s

t
t
a
! t
i
s
t
e t
a ş i
u n o c
c a
 INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
B-dul Libertãþii Nr. 16, sector 5, Bucureºti
Telefon: 318 18 71; 317 77 70
Fax: 312 48 75
e-mail: romstat@insse.ro
http://www.insse.ro

Documentare ºi concepþie graficã:

Andreea MIRICÃ
Compartimentul de comunicare
comunicare@insse.ro
Tel./Fax: 0213181869

Editare ºi pre-press:
Valentina MUNTEANU
Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice

Abonamente la publicaþiile editate de I.N.S.

se pot contracta prin:
Activitatea „Diseminarea Informaþiilor Statisticii Româneºti”
Bulevardul Libertãþii nr. 16
sector 5, BUCUREªTI
Telefon/Fax: +40 021 317 11 10 ºi Fax: +40 021 318 18 74
e-mail: abonamente@insse.ro

Publicaþiile editate de Institutul Naþional de Statisticã

se pot procura de la sediul I.N.S. prin:
- Librãria „Ion Ionescu de la Brad”
Bulevardul Libertãþii nr. 16
sector 5, BUCUREªTI
tel. 318 18 42 int. 2254, 1073, 2479
e-mail: abonamente@insse.ro
- Punctele de vânzare de la sediile Direcþiilor Judeþene de Statisticã.

© INS, Bucureºti 2015

CUPRINS

Scurt istoric al statisticii oficiale româneºti........................................................................... 5

Rolul statisticii oficiale în societate .......................................................................................... 6
Rolul furnizorilor de date statistice ......................................................................................... 9
ªtiinþa statisticã ........................................................................................................................... 10
Instrumente de comunicare în statisticã ............................................................................... 12
Surse de date ............................................................................................................................... 13
Produsul intern brut .................................................................................................................. 21
- Economia naþionalã ............................................................................................................................. 21
- Metodele de calcul ale PIB ................................................................................................................. 23
- Dincolo de PIB .................................................................................................................................... 26
- De unde aflãm informaþii despre PIB ................................................................................................ 27
- Care sunt etapele ºi variantele de calcul ale PIB-ului anual .......................................................... 28
- Cum calculãm PIB-ul trimestial .......................................................................................................... 30
- Cum este mãsuratã economia din septembrie 2014 ......................................................................... 32
Ocupare ºi ºomaj ........................................................................................................................ 33
- Concepte fundamentale privind ocuparea ºi ºomajul ...................................................................... 33
- Modalitãþi de diseminare a datelor privind ocuparea ºi ºomajul ..................................................... 36
- Rata de ocupare în rândul grupurilor vulnerabile ............................................................................ 36
- Cum aflãm numãrul ºomerilor ........................................................................................................... 37
Populaþia ...................................................................................................................................... 39
- Concepte fundamentale pentru înþelegerea fenomenelor legate de populaþia unei þãri ............... 39
- De unde aflãm date despre populaþie ............................................................................................... 43
- Populaþia dupã domiciliu - un nou concept statistic ........................................................................ 44
Sistemul indicatorilor de incluziune socialã ........................................................................ 47
- Setul naþional de indicatori de incluziune socialã ............................................................................ 47
- De unde aflãm date despre incluziunea socialã ............................................................................... 51
 CUVÂNT ÎNAINTE

„Noi furnizãm Uniunii Europene, lumii ºi publicului informaþii independente

ºi de înaltã calitate privind economia ºi societatea la nivel european,
naþional ºi regional ºi punem la dispoziþia tuturor informaþii
în scopuri decizionale, de cercetare ºi dezbatere.”
Misiunea Sistemului Statistic European,
Codul de Practici al Statisticilor Europene
(2011, versiunea în limba românã), pag. 2

Pentru realizarea misiunii Sistemului Statistic European, membrii acestuia depun eforturi continue, în
conformitate cu Codul de Bune Practici al Stisticilor Europene. Unul dintre principiile acestui cod îl
reprezintã Accesibilitatea ºi Claritatea datelor statistice: Statisticile europene sunt prezentate într-o formã clarã
ºi uºor de înþeles, sunt publicate într-un mod adecvat ºi convenabil, sunt disponibile ºi accesibile
respectându-se imparþialitatea ºi sunt însoþite de metadate ºi linii directoare (Codul de Practici al Statisticilor
Europene – 2011, versiunea în limba românã – pag. 8).
Unul dintre obiectivele Institutului Naþional de Statisticã (INS), ca parte a Sistemului Statistic European,
este sporirea gradului de satisfacþie a utilizatorilor în ceea ce priveºte accesibilitatea ºi claritatea datelor
statistice. De aceea, INS ºi-a definit o nouã strategie de comunicare cu utilizatorii de date, având ca scop
principal prezentarea datelor furnizate sub o formã mai prietenoasã.
În acest context, lansãm pentru dumneavoastrã broºura Cunoaºte Statistica! atât ca instrument de
promovare, cât ºi ca intrument ºtiinþific. Bazatã pe informaþiile oficiale oferite de Institutul Naþional de
Statisticã, broºura este structuratã pe mai multe capitole ce abordeazã subiecte atât din statistica economicã,
cât ºi cea socialã.
Feedback-ul dumneavoastrã este binevenit ºi de un real folos pentru realizarea publicaþiilor viitoare.

Andrei Tudorel
Preºedinte al Institutului Naþional de Statisticã
 SCURT ISTORIC AL STATISTICII OFICIALE ROMÂNEªTI
1946-1989
Pãstrarea identitãþii profesionale
z Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor
(1966 ºi 1977);
z Începerea ºi consolidarea colaborãrii cu Direcþia
de Statisticã a ONU.
1877-1914
Contribuþii la consolidarea economico-socialã
a României dupã cucerirea Independenþei de stat
z Recensãmintele Populaþiei din 1899 ºi 1912;
z Anuarul Statistic al României (1909);
z 1913: se înfiinþeazã Academia de Înalte Studii
Comerciale ºi Industriale, actuala ASE.
12 iulie 1859
z Ordonanþa nr. 256 de înfiinþare a Oficiului
Central de Statisticã Administrativã, semnatã
de Alexandru Ioan Cuza;
z În aceeaºi perioadã au loc alte douã evenimente
importante pentru istoria României:
- 1864 – se înfiinþeazã Casa de Depuneri
ºi Consemnaþiuni, actuala CEC Bank;
- 1880 – se înfiinþeazã Banca Naþionalã a României.
5
1990-2014
Un nou început pentru statistica româneascã
z Institutul Naþional de Statisticã este parte a
Sistemului Statistic European, producând date
statistice conform standardelor ºi metodologiilor
europene.
1918-1945
Statistica româneascã în avangarda
statisticii internaþionale
z Atlasul Agricol al României (1929);
z Recensãmântul General al Populaþiei României (1930);
z Recensãmântul General al României (1941)
– inventarierea întreprinderilor industriale;
z Recensãmântul Agricol (1941), prima lucrare
sistematicã de acest gen efectuatã în România.
1859-1877
Începuturi ºi confirmãri
z Recensãmântul Populaþiei din 1859-1860;
z Recensãmântul stabilimentelor industriale
(1863), prima cercetare de nivel naþional dintr-o
þarã europeanã;
z Apare seria „Analele Statistice ºi Economice (1860).
Scurt istoric al INS, Sursa: www.insse.ro.
 ROLUL STATISTICII OFICIALE ÎN SOCIETATE

O societate modernã, care

respectã principiile ºi valorile
democratice, nu poate funcþiona
fãrã date statistice de calitate,
relevante ºi uºor accesibile sunt esenþiale pentru
cetãþenilor. Existã multe categorii fundamentarea deciziilor
de utilizatori de date statistice la nivel macroeconomic
(decidenþi de politici publice, ºi microeconomic
profesori, cercetãtori, elevi, studenþi,
reprezentanþi ai mass-media,
persoane juridice, instituþii interna-
þionale), fiecare având propriile Statisticile oficiale
nevoi în ceea ce priveºte utilizarea
datelor statistice. În multitudinea
de date disponibile, mai ales
datoritã internetului, Institutul sunt elaborate ºi publicate
Naþional de Statisticã (INS) conform unor acte normative
reprezintã un brand sinonim cu statistice sau regulamente
date statistice de calitate. naþionale ºi/sau europene.
Produsele rezultate din colectarea
ºi prelucrarea datelor individuale
de cãtre INS poartã numele de
date statistice oficiale, pe scurt,
statistici oficiale. Deºi, la prima
vedere, statisticile oficiale pot
pãrea simple cifre, acestea au un Rolul statisticilor oficiale, adaptat dupã
rol deosebit de important: http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficiala-din-romania

6
 constituirea ºi
administrarea
colectarea procesarea analiza diseminarea dezvoltarea seriilor de
datelor datelor datelor datelor culturii date
statistice statistice statistice statistice statistice statististice
oficiale

Statistica oficialã – ansamblu de activitãþi, adaptat dupã

http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficiala-din-romania

În afarã de Institutul Naþional de Statisticã, în România existã ºi alþi producãtori de statistici oficiale:
- Banca Naþionalã a României (în sfera ei de competenþã)
- autoritãþi publice centrale
- autoritãþi publice locale.

Institutul Naþional de Statisticã împreunã cu ceilalþi producãtori de statistici oficiale formeazã Sistemul
Statistic Naþional (SSN).

Principiile fundamentale pe care se bazeazã statistica oficialã sunt:

7
 Independenþã z Statisticile trebuie dezvoltate, elaborate ºi difuzate într-un mod independent, în special în ceea
profesionalã ce priveºte alegerea tehnicilor, a definiþiilor, a metodologiilor ºi a surselor care urmeazã sã fie
utilizate, precum ºi a momentului ºi a conþinutului tuturor formelor de difuzare în lipsa oricãrei
presiuni din partea unor grupuri politice sau de interese ori din partea autoritãþilor naþionale
sau comunitare, fãrã a aduce atingere cerinþelor instituþionale, cum ar fi dispoziþiile bugetare
privind instituþiile comunitare sau naþionale ori definirea necesitãþilor statistice;

Imparþialitate z Statisticile trebuie dezvoltate, elaborate ºi difuzate într-un mod neutru, iar toþi utilizatorii
trebuie sã beneficieze de tratament egal;

Obiectivitate z Statisticile trebuie dezvoltate, elaborate ºi difuzate într-un mod sistematic, fiabil ºi just;
acest principiu implicã utilizarea de standarde profesionale ºi etice ºi transparenþa politicilor
ºi practicilor urmate faþã de utilizatori ºi de respondenþii la anchetã;

Fiabilitate z Statisticile trebuie sã mãsoare, cât mai fidel, mai exact ºi cuprinzãtor posibil, realitatea
pe care sunt menite sã o reprezinte ºi presupun utilizarea unor criterii ºtiinþifice de selectare
a surselor, a metodelor ºi a procedurilor;

Confidenþialitatea Presupune protejarea datelor confidenþiale referitoare la unitãþile statistice individuale,

z
informaþiilor care sunt obþinute direct în scopuri statistice sau indirect din surse administrative
statistice ori din alte surse ºi implicã interzicerea utilizãrii datelor în alte scopuri decât cele
statistice ºi a divulgãrii ilegale a acestora;
z Costurile pe care le implicã elaborarea de statistici trebuie sã fie proporþionale cu importanþa
Eficienþa rezultatelor ºi a beneficiilor urmãrite, resursele trebuie utilizate în mod optim, iar sarcina
costurilor de rãspuns trebuie redusã la minimum;
z Atunci când este posibil, informaþiile solicitate trebuie sã poatã fi uºor de obþinut din
registrele sau sursele aflate la dispoziþie;
z Principiile statistice sunt dezvoltate în Codul de practici al statisticilor europene.

Principiile statisticii oficiale, adaptare dupã

Legea nr. 226/2009 a organizãrii ºi funcþionãrii statisticii oficiale în România cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

8
 ROLUL FURNIZORILOR DE DATE STATISTICE

Conform Legii nr. 226/2009

cu modificãrile ºi completãrile Internet
ulterioare, art. 25, furnizorii de date
statistice au obligaþia de a transmite
producãtorilor de date statistice
date corecte, complete ºi actuale în
mod gratuit. Fãrã colaborarea din
partea furnizorilor de date statis-
tice, producþia de date statistice nu
ar fi posibilã. În general, colectarea Interviuri Colectarea
datelor se face direct de la furnizor
faþã în faþã datelor statistice Poºtã
(întreprindere, persoanã fizicã direct de la
etc.), însã existã ºi posibilitatea furnizor
colectãrii datelor în mod indirect,
din alte surse (surse administrative
– evidenþele instituþiilor publice).

Telefon

Metode de colectare a datelor statistice direct de la furnizor,

adaptare dupã Legea nr. 226/2009, art. 23.

9
 ªTIINÞA STATISTICÃ
În România, Statistica Oficialã este reglementatã prin Legea nr. 226/2009 cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare. Aceastã lege se aplicã tuturor persoanelor fizice sau juridice rezidente în România, precum ºi celor
nerezidente, care desfãºoarã activitãþi pe teritoriul României. În vederea înþelegerii acestei legi, precum ºi a modului
de organizare ºi funcþionare a statisticii oficiale în România, câteva concepte sunt fundamentale:

Utilizator
Scop Unitate Furnizor de date
statistic statisticã de date statistice

Persoana fizicã
Cunoaºterea Gospodãria, sau juridicã Persoanã fizicã
cantitativã a persoana fizicã obligatã în sensul sau juridicã care
fenomenelor sau persoana legii sã ofere foloseºte date
economice, sociale juridicã supusã date exclusiv în statistice.
ºi de mediu la observãrii. scopuri statistice
nivelul ansamblului asupra propriei
de unitãþi statistice persoane sau
simple sau asupra altei
complexe de entitãþi supuse
acelaºi fel. observãrii, faþã
de care se aflã
într-o relaþie
directã.

Concepte fundamentale pentru înþelegerea statisticii oficiale, adaptare dupã Legea nr. 226/2009, art 4.

10
Pentru satisfacerea nevoilor de date se întreprind cercetãri/studii statistice:

Cercetarea statisticã prin sondaj

Recensãmântul
Aceasta este o cercetare care se bazeazã
(de obicei) pe o procedurã de eºantionare Acesta poate fi privit ca un caz special al
probabilisticã, implicând culegerea directã a datelor cercetãrii prin sondaj, în care datele sunt
de la respondenþi. Pentru acest tip de cercetare existã colectate de la toate unitãþile din cadrul
o teorie atestatã privind acurateþea, prin care populaþiei þintã. Un exemplu este
componentele erorii sunt bine definite (erori de Recensãmântul Populaþiei ºi Locuinþelor
eºantionare ºi de non-eºantionare). din 2011.
Ca exemple, menþionãm:
- Ancheta asupra Forþei de Muncã în Gospodãrii
- Ancheta Costului Forþei de Muncã
- Ancheta Investiþiilor Strãine Directe.
Cercetãri statistice ce implicã
surse multiple de date
Cercetarea statisticã ce utilizeazã
sursele administrative
Acest tip de cercetare utilizeazã datele
colectate pentru alte scopuri decât producerea
directã de statistici. Lucrãri statistice de sintezã
Datele sunt colectate dintr-o varietate de surse
primare, pentru a produce date agregate cu o
semnificaþie conceptualã specialã, de exemplu:
Indicii de preþ sau alþi indici economici - Conturile Naþionale
privind procesul de producþie - Balanþa de Plãþi.

Tipuri de cercetãri statistice, adaptat dupã Ghidul de calitate al statisticii oficiale din România, pag. 7
http://www.insse.ro/cms/files/eurostat/Ghid%20de%20calitate%20al%20statisticii%20oficiale.pdf

11
 INSTRUMENTE DE COMUNICARE ÎN STATISTICÃ
Infografice Comunicate de presã

I
ã
az N
ze
t ili e
U ate stic
d at i F
st
O În secþiunea de prezentare a
comunicatelor din prima paginã
G http://www.insse.ro/cms/ro/
R a site-ului se gãsesc ultimele
d le 4 comunicate. Începând cu anul
pi cia
ra o A 2015 INS îºi propune o abordare
tã ne -s mai modernã a comunicatelor
e zin me ico
Pr no nom F de presã.
fe co
e I
C
ã E
az e te,
il ze tod cin L
a
re me suc Arhiva conþine comunicate
Se rin ice ive E începând din anul 2002.
p raf est
g ug http://www.insse.ro/cms/ro/
s

12
 SURSE DE DATE

Acces Total
gratuit

7 domenii Date anuale,

ºi semestriale,
subdomenii Baza de trimestriale, Indicele Mãrfuri
lunare Servicii
date preþurilor alimentare
TEMPO- de consum
online*)

Date la nivel
naþional, regiuni Serii de timp Mãrfuri
de dezvoltare, 1990-la zi nealimentare
judeþe ºi
comune

*) Învederea consultãrii bazei de date Tempo-online este necesarã

crearea unui cont de acces în prealabil.

Baza de date TEMPO-online; Baza de date Indicele preþurilor de consum;

link: http://statistici.insse.ro/shop/ link: http://statistici.insse.ro/shop/?page=ipca1&lang=ro

13
 Indicatorii de
dezvoltare
durabilã – nivel
naþional

În concordanþã cu Indicatorii sunt

Date disponibile obiectivele
103 indicatori ierarhizaþi pe
începând din Strategiei Naþionale
anul 2000 3 niveluri:
de Dezvoltare
Durabilã

Nivelul 2: Nivelul 3: indicatorii

Nivelul 1: indicatori de progres ai Strategiei
indicatori complementari, Naþionale pentru
principali utilizabili pentru Dezvoltare Durabilã
(de bazã); monitorizarea ºi a României, acoperind
revizuirea pachetul de politici
pe care acesta le
programelor de
genereazã, inclusiv
dezvoltare a celor ce
durabilã; nu sunt cuprinse
în Strategia UE.

Indicatori de dezvoltare durabilã - nivel naþional;

link: http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm

14
 Conservarea
ºi gestiunea Societatea
resurselor cunoaºterii ºi
Sãnãtatea naturale dezvoltarea
publicã – - 3 indicatori economicã ºi
5 indicatori socialã
- 18 indicatori

Consumul ºi
producþia
Nivel de trai Indicatorii de durabile
- 2 indicatori dezvoltare durabilã - 9 indicatori
- nivel regional:
46 de indicatori: date
disponibile din 2005;
structuraþi pe
Coeziunea 10 teme
socialã ºi Turism
teritorialã - 1 indicator
- 3 indicatori

Buna guvernare Transport

Utilitate
- 2 indicatori - 2 indicatori
publicã de
interes local
- 1 indicator

Indicatori de dezvoltare durabilã – nivel regional;

link: http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/index_IDDT.htm

15
 Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor 2011
( RPL 2011 )

Date agregate
Modalitãþi de diseminare
pe 4 domenii

aplicaþia comunicatele prelucrãri

Eurostat de presa din de
4 volume tematice de 02.02.2012 date Populaþie
hipercuburi 24.08.2012 la cerere Clãdiri Gospodãrii Locuinþe
de prezentare a rezultatelor definitive rezidentã
ºi
04.07.2013

VOL. I VOL. II VOL. III VOL. IV

Populaþia Populaþia Populaþia Clãdiri,
rezidentã- rezidentã- rezidentã- locuinþe,
Structurã Structurã Structurã gospodãrii
demograficã etnicã ºi socio-
confesionalã economicã

RPL 2011 http://www.recensamantromania.ro/

16
 Recensãmântul general agricol

2002 2010
12 volume tipãrite 5 volume
(carte + CD) (carte + CD)

4 volume: 8 volume: 1 volum: date 4 volume: date

date generale date pe fiecare generale (utilizarea pe fiecare
(utilizarea terenurilor regiune de terenurilor agricole, macroregiune,
agricole, efective de dezvoltare ºi efective de regiune de
animale, maºini, judeþe animale, maºini, dezvoltare ºi
echipamente, echipamente, judeþe
construcþii agricole construcþii agricole
etc.) etc.)

Recensãmântul general agricol, link: http://www.insse.ro/cms/files/GAC/index.htm;

http://www.insse.ro/cms/files/RGA2010/Rezultate%20definitive%20RGA%202010/rezultate%20definitive%20RGA%202010.htm

17
 Între recensãmintele generale agricole se fac anchete structurale în agriculturã (ASA), prin care UE doreºte sã afle date
recente despre agricultura statelor membre între douã recensãminte agricole. Ultima anchetã în agricultura româneascã
este ASA 2014, cu date pentru finalul anului 2013, prezentatã de INS într-o conferinþã de presã în ianuarie 2015.

SDDS - standard stabilit de

Informaþii
la nivel naþional,
macroregiuni dedezvoltare,
regiuni, judeþe, localitãþi
Fondul Monetar
Internaþional pentru toate IPC - serii de date
þãrile, în scopul evitãrii anuale din 1971 la zi
oricãrei crize economice.
Conþine date economice ºi
financiar-monetare.

http://www.insse.ro/cms/ro/ http://www.insse.ro/cms/ro
content/sdds /content/ipc-serii-de-date
Sistemul naþional de
indicatori teritoriali
(eDemos) Câºtiguri salariale
Serie anualã: câºtigurile salariale medii
brute ºi nete începând cu anul 1938
http://www.insse.ro/cms/ro/content/
Hãrþi - generate pe ACCES RAPOARTE- castiguri-salariale-din-1938-serie-anuala
tehnologia GIS: sunt permite generarea
generate conform tabelelor statistice Serie lunarã: date disponibile incepand
criteriilor selectate conform criteriilor cu anul 1991 pana in prezent
de utilizator selectate de
utilizator http://www.insse.ro/cms/ro/content/
castiguri-salariale-din-1991-serie-lunara
eDemos;
link:http://edemos.insse.ro/portal/faces/wcnav_defaultSelection;jsessionid
=yHxyJlYH1lVKTwfm740QTjQw2rQTFhlh2TyGNdgDytnxNR5KKkq3!-
1112876807?_%0BafrLoop=3638739607839822&_afrLoop=159083 SDDS, serii de IPC ºi câºtiguri salariale.
07898569291&_afrWindowMode=0&_afrWindowId=null?%40%3F_adf.c

18
Website-uri DJS
Pe site-urile DRS-urilor ºi DJS-urilor Informaþii
se gãsesc statistici regionale ºi judeþene, necesare pentru
publicaþii lunare, anuale la nivel producerea ºi
teritorial etc. utilizarea datelor
statistice
http://www.insse.ro/cms/ro/content/site
-urile-directiilor -regionale-si-judetene-
de-statistica

Faciliteazã Descriu date

accesul, schimbul, Metadatele statistice ºi, în sens
Publicaþii statistice online compararea - date despre datele mai larg, procesele
ºi înþelegerea ºi uneltele implicate
z Anuarul statistic al României, statistice în producerea ºi
datelor
structurat pe capitole. statistice utilizarea datelor
Arhiva anuarelor statistice începând cu statistice
anul 2006.
z Buletine statistice lunare
- Buletinul statistic lunar;
- Buletinul de comert internaþional; Rolul
- Buletinul de preþuri; metadatelor este
- Buletinul de industrie; de a ajuta utilizatorul
- Buletinul statistic lunar al judeþelor. sã gãseascã rapid
Arhiva buletinelor statistice lunare informaþiile de care
conþine date începând cu 2007. are nevoie ºi sã le
z Pe site-ul www.insse.ro gãsiþi ºi alte
interpreteze
publicaþii interesante. corect

Baza de metadate;
link: http://colectaredate.insse.ro/metadata/public.htm?locale

19
Revista Românã de Statisticã
Revista Românã de Statisticã ( www.revistadestatistica.ro), editatã de Institutul Naþional de Statisticã (INS)
din România, este în prezent unica publicaþie de specialitate din þara noastrã în domeniul teoriei ºi practicii statistice.
Revista cuprinde lucrãri originale sau susþinute la conferinþe ºi seminarii interne ºi internaþionale de profil, probleme
din domeniul teoriei statistico – matematice, al dezvoltãrii informaticii, opinii ºi puncte de vedere ale specialiºtilor,
cadrelor didactice sau ale utilizatorilor de date statistice.

20
PRODUSUL INTERN BRUT
Economia naþionalã

societãþi
Sectorul instituþional nefinanciare
reprezintã ansamblul unitãþilor
instituþionale ce au un
comportament economic
asemãnãtor. Unitãþile
instituþionale sunt clasate în
sectoare, în funcþie de douã Ansamblul de societãþi
caracteristici reprezentative administraþii unitãþi instituþionale financiare
pentru comportamentul publice rezidente (unitãþi ce
lor economic: au centrul de interes
pe teritoriul
economic al unei þãri)
se grupeazã în cinci
sectoare
instituþionale:
categoria de natura activitãþilor
producãtori ºi a funcþiilor lor
principale
gospodãriile instituþii fãrã
populaþiei scop lucrativ
în serviciul
gospodãriilor
populaþiei

21
Sectoarele instituþionale
Sectorul SOCIETÃÞI
NEFINANCIARE cuprinde
unitãþile instituþionale dotate cu
personalitate juridicã care sunt
producãtori de piaþã ºi a cãror
activitate principalã constã în
producerea de bunuri ºi servicii
nefinanciare. În acest sector se
include activitatea regiilor
autonome ºi a societãþilor
comerciale nefinanciare, precum
ºi a cvasi-societãþilor
nefinanciare.
Sectorul GOSPODÃRIILE
POPULAÞIEI cuprinde indivizi sau
grupuri de indivizi, atât în
calitatea lor de consumatori,
cât ºi, eventual, de întreprinzãtori,
ce produc bunuri sau servicii
financiare ºi nefinanciare de piaþã.
Sectorul SOCIETÃÞI FINANCIARE
cuprinde ansamblul de societãþi ºi cvasi-
societãþi a cãror funcþie principalã constã
în furnizarea de servicii de intermediere
financiarã ºi/sau în exercitarea de
activitãþi financiare auxiliare. În acest
sector au fost incluse urmãtoarele tipuri
de unitãþi: Banca Naþionalã a României,
Bãncile comerciale româneºti ºi strãine,
Casa de Economii ºi Consemnaþiuni
(CEC Bank), Case de Ajutor Reciproc
(CAR), Companiile/societãþile de
brokeraj, Societãþi de investiþii financiare,
Bursa de valori, Case de schimb valutar,
RASDAQ, Cooperative de credit,
Societãþi de Asigurare, Fondul de
Garantare a Depozitelor Bancare, Fondul
Privat de Pensii.
Sectorul ADMINISTRAÞII PUBLICE
cuprinde toate unitãþile instituþionale
a cãror producþie non-piaþã este
destinatã consumului individual ºi
colectiv; resursele lor provin, în cea mai
mare parte, din contribuþiile obligatorii
vãrsate de unitãþile aparþinând altor
sectoare ºi/sau toate unitãþile
instituþionale a cãror activitate principalã
o constituie efectuarea de operaþii de
redistribuire a veniturilor
ºi a patrimoniului naþional.
22
Sectorul INSTITUÞII FÃRÃ SCOP
LUCRATIV ÎN SERVICIUL
GOSPODÃRIILOR POPULAÞIEI
grupeazã unitãþile instituþionale
rezidente care produc, în principal,
servicii de non-piaþã pentru gospodãrii
ºi ale cãror resurse, în cea mai mare
parte, provin din vânzãri ocazionale,
contribuþii voluntare efectuate de
gospodãrii, vãrsãminte provenite de la
administraþiile publice ºi din venituri
din proprietate. De asemenea se
includ: organizaþii religioase (de cult),
sindicate, partide politice, uniuni,
fundaþii, asociaþii culturale ºi sportive.
Sectorul RESTUL LUMII este
caracterizat printr-un set de
conturi care reflectã tranzacþiile ce
au loc între unitãþile rezidente ºi
cele nerezidente. Conturile
specifice acestui sector furnizeazã
o vedere de ansamblu asupra
relaþiilor economice care leagã o
þarã cu restul lumii.
 Produsul intern brut (PIB) reprezintã rezultatul final al activitãþii de producþie a unitãþilor producãtoare rezidente.
Acesta se poate calcula prin urmãtoarele metode:

Metoda de producþie:

VAB = IP = TV = SP =
Valoarea Impozitele Taxele vamale Subvenþiile PIB
adãugatã pe produse (drepturi asupra pe produse
brutã importurilor)

Valoarea adãugatã brutã reprezintã valoarea nou creatã în procesul de producþie.

Metoda cheltuielilor:

CF = FBCF = VS = E= I=
Consumul Formarea Variaþia Exporturile de Importurile
bunuri ºi PIB
final efectiv brutã de de stoc de bunuri ºi
capital fix servicii servicii

Consumul final efectiv cuprinde bunurile ºi serviciile achiziþionate de cãtre unitãþile instituþionale rezidente pentru
satisfacerea directã a nevoilor umane, atât individuale cât ºi colective.

Formarea brutã de capital fix reprezintã valoarea bunurilor durabile (active corporale ºi necorporale), destinate
altor scopuri decât cele militare, achiziþionate de unitãþile producãtoare rezidente cu scopul de a fi utilizate timp de
cel puþin un an în procesul de producþie, precum ºi valoarea serviciilor încorporate în bunurile de capital fix.

23
 Variaþia stocurilor este mãsuratã prin valoarea intrãrilor în stoc, diminuatã cu valoarea ieºirilor din stoc ºi cu
eventualele pierderi curente ale stocurilor datorate deteriorãrilor fizice, pagubelor accidentale sau furturilor.
Stocurile reprezintã bunurile, altele decât cele de capital fix, deþinute la un moment dat de unitãþile de producþie.
Exporturile de bunuri ºi servicii reprezintã ansamblul de bunuri ºi servicii furnizate de rezidenþii României cãtre
nerezidenþi prin intermediul vânzãrilor, trocului, donaþiilor sau transferurilor.
Importurile de bunuri ºi servicii reprezintã ansamblul bunurilor ºi serviciilor furnizate de nerezidenþi cãtre rezidenþii
României prin intermediul vânzãrilor, trocului, donaþiilor sau transferurilor.

Metoda veniturilor:

R= EBE = AIP = ASP = TV = IP = SP =

Remunerarea Excedentul Alte Alte Taxe Impozite Subvenþii PIB
salariaþilor brut de impozite subvenþii pe vamale pe produs pe produse
exploatare pe producþie producþie

Remunerarea salariaþilor este definitã din punct de vedere al angajatorului ºi reprezintã costul forþei de muncã
cuprinzând nu numai salariile declarate, precum ºi toate formele de remunerare directã ºi indirectã.
Excedentul brut de exploatare este soldul contului de exploatare ºi reprezintã ceea ce rãmâne din valoarea adãugatã
creatã în procesul de producþie dupã remunerarea salariaþilor ºi plata impozitelor pe producþie.
Subvenþiile sunt transferuri curente fãrã contrapartidã pe care administraþiile publice sau instituþiile Uniunii Europene
le varsã producãtorilor rezidenþi în scopul influenþãrii nivelurilor lor de producþie, preþurilor lor sau remunerãrii factorilor
de producþie.
Existã douã categorii de subvenþii:
– subvenþii pe produse (sumele vãrsate pe unitatea de bun sau serviciu produsã sau importatã);
– alte subvenþii pe producþie (sumele de care pot beneficia unitãþile producãtoare rezidente,
în funcþie de activitãþile lor de producþie).

24
 Impozitele pe producþie ºi importuri sunt vãrsãminte obligatorii fãrã contrapartidã, în bani sau în naturã, prelevate
de administraþiile publice sau de instituþiile Uniunii Europene. Ele se descompun în:
– impozite pe produse (impozite datorate pe unitatea de bun sau de serviciu produs sau schimbat);
– alte impozite pe producþie (impozite pe care întreprinderile le suportã ca urmare a activitãþii lor de producþie,
independent de cantitatea sau valoarea bunurilor ºi serviciilor vândute sau schimbate).

Scop : Mãsurarea
veniturilor naþionale
Venitul Naþional generate atât în
Brut interiorul þãrii cât ºi
în afara sa.

veniturile primare veniturile

vãrsate de unitãþile primare primite
Produsul rezidente cãtre de la restul Venitul
Intern Brut unitãþile lumii de cãtre Naþional Brut
nerezidente unitãþile
rezidente

25
Dincolo de PIB
Produsul Intern Brut este un indicator extrem de important pentru mãsurarea performanþelor economice ale unei þãri,
mai ales pe termen scurt ºi mediu. Totuºi, acest indicator nu poate constitui o bazã pentru stabilirea unor mãsuri
socio-economice pe termen lung care sã rãspundã noilor provocãri cu care se confruntã omenirea: schimbãrile climatice,
epuizarea resurselor naturale existente, sãrãcia accentuatã în unele zone ale lumii.

Produsul intern brut (PIB) este cel mai cunoscut instrument de mãsurare a Astfel, a fost conceputã
activitãþii macroeconomice. o serie de indicatori statistici
Conceput în anii 1930, PIB-ul a devenit o referinþã standard pentru responsa- care vin în completarea PIB.
bilii politici din întreaga lume, fiind invocat în numeroase dezbateri publice. Un exemplu îl constituie Indicatorii
PIB-ul reprezintã valoarea adãugatã cumulatã a tuturor activitãþilor de Dezvoltare Durabilã.
economice bazate pe bani. El se calculeazã conform unei metodologii clare,
care permite efectuarea unor comparaþii în timp ºi între þãri ºi regiuni. Indicatorii prezenþi în baza
PIB-ul a devenit totodatã un indicator indirect al dezvoltãrii globale a de date Indicatori de dezoltare
societãþii ºi al progresului în general. Cu toate acestea, dat fiind natura ºi durabilã, accesibilã la adresa
scopul sãu, el nu poate furniza informaþii despre toate temele care fac obiectul http://www.insse.ro/cms/files/
dezbaterilor politice. Web_IDD_BD_ro/index.htm
Extrem de important este faptul cã PIB-ul nu mãsoarã gradul de sustenabili- urmãresc obiectivele þintã ºi
tate a mediului sau de incluziune socialã, iar aceste limite trebuie luate în calcul modalitãþile de acþiune la
atunci când este utilizat în cadrul analizelor ºi dezbaterilor privind politicile. orizontul anilor: 2013, 2020, 2030,
Necesitatea de a îmbunãtãþi datele ºi indicatorii care vin în completarea stabilite prin Strategia Naþionalã
PIB-ului este tot mai des recunoscutã ºi constituie elementul central al unei serii de Dezvoltare Durabilã.
de iniþiative internaþionale. Aceste iniþiative reflectã totodatã noile prioritãþi
societale ºi politice. În noiembrie 2007, Comisia Europeanã (împreunã cu Indicatorii sunt construiþi pe baza
Parlamentul European, Clubul de la Roma, WWF ºi OCDE) a organizat conferinþa informaþiilor care sunt disponibile
„Dincolo de PIB”. În cadrul acestei conferinþe s-a manifestat sprijinul puternic al în Institutul Naþional de Statisticã,
responsabililor politici, al experþilor din domeniul economic, social ºi al mediului, Ministerul Mediului ºi Pãdurilor
precum ºi al societãþii civile în favoarea creãrii unor indicatori care sã completeze ºi instituþiile în subordinea
PIB-ul ºi sã furnizeze informaþii mai cuprinzãtoare, pentru a veni în sprijinul sau coordonarea acestuia ºi
deciziilor politice. a metodologiilor care sunt
armonizate cu cele ale Uniunii
Preluat din: COMUNICARE A COMISIEI CÃTRE CONSILIUL ªI PARLAMENTUL Europene.
EUROPEAN Dincolo de PIB Mãsurarea progreselor într-o lume în schimbare Bruxelles,
20.08.2009 COM(2009) 433 final pag. 1.

26
 Principala funcþiune a indicatorilor este de a rãspunde cerinþelor de monitorizare, pe care Strategia Naþionalã pentru
Dezvoltare Durabilã le exprimã, asociate cu termenele þintelor propuse, care la rândul lor reprezintã angajamente politice
legate de obiectivele strategice ale dezvoltãrii durabile.

Setul de indicatori de dezvoltare durabilã pentru România este structurat pe obiectivele Strategiei
Naþionale de Dezvoltare Durabilã, cu ierarhizare pe trei niveluri:
– nivelul 1: indicatori principali (de bazã);
– nivelul 2: indicatori complementari, utilizabili pentru monitorizarea
ºi revizuirea programelor de dezvoltare durabilã;
– nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei Naþionale pentru Dezvoltare
Durabilã a României, acoperind pachetul de politici pe care aceasta
le genereazã, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE.

Astfel definit, setul de indicatori poate constitui o baza solidã pentru monitorizarea periodicã a progreselor înregistrate
în îndeplinirea obiectivelor stategice ale dezvoltãrii durabile.
Sistemul IDD pentru România este armonizat ºi congruent cu sistemul de indicatori utilizat la
nivelul UE, urmãrind pilonii de bazã:
– arhitecturã: structurã ierarhicã pe teme, sub-teme, domenii de intervenþie;
– concepte, definiþii, clasificãri ºi nomenclatoare asociate;
– metode de calcul.

Sistemul integreazã, într-o structurã piramidalã, indicatori economici, sociali ºi de mediu, utilizabili pentru evaluarea
tridimensionalã a dezvoltãrii durabile în România.

De unde aflãm informaþii despre PIB?

Institutul Naþional de Statisticã publicã mai multe comunicate de presã în ceea ce priveºte PIB-ul, în funcþie de
varianta de calcul (anual/trimestrial/regional, respectiv semnal/provizoriu/semidefinitiv/definitiv). Comunicatele pot fi
vizualizate pe site-ul instituþiei, în Arhiva Comunicatelor de presã – secþiunea Macroeconomie. Mai multe detalii despre
variantele ºi modalitãþile de calcul ale PIB gãsiþi în planºele urmãtoare.

27
 Care sunt etapele ºi variantele de calcul ale PIB anual?

februarie - date disponibile operativ privind evoluþia PIB;

A+45 zile - precizia datelor mai micã din cauza numãrului
z PIB anul A: date semnal redus de variabile de calcul în funcþie de sumele
z Serie brutã: procent de creºtere anul A disponibile la A+45
comparativ cu anul A-1

martie - date din surse statistice, financiar-bancare ºi

A+65 administrative ºi metode de estimare ºi extrapolare;
z PIB anul A: date provizorii I - precizie mai mare a datelor decât PIB
în varianta semnal;
z Serie brutã: date anul A faþã de anul
anterior - PIB calculat prin metoda de producþie, metoda
cheltuielilor ºi metoda veniturilor;
aprilie
A+95 - date definitive provenind din toate sursele statistice,
z PIB anul A: date provizorii II administrative, contabile ºi financiare disponibile la
z Serie brutã: date anul A faþã de anul care se adaugã cele din balanþa de plãþi de la
anterior încheierea anului A;
- precizie mai mare decât PIB în varianta provizorie;
decembrie - grad redus de detaliere comparativ cu varianta definitivã;
A+345 zile
z PIB Anul A: date semidefinitive
z Serie brutã: date pentru anul A comparativ - date definitive provenind din toate sursele statistice,
cu anul A-1 administrative, contabile ºi financiare disponibile la
care se adaugã cele din balanþa de plãþi de la
încheierea anului A;
octombrie - precizie ºi grad de detaliere mai mare decât
A+645 zile
z PIB Anul A: date definitive în varianta semidefinitivã;
z Serie brutã: date pentru anul A comparativ - elaborarea tabelelor de sintezã ale Conturilor
cu anul A-1 Naþionale, Tabelul Intrãri-Ieºiri ºi Tabelul Conturilor
Economice Integrate.

28
 Ce
reprezintã z "A" reprezintã anul de referinþã pentru calculul PIB.
"A" ?

Care sunt z Surse de date utilizate la estimare PIB:

informaþiile – Surse statistice (Anchete)
utilizate pentru – Surse administrative
calculul PIB ? – Surse financiar-contabile

Care este z Între datele semnal ºi cele semidefinitive eroarea de

eroarea estimare este, de regulã, de ±0,2 puncte procentuale.
de calcul ? z Între datele semidefinitive ºi cele definitive eroarea de
estimare este, de regulã, de ±0,2 puncte procentuale.

În prezent PIB se calculeazã dupã metodologia Eurostat, SEC 1995, respectând programul de transmitere
a datelor din conturile naþionale al Eurostat.

29
 Cum calculãm PIB - ul trimestrial?

z PIB trimestrul T din anul A : date semnal
T+45
z Serie ajustatã sezonier: date trimestrul curent
zile faþã de trimestrul anterior ºi faþã de trimestrul
corespunzãtor al anului precedent;
z Serie brutã: date trimestrul curent faþã de
trimestrul corespunzãtor al anului anterior.
z PIB trimestrul T din anul A : date provizorii I
T+65 z Serie ajustatã sezonier: date trimestrul T faþã
zile de trimestrul anterior ;
z Serie brutã: date trimestrul T faþã de trimestrul
corespunzãtor al anului anterior.
- date disponibile operativ privind evoluþia PIB;
- precizia datelor mai micã din cauza numãrului redus
de variabile de calcul în funcþie de sumele
disponibile la T+45;
- date din surse statistice, financiar-bancare ºi
administrative ºi metode de estimare ºi extrapolare;
- precizie mai mare a datelor decât PIB în varianta semnal;
- PIB calculat prin metoda de producþie, metoda
cheltuielilor ºi metoda veniturilor;

z PIB trimestrul T din anul A : date provizorii II - date statistice rectificate; balanþa de plãþi pentru ultima
T+95 lunã a trimestrului;
z Serie ajustatã sezonier: date trimestrul T faþã
- date suplimentare pentru transportul de pasageri ºi
zile de trimestrul anterior ; mãrfuri;
z Serie brutã: date trimestrul T faþã de trimestrul - date administrative detaliate pe execuþia bugetarã;
corespunzãtor al anului anterior.
- date din Ancheta Forþei de Muncã (AMIGO);
- PIB calculat prin metoda de producþie, metoda
z PIB trimestrele anului A: date semidefinitive cheltuielilor ºi metoda veniturilor.
A+430 z Serie ajustatã sezonier: date trimestrul T faþã
zile de trimestrul anterior ;
z Serie brutã: date trimestrul T faþã de trimestrul
corespunzãtor al anului anterior. - reconciliere cu datele semidefinitive ale PIB pentru
anul A
z PIB trimestrele anului A: date definitive
A+795 z Serie ajustatã sezonier: date trimestrul T faþã
zile de trimestrul anterior ;
z Serie brutã: date trimestrul T faþã de trimestrul - reconciliere cu datele definitive ale PIB pentru anul A
corespunzãtor al anului anterior

30
Ce reprezintã z "T" reprezintã finalul trimestrului.
"T"?

z PIB trimestrial în variantele provizorii se calculeazã pe baza metodei cheltuielilor, metodei

producþiei ºi metodei veniturilor.
z PIB trimestrial în varianta semnal se calculeazã doar dupã metoda producþiei.
Care sunt z Seria ajustatã sezonier s-a obþinut prin eliminarea din seria brutã a efectului sezonier, cu
metodele de ajutorul unor coeficienþi de corecþie, stabiliþi în funcþie de modelul de regresie folosit
calcul ale PIB (aditiv sau multiplicativ). Modelul aditiv sau multiplicativ folosit pentru regresie este identificat
automat de programul Demetra în funcþie de natura seriilor supuse ajustãrii.
trimestrial? z Seriile ajustate sezonier se recalculeazã trimestrial ca urmare a modificãrii modelelor
adoptate, numãrului de regresori folosiþi, modificãrii seriilor brute ºi a numãrului de observaþii
disponibile.

Care este z Între datele semnal ºi provizorii I - serie brutã, eroarea de estimare este,
de regulã, de ±0,2 puncte procentuale.
eroarea z Între datele provizorii I ºi provizorii II - serie brutã, eroarea de estimare este,
(precizia) de regulã, de ±0,1 puncte procentuale.
de calcul? z Între datele provizorii II ºi datele definitive - serie brutã, precizia de estimare
tinde la 99,9%.

În prezent PIB se calculeazã dupã metodologia Eurostat, SEC 1995, respectând programul de transmitere
a datelor din conturile naþionale al Eurostat.

31
 Cum este mãsuratã economia din Septembrie 2014?

SEC 95

z Capitalizarea cheltuielilor
cu unelte mici de lucru
z Capitalizarea cheltuielilor
pentru îmbunãtãþiri funciare
z Activitãþi ilegale
z Capitalizarea cheltuielilor
de cercetare-dezvoltare
z Capitalizarea cheltuielilor militare
z Delimitarea sectorului SEC 2010
administraþiei publice

SEC 95 reprezintã Sistemul European de Conturi Naþionale ºi Regionale, în vigoare pânã în

septembrie 2014 conform Regulamentului CE 2233/96.
SEC 2010 reprezintã noul Sistem European de Conturi Naþionale ºi Regionale începând din
septembrie 2014 conform Regulamentului CE 549/2013.
Conform SEC 2010 datele vor fi recalculate pentru perioada 1995-2012.

32
 OCUPARE ªI ªOMAJ
Evaluarea situaþiei existente pe piaþa forþei de muncã din România, evoluþia fenomenelor de ocupare, ºomaj ºi
inactivitate constituie obiectivele “Anchetei forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO)”. Conceputã ca sursã
importantã de informaþii intercenzitare asupra forþei de muncã, ancheta furnizeazã, într-o manierã coerentã, date
esenþiale asupra tuturor segmentelor de populaþie, cu numeroase posibilitãþi de corelare ºi structurare dupã caracteristici
demo-socio-economice diverse, în condiþii de comparabilitate internaþionalã.

Concepte fundamentale privind ocuparea ºi ºomajul

Populaþia activã din punct de Rata de activitate a

Rata de activitate
vedere economic cuprinde populaþiei în vârstã de
reprezintã ponderea
toate persoanele care furnizeazã muncã reprezintã
populaþiei active din grupa
forþa de muncã disponibilã ponderea populaþiei active
de vârstã x în populaþia
pentru producþia de bunuri ºi în vârstã de 15-64 ani în
totalã din aceeaºi
servicii în timpul perioadei de populaþia totalã în vârstã
grupã de vârstã x.
referinþã, incluzând populaþia de 15-64 ani.
ocupatã ºi ºomerii.

Rata de ocupare reprezintã Rata de ocupare a

ponderea populaþiei populaþiei în vârstã de Rata ºomajului
ocupate din grupa de muncã reprezintã ponderea reprezintã ponderea
vârstã x în populaþia totalã populaþiei ocupate în vârstã ºomerilor în populaþia
din aceeaºi grupã de 15-64 ani în populaþia activã.
de vârstã x. totalã în vârstã de 15-64 ani.

33
 Cuprinde toate persoanele de 15 ani ºi
peste care au desfãºurat o activitate
economicã producãtoare de bunuri sau
servicii de cel puþin o orã în perioada de
referinþã (o sãptãmânã), în scopul obþinerii
unor venituri sub formã de salarii, platã în
naturã sau alte beneficii.
Populaþia ocupatã

- producþia agricolã este destinatã, fie ºi mãcar

Începând din anul 2011, lucrãtorii pe cont
propriu ºi lucrãtorii familiali neremuneraþi
care lucreazã în agriculturã sunt
consideraþi persoane ocupate doar dacã
sunt proprietarii producþiei agricole
(nu neapãrat ºi ai pãmântului) obþinute
ºi îndeplinesc una dintre urmãtoarele
condiþii:
în parte, vânzãrii sau schimbului în naturã (troc)
- producþia agricolã este destinatã exclusiv
consumului propriu dacã aceasta reprezintã
o parte substanþialã a consumului total
al gospodãriei

- persoanele care în cursul sãptãmânii de referinþã

În afara persoanelor care au un loc de
muncã ºi au lucrat în cursul sãptãmânii de
referinþã, indiferent de statutul profesional,
se considerã persoane ocupate ºi cele care
fac parte din urmãtoarele categorii :
- membrii forþelor armate
au desfãºurat o muncã oarecare, plãtitã sau
aducãtoare de venit, chiar dacã erau în curs de
pregãtire ºcolarã obligatorie, erau la pensie sau
beneficiau de pensie, erau înscrise la Agenþia
Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã
(ANOFM), primind sau nu indemnizaþie
de ºomaj

- ucenicii ºi stagiarii remuneraþi, care lucreazã

cu program de lucru complet sau parþial

34
 Sunt excluse din
- nu au un loc de
populaþia ocupatã muncã ºi nudesfãºoarã
persoanele care: activitãþi în scopul
obþinerii unor venituri

ªomerii,
conform definiþiei
Biroului Internaþional - sunt disponibile
- desfãºoarã activitãþi al Muncii (BIM), sã înceapã lucrul
- desfãºoarã activitãþi în urmãtoarele
agricole minore (a cãror sunt persoanele
agricole (cu o duratã de douã sãptãmâni
duratã în sãptãmâna de peste 10 ore/sãpãmânã), în vârstã de 15-74 ani
referinþã nu depãºeºte producþia agricolã fiind care îndeplinesc
10 ore), în scop de destinatã exclusiv simultan urmãtoarele
recreere, hobby sau consumului propriu, dar 3 condiþii:
pentru a obþine, aceasta nereprezentând - s-au aflat în cãutare
suplimentar, produse o parte substanþialã a activã a unui loc
alimentare fãrã ca consumului total al de muncã, oricând
acestea sã constituie o gospodãriei în decursul ultimelor
parte importantã a patru sãptãmâni
consumului total al
gospodãriei

35
Modalitãþi de diseminare a datelor
Indicatorii privind ocuparea ºi ºomajul se disemineazã: Evoluþia ratei de ocupare a populaþiei de 15 ani ºi peste,
z Lunar (prin comunicate de presã, baza de date TEMPO) pe grupe de vârstã
- Numãrul ºomerilor conform criteriilor BIM %
- Rata ºomajului BIM 90
z Trimestrial – Indicatori privind ocuparea ºi ºomajul
80 74,7 74,6 74,4 73,7 74,4 74,1 74,9 74,7
(prin comunicate de presã, baza de date TEMPO) 73,3
70
z Anual – Indicatori privind ocuparea ºi ºomajul
(prin comunicate de presã, baza de date TEMPO) 60

50 43,1
41,7 41,4 42,6 41,1 41,1 41,5
39,4 40,0
40
Rata de ocupare în rândul grupurilor 30 25,6 24,5 24,4 24,8 24,5 24,3 23,8 23,9 23,5
vulnerabile (tineri, persoane vârstnice, 20
femei, locuitori din mediul rural etc.) 10 14,6 14,2 16,0 15,2 13,7 13,0 12,2 11,8 11,3
Cele mai recente date anuale privind rata de ocupare 0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
sunt la nivelul anului 2013. Acestea pot fi vizualizate
în Comunicatul de presã Nr. 95 din 17.04.2014
privind Ocuparea ºi ºomajul în anul 2013. 15 -24 ani 55 -64 ani
În continuare, vom prezenta datele privind rata de
ocupare pentru o serie de grupuri vulnerabile: 25 -54 ani 65 ani ºi peste
z Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de muncã
(15-64 ani) de 59,7% a crescut în 2013 faþã de 2012
cu 0,2 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca
ºi în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bãrbaþi
(66,8%, faþã de 52,6% pentru femei) ºi pentru z Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru
persoanele din mediul rural (60,7%, faþã de 58,9% persoanele în vârstã de muncã s-a înregistrat în rândul
în mediul urban). absolvenþilor învãþãmântului superior (81,7%). Pe mãsurã
ce scade nivelul de educaþie, scade ºi gradul de ocupare.
z Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 23,5%.
Astfel, erau ocupate 62,9% dintre persoanele cu nivel
z Rata de ocupare a persoanelor vârstnice mediu de educaþie ºi numai 42,1% dintre cele cu nivel
(55-64 ani) a fost de 41,5%. scãzut de educaþie.

36
 Cum aflãm numãrul ºomerilor?
Institutul Naþional de Statisticã publicã mai multe comunicate de presã în ceea ce priveºte piaþa forþei de muncã.
În Arhiva comunicatelor de presã puteþi gãsi o secþiune specialã în acest sens. De exemplu, în Comunicatul de Presã
din 28 noiembrie 2014, sunt furnizate date privind numãrul ºomerilor în sens BIM.

z Numãrul ºomerilor (în vârstã de 15-74 ani), estimat pentru luna octombrie 2014 este de 620 mii persoane, în scãdere
faþã de luna septembrie 2014 (623 mii persoane), cât ºi faþã de aceeaºi lunã din anul 2013 (653 mii persoane).

Numãrul de ºomeri în perioada octombrie 2012-octombrie 2014

persoane
675.000

650.000

625.000

600.000

575.000

550.000
10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7r 8r 9r 10p
2012 2013 2014

r - Date revizuite conform politicii de revizuire a datelor (vezi punctul 6 din Precizãri metodologice,
pag. 3 din Comunicatul de Presã Nr. 287 din 28 noiembrie 2014, ºomajul în luna octombrie 2014)
p - Date provizorii; urmeazã a fi revizuite la sfârºitul lunii februarie 2015 (vezi punctul 6 din
Precizãri metodologice, pag. 3 din Comunicatul de Presã Nr. 287 din 28 noiembrie 2014, ºomajul
în luna octombrie 2014).

37
z Pe sexe, rata ºomajului pentru bãrbaþi o depãºeºte cu 1,0 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective
fiind 7,1% în cazul persoanelor de sex masculin ºi 6,1% în cazul celor de sex feminin).

Rata ºomajului pe sexe

2013 2014
Oct. Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul.r Aug.r Sept.r Oct.p
Total
15-74 ani 7,1 7,1 7,0 7,0 7,0 7,0 6,9 6,9 7,0 6,8 6,8 6,7 6,7
25-74 ani 5,7 5,7 5,6 5,6 5,6 5,6 5,6 5,6 5,6 5,5 5,5 5,4 5,4

Masculin
15-74 ani 7,7 7,7 7,7 7,7 7,7 7,7 7,6 7,6 7,6 7,3 7,3 7,1 7,1
25-74 ani 6,3 6,3 6,3 6,2 6,2 6,2 6,2 6,2 6,2 6,0 5,9 5,8 5,7

Feminin
15-74 ani 6,3 6,2 6,2 6,2 6,2 6,2 6,1 6,1 6,1 6,1 6,2 6,1 6,1
25-74 ani 4,9 4,9 4,8 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9

r - Date revizuite conform politicii de revizuire a datelor (vezi punctul 6 din Precizãri metodologice, pag. 3 din
Comunicatul de Presã Nr. 287 din 28 noiembrie 2014, ºomajul în luna octombrie 2014)
p - Date provizorii; urmeazã a fi revizuite la sfârºitul lunii februarie 2015 (vezi punctul 6 din Precizãri metodologice, pag. 3
din Comunicatul de Presã Nr. 287 din 28 noiembrie 2014, ºomajul în luna octombrie 2014).

38
 POPULAÞIA

Concepte fundamentale pentru înþelegerea fenomelor legate de populaþia unei þãri

Datele privind fenomenele demografice se obþin prin prelucrarea informaþiilor cuprinse în buletinele statistice de
nãscuþi-vii, decese, cãsãtorii ºi divorþuri întocmite de primãriile municipale, orãºeneºti ºi comunale, odatã cu înregistrarea
fenomenelor în actele de stare civilã.

Naºteri

o r þ ur i

De c se
Miºcarea
naturalã a

e
Di v

populaþiei

Cã sãtorii

39
Nãscut-viu este produsul concepþiei, expulzat
sau extras complet din corpul mamei,
independent de durata sarcinii ºi care dupã Decedatã este persoana cãreia i-au încetat
aceastã separare, prezintã un semn de viaþã definitiv funcþiile vitale dupã trecerea unui
(respiraþie, activitate cardiacã, pulsaþii ale timp oarecare de la naºtere.
cordonului ombilical sau contracþii musculare
dependente de voinþã).

Cãsãtoria reprezintã uniunea dintre un

Sporul natural reprezintã diferenþa dintre
numãrul nãscuþilor-vii ºi numãrul persoanelor
decedate, în perioada de referinþã.
bãrbat ºi o femeie, încheiatã în concordanþã
cu legislaþia þãrii, în scopul întemeierii unei
familii ºi din care rezultã drepturi ºi obligaþii
între cei doi soþi, precum ºi ale acestora faþã
de copii.

Divorþul reprezintã desfacerea unei cãsãtorii

încheiate legal, printr-o hotãrâre definitivã a
instanþei judecãtoreºti, a ofiþerului de stare civilã
sau a unui notar public. Datele se referã la
acþiunile de divorþ pentru care desfacerea
cãsãtoriei a fost admisã.

40
 Populaþia rezidentã la
data de
1 ianuarie /1 iulie

Populaþia rezidentã Reºedinþa obiºnuitã reprezintã În populaþia

la data de locul în care o persoanã îºi petrece rezidentã sunt incluse
1 ianuarie/1 iulie în mod obiºnuit perioada zilnicã de persoanele care au
cuprinde totalitatea odihnã, fãrã a þine seama de imigrat în România,
persoanelor (cetãþenie absenþele temporare pentru dar sunt excluse
românã, strãinã sau recreere, vacanþe, vizite la prieteni persoanele care au
fãrã cetãþenie) care au ºi rude, afaceri, tratamente emigrat din România.
reºedinþa obiºnuitã în medicale sau pelerinaj religios.
România, pentru o Reºedinþa obiºnuitã poate sã fie
perioadã de cel puþin aceeaºi cu domiciliul sau poate sã
12 luni. difere, în cazul persoanelor care
aleg sã-ºi stabileascã reºedinþa
obiºnuitã în altã localitate decât cea
de domiciliu din þarã sau
strãinãtate.

41
 E migraþia - reprezintã acþiunea
prin care o persoanã care a avut anterior
reºedinþa obiºnuitã pe teritoriul unei þãri
înceteazã sã mai aibã reºedinþa obiºnuitã
pe teritoriul þãrii în cauzã pentru o
perioadã care este sau se aºteaptã sã fie
de cel puþin 12 luni.

I migraþia - reprezintã acþiunea

prin care o persoanã îºi stabileºte
reºedinþa obiºnuitã pe teritoriul unei þãri
pentru o perioadã care este sau se
aºteaptã sã fie de cel puþin 12 luni,
dupã ce, în prealabil, a avut reºedinþa
obiºnuitã într-o altã þarã.

42
 De unde aflãm date despre populaþie?

Cele mai recente date despre populaþie pot fi aflate din comunicatele de presã. Cele mai importante comunicate de
presã sunt:
– Populaþia rezidentã la 1 ianuarie (anual);
– Miºcarea naturalã a populaþiei (lunar).

Conform Comunicatului de presã Nr. 155 din 30 iunie 2014, populaþia rezidentã la 1 ianuarie 2014 a fost de
19 942 642 persoane, în scãdere cu 0,4% faþã de 1 ianuarie 2013. Cauza principalã a acestei scãderi o reprezintã sporul
natural negativ (-70 812 persoane).

Structura pe sexe a populaþiei se prezintã astfel:

– populaþia masculinã a fost de 9 738 445 reprezentând 48,8% din populaþia þãrii, situaþie identicã cu cea
de la 1 ianuarie 2013;
– în comparaþie cu 1 ianuarie 2013, numãrul populaþiei a scãzut atât pentru persoanele de sex masculin,
cât ºi pentru cele de sex feminin.
De asemenea, structura populaþiei pe grupe de vârstã este urmãtoarea:

%
100
90 15,5 16,3 14,7
80 11,4 12,1 10,9
70
60 0 -14 ani
50 56,6 58,0 55,1
40 15 -24 ani
30
20 25 -64 ani
10
16,5 13,6 19,3 65 ani ºi peste
0
Total Masculin Feminin

43
 Populaþia dupã domiciliu – un nou concept statistic

Populaþia dupã domiciliu

la 1 ianuarie / 1 iulie

Populaþia dupã
domiciliu reprezintã Domiciliul persoanei este adresa În stabilirea
numãrul persoanelor cu la care aceasta declarã cã are numãrului populaþiei
cetãþenie românã ºi locuinþa principalã, trecutã în dupã domiciliu nu se
domiciliu pe teritoriul cartea de identitate, aºa cum este þine cont de reºedinþã,
României, delimitat luatã în evidenþa organelor de perioada ºi/sau
dupã criterii administrative ale statului. de motivul absenþei
administrativ-teritoriale. de la domiciliu.

44
 De ce este
z Pentru cã este singura informaþie referitoare la numãrul de
nevoie sã locuitor “de jure” ai României, în sensul populaþiei de
calculãm cetãþenie românã cu domiciliul în România la un moment
populaþia dupã dat (1 ianuarie/1 iulie).
domiciliu?

z asigurarea informaþiilor pânã la nivel de localitate (municipiu, oraº, comunã)

pentru strategii ºi politici naþionale din domeniul administrativ, economic, social;
Care este z ierarhizarea localitãþilor pe ranguri/categorii;
utilitatea z asigurarea criteriilor de stabilire a taxelor ºi impozitelor;
calculãrii z stabilirea numãrului maxim al posturilor din aparatul de specialitate al
populaþie dupã primarului, aparatul de specialitate al consiliului judeþean, precum ºi din
domiciliu? instituþiile publice locale înfiinþate prin hotãrâri ale autoritãþilor deliberative,
corespunzãtor fiecãrei unitãþi / subdiviziuni administrativ-teritoriale;
z echilibrarea bugetelor locale ale unitãþilor administrativ-teritoriale.

45
 Populaþia rezidentã
Criteriul
reºedinþã/domiciliu Reºedinþã (obiºnuitã)
Prag 12 luni ºi peste Da
Criteriul cetãþeniei Nu
Nivel de detaliere Pânã la nivel de judeþ
Disponibilitate în baza Serii anuale începand
de date online TEMPO cu 2002 cu menþiunea ca
dezagregarea la nivel de
judeþe este, conform cerinþelor
europene, disponibilã numai
din anul 2012
Scop European pentru comparaþii
internaþionale, conform
regulamentelor europene:
z Regulamentul nr. 1260/2013 al
Parlamentului European ºi al
Consiliului privind statisticile
europene pe demografie
z Regulamentul nr. 205/2014 al Comisiei
de implementare a reg. nr. 1260/2013
privind statisticile europene pe
demografie referitor la defalcare
date, termene, revizuiri de date
46
Populaþia dupã domiciliu
Domiciliu
Nu
Da
Pânã la nivel de localitate
(municipiu, oraº, comunã)
Se vor încãrca treptat
matrici cu serii semestriale
calculate începând
cu anul 1992
Naþional, conform cerinþelor impuse
de legislaþia naþionalã, în special de:
z Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele
publice locale, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare;
z OUG nr. 63/2010 pentru modificarea
ºi completarea Legii nr. 273/2006 privind
finanþele publice locale, precum ºi
pentru stabilirea unor mãsuri financiare
z Hotãrârea nr. 410/1991 privind
stabilirea categoriei judeþelor,
municipiilor ºi oraºelor
 SISTEMUL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALÃ
Sãrãcia este un fenomen socio-economic care s-a manifestat ºi se manifestã în toate societãþile ºi în toate timpurile,
într-o mãsurã mai mare sau mai micã, sub influenþa unei largi varietãþi de factori. S-ar putea spune cã sãrãcia nu dispare în
totalitate niciodatã, dar ea poate fi atenuatã prin mãsuri aplicate conºtient. De aceea, fenomenul trebuie cunoscut, înþeles,
mãsurat ºi monitorizat. În procesul de studiere ºi evaluare a sãrãciei, dar ºi pentru elaborarea mãsurilor de combaterea ei,
sunt necesare instrumente specifice. Între aceste instrumente un loc de primã importanþã îl au indicatorii statistici ºi
metodele statistice de caracterizare a mãrimii, structurii ºi dinamicii sãrãciei. De aceea, necesitatea realizãrii unui ansamblu
închegat de indicatori, care sã caracterizeze într-un mod complex diferitele faþete ale sãrãciei, excluziunii sau incluziunii
sociale nu poate fi ignoratã.

Setul naþional de indicatori de incluziune socialã

Sistemul, denumit “Setul naþional de indicatori de incluziune socialã”, are menirea sã asigure caracterizarea amplã
a problemei sãrãciei in România, prin crearea unui fond de date statistice astfel conceput încât sã rãspundã celor mai
importante cerinþe de informare ºi cercetare, de fundamentare a programelor naþionale de combatere a sãrãciei, precum
ºi de realizare a diferitelor comparaþii internaþionale. Sistemul cuprinde mai multe tipuri de indicatori:

Indicatori primari - un numãr restrâns
de indicatori de bazã, care acoperã toate
domeniile importante în dimensionarea
excluziunii sociale
Indicatorii secundari -
completeazã imaginea descrisã de
indicatorii primari
Indicatorii terþiari - indicatori
specifici la nivel naþional care sã ajute
la interpretarea indicatorilor primari ºi
secundari
Sãrãcia este situaþia în care se aflã acei oameni ale
cãror venituri sunt atât de scãzute încât le este imposibilã
atingerea unui standard de viaþã considerat
ca fiind acceptabil în societatea în care trãiesc.
Aceºtia se confruntã cu dezavantaje multiple legate de:
ºomaj, venituri mici, condiþii de locuit precare, îngrijirea
inadecvatã a sãnãtãþii ºi bariere în accesul la învãþãmânt,
culturã, sport, petrecerea timpului liber. Unul dintre
cei mai importanþi indicatori de incluziune socialã este
Rata sãrãciei relative (folositã în special pentru
comparaþii internaþionale). Pentru a înþelege acest
indicator, este necesar sã clarificãm conceptele
venit disponibil pe adult echivalent ºi prag de
sãrãcie.

47
Conform Eurostat 1 venit ul disponibil pe adult echivalent se calculeazã astfel:

Calculul z se însumeazã toate veniturile membrilor gospodãriei (salarii,

venitului ajutoare sociale, venituri din vânzãri, venituri din pensii, etc.)
disponibil z din suma calculatã la punctul precedent se scad taxele ºi
contribuþiile plãtite

z fiecare persoanã din gospodãrie este echivalatã cu un adult,

Calculul utilizând urmãtoarea scalã: 1-primul adult; 0,5-pentru fiecare
numãrului de persoanã cu vârsta de 14 ani ºi peste altele decât primul adult;
persoane din 0,3-fiecare persoanã sub 14 ani.
gospodãrie z se însumeazã valorile reprezentând persoane adult echivalate,
obþinute la punctul anterior

Venitul
disponibil z Venitul disponibil pe adult echivalent = Venitul disponibil /
pe adult numãrul de persoane din gospodãrie (adult echivalent)
echivalent

1) http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary: Equivalised_disposable_income.

48
Venitul disponibil pe adult echivalent – exemplu de calcul.

Salariu net:
1500 lei Salariu net:
1500 lei

Venitul total
Alocaþie: Alocaþie:
42 lei, 42 lei, disponibil = 3084 lei
10 ani 8 ani

numãr de persoane
- adult echivalent =
1+0,5+2 x 0,3 = 2,1

Venit disponibil
pe adult echivalent =
3084/2,1 = 1468.57 lei

49
 Mediana
veniturilor Pragul de
disponibile 60%
sãrãcie
pe adult
echivalent

Numãrul Rata sãrãciei

persoanelor Populaþie
relative
sãrace

orice persoanã
Persoanã cu un venit
sãracã sub pragul de
sãrãcie

50
De unde aflãm date despre incluziunea socialã?

Publicaþia: DIMENSIUNI ALE INCLUZIUNII SOCIALE ÎN ROMÂNIA

Conþinutul publicaþiei:
z Publicaþia prezintã principalele aspecte referitoare la sãrãcie,
inegalitatea distribuþiei veniturilor ºi excluziune/ incluziune socialã
în România;
z Este realizatã pe baza sistemului de indicatori de incluziune socialã
armonizat la nivel european.

Periodicitate: anualã
Suport: hârtie ºi CD
Pentru mai multe detalii despre aceastã publicaþie, ca ºi despre alte
publicaþii ale Institutului Naþional de Statisticã, puteþi consulta
Catalogul publicaþiilor pentru anul 2015, disponibil pe site-ul INS.

51