camera de Licențiere
1.5.1.7. Instituțiile Medico – Sanitare Publice
Au fost audiate în ședințe următoarele instituții:
a) Întreprinderi farmaceutice de producere din Republica Moldova:
- Centrul de Transfuzie a Sângelui
- „Carbolemed” SRL
- „Doctor – Farm” SRL
- „Eurofarmaco” ICS SA
- „Farmaco” ÎM SA
- „Farmaprim” SRL
- „FluMed – Farm” SC SRL
- „Ficotehfarm” SRL
- „Medeferent – Grup” SRL
- „BalkanPharmaceuticals” SC SRL
- „New Tone” SC SRL
- „RNP Pharmaceuticals” ÎM SRL
- IM „VitaPharm” – Com SRL
- „Vermodje” SRL

22
b) Companii farmaceutice străine cu reprezentanță în Republica Moldova:
- Abbott Moldova
- Actavis
- B Braun
- Bayer
- Berlin – Chemie AG
- Bilim Phramaceuticals
- Egis Pharmaceuticals PLS
- Gedeon Richter SA
- GlaxoSmithKline
- Hoffmann – La Roche Ltd
- KRKA DD Novo Mesto
- Novartis Sandoz
- SA ZeNTIVA
- TEVA
- World Medicine
c) Companii farmaceutice importatoare
- Amofarm SRL
- Avitafarma-M SRL
- Becor SRL
- Caracaş-Dental SRL
- Cataliz-Prim SRL
- Depo-Trifarm SRL
- Didiadi-Prim SRL
- Dita EstFarm SRL
- Egyption Medco SRL ÎCS
- Esculap-Farm SRL
- Farmina SRL
- GlobalPharm Company LTD SRL
- Homeofarm SRL
- Imahara SRL
- Lismedfarm SRL
- Maiac-Farm SRL

23
- Med Care SRL
- Medpreparate SRL
- Metatron SA
- Plimed Vg SRL
- Prodent- Com
- Rezlov - MO SRL
- Royal Pharco ÎM
- Sanfarm-Prim S.A.
- Sangalimed SRL
- Sodimed International ÎCS SRL
- Tetis International CO SRL
- Valeandr SRL
- Yuv Pharm SRL – Terzinav
d) Instituțiile Medico – Sanitare Publice
- Asociația Medicilor Teritoriali Botanica
- Asociația Medicilor Teritoriali Buiucani
- Asociația Medicilor Teritoriali Centru
- Asociația Medicilor Teritoriali Ciocana
- Asociația Medicilor Teritoriali Râșcani
- Asociația Medicilor Teritoriali Criuleni
- Centrul Medicilor de Familie Anenii Noi
- Centrul Medicilor de Familie Călărași
- Centrul Medicilor de Familie Strășeni
- Centrul Medicilor de Familie Criuleni
- Centrul Clinic Municipal nr. 1
- Centrul Național Științifico – Practic Medicină de Urgență
- Dispensarul Republican de Narcologie
- Institutul de Cardiologie
- Institutul de Cercetări Științifice în domeniul Ocrotirii Sănătății Mamei și Copilului
- Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”
- Institutul de Neurologie și Neurochirurgie
- Institutul Oncologic
- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”
- Spitalul Clinic de Psihiatrie

24
 - Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie
- Spitalul Clinic Municipal “Sfântul Arhanghel Mihail”
- Spitalul Clinic Municipal “Sfânta Treime”
- Spitalul Clinic Municipal de boli contagioase pentru copii
- Spitalul Clinic Municipal Ftiziopneumologie
- Spitalul Clinic Municipal nr. 4
- Spitalul Clinic Municipal pentru copii „V. Ignatenco”
- Spitalul Clinic Municipal pentru copii nr. 1
- Spitalul Clinic Republican
- Spitalul Republican pentru copii „Emilian Coțaga”
e) Asociația Farmaciștilor
f) Asociația Farmacologilor
Comisia a efectuat vizite de lucru la următoarele instituții:
- Agenția Medicamentului – 14 iunie 2012;
- Laboratorul pentru Controlul Calității Medicamentelor al Agenției Medicamentului ( în
continuare Laboratorul AM) – 19 iunie 2012;
- Laboratorul de microproducere de medicamente SC „Balkan Pharmaceuticals” SRL – 3
iulie 2012;
- Fabrica de medicamente „Farmaprim” – 10 iulie 2012;
- Fabrica de medicamente „Farmaco” – 10 iulie 2012 și 19 septembrie 2012;
- Compania farmaceutică importatoare „Vinamex” – 19 septembrie 2012;
- Depozitul „Distrimed” SRL – 3 octombrie 2012;
- Compania farmaceutică importatoare „DitaEstFarm” – 3 octombrie 2012;
Pentru a asigura examinarea legalității activității companiilor farmaceutice de producere a
medicamentelor din Republica Moldova, companiilor farmaceutice importatoare ce ține de
producere, păstrare și distribuire a medicamentelor, Comisia a solicitat asistența experților din
cadrul Agenției Medicamentului. Astfel, pentru participare în cadrul vizitelor de lucru, au fost
delegați: dl Liviu Movilă, șeful Secției evaluare farmaceutică cu grupul de coordonare în
domeniul medicamentului, industriei farmaceutice naționale și implementarea regulilor de bună
practică de fabricație, pentru consultare în vederea evaluării activității fabricației de medicamente;
dl Vladimir Valica, farmacist – expert, secția evaluare farmaceutică cu grupul de coordonare în
domeniul medicamentului, industriei farmaceutice naționale și implementarea regulilor de bună
practică de fabricație și dl Valeriu Damaschin – farmacist – inspector, consultare în domeniul
evaluării activității farmaciilor.

25
 De asemenea, experți de la Direcția Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății: dna
Elena Vacaru și dna Irina Grigorescu – medici igieniști.

2.3. REPERE METODOLOGICE

Raportul Comisiei de anchetă a fost elaborat în baza următoarelor categorii de informaţii:
1. Materiale prezentate la solicitarea Comisiei de către: Ministerul Sănătății; Agenția
Medicamentului; Serviciul Vamal; Camera de Licențiere; alte instituții publice de stat și companii
farmaceutice;
2. Documentele licitațiilor pentru anii 2007 – 2011 prezentate de Agenția Medicamentului;
3. Înregistrările audierilor și vizitelor de lucru – materiale audio – 5.07 GB ceea ce constituie 28
ore 45 min de înregistrări.
4. Înregistrările vizitelor de lucru – materiale video – 10 GB.
Astfel, în total a fost recepționată informație în volum de 270 000 foi.

9. http://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/b-lista-medicamentelor-contrafacute-care-ne-pun-viata-in- pericol-o-afacere-de-100-de-mil-de-

26
 euro-an-b.htmls

Încheiere

În „noua lume” creată în ultimul deceniu, companiile farmaceutice se vor concentra pe

coordonarea şi finanţarea funcţiilor şi competenţelor dobândite. Viziunea este susţinută de
aparenta instabilitate a „modelului blockbuster” – costurile crescânde de cercetare-dezvoltare,
numărul foarte mic de produse inovatoare cu potenţial succes şi forţele care reduc profitul
acestui tip de produse.
Un anunţ din anul 2001 al lui Merck, compania ce deţinea locul doi în lume în anul
2000 şi locul şapte în anul 2005 din punct de vedere al vânzărilor, prin care compania
susţinea faptul că vânzările mai multor produse inovatoare urmau să fie mai mici decât s-a
estimat iniţial, precum şi faptul că va exista un gol de produse inovatoare în portofoliul firmei
timp de 12 luni, a condus imediat la o scădere a acţiunilor cu 15%. Acest tip de reacţie
puternică a pieţei faţă de ajustări marginale în aşteptările publicului demonstrează presiunea
sub care îşi desfăşoară activitatea marile companii farmaceutice.
Deşi forţele schimbării, atât tehnologice, cât şi cerute de piaţă, par copleşitoare, se
face frecvent greşeala de a previziona prematur dispariţia marilor companii farmaceutice. De
exemplu, în anii ’90 s-a susţinut faptul că marile bănci, care treceau prin schimbări masive
datorată unor noi reglementări şi implementării noilor tehnologii, vor fi asimilate de
oportunişti, astfel încât supravieţuirea devenea problematică. Dimpotrivă, marile bănci nu
numai că au supravieţuit, ci probabil că şi-au întărit poziţia pe piaţa serviciilor financiare, iar
mulţi oportunişti s-au retras de pe piaţă. Prin urmare, indiferent de structura industriei
farmaceutice sau a serviciilor de sănătate, se pare că marile companii farmaceutice vor avea
un rol important în determinarea acestei structuri, la nivel local şi mondial.
Consecinţa va fi o industrie mai liniştită şi mai sănătoasă pentru toţi.
Pe lângă inovare, producţie la standarde înalte, politică de piaţă şi marketing eficiente,
companiile farmaceutice au nevoie şi de strategii, care pot face faţă unor aparente contradicţii,
convergenţe şi divergenţe, centralizare şi involuţie, global şi local, focalizare şi libertate,
producţia internă şi aprovizionarea externă, proprietate şi alianţe, reţele şi ierarhii, orientarea
spre ştiinţă sau spre piaţă, toate făcând parte din esenţa unei companii farmaceutice
profitabile şi în expansiune.
Faptul că pentru fiecare produs nou lansat în industria farmaceutică este necesară
cheltuirea unui buget mediu de aproximativ 750 milioane USD eclipsează.

toate celelalte elemente din industria farmaceutică. Nicio altă industrie nu se confruntă cu o

27
asemenea sarcină de regenerare. Presiunea asupra oamenilor, procedurilor şi proceselor se va
accentua progresiv pe măsură ce, unul după altul, produsele inovatoare îşi încheie scurta viaţă
sub protecţia patentului de invenţie. Cauza şi efectul sunt acelaşi lucru. Speranţa de viaţă a
crescut mai mult decât capacitatea indivizilor de a cheltui pe produse pentru sănătate. Trăim
mai mult şi suntem mai sănătoşi, deci avem nevoie de studii clinice mai lungi şi mai detaliate
pentru a demonstra îmbunătăţirea eficacităţii.
În primul rând, va fi foarte interesant de observat evoluţia pieţei produselor inovatoare
(blockbuster) în următorii ani. Este unanim recunoscut faptul că acestea sunt absolut
indispensabile pentru progresul medicinei şi pentru asigurarea unui grad de sănătate
satisfăcător a populaţiei. Pe de altă parte, multe mari companii farmaceutice se confruntă cu
serioase probleme în fazele de cercetare-dezvoltare, la care se adaugă costurile imense
implicate. Prin urmare, este posibil ca în următorii ani să asistăm la o schimbare de strategie
în ceea ce priveşte dezvoltarea de produse inovatoare, schimbare generată de dificultăţile
întâmpinate.
În ceea ce priveşte produsele generice, le putem privi din două puncte de vedere. Unul
este legat de continuarea dezvoltării acestor „copii mai ieftine ale produselor inovatoare”
după ieşirea acestora de sub patent, în special pentru a facilita accesul tuturor categoriilor de
populaţie la rezultatele cercetării medicale moderne. Pe de altă parte, produsele generice nu se
pot dezvolta în lipsa produselor inovatoare. Dacă„originalul” nu există, nici „copia” nu va
exista. Aşadar, producătorii de generice sunt direct interesaţi ca producătorii inovatori să se
dezvolte şi să aibă o situaţie financiară solidă, astfel încât să fie capabili să continue să
dezvolte produse. Vor ajuta producătorii de generice pe producătorii inovatori într-un anumit
fel în următorii ani pentru evitarea unor crize majore? Rămân de văzut şi de studiat care ar fi
modalităţile concrete în care o astfel de colaborare ar putea fi realizată.
Un element-cheie în cadrul unui nou salt calitativ în industria farmaceutică este
descoperirea genomului uman. Aceasta deschide calea medicamentelor personalizate şi, în
următoarele decenii, este posibil să asistăm la evoluţii spectaculoase ale unor companii relativ
mici ori la schimbări radicale de strategie în cadrul companiilor mari. Modul în care această
descoperire va influenţa sau va schimba structura industriei farmaceutice va fi extrem de
interesant de analizat, însă, pentru moment, lipsa concretului pe această fază de dezvoltare ar
conduce la simple presupuneri.

28
Bibliografie

1. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1352 din 03.10.2002 cu privire la

aprobarea po- liticii de stat în domeniul medicamentului, publicată : 07.11.2002 în
Monitorul Oficial nr. 149 art nr : 1161;
2. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 504 din 12.07.2012 pentru aprobarea
regulamen- tului sanitar privind dotarea şi exploatarea farmaciilor şi depozitelor
farmaceutice, publicată: 20.07.2012 în Monitorul Oficial nr. 149-154 art nr : 551;
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1135 din 18.09.2003 despre aprobarea
plăţilor pen- tru autorizarea medicamentelor, altor produse farmaceutice şi
parafarmaceutice şi pentru modi- ficările efectuate după înregistrare, publicată: 26.09.2003
în Monitorul Oficial nr. 204 art nr : 1186;
4. Hotărârea Ministerului Sanătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova nr. 11 din
29.09.2005 cu privire la aprobarea şi implementarea regulilor şi normativelor sanitaro-
epidemiologice „pri- vind amplasarea, dotarea şi exploatarea întreprinderilor şi instituţiilor
farmaceutice”, publica- tă: 18.11.2005 în Monitorul Oficial nr. 154-156 art nr : 528;
5. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova privind controlul de stat al calităţii
medica- mentelor nr. 521 din 01.06.2012;
6. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova cu privire la modul de prescriere şi
eliberare a medicamentelor nr.602 din 18.06.2012;
7. Raport privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă
medicală pe anul 2011;
8. http://www.who.int/topics/pharmaceutical_products/en/;
9. http://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/b-lista-medicamentelor-contrafacute-care-ne-pun-viata-
in- pericol-o-afacere-de-100-de-mil-de-euro-an-b.html

29
 Anexa

Anexa. 1 Fig.1: Lanţul valoric al preţului la medicamente.

Distribuitori cu ridica- ta/ Importatori

Distribuitori cu amă- nuntul
Producătorii locali Consumatori

27 producători autohtoni,72 940

depozite
salariaţi,
farmaceutice, 106 Importatori,
981 farmacii,
443,5 mil. lei cifră de afaceri 1792 salariaţi, 4653 salariaţi,
3,2 mld. lei cifră de afaceri2,5 mld. lei cifra de afaceri

Sursa: În baza datelor Biroului Naţional de Statistică, Data: 31.12.2017

Anexa. 2 Tabelul 1: Preţurile a 5 produse înregistrate în Republica Moldova, România, Ucraina la data de
20 sep- tembrie 2017 (necompensate)
Preţul, lei
Produsul
MD
M R U
D O A
Acid acetilsalicilic 500 mg 19, 10, 5,
N10x10 5 5 9
Captopril compr. 25 mg N20 21, 10, 6
15 5
Ibuprofen 200 mg N10x5 12, 11, 2,
5 6 8
Metfogamma 500 mg N10x12 88, 38, 8
9 5 8,
8
Paracetamol 500mg N10x10 21, 18, 5,
5 37 9

Sursa: Datele statistice

30
31