Strategia de Dezvoltare A Raionului Orhei 2016 2020 PDF

Consiliul Raional ORHEI
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE INTEGRATĂ
A RAIONULUI ORHEI,
2016-2020
[STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]
ECHIPA DE CONSULTANŢI INCE ŞI INSPIRO CONSULTING
1. Alexandru Stratan – doctor habilitat, director INCE

2. Dumitru Stratan – expert planificare strategică şi dezvoltare regională, Manager de
Proiect, Inspiro Consulting
3. Olga Penina – cercetător ştiinţific, doctor
4. Anatolie Ignat – cercetător ştiinţific, doctor
5. Tatiana Colesnicova – cercetător ştiinţific, doctor
6. Viorica Popa – cercetător ştiinţific
7. Alina Ceban – cercetător ştiinţific
8. Simion Berzoi – expert
GRUPUL DE LUCRU
1. Tudor Golub – Preşedintele raionului Orhei

2. Ilie Rabii – vicepreşedintele raionului Orhei
3. Sergiu Miron – vicepreşedintele raionului Orhei
4. Dorin Zghibarţa – vicepreşedintele raionului Orhei
5. Igor Grigoriev – viceprimarul oraşului Orhei
6. Sergiu Muravschi – consilier raional
7. Margareta Chirilovici – specialist principal, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor
8. Sergiu Caraman – secretar, Consiliul Raional Orhei
9. Alexandru Malai – şef, Secţia Administraţie Publică
10. Galina Colun – şef, Direcţia Finanţe
11. Diana Croitoru – şef interimar, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor
12. Elena Boguș – specialist superior, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor
13. Gheorghe Guriuc – şef, Secţia Cultură
14. Stepanida Prisacari – şef interimar, Direcţia Învățămînt, Tineret şi Sport
15. Anatol Iaţişin – şef, Secţia Agricultură şi Alimentaţie
16. Gheorghe Ştirbu – şef, Secţia Construcţii, Gospodărie Comunală şi Drumuri
17. Ion Racu – şef, Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei
18. Elena Palanciuc – director, IMSP Spitalul Raional Orhei
19. Vasile Guştiuc – medic şef, Centrul de Sănătate Publică
20. Ştefan Mihalaş – şef, Inspecţia Ecologică Orhei
21. Natalia Lungu – şef adjunct Direcţia de Statistică
22. Viorel Timuş – director, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă
23. Liuba Bradu – specialist principal, Secţia Economie şi Atragerea Investiţiilor
24. Mihai Sorocean – director, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei
25. Vasile Negara – şef, Serviciul Relaţii Funciare şi Cadastru
26. Mihai Chiper – Societatea pe Acțiuni ”Regia Apă Canal” Orhei
27. Ion Rotaru – specialist superior, Secţia Construcţii, Gospodărie Comunală și Drumuri
28. Mihai Curchi – AO ”ACSA”
2
CUPRINS
AUDITUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI ORHEI .............................................................................................. 9
1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A RAIONULUI ORHEI .............................................................................................. 10
1.2. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ..............................................................................................................13
1.2.1. Metodologia de evaluare a capacităţii administrtive.......................................................................................... 14
1.3. FINANŢELE PUBLICE LOCALE ......................................................................................................................19
1.3.1. Finanţele publice locale ................................................................................................................................................... 20
1.4. CAPITALUL UMAN ............................................................................................................................................32
1.4.1. Profilul demografic al raionului Orhei ...................................................................................................................... 33

1.4.2. Forţa de muncă a raionului ............................................................................................................................................ 43
1.5. INFRASTRUCTURA FIZICĂ ŞI TEHNICO-EDILITARĂ ............................................................................57
1.5.1. Infrastructura drumurilor şi serviciile de transport .......................................................................................... 58

1.5.2. Infrastructura energetică şi managementul eficienţei energetice................................................................ 62
1.5.3. Reţelele de furnizare a apei potabile şi canalizare în raionul orhei ............................................................. 65
1.6. SERVICII PUBLICE ............................................................................................................................................87
1.6.1. Infrastructura de protecţie socială şi asistenţă medicală ................................................................................. 88
1.7. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ..................................................................................................................... 131
1.7.1. Mediul de afaceri............................................................................................................................................................... 132

1.7.2. Industria ................................................................................................................................................................................ 151
1.7.3. Agrucultura ......................................................................................................................................................................... 156
1.7.4. Investiţiile şi procesul investiţional ......................................................................................................................... 167
1.8. MEDIUL ............................................................................................................................................................. 175
1.8.1. Mediul .................................................................................................................................................................................... 176

1.8.2. Salubrizarea publică ........................................................................................................................................................ 179
1.9. TURISMUL........................................................................................................................................................ 185
1.9.1. Potenţialul turistic al raionului Orhei ...................................................................................................................... 186
1.10. CULTURĂ, TINERET ŞI SPORT .................................................................................................................. 198
1.10.1. Domeniul cultural ............................................................................................................................................................. 199

1.10.2. Domeniul tineret ............................................................................................................................................................... 212
1.10.3. Domeniul sportiv .............................................................................................................................................................. 216
PLANUL DE OBIECTIVE STRATEGICE .................................................................................................................... 220
PLANUL INDICATORILOR DE MONITORIZARE .................................................................................................................... 292
3
LISTA TABELELOR
TABELUL 1. SUPRAFAŢA RAIONULUI ORHEI .................................................................................................................................................... 11

TABELUL 2. POPULAŢIA RAIONULUI ORHEI ..................................................................................................................................................... 11
TABELUL 3. EVOLUŢIA BUGETULUI RAIONULUI ORHEI ŞI A COMPONENTELOR SALE ÎN PERIOADA 2010-2014 ...... 24
TABELUL 4. EVOLUŢIA TRANSFERURILOR RAIONULUI ORHEI ŞI A COMPONENTELOR SALE ÎN PERIOADA 2010-
2014 ........................................................................................................................................................................................................................................ 25
TABELUL 5. EVOLUŢIA CHELTUIELILOR BUGETULUI RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2014 ................................ 27
TABELUL 6. EVOLUŢIA CHELTUIELILOR BUGETULUI RAIONULUI, % ................................................................................................. 29
TABELUL 7. VALORILE SPERANŢEI DE VIAŢĂ LA NAŞTERE ŞI VÂRSTELE 15, 45 ŞI 60 DE ANI ÎN RAIONUL ORHEI,
ANII 2007-2014 (ÎN ANI).............................................................................................................................................................................................. 35
TABELUL 8. VALORILE RATEI STANDARDIZATE ALE MORTALITĂŢII PRIN CELE ŞAPTE CAUZE MAJORE DE DECES ÎN
PROFIL REGIONAL ŞI LA NIVEL REPUBLICAN, LA 100 MII DIN POPULAŢIE-STANDARD .......................................................... 37
TABELUL 9. MIGRAŢIA EXTERNĂ: NUMĂRUL TOTAL AL CETĂŢENILOR RM DIN R. ORHEI, CARE SE AFLĂ PESTE
HOTARELE ŢĂRII LA ÎNCEPUTUL ANILOR 2009-2014, AMBELE SEXE ................................................................................................ 38
TABELUL 10. PROGNOZA DEMOGRAFICĂ A EFECTIVULUI POPULAŢIEI STABILE (DE JURE) A RAIONULUI ORHEI,
ANII 2015-2060 (LA MIJLOCUL ANILOR), AMBELE SEXE ............................................................................................................................ 39
TABELUL 11. EVOLUŢIA SALARIAL MEDIU LUNAR BRUT DUPĂ GEN, ÎN ANII 2011-2013, LEI .............................................. 44
TABELUL 12. NUMĂRUL SALARIAŢILOR ŞI SALARIUL MEDIU LUNAR PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI ECONOMICE, ÎN
RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2011-2012 ....................................................................................................................................................... 45
TABELUL 13. REPARTIZAREA POPULAŢIEI RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2014 ..................................................... 46
TABELUL 14. PONDEREA ŞOMERILOR ANGAJAŢI ÎN CÎMPUL MUNCII DE CĂTRE AOFM ORHEI ÎN ANII 2009-2014.. 47
TABELUL 15. EVOLUŢIA ŞI REPARTIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ÎN RAIONUL ORHEI, 2009-2014.............................. 47
TABELUL 16. REPARTIZAREA ŞOMERILOR CONFORM DURATEI AFLĂRII ÎN ŞOMAJ .................................................................. 49
TABELUL 17. EVOLUŢIA ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI POTRIVIT NIVELULUI DE INSTRUIRE, ÎN RAIONUL ORHEI,
2010-2014, PERSOANE.................................................................................................................................................................................................. 50
TABELUL 18. NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI ÎN CÎMPUL MUNCII PE GRUPE DE VÎRSTĂ ÎN ORHEI, ANII 2009-
2014 ........................................................................................................................................................................................................................................ 50
TABELUL 19. STRUCTURA ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI CONFORM DOMENIILOR DE ACTIVITATE, ÎN RAIONUL ORHEI
2009-2014 ............................................................................................................................................................................................................................ 51
TABELUL 20. ADMINISTRAREA LOCURILOR DE MUNCĂ LIBERE ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2009-2014 ...... 52
TABELUL 21. INDICATORI PRIVIND MĂSURILE ACTIVE DE STIMULARE A OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ ÎN RAIONUL
ORHEI, 2009-2014 ........................................................................................................................................................................................................... 52
TABELUL 22. DATE PRIVIND STAREA DRUMURILOR NAŢIONALE ŞI LOCALE ÎN R. ORHEI ..................................................... 58
TABELUL 23. STAREA TEHNICĂ A ÎMBRĂCĂMINTEI RUTIERE ÎN R. ORHEI ÎN ANUL 2008 ..................................................... 60
TABELUL 24. LUNGIMEA ŞI COSTUL REABILITĂRII DRUMURILOR CONFORM STUDIULUI DE FEZABILITATE ASUPRA
DRUMURILOR DIN R. ORHEI ....................................................................................................................................................................................... 61
TABELUL 25. DATE GENERALE PRIVIND RAIONUL ORHEI ........................................................................................................................ 65
TABELUL 26. SUMAR AL RESURSELOR DE APĂ DISPONIBILE PENTRU RDC.................................................................................... 67
TABELUL 27. PARAMETRII CHIMICI....................................................................................................................................................................... 69
TABELUL 28. INFORMAŢIE GENERALĂ A SISTEMULUI DE APEDUCT EXISTENT ........................................................................... 70
TABELUL 29.CONSUMUL MEDIU LUNAR DE APĂ ............................................................................................................................................ 71
TABELUL 30. LISTA PROIECTELOR FINANŢATE DIN SURSELE FEN PENTRU ANII 2013-2015 .............................................. 75
TABELUL 31. PROIECTE FINANŢATE DIN SURSELE INSTITUŢIILOR INTERNAŢIONALE .......................................................... 76
TABELUL 32. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ ................................................................................................................................................ 79
TABELUL 33 INDICATORI DE PERFORMANŢĂ ................................................................................................................................................. 80
TABELUL 34. PENSIONARII ŞI BENEFICIARII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ (LA ÎNCEPUTUL ANULUI)....................................... 89
TABELUL 35. COMPENSAREA CHELTUIELILOR PENTRU DESERVIREA CU TRANSPORT A PERSOANELOR CU
DIZABILITĂȚI ALE APARATULUI LOCOMOTOR .............................................................................................................................................. 90
TABELUL 36. PENTRU BENEFICIARI: ................................................................................................................................................................... 91
TABELUL 37. REPARTIZAREA BENEFICIARILOR MIJLOACELOR ORTOPEDICE .............................................................................. 92
TABELUL 38. INFRASTRUCTURA ASISTENŢEI SOCIALE A RAIONULUI ORHEI ................................................................................ 92
TABELUL 39. STAREA FAMILIILOR CU COPII ÎN SITUAŢIE DE RISC ÎN ANUL 2014, 0-5 ANI.................................................... 93
TABELUL 40. MORTALITATEA POPULAŢIEI ÎN RAIONUL ORHEI, PERS............................................................................................102
TABELUL 41. STRUCTURA MORTALITĂŢII GENERALE DUPĂ PRINCIPALELE CAUZE DE DECES (ÎN %).........................102
4
TABELUL 42. STRUCTURA MORTALITĂŢII POPULAŢIEI ÎN VÎRSTA APTĂ DE MUNCĂ .............................................................103

TABELUL 43. PREVALENŢA GENERALĂ A POPULAŢIEI (LA 10 MII LOCUITORI DE VÎRSTĂ RESPECTIVĂ), PERS. .....103
TABELUL 44. PREVALENŢA ŞI INCIDENŢA UNOR BOLI INFECŢIOASE „SOCIAL DETERMINATE” (LA 100 MII
LOCUITORI) .......................................................................................................................................................................................................................104
TABELUL 45. REŢEAUA INSTITUŢIILOR MEDICO-SANITARE ÎN RAIONUL ORHEI......................................................................105
TABELUL 46. ACTIVITATEA DE STAŢIONAR....................................................................................................................................................106
TABELUL 47. ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ ............................................................................................................................................107
TABELUL 48. COMPLETAREA INSTITUŢIILOR MEDICO-SANITARE CU MEDICI, % .....................................................................108
TABELUL 49. CADRELE MEDICALE .......................................................................................................................................................................108
TABELUL 50. ASISTENŢA STOMATOLOGICĂ ...................................................................................................................................................109
TABELUL 51. OPTIMIZAREA INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2014 .........115
TABELUL 52. PRINCIPALII INDICATORI AI INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT DIN RAIONUL ORHEI, ÎN ANUL 2014116
TABELUL 53. PRINCIPALII INDICATORI AI INSTITUŢIILE PREŞCOLAR DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-
2014 ......................................................................................................................................................................................................................................117
TABELUL 54. EVOLUŢIA COPIILOR ÎN CADRUL INSTITUŢIILOR PREŞCOLARE DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA
2008-2014 ..........................................................................................................................................................................................................................117
TABELUL 55. PRINCIPALII INDICATORI AI INSTITUŢIILOR PREUNIVERSITARE DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA
2009-2015 ..........................................................................................................................................................................................................................118
TABELUL 56. STRUCTURA CADRELOR DIDACTICE ÎN INSTITUŢIILE PREUNIVERSITARE DIN RAIONUL ORHEI, ÎN
PERIOADA 2011-2014 .................................................................................................................................................................................................120
TABELUL 57.STRUCTURA CADRELOR DIDACTICE ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂȚĂMÎNT PRIMAR ŞI SECUNDAR
GENERAL DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2014-2015......................................................................................................................120
TABELUL 58. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE ABSOLVENŢI DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL PREUNIVERSITAR DIN RAIONUL
ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2012 ..........................................................................................................................................................................121
TABELUL 59. REPARTIZAREA ŞCOLILOR, GIMNAZIILOR, LICEELOR, DUPĂ LIMBA DE STUDII ............................................121
TABELUL 60. ABANDONUL ŞCOLAR ÎN RAIONUL ORHEI, 2009-2014 ...............................................................................................122
TABELUL 61. DINAMICA INDICATORILOR PRINCIPALI A ÎNVĂȚĂMÎNTULUI SECUNDAR PROFESIONAL DIN RAIONUL
ORHEI, 2010-2015 .........................................................................................................................................................................................................124
TABELUL 62. DINAMICA INDICATORILOR PRINCIPALI A COLEGIILOR DIN RAIONUL ORHEI, 2010-2015.....................124
TABELUL 63. ASIGURAREA CU CALCULATOARE ÎN RAIONUL ORHEI ................................................................................................125
TABELUL 64. STRUCTURA AGENŢILOR ECONOMICI ACTIVI ÎN RAIONUL ORHEI DUPĂ DIMENSIUNI, UNITĂŢI ........133
TABELUL 65. EVOLUŢIA INTENSITĂŢII ANTREPRENORIALE ÎN PERIOADA 2008-2013 ÎN RAIONUL ORHEI, MUN.
CHIŞINĂU ŞI PE ŢARĂ, UNITĂŢI .............................................................................................................................................................................135
TABELUL 66. INDUSTRIA RAIONULUI ORHEI PE NUMĂR DE COMPANII, NUMĂR MEDIU DE SALARIAŢI ŞI VENITUL
DIN VÎNZĂRI......................................................................................................................................................................................................................152
TABELUL 67. EVOLUŢIA INDICATORILOR PRINCIPALI AI ACTIVITĂŢII INVESTIŢIONALE ÎN IANUARIE-DECEMBRIE
ANUL 2014 PE ELEMENTE DE STRUCTURĂ TEHNOLOGICĂ ...................................................................................................................167
TABELUL 68. STRUCTURA INVESTIŢIILOR ÎN ACTIVE MATERIALE PE TERMEN LUNG PE FORME DE PROPRIETATE
ÎN IANUARIE-DECEMBRIE 2014 .............................................................................................................................................................................168
TABELUL 69. STRUCTURA INVESTIŢIILOR ÎN ACTIVE MATERIALE PE TERMEN LUNG PE SURSE DE FINANŢARE ..169
TABELUL 70. STRUCTURA INVESTIŢIILOR ÎN ACTIVE MATERIALE PE TERMEN LUNG PE TIPURI DE MIJLOACE FIXE
..................................................................................................................................................................................................................................................170
TABELUL 71. ACTIVITĂŢILE ÎM SCL ORHEI......................................................................................................................................................180
TABELUL 72. UNITĂȚILE TURISTICE CU PROFIL HOTELIER ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ DIN RAIONUL ORHEI...194
TABELUL 73. INSTITUŢII CULTURALE ALE RAIONULUI ORHEI ............................................................................................................199
TABELUL 74. STAREA TEHNICĂ A INSTITUŢIILOR DE CULTURĂ ALE RAIONULUI ORHEI ÎN ANUL 2014 .....................200
TABELUL 75. FORMAŢII DE CREAŢIE ARTISTICĂ ÎN FUNCŢIE DE GENUL DE ACTIVITATE, 2014 ......................................201
TABELUL 76. STAREA TEHNICĂ A BIBLIOTECILOR DIN RAIONULUI ORHEI ÎN ANUL 2014 ..................................................205
TABELUL 77. EVOLUŢIA VIZITELOR ÎN BIBLIOTECILE DIN RAIONULUI ORHEI ...........................................................................206
TABELUL 78. DOTĂRILE REŢELEI DE BIBLIOTECI DIN RAIONUL ORHEI, ÎN ANUL 2014 ........................................................207
TABELUL 79. MODUL DE ACTIVITATE A BIBLIOTECILOR DIN RAIONUL ORHEI, ÎN ANUL 2014 .........................................208
5
LISTA FIGURILOR
FIGURA 1. CALIFICAREA RESURSELOR UMANE.............................................................................................................................................. 16

FIGURA 2. EVOLUŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR BUGETULUI RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2014
.................................................................................................................................................................................................................................................... 22
FIGURA 3. VENITURILE BUGETULUI RAIONULUI ORHEI, ÎN ANUL 2014, ......................................................................................... 23
FIGURA 4. DINAMICA STRUCTURII PRINCIPALELOR COMPONENTE ALE VENITURILOR BUGETULUI LOCAL, %
FIGURA 5. DINAMICA CHELTUIELILOR TOTALE ALE RAIONULUI ORHEI, ÎN PERIOADA 2010-2014 ............................... 27
FIGURA 6. DINAMICA VENITURILOR APROBATE PENTRU ANUL 2015 ŞI CHELTUIELILOR BUGETELOR LOCALE ÎN
ANUL 2014 ALE RAIONULUI ORHEI ....................................................................................................................................................................... 28
FIGURA 7. DINAMICA EFECTIVULUI POPULAŢIEI PREZENTE A RAIONULUI ORHEI, ANII 2008-2015 (MII PERSOANE)
.................................................................................................................................................................................................................................................... 33
FIGURA 8. DINAMICA EFECTIVULUI POPULAŢIEI PREZENTE A RAIONULUI ORHEI PE MEDII, ANII 2008-2015 (MII
PERSOANE).......................................................................................................................................................................................................................... 33
FIGURA 9. DINAMICA NUMĂRULUI DE NAŞTERI, DECESE ŞI A SPORULUI NATURAL ÎN RAIONUL ORHEI ..................... 34
FIGURA 10. RATELE SPECIFICE DE FERTILITATE ÎN RAIONUL ORHEI (NĂSCUŢI-VII LA O 1000 DE FEMEI DE VÎRSTA
RESPECTIVĂ) ...................................................................................................................................................................................................................... 35
FIGURA 11. STRUCTURA RATEI STANDARDIZATE A MORTALITĂŢII PE CAUZE DE DECES ÎN RAIONUL ORHEI,
AMBELE SEXE, ANII 2008 ŞI 2013 (%) .................................................................................................................................................................. 36
FIGURA 12. SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE ÎN PROFIL REGIONAL, ANUL 2012, AMBELE SEXE .................................. 36
FIGURA 13. RATA STANDARDIZATĂ A MORTALITĂŢII PRIN BOLI ALE APARATULUI CIRCULATOR ÎN PROFIL
REGIONAL, AMBELE SEXE ........................................................................................................................................................................................... 37
FIGURA 14. RATA STANDARDIZATĂ A MORTALITĂŢII PROVOCATE DE BOLILE APARATULUI DIGESTIV ÎN PROFIL
REGIONAL, AMBELE SEXE ........................................................................................................................................................................................... 38
FIGURA 15. STRUCTURA PE VÂRSTE ŞI SEXE A MIGRANŢILOR EXTERNI ÎN RAIONUL ORHEI (%) .................................... 39
FIGURA 16. PROGNOZA STRUCTURII PE VÂRSTE A POPULAŢIEI STABILE A RAIONULUI ORHEI, ANII 2015-2060 (%)
.................................................................................................................................................................................................................................................... 40
FIGURA 17. PROGNOZA PONDERII POPULAŢIEI VÂRSTNICE (60 DE ANI ŞI MAI MULT) ŞI A RAPORTULUI DE
DEPENDENŢĂ DE VÎRSTĂ (RDV), AMBELE SEXE, RAIONUL ORHEI, ANII 2015-2060 .................................................................. 41
FIGURA 18. GRADUL DE OCUPARE A POPULAŢIEI DIN RAIONUL ORHEI ÎN ANUL 2014 ........................................................... 43
FIGURA 19. EVOLUŢIA SALARIULUI MEDIU LUNAR BRUT AL UNUI LUCRĂTOR ÎN ECONOMIE, 2011-2013, LEI ......... 44
FIGURA 20. CÂŞTIGUL SALARIULUI DUPĂ FORMA DE PROPRIETATE ÎN RAIONUL ORHEI ÎN ANII 2011-2013, LEI... 46
FIGURA 21. PONDEREA ŞOMERILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI URBAN, ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2009-
2014,% ................................................................................................................................................................................................................................... 49
FIGURA 22. EVOLUȚIA PARCURSULUI DE MĂRFURI, R. ORHEI ............................................................................................................... 59
FIGURA 23. EVOLUȚIA TRANSPORTULUI DE PASAGERI ............................................................................................................................. 60
FIGURA 24. RESURSELE PRINCIPALE DE APĂ SUBTERANĂ EXPLORATE ÎN RDC .......................................................................... 68
FIGURA 25. RATA DE ACOPERIRE A SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN R-NUL ORHEI.............................................. 68
FIGURA 26. RATA DE ACOPERIRE A SERVICIILOR DE CANALIZARE ÎN R-NUL ORHEI ................................................................ 72
FIGURA 27. LUNGIMEA REŢELELOR DE APĂ ŞI DE CANALIZARE URBANE EXISTENTE............................................................. 73
FIGURA 28. CONSUMUL COMPARATIV SPECIFIC DE APĂ ÎN ZONELE URBANE DIN RDC .......................................................... 73
FIGURA 29. CONSUMUL SPECIFIC DE ENERGIE PENTRU SERVICIILE DE APĂ ŞI DE CANALIZARE, KWH/M3 ............... 74
FIGURA 30. AMPLASAREA ZONELOR CU POTENŢIAL DE GRUPARE A SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI
CANALIZARE ....................................................................................................................................................................................................................... 78
FIGURA 31. EVOLUŢIA CADRELOR DIDACTICE DUPĂ VÎRSTĂ - ÎNVĂȚĂMÎNTUL PREŞCOLAR DIN RAIONUL ORHEI, ÎN
PERIOADA 2010-2015 .................................................................................................................................................................................................118
FIGURA 32. EVOLUŢIA POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI INSTITUŢIILE DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL PREUNIVERSITAR ÎN RAIONUL
ORHEI, ÎN PERIOADA 2008-2015 ..........................................................................................................................................................................119
FIGURA 33. STRUCTURA CADRELOR DIDACTICE ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂȚĂMÎNT PRIMAR ŞI SECUNDAR GENERAL
DIN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA 2011-2013 ............................................................................................................................................120
FIGURA 34. STRUCTURA AGENŢILOR ECONOMICI LA 31 DECEMBRIE 2014 ÎN RAIONUL ORHEI ......................................133
FIGURA 35. DINAMICA AGENŢILOR ECONOMICI ACTIVI ÎN 2009-2014 ÎN RAIONUL ORHEI, % FAŢĂ DE ANUL
PRECEDENT ......................................................................................................................................................................................................................134
FIGURA 36. STRUCTURA AGENȚILOR ECONOMICI PE DOMENII DE ACTIVITATE, 2013, % ..................................................135
FIGURA 37.STRUCTURA COMPANIILOR PE GENURI ȘI DIMENSIUNI, 2013, % ..............................................................................136
6
FIGURA 38. DISTRIBUȚIA FORȚEI DE MUNCĂ A RAIONULUI DE GENURI DE ACTIVITATE, 2013, % ...............................137
FIGURA 39. STRUCTURA ȘI DINAMICA VENITULUI DIN VÂNZĂRI AL R. ORHEI, MII LEI..........................................................138
FIGURA 40. MATRICEA VENITULUI DIN VÎNZĂRI PER AGENT ŞI A VENITULUI DIN VÎNZĂRI PER ANGAJAT PE
GENURI DE ACTIVITATE ÎN 2013 ..........................................................................................................................................................................139
FIGURA 41. RATA DE INCIDENȚĂ A PROFITULUI PE REGIUNI, % .......................................................................................................140
FIGURA 42. REZULTATUL FINANCIAR PÂNĂ LA IMPOZI-TARE PENTRU R. ORHEI, REGIUNEA CENTRALĂ, LA NIVEL
DE ȚARĂ, MLN. LEI ........................................................................................................................................................................................................141
FIGURA 43. REZULTATUL FINANCIAR PÂNĂ LA IMPOZITARE ÎN RAIONUL ORHEI, MLN. LEI.............................................141
FIGURA 44. CONTRIBUȚIA RAIOANELOR REGIUNII CENTRALE ÎN PROFITUL PÎNĂ LA IMPOZITARE A RDC, MLN. LEI
..................................................................................................................................................................................................................................................141
FIGURA 45. CONTRIBUȚIA LA PROFITUL PÂNĂ LA IMPOZITARE A COMPANIILOR DUPĂ DIMENSIUNI, MLN. LEI ..142
FIGURA 46. STRUCTURA AGENȚILOR ECONOMICI PE DIMENSIUNI, % ...........................................................................................142
FIGURA 47. CONTRIBUȚIA COMPANIILOR LA FORMAREA PROFITULUI PÂNĂ LA IMPOZITARE PE DIMENSIUNI DE
COMPANII ...........................................................................................................................................................................................................................143
FIGURA 48. STRUCTURA SERVICIILOR DE PIAȚĂ PRESTATE POPULAȚIEI ÎN 2014 ÎN R. ORHEI, % .................................146
FIGURA 49. VOLUMUL PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ŞI COTA ACESTEIA ÎN VENITUL DIN VÎNZĂRI TOTAL AL
RAIONULUI ESTE ............................................................................................................................................................................................................151
FIGURA 50. EVOLUŢIA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII ÎN INDUSTRIA RAIONULUI ORHEI, 2006-2013, MII LEI/ANGAJAT
..................................................................................................................................................................................................................................................153
FIGURA 51. PRODUCTIVITATEA MUNCII ÎN RAIONUL ORHEI ŞI REGIUNEA CENTRALĂ, 2008-2013, MII
LEI/ANGAJAT....................................................................................................................................................................................................................154
FIGURA 52. COTELE ANGAJAŢILOR ÎN PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE, ÎN TOTALUL ANGAJAŢILOR LA
NIVEL DE RAION ŞI ŢARĂ, 2013, %.......................................................................................................................................................................154
FIGURA 53.SUPRAFEŢELE ÎNSĂMÂNŢATE LA PRINCIPALELE CULTURI AGRICOLE, HECTARE, 2009-2014................157
FIGURA 54. PRODUCŢIA AGRICOLA, TONE, 2009-2014 ............................................................................................................................158
FIGURA 56. SUPRAFEŢELE IRIGATE PE CULTURI, MII HA, 2009-2014 .............................................................................................158
FIGURA 56. UTILIZAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR MINERALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA, REGIUNILE NORD, CENTRU,
SUD ŞI RAIONUL ORHEI, KG/HA DE SEMĂNĂTURI, 2006-2013.............................................................................................................159
FIGURA 57. EFECTIVUL DE ANIMALE ÎN GOSPODĂRIILE RAIONULUI ORHEI, 2008-2014, CAPETE, FAMILII .............160
FIGURA 58. VOLUMUL GLOBAL AL PRODUCŢIEI ANIMALIERE ÎN R-L ORHEI, 2007-2012 ....................................................160
FIGURA 59. PRODUCTIVITATEA SECTORULUI ANIMALIER DIN RAIONUL ORHEI COMPARATIV CU VALORILE MEDII
PE ŢARĂ, 2009-2014 ....................................................................................................................................................................................................161
FIGURA 60. RAPORTUL ÎNTRE RECOLTELE MEDII LA 1 HECTAR ÎN RAIONUL ORHEI ŞI REPUBLICA MOLDOVA, 2013
..................................................................................................................................................................................................................................................162
FIGURA 61. TOPUL RAIOANELOR DIN REGIUNEA CENTRALĂ DUPĂ VOLUMUL NOMINAL AL INVESTIȚIILOR ÎN
2013, MLN. LEI .................................................................................................................................................................................................................167
FIGURA 62. DINAMICA INVESTIȚIILOR NOMINALE ÎN R. ORHEI, MLN. LEI ...................................................................................167
FIGURA 63. STRUCTURA INVESTIȚIILOR PE FORME DE PROPRIETATE ÎN RAION ȘI PE ȚARĂ, %....................................168
FIGURA 64. STRUCTURA INVESTIȚIILOR PE MIJLOACE FIXE PE REGIUNI 2013, %...................................................................170
FIGURA 65. VALOAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚIE-MONTAJ ȘI PONDEREA ÎN TOTAL INVESTIȚII ÎN R. ORHEI
..................................................................................................................................................................................................................................................171
FIGURA 66. TOPUL REGIONAL DUPĂ VOLUMUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚIE MONTAJ ÎN 2013, MLN. LEI .........171
FIGURA 67. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LOCURI ÎN SĂLILE DE SPECTACOLE ÎN RAIONUL ORHEI, MII ...........................201
FIGURA 68. EVOLUŢIA FONDULUI DE CARTE ÎN RAIONUL ORHEI ......................................................................................................206
FIGURA 69. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE TERENURI SPORTIVE ŞI SĂLI SPORTIVE ÎN RAIONUL ORHEI, ÎN PERIOADA
2005-2013 ..........................................................................................................................................................................................................................217
7
LISTA ABREVIERILOR
ADR – Agenţia de Dezvoltare Regională

AMP – Asistenţa Medicală Primară
AMU – Asistenţa Medicală de Urgenţă
ANOFM – Agenţia Ocupării Forţei de Muncă
APL – Administraţia Publică Locală
BIM – Biroul Internaţional al Muncii
BNS – Biroul Naţional de Statistică
CES – Cerinţe Educaţionale Speciale
CMF – Centrul Medicilor de Familie
CR – Consiliul Raional
CSP – Centrul de Sănătate Publică
DF – Direcția Finanțe
DGE – Direcția Generală Educație
HIV – Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficienţei Umane)
IAR – Incubatorul de afaceri Orhei
IMSP – Instituţia Medico-Sanitară Publică
IT – Tehnologii Informaţionale
ÎMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii
MAIA – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
MEC – Ministerul Economiei şi Comerţului
ONG – Organizaţie Neguvernamentală
OO – Organizaţie obştească
PPP – Parteneriat Public Privat
DR – Drum republican
RSC – Responsabilitate social-corporativă
SIDA – Sindromul Imunodeficienţei Dobândite
SA – Societate pe Acţiuni
SRL – Societate cu Răspundere Limitată
UAT – Unitate Administrativ-Teritorială
UE – Uniunea Europeană
TVA – Taxa pe Valoare Adăugată
8
AUDITUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI

ORHEI
9
Strategia de dezvoltare integrată
a raionului Orhei, 2016-2020
1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A RAIONULUI ORHEI

Auditul socio-economic al raionului Orhei
1.1. CARACTERISTICA GENERALĂ

A RAIONULUI ORHEI
10
Raionul Orhei cuprinde o zonă cu relief pitoresc, bogate tradiţii istorice și culturale, dar şi un
mare potenţial turistic.
Raionul Orhei este situat în partea centrală a Republicii Moldova şi are în componenţa sa 75
de localităţi, constituite în 38 de primării. Centrul administrativ al raionului este oraşul Orhei,
situat la 48 km spre nord de Chişinău, pe malul rîului Răut.
Raionul Orhei se învecinează cu raioanele Rezina, Teleneşti, Călăraşi, Străşeni, Criuleni şi
Dubăsari. Prin teritoriul raionului curg apele rîurilor Nistru, Răut – afluent al Nistrului,
Cogâlnic, Cula, Vatici – afluenţi ai Răutului.
Dezvoltarea raionului este influenţată de apropierea geografică faţă de capitală şi relaţiile
economice, sociale şi culturale intense, facilitate de rolul de nod rutier şi legătura directă cu
Bălţi, Soroca, Rezina, Rîbniţa, Străşeni, Călăraşi, Ungheni.
Suprafaţă
Tabelul 1. Suprafaţa raionului Orhei
Teritoriul raionului 122831 ha

inclusiv:
Terenuri arabile 58 223 ha
Păduri 24 677 ha
Imaşuri 13 570 ha
Terenuri ocupate cu apă 3 412 ha
Demografie
Tabelul 2. Populaţia raionului Orhei
Populaţia raionului (conform datelor statistice din 2013) 125 557 persoane
inclusiv:
Urbană 33464 persoane
Rurală 92093 persoane
Densitatea populaţiei (conform datelor statistice din 2012
102,4 persoane la 1 km2
Relieful
După răspîndirea geomorfologică, relieful terenurilor raionului este împărţit în următoarele

unităţi orografice mari:
1. Podişul Moldovei Centrale (Codru), partea de nord-est, reprezintă o combinaţie de

cumpene înguste în formă de creastă cu văi adînci şi largi, versanţii cărora sunt fragmentaţi
de depresiuni numite hârtoape.
Unitatea dată este brăzdată de rîuleţul Vatici şi Cula. În componenţa acesteia intră
următoarele sate şi comune: Peresecina, Teleşeu, Sămănanca, Donici, Selişte,
Isacova, Vatici, Morozeni, Puţintei, Clişova, Ghetlova.
11
2. Cîmpia ondulată a Moldovei de Nord este caracterizată prin forme domoale de relief,
fapt ce determină manifestarea relativă a procesului de eroziune a solurilor, avînd însă
altitudini absolute mai mici – 200-250 m, unde se încadrează valea rîului Răut care străbate
de la nord la sud şi rîuleţul Cogâlnic. În unitatea dată intră satele şi comunele Ciocâlteni,
Mălăieşti, Brăviceni, Mitoc, Cucuruzeni ş.a. Terenurile de podiş, formate de rîul Răut în
primăriile date, formează un platou în mărime de circa 6500 de hectare, pe care sunt
amplasate terenuri private, păşuni şi altele.
3. Dealurile Prenistrului şi terasele lui se caracterizează cu altitudinea de 250-300 m,

fragmentarea verticală – 150-200m. Versanţii de vest sunt lenţi, iar cei de est coboară brusc
spre Nistru. În componenţa acestuia intră următoarele sate şi comune: Jora de Mijloc,
Vîşcăuţi, Susleni, Bulăieşti, Mîrzaci, Pohrebeni.
Relieful, ca factor principal de formare a solului, are un rol deosebit – influenţează asupra
repartizării energiei solare, curenţilor de aer, regimului de apă, repartizării precipitaţiilor
atmosferice şi altele. Condiţiile geomorfologice ale raionului influenţează pozitiv dezvoltarea
diverselor ramuri în agricultură.
Clima
Raionul Orhei se caracterizează printr-o climă temperată continentală, cu iarnă blîndă şi

scurtă (temperaturile medii ale lunii ianuarie: -3 -50C), vara caldă şi lungă (temperaturile
medii ale lunii iulie +20 +220C), cu o cantitate relativ mică de precipitaţii. În funcţie de
latitudine, altitudine şi particularităţile orografice pe teritoriul raionului se delimitează trei
zone climaterice, în care temperaturile medii în fiecare zonă variază cu 2-3 grade.
Temperatura medie a anului este de 8,6-9,20C. Minimum absolut de temperatură
constituie -39 -400C, maximum absolut variază între +33 și +36oC. Primele îngheţuri apar
în octombrie, ultimele primăvara la sfârşitul lunii aprilie. Durata perioadei de temperatură fără
ger este de 165-180 zile, pe sol – 145-150 zile. Suma temperaturilor mai mari de 100C în
perioada activă de vegetaţie a plantelor este de 27500 – 285000C. Perioada de vegetaţie
este de 210 zile. Acoperirea solului cu zăpadă se petrece în anii geroşi și atinge o înălţime
de 15-25 cm. În perioada anului predomină curenţii de aer nord-vest şi nordici.
Cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice variază anual în limitele a 450-550 mm. Din
suma anuală de precipitaţii aproximativ 65-70% cad în perioada caldă a anului (aprilie –
noiembrie) şi numai 30% în perioada rece (decembrie – martie) sub formă de zăpadă şi
lapoviţă. Prima zăpadă apare la sfîrşitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie. Perioada
secetoasă începe în luna iulie şi durează 2-3 luni. Sunt frecvente şi vînturi uscate.
Coeficientul hidrotehnic variază de la 1,2-1,1. Resursele agroclimaterice ale teritoriului
formează condiţii favorabile pentru cultivarea şi creşterea culturilor agricole, plantaţiilor de
viţă de vie şi livezilor.
Administraţia
Raionul Orhei este o unitate administrativ-teritorială compusă din sate (comune) şi oraşe,
unite prin teritoriu, relaţii economice şi social-culturale. Raionul Orhei are în componenţa sa
75 de localităţi, constituite în 38 de primării (1 primărie de oraş, 22 primării de comune şi
primării de 15 sate). Centrul administrativ al raionului este oraşul Orhei.
12
Strategia de [STRATEGIA
dezvoltare DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ A RAIONULUI ORHEI, 2016-2020]
integrată a raionului
Orhei, 2016-2020
1.2. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ
13
1.2.1. Metodologia de evaluare a capacităţii administrtive
Evaluarea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi

şi al doilea este o cerinţă a prevederilor art. 11 din Legea nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind
descentralizarea administrativă şi vizează aprecierea corectă a gradului de corespundere a
capacităţilor reale ale AAPL cu statutul legal al unităţii administrativ-teritoriale respective.
Evaluarea capacităţii administrative reprezintă analiza capacităţilor dorite în raport cu

capacităţile existente, ceea ce asigură o înţelegere a competenţelor actuale şi a necesităţilor
de capacitate, care pot servi drept temei pentru formularea de măsuri şi acţiuni de
dezvoltare a capacităţii.
Evaluarea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale se realizează

pe baza următoarelor criterii:
i. Capacitatea organizatorică şi de planificare strategică;
ii. Capacitatea funcţională de realizare a competenţelor din domeniile proprii de
activitate şi prestare a serviciilor publice;
iii. Capacitatea de management a resurselor umane;
iv. Capacitatea de management a proiectelor;
v. Capacitatea de relaţionare şi asigurare a transparenţei;
vi. Aspectul legal al activităţii AAPL.
Analiza capitolului face o mapare și evaluare expres a situației în domeniul capacității

administrative, ținând cont de informația și datele prezentate de reprezentanții CR.
A. CADRUL REGULATORIU DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII CR
La nivel de Consiliu Raional (CR) există un cadru regulator care reglementează activitatea
instituţiei.
Existenţa regulamentului Consiliului Raional, aprobat de Consiliul Raional actual;
Atît Consiliul Raional cît şi subdiviziunile acestuia dispun de regulamente interne;
Consiliul Raional dispune de o organigramă aprobată în noul mandat, prin Decizia
nr.5/12.1 din 01 octombrie 2015, fiind revizuite şi aprobate statele de personal;
Managementul documentelor se caracterizează prin deţinerea registrelor de evidenţă
a corespondenţei, registrului patrimoniului public, registrului de evidenţă a
gospodăriilor populaţiei, registrului deţinătorului de terenuri.
B. EVALUAREA CONDIŢIILOR DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII CR
Activitatea CR se desfăşoară în spaţiile proprii, fiecare angajat al instituţiei dispune

de birou în care va exercita activitatea. Totodată, CR dispune de săli de şedinţe
proprii necesare desfăşurării diverselor evenimente şi activităţi;
Existenţa dotărilor tehnice necesare şi a echipamentelor de rigoare, inclusiv
calculatoare personale pentru fiecare angajat, acces la internet, reţeaua locală;
14
Existenţa şi accesul la infrastructura tehnico-edilitară: apă, canalizare, grup sanitar,

energie electrică, energie termică.
C. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ. EVALUAREA CAPACITĂŢII DE

MANAGEMENT A RESURSELOR UMANE
Legalitatea deciziilor autorităţilor publice locale, în materie de creare și stabilire a statutului şi

denumirii subdiviziunilor structurale, se efectuează prin următorul cadru legislativ:
- Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială

a Republicii Moldova;
- Legea nr.155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor
publice;
- Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de

demnitate publică;
- Legea nr.229 din 23 septembrie 2010 privind controlul financiar public intern;
- Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007;
- Hotărîrea Guvernului nr.1714 din 27 decembrie 2002 „Cu privire la serviciul juridic al
autorităţilor administraţiei publice”;
- Hotărîrea Guvernului nr.1001 din 26 decembrie 2011 „Privind punerea în aplicare a

unor acte legislative”.
În materie de stabilire a denumirilor de funcţii publice/posturi pentru a putea fi salarizate

corespunzător şi a determina cheltuielile de personal:
- Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în

sectorul bugetar (anexa nr.8);
- Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici;
- Hotărîrea Guvernului nr.331 din 28 mai 2012 „Privind salarizarea funcţionarilor

publici”;
- Hotărîrea Guvernului nr.710 din 26 septembrie 2012 „Privind salarizarea personalului

care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea instanţelor judecătoreşti,
a procuraturii şi a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale”;
- Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 „Cu privire la condiţiile de salarizare a
personalului din unităţile bugetare”.
Conform Deciziei nr.6/11.1 din 30.10.2015 au fost aduse modificări la Anexa nr.1 la Decizia
nr. 3/11 din 22.05.2012 a structurii organizatorice. Noua organigramă este precum urmează:
15
Conform Anexei nr. 2 la decizia Consiliului Raional Orhei din 30 Octombrie 2015, au fost
operate modificări la structura şi efectivul aparatului preşedintelui raionului şi subdiviziunilor
din subordinea CR. De asemenea, conform Deciziei sus-menţionate au fost aduse modificări
la statele de personal.
Calificarea resurselor umane

Figura 1. Calificarea resurselor umane
Un criteriu important al
performanţei şi progresului
înregistrat în raion îl are
calificarea personalului precum
şi procesul continuu de instruire
a acestuia. Pe parcursul
ultimilor ani de activitate, gradul
de instruire a personalului
aparatului preşedintelui a fost
unul relativ scăzut, în medie
20% din totalul personalului
aparatului preşedintelui.
Evaluarea performanţei angajaţilor are loc în conformitate cu legislaţia în vigoare – HG nr.

94 din 01.02.2013 pentru aprobarea regulamentului cu privire la evaluarea performanţei
colective; HG nr.201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-
XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
Un factor important ce influenţează activitatea şi rezultatele CR este vîrsta şi calificarea

personalului. Conform informaţiei furnizate de CR, se atestă faptul că în cadrul instituţiei nu
16
activează personal pînă la 30 ani. Totodată, pînă mai recent, în cadrul CR exista un număr
semnificativ de personal cu vîrsta de peste 60 ani.
D. TRANSPARENȚA ŞI ACTUL DE GUVERNARE LOCALĂ
Principiile bunei guvernări implică respectarea transparenţei în elaborarea şi adoptarea

actelor normative. Legea de bază în domeniu este Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind
transparenţa în procesul decizional (în continuare – Legea nr. 239/2008) care, pornind de la
obiectul de reglementare stipulat în art. 1, stabileşte normele aplicabile autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale, precum şi altor autorităţi publice, în vederea
asigurării transparenţei în procesul decizional, reglementând raporturile acestor autorităţi cu
cetăţenii, cu asociaţiile constituite în corespundere cu legea, precum şi cu alte părţi
interesate, în vederea participării la procesul decizional.
Principalele mecanisme pentru asigurarea transparenţei decizionale sunt panourile

informative şi pagina web a Consiliului Raional (Raport privind activitatea secţiei
Administraţiei Publice 2014). În acest sens, în 2015 au fost efectuate modificări substanţiale
paginii web a CR, precum elaborate adrese electronice separate pentru unele direcţii, cum
ar fi Direcţia Generală Educație.
În vederea asigurării transparenţei procesului decizional au fost organizate audieri şi

dezbateri publice asupra proiectelor de decizii cu preşedinţii fracţiunilor şi comisiilor de
specialitate ale Consiliului Raional. Totodată, progrese considerabile, în vederea asigurării
transparenţei actului decizional, au avut loc prin fortificarea colaborării cu media locală: PP
”Opinia Liberă”, „Cuvântul”, televiziunea „Elita”, „Radio Orhei”.
În scopul îmbunătățirii capacităţii APL – urilor de nivelul I în domeniul transparenței

procesului decizional, pe parcursul ultimilor ani, în special în 2014, au fost desfăşurate
diverse tipuri de instruiri pe tematici relevante, precum: „Aspectele de conlucrare a APL cu
serviciile desconcentrate în teritoriu”, „Aspectele de conlucrare a APL de nivelul I cu
serviciile desconcentrate în teritoriu şi Direcţiile, Secţiile Consiliului Raional”, „Colaborarea
Autorităţilor publice locale: evoluţie, conţinut şi efect” etc. Deşi au fost organizate unele
seminare de sensibilizare a APL-urilor, acestea par a fi insuficiente pentru a asigura un
cadru fortificat în domeniu.
Transparenţa în activitatea administraţiei publice locale este condiţionată şi de următorii

factori:
În cadrul Consiliului Raional există spaţii corespunzătoare pentru a asigura

participarea cetăţenilor la şedinţele organizate;
În raion există mecanisme adecvate pentru informarea populaţiei privind deciziile

aprobate: ziar local, TV local, panouri informative, pagină electronică, rețele de
socializare. Totuşi, la moment, atît în cadrul CR, cît şi în cadrul APL-urilor de nivel I
nu există cutii pentru sesizări şi propuneri, precum nici linie fierbinte ce vizează
cetăţenilor;
17
Existenţa practicilor de organizare a audierilor publice. Cu toate acestea,

mecanismele existente necesită modificări în sporirea coeficientului de încredere şi
incluziune din partea societăţii civile şi mediului de afacere;
Existenţa practicii de consultare a populaţiei. Deşi există o practică în acest sens,

totuşi pîrghiile de implicare a cetăţenilor sunt insuficiente. Una dintre cauze este şi
lipsa unui cadru informaţional în raion care va facilita atare situație;
Existenţa raportului AAPL privind transparenţa în procesul decizional al CR –

Raportul privind activitatea secţiei Administraţiei Publice 2014. Cu toate acestea,
raportul în cauză nu este unul afişat publicului larg;
Crearea Secției Relația cu Publicul care va asigura o transparență mai mare a actului
de guvernare și a produselor decizionale;
Conform art.7 din Legea nr.239-XVI din 13.11.2008 cu privire la transparenţa

procesului decizional, autorităţile publice sunt obligate să anunţe iniţierea
procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative prin intermediul mai multor
mijloace, inclusiv website-ul propriu. Dacă acesta este parţial realizat la nivel raional,
atunci la nivel de primării aplicarea legii se face fragmentar şi ocazional. Doar 5
primării dispun de paginile sus-menţionate, care, la rândul lor, sunt caracterizate de o
reflectare insuficientă a procesului decizional;
Deşi digitalizarea în raion a luat amploare în ultimii ani, oportunităţile oferite de atare
instrument modern nu sunt pe deplin valorificate de către autorităţile publice locale,
ale căror pagini web sunt depăşite de cerinţele de informare pe care le manifestă un
cetăţean activ.
18
Strategia de dezvoltare integrată a raionului
Orhei, 2016-2020
1.3. FINANŢELE PUBLICE LOCALE
19
1.3.1. Finanţele publice locale
Bugetele locale constituie un element principal al bugetului public naţional şi reprezintă

veriga principală în ansamblul finanţelor locale, care au rol de a furniza cetăţenilor, prin
intermediul autorităţilor locale, acele bunuri şi servicii pe care aceștia nu le pot procura de
pe piaţa concurenţială.
Elaborarea proiectului de buget este reglementată de Legea nr.181 din 25.07.2014 a

finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind
finanţele publice locale, Hotărîrea Guvernului nr.82 din 24.01.2006 „Cu privire la elaborarea
Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget”, politica statului în domeniul
veniturilor şi cheltuielilor bugetare, prognozele macroeconomice, datele Biroului Naţional de
Statistică privind numărul de locuitori şi structura demografică pe fiecare UAT, acte
legislative şi normative ce reglementează aspectele referitor la remunerarea muncii.
Procesul bugetar presupune existenţa unor resurse financiare, precum şi alocarea acestora
în scopul furnizării către cetăţeni a bunurilor şi serviciilor publice. Instrumentul prin care sunt
reflectare toate resursele financiare şi cheltuielile publice ale unităţii administrativ-teritoriale îl
constituie bugetul local.
Începînd cu 01 ianuarie 2015, potrivit Legii finanţelor publice locale, se aplică noul sistem de
formare a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi nivelul doi.
Sistemul nou de formare a bugetelor UAT se definește prin următoarele:

• Sistemul de transferuri cu destinaţie generală (de echilibrare bugetară) către
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale este bazat pe venituri, şi nu pe costuri
medii, normative de cheltuieli pe cap de locuitor, estimate la nivel central;
• Normativele de defalcare de la impozitele şi taxele de stat sunt stabilite prin lege, pe
tipuri de bugete ale unităţilor administrativ-teritoriale;
• Transferurile cu destinaţie generală vor fi alocate direct, pe bază de formulă, distinctă
pentru UAT de nivelul întîi şi pentru cele de nivelul al doilea;
• Calculul transferurilor cu destinaţie generală se va face pe baza datelor din ultimul an
pentru care există execuţie bugetară definitivă şi a datelor oficiale privind populaţia şi
suprafaţa;
• Sistemul de învățămînt preşcolar, primar, secundar-general, special şi complementar
(extraşcolar), precum şi competenţele delegate autorităţilor administraţiei publice
locale prin lege vor fi finanţate prin transferuri cu destinaţie specială;
• Restul competenţelor vor fi finanţate din contul veniturilor proprii, defalcărilor de la
impozitul pe venitul persoanelor fizice, stabilite conform legii şi transferurilor cu
destinaţie generală conform formulei. Stabilirea priorităţilor şi utilizarea resurselor
financiare disponibile vor aparţine exclusiv autorităţilor publice locale.
Întru realizarea p.2.3.5 din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale de
Descentralizare aprobată prin Legea nr.68 din 5 aprilie 2012 şi în corespundere cu Strategia
de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2013-2020, aprobată prin
Hotărîrea Guvernului nr.573 din 6 august 2013, începînd cu anul 2015, autorităţile publice
de nivelul al doilea şi cu anul 2016 autorităţile publice de nivelul întîi vor elabora şi prezenta
bugetele fundamentate pe programe şi performanţă, accentul fiind pus de politicile şi
20
strategiile naţionale şi locale cu alocarea resurselor şi determinarea clară a modalităţii de

atingere a obiectivelor dorite, prin stabilirea unor rezultate măsurabile ale acţiunilor şi
politicilor. Trecerea la bugetarea respectivă este în strânsă legătură cu planificarea pe
termen mediu, ce are drept obiectiv eficientizarea cheltuielilor publice locale, prin crearea
unei legături directe dintre cheltuielile bugetare şi rezultatele obţinute din implementarea
programelor bugetare.
Consolidarea procedurilor şi planificarea pe termen mediu se consideră un element

important în agenda reformei managementului finanţelor publice. Integrarea planificării pe
termen mediu în ciclul anual de planificare bugetară, prezentarea consolidată a cadrului de
resurse şi transparenţa sporită în formularea politicilor şi priorităţilor guvernamentale pe
termen mediu în anii următori, eforturile vor fi concentrate spre:
• întocmirea proiectului de buget pentru anul viitor;

• orientarea alocării resurselor conform priorităţilor stabilite (de ordin strategic sub
aspect inter-ramural, cît şi în cadrul ramurilor);
• evidenţierea problemelor în domeniul managementului resurselor financiare publice şi
identificarea soluţiilor pentru îmbunătăţirea acestuia;
• sporirea responsabilităţii autorităţilor publice pentru alocarea şi utilizarea eficientă a
resurselor financiare.
În contextul perfecţionării managementului finanţelor publice şi întru implementarea Legii

finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, elaborarea şi
prezentarea propunerilor la proiectul de buget pentru anul 2016 şi a estimărilor pentru anii
2017-2018 de către APL se va efectua în cadrul noului sistem informaţional de
management financiar (SIMF) în baza:
• Clasificației bugetare, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.190 din 31
decembrie 2014;
• Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului,
aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.191 din 31 decembrie 2014.
SIMF va înlocui actualul sistem informaţional pentru planificarea şi executarea bugetului şi

va integra un set de instrumente de gestiune financiară, în scopul îmbunătăţirii eficienţei şi
transparenţei procesului de management financiar, precum şi a controlului cheltuielilor
publice. Aceasta (platforma WEB) va asigura funcţionalităţile proceselor de planificare
bugetară pe nivele de bugete, utilizatorii căreia vor fi autorităţile /instituţiile bugetare din
cadrul UAT de ambele nivele, Direcţia finanţe a UAT, precum şi Ministerul Finanţelor.
În procesul elaborării şi executării bugetului raional, Direcţia Finanţe colaborează cu:

• Inspectoratul Fiscal de Stat Teritorial;
• unitatea teritorială a Trezoreriei de Stat;
• subdiviziunea teritorială a Departamentului Control Financiar şi Revizie;
• subdiviziunea structurală a Departamentului Statistică şi Sociologie;
• alte instituţii şi organizaţii.
Direcţia Finanţe este responsabilă de:

• respectarea Constituţiei şi a legilor Republicii Moldova, a decretelor Preşedintelui
Republicii Moldova, a prevederilor hotărârilor Parlamentului şi Guvernului, a
ordinelor, dispoziţiilor şi instrucţiunilor Ministerului Finanţelor;
21
• executarea deciziilor Consiliului Raional şi a dispoziţiilor preşedintelui raionului;

• respectarea autonomiei financiare a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, în
conformitate cu cadrul legislativ;
• reflectarea corectă şi obiectivă în documentaţie a rezultatelor controalelor efectuate;
• păstrarea arhivei şi asigurarea integrităţii documentelor, neadmiterea deteriorării sau
pierderii acestora;
• asigurarea examinării demersurilor, propunerilor, petiţiilor, obiecţiilor în termenul
stabilit de legislaţia în vigoare.
Figura 2. Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului raionului Orhei, în perioada 2010-2014
Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei
Structura cheltuielilor publice locale este tipică localităţilor urbane din republică, unde
prevalează cu 54% cheltuielile pentru educaţie, pentru cultură, artă şi sport – 8% şi servicii
de stat – cu 8%. Pentru raionul Orhei este semnificativă creşterea ponderii cheltuielilor
pentru servicii de stat şi pentru domeniul cultură, artă şi sport. Locuitorii raionului Orhei
necesită a fi interesaţi de modul cum se formează şi se execută bugetul public, deoarece
anume ei sunt cei care participă la acumularea mijloacelor financiare în buget prin achitarea
impozitelor şi taxelor locale. Astfel, numărul de acţiuni de informare publică pe teme de
buget este în creştere de la an la an, fiind organizate o serie de seminare de instruire
externă şi internă cu executorii de buget, privind disciplina financiară şi procesul de
executare a bugetelor. Au fost elaborate circa 95 proiecte de decizii ale Consiliului
Raional cu caracter financiar, fiind integral stabilite la controlul DF. În anul 2014 au fost
recepţionate, verificate şi totalizate 4 rapoarte privind executarea bugetelor primăriilor şi
executorilor de buget finanţaţi din bugetul raional şi prezentate în termenul stabilit – 3
rapoarte ale Ministerului Finanţelor. În cadrul şedinţelor Consiliului Raional au fost înaintate
spre examinare şi aprobare rapoartele privind executarea bugetului pentru anul 2013, 6 şi 9
luni ale anului 2014.
1.3.1.1. Veniturile bugetului local
Analiza veniturilor bugetului raionului Orhei începe de la analiza de ansamblu a veniturilor în

perioada 2010-2014, iar apoi se efectuează o analiză a structurii veniturilor bugetului local, a
22
componentelor, a dinamicii acestora, a unora din cauzele care au determinat evoluţia

respectivă.
Veniturile totale reprezintă toate veniturile realizate de administrația publică locală într-o
perioadă de gestiune, de obicei un an calendaristic și includ: venituri proprii, mijloace
speciale, defalcări, conform cotelor procentuale de la taxele de stat, stabilite de legea
finanțelor publice locale, transferuri cu destinație generală, transferuri cu destinație specială,
granturi și fondurile speciale.
În perioada 2010-2014, veniturile bugetului raional Orhei se înscriu într-un trend ascendent,
ajungând de la 221 mil. MDL la 351 mil. MDL, iar în anul 2014, acestea au crescut cu 58,5%
faţă de anul 2010. Atare situaţie se datorează atît situaţiei generale a economiei naţionale,
cît şi politicii de consolidare bugetară la nivel central – transferurile au crescut cu 36,4% şi
componenta mijloace speciale – de 1,5 ori faţă de anul 2010. Această creștere a fost
preponderent determinată de modificarea relațiilor interbugetare și a sistemului de impozite
partajate.
Figura 3. Veniturile bugetului raionului Orhei, în anul 2014,
Venituri proprii Bugetul raionului

(25315,8 mii lei) (351123,6 mii lei) Fonduri speciale
(14114,4 mii lei)
Transferuri
(223790,7 mii lei) Defalcări de la veniturile generale Mijloace speciale
de stat (74916,6 mii lei) (12126,1 mii lei)
În perioada 2010-2014, componentele bugetului raionului denotă dinamici diferite:

• veniturile proprii au cunoscut o continuă tendinţă de creştere – acestea s-au majorat
de la 16635,4 mil. MDL la 25315,8 mil. MDL;
• transferurile de la bugetul de stat în 2014 au constituit 223790,7 mil. MDL,
înregistrînd o creştere de 36,4%, comparativ cu 2010;
• mijloacele încasate prin decontări reciproce de la bugetele de alt nivel s-au majorat
cu 89% în anul 2014 faţă de anul 2010;
• mijloacele speciale au crescut cu 44,5% faţă de anul 2010;
• fondurile speciale au înregistrat o creştere în anul 2014 cu 10068 mil. MDL faţă de
anul 2010.
Indicatorul gradul de realizare a veniturilor pentru raionul Orhei a înregistrat în anul 2014
performanţe dezirabile în proporţie de 120%, ceea ce este cu 8,5% mai bine decît în anul
2013. În concluzie putem constata că, gradul de predictibilitate a veniturilor totale din Orhei
este destul de înalt atît pînă la, cît și după implementarea reformei sistemului de transferuri.
Veniturile proprii, conform definiției din Legea finanțelor publice locale, sunt venituri ale
bugetelor locale formate conform Codului fiscal și altor acte legislative, din impozitele, taxele
și alte plăți care se încasează direct și integral la bugetele respective. Prin totalitatea
impozitelor și taxelor locale pot fi analizate sursele permanente și, în marea lor majoritate,
23
aflate sub controlul administrațiilor locale. Astfel, pe lîngă impozitul pe proprietate (în anul
2014 fiind de 8364,7 mii lei) și taxele locale (fiind de 9990,0 mii lei în anul 2014), mai sunt
incluse: taxa pentru patenta de întreprinzător și încasări din alte venituri prevăzute de
legislație (1012,4 mii lei în anul 2014).
Veniturile de bază, cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat, au însumat 100232,3 mii

lei sau 115,7%, comparativ cu prevederile precizate. În ceea ce priveşte executarea
veniturilor raionului, ca încasare a taxelor şi impozitelor pe tipuri, se atestă încasarea a 29
de tipuri conform prevederilor aprobate şi 9 impozite încasate în raport de 90 la sută,
comparativ cu prevederile aprobate. Astfel, dinamica veniturilor totale pe componenta
respectivă („fără transferuri”) indică un trend uşor ascendent, în special pentru anul 2014.
Anume în acest an, colectarea taxelor şi impozitelor locale a crescut cu circa 10% în
comparaţie cu anul precedent, ceea ce a permis creşterea veniturilor totale fără transferuri şi
granturi cu 14%, constituind suma de 100232,4 mil lei. În noul sistem de finanțe publice, pe
lîngă taxele locale, APL a obținut și putere de decizie asupra altor componente ale veniturilor
proprii, astfel volumul transferurilor nu se micșorează odată cu majorarea veniturilor din
impozitele de proprietate, a încasărilor din arendă și altor venituri prevăzute de legislație.
Prin urmare, constatăm că toate UAT-urile au obținut o descentralizare și o autonomie
financiară mai largă, și li s-a oferit oportunitatea de a-și majora veniturile proprii, însă nu
toate UAT-urile au valorificat atare opțiune.
Tabelul 3. Evoluţia bugetului raionului Orhei şi a componentelor sale în perioada 2010-2014
2010 2011 2012 2013 2014

Veniturile totale ale bugetului raionului, lei 221557,5 243029,8 248319,7 284196,3 351123,6
Venituri proprii, inclusiv: 16635,4 17486,3 19769,3 23082,8 25315,8
Impozitul funciar
6669,5 6535,9 6313,2 6666,4 6342,1
Impozitul pe bunurile imobiliare 1530,4 1440,1 1781,4 1976,9 2022,6
Impozitul pentru folosirea resurselor naturale 635,4 910,2 1020,2 1369,9 1484,1
Impozitul privat 74,7 18,1 39,6 59,9 85,4
Taxele locale 4605,9 5276,7 7626,6 9421,9 9990,0
Alte impozite, perceperi și încasări 3119,5 3305,3 2988,3 3587,8 5391,6
Venituri regulizatorii, inclusiv: 27094,7 31093,4 53061,3 64866,0 74916,6
Impozitul pe venit de la persoane fizice
22306,4 26266,9 32192,8 33694,6 37353,6
Impozitul pe venit persoanelor juridice 2813,9 2640,6 18248,1 25608,5 31615,2
Taxa pentru folosirea drumurilor de către
autovehiculele înmatriculate în Republica 1974,4 2185,9 2620,4 5562,9 5947,8
Moldova
Total venituri proprii și regulizatorii
43730,1 48579,7 72830,6 87948,8 100232,4
Transferuri 164087,0 170947,0 160660,7 175878,9 223790,7
Mijloace speciale 8389,7 6685,0 7470,2 8816,2 12126,1
Fonduri speciale 4046,4 11658,7 7096,7 11552,4 14114,4
24
La formarea veniturilor bugetului local contribuie, în proporţii mai mari, veniturile din
impozitele şi taxele locale cu 3% şi transferurile cu 64% în anul 2014. Dacă analizăm
ponderea veniturilor proprii în veniturile totale ale bugetului Orhei, se poate observa că
capacitatea de autofinanţare pe parcursul intervalului analizat a avut fluctuaţii, înregistrînd
un nivel maxim de 8,12% în 2013 şi un nivel minim de 7,20% în anul 2011 din veniturile
totale. Atare evoluţie denotă sporirea posibilităţilor de colectare a veniturilor din partea APL.
Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă 2010-2013, ponderea transferurilor a scăzut de la
74,06% la 61,89%. Ponderea mijloacelor speciale a scăzut de la 3,79% în anul 2010 la
3,45% în anul 2014, iar ponderea fondurilor speciale a crescut cu 2,19 p.p. în anul 2014 faţă
de anul 2010.
Figura 4. Dinamica structurii principalelor componente ale veniturilor bugetului local,

%
Transferurile de la bugetul de stat au crescut cu 27% în 2014, comparativ cu 2013, în

bugetele din Orhei. O atare creștere a fost determinată de noul sistem de relații
interbugetare și impozite partajate. Totodată, în anul 2014, au fost alocate resurse pentru
investițiile capitale (30805,4 mii lei), care au condiționat creșterea transferurilor. Odată cu
creşterea transferurilor, s-a majorat și gradul de dependență față de bugetul de stat.
În vechiul sistem al finanțelor publice locale, transferurile din contul fondului de susținere
financiară a UAT reprezentau mijloacele financiare alocate în scopul asigurării exercitării
unor anumite funcții publice, finanțării domeniilor de activitate din competența APL sau în
alte scopuri speciale. Transferurile reprezentau un element de negociere între autoritățile
publice locale de nivelul I și nivelul II și celor de nivelul II cu autoritățile publice centrale.
Tabelul 4. Evoluţia transferurilor raionului Orhei şi a componentelor sale în perioada 2010-2014
Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014

Total transferuri de la bugetul de stat
164087,0 170947,0 160660,7 175878,9 223790,7
inclusiv:
Transferuri din fondul susținere
financiară a UAT de la bugetul de 154615,1 157166,7 152500,0 163037,9 175114,1
stat
25
Transferuri capitale de la bugetul de

- - - - 30805,4
stat
Mijloace încasate prin decontări
reciproce de la bugetele de alt nivel - 9471,9 13780,3 8160,7 12841,0 17871,2
inclusiv:
- Mijloace încasate prin decontări
reciproce pentru cheltuielile
2648,1 4847,9 1682,2 1086,8 3256,8
curente
- Mijloace încasate prin decontări

reciproce pentru cheltuielile
6823,8 8932,4 6478,5 11754,2 14614,4
capitale
Odată cu aplicarea noului sistem de formare a bugetelor locale, în clasificația bugetară s-au
divizat 2 categorii de transferuri: transferuri cu destinație generală și transferuri cu destinație
specială. Noul sistem prevede și o formulă clară, prin care UAT pot să-și calculeze
independent transferurile cu destinație generală din fondul de susținere financiară,
efectuarea transferurilor devenind o procedură tehnică. Noua lege a finanțelor publice locale
mai prevede că, pentru fiecare competență delegată autorităților publice locale vor dispune
de venituri financiare alocate prin intermediul transferurilor cu destinație specială. Orice
relației dintre autoritățile publice locale și cele centrale sunt reglementate strict prin lege.
Astfel, pentru fiecare competență delegată există articol separat în legea finanțelor publice
locale, care prevede modul de finanțare a acestora.
Din analiză se observă că în procesul de consolidare a autonomiei financiare a raionului

Orhei a început unica soluţie pentru creşterea veniturilor proprii, fapt ce constituie crearea
condiţiilor necesare pentru sporirea activităţii economice în raion. În acest scop, autorităţile
locale necesită să colecteze periodic informaţii privind veniturile şi utilizarea lor, veniturile
obţinute de alte administraţii locale, să stabilească un program specializat şi agresiv de
recuperare a sumelor datorate şi să efectueze o analiză minuțioasă a taxelor şi tarifelor
pentru a determina gradul în care costurile fiecărui serviciu sunt acoperite din venituri.
1.3.1.2. Cheltuielile bugetului local
Dimensionarea şi structurarea cheltuielilor publice reprezintă un element cheie al oricărei

politici economice ca şi în cazul abordării politicilor fiscale la nivel macro- şi microeconomic.
Aceste elemente ţin de concepţia şi de teoria economică generală promovată de autoritatea
publică, care încearcă să o transpună în practică prin intermediul programului său de
guvernare.
26
Figura 5. Dinamica cheltuielilor totale ale raionului Orhei, în perioada 2010-2014
Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei.
Analiza evoluţiei executării cheltuielilor bugetului raionului a cunoscut o creştere continuă pe

parcursul perioadei 2010-2014, avansând de la 221 mil. MDL la 355 mil. MDL. Astfel,
cheltuielile totale în anul 2014 au constituit 355 mil.lei (veniturile fiind de 351 mil.lei), cu
25,2% mai mult decît în anul precedent.
Tabelul 5. Evoluţia cheltuielilor bugetului raionului Orhei, în perioada 2010-2014
Ritmul de
creştere în
2010 2011 2012 2013 2014
2012-2013,
%
Cheltuieli, total, mii lei, 221733,3 253150,4 249510,2 284001,3 355724,1 25,25
inclusiv:
Serviciile de stat cu 16668,8 19768,1 21089,8 25108,4 28372,4 13,00
destinaţie generală
Apărarea naţională 281,9 294,6 343,4 332,0 339,5 2,26
Menţinerea ordinii 6221,0 6288,7 7866,5 604,1 1761,8 191,64
publice şi securitatea
naţională
Învățămîntul 139453,1 153627,9 152094,4 167183,6 193193,0 15,56
Cultura, arta, sportul şi 11956,9 12840,5 14400,3 18540,6 27739,1 49,61
activităţile pentru 0
Ocrotirea sănătăţii 3150,0 1495,7 449,5 802,8 2006,9 149,99
Asigurarea şi asistenţa 16374,0 26167,1 17591,3 19676,3 24344,1 23,72
socială
Agricultura, gospodăria 487,2 606,1 623,4 667,5 832,5 24,72
silvică, gospodăria
piscicolă şi gospodăria
apelor
Protecţia mediului şi - 7837,6 3117,4 7039,9 10947,9 55,51
hidrometeorologie
Industria şi construcţiile 193,0 208,4 259,9 309,6 310,3 0,23
Transporturile, 6351,4 3579,2 5528,4 13111,2 27643,8 110,84
gospodăria drumurilor,
comunicaţiile şi
informatica
Gospodăria comunală şi 13574,0 13336,9 10027,3 17556,3 20098,7 14,48
gospodăria de
exploatare a fondului de
locuinţe
27
Complexul pentru 237,8 7125,2 6471,0 121,7 5078,0 4072,56

energie şi combustibil
Alte servicii ce țin de 61,8 61,5 317,7 182,8 1521,6 732,39
activitatea economică
Activităţile şi serviciile 6770,7 8457,2 9470,4 13233,5 13124,4 -0,82
neatribuite la alte grupuri
principale
Creditarea netă -48,3 -8544,3 -140,5 -469,0 -1589,9 239
În tabelul de mai sus se prezintă evoluţia cheltuielilor bugetului raionului Orhei în funcţie de
destinaţie. Astfel, în anul 2014, cheltuielile au cunoscut un ritm de creştere mai accentuat,
iar pe unele componente se atestă şi creşteri mai lente (de ex., Cheltuieli pentru învățămînt,
apărarea naţională, servicii de stat, agricultură, industrie şi construcţii etc.). Acest lucru
poate fi explicat prin faptul că în perioada analizată eforturile au fost focusate asupra
atingerii eficienţei maxime a cheltuielilor publice prin prioritizarea programelor de cheltuieli,
iar Consiliul Raional a fost obligat să întreprindă măsuri de economisire şi reducere a
cheltuielilor întru încadrarea în limitele de resurse r şi întru evitarea datoriilor creditoare.
Figura 6. Dinamica veniturilor aprobate pentru anul 2015 şi cheltuielilor bugetelor locale în anul
2014 ale raionului Orhei
În 2014, comparativ cu 2013, s-au produs anumite schimbări structurale pe componenţa de

cheltuieli ale bugetului raional. Acest fapt denotă că Consiliul Raional Orhei are destulă
flexibilitate în reorientarea cheltuielilor sale. Se atestă creşterea ponderii cheltuielilor pentru
protecţia mediului şi hidrometeorologie şi cultură, artă şi sport, transporturi, energie şi
combustibil, ordinea publică, ocrotirea sănătăţii etc. Pe de altă parte, se înregistrează o
reducere a ponderii cheltuielilor pentru blocul social manifestată în asistenţa socială. Partea
preponderentă a cheltuielilor publice au fost direcţionate pentru învățămînt (în anul 2013,
ponderea cheltuielilor pentru învățămînt în totalul de cheltuieli a constituit 59%, în anul 2014,
acest indicator s-a micşorat, atingând cota de 54,3%). În anul 2014 s-au cheltuit pentru
domeniul cultură, artă şi sport – 8%, servicii de stat – 8%, transporturi – 8% şi gospodăria
comunală – 6% etc.
28
Tabelul 6. Evoluţia cheltuielilor bugetului raionului, %
Gr. Grupe de cheltuieli 2013 2014

1 Serviciile de stat cu destinaţie generală 8,84 7,98
3 Apărarea naţională 0,12 0,10
5 Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională 0,21 0,50
6 Învățămîntul 58,87 54,31
8 Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret 6,53 7,80
9 Ocrotirea sănătăţii 0,28 0,56
10 Asigurarea şi asistenţa socială 6,93 6,84
11 Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi 0,24 0,23
gospodăria apelor
12 Protecţia mediului şi hidrometeorologie 2,48 3,08
13 Industria şi construcţiile 0,11 0,09
14 Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi 4,62 7,77
informatica
15 Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a 6,18 5,65
fondului de locuinţe
16 Complexul pentru energie şi combustibil 0,04 1,43
19 Alte servicii ce țin de activitatea economică 0,06 0,43
20 Activităţile şi serviciile neatribuite la alte grupuri principale 4,66 3,69
Coeficientul de concentrare, puncte 3721,7 3239,1
În acelaşi timp, bugetul raionului Orhei la compartimentul de cheltuieli este mult mai
concentrat, atît în anul 2013 (74,2%) cît şi în 2014 – 70% din cheltuieli au fost orientate spre
3 domenii, în jur de 55% din cheltuieli spre finanţarea educaţiei. În pofida schimbărilor de
structură în cheltuieli – bugetul raionului este unul social. Cheltuielile de ordin economic şi
cele pentru infrastructură au o pondere scăzută – fapt cauzat de posedarea unor resurse
financiare reduse de către consiliul raional. Atare situaţie indică asupra capacităţilor limitate
ale consiliului raional de a contribui la intensificarea activităţii economice în raion prin
cheltuielile sale.
Principalele probleme
• Aplicarea insuficientă a tehnologiilor informaţionale la executarea bugetelor de primul

nivel ce diminuează transparenţa şi disciplina financiară;
• Calificarea insuficientă a specialiştilor din localităţile rurale, activitatea se organizează
pe alocuri cu persoane necalificate sau în vîrstă de pensionare, fapt ce eventual
conduce la consumarea potenţialului uman al DF;
• Actualele impozite şi taxe locale generează sume mici, care reprezintă un procent
redus din bugetele locale. În plus, autorităţile locale au o capacitate limitată de a:
- modifica nivelurile sau baza taxelor şi impozitelor locale prevăzute în Codul fiscal;
- reevalua periodic proprietatea imobiliară;
- stabili facilităţi fiscale proprii pentru taxele şi impozitele locale.
29
Analiza SWOT
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
- Creşterea veniturilor totale în anul 2014 cu

58,5% faţă de anul 2010
- Creşterea taxelor locale cu 6% în anul 2014

faţă de 2013
- Ponderea veniturilor proprii în bugetul

- Remunerarea redusă a specialiştilor
raional peste nivelul mediu din alte raioane
principali
ale ţării
- Dependenţă de transferurile de la
- Creşterea numărul de acţiuni privind
bugetul de stat (cu o pondere de
informarea publică ce vizează bugetul
64% din total venituri în anul 2014)
- Pregătirea înaltă a specialiştilor principali
- Interes scăzut a diverselor pături
sub aspectul managementului financiar
sociale de a participa la planificarea
bugetului raionului.
- Permanenta colaborare, sprijin şi asistenţă
acordate de către Direcţia Finanţe
- Capacitatea administrativă înaltă a

autorităților administrației publice locale
de a gestiona eficient serviciile publice,
bugetul de venituri și cheltuieli.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Introducerea proiectului de buget 2016 şi

estimărilor pentru anii 2017-2018 în noului
- Situaţie precară a economiei
sistem informaţional de management
1 naţionale
financiar (SIMF)
- Reducerea activităţii economice
- Majorarea autonomiei financiare a
antreprenoriale sub influența crizei
comunităţii în contextul promovării reformei
economice
de descentralizare administrativă
- Influența negativă a cursului valutar
- Gradul înalt de prioritate acordate de
care influenţează valuta naţională.
Guvern reformelor de dezvoltare regională
şi descentralizare.
1
Detalii pe:http://mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/simf/Regulament%20simf.pdf
30
1.3.1.3. Recomandări
• Orientarea eforturilor spre dinamizarea activităţii economice la nivel de raion, ce ar

permite extinderea bazei impozabile şi ar spori ponderea încasărilor proprii în total
venituri;
• Organizarea discuţiilor şi consultărilor publice în faza de elaborare a proiectului
bugetului raional cu implicarea unui număr mai mare de persoane din comunitate
(reprezentanţi ai societăţii civile, mediului de afaceri, altor persoane interesate);
• Autorităţile publice locale necesită să facă publice în permanență informaţiile privind
distribuirea mijloacelor financiare pentru a nu provoca discuţii controversate între
instituţiile publice, regiuni, categorii de cetăţeni etc.;
• Asigurarea executării bugetelor raionului pe anul 2015 şi desfășurarea activităților
participative privind elaborarea bugetului pe anul 2016 cu aplicarea noilor prevederii
ale Legii privind finanţele publice locale şi Legii finanţelor publice şi responsabilităţii
bugetar-fiscale, elaborarea şi raportarea conform programelor şi performanţelor;
introducerea proiectului de buget 2016 şi estimărilor pentru anii 2017-2018 în SIMF;
• Elaborarea și implementarea unui program național pentru evaluarea integrală a
bunurilor imobiliare la nivel local. Impozitarea bunurilor imobiliare în baza valorilor
bunurilor apropiate valorii lor de piață va spori veniturile generate din impozitele pe
proprietate. În același context, se recomandă ca prevederile legale să prevadă
reevaluarea sistematică a bunurilor imobiliare, o dată la 4-5 ani;
• Dat fiind faptul că odată cu divizarea transferurilor în transferuri generale și
transferuri speciale s-a dublat și efortul depus de contabili. În acest sens este
recomandată identificarea unor mecanisme de consolidare a capacităților contabililor
APL-urilor, precum și identificarea unor pîrghii de motivare salarială a acestora;
• Cerinţe sporite în ceea ce priveşte pregătirea profesională a specialiștilor;
• Impactul general așteptat al modificărilor operate la Legea privind finanțele publice
locale și Codul fiscal constă în:
- consolidarea, lărgirea și creșterea semnificativă a autonomiei locale în

fundamentarea și administrarea sistemului de venituri proprii;
- stimularea colectării veniturilor proprii de către autoritățile publice locale;
- transparență, predictibilitate și stabilitate;
- îmbunătățirea semnificativă a indicatorilor de autonomie financiară.
Per ansamblu, implementarea practică a recomandărilor menționate anterior pot contribui la

impulsionarea dezvoltării socio-economice locale, ameliorarea mediului de afaceri la nivel
local, deschiderea mai multor noi locuri de muncă, și în acest mod la suplimentarea
veniturilor bugetelor locale.
31
Orhei, 2016-2020
1.4. CAPITALUL UMAN
32
1.4.1. Profilul demografic al raionului Orhei
Similar altor raioane ale Republicii Moldova, raionul Orhei se confruntă cu problema scăderii
numărului populaţiei. Dacă în anul 2008 efectivul populaţiei prezente a raionului constituia
115,5 mii, atunci către anul 2015 acesta s-a micşorat pînă la 113,4 mii. Reducerea
numărului populaţiei este specifică în deosebi pentru mediul rural (de la 89,9 mii în anul
2008 pînă la 87,8 mii în anul 2015), în timp ce numărul populaţiei urbane pe parcursul anilor
analizaţi este relativ stabil (25,6 mii de persoane în anul 2015).
Figura 7. Dinamica efectivului populaţiei prezente a raionului Orhei, anii 2008-2015 (mii persoane)
Figura 8. Dinamica efectivului populaţiei prezente a raionului Orhei pe medii, anii 2008-2015 (mii
persoane)
Sursa: BNS
Motivul reducerii populaţiei raionului Orhei îl constituie atît sporul natural negativ (prevalenţa
deceselor asupra naşterilor), cît şi pierderile migraţionale ale populaţiei, în special în mediul
rural. La fel de menționat valorile pozitive ale sporului natural în ultimii ani (50-70 persoane),
datorită faptului că, în categoria vârstelor înaintate au intrat generaţiile puţin numeroase,
respectiv, numărul de decese a fost mai scăzut şi a fost obţinută o balanţă pozitivă dintre
33
numărul de naşteri şi numărul de decese. Însă, atare situaţie este temporară, iar perioada
următoare va înregistra o dinamică cu mut mai nefavorabilă, dat fiind faptul că vîrsta
înaintată va include generaţiile numeroase, iar numărul de decese va fi în creştere, pe cînd
vîrsta reproductivă o vor deține generaţiile mici, născute după 1990, ceea ce va determina
scăderea numărului de naşteri.
Figura 9. Dinamica numărului de naşteri, decese şi a sporului natural în raionul Orhei
Sursa: BNS.
În ultimii ani, din cauza structurii favorabile a numărului populaţiei (în vîrsta reproductivă au
intrat generaţiile numeroase născute în anii 80 ai secolului trecut), nivelul natalităţii raionului
Orhei este relativ stabil. Rata totală a fertilităţii pe parcursul anilor analizaţi constituie 1,4 –
1,5 copii per femeie de vîrstă fertilă. Se înregistrează schimbări importante în structura
fertilităţii: micșorarea fertilității la femeile în grupuri de vîrstă mai tinere şi majorarea în
grupurile de vîrstă mai matură. Ratele specifice de fertilitate la femei în vîrstă de 20-29 ani în
anii 2008-2014 au scăzut cu circa 12%. La fel de menționat amînarea naşterilor spre
vârstele mai mature, astfel, în anul 2014 valorile ratelor specifice de fertilitate la femei în
vîrstă de 30-39 ani au crescut cu circa 50% faţă de anul 2008.
34
Figura 10. Ratele specifice de fertilitate în raionul Orhei (născuţi-vii la o 1000 de femei de vîrsta
respectivă)
Sursa: BNS
Pe parcursul perioadei 2008-2014, valorile speranţei de viaţă la naştere s-au mărit cu 1,6 ani
pentru ambele sexe (de la 67,9 ani în anul 2008 la 69,5 ani în 2014). O ameliorare a situaţiei
constatăm şi pentru alte grupe de vîrstă. În 2014, valorile indicatorului constituie 65.6 ani la
bărbaţi şi 73.4 ani – la femei. Totodată, este prematur de a vorbi despre o tendinţă stabilă a
reducerii mortalităţii din cauza că reducerea bruscă a mortalităţii s-a observat numai în ultimii
doi ani şi poate avea un caracter temporar.
Tabelul 7. Valorile speranţei de viaţă la naştere şi vârstele 15, 45 şi 60 de ani în raionul Orhei, anii
2007-2014 (în ani)
e0 e15 e45 e60

2008 67.9 54.6 26.9 12.7
2009 67.5 53.7 26.1 12.7
2010 67.2 53.2 25.7 11.6
2011 68.3 54.3 26.6 12.5
2012 68.2 54.1 26.3 12.6
2013 69.3 55.6 27.9 13.4
2014 69.5 55.0 27.3 13.3
Sursă: CCD
In structura mortalităţii pe cauze majore ale decesului prevalează bolile aparatului circulator
(62%), urmate de neoplasme (12%) şi bolile aparatului digestiv (12,5%). În structura totală a
mortalităţii pe cauze de deces către anul 2013 a crescut ponderea deceselor provocate de
boli ale aparatului circulator (de la 53 la 62 la suta), în primul rând din motivul scăderii
ponderii deceselor provocate de traume, intoxicaţii şi otrăviri (de la 9,5% în anul 2008 pînă la
5,8% în anul 2013), precum şi bolilor aparatului digestiv (de la 15,1% în 2008 pînă la 12,5%
în 2013).
35
Figura 11. Structura ratei standardizate a mortalităţii pe cauze de deces în raionul Orhei, ambele
sexe, anii 2008 şi 2013 (%)
Sursă: CCD
După nivelul speranţei de viaţă la naştere, raionul Orhei se situează mult mai jos decît media
speranţei de viaţă la naştere, înregistrată pe ţară. În anul 2012, valoarea indicatorului pentru
ambele sexe a constituit numai 68,2 ani, aceasta fiind mai redusă cu 2,8 ani faţă de valoarea
indicatorului înregistrat pentru toată ţara, şi chiar cu 5,8 ani faţă de valoarea indicatorului
corespunzător, observat pentru mun. Chişinău în acest an.
Figura 12. Speranţa de viaţă la naştere în profil regional, anul 2012, ambele sexe
Sursa: CCD
Valorile standardizate ale mortalităţii pentru toate cauze de deces în raionul Orhei sunt mai
mari cu 30% faţă de nivelul republican şi cu 53% faţă de municipiu Chişinău. Valorile
mortalităţii provocate de bolile aparatului circulator şi bolile aparatului digestiv (cirozele
hepatice) şi cauzele rău-definite sunt mult mai ridicate faţă de nivelul republican (respectiv,
36
40%, 75%, 59%). Pe de altă parte, valorile mortalităţii cauzate de boli infecţioase, cauze
violente şi alte cauze de deces sunt mai reduse faţă de nivelul republican. O atenţie
deosebită în elaborarea acţiunilor locale orientate spre ameliorarea situaţiei în domeniul
sănătăţii populaţiei raionului Orhei necesită a fi acordată prevenirii bolilor cardiovasculare şi
bolilor aparatului digestiv, în special pentru categoria de populaţie în vîrstă aptă de muncă,
dat fiind că anume aceste cauze de deces explică valorile mai reduse ale speranţei de viaţă
la naştere pentru raionul Orhei în comparaţie cu toată ţara.
Tabelul 8. Valorile ratei standardizate ale mortalităţii prin cele şapte cauze majore de deces în profil
regional şi la nivel republican, la 100 mii din populaţie-standard
Boli Neo- Bolile Bolile Bolile Cauze Alte Cauzele Toate

infec- plasm cardio- aparatului aparatului violente cauze rău cauzele
ţioase e vasculare respirator digestiv definite
Republica 15.2 163.2 641.6 48.8 103.1 86.6 45.5 7.4 1111.4
Moldova
Orhei 12.7 173.6 896.9 53.9 181.0 83.9 35.1 11.7 1448.8
Raport 0.83 1.06 1.40 1.11 1.75 0.97 0.77 1.59 1.30
Orhei/
R.Moldova
Sursa: CCD
Figura 13. Rata standardizată a mortalităţii prin boli ale aparatului circulator în profil regional, ambele
sexe
Sursa: CCD
37
Figura 14. Rata standardizată a mortalităţii provocate de bolile aparatului digestiv în profil regional,
ambele sexe
Sursa: CCD
Migraţia reprezintă un factor de impact ce determină atît dinamica numerică a populaţiei, cît
şi structura acesteia. Conform datelor SIIMA (Formular statistic 3.1), la începutul anului
2014, din raionul Orhei au fost plecaţi peste hotare 29.6 mii de cetăţenii. Circa 45-50% din
aceştia sunt persoane care lipsesc din ţară mai mult de un an.
Tabelul 9. Migraţia externă: numărul total al cetăţenilor RM din r. Orhei, care se află peste hotarele
ţării la începutul anilor 2009-2014, ambele sexe
Persoanele Populaţia stabilă (de jure) Ponderea persoanelor

Anul
absente (mii) totală (mii) absente
2009 21969 125.9 17.4
2010 20952 125.9 16.6
2011 22879 125.9 18.2
2012 24762 125.8 19.7
2013 29048 125.6 23.1
2014 29599 125.4 23.6
Sursa: calculat în baza datelor BNS, SIIMA
Cea mai mare pondere în structura fluxurilor migraţionale îi revine populaţiei tinere – circa
60% sunt în vîrsta de 20-44 de ani. Distribuţia proporţională a emigranţilor pe sexe serveşte
o dovadă că majoritatea persoanelor părăsesc ţara cu familia.
38
Figura 15. Structura pe vârste şi sexe a migranţilor externi în raionul Orhei (%)
Sursa: calculat în baza datelor SIIMA.
Prognoza demografică a populaţiei. Pentru evaluarea tendinţelor prospective în dinamica

populaţiei raionului a fost realizată prognoza demografică pentru anii 2015-2060 (cu
intervalul de 5 ani), în baza ipotezei de menţinere a nivelului actual al fertilităţii (rata totală a
fertilităţii 1,5 copii per femeie de vîrstă fertilă) şi regimului de mortalitate (speranţa de viaţă la
bărbaţi 65,6 ani şi la femei 74,4 ani). Prognoza a fost realizată pentru populaţia închisă
(sporul migraţional 0). Punctul de reper a constituit datele cu privire la numărul şi structura
populaţiei stabile a raionului la mijlocul anului 2014.
Rezultatele obţinute demonstrează scăderea continuă a numărului populaţiei, de jure, ca

rezultat al instalării regimului limitat de reproducere a populaţiei (pentru suplinirea
generaţiilor, rata totală de fertilitate, urmează să constituie 2,1 copii per femeie de vîrstă
fertilă).
Tabelul 10. Prognoza demografică a efectivului populaţiei stabile (de jure) a raionului Orhei, anii
2015-2060 (la mijlocul anilor), ambele sexe
2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 2055 2060
0-4 7,592 7,418 6,544 5,692 5,292 5,213 5,093 4,772 4,361 4,024
5-9 7,064 7,565 7,391 6,520 5,671 5,273 5,194 5,074 4,755 4,345
10-14 6,691 7,061 7,562 7,388 6,518 5,669 5,271 5,192 5,072 4,753
15-19 8,047 6,680 7,050 7,550 7,376 6,507 5,660 5,262 5,184 5,064
20-24 11,056 8,017 6,655 7,023 7,521 7,348 6,483 5,639 5,242 5,165
25-29 12,161 11,004 7,979 6,623 6,990 7,486 7,313 6,452 5,612 5,217
30-34 10,179 12,090 10,939 7,932 6,584 6,948 7,442 7,270 6,414 5,579
35-39 8,926 10,053 11,946 10,88 7,837 6,505 6,864 7,353 7,183 6,337
40-44 8,155 8,734 9,827 11,686 10,573 7,667 6,362 6,712 7,193 7,025
45-49 8,007 7,865 8,424 9,464 11,270 10,195 7,392 6,132 6,469 6,935
50-54 9,330 7,584 7,444 7,974 8,941 10,664 9,646 6,995 5,799 6,116
55-59 8,966 8,645 7,029 6,894 7,386 8,261 9,873 8,929 6,475 5,365
39
60-64 7,457 8,043 7,756 6,309 6,180 6,623 7,382 8,848 8,000 5,801
65-69 4,328 6,463 6,975 6,728 5,476 5,356 5,741 6,373 7,666 6,929
70-74 2,887 3,455 5,161 5,574 5,378 4,379 4,277 4,586 5,070 6,119
75-79 2,499 2,030 2,424 3,622 3,916 3,779 3,078 3,001 3,219 3,541
80-84 1,243 1,509 1,225 1,460 2,182 2,361 2,279 1,858 1,808 1,940
85 587 649 761 703 758 1,025 1,186 1,218 1,089 1,021
Total 125,175 124,863 123,093 119,953 115,849 111,258 106,536 101,668 96,610 91,277
Sursa: CCD al INCE
Perioada următoare va înregistra modificări esenţiale în structura populaţiei. Natalitatea

scăzută şi potenţialul redus al persoanelor de vîrsta reproductivă vor determina scăderea
numărului anual de naşteri şi a proporţiei copiilor în ansamblul populaţiei.
Figura 16. Prognoza structurii pe vârste a populaţiei stabile a raionului Orhei, anii 2015-2060 (%)
Sursa: CCD al INCE
Cea mai mare schimbare va fi creşterea ponderii persoanelor vârstnice: de la 15,2% în anul
2014 pînă la 27,8% în anul 2060. De asemenea, va fi în scădere şi proporţia populaţiei în
vîrsta aptă de muncă (de la 67,8% în anul 2014 pînă 57,8% în anul 2060). Menţionăm că
creşterea semnificativă a proporţiei populaţiei vârstnice va provoca şi creşterea raportului de
dependenţă de vîrstă.
40
Figura 17. Prognoza ponderii populaţiei vârstnice (60 de ani şi mai mult) şi a raportului de
dependenţă de vîrstă (RDV), ambele sexe, raionul Orhei, anii 2015-2060
Sursa: CCD al INCE
Remarcăm că prognoza demografică a fost realizată în baza datelor statistice cu privire la

numărul populaţiei care include şi migraţii care lipsesc din ţară mai mult de 12 luni. În
realitate, dinamica populaţiei va fi cu mult mai negativă, pierderile în efectivul populaţiei pot
constitui circa 20-25% din totalul populaţiei în urma refluxului migraţional, ceea ce va
aprofunda declinul demografic şi îmbătrînirea populaţiei.
• Dinamica negativă a efectivului pupulației în mediul rural;

• Sporul natural negativ al populației;
• Problema migrației, în special în rîndul tinerilor între vîrsta 20-24 ani;
• Speranța de viață la naștere situată sub media pe țară, etc.
Analiza SWOT
- Dinamica negativă a efectivului

pupulației în mediul rural;
- Dinamica stabilă a efectivului populației
în mediul urban; - Sporul natural negativ al populației;
- Prevalarea populației apte de muncă în - Natalitatea scăzută a populației;

efectivul total al populației raionului
- Speranța de viață la naștere situată sub
media pe țară;
41
- Problema migrației, în special în rîndul

tinerilor între vîrsta 20-24 ani;
- Situația economică precară;
- Lipsa mecanismelor naționale de

- Existența programelor naționale de reținere și atragere a populației;
stimulare a migranților pentru a se
reîntoarce în țară. - Creșterea ponderii populației vîrstnice;
- Scăderea proporției populației vîrstnice

aptă de muncă;
- Regim limitat de reproducere a

populației.
42
1.4.2. Forţa de muncă a raionului
1.4.2.1. Analiza generală a pieţei muncii din raionul Orhei
În ultimii ani, evoluţia proceselor economice din raionul Orhei au influenţat asupra
modificărilor structurale din cadrul populaţiei active. Conform datelor BNS în anul 2014,
resursele de muncă disponibile în raion au constituit 88263 mii persoane, înregistrînd o
descreştere cu 2,3% faţă de anul 2010 (90344 mii de persoane), dintre care 1827 de şomeri.
Raionul Orhei înregistrează o pondere a persoanelor apte de muncă egală cu 70,5%, ce
depășește ponderea persoanelor apte de muncă la nivel naţional - 66,7%. În anul 2014,
structura populaţiei active s-a modificat comparativ cu anul 2010, după cum urmează:
ponderea populaţiei în vîrstă de muncă a scăzut de la 72% la 70,5%, iar ponderea şomerilor
s-a micşorat de la 2,5% la 1,5%.
Figura 18. Gradul de ocupare a populaţiei din raionul Orhei în anul 2014
Populaţia totală din raionul Orhei - 125297
Populaţia 15 ani şi peste - 103978 Sub 15 ani - 21319
Populaţi activă - 88263 Populaţia inactivă - 37034
Populaţia ocupată – 86436 Şomeri –
Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică.
La nivel regional, raionul Orhei se situează pe primul loc din 13 raioane din zona Centru, în
ceea ce priveşte numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 88 de mii de
persoane în anul 2014. În mediul rural este concentrat cel mai mare număr de persoane
apte de muncă - 63926 mii, iar în mediul urban – 24347 mii persoane. Totuşi, deficitul de
locuri de muncă din mediul rural persistă şi se manifestă cu un caracter sezonier.
Persoanele în etate, care se mai menţin în cîmpul muncii din mediul rural, înregistrează
intensităţi un pic mai mari decît în cel urban, pe fundalul procesului continuu de îmbătrînire.
Există diferenţe majore între numărul de locuri de muncă din mediul urban şi rural, respectiv
dintre rata de ocupare, 51% constituie femei şi 49% bărbaţi, iar din punctul de vedere al
nivelului de salarizare, 58% reprezintă femei şi 42% bărbaţi. Din perspectiva salarizării,
populaţia din Orhei este remunerată cu cel mai mic salariu din zonă, clasându-se pe locul
doi din regiunea Centru (din 13 raioane).
1.4.2.2. Remunerarea salariaţilor
Analizînd evoluţia salariului mediu lunar brut al unui lucrător din raionul Orhei, s-a constatat
că salariul mediu lunar al unui lucrător în anul 2013 a demonstrat o creştere cu 21% faţă de
anul 2011, comparativ cu media pe ţară, indicele fiind acelaşi – 21%. Această creştere este
caracteristică prin faptul că în anul 2013 au fost majorate salariile de funcţie ale cadrelor
43
didactice cu 25%, concomitent au fost majorate şi salariile angajaţilor din medicină, asistenţă
socială, în instituţiile bugetare etc.
Astfel, în anul 2013, salariul mediu lunar brut al unui lucrător din raionul Orhei a constituit
3007,9 lei şi s-a mărit cu 21% faţă de anul 2011. În aceeaşi perioadă, în mediu pe zona
Centru, remunerarea muncii a crescut cu 20,6%. În 2013 ca şi în anul 2011 s-au înregistrat
majorări de salarii în mai multe sectoare (învăţămînt, activitatea financiară, agricultură,
sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică, etc.). În pofida faptului că au fost
majorări de salarii, persoanele încadrate în cîmpul muncii din raionul Orhei, în luna
decembrie 2013, nu au fost remuneraţi cu cel mai mare salariu din zona Centru, clasîndu-se
pe locul 6 din regiunea Centru (din 13 raioane).
Figura 19. Evoluţia salariului mediu lunar brut al unui lucrător în economie, 2011-2013, lei
În anul 2013, conform datelor prezentate de către BNS în raionul Orhei activau 5214 de
persoane salarizate, dintre care 3026 de femei cu o pondere de 58% şi 2188 bărbaţi de
42%. Respectiv, persoanele de gen feminin au fost remunerate cu un salariu mediu lunar
brut în sumă de 2893,9 lei, iar bărbaţii cu un salariu de 3157,9 lei, discrepanţa salarială
dintre femei şi bărbaţi în anul 2014 a constituit 91,6%. Aşadar, este explicabil faptul că
femeile nu obţin condiţii mai favorabile pe piaţa muncii din raion, existînd numeroase cazuri
în care femeile sunt mai puţin remunerate pentru aceeaşi muncă, decît un coleg de sex
masculin.
Tabelul 11. Evoluţia salarial mediu lunar brut după gen, în anii 2011-2013, lei
2011 2012 2013
Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi
RM 2856,6 3252,9 3167,6 3638,3 3459,6 3913,8

Zona Centru 2417,0 2581,2 2647,7 2928,4 2839,8 3221,1
Orhei 2398,5 2598,1 2731,2 2900,3 2893,9 3157,9
Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică
44
La nivelul raionului Orhei, cele mai multe persoane sunt angajate în domeniul învățămîntului.
Totuşi, în perioada 2011-2012, ponderea salariaţilor din domeniul învățămînt a scăzut de la
23% la 22,2% în total angajaţi în economie, iar câştigul salariului mediu în acest domeniu a
crescut cu 12,2% (2815,4 lei). În anul 2012, domeniile în care activau cei mai mulţi angajaţi
au fost, în afara sectorului învățămînt, următoarele: agricultură (10% din total angajaţi în
economie), industrie (19% din total angajaţi în economie), administraţie publică (7% din total
angajaţi în economie), comerţ (11,1% din total angajaţi în economie), sănătate şi asistenţă
socială (12,1% din total angajaţi în economie).
Tabelul 12. Numărul salariaţilor şi salariul mediu lunar pe tipuri de activităţi economice, în raionul
Orhei, în perioada 2011-2012
Cîştigul salarial mediu pe

Numărul salariaţilor
Activităţile economice activităţi economice, lei
2011 2012 2011 2012
Total, dintre care: 16701 16006 2484,9 2804,7
Agricultura şi silvicultura 1808 1578 1990,6 2157,5

Industria prelucrătoare 3173 2992 2828,3 3207,8
Construcţii 556 516 2830,5 3067,9
Comerţ cu ridicata şi amănuntul 1841 1778 1724,4 2124,2
Hoteluri şi restaurante 266 305 1691,1 1751,6
Transporturi, depozitare şi 722 756 2567,4 2872,2
comunicaţii
Activităţi financiare 278 286 3767,8 3627,4
Tranzacţii imobiliare 542 527 2626,8 3018,5
Administraţie publică 1124 1121 2850,1 3537,5
Învăţămînt 3822 3581 2508,7 2815,4
Sănătate şi asistenţă socială 1968 1945 2735,5 2945,7
Alte activităţi de servicii colective, 603 621 1927,0 2015,1
sociale
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Orhei şi BNS.
După numărul salariaţilor angajaţi în cîmpul muncii, raionul Orhei, în 2013, deţine locul doi
din zona Centru a republicii (din 13 raioane). Numărul salariaţilor angajaţi în anul 2013 a fost
de 3,4 mii persoane. Conform datelor prezentate de către BNS, în raion au fost eliberate mai
multe persoane, decît angajate în cîmpul muncii, cu 0,2 mii persoane (3,4 mii persoane
angajate), pe republică numărul salariaţilor eliberaţi a constituit 171,6 mii persoane.
45
Figura 20. Câştigul salariului după forma de proprietate în raionul Orhei în anii 2011-2013, lei
În anul 2012, conform datelor prezentate de către BNS, câştigul salariului mediu după toate
formele de proprietate a constituit în raionul Orhei 16803 lei, fiind în creştere cu 0,6% faţă de
anul 2011 (16701 lei).
1.4.2.3. Şomajul
Conform datelor furnizate de către BNS, ponderea populaţiei economic active în totalul
populaţiei raionului Orhei constituie 70,5% (88263 persoane) în anul 2014. Numărul
şomerilor înregistraţi la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Orhei, în anul 2014
reprezintă 1,4% (1827 de persoane) din totalul populaţiei. Principalii indicatori care
caracterizează repartizarea populaţiei raionului Orhei, după participarea la activitatea
economică, se structurează conform categoriilor prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 13. Repartizarea populaţiei raionului Orhei, în perioada 2010-2014
% din total,
Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014 anul 2014
Populaţie în vîrstă aptă 90344 90295 89699 89009 88263 70,5
de muncă
Şomeri 3073 2813 2419 1853 1827 1,5
Populaţia sub vîrsta 35554 35514 35955 36483 37034 30
aptă de muncă
Total populaţie din raion 125898 125655 125467 125467 125276 100
Dacă în anul 2010 numărul şomerilor înregistraţi la ANOFM a constituit 3073 de persoane,
atunci în anul 2014 acest indice a constituit cu 40% mai puţin faţă de 2010. Concomitent cu
scăderea numărului de şomeri înregistraţi, s-a diminuat şi numărul persoanelor plasate în
46
cîmpul muncii, astfel, din numărul celor înregistraţi la AOFM în anul 2014 au fost plasaţi în
cîmpul muncii 726 şomeri, înregistrînd o diminuare de 28% sau cu 283 de persoane mai
puţine faţă de anul 2010.
Tabelul 14. Ponderea şomerilor angajaţi în cîmpul muncii de către AOFM Orhei în anii 2009-2014
2009 2010 2011 2012 2013 2014

Şomeri înregistraţi - total 2589 3073 2813 2419 1853 1827
inclusiv: femei 936 1128 1369 1194 901 838
Şomeri înregistraţi în mediul rural 1920 2310 2103 1785 1364 1392
Numărul locurilor vacante înregistrate 1364 1389 1306 1420 1553 1562
de la începutul anului
Numărul şomerilor plasaţi în cîmpul 1015 1009 915 903 905 726
muncii de la începutul anului
Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică şi ANOFM Orhei.
În perioada 2009-2014 constatăm o creştere a numărului locurilor de muncă înregistrate de

către Agenţia de Ocupare a Forței de Muncă Orhei, cu 14,5%. Printre acestea, se observă o
preponderenţă a locurilor de muncă pentru muncitori: în anul 2014, 82,3% din totalul locurilor
de muncă oferite erau adecvate pentru muncitori, urmat de locurile de muncă pentru
funcţionari cu o pondere de 18%.
Tabelul 15. Evoluţia şi repartizarea locurilor de muncă în raionul Orhei, 2009-2014
Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Inclusiv: muncitori 2100 2710 2468 2102 1604 1540
Funcţionari 290 335 311 277 198 179
Fără meserie 199 28 34 40 51 108
Din şomeri înregistraţi – din sectorul 1920 2310 2103 1785 1364 1392
rural (persoane)
Din şomeri înregistraţi – din sectorul 669 763 710 634 489 435
urban (persoane)
Din şomeri înregistraţi – din sectorul 74,16 75,17 74,76 73,79 73,61 76,19
rural %
Numărul locurilor de muncă oferite 1364 1389 1306 1420 1553 1562
Inclusiv: muncitorilor 904 983 917 1048 1164 1286
Funcţionarilor 460 406 389 372 389 276
Fără meserie 0 0 0 0 0 0
Din locuri înregistraţi – pentru sectorul 119 122 246 260 68 121
rural (persoane)
Din locuri înregistraţi – pentru sectorul 1245 1267 1060 1160 1485 1441
urban (persoane)
Din locuri înregistraţi – pentru sectorul 8,72 8,78 18,84 18,31% 4,38% 7,75%
rural % % % %
Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei.
Pe parcursul anului 2014, au fost adresări la AOFM Orhei din partea agenţilor economici:
• SA ASITO - 21, asigurări,
47
• CAP Camenceni - 20, agricultură,

• GŢ Bernrvec Alexandra - 15, agricultură,
• ICS Northside Textile SRL - 16, producție,
• II Nina Patic - 28, producție,
• II S.Maleţchi - 20, comerț,
• IM Chateau Vartely SRL - 41, producție,
• IM Miacro SRL - 15, producție,
• IM Servicii Comunal Locative Orhei – 16,
• IS Branesti - 17, producţie,
• Întreprinderea pentru Silvicultura Orhei - 100, silvicultură,
• IS Moldsuinhibrid - 20, agricultura,
• SA ASPA - 31, producţie,
• SA CA-2811 - 31, transporturi,
• SA Fabrica de pîine - 12, producție,
• SA Orhei-Vit - 197, producție,
• SA Regia Apă-Canal Orhei - 28,
• SC Armicom SRL - 51, producție,
• Școala Profesională Orhei - 44, învățămînt,
• SRL Orhei Gaz - 26, gazificare,
• SRL Cons EL - 60, construcții,
• SRL L, Artigiano - 20, producție,
• SRL Maestro Nut - 131, prelucrătoare,
• SRL Man&Vals - 21, alimentația publică,
• SRL Ordonatcom - 26, producţie.
Motivele aflării în şomaj sunt: persoane demisionate 656 (306 femei), persoane concediate
123 (75 femei), persoane ale căror contract individual de muncă a încetat în circumstanţe ce
nu depind de voinţa părţilor 38 (17 femei). Pe parcursul anului 2014 au fost plasaţi în cîmpul
muncii:
• 39,7 la sută din numărul total de şomeri înregistraţi de la începutul anului;

• 37,1 la sută constituie femeile;
• 45,0 la sută sunt tineri cu vîrsta între 16-29 ani;
• 36,4 la sută sunt locuitorii rurali.
În ceea ce priveşte şomerii, numărul bărbaţilor ocupă o pondere majoritară în rândul

acestora, reprezentînd 46% din total, iar femeile 54% în anul 2014. Respectiv, în perioada
2011-2014, se observă o reducere a numărului de femei în rândul angajaţilor, de la 1369 de
femei în anul 2011 la 838 în anul 2014.
48
Figura 21. Ponderea şomerilor din mediul rural şi urban, în raionul Orhei, în perioada 2009-2014,%
În aspect de mediu urban şi rural, continuă să persiste un dezechilibru pe piaţa forţei de

muncă. Șomerii din mediul rural nu au acces la locurile libere de muncă, acestea fiind
preponderent concentrate în mediul urban, iar salariile mici oferite de angajatori nu le permit
persoanelor din localităţile rurale de a se deplasa zilnic la un loc de muncă în oraş. În anul
2014, în mediul rural s-au înregistrat 1392 şomeri sau 76,2%, cu 528 mai puţini decît în anul
2009. În mediul urban, de la an la an, ponderea şomerilor înregistraţi este în scădere.
Așadar, ponderea persoanelor plasate în cîmpul muncii în mediul urban înregistrează o
uşoară scădere, pe cînd în mediul rural, dimpotrivă, înregistrează creștere.
Tabelul 16. Repartizarea şomerilor conform duratei aflării în şomaj
Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Numărul şomerilor înregistraţi de la 2982 3661 3977 3698 3017 2571
începutul anului,inclusiv cei afla-ţi în
evidenţă la 01 ianuarie
Durata şomajului cuprinsă pînă la 6 luni 2312 2036 1781 1846 1832 1896
6 – 12 luni 466 1348 1747 1277 764 496

12 – 24 luni 202 274 440 561 404 169
peste 24 luni 2 3 9 14 17 10
Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la ANOFM Orhei
Printre şomeri o cotă mare le revine persoanelor care sunt în şomaj pînă la 6 luni (cu o
pondere de 74%), în anul 2014 ponderea acestora fiind în scădere faţă de anul precedent cu
13,3 p.p., constituind numărul de 1832 persoane. Atare moment se explică prin conlucrarea
mai eficientă a colaboratorilor ANOFM cu agenţii economici, privind angajarea şomerilor într-
un termen cît mai scurt posibil. Respectiv, ponderea persoanelor care se află în şomaj de la
6 la 12 luni constituie 19,2%, cu 6,1 p.p. mai mult faţă de 2013. Prin urmare, ponderea
persoanelor ce se află în şomaj mai mult de 12 luni este de 6,5%, iar persoanele ce sunt
şomeri 24 de luni şi mai mult, constituie 0,4% în anul 2014. Şomajul de lungă durată
reprezintă un factor negativ, întrucît cei care nu pot găsi un loc de muncă pe o perioadă
îndelungată, practic, pierd cunoştinţele profesionale, fiind necompetitivi pe piaţa forţei de
muncă.
49
Din punctul de vedere al distribuţiei şomerilor pe niveluri de instruire, la sfârşitul anului 2014,
constatăm că, din numărul total al şomerilor înregistraţi în raionul Orhei, 39% sunt persoane
cu studii gimnaziale (700 de persoane), urmat de persoane cu studii secundare profesionale
– 457 de persoane (25%), mai puţin sunt înregistraţi şomeri cu studii superioare în număr de
123 persoane (7%) şi medii de specialitate – 100 de persoane (5,4%). De aici rezultă că
profilul educaţional al persoanelor adresate la agenţie sunt cu un nivel limitat de pregătire.
Astfel, persoanele cu un nivel de educaţie şi o pregătire înaltă apelează în proporţie mai
mică la agenţia Orhei. O situaţie tristă este că o mare parte din şomerii tineri din raion
solicită de la Agenţie să fie familiarizaţi cu metode de angajare peste hotarele ţării, dar nu cu
tehnici de căutarea unui loc de muncă la locul de trai.
Tabelul 17. Evoluţia şomerilor înregistraţi potrivit nivelului de instruire, în raionul Orhei, 2010-2014,
persoane
Ritmul de
2010 2011 2012 2013 2014 creştere în 2013-
2014,%
Studii primare 247 241 249 103 138 34
Studii gimnaziale 1141 1046 971 875 700 -20
Studii liceale şi medii de 553 560 469 215 309 44
cultură generală
Studii secundare 949 691 504 432 457 6
profesionale
Studii medii de 139 144 118 100 100 0
specialitate
Studii superioare 144 131 108 128 123 -4
Din punctul de vedere al structurii pe grupe de vîrstă, în anul 2014, conform datelor furnizate
de către ANOFM Orhei, ponderea cea mai mare le revine şomerilor cu vîrsta cuprinsă între
30-49 ani, categoria respectivă înregistrînd 48% (874 persoane) din numărul total de şomeri
înregistraţi în anul 2014, fiind cu 2 p.p. mai puţin faţă de anul 2009, urmaţi de cei cu vîrsta
cuprinsă între 16-24 ani (18,4%) şi categoria cu vîrstă cuprinsă între 25-29 de ani are o
pondere de 17,3%.
Tabelul 18. Numărul şomerilor înregistraţi în cîmpul muncii pe grupe de vîrstă în Orhei, anii 2009-2014
Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014

16 - 24 549 587 496 432 349 301
25 - 29 510 585 431 359 289 316
30 - 49 1280 1573 1443 1173 836 874
50 - 65 250 328 443 455 379 336
Ocupaţiile care au înregistrat cel mai mare număr de şomeri la sfârşitul anului 2014 sunt: în
industrie – 215 de persoane (12%), fiind urmaţi de cei proveniţi din agricultură – 119 de
persoane (6,5%) şi învățămînt – 104 de persoane (6%). Astfel, s-au înregistrat şi creşteri
comparativ cu indicatorii anului 2010, industrie cu 138 de persoane, comerţ cu 55 persoane.
50
Numărul de angajări în cîmpul muncii prin intermediul serviciilor de mediere în unele domenii
de activitate este în creştere de la an la an, ca de ex.: în cadrul lucrărilor publice au fost
angajaţi în anul 2014 – 60 de persoane cu 10 persoane mai puţin faţă de anul 2010.
Tabelul 19. Structura şomerilor înregistraţi conform domeniilor de activitate, în raionul Orhei 2009-
2014
Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Din rândul 01 au activat : 30 43 85 166 163 119
Agricultură
Industrie 217 77 151 206 204 215
Construcţii 39 3 44 50 66 61
Comerţ cu ridicata şi cu 67 25 66 103 98 80
amănuntul
Transporturi, depozitare şi 23 8 37 64 66 46
comunicaţii
Tranzacţii imobiliare 0 1 0 0 1 0
Administraţie publică; asistenţă 23 19 45 63 56 47
socială obligatorie
Învățămînt 17 21 37 102 82 104
Sănătate şi asistenţă socială 15 2 17 22 28 27
Hoteluri şi restaurante 1 0 1 2 15 5
Alte activităţi de servicii colective, 732 347 797 290 88 97
sociale şi personale
Alte tipuri de activităţi 21 13 24 36 36 16
Din rândul 01 – pe forme de
proprietate : 103 82 209 306 298 285
Proprietate publică
Proprietate privată 354 134 297 467 469 450
Alte forme de proprietate 728 343 798 331 136 82
Prezenţa şomajului în raion este cauzată de mai mulţi factori, precum: lipsa locurilor de
muncă atractive, necorespunderea cererii cu oferta forţei de muncă, neconcordanţa dintre
procesul de studii şi solicitările angajatorilor; insuficienţa aptitudinilor şomerilor. O problemă
importantă ar fi: cerinţele exagerate din partea unor angajatori, deci agenţii economici la
declararea locurilor de muncă vacante înaintează restricţii discriminatorii la calificare, vîrstă,
gen şi alte restricţii, ce limitează posibilităţile de angajare. Astfel, pentru ameliorarea situaţiei
în domeniu, specialiştii AOFM efectuează permanent vizite în raionul Orhei unde sunt
stabilite contacte de colaborare cu angajatorii. În 2014, mărimea medie a ajutorului de şomaj
a constituit în anul 2014 - 1413,57 lei, 59 de persoane din raion au beneficiat de ajutor de
şomaj, cu 108 de persoane mai puţin decît în 2010.
Prin urmare, în perioada 2009-2014, se observă o tendinţă de creştere a numărului de

unităţi economice, care au prezentat oferte de locuri de muncă, cît şi a numărului de vizite la
sediul angajatorului. Cu toate acestea, se atestă o scădere a numărului de prezenţă a
51
angajatorului la agenţie, de la un an la altul. În anul 2014 s-au efectuat vizite de către

colaboratorii Agenţiei la sediul angajatorilor şi s-au identificat 225 locuri de muncă vacante,
cu 18 locuri mai puţin faţă de anul 2011.
Tabelul 20. Administrarea locurilor de muncă libere în Raionul Orhei, în perioada 2009-2014
Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Numărul unităţilor economice care au 169 191 243 243 265 225
prezentat oferte de locuri de muncă
Identificarea locurilor de muncă libere 1365 1389 1306 1420 1555 1562
prin:
• Vizite la sediul angajatorului 281 194 110 230 202 363
• Comunicate de către angajatori 642 772 757 863 1236 935
• Prezentarea angajatorului la 442 423 439 327 117 264

agenţie
Formarea profesională a şomerilor este una din măsurile active gratuite pe piaţa forţei de
muncă, care orientează şomerii spre domenii ce sunt solicitate pe piaţa muncii din raion,
menită să sporească şansele de integrare sau reintegrare pe piaţa forţei de muncă a
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. În anul 2014, au beneficiat de serviciile de
informare şi consiliere profesională din partea Agenţiei din Orhei 2803 de persoane, cu 2323
persoane mai multe faţă de anul 2010. Respectiv, în acelaşi an, 88 de şomeri au urmat
cursurile de formare profesională cu 18 şomeri mai puţini faţă de anul 2013. Un accent
deosebit colaboratorii AOFM pun pe angajarea şomerilor după absolvirea cursurilor de
formare profesională. O problemă esenţială ar fi că o mare parte din şomeri, care solicită
cursuri de orientare profesională nu preferă profesii conform cerinţei pieţei.
Tabelul 21. Indicatori privind măsurile active de stimulare a ocupării forţei de muncă în raionul Orhei,
2009-2014
Direcţia de activitate 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale şi unităţilor economice
şedinţe ale Consiliului Consultativ 5 4 4 4 5 4
primării vizitate 28 25 23 25 23 30
unităţi economice vizitate 269 241 232 159 181 158
Organizarea tîrgurilor locurilor de muncă:
numărul tîrgurilor organizate 3 3 4 2 2 2
numărul agenţilor economici prezenţi la tîrg 38 36 38 27 48 42
numărul locurilor vacante prezentate la tîrg 298 292 305 179 584 581
numărul persoanelor participante la tîrg 379 392 449 280 590 512
numărul persoanelor angajate în urma tîrgurilor 104 112 129 71 96 107
Organizarea seminariilor informative
Numărul seminariilor informative 4 4 4 6 4 4
Numărul agenţilor economici participanţi 43 26 27 3 40 44
Numărul şomerilor participanţi la seminare 45 90 85 97 40 42
Servicii de auto ocupare:
mediere electronică 93 149 106 104 99 94
52
servicii telefonice 204 125 160 178 209 216

Informarea populaţiei şi agenţilor economici privind piaţa forţei de muncă:
prin intermediul presei locale şi republicane 9 2 3 3 13 3
În anul 2014 au fost organizate în parteneriat două tîrguri de locui de muncă, la care au
participat 512 persoane (şomeri) şi 42 de agenţi economici cu expunerea a 581 locuri de
muncă vacante. În urma organizării tîrgurilor de muncă au fost angajate 107 persoane, acest
număr este în creştere cu 11,4% faţă de anul 2013. Tot în acest an, au fost organizate
seminare informative, numărul acestora este constant de la an la an - 4 seminare în anul
2014, respectiv numărul şomerilor participanţi la seminare este în scădere de la 90 de
şomeri participanţi în anul 2010 la 42 de şomeri în anul 2014. În urma acestor măsuri de
stimulare a ocupării forței de muncă, agenţia Orhei are ca scop prestarea serviciilor de
informare, consiliere şi orientare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă din raion.
În urma analizei efectuate, au fost depistate următoarele probleme pe piaţa muncii din raion:
• Scăderea numărului de salariaţi în raionul Orhei în anul 2012 cu 4,1% (16006) faţă
de 2011 (16701);
• Necorespunderea dintre profesiile solicitate pe piaţa forţei de muncă în raion şi oferta
forţei de muncă, atît sub aspectul domeniului de pregătire, precum şi al nivelului de
instruire, fapt ce creează o insuficienţă de capital uman în unele domenii de
activitate;
• Agenţii economici sunt nevoiţi să recurgă la angajarea cadrelor mai puţin calificate
din motivul insuficienţei cadrelor calificate drept urmare a migrării masive a
specialiştilor peste hotare;
• Interesul scăzut al şomerilor, care beneficiază de ajutor de şomaj sau ajutor social,
faţă de angajarea în cîmpul muncii;
• Lipsa unităţilor de transport în mediul rural pentru deplasare la muncă în mediul
urban (76,2% de şomeri sunt înregistraţi din mediul rural în anul 2014);
• Migrarea masivă a forţei de muncă, inclusiv a tinerilor, peste hotarele ţării, în
căutarea unui loc de muncă mai bine plătit;
• Lipsa stimulentelor de ordin financiar şi profesional, precum şi premise reduse de
angajare a tinerilor specialişti în cîmpul muncii;
• Lipsa investiţiilor străine care ar crea noi locuri de muncă;
• Dezechilibru pe piaţa muncii în aspect de mediu rural şi urban. Lipsa oportunităţilor
de angajare în mediul rural rămâne a fi o problemă majoră. La finele anului 2014
numărul locurilor vacante în mediul rural a constituit 6% din numărul total al locurilor
de muncă înregistrate, iar numărul şomerilor din mediul respectiv s-a constatat de
75%;
• Problema angajării ”la negru” şi achitarea salariilor ”în plic”. Aceasta duce la neplata
impozitelor, la încălcarea dreptului cetăţeanului la protecţia socială şi medicală,
53
neacceptarea de către şomeri a locurilor de muncă cu salariile conform legislaţiei în

vigoare;
• Calificarea joasă a şomerilor (63% din înregistraţi în 2014 nu au profesie), cerinţele
înalte de angajare înaintate nu motivează angajatorii să conlucreze mai strâns cu
agenţia pentru ocuparea forţei de muncă.
Probleme la angajarea în cîmpul muncii a şomerilor din păturile vulnerabile:
• discriminarea pe anumite criterii din partea angajatorului;

• lipsa studiilor necesare, cît şi a condiţiilor necesare;
• angajatorul nu dispune de facilităţi la angajarea persoanelor vulnerabile;
• nerespectarea Legii nr.60 la crearea locurilor de muncă pentru persoanele cu
dizabilități;
• lipsa locurilor de muncă pentru persoanele vulnerabile (timp limitat).
Analiza SWOT
- creşterea salariului mediu lunar în

perioada 2009-2014 cu 21%;
- remunerare medie, locul 6 din 13 raioane
- scăderea numărului de şomeri înregistraţi zona Centru;
la ANOFM în perioada 2009-2014 cu 40
- neconcordanţa dintre procesul de studii
%;
cu cerinţele pieţei muncii;
- ponderea persoanelor apte de muncă la
- lipsa locuințelor sociale;
nivel de raion (70,5%), este superior
valorii înregistrate la nivel naţional
- migrarea persoanelor în vîrstă aptă de
(66,7%);
muncă, inclusiv a tinerilor, spre mediul
urban, atît în alte regiuni ale ţării, precum
- creşterea numărului de locuri oferite de
şi în străinătate, îndeosebi a celor cu
către ANOFM în anul 2014 cu 173 de
pregătire profesională;
locuri faţă de anul 2010;
- posturi de muncă neatractive cu nivel
- creşterea persoanelor care au beneficiat
scăzut de retribuire a muncii;
de servicii de informare şi consiliere
profesională în anul 2014 cu 2323 de
- lipsa locurilor de muncă în mediul rural;
persoane faţă de 2010;
- număr mare al şomerilor înregistraţi cu
- în 2013 deţine locul doi din zona Centru a
republicii (din 13 raioane), după numărul vîrsta cuprinsă între 30-49 ani, (48% din
salariaţilor angajaţi în cîmpul muncii; total şomeri în anul 2014, cu o
descreştere de 3,1 p.p. faţă de 2010);
- au fost luate măsuri de stimulare a
ocupării forţei de muncă în perioada 2009- - necorespunderea cererii şi ofertei pieţei
2014. muncii.
54
- implicarea autorităţilor locale în

problemele comunităţii;
- creşterea şomajului în rândul tinerilor cu
- tendinţă accentuată de dezvoltare a studii gimnaziale (38,4% din total în
afacerilor în mediul rural; 2014);
- posibilitatea accesării unor programe de - îmbătrînirea forţei de muncă.

finanţare pentru crearea de noi locuri de
muncă pentru şomeri.
Pentru soluţionarea barierelor existente în domeniul pieţei muncii din raionul Orhei,
propunem următoarele măsuri active de stimulare a ocupării forţei de muncă:
1. Crearea locurilor de muncă stabile şi atractive cu perspectivă de creştere profesională

(educarea spiritului antreprenorial) în raion, care prevede:
• ameliorare procesului de comunicare/interacţiunea dintre patroni, intermediarii

procesului de ocupare a forţei de muncă şi potenţialii angajaţi;
• asigurarea condiţiilor optime de muncă;
• crearea unui climat favorabil de dezvoltare a serviciilor de către AOFM prin
combaterea şomajului în rîndul tinerilor şi prevenirea şomajului de lungă durată.
2. Accentuarea colaborării autorităţilor publice locale cu AOFM din Orhei, prin realizarea
următoarelor:
• îmbunătăţirea angajării populaţiei din raion prin crearea unui mecanism mai eficient
de colaborare între autorităţile publice locale şi agenţia teritorială pentru ocuparea
forţei de muncă din raion;
• acordarea serviciilor de mediere a muncii pentru persoanele din raion, ceea ce ar
asigura apariţia unor noi oportunităţi de încadrare în cîmpul muncii a forţei de muncă
disponibile;
• elaborarea de către autorităţile publice locale a unor mecanisme în vederea corelării
cererii cu oferta pe piaţa muncii şi prevenirii lipsei de forţă de muncă calificată din
raion, cît şi combaterea discriminării şi promovarea includerii sociale prin asigurarea
accesului la ocupare;
• antrenarea persoanelor din păturile vulnerabile la lucrări publice, cu condiţia creării
unor facilităţi din partea autorităţilor locale.
3. Modalităţi de soluţionare a problemelor legate de angajarea în cîmpul muncii a

persoanelor din păturile vulnerabile:
• investiţii la nivel de stat pentru deschiderea unor întreprinderi speciale, cu crearea

locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități şi din păturile vulnerabile;
55
• respectarea legislaţiei în vigoare privind angajarea în cîmpul muncii a persoanelor cu

dizabilități;
• subvenţionarea de la bugetul de stat a locurilor de muncă pentru persoanele cu
dizabilități;
• facilităţi sau scutiri de taxe pentru agenţii economici ce angajează persoane cu
dizabilități;
• asigurarea diverselor facilităţi la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilități.
56
Orhei, 2016-2020
1.5. INFRASTRUCTURA FIZICĂ ŞI

TEHNICO-EDILITARĂ
57
1.5.1. Infrastructura drumurilor şi serviciile de transport
1.5.1.1. Evaluarea infrastructurii de transport
Reţeaua drumurilor publice din r-nul Orhei este constituită din drumuri publice naţionale,
drumuri publice locale, drumuri comunale şi străzi. Drumurile publice naţionale care
intersectează raionul au o lungime de 116.2 km. Acestea sunt:
• M2 Chişinău-Soroca-Frontiera cu Ucraina;
• R20 Rezina-Orhei-Călăraşi;
• R23 Criuleni-Brăneşti-Ivancea-M2;
• R43 Brăneşti-Complexul istorico-cultural "Orheiul Vechi".
Reţeaua drumurilor publice locale sunt constituite din 37 de drumuri cu lungimea totală de
216,62 km. Date despre drumurile naţionale şi locale sunt prezentate în Tabelul 22.
Tabelul 22. Date privind starea drumurilor naţionale şi locale în r. Orhei
Lungimea Din pietriş

Îmbrăcăminte Îmbrăcăminte
sau Din pământ
Drumuri din beton asfaltică
prundiş km
km asfaltic uşoară
(macadam)
Naţionale, inclusiv:
Magistrale 46,63 46,63
Republicane 67,90 45,45 7,8 15,63
Locale 216,62 113,38 8,1 95,37 2,67
Sursa: date furnizate de CR Orhei.
În reţeaua de drumuri locale se evidenţiază unele drumuri, care au o importanţă mai

semnificativă prin asigurarea accesului la mai multe localităţi şi cu un trafic mai ridicat.
Totodată, cele mai multe dintre acestea nu au îmbrăcămintea rutieră potrivită. Este vorba
despre următoarele trasee:
1. L307 Orhei-Susleni-Jora de Sus-Lopatna, care asigură accesul la 14 sate şi are un trafic

de perspectivă mai mare de 2500 aut/zi;
58
2. L305 R20-Chiperceni-Pohrebeni-Izvoare, ce asigură accesul la 9 sate şi are un trafic de

perspectivă de pînă la 1000 aut/zi;
3. L315 Peresecina-Donici - asigură accesul la 5 sate (reabilitat pe prcursul anului 2015);
4. L325 M2 Crihana-Cucuruzenii de Sus, care asigură accesul a 7 sate;
5. L-322 M2-Mălăieşti-Morozeni;
6. L-326 M2 Clişova-Suhuluceni-Leuşeni-Verejeni;
7. L-339-Vîşcăuţi – drum spre cariera de piatră şi nisip.
De asemenea, unele drumuri asigură accesul la centrele istorico-culturale de valoare

naţională, precum: Complexul Istorico-cultural ”Orheiul-Vechi”, casa-muzeu ”Alexandru
Donici”, casa-muzeu ”Serghei Lazo”, Mănăstirea Curchi etc. De importanţă mai mare sunt,
de asemenea, drumurile cu prelungire pe teritoriul raioanelor vecine, spre întreprinderile de
însemnătate regională: L326 M2-Clişova-Suhuluceni-Leuşeni-Verejeni, L339-Vîşcăuţi spre
carierele de piatră şi nisip.
Pentru anul 2015 este aprobat programul privind reparaţia drumurilor publice locale, finanţat
din contul alocaţiilor la impozitului pentru utilizarea drumurilor. Pentru lucrările de întreţinere
se alocă 1 485 mii lei, iar la reparaţia drumurilor locale – 7 140 mii lei, suma totală a
proiectului constituia 8 625 mii lei.
1.5.1.2. Servicii de transport
Conform datelor anului 2014, în raionul Orhei activau 57 companii de transport terestru şi 8
companii prestatoare de servicii auxiliare celor de transport şi serviciile companiilor de
turism. Sectorul este reprezentat exclusiv de întreprinderi din sectorul IMM.
Pentru transportul persoanelor în raionul Orhei activează 11 operatori care deservesc rutele
regulate de transport în raion, iar programul de transport raional include 263 de rute.
În perioada 2008-2013, transportul de pasageri evoluează ascendent, în ritmuri relativ

constante, pe cînd transportul de mărfuri cunoaşte declin în perioada 2010-2011. Motivul ar
putea fi efectele întârziate ale crizei din 2009, dar şi embargoului din 2007.
Figura 22. Evoluția parcursului de mărfuri, r. Orhei
Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS
59
Figura 23. Evoluția transportului de pasageri
Pasageri transportati, mii pasageri

Parcursul pasagerilor, milioane pasageri–kilometri
5 000 100
4 000 80
3 000 60
2 000 40
1 000 20
0 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Parametrii densităţii reţelei rutiere pentru r. Orhei sunt 269,5 km la 1000 km2 şi 2,6 km la
1000 locuitori, parametri consideraţi suficienţi pentru nivelul de dezvoltare a raionului.
Comparativ, la nivel naţional, aceşti parametri constituie 314 km la 1000 km2 şi 2,6 km la
1000 de locuitori.
Actualmente, la nivel raional, reţeaua infrastructurii de transport este dezvoltată suficient şi

acoperă întreg teritoriul raionului, dar necesită investiţii majore pentru reabilitarea şi
modernizarea acesteia.
Principalele necesităţi la capitolul infrastructura drumurilor
Principalele necesităţi la capitolul infrastructura drumurilor sunt:
1. Problema majoră a raionului privind infrastructura transportului auto este starea

deplorabilă a drumurilor. 44% din lungimea drumurilor rutiere în r. Orhei sunt în stare rea
şi foarte rea.
Conform Indicelui Internaţional de Planeitate (IRI), starea tehnică a îmbrăcămintei rutiere în

r. Orhei în anul 2008 se prezintă după cum urmează:
Tabelul 23. Starea tehnică a îmbrăcămintei rutiere în r. Orhei în anul 2008
Foarte buna Bună Mediocră Rea Foarte rea Total km
9,61 35,07 76,15 64,25 30,99 216,07
Sursa: date furnizate de CR Orhei.
2. Reţeaua de drumuri locale necesită optimizare, inclusiv prin construcţia drumurilor de

ocolire a localităţilor. O oportunitate reală este şi reabilitarea drumului existent pe direcţia
L3007-Pohorniceni-M2 cu construcţia podului peste r. Răut. Modernizarea acestui sector
ar permite soluţionarea definitivă a problemei transportului de tranzit pentru or. Orhei şi ar
servi ca drum de ocolire din partea de Nord-Est a oraşului.
3. Sunt necesare învestiţii în construcţia infrastructurii noi, cum ar fi construcţia sectoarelor
Tîrzîieni-Breanova (L322- M2-Mălăieşti-Morozeni) 2,67 drum din pămînt.
60
Conform studiului de fezabilitate asupra drumurilor în raionul Orhei, realizat în 2008,

pentru următorii ani este planificată reabilitarea capitală a următoarelor lungimi de drumuri:
Tabelul 24. Lungimea şi costul reabilitării drumurilor conform Studiului de fezabilitate asupra
drumurilor din r. Orhei
Anul 2015 2016 2017 2018

Lungimea, km 20 16,33 25,89 29,14
Suma, mil. lei 30,14 24,67 22,53 14,04
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Reţeaua rutieră locală este conectată la cea

naţională în mărime de 100%; - Drumurile locale fără reparaţie capitală;
- Cota drumurilor bune şi mediocre este - Nerespectarea planului de reabilitare a

superioară cotei naţionale; drumurilor locale conform Studiului de
fezabilitate din cauza lipsei de surse de
- Existenţa unui studiu de fezabilitate a finanţare.
drumurilor.
OPORTUNITĂŢI CONSTRÂNGERI
- Lipsa suportului financiar pentru

implementarea studiului de fezabilitate;
- Existenţa programelor de finanţare a
proiectelor de infrastructură fizică. - Lipsa transparenţei în procesul executării
contractelor de reabilitare/renovare capitală
a drumurilor.
61
1.5.2. Infrastructura energetică şi managementul eficienţei energetice
**Capitolul este parte componentă a ”Programului Regional Sectorial în Eficienţă Energetică pentru Regiunea de
Dezvoltare Centru
1.5.2.1. Balanţa energetică
Consumul anual de resurse energetice de către întreprinderile şi organizaţiile din raionul

Orhei constituie aproximativ 1.972 tone de cărbune, 9,098 mil. m3 gaze naturale şi
aproximativ 1.284 m3 de lemne. Toate localitățile raionului Orhei sunt conectate la conducta
de gaze. Acest lucru presupune că consumatorii pot alege între produsele energetice pe
care să le utilizeze. Mai mult ca atît, pe piața produselor energetice din raion deja este
creată cererea de produse alternative (pelete, brichete), prin activitatea a două companii.
Una dintre problemele ce periclitează trecerea la utilizarea produselor alternative este
insuficiența de cunoștințe și informații cu privire la utilizarea acestora. Totodată, costurile la
cazanele necesare reprezintă un
impediment major.
Actualmente, în raionul Orhei

există suficientă materie primă
ce permite producerea
brichetelor și peleților. Mai mult
ca atît, existența zonelor
mlăștinoase reprezintă un
avantaj important în acest sens.
La nivel de republică, cu
excepția Găgăuziei, în raioanele
Orhei, Ungheni și Cahul există
între 2000 și 2500 de hectare de
teren oportun pentru culturile
energetice.
62
În rezultatul unui studiu efectuat privind efectivul materiei prime existente pentru producerea
brichetelor, raionul Orhei deține întîietatea printre toate raioanele Regiunii de Dezvoltare
Centru, precum urmează:
Materia primă Potenţialul

a culturilor din Materia primă paielor
Materia primă Materia primă
REGIUNEA floarea a culturilor din consolidate de
vie, final tone livezi, final tone
soarelui, final paie, final tone către agentul
tone economic
TOTAL 495626,1008 508985,58 127246,395 29566,8688 23092,8192
NORD 251531,082 244753,085 61188,27125 435,9512 12871,584
CENTRU 105255,117 112633,935 28158,48375 7086,9504 5674,5216
Orhei 14999,56425 19980,7175 4995,179375 524,7376 934,56
SUD 107772,8355 93021,34 23255,335 15766,0704 3436,0128
În concluzie, disponibilitatea materiei prime precum și existența zonelor favorabile de

producere a culturilor energetice oferă raionului avantaje considerabile utilizării surselor
alternative de energie, precum și dezvoltării afacerilor în acest domeniu.
1.5.2.2. Consumul de energie în clădirile publice
În anul 2009 în raion erau 65 de instituţii de învățămînt preuniversitar şi 58 de instituţii de

învățămînt preşcolar. Suprafaţa estimată a instituţiilor de învățămînt este de aproximativ
139.985 m2. Consumul de energie al instituţiilor de învățămînt este estimat la cca. 26.282
MWh pe an. Spitalul Raional din Orhei are o capacitate de aproximativ 430 de paturi şi
consumul de energie este estimat la 5.639 MWh pe an. Fondul total al clădirilor publice
educaţionale (preşcolare şi secundare), medicale (spitale, ambulatorii şi policlinici) şi
administrative (primării şi consilii raionale) este estimat la aproximativ 192.786 m2, cu un
consum anual de energie termică şi electrică de aproximativ 37.996 MWh.
Una dintre problemele principale ale instituțiilor publice din raion este costul înalt pentru
întreținerea utilajelor și surselor energetice. Mai mult ca atît, din totalitatea clădirilor publice
existente în raion, doar 15% au reabilitare termică exterioară.
O altă problemă majoră cu care se confruntă raionul este imposibilitatea conservării a 48

edificii și construcții nepasibile înstrăinării, care aparțin instituțiilor din domeniul social,
conform ordonanței Guvernului nr. 1107-900 din 23 noiembrie 2012.
1.5.2.3. Managementul energetic
Managerul Energetic are un rol foarte important în procesul de dezvoltare şi implementare a

măsurilor tehnice şi complementare la nivel local. Mai mult ca atît, Managerul Energetic
trebuie să acţioneze ca un punct de conexiune între partenerii de la nivel naţional şi cei de la
nivel local, inclusiv partenerii din domeniul privat sau ONG-uri.
63
Autorităţile Publice Locale deţin un rol foarte important în realizarea obiectivelor de

economisire a energiei la nivel regional şi naţional. Lipsa documentelor de planificare în
domeniul eficienţei energetice la nivel raional constituie o barieră majoră în identificarea
priorităţilor locale şi resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor propuse. În pofida
potenţialului considerabil de eficientizare a consumului de energie, în prezent, la nivel
raional există o necesitate sporită de dezvoltare a capacităţilor pentru elaborarea şi
implementarea proiectelor investiţionale durabile în domeniul eficienţei energetice. În
contextul Programului Regional Sectorial pe domeniul Eficienţă Energetică în Clădirile
Publice, pînă în anul 2020 se estimează că raionul Orhei necesită să reabiliteze energetic
aproximativ 19.279 m2 de clădiri publice, ceea ce ar însemna aproximativ 13 clădiri publice
cu o suprafaţă medie de 1.500 m2. Costurile estimate ale investiţiei necesare pentru
realizarea acestui obiectiv constituie aproximativ 75,14 mil. MDL. Atare investiţii ar putea
rezulta economii anuale de aproximativ 3.046 MWh – echivalentul în economii financiare la
bugetul local de pînă la 3,90 mil. MDL. Acest nivel de investiţii ar necesita surse financiare,
inclusiv din exterior, sub formă de granturi şi împrumuturi. În scopul obţinerii surselor de
finanţare este important ca raionul Orhei să asigure în următorii ani suficiente proiecte
dezvoltate pînă la etapa de finanţare.
Analiza SWOT
- Conectarea integrală a localităților raionului

Orhei la conducta de gaze;
- Informarea redusă a populației cu privire la
- Existența pe piață a producătorilor de utilzarea surselor alternative de energie;
brichete și peleți;
- Lipsa documentelor de planificare în
- Existența Planului de acțiuni cu privire la domeniul eficienței energetice.
eficiența energetică a clădirilor publice.
OPORTUNITĂŢI CONSTRÂNGERI
- Conștientizarea populației despre utilitatea

surselor alternative de energie;
- Existența materiei prime din culturi, - Costurile relativ înalte la tehnologiile

suficientă producerii brichetelor și peleților; necesare consumului surselor alternative de
energie;
- Existența programelor de stat de susținere a
eficienței energetice a clădirilor publice; - Costurile înalte de întreținere a utilajelor și
surselor energetice în instituțiile publice din
- Existența Programului Energie și Biomasă;
raion.
- Existența liniilor de finanțare pentru eficiență
energetică în Moldova, Moref și MoSEFF II
64
1.5.3. Reţelele de furnizare a apei potabile şi canalizare în raionul orhei
1.5.3.1. Cerinţa de apă
La moment, consumatorul major de apă este oraşul Orhei. Consumatorii industriali sunt
amplasaţi în jurul oraşului Orhei, pe cînd zonele rurale sunt caracterizate prin consumul
menajer de apă.
Tabelul 25. Date generale privind raionul Orhei
Datele regionale
Urban Rural Total

Informaţii generale
Suprafaţă [km2] 122,8
Populaţie [pers] (datele BNS) 33.500 92.400 125.900
Numărul de comune/localităţi 1 37/74 38/75
Resursele apelor subterane aprobate
Apă potabilă [m 3/zi] 80.560
Apă tehnică [m3/zi] 1.200
Gradul de poluare scăzut
Infrastructura sistemelor de alimentare cu apă
Numărul de sisteme de alimentare cu apă
operaţionale 1 61 62
Rata de acoperire [%] 95 86 88
Capacitate de producţie a instalaţiilor de

captare [m 3/zi]
Infrastructura sistemelor de canalizare şi epurare 18.900
a apelor uzate
Numărul de sisteme de canalizare 1 5 6

Rata de acoperire [%] 48 7 18
Numărul de staţii de epurare 1 5 6
65
Partea instituţională şi financiară
Numărul de operatori de servicii 1 33 34
Tariful mediu pentru apă - populaţie de la 6 pînă
[lei/m3] 16,20 la 10,00 lei
1.5.3.2. Sistemul de alimentare cu apă
În prezent, de sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă dispun 62 de localităţi,

inclusiv 1 oraş (100%) şi 61 de localităţi rurale, reprezentînd 82,6% din numărul total al
acestora. Sistemele pentru alimentarea cu apă din raion constituie 225 de complexe cu
diferite grade de amenajare a sectorului comunal din localităţi. Din acest număr, într-o stare
tehnică satisfăcătoare se află 153 complexe, iar 72 necesită a fi restabilite. Reţelele de
distribuţie au o lungime de 374,65 km (dintre care 43,0% sunt într-o stare tehnică
nesatisfăcătoare), inclusiv 38 staţii de pompare, 27 sonde de adâncime, avînd o
capacitate de 18.900 m3/zi. Consumul specific mediu este de 72 l/pers/zi, apa nefacturată în
sistem fiind de cca 44%. Consumul energetic specific este de cca 1,0 kWh/m3.
Localităţile rurale au o acoperire foarte limitată cu servicii.
1.5.3.3. Sistemul de canalizare
În prezent, de reţele de canalizare publică dispun 6 localităţi, inclusiv oraşul Orhei şi cinci
localităţi rurale. Reţelele de canalizare au o lungime de 110,4 km (dintre care 47% sunt
într-o stare tehnică nesatisfăcătoare), 6 staţii de epurare şi 10 staţii de pompare. Din toată
populaţia raionului, care are acces la sistemele comunale de alimentare cu apă, 64%
locuiesc în zona construcţiilor necanalizate. Staţia veche de epurare a apelor uzate din or.
Orhei cu o capacitate de 10.000 m3/zi, este exploatată în proporţie de 30 la sută. Unele
segmente din sistemul de canalizare, inclusiv staţiile de pompare, au fost recent renovate,
pe cînd staţiile de epurare din localităţi rămân în condiţii deplorabile. Începînd cu luna
octombrie 2013, în oraşul Orhei a fost pusă în funcţiune Staţia de Epurare a Apelor Uzate
conform tehnologiei Zonelor Umede Construite (ZUC), fiind una dintre cele mai mari ca
dimensiune în Europa. Punerea în funcţiune a staţiei a remediat calitatea serviciilor de igienă
sanitară din oraş, au fost reduse substanţial deversările de poluanţi în râul Răut. Consumul
energic specific al sistemului de canalizare în or. Orhei este de cca. 0,6 kWh/m3.
1.5.3.4. Prestatori de servicii
Actualmente, serviciile de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate din or.
Orhei sunt prestate de Regia Apă Canal-Orhei S.A., pe cînd în localităţile rurale operarea şi
întreţinerea sistemelor existente îi revine autorităţilor publice locale din localităţile respective
şi/sau asociaţiilor de consumatori. Regia Apă Canal-Orhei S.A. prezintă un potenţial pentru
extinderea serviciilor AAC asupra altor localităţi din raionul Orhei.
1.5.3.5. Perspectivele de dezvoltare
Perspectivele de dezvoltare sunt asociate cu ameliorarea calităţii serviciilor AAC în or. Orhei
şi extinderea serviciilor durabile şi suportabile spre localităţi învecinate. Localităţile cu un
potenţial sporit de grupare vor dezvolta sisteme AAC grupate, pe cînd localităţile
marginalizate vor beneficia de soluţii locale. Sursele de apă subterană şi de suprafaţă
66
disponibile în raion pot fi combinate pentru sporirea eficienţei şi fiabilităţii serviciilor. Pînă în
2020 în raionul Orhei necesită a fi asigurate condiţii de acces la servicii sigure, suportabile şi
durabile de aprovizionare cu apă potabilă pentru 100% din populaţia urbană şi 88% din
populaţia rurală, alimentate atît pe grupuri de localităţi prin apeducte regionale din sursele de
apă (de suprafaţă), cît şi prin soluţii locale din surse subterane. Concomitent, se vor asigura
serviciile suportabile şi durabile de canalizare pentru 65% din populaţia urbană şi 28% din
populaţia rurală, apele uzate fiind tratate conform normelor în vigoare la staţii de epurare
regionale, cît şi la staţii locale, asigurând condiţiile sanitare şi de mediu ale raionului.
1.5.3.6. Disponibilitatea resurselor de apă
Resursele de apă ale Republicii Moldova sunt reprezentate de apele de suprafaţă (3.621
cursuri de apă şi 4.143 lacuri naturale şi artificiale) şi apele subterane (4.810 sonde
arteziene şi 166.542 Fîntîni). Disponibilitatea de apă estimată în prezent în Moldova se
limitează la aproximativ 500 m3 per locuitor per an sau mai puţin, ceea ce poziţionează
Moldova ca fiind o ţară „limitată în apă”, cu presiune asupra apei; deficitul de apă poate fi
exacerbat de schimbările climatice.
Secţiunile următoare prezintă un sumar al resurselor de apă disponibile pentru Regiunea de

Dezvoltare Centru (RDC).
Tabelul 26. Sumar al resurselor de apă disponibile pentru RDC
Rezerve de ape Rezerve de ape Rezerve de ape

Regiunea Raion subterane de calitate subterane de calitate subterane,
potabilă, total (m3/zi) tehnică, total (m3/zi) total (m3/zi)
Anenii 338.700 8.000 346.700

Noi
Călăraşi 7.100 3.000 10.100
Criuleni 215.500 4.000 219.500
Dubăsari 200.200 - 200.200
Hînceşti 37.700 7.240 44.940
Centru Ialoveni 63.800 1.500 65.300
Nisporeni 3.000 7.600 10.600
Orhei 80.560 1.200 81.760
Rezina 25.500 - 25.500
Străşeni 16.500 - 16.500
Şoldăneş 8.400 - 8.400
Teleneşti 11.500 4.300 15.800
Ungheni - 1.900 1.900
Total 1.008.460 38.740 1.047.200
1.5.3.7. Apele de suprafaţă
Moldova împarte resursele de apă subterane şi de suprafaţă cu Ucraina în Bazinul Rîului

Nistru şi bazinele din partea sudică care se revarsă în Marea Neagră, şi cu Romania în
Bazinul Rîului Prut. Concomitent, prin teritoriul raionului Orhei se scurg rîurile: Răut – afluent
al Nistrului; Cogîlnic, Cula, Vatici – afluenţi ai Răutului.
67
Figura 24. Resursele principale de apă subterană explorate în RDC
1.5.3.8. Acoperirea cu servicii
Conform informaţiei disponibile, toate localităţile urbane (100%) şi aproximativ 86% (în
comparaţie cu 46% – medie pe RDC) din localităţile rurale ale raionului au sisteme
centralizate de alimentare cu apă, furnizând apă potabilă la 95% (în comparaţie cu 74% –
medie pe RDC) din populaţie urbană şi 86% din populaţia rurală (în comparaţie cu 49% –
medie pe RDC). Estimarea detaliată privind acoperirea cu serviciile de alimentare cu apă în
raion este prezentată în figura de mai jos.
Figura 25. Rata de acoperire a serviciilor de alimentare cu apă în r-nul Orhei
Sursa: GIZ/MLPS, Datele chestionarelor, 2013.
68
Pînă în prezent, în oraşul Orhei a fost efectuată paşaportizarea a 28 de fîntîni arteziene,
precum urmează:
• Fîntîni arteziene de la priza de apă Mitocul Vechi – 15, dintre care 3 active (FA
nr.12–14). Numărul paşapoartelor după cum urmează: 4693 - FA nr.1; 4692 –
FA nr.2; 4691 – FA nr.3; 4690 – FA nr.4; 4689 – FA nr.5; 4688 – FA nr.6; 4687 –
FA nr.7; 4686 – FA nr.8; 3519 – FA nr.9; 3518 – FA nr.10; 2785 – FA nr.11;
2748 – FA nr.12; 3537 – FA nr.13; 3536 – FA nr.14; 3535 – FA nr.15;
• Fîntîni arteziene de la priza de apă Grădina Publică – 3, dintre care 3 active, cu
numărul paşapoartelor: 2387, 3/3, 1;
• Alte 10 fîntîni arteziene (conservate) cu numărul paşapoartelor: 3205/1; 3205/2 –
Slobozia Doamnei; 3545 – Fabrica de Vin; 1075 – Fabrica de lapte; 276 –
Fabrica SA Galanta; 24/25 – Uzina de conserve; 347 – Fabrica de tutun; 2055 –
Fabrica de bere; 3234 – Staţia de Epurare; 4/4 – str. Prieteniei;
• Izvorul Jeloboc.
De asemenea, de către Institutul de Chimie al AŞM a fost efectuat raportul de încercări din
06.02.2015 după următorii parametrii:
Tabelul 27. Parametrii chimici
Parametrul Standardul
Sulfaţi (SO4) GOST 4389-72
Duritatea totală GOST 4151-72
Duritatea carbonică GOST 6055-86
Stronţiu (Sr) GOST 23250-80
Nitraţi (NO3) GOST 18826-73
Amoniac(NH4) GOST 4192-82
Nitriţi (NO2) GOST 4192-82
Fier (Fe) GOST 4011-72
Polifosfaţi (PO4) GOST 18309-72
Arsen (As) GOST 4152-89
Plumb (Pb) GOST 30178-86
Hidrogenocarbonaţi (HCO3) GOST 23268.3-78
Oxidabilitate GOST 22268.12-78
Cloruri (Cl) SM SR EN ISO 9297:2012
PH SM SR ISO 10523:2011
Reziduu uscat SM STAS 9187:2007
Zinc (Zn) SM SR ISO 8288:2006
Cupru (Cu) SM SR ISO 8288:2006
Din 24 de teste efectuate corespund in totalitate 21 teste.
Sursa: AȘM
Sistemul de alimentare cu apa funcționează în regim continuu, 24h/24h cu o capacitate de

3000-3500m3/zi. Atare sistem include captarea, transportarea, dezinfectarea, înmagazinarea
şi distribuţia apei.
69
Sursele şi rezervoarele de stocare a apelor sunt:
• priza de apa izvorul Jeloboc cu o capacitate de captare de 6000 m3 în 24 de ore;

• priza de apa Mitocul Vechi – 15 Fîntîni arteziene cu capacitate de captare de 9000
m3 în 24 de ore;
• priza de apa Gradina Publică – 3 Fîntîni arteziene cu capacitatea de captare de 2600
m3 în 24 de ore.
Sistemul de alimentare cu apă din oraşul Orhei include 11 staţii de pompare, dintre care 2
staţii de pompare în comuna Selişte şi în comuna Step-Soci (în cadrul proiectului BERD),
puse în funcţiune în 2014, precum şi 210,2 km reţele de apeduct, inclusiv 44 km reţele apă
din polietilenă reabilitate. În cadrul proiectului BERD, în satele Seliște şi Lucășeuca au fost
construite reţele de alimentare cu apă pe o lungime de 44,1 km, iar în satele Step-Soci şi
Budăi – 26,4 km.
Oraşul Orhei este aprovizionat cu apă potabilă în proporţie de 100% şi dispune de 232 km
de reţele de alimentare cu apă. Sistemul de distribuţie a apei acoperă următoarele localităţi:
• Oraşul Orhei;
• Satele Piatra, Jeloboc, Pohorniceni, Mitoc, Step-Soci, Budăi;
• Satele Selişte şi Lucășeuca urmează a fi conectate în 2015.
În cadrul Regia Apă Canal-Orhei S.A. activează Serviciul Tehnologic şi Protecţia Mediului, a
cărei activitate de bază o constituie verificarea şi menţinerea calităţii apei potabile la un nivel
corespunzător, cît şi dezinfectarea apei potabile. Dezinfectarea si colectarea probelor are loc
de 2 ori pe săptămână, conform standardelor naţionale. Controlul calităţii apei se efectuează
de către Secţia Serviciul Tehnologic şi Protecţia Mediului conform graficului coordonat cu
Centrul de Sănătate Publică.
Respectarea cerinţelor privind corespunderea calităţii apei potabile se ţine strict la control de
către persoana responsabilă – Şeful Secţiei Serviciul Tehnologic şi Protecţia Mediului, Şeful
Secţiei Apă, Secţia Dispecerat. Informaţie generală a sistemului de apeduct existent este
redat în Tabelul 28.
Tabelul 28. Informaţie generală a sistemului de apeduct existent
Numărul asociaţiilor de apă din oraş 4 asociaţii ale locatarilor

Lungimea reţelelor de apeduct 210 km
Numărul locuitorilor conectaţi la reţea 26.487*
Staţiile de tratare a apei şi starea tehnică a 2 instalații de clorinare Sistemul de clorinare
acestora ADVANCE
Sondele arteziene şi starea tehnică a acestora 28 Fîntîni arteziene, dintre care 6 -
funcționează, 18 - conservate, 4 în rezervă.
Regia Apă Canal-Orhei S.A. oferă servicii de calitate consumatorilor 24 din 24 de ore la
tarifele aprobate prin decizia consiliului. De serviciile Regiei beneficiază în prezent 12,0 mii
abonaţi persoane fizice, ceea ce constituie 26,1 mii consumatori, la acestea se mai adaugă
locuitorii satului Mitoc, Piatra şi Pohorniceni. De asemenea, sunt încheiate contracte de
furnizare a serviciilor oferite de Regia Apă Canal-Orhei S.A. cu 429 agenţi economici şi
70
12048 contracte cu persoanele fizice.
Facturarea serviciilor se efectuează în conformitate cu prevederile contractelor de furnizare

a apei potabile şi evacuarea apelor uzate încheiate cu consumatorii (agenţii economici sau
persoane fizice), în baza indicaţiilor aparatelor de măsurare. Gama de servicii prestate sunt:
alimentarea cu apă potabilă, evacuarea şi epurarea apelor uzate; prestării de servicii
aferente celor de bază, construcţii şi montări de alimentare cu apă şi de canalizare.
Tabelul 29.Consumul mediu lunar de apă

3
Consumul mediu lunar de apă, m /lună
Locuinţe cu o persoană 2,67

3965
Locuinţe cu 2 persoane 3,74
3079
Locuinţe cu 3 persoane 4,71
2202
Locuinţe cu 4 persoane şi mai mult 5,37
2241
Abonaţii cu contor 12048, dintre care fără contor 76
* Începînd cu data de 24 iunie 2015, Regia Apă Canal-Orhei S.A. a iniţiat instalarea
contoarelor cu o înaltă clasă de precizie la branşamentele de apă în satele Selişte şi
Lucășeuca, construite în cadrul proiectului finanţat de BERD. Se preconizează instalarea a
circa 740 de contoare.
1.5.3.9. Sistemul de canalizare
Sistemul de canalizare din oraşul Orhei constă din 99,7 km reţele, 5 staţii de pompare a
apelor uzate (dintre care 2 SP noi funcţionează în regim automat la o capacitate redusă) şi 2
staţii de epurare a apelor uzate. În cadrul proiectului BERD în anii 2014-2015, au fost puse
în funcţiune 2 Staţii de Pompare noi în regim automat la o capacitate redusă str. La Hotar,
sectorul Lupoaica şi str. Salciilor, sectorul Centru. Sistemul de canalizare din oraşul Orhei
asigură un grad de acoperire a serviciului în proporţie de 78 la sută.
Apele uzate menajere şi industriale sunt colectate printr-o reţea de canalizare de 99,7 km.
Configuraţia terenului din anumite zone a impus construcţia a trei staţii de pompare, două
amplasate în sectorul Centru şi una în sectorul Slobozia Doamnei. Oraşul Orhei dispune de
un sistem separat de canalizare pentru evacuarea apelor uzate. În conformitate cu
proiectul, apele uzate din or. Orhei trec prin sistemul de colectare cu scurgere gravitaţională
şi prin pompare, nimeresc la Staţiile de pompare de canalizare SPR1, SPR2, SPP. Apoi prin
două colectoare sub presiune, apele uzate de la SPP (Stația Principală de Pompare)
nimeresc în camera de recepție a Staţiei de Epurare. Apa uzată menajeră şi industrială din
Orhei este epurată la Stația de epurare cu o capacitate de 10,000 m3 în 24 ore. Anul punerii
în funcțiune a staţiei de epurare este 1976. Începînd cu luna octombrie 2013, în oraşul Orhei
a fost pusă în funcţiune Staţia de Epurare a Apelor Uzate după tehnologia Zonelor Umede
Construite (ZUC) cu o capacitate (de proiect) 4600 m3 în 24 ore. Staţia de Epurare veche la
moment este exploatată în proporţie de 30%. Respectarea cerinţelor privind lucrările de
71
colectare, transportare şi epurare a apelor uzate se efectuează conform standardelor
naţionale, responsabili fiind Şeful Secţiei Canal şi Şeful Staţiei de Epurare.
1.5.3.10. Reabilitarea reţelelor de transportare a apei potabile de la surse pînă la Staţia

de Pompare
Nivelul de dezvoltare a sistemelor de canalizare este mult mai scăzut în comparaţie cu

sistemele de alimentare cu apă. Toate localităţile urbane (100%) şi doar 7% din localităţile
rurale ale raionului au sisteme centralizate de canalizare, avînd conectate doar 78% din
populaţia urbană şi aproximativ 7% din populaţie rurală. Ponderea totală a populaţiei
conectate la sisteme de canalizare în RDC este estimată la aproximativ 10%, în timp ce rata
de conectare la nivel de ţară este aproximativ 30%. Estimarea detaliată privind acoperirea
cu serviciile de canalizare în raionul Orhei este prezentată prin figura ce urmează.
Figura 26. Rata de acoperire a serviciilor de canalizare în r-nul Orhei
Sursa: GIZ/MLPS, Datele chestionarelor, 2013.
Calitatea serviciilor de canalizare în Regiune este foarte redusă. Deşi toate zonele urbane
au staţii de epurare a apelor uzate, majoritatea instalaţiilor existente de epurare sunt
deteriorate şi nu sunt operaţionale. Actualmente, tratarea mecanică este prevăzută pentru
toate apele uzate urbane, în timp ce tratarea biologică există doar la staţia de epurare din
Orhei (la staţia nou-construită). Calitatea apelor uzate epurate în toate zonele urbane, cu
excepţia oraşului Orhei, nu corespunde normelor de deversare existente. Sistemele de
canalizare rămân subdezvoltate şi necesită investiţii substanţiale pentru extinderea reţelelor
de colectare, reabilitarea staţiilor de pompare a apelor uzate, precum şi a staţiilor de
epurare. Lungimile reţelelor de apă şi de canalizare urbane existente sunt prezentate în
figura de mai jos.
72
Figura 27. Lungimea reţelelor de apă şi de canalizare urbane existente
Sursa: Asociaţia Moldova Apă-Canal, www.amac.md
1.5.3.11. Consumul specific de apă
Consumul mediu specific de apă în Regiunea Centru este de circa 68 l/pers./zi, în timp ce
consumul rezidenţial este de circa 54 l/pers./zi. Ratele actuale pe ţară (inclusiv Chişinău şi
Găgăuzia) pentru consumul de apă sunt 128 l/pers./zi totală şi 99 l/pers./zi pentru consum
rezidenţial.
Figura 28. Consumul comparativ specific de apă în zonele urbane din RDC
Sursa: Asociaţia Moldova Apă Canal, www.amac.md.
1.5.3.12. Starea infrastructurii
Starea infrastructurii AAC existente variază considerabil de la zonele urbane la cele rurale.
În ultimii ani, cu suportul financiar provenind de la agenţiile internaţionale de finanţare,
bugetul şi fondurile de stat, precum şi beneficiind de ameliorarea economiei naţionale şi
bunăstarea individuală (datorită remitenţelor), în contextul regional al expansiunii Uniunii
Europene, constatăm o schimbare pozitivă în starea infrastructurii AAC, precum şi calitatea
serviciilor de alimentare cu apă pentru majoritatea localităţilor urbane. Spre exemplu, oraşul
Orhei a beneficiat de suportul donatorilor: Banca Mondială, BERD, UE, fapt ce a condus la
ameliorarea substanţială a infrastructurii AAC existente în oraşele respective. Totuşi, unele
73
segmente ale reţelelor de distribuţie nu mai pot fi renovate necesitând o înlocuire urgentă.
Optimizarea hidraulică a reţelelor de alimentare cu apă existente este necesară pentru a se
conforma la cerinţele actuale.
1.5.3.13. Eficienţa operaţională
Eficienţa operaţională a serviciilor AAC existente în Regiunea Centru, în general, rămîne la

nivel scăzut. Majoritatea companiilor au un număr exagerat de personal (peste 10 specialişti
la 1.000 de conexiuni), oferind operarea şi întreţinerea necorespunzătoare a instalaţiilor
existente. Ratele de apă nefacturată depăşesc 50% din volumul total net produs, în timp ce
staţiile de pompare sunt operate în mod ineficient, rezultînd un consum ridicat de energie.
Consumul specific de energie pentru serviciile de apă şi de canalizare în localităţile urbane
este prezentat în figura de mai jos.
Figura 29. Consumul specific de energie pentru serviciile de apă şi de canalizare, kWh/m3
Sursa: Asociaţia Moldova Apă-Canal, www.amac.md
După cum a fost menţionat în secţiunile de mai sus, tratarea biologică a apelor uzate nu se
efectuează în majoritatea staţiilor de epurare urbane, ceea ce duce la un consum de energie
pentru servicii de canalizare relativ redus. Concomitent, consumul de energie actual nu
asigură respectarea cerinţelor standardelor de mediu, şi, drept urmare, consumul respectiv
va creşte considerabil după implementarea unei tehnologii de tratare biologică
corespunzătoare.
Deşi regulamentele existente solicită ca sistemele urbane să fie operate de personal

calificat, drept urmare a migraţiei, îmbătrînirii forţei de muncă, politicii tarifelor joase, etc., se
poate presupune că expertiza tehnică a operatorilor mici locali, nu este corespunzătoare,
deşi există număr excesiv de personal. Recent AMAC a lansat un program educaţional
pentru operatorii AAC, care poate fi recomandat pentru consolidarea expertizei companiilor.
Operatorii din Orhei, susţinuţi de diverşi donatori, au dobândit experienţă bogată în

remedierea eficienţei operaţionale, ceea ce a dus la optimizarea numărului de personal,
74
precum şi la reducerea volumului de apă nefacturată şi a consumului de energie.
1.5.3.14. Nivelul de finanţare a sectorului AAC
În Republica Moldova, sursele bugetului de stat sunt mijloacele principale de finanţare

publică a sectorului AAC. Există un proces de elaborare a bugetului în două etape pentru
deciziile strategice – Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) şi Bugetul de Stat anual.
Principala sursă de informaţii cu privire la cheltuielile publice în sectorul AAC din raion este
Bugetul de Stat, care defineşte nivelurile de alocări bugetare de stat la diverse instituţii
publice, fonduri, programe specifice şi autorităţi publice locale. Suplimentar, contribuţiile în
sectorul AAC de la Fondul Ecologic Naţional (FEN), Fondul Naţional pentru Dezvoltare
Regională, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova şi operatorii serviciilor AAC au fost
estimate în baza celor mai credibile date disponibile la momentul evaluării. Toate alocările
incluse în bugetul de stat şi fondurile naţionale sunt considerate investiţii publice, indiferent
de sursa de finanţare (internă sau externă). În tabelele de mai jos sunt reflectate proiectele
finanţate din sursele Fondului Ecologic Naţional pe parcursul anilor 2013-2014, cît şi
proiectele planificate pentru anul 2015.
Tabelul 30. Lista proiectelor finanţate din sursele FEN pentru anii 2013-2015
Lista proiectelor finanţate din sursele Fondului Ecologic Naţional pe anul 2013
N Beneficiarul de Denumirea proiectului Costul total
r finanţare al Proiect
1 or. Orhei Construcţia staţiei de epurare a apelor uzate (ZUC) 27.500.000,0
şi a colectorului apelor efluente în or. Orhei
2 s. Peresecina Construcţia reţelelor de canalizare în sectorul Butoi 1.000.000,0
3 com. Ciocîlteni Aprovizionarea cu apă, sistemul de canalizare şi staţia 2.000.000,0
de purificare a sat. Feodoreuca şi Clișova Nouă, com.
Ciocîlteni - Etapa II
4 s. Puţintei Aprovizionarea cu apă potabilă a s. Puţintei 1.000.000,0
Lista proiectelor finanţate din sursele Fondului Ecologic Naţional pe anul 2014
Nr Beneficiarul de Denumirea proiectului Costul total
finanţare al Proiect
1 Primăria Puţintei Aprovizionarea cu apă potabilă, canalizare şi 2 076 957,00
epurare a s. Puţintei - Etapa III
2 Primăria Ciocîlteni Aprovizionarea cu apă, sistemul de canalizare şi 2 000 000,00
staţia de purificare în satele Feodoreuca şi Clişova
Nouă, com. Ciocîlteni - Etapa III
3 Primăria Construcţia reţelelor de canalizare în sectorul Butoi - 1 226 621,00
Peresecina Etapa II
4 SRL" Staţie de epurare a apelor uzate cu capacitatea de 1 800 000,00
Colprodcoop"din r. 40m pe zi la abatorul din s. Selişte - Etapa I
Orhei
5 Primăria com. Aprovizionarea cu apă, canalizare, şi staţia de 500 000,00
Pohrebeni epurare a localităţii com. Pohrebeni - Etapa I
6 Primăria s. Aprovizionarea cu apă a s. Ivancea - Etapa II 500 000,00
Ivancea
7 Primăria s. Pelivan Extinderea reţelelor de canalizare şi reutilarea staţiei 1 000 000,00
de pompare din comuna Pelivan - Etapa I
75
8 Primăria s. Construcţia turnului de apă în s. Teleşeu 276 698,00
Teleşeu
9 Primăria com. Alimentarea cu apă, evacuarea şi epurarea apelor 1 500 000,00
Pohrebeni uzate din s. Şercani Etapa II
10 Primăria s. Construcţia sistemului de canalizare a sec. "Butoi" în 817 709,00
Peresecina s. Peresecina - Etapa III
11 Primăria s. Reţele de alimentare cu apă a s. Ivancea - Etapa III 1 000 000,00
Ivancea
12 Biserica cu Amenajarea Dendrologică a teritoriului Bisericii cu 100 000,00
Hramul Adormirii Hramul Adormirii Maicii Domnului
Maicii Domnului,
13 Primăria s. Reţele de alimentare cu apă a s. Ivancea - Etapa IV 1 498 035,00
Ivancea
14 Primăria com. Alimentarea cu apă, evacuarea şi epurarea apelor 500 000,00
Pohrebeni uzate din s. Şercani Etapa III
1.5.3.15. Nivelul de finanţare din partea instituţiilor financiare internaţionale şi

donatorilor
Informaţiile privind alocarea anuală a contribuţiilor din partea instituţiilor financiare

internaţionale şi donatorilor, care nu se reflectă în bugetul de stat, sunt destul de limitate şi
se includ ca o valoare medie de investiţii în ultimii cinci ani, iar în tabelul de mai jos sunt
reflectate unele proiecte finanţate din sursele instituţiilor internaţionale.
Tabelul 31. Proiecte finanţate din sursele instituţiilor internaţionale
Denumirea proiectului Perioada de Valoarea Descrierea Proiectului

implementare Proiectului
Programul de dezvoltare a noiembrie 2010 GRANT – 4 mil. •Îmbunătăţirea calităţii şi
companiilor de apă şi – decembrie Euro serviciilor de igienă
canalizare, 2013 sanitară în or. Orhei şi în
CREDIT – 2 mil. satele din vecinătate;
Finanţat de BERD, BEI, FIV Euro
•Remedierea
Performanţelor Financiare
şi Operaţionale.
Proiectul de dezvoltare noiembrie 2010 GRANT - 2,8 mil Extinderea sistemului de
regională şi protecţie socială – decembrie Euro canalizare în or. Orhei
din Moldova Fondul fiduciar 2014
de cofinanţare al Comunităţii
Europene
Proiectului Naţional de iunie 2009 – CREDIT – 0,5 mil. Construcţia colectorului de
alimentare cu apă şi noiembrie 2012 USD canalizare sub presiune a
canalizare finanţat de Banca Staţiei de Epurare, care se
Mondială (faza II) Anexa 2 află la etapa de finalizare
Banca Mondială privind 2013- CREDIT – 0,200 Procurarea şi instalarea
optimizarea hidraulică a noiembrie 2013 mil. USD setului de (2) pompe cu
aducţiunii Jeloboc – SP6 productivitatea de 110
3
m /oră şi elaborarea
proiectului tehnic pentru
1960 m reţele de apeduct
76
1.5.3.16. Criterii de prioritizare a localităţilor şi clusterizarea
Clusterizarea privind aprovizionarea cu apă potabilă
Clusterizarea presupune gruparea localităţilor în aglomeraţii justificate din punct de vedere al

optimizării costurilor pentru furnizarea apei potabile. Calculele efectuate în baza datelor
Biroului Naţional de Statistică, cercetarea statistică privind activitatea sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare arată că raionul Orhei se plasează în rândul acelor raioane
ce sunt cu o situaţie relativ mai bună, avînd o densitate peste medie atît a apeductelor, cît şi
a sistemelor de canalizare. Astfel, în raionul Orhei argumentul de bază care poate sta la
definirea clusterelor este posibilitatea de a oferi acces la sistem performant a apei potabile,
menajere cît şi a sistemului de canalizare şi, respectiv includerea obiectivelor descrise în
programul privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din raionul Orhei pentru
anii 2015-2020.
Clusterizarea sistemelor de canalizare
Reţeaua de canalizare şi staţia de epurare a apei necesită o altă abordare decît cea de
aprovizionare cu apă. Cu scopul de a dezvolta eficient reţeaua de canalizare, următoarele
criterii necesită a fi luate în consideraţie:
• Aglomeraţiile de localităţi trebuie să fie destul de mari pentru a putea suporta

cheltuielile de operare a staţiei de epurare. În conformitate cu standardele europene
un nivel suportabil al costurilor va fi obţinut începînd cu aglomeraţii de cel puţin 2000
persoane;
• Sistemele de canalizare cu staţii de pompare necesită costuri mari, astfel sistemele
trebuie să fie construite luînd în consideraţie posibilitatea de construcţie a sistemelor
gravitaţionale;
• Este necesar de a identifica suprafeţe potrivite pentru amplasarea staţiilor de epurare
în locuri cu nivele joase, care să permită utilizarea sistemelor gravitaţionale de
canalizare.
Astfel, pînă în anul 2020, în Regiunea de Dezvoltare Centru 58% (93% urban şi 50% rural)
din populaţie va fi conectată la sistemele remediate de alimentare cu apă şi 36% (76%
urban şi 27% rural) şi, respectiv la cele de canalizare, ambele sisteme fiind organizate în
clustere logice, oferind servicii durabile, la preţuri accesibile şi fără impact negativ.
Amplasarea zonelor cu potenţial de grupare a serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare în raionul Orhei este prezentată în figura de mai jos.
77
Figura 30. Amplasarea zonelor cu potenţial de grupare a serviciilor de alimentare cu apă şi
canalizare
Luînd în consideraţie cele expuse mai sus, pot fi identificate cîteva clustere pentru
aprovizionarea cu surse de apă de suprafaţă:
CLUSTERUL A (centru): Orhei, Step-Soci, Budăi, Selişte, Lucăşeuca, Mitoc, Pelivan,

Cişmea, Isacova, Neculăieuca, Pohorniceni, Piatra, Jeloboc; Susleni, Berezloghi, Hăşdieni,
Bolohan;
CLUSTERUL B (sud): Donici, Camencea, Teleşeu, Pocşeşti, Sămănanca, Peresecina,

Ivancea, Brăneşti, Trebujeni, Morovaia, Butuceni, Furceni;
CLUSTERUL C (vest): Vatici, Curchi, Morozeni, Puţintei, Dăşcova, Văprova, Noroceni,

Ghetlova, Hulboaca, Breanova;
CLUSTERUL D (nord-vest): Brăviceni, Mălăieşti, Fedoreuca, Ciocîlteni, Clişova, Clişova

Nouă, Inculeţ, Ocniţa-Ţărani, Zorile, Ocniţa-Răzeşi, Cucuruzeni, Crihana, Cucuruzenii de
Sus, Zahoreni, Podgoreni, Sirota;
CLUSTERUL E (nord-est): Voroteţ, Chiperceni, Bieşti, Andreevca, Slobozia-Hodorogea,

Cihoreni, Şercani, Pohrebeni, Izvoare, Mîrzeni, Bulăieşti, Lopatna, Jora de Sus, Jora de
Mijloc, Jora de Jos, Vîşcăuţi.
1.5.3.17. Regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare
Regionalizarea serviciilor este privită ca un element esenţial în atragerea fondurilor pentru

localităţi grupate în aglomerări logice. În Regiunea de Dezvoltare Centru, serviciile AAC în
mediul urban sunt furnizate de către 11 operatori, în timp ce satele sunt aprovizionate de
către prestatorii locali de servicii. Unii operatori (din raioanele Orhei, Hînceşti, Nisporeni,
78
Ungheni) deja au iniţiat procesul de regionalizare a serviciilor AAC prin extinderea acestora
către satele învecinate.
Proiectele de regionalizare implementate în cadrul Instrumentului de Politici Structurale de

Preaderare (ISPA – în eng.) şi a Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu din
România s-au concentrat pe captările din surse de apă de suprafaţă şi subterană pentru
grupuri de localităţi, astfel obţinînd o ameliorare semnificativă în monitorizarea şi controlul
calităţii apei. Atare practică necesită a fi considerată şi pentru Raionul Orhei. Raportul de
Audit Energetic al Băncii Mondiale 1 (2012), la fel ca şi Raportul Diagnostic FOPIP al
BERD2 afirmă că sistemele urbane de apă existente din Moldova sunt într-o stare relativ
necorespunzătoare de funcţionare, afectate fiind de pierderi semnificative de apă
nefacturată în sistemele de distribuţie (circa 50% în medie), majoritatea fiind pierderi fizice,
dar există şi un număr semnificativ de pierderi comerciale (conexiuni ilegale, manipularea
frauduloasă a contoarelor de apă, erori de măsurare, etc.). Acest aspect afectează în mod
negativ calitatea serviciilor de apă prestate şi, necesită luate măsuri importante de
remediere a nivelului de prestare a serviciului.
Tabelul 32. Indicatori de performanţă
ORHEI 2012 2013 2014 Ianuarie 2015 Februarie 2015

Cantitatea anuală totală de
apă furnizată/pompată în 1370,9 1281,1 1261,9 98,5 96,7
sist. de distribuţie, mii m3
Cantitatea totală de apă
vândută/facturată 733,8 743,0 766,3 52,9 56
consumatorilor, mii m3
Procentul populaţiei
conectat la reţeaua de
75/ 42 77/ 43 79/ 45 79/ 45 79/ 45
alimentare cu apă şi
canalizare, %
Procentul apei nefacturate,
%
46,47 42,0 39,27 46,29 42,08
(în cont. de creditare
39,4%, 2015)
Numărul de avarii
înregistrate pe reţelele de 406 319 293 28 20
alimentare cu apă
Numărul de avarii
înregistrate pe reţelele de 312 307 293 30 20
canalizare
79
Tabelul 33 Indicatori de performanţă
Num. de
Num. de Num. de Num.
Num. de Num. de angajaţi
Num. de abonaţi populaţie total de
branşa- abonaţi la 1000
Localitatea branşamente care se care angajaţi
mente contori- conex6,9
preconizate facturea- beneficiază în între-
executate zaţi pers/
ză de serviciu prindere
1000con
(Apă/can (Apă/can (Apă/can (Apă/canali

(Apă/canali
alizare) alizare) alizare) zare)
zare)
Or. Orhei
112/ 11052/ 11052/ 25002/
120/ 2117
1748 7132 7132 14974
s. Step-
550 600 445 445 1182 200 10,69
Soci
s. Budăi 110 102 79 79 203
În
s. Selişte 422 - - -
execuţie
s. În
407 - - -
Lucaşeuca execuţie
814/ 11576/ 11576/ 26387/

Total 1609/ 2117
1748 7132 7132 14974
În acelaşi context, este de menţionat faptul că a fost iniţiat Programul pentru Dezvoltarea
Companiilor de Apă şi de Canalizare în Moldova (FOPIP). Prezentul Program este primul
proiect cu componenta de regionalizare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în
RM. Menit să amelioreze şi să sporească eficienţa serviciilor de alimentare cu apă, prin
construcţia şi reabilitarea sistemelor de apă şi de canalizare în şase localităţi, acestea fiind:
Soroca, Floreşti, Orhei, Hînceşti şi Ceadâr Lunga. Oraşele, la rândul lor, s-au angajat să
ajusteze tarifele, să asigure rentabilitatea întreprinderilor de alimentare cu apă, pentru a-şi
remedia randamentul financiar şi operaţional, să regionalizeze activitatea întreprinderilor
menţionate prin extinderea operaţiunilor acestora în localităţile vecine selectate, devenind
astfel Companii regionale. Pe 07 noiembrie 2011 a fost semnat Contractul de Consultanţă
cu Compania SWECO la componenta FOPIP (Program de Îmbunătăţire a Performanţelor
Financiare şi Operaţionale). Din luna mai 2014 – a fost instituită o prelungire a componentei
FOPIP. Pentru raionul Orhei în cadrul proiectului s-au extins sistemele de alimentare cu apă
şi canalizare în oraşul Orhei şi construirea sistemului de alimentare cu apă în satele
Lucaşeuca, Budăi, Step-Soci şi Lucaşeuca. Concomitent, Raportul Final al programului
FOPIP finanţat de BERD menţionează că referitor la capacitatea întreprinderilor de apă din
şase regiuni ale Moldovei, aceasta este foarte redusă. La fel au fost identificate o serie de
ineficienţe severe privind consumul energetic, pierderile de apă şi managementul resurselor
umane. Toate aceste probleme ce rezultă în costuri funcţionale foarte ridicate au un impact
negativ semnificativ asupra nivelului tarifar. În anumite companii, costurile de funcţionare s-
au estimat a fi cu 40-50% mai mari din cauza deficienţelor de exploatare. În astfel de
circumstanţe, înainte de face orice extindere a serviciilor companiilor de apă, un pas esenţial
îl necesită remedierea eficienţei interne a companiilor. La fel de menţionat şi lipsa
80
personalului calificat capabil să aducă şi să promoveze idei inovative şi să amelioreze
eficienţa funcţionării sistemelor. În anumite cazuri, companiile preferă să se concentreze
asupra activităţilor de rutină zilnică de întreţinere în funcţie de necesitate decît, să se ocupe
cu procesele de planificare, monitorizare, analiză şi îmbunătăţire. Principala lecţie învăţată
este că orice regionalizare a serviciilor trebuie să ia în considerare investiţiile şi măsurile de
remediere a performanţelor financiare şi operaţionale ale companiilor de apă. Totodată, prin
introducerea unui concept de un tarif comun unic pentru întreaga zonă de deservire, aceasta
n+a avut succes dată fiind rezistenţa autorităţilor publice locale de a accepta un tarif comun,
care de regulă este mai mare decît cel practicat în soluţiile descentralizate. De regulă, atare
situaţie se explică prin faptul că în cazul soluţiilor descentralizate se oferă un serviciu de
joasă calitate fără durabilitate, care are costuri de exploatare mai mici. În România, cea mai
mare modificare a percepţiei calităţii serviciului a venit odată cu introducerea licenţierii
obligatorii a operatorilor de apă, prin care s-a cerut conformarea cu anumiţi indicatori de
calitate, stabiliţi prin lege. Atare reformă, urmează a fi implementată şi în Moldova în viitorul
apropiat, întrucît legea privind serviciile publice de apă şi de canalizare a fost adoptată de
către Parlamentul Republicii Moldova. Licenţierea operatorilor prevede să accelereze
regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi să stimuleze cooperarea inter-municipală
între autorităţile publice locale.
1.5.3.18. Cooperarea inter-municipală
În Moldova, implementarea unor astfel de asociaţii nu este percepută ca fiind posibilă în

cadrul legislativ curent. Aşadar, programul EBRD PDCAC implementează un model
simplificat de companie de acţiuni, unde autorităţile publice locale participă ca acţionari. În
prezent, nu sunt direcţii clare stabilite la nivel guvernamental privind modelul instituţional
exact pentru regionalizarea serviciilor AAC, care se consideră a fi un obstacol în dezvoltarea
ulterioară regională. Un efort semnificativ în identificarea alternativelor şi a celei mai
convenabile căi pentru agregarea serviciilor a fost efectuat prin asistenţa tehnică UE,
concluziile fiind prezentate în Raportul Tehnic nr. 12 (TR12-C2), Studiul de Fezabilitate
pentru Agregarea Companiilor Regionale de Apă (AT PSPS în domeniul AAC)
(www.serviciilocale.md/public/files/eptisa/Raport-tehnic-nr.-12-TR12-C2-Studiu-de-
fezabilitate-pentru-agregarea-regiilor-apa-canal-regionale-Proiect.pdf). În raportul menţionat
mai sus, au fost analizate posibilităţile de agregare a companiilor furnizoare de servicii AAC
în companii regionale de operare (CRO) mari şi eficiente, care sunt capabile să gestioneze
întregul proces de implementare a proiectelor AAC şi să opereze infrastructura de AAC într-
un mod eficient, la preţuri accesibile pentru consumatori. Din raport şi din alte observaţii
directe, se pare că cea mai probabilă abordarea a agregării să fie similară cu cea aplicată în
România şi susţinută de Uniunea Europeană, care se referă la reabilitarea şi extinderea
infrastructurii AAC prin fuzionarea şi consolidarea operatorilor mari existenţi în companii
regionale de operare. Măsurile însoţitoare vor fi necesare pentru reducerea următoarelor
riscuri, care sunt identificate şi reproduse din acest raport:
• Autorităţile locale nu vor susţine conceptul de aglomerare. Experienţa altor ţări ne

arată că autorităţile locale au tendinţa de a se opune agregării. Urmează a fi elaborat
un plan de comunicare pentru a informa sectorul, a clarifica conceptul de agregare şi
arăta avantajele acestuia. De asemenea, interesele locale ar putea reprezenta o
barieră în calea agregării. Riscul necesită atenuat prin documentarea detaliată a
81
procesului (manualul bunelor practici). Atare proces urmează să pună accent pe
consultări şi audieri publice;
• Populaţia nu va accepta majorarea tarifelor ca condiţie pentru agregare. Majorarea
tarifelor este un proces complicat şi ce obicei se produce înainte de realizarea
investiţiilor. Va trebui asigurată o transparenţă totală pentru a convinge populaţia de
necesitatea şi echitatea majorării tarifelor (audieri publice). Agenţia de reglementare
în sectorul apelor va contribui la soluţionarea acestei probleme prin elaborarea unei
metodologii adecvate de tarifare şi asigurarea transparenţei. Majorarea tarifelor
necesită convenită înainte de a lua decizia de a iniţia procesul;
• Agregarea se va opri la nivel de raioane. Experienţa României ne demonstrează că
agregarea s-a oprit la nivel de judeţe, cu anumite excepţii. Aceasta reprezintă o
complicaţie pentru Moldova, dat fiind că raioanele sunt mai mici decît judeţele. Atare
problemă necesită abordată prin planificarea regională realizată de ADR şi prin
prioritizarea proiectelor regionale (prin investiţii în infrastructura AAC propusă);
• Implementarea va fi tergiversată (capacitate de absorbţie financiară limitată).
Capacitatea de absorbţie limitată este o problemă în Moldova, agregarea fiind una
dintre măsurile menite să depăşească atare problemă. Agregarea are scopul de a
promova operatorii profesionali, care vor fi capabili să gestioneze investiţiile
necesare. Doar operatorii care vor respecta cerinţele pentru o CRO şi vor fi ulterior
licenţiaţi de agenţia de reglementare în sectorul apelor, vor fi eligibili pentru finanţare
externă (din bugetul de stat şi/sau din partea donatorilor/instituţiilor financiare
internaţionale). Accesul la finanţare ar putea fi facilitat prin sporirea credibilităţii CRO
(licenţiere şi transparenţă) şi oferirea de împrumuturi "facile" dintr-un fond special
creat în Moldova. Proiectele planificate în infrastructura AAC va ajuta Guvernului să-
şi planifice proiectele din timp;
• CRO va falimenta. Posibilitatea ca CRO să ajungă în incapacitatea de a-şi realiza
obligaţiile financiare nu este ireală. Agenţia de reglementare în sectorul apelor va
trebui să monitorizeze, printre altele, şi performanţele financiare ale CRO, şi va putea
retrage licenţa în caz de performanţe foarte scăzute. Prevenirea ajungerii operatorilor
în situaţie de faliment este o măsură de precauţie.
Abordarea privind reabilitarea şi extinderea infrastructurii AAC prin fuzionarea şi

consolidarea companiilor regionale de operare s-a dovedit funcţională în România şi toate
indiciile arată că ar putea fi implementată şi în Republica Moldova. Măsurile însoţitoare sunt
necesare pentru accelerarea procesului şi reducerea riscurilor. Principala diferenţă constă în
faptul că în Republica Moldova, se preconizează ca Autoritatea de reglementare a serviciilor
în sectorul AAC va deveni ANRE. Raportul pentru agregarea serviciilor elaborat de Asistenţa
Tehnică stabileşte un plan de acţiuni pe trei ani pentru Guvernul Republicii Moldova, dintre
care principalele acţiuni sunt reproduse mai jos şi se regăsesc în Planul de Acţiuni.
82
Analiza SWOT
PUNCTE FORTE PUNCTE VULNERABILE
- Grad scăzut de acces a populaţiei, la

serviciu de alimentare cu apă si în
special la serviciu de canalizare;
- Implicarea Consiliului Raional în demararea
unor proiecte de dezvoltare a sistemelor de
- Existenţa unor parametri de calitate ai
apă;
apei potabile neconformi normelor în
vigoare;
- Existenţa unei infrastructuri aferente
alimentării cu apă şi canalizare care
- Pierderi mari în reţeaua de transport şi
acoperă o parte din localităţile raionului;
distribuţie;
- Existenţa unei documentaţii tehnice
- Nerespectarea legislaţiei specifice
premergătoare demarării unor proiecte de
privind gestionarea serviciului;
investiţii;
- Capacitatea scăzută a populaţiei de a
- Existenţa programului privind
prelua costurile de utilizare şi
aprovizionarea cu apă şi canalizare a
întreținere;
localităţilor din raionul Orhei pentru anii
2015-2020;
- Capacitate limitată a autorităţii locale
de a cofinanţa proiectele de investiţii
- Existenţa resurselor semnificative
din domeniu
(comparativ cu alte raioane) a apelor de
suprafaţă.
- Slaba conştientizare a populaţiei cu
privire la necesitatea racordării la
reţelele edilitare.
- Imposibilitatea suportării contravalorii

- Existenţa unor documentaţii tehnice oferă
serviciilor de alimentare cu apă şi
posibilitatea demarării mai rapide a
canalizare datorită mijloacelor
proiectelor de investiţii;
financiare limitate;
- Posibilitatea accesării mai multor surse de
- Imposibilitatea continuării cofinanţării
finanţare pentru infrastructura de apă
unor proiecte poate duce la
potabilă, creşterea suportului financiar din
deteriorarea lucrărilor efectuate;
partea donatorilor externi (BERD, BM,
Comisiile UE);
- Poluarea apelor de suprafaţă şi
subterane prin depozitare necontrolată
- Posibilitatea implementării proiectelor de
a deşeurilor menajere, dejecţiilor
investiţii prin FEN şi FNDR;
animaliere, folosirea foselor septice
improvizate;
- Existenţa infrastructurii de apă şi canalizare
poate contribui la dezvoltarea unor activităţi
- Gradul ridicat de sărăcie poate face ca
economice productive, cu impact major
sistemele de alimentare cu apă şi
asupra dezvoltării de ansamblu a raionului;
canalizare să fie ineficiente;
83
- Creşterea gradului de confort şi sănătate al - Dificultăţi de natură organizatorică şi
locuitorilor financiară determinate de procesul
regionalizării. Întârzieri in aprobarea
- Reducerea poluării mediului şi a riscului de unor proiecte majore;
îmbolnăvire a populaţiei prin înființarea
sistemelor de alimentare cu apă şi - Costuri ridicate pentru conformarea cu
canalizare; standardele europene de calitate;
- Acces la tehnologii noi pentru modernizarea - Dificultate in susţinerea financiară a

şi eficientizarea sistemelor de apă potabilă; proiectelor de investiţii;
- Realizarea unui sistem regional de

alimentare cu apă;
- Realizarea și implementarea unui Studiu de

Fezabilitate privind alimentarea cu apă și
canalizare;
- Posibilitatea valorificării nămolului de la

staţia de epurare a apelor uzate;
- Asistenţa tehnică executată de consorţiul

GOPA în cadrul proiectului: ”Modernizarea
serviciilor comunale în Republica Moldova”
finanţat de GIZ.
Acceptarea transformării operatorilor "puternici", cum ar fi cei din Chişinău, Bălţi, cei 6
operatori din cadrul Programului de dezvoltare a utilităţilor municipale (inclusiv Orhei);
• Identificarea şi prioritizarea proiectelor investiţionale în aglomeratele urbane mai mari

(centre raionale) şi lansarea unui "program de potrivire" între CRO şi regiunile din
apropriere;
• Elaborarea proiectelor privind infrastructura AAC pentru aglomerările urbane mai
mari (centre raionale) de calitate bună (în baza cel puţin a unui studiu de
fezabilitate, însă preferabil a unui plan general);
• Lansarea unui "program de potrivire" între regiunile vecine pentru implementarea în
comun a proiectelor de AAC aprobate în zonele lor;
• Începerea implementării a cel puţin 3 proiecte multi-raionale în primii 3 ani;
• Realizarea studiului de fezabilitate pentru PPP Sectorul de apă din regiunea de
centru a Moldovei şi urmărirea realizării acestuia.
• Extinderea acordului pentru a acoperi şi aglomeratele mai mici (cu cel puţin 2.500
locuitori):
• Realizată preferabil după stabilizarea CRO "de primă generaţie";
• Schemele financiare mai mari, urmează să fie finanţate din împrumuturi, pe cînd
schemele mai mici şi neatractive din punct de vedere financiar, vor fi finanţate în
condiţii mai favorabile (sau din granturi);
• Studierea posibilităţii de a crea un Fond Revolving pentru infrastructura AAC.
84
• Înfiinţarea cît mai curând posibil a agenţiei de reglementare a sectorului apelor:
• Înfiinţarea depinde de aprobarea proiectului de lege cu privire la serviciile de AAC şi
convenirea asupra domeniului reglementat de agenţia în cauză;
• Priorităţile noii agenţii de reglementare a sectorului apelor trebuie să fie proporţionale
cu strategia de agregare, adică licenţierea voluntară, analiză comparativă, şi
metodologie revizuită de tarifare, menită să asigure accesibilitatea serviciilor;
• Crearea, după aprobarea Legii cu privire la serviciile publice de AAC, a unui plan
cuprinzător privind reglementarea sectorului AAC, care să (i) definească rezultatele
aşteptate, instituţiile implicate, responsabilităţile desemnate şi perioada de realizare
şi (ii) să abordeze cel puţin (a) cadrul normativ, (b) metodologia de tarifare, (c)
analiza comparativă, (d) dezvoltarea capacităţilor, (e) strategia de introducere a
reglementărilor, şi (f) finanţarea agenţiei de reglementare;
• Introducerea unui sistem pragmatic de analize comparative, preferabil aliniat la
programul european de analize comparative (EBC);
• Documentarea bunelor practici ale regiilor apă-canal într-un manual cuprinzător;
• Ghidarea după experienţele obţinute în Moldova (Chişinău, Programul de dezvoltare
a utilităţilor municipale, GIZ, etc.);
• Promovarea bunelor practici, remedierea mediului concurenţial, oferirea unei baze
excelente pentru dezvoltarea capacităţilor sectorului;
• Elaborarea unei foi de parcurs precise pentru procesul de agregare, precum şi a
setului complet de documente necesare pentru crearea CRO, inclusiv consultarea
tuturor părţilor relevante;
• Oferirea de îndrumări ce vizează procedurile operaţionale standard pentru
gestionarea unei regii apă-canal, cum ar fi planificarea (activităţii, a investiţiilor de
capital), managementul financiar şi administrativ, gestionarea resurselor umane,
operarea şi întreţinerea (infrastructura AAC), gestionarea activităţilor comerciale,
campanii de sensibilizare, etc.;
• Evaluarea modelului CRO, aplicat în cadrul Programului de dezvoltare a utilităţilor
municipale;
• Lansarea activităţilor de consolidare a capacităţilor în cadrul sectorului;
• Crearea unui sistem naţional de instruire, care se va axa pe priorităţile imediate din
cadrul sectorului, însă va fi în acelaşi timp flexibil şi va combina activităţile continui
din Republica Moldova şi România. Necesităţile prioritare, care nu au fost acoperite,
vor fi abordate în mod separat;
• Sistemul va fi gestionat de sector în mod durabil;
• Crearea unui sistem naţional de instruire cu un program de instruire corespunzător;
• Punerea în aplicare a programului de instruire (prin intermediul sistemului naţional de
instruire);
• Va fi creată o structură managerială în vederea gestionării întregului proces în
următorii ani;
• Crearea unei comisii permanente, prezidate de Ministerul Mediului, formată din
reprezentanţi ai ministerelor implicate, Cancelariei de Stat, agenţiei de reglementare
a sectorului apelor, autorităţilor locale şi sectoriale pentru a monitoriza progresele şi
a lua măsurile corective necesare. Unitatea propusă de investiţii în sectorul apelor va
putea oferi asistenţă Comisiei;
85
• Crearea unei comisii permanente pentru agregare, prezidate de Ministerul Mediului,
formată din reprezentanţi ai ministerelor implicate, Cancelariei de Stat, agenţiei de
reglementare a sectorului apelor, autorităţilor locale şi sectoriale;
• Consolidarea unităţii existente de implementare a proiectului şi extinderea ariei de
lucru a acesteia, pentru a include şi activitatea altor donatori/instituţii financiare
internaţionale, care lucrează cu proiecte de agregare dar nu sunt (încă) gestionate
de autorităţile locale. Atunci cînd aceasta va fi realizată, sarcinile de coordonare,
monitorizare şi raportare vor putea fi transferate în timp util unităţii de investiţii în
sectorul apelor;
• Consolidarea Unităţii de Gestionare a Proiectelor pentru a cuprinde toate proiectele
de agregare;
• Asigurarea credibilităţii procesului şi a CRO prin împuternicirea agenţiei de
reglementare să-şi realizeze sarcinile în mod obiectiv, fără greşeli nedorite.
86
Orhei, 2016-2020
1.6. SERVICII PUBLICE
87
1.6.1. Infrastructura de protecţie socială şi asistenţă medicală
1.6.1.1. Protecţia socială
1.6.1.1.1. Pensionarii şi beneficiarii de indemnizaţii asistenţei sociale
Ca şi în general pe ţară, în raionul Orhei s-a schiţat o tendinţă clară de creştere a numărului
de pensionari. În anii 2010-2014 numărul pensionarilor a crescut de la 21291 pers. pînă la
22577 pers. sau cu 6%. În structura numărului pensionarilor predomină pensionarii pentru
limita de vîrstă – 76% în anul 2014. Mărimea medie a pensiilor pentru limita de vîrstă a
crescut de la 789,77 lei în anul 2010 pînă la 1034,31 lei – în anul 2014 sau cu 31%.
Numărul pensionarilor de invaliditate s-a micşorat de la 4604 pers. în anul 2010 pînă la 4594
pers. în anul 2014. Numărului pensionarilor de invaliditate din cauza bolilor obişnuite a
crescut de la 4475 pers. în anul 2010 pînă la 4502 pers. în anul 2014. S-a redus şi numărul
beneficiarilor de pensii de urmaş de la 968 pers. în anul 2010 pînă la 548 pers. în anul 2014,
adică de 1,8 ori.
În raionul Orhei sistemul prestaţiilor de asistenţă socială include diverse plăţi, ce vizează
protecţia anumitor persoane şi familii, aflate în virtutea unui şir de împrejurări într-o situaţie
financiară precară. Printre aceste plăţi un loc important le ocupă indemnizaţiile lunare pentru
îngrijirea copiilor, indemnizaţii de maternitate, compensaţii nominative, ajutor social. Numărul
beneficiarilor de indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copiilor a crescut de la 2623 pers. în
anul 2010 pînă la 3020 pers. în anul 2014. Suma necesară la plata indemnizaţiilor total
anual a crescut de la 11930,4 mii lei în anul 2010 pînă la 22898,4 mii lei în anul 2014.
Numărul persoanelor asigurate care primesc indemnizaţie pentru îngrijirea copiilor pînă la
vîrstă de 3 ani a crescut de la 976 pers. în anul 2010 pînă la 1304 pers. în anul 2014, adică
de 1,3 ori. Numărul persoanelor ne-asigurate, care primesc indemnizaţie pentru îngrijirea
copiilor pînă la vîrstă de 1,5 ani a crescut de la 1647 pers. în anul 2010 pînă la 1716 pers. în
anul 2014. Mărimea indemnizaţiei anuală pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 3 ani s-a
majorat de la 6934,8 mii lei în anul 2010 pînă la 14805,6 mii lei în anul 2014 (sau de 2,1 ori),
iar mărimea indemnizaţiei anuală pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 1,5 ani – de la
88
4995,6 mii lei pînă la 8094,0 mii lei (sau cu 1,6%). Numărul beneficiarilor de indemnizaţie
unică la naştere stabilită a crescut de la 1592 pers. în anul 2014 pînă la 1790 pers. în anul
2014, adică cu 12,4%. Suma necesară la plata indemnizaţiilor unice la naştere a crescut de
la 2885,6 mii lei în anul 2010 pînă la 5737,9 mii lei, adică de 2 ori.
În perioada anilor 2010-2014 constatăm o majorare a numărului beneficiarilor de ajutor

social de la 3900 cereri în anul 2010 pînă la 9136 cereri în anul 2014 (sau de 2,3 ori).
Compensaţia pentru participanţii MPAP, participanţii la războiul din Afganistan s-a micşorat
de la 107,8 mii lei în anul 2010 pînă la 71,0 mii lei în anul 2014 (sau de 1,5 ori).
Numărul beneficiarilor de compensaţii pentru călătoria în transport s-au micşorat de la 5568

mii lei în anul 2010 pînă la 5044 mii lei în anul 2014 (sau cu 9,4%). Cheltuielile anuale
efectuate pentru compensaţiile pentru călătoria în transportul urban, suburban şi interurban
s-au micşorat de la 1315,5 mii lei în anul 2010 pînă la 1203,9 mii lei în anul 2014 (sau cu
8,5%). Astfel, cheltuielile anuale efectuate privind compensaţiile pentru călătoria în
transportul urban, suburban şi interurban a invalizilor de gr. I s-a micşorat de la 236,0 mii lei
în anul 2010 pînă la 233,3 mii lei în anul 2014; invalizilor de gr. II s-a micşorat de la 844,1 mii
lei în anul 2010 pînă la 803,5 mii lei în anul 2014; copiilor invalizi s-a micşorat de la 127,6 mii
lei în anul 2010 pînă la 96,1 mii lei în anul 2014.
Tabelul 34. Pensionarii şi beneficiarii de asistenţă socială (la începutul anului)
INDICATORI Anii
2010 2011 2012 2013 2014
Numărul pensionari total, pers. 21291 21463 21857 22186 22577
dintre care: – pensionari pentru limită de vîrstă, pers. 15422 15888 16293 16731 17157
– pensionari de invaliditate – total, pers. 4604 4607 4623 4595 4594
inclusiv: pensionari de invaliditate din
4475 4497 4521 4533 4502
cauza unei boli obişnuite, pers.
- beneficiarii pensiei de urmaş, pers. 968 686 661 584 548
Mărimea medie a pensiei pentru limita de vîrstă, lei 789,77 845,43 923,94 979,58 1034,31
Alte tipuri de pensionari (funcţionari publici, judecători), pers. 297 282 280 276 278
Numărul beneficiarilor de alocaţii de stat, pers. 2283 2211 2354 2378 2400
Numărul beneficiarilor de indemnizaţie lunară pentru
2623 2784 2898 2900 3020
îngrijirea copilului, pers.
Suma necesară la plata indemnizaţiilor total anual, mii lei 11930,4 14926,8 17340,0 19255,2 22898,4
Numărul persoanelor asigurate, care primesc indemnizaţii
976 1095 1217 1265 1304
pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 3 ani, pers.
Suma necesară la plata indemnizaţiilor pentru îngrijirea
6934,8 8794,8 11268,0 13468,8 14805,6
copiilor pînă la vîrstă de 3 ani, total anual, mii lei
Numărul persoanelor ne-asigurate, care primesc
indemnizaţii pentru îngrijirea copiilor pînă la vîrsta de 1,5 1647 1689 1681 1635 1716
ani, pers.
Suma necesară la plata indemnizaţiilor pentru îngrijirea
4995,6 6132,0 6073,2 5787,6 8094,0
copiilor pînă la vîrstă de 1,5 ani, total anual, mii lei
Numărul beneficiarilor de indemnizaţie unică la naştere
1592 1649 1671 1646 1790
stabilită, pers.
Suma necesară la plata indemnizaţiilor unice la naştere, mii
2885,6 3351,5 4046,8 4490,2 5737,9
lei
Compensaţie pentru participanţii MPAP, participanţii la 107,8 98,6 89,6 83,2 71,0
89
războiul din Afganistan
Numărul beneficiarilor de ajutor social, cereri. 3900 6090 8874 7902 9136
Numărul beneficiarilor de compensaţii pentru călătoria în
5568 5536 5314 5277 5044
transport, pers.
Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru
1315,5 1314,2 1262,9 1255,9 1203,9
călătoria în transport, mii lei
- Cheltuielile anuale efectuate pentru compensaţiile pentru
236,0 231,1 224,3 226,3 233,3
călătoria în transport a invalizilor de gr.I, mii lei
844,1 862,1 830,3 836,7 803,5
călătoria în transport a invalizilor de gr.II, mii lei
127,6 122,5 118,7 109,5 96,1
călătoria în transport a copiilor invalizi, mii lei
Sursa: datele Casei Teritoriale de Asigurări Socială a raionului Orhei
În baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1268 din 21.11.2007 cu privire la
compensarea cheltuielilor de deservire cu transport a persoanelor cu dizabilități ale
aparatului locomotor în raionul Orhei au beneficiat de atare compensaţii.
Tabelul 35. Compensarea cheltuielilor pentru deservirea cu transport a persoanelor cu dizabilități ale
aparatului locomotor
Categoria 2013 2014

Cuantum 600 lei anual Cuantum 700 lei anual
Persoane Total Persoane Total
Dizabilitate severă afecțiune generală 160 87734 164 118951
Dizabilitate severă din copilărie 95 52591 93 66175
Dizabilitate accentuată accident de muncă 9 4175 5 3500
Dizabilitate accentuată afecțiune generală 302 161438 289 208327
Dizabilitate accentuată Afganistan 1 600 1 700
Dizabilitate accentuată din copilărie 64 35517 52 36850
Dizabilitate accentuată 4 2400 2 1400
Dizabilitate medie accident de muncă 1 600 1 700
Dizabilitate medie afecțiune generală 35 19166 28 19600
Dizabilitate medie Afganistan 1 600 1 700
Dizabilitate medie din copilărie 11 6208 9 6067
Minor dezabilitate severă 37 18874 51 36467
Minor dezabilitate accentuată 14 6534 12 8125
Minor dezabilitate medie 3 1325 2 1225
Total 737 397792 710 508787
Sursa: datele din bilanţul activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei pe
perioada anului 2014.
1.6.1.1.2. Infrastructura asistenţei sociale
În perioada anilor 2010-2014, numărul lucrătorilor din domeniul asistenţei sociale în raionul
Orhei s-a majorat de la 183 pers. în anul 2010 pînă la 308 pers. în anul 2014. După structura
gender în anul 2014 în sistem sunt ocupaţi: 271 femei şi 49 bărbaţi. Structura după vîrstă:
sub 25 ani – 10 persoane; 25-54 ani – 256 persoane; 55 ani şi peste - 54 persoane.
Mărimea medie al salariului asistenţilor sociali în perioada 2010-2014 s-a majorat de la 1870
90
lei în anul 2010 pînă la 3478 lei în anul 2014. Nivelul salariilor: Funcţionarii publici – salariul
mediu – 4 040 lei; Angajaţii – 1 963 lei.
Starea tehnică şi dotarea cu echipament a infrastructurii sociale, pe obiecte specifice:

• Starea tehnică a clădirii, unde este amplasată DASPF - satisfăcătoare.
• Număr insuficient de birouri pentru angajaţi (37 persoane – 13 birouri)
Conform datelor Bilanţului activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei
pe perioada anului 2014, pe parcursul anului 2014 colaboratorii DASPF au organizat
audienţa şi consilierea cetăţenilor numărul acestora constituind în jur de 22800 pers. Una
din activităţile cu caracter social este lucrul cu petiţionarii. În anul 2014 în adresa DASPF
au parvenit 1102 (771 – în anul 2013) petiţii. Examinarea şi soluţionarea petiţiilor se
efectuează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la petiţionare nr. 190-XII din
19.07.1994.
Petiţiile şi demersurile parvin atît prin intermediul serviciului poştal, precum şi cele depuse
personal de solicitant. Problemele care sunt cele mai des abordate de solicitanţi sunt:
acordarea ajutorului material şi social, situaţia materială grea, lipsa unui loc de muncă
protejat, conflicte în familie (părinte-copil, fraţi-surori, părinţi-bunei-copii, etc.), copii rămaşi
fără îngrijire părintească în urma migraţiei părinţilor. Conform datelor CTAS, în raion au fost
înregistraţi 17100 (16187 anul precedent) pensionari pe vîrstă, 774 persoane cu dizabilități
severe (672 anul precedent); 3638 persoane cu dizabilitate accentuată (3715 anul
precedent), 1288 cu dezabilitate medie (3715 anul precedent), 2400 persoane cu dizabilități
din copilărie, copii invalizi – 1782, copii aflaţi în dificultate – 7210 (anul precedent – 9346).
Conform datelor Bilanţului activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei
pe perioada anului 2014, de către DASPF se efectuează depistarea şi luarea la evidenţă a
tuturor invalizilor şi participanţilor de război, precum şi a bolnavilor cu afecţiuni şi maladii ale
aparatului locomotor, care necesită consultare, tratament şi reabilitare psiho-terapeutică
pentru acordarea de articole protetice, mijloace de locomoţie nemecanizate şi alte articole
conform Regulamentului cu privire la modul de asigurare a unor categorii de cetăţeni cu
mijloace ajutătoare tehnice, aprobat HG RM nr. 567 din 26 iulie 2011, perfectează actele cu
expedierea lor către Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare
pentru livrarea mijloacelor de locomoţie nemecanizată şi articolelor protetico-ortopedice.
Tabelul 36. Pentru beneficiari:
2012 2013 2014

Întruniri la Orhei a Comisiei medico-tehnică a CREPOP din
4 3 2
Chişinău
Diagnosticaţi de către Comisia medico-tehnică 272 345 662
Au primit mijloace ortopedice 254 254 384
perioada anului 2014; Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei
2013-2018 prin prisma Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități
91
Tabelul 37. Repartizarea beneficiarilor mijloacelor ortopedice
2012 2013 2014

Încălţăminte specială 14 24 30
Încălţăminte pentru proteză 14 57 8
Încălţăminte ortopedică 177 377 220
Bandaje ortopedice 11 56 22
Proteze a membrelor inferioare 15 5 10
Aparate de fixare 1 6 8
Corsete 19 109 58
Tutor 3 4 5
Cârje - 10 2
perioada anului 2014.
Au fost asiguraţi cu mijloace de locomoţie nemecanizate 35 persoane cu dizabilități

locomotorii, dintre care: 26 cu cărucioare, 9 cu suporturi pentru deplasare. La evidenţă au
rămas 16 persoane neasigurate. În anul 2014 au fost expertizaţi pacienţi, dintre care 150
primar şi 910 repetat. A fost efectuată evaluarea cu vizită la spital şi la domiciliu la 35
beneficiari. Persoane primare la care au fost amputate membrele inferioare – 23. Din ei 10
persoane au primit proteze. La sfârşitul anului de referinţă, la evidenţă au fost înregistraţi
1060 beneficiari: invalizii de război şi asimilaţi – 221 pers., invalizi de muncă – 319 pers.,
invalizi din copilărie – 122 pers., copii invalizi – 57 pers., invalizi pensionari – 157 pers.,
bolnavi ce nu au grad de dizabilitate – 68 pers.
Pe parcursul anilor 2010-2014 funcţionează un azil pentru bătrîni şi pensionari, cu numărul

de beneficiari - 33 pers. în anul 2010 şi 43 pers. în anii 2012-2014. Totodată, funcţionează 2
servicii de îngrijire la domiciliu. Numărul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la domiciliu s-a
diminuat de la 697 pers. în anul 2010 pînă la 647 pers. în anul 2014.
Pe parcursul anilor 2010-2014 funcţionează 2 instituţii de reabilitare balneo-sanatorială.

Numărul beneficiarilor instituţiilor de reabilitare balneo-sanatorială s-a micşorat de la 223
pers. în anul 2010 pînă la 194 pers. în anul 2014.
Tabelul 38. Infrastructura asistenţei sociale a raionului Orhei
INDICATORI Anii
2010 2011 2012 2013 2014
Numărul centrelor de asistenţă socială de zi pentru
0 3 3 3 3
copii
Numărul beneficiarilor centrelor de asistenţă socială de
0 0 137 210 136
zi pentru copii, pers.
Numărul centrelor de asistenţă socială de plasament 0 1 1 1 1
pentru copii
Numărul de beneficiari ai centrelor de asistenţă socială 0 8 8 8 8
de plasament pentru copii, pers.
Numărul case de copii de tip familial 2 2 1 0 0
Numărul beneficiarilor caselor de copii de tip familial,
9 6 2 0 0
pers.
Numărul azilurilor pentru bătrîni şi pensionari 1 1 1 1 1
92
Numărul beneficiarilor azilurilor pentru bătrîni şi
33 43 43 43 43
pensionari, pers.
Numărul serviciilor de îngrijire la domiciliu 2 2 2 2 2
Numărul beneficiarilor serviciilor de îngrijire la
697 692 670 655 647
domiciliu, pers.
Numărul instituţiilor de reabilitare balneo-sanatorială 2 2 2 2 2
Numărul beneficiarilor instituţiilor de reabilitare balneo-
sanatorială, (veterani ai muncii, veterani de război), 223 246 215 183 194
pers.
Numărul lucrătorilor din domeniul asistenţei sociale,
183 189 245 279 308
pers.
Mărimea medie al salariului asistenţilor sociali, lei 1870 1839 1940 2627 3478
Sursa: datele Casei Teritoriale de Asigurări Socială a raionului Orhei.
În anul 2014, au fost înregistrate 484 de familii cu copii în vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu
copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, 595 de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie
de risc, 125 de copii cu vîrsta 0-12 luni în situaţie de risc, 484 de evaluări iniţiale realizate ale
familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de
risc, 227 de evaluări complexe realizate ale familiilor cu copii cu vîrstă de pînă la 5 ani,
inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, 327 de familii cu copii cu vîrstă de pînă
la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, sprijinite financiar/material, 1
copil abandonat, 1 copil plasat în instituţii rezidenţiale, 92 de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani,
inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, expuşi abuzului, violenţei sau neglijării.
Tabelul 39. Starea familiilor cu copii în situaţie de risc în anul 2014, 0-5 ani
Nr. Indicatori Nr. de cazuri

1 Număr de familii cu copii în vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu 484
vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, luaţi la evidenţă
2 Număr de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc, luaţi la 595
evidenţă
3 Număr de copii cu vîrsta 0-12 luni în situaţie de risc, luaţi în evidenţă 125
4 Număr de evaluări iniţiale realizate ale familiilor cu copii cu vîrsta de pînă 484
la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc
5 Număr de evaluări complexe realizate ale familiilor cu copii cu vîrstă de 227
pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc
6 Număr de planuri individualizate elaborate de asistenţă 227
7 Număr de familii cu copii cu vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv cu copii cu 327
vîrsta 0-12 luni, în situaţie de risc, sprijinite financiar / material
8 Număr de copii cu vîrstă de pînă la 5 ani, inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, 1
abandonaţi
9 Număr de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, 1
plasaţi în instituţii rezidenţiale
10 Număr de copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, inclusiv copii cu vîrsta 0-12 luni, 92
expuşi abuzului, violenţei sau neglijării
Sursa: datele din bilanţul activităţii Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei în perioada
anului 2014
93
Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Orhei, poartă responsabilitatea şi asigură
aplicarea legislaţiei privind protecţia socială a copilului şi familiei prin exercitarea funcţiei
autorităţii tutelare în depistarea copiilor rămaşi fără ocrotire părintească, evidenţa acestora şi
în fiecare caz aparte, în dependenţă de circumstanţele concrete, cu alegerea formei
adecvate de protecţie a copiilor.
Recuperarea sănătăţii persoanelor în vîrstă şi cu dizabilități este una din priorităţile politicii
sociale a Guvernului Republicii Moldova. În subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei
Sociale şi Familiei se află două centre balneo-sanatoriale de recuperare a sănătăţii: Centrul
Republican de Reabilitare a invalizilor şi pensionarilor „Victoria” din oraşul Sergheevca,
regiunea Odessa, Republica Ucraina; Centrul Republican de Reabilitare a Invalizilor şi
Pensionarilor „Speranţa” din oraşul Vadul lui Vodă. Centrul „Speranţa” din or. Vadul lui Vodă
este specializat în profilaxia, tratarea şi reabilitarea bolnavilor cu afecţiuni ale aparatului
cardiovascular, nevroze cu dereglări funcţionale ale sistemului nervos periferic, osteoartroze
deformante primare, gradul de deformare I şi II. Centrul „Victoria” din or. Sergheevca,
Ucraina este specializat în profilaxia, tratarea aparatului locomotor, căilor respiratorii şi
prostatitei cronice.
Pe parcursul anului 2014 biletele de reabilitare medicală în Centrele “Victoria” şi “Speranţa”

au fost eliberate conform Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a
biletelor de reabilitare/recuperare acordate persoanelor în vîrstă şi celor cu dizabilități ,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 372 din 6 mai 2010. Au fost
perfectate dosarele tuturor persoanelor, care au beneficiat de reabilitare medicală cu
anexarea bonului de retur. Beneficiarii care au suportat infarct miocardic acut/repetat, ictus
cerebral primar/repetat, au beneficiat de bilete de reabilitare medicală în Centrul „Speranţa”
fără rând.
Servicii de ocrotire rezidenţială. Îngrijirea rezidenţială necesită a fi prestată numai unui

număr relativ restrîns de persoane, care se confruntă cu probleme de înaltă complexitate şi
gravitate, necesităţile cărora nu pot fi satisfăcute în cadrul serviciilor sociale şi medicale
primare sau în cele specializate dezvoltate la nivel de raion. Preponderent, beneficiari ai
serviciilor de ocrotire rezidenţială sunt persoanele care, datorită unor afecţiuni fizice, psihice,
mintale, se află în imposibilitatea desfăşurării unei vieţi demne, lipsite de susţinători legali şi
nu pot depăşi cu forţele proprii situaţiile de dificultate. Pe parcursul anului 2014 au parvenit
41 de adresări referitor la plasarea în centre de plasament a persoanelor în etate şi cu
dizabilități pentru îngrijire specializată şi ajutor.
În anul 2014 numărul beneficiarilor din Centrul de plasament temporar „Casa Noastră” din
satul Susleni s-a redus comparativ cu anul 2013. În mediu în Centrul de la Susleni
beneficiază de serviciu 38 beneficiari. Asistenţii sociali comunitari au prezentat rapoartele de
reevaluare a beneficiarilor plasaţi în Centrul de plasament temporar „Casa Noastră” cu
scopul reintegrării beneficiarilor in comunitate sau in familiile extinse. Din cele 38 reevaluări
prezentate au fost şi informaţii privind imposibilitatea reintegrării în comunitate motivul fiind,
fie din lipsa spaţiului locativ, stări avariate ale locuinţelor, lipsa suportului din partea rudelor,
lipsa autonomiei cauzate de boală sau bătrâneţe, etc.
Numărul beneficiarilor instituţiilor rezidenţiale specializate în îngrijirea persoanelor cu

dizabilități mentale anual rămâne a fi practic constant, datorită faptului că serviciile
sociale destinate persoanelor cu dizabilități mentale sunt puţin dezvoltate la nivel local, iar
94
cele existente, preponderent, sunt amplasate în localităţile urbane ceea ce limitează accesul
la ele a multor persoane în dificultate. Pentru anul 2015 sunt aprobate 5 unităţi de asistenţă
familială pentru persoanele în etate şi cu dizabilități ce vor acoperi parţial necesităţile
categoriilor menţionate.
Negativ este faptul că, în anul 2012 a fost efectuată o evaluare a gradului de adaptare a
instituţiilor şi serviciilor publice şi corespunderea acestora cerinţelor unice. Cu toate
acestea, din cele 38 primării, doar 3 clădiri din localităţile Orhei, Peresecina, Bieşti, sunt
adaptate în totalitate necesităţilor persoanelor cu dizabilități locomotorii. Este asigurată
parţial accesibilitatea persoanelor cu dizabilități la nivel comunitar în localităţile: Orhei,
Teleşeu, Susleni, Mitoc, Ghetlova şi Vatici. Avînd în vedere că „clădire adaptată” nu
înseamnă doar rampă de acces ce corespunde standardelor, dar şi uşi largi, interior spaţios,
WC adaptat, etc. – în raionul Orhei nici o instituţie publică nu se conformează acestor
parametri. De asemenea, în raionul Orhei nu este înregistrat nici un mijloc de transport, care
ar deservi şi persoanele cu dizabilități (conform datelor Strategiei de incluziune socială a
persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei 2013-2018 prin prisma Convenţiei ONU privind
drepturile persoanelor cu dizabilități ).
În ultimii ani, în raionul Orhei, prin Decizia Consiliului Raional, au fost create multiple servicii
pentru persoanele cu dizabilități ce evidenţiază acest raion ca regiune model:
• Serviciul de APP, inclusiv plasamentul de răgaz pentru copii cu dizabilități;

• Serviciul ”Respiro” în cadrul Centrului Comunitar Multifuncţional ”Generaţia Pro” din
Peresecina;
• Serviciul ”Casa comunitară” din satul Mitoc prestează servicii de îngrijire pentru 4
copii cu dizabilități;
• În serviciul social ”Locuinţa protejată” din oraşul Orhei se află 4 tineri cu dizabilități,
care cu ajutorul asistenţilor sociali îşi formează deprinderi de viaţă autonomă;
• ”Echipa mobilă” este un serviciu social de suport pentru copiii cu dizabilități şi
familiile acestora, care beneficiază de servicii sociale, medicale şi psihologice la
domiciliu cu scop de a preveni instituţionalizarea şi de a facilita integrarea lor socială.
Serviciul social ”Echipă mobilă” este un serviciu specializat, instituit prin Decizia CR Orhei
nr.1/25 din 3 martie 2011 şi prestat de către Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei
Orhei. Scopul Serviciului este remedierea calităţii vieţii copiilor şi tinerilor prin intermediul
serviciilor de consiliere, recuperare şi reabilitare psiho-socială efectuate la domiciliul
beneficiarilor în vederea creşterii gradului de autonomie personală şi prevenirea
instituţionalizării. Pe parcursul perioadei de raportare, „Echipă mobilă” a acordat servicii
unui număr de 59 beneficiari (43 în anul 2013), cu vîrsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, dintre
care 44,1% sunt de gen feminin şi 55,9% de gen masculin. Din numărul total de beneficiari
ai Serviciului, (59 la număr), 35 – prezintă dizabilități severe, 24 – dizabilități accentuate. În
anul 2014 specialiştii din cadrul „Echipei mobile” au efectuat 87 ieşiri în teritoriu, s-au realizat
776 intervenţii. Tipologia intervenţiilor realizate de către „Echipă mobilă” s-a bazat pe
abordarea individuală a fiecărui beneficiar, familiei acestuia şi, respectiv a necesităţilor de
asistenţă identificate/evaluate. Serviciul social „Echipă mobilă” a fost acreditat de către
Consiliul Naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale, Decizia 004 din 18
septembrie 2014 pe un termen de 5 ani.
95
Prin Decizia Nr.4/15 din 20 septembrie 2012 a fost creat Serviciul social „Asistenţa
personală” pentru persoanele cu dizabilități severe. Scopul Serviciului este de a oferi
asistenţă şi îngrijire persoanelor cu dizabilități severe, în vederea favorizării independenţei
şi integrării lor în societate. Asistentul personal oferă servicii de însoţire, îndrumare, îngrijire
personală, alimentaţie, igienă în mediul obişnuit, natural al persoanei, care îl solicită: acasă,
la serviciu, la şcoală, în comunitate, la locul de muncă.
Pe parcursul anului 2014 au fost organizate 31 ieşiri în teren cu scopul examinării cererilor
solicitanţilor privind admiterea în Serviciu. La finele anului au fost înregistrate 200 cereri de
solicitare a Serviciului în registrul de evidenţă. Din ele 29 de persoane au primit aviz pozitiv
al Comisiei multidisciplinare pentru protecţia drepturilor persoanelor în dificultate sau cu
dizabilități cu vîrsta de peste 18 ani.
Comisia Raională pentru protecţia Copilului aflat în dificultate. Pe parcursul anului 2014 s-au
organizat şi, au avut loc 4 şedinţe ordinare şi 2 şedinţe extraordinare a Consiliul Raional
pentru protecţia drepturilor copilului. Au fost examinate 224 cazuri ale copiilor în situaţii de
risc. Cazurile au fost soluţionate pozitiv pentru fiecare copil, conform necesităţilor.
Nefavorabil este şi faptul că taberele de odihnă pentru copiii din raion nu pot găzdui copii cu
dizabilități, din motiv că nu sunt asigurate accesibilitatea şi condiţiile de agrement, iar
personalul angajat nu are studii respective pentru a activa în societatea copiilor cu dizabilități
(conform datelor Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei
2013-2018 prin prisma Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități).
Prevenirea şi combaterea violenţei şi traficului de fiinţe umane. Coordonatorul EMD la

sesizarea Centrului pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, OIM, a realizat 9 ieşiri în
8 primării ale raionului cu scopul evaluării condiţiilor sociale şi de trai a victimelor traficului
de fiinţe umane şi violenţei domestice. Comparativ cu anul precedent numărul victimelor şi
potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (cazuri referite şi înregistrate) este în
descreştere. Pe parcursul anului am contribuit la soluţionarea a 5 cazuri de TFU, referite prin
SNR (cu 8 cazuri mai puţine) şi 7 cazuri de violenţă în familie.
De asemenea, coordonatorul EMD a organizat 3 seminare de nivel raional „Drepturile

persoanelor în etate prin prisma Convenţiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de
discriminare a femeilor”. Activitatea a fost susţinută de proiectul „Tăcerea nu este o
soluţie”. Abuzul asupra vârstnicilor în Republica Moldova”, implementat de HelpAge
Internaţional şi Gender-Centru. Activitatea menţionată se încadrează în implementarea
Programului Naţional de asigurare a egalităţii de gen pentru anii 2010-2015 şi a Programului
Naţional de strategie în domeniul securităţii demografice pentru anii 2011-2015.
Este important de menţionat faptul că, conform datelor Strategiei de incluziune socială a
persoanelor cu dizabilități în raionul Orhei 2013-2018 prin prisma Convenţiei ONU privind
drepturile persoanelor cu dizabilități , în domeniul social şi cu experienţă în domeniul
incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități în raion activează 14 ONG-uri:
• AO “Adolescentul”
• AO “Sănătatea femeii“
• Asociaţia Raională Orhei a bolnavilor cu diabet zaharat
• OO”PRO-SANITAS”
• ONG “Sănătate”
96
• Asociaţia “Pro – democraţia”
• Societatea “Cernobîl”
• ASCHF „Peresecina”
• ASCHF „Feodorovca”
• ASCD “Paradis”
• Societatea copiilor invalizi şi nevoiaşi din Orhei
• ONG “Bineva”
• ONG “Vino şi vezi”
• AO “Diaconia”
CAUZE EFECTE PROBLEMA PRINCIPALĂ
• Mărimile mici ale pensiilor şi Ridicarea nivelului de venituri

plăţilor sociale ale beneficiarilor de pensii şi
Sărăcia beneficiarilor de
• Accesul redus al beneficiarilor de plăţi sociale, precum şi
pensii şi plăţi sociale.
pensii şi plăţi sociale pe piaţa reducerea pe această bază a
muncii riscului de sărăcie.
• Finanţarea insuficientă a
sistemului de asistenţă socială
• Profesiunile, ce ţin de prestarea Efectuarea abordării
serviciilor sociale, nu sunt complexe la dezvoltarea
Nivelul scăzut şi calitatea
prestigioase, volumul mic al sistemului de asistenţă
inadecvată a serviciilor
mărimii remunerării muncii socială, orientarea acesteia
sociale prestate
lucrătorilor sociali spre satisfacerea necesităţilor
populaţiei nevoiaşe.
• Volumul mare de lucru, contractul persoanelor şi/sau familii,
permanent cu oamenii, lipsa aflate în situaţie dificilă.
transportului pentru asistenţii
sociali
• Lipsa serviciilor speciale pentru
• Asigurarea şanselor egale
unele categorii de populaţie cu
Excluziunea socială a şi a accesului liber la
anumite necesităţi
persoanelor cu dizabilități sursele comunităţii
• Integrarea slabă a persoanelor cu
. • Incluziunea socială a
dizabilități în viaţa socială a
persoanelor cu dizabilități
raionului
• Migraţia legală şi ilegală a
părinţilor în căutarea unui loc de Dezvoltarea şi diversificarea
muncă, în rezultatul căreia copiii Protecţia insuficientă a formelor instituţionale
rămân fără supraveghere copiilor, aflaţi în situaţii alternative de susţinere a
• Predominarea formelor precare. copiilor, aflaţi în situaţii
instituţionale de susţinere a precare.
copiilor, aflaţi în situaţii precare
97
Analiza SWOT
- Orientarea structurilor de asistenţă socială - Creşterea numărului pensionarilor în raion în

spre standardele internaţionale din sfera ultimii 4 ani este cu 6%.
protecţiei sociale a diverselor categorii de
populaţie a raionului. Mărimile mici ale pensiilor şi indemnizaţiilor
de protecţie socială, care sunt semnificativ
- Existenţa în raion a serviciului social mai mici decît mărimea valorică a minimului
„Echipă mobilă”, care este un Serviciu de existenţă. Aceasta determină căderea
specializat, instituit prin Decizia CR Orhei beneficiarilor de aceste plăţi sociale în stare
nr.1/25 din 03.03.2011 şi prestat de către de sărăcie.
Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a
Familiei Orhei. Scopul Serviciului este - Integrarea limitată a persoanelor cu
remedierea calităţii vieţii copiilor şi tinerilor dizabilități în viaţa socială a raionului.
prin intermediul serviciilor de consiliere,
recuperare şi reabilitare psiho-socială, Lipsa activităţilor de Advocacy cu privire la
efectuate la domiciliul beneficiarilor în problemele persoanelor cu dizabilități în
vederea creşterii gradului de autonomie raion.
personală şi prevenirea instituţionalizării.
Taberele de odihnă pentru copiii din raion nu
În anul 2014 „Echipă mobilă” a acordat pot găzdui copii cu dizabilități , din motiv că
servicii unui număr de 59 beneficiari (43 în nu sunt asigurate accesibilitatea şi condiţiile
anul 2013), cu vîrsta cuprinsă între 3 ani şi de agrement, iar personalul angajat nu are
18 ani. Din numărul total de beneficiari ai pregătirea respectivă de a activa în
Serviciului, (59 la număr), 35 - prezintă societatea copiilor cu dizabilități .
dizabilități severe, 24 - dizabilități
accentuate. În anul 2014 specialiştii din Nici o instituţie publică nu se conformează
cadrul „Echipei mobile” au efectuat 87 ieşiri parametrilor „clădire adaptată”.
în teritoriu, s-au realizat 776 intervenţii.
Nu este înregistrat în raion nici un mijloc de
- Existenţa sistemului de protecţie socială, transport, care ar deservi şi persoanele cu
care efectuează plăţile sociale stabilite de dizabilități .
stat unor categorii corespunzătoare de
populaţie din raion. - Insuficienţa locurilor de muncă pentru tineri
specialişti cu pachet social (de ex. loturi de
- În perioada anilor 2010-2014, numărul teren, locuri în grădiniţe de copii, etc.). Lipsa
lucrătorilor din domeniul asistenţei sociale motivaţiei materiale.
în raionul Orhei s-a majorat de la 183 pers.
în anul 2010 pînă la 308 pers. în anul 2014. - Implicarea limitată a tinerilor în viaţa
Mărimea medie al salariului asistenţilor culturală a raionului. Voluntariat nemotivat.
sociali în perioada 2010-2014 s-a majorat
de la 1870 lei în anul 2010 pînă la 3478 lei - Profesiunile, ce ţin de prestarea serviciilor
în anul 2014. sociale, nu sunt prestigioase, volumul mic al
mărimii remunerării muncii lucrătorilor
- În raion funcţionează un azil pentru bătrîni sociali.
şi pensionari cu numărul de beneficiari 43
pers. în anul 2014. Totodată, funcţionează - Finanţarea insuficientă a sistemului de
2 servicii de îngrijire la domiciliu. Numărul asistenţă socială.
beneficiarilor serviciilor de îngrijire la
domiciliu s-a micşorat de la 697 pers. în Dezvoltarea nesatisfăcătoare a serviciilor
98
anul 2010 pînă la 647 pers. în anul 2014. speciale pentru unele categorii de populaţie
cu anumite necesităţi.
- În anii 2010-2014, în raion funcţionează 2
instituţii de reabilitare balneo-sanatorială.
Numărul beneficiarilor ale instituţiilor de
reabilitare balneo-sanatorială s-a micşorat
de la 223 pers. în anul 2010 pînă la 194
pers. în anul 2014.
- Exinderea listei ţărilor, care au încheiat cu

- Tendinţele demografice negative, ce ţin de
Republica Moldova acorduri bilaterale în
vîrsta înaintată a populaţiei şi creşterea în
sfera asigurărilor sociale. Atare acorduri
consecinţă a numărului de pensionari, pe de
permit migranţilor de muncă să se
o parte, şi reducerea numărului populaţiei în
folosească de pensiile obţinute peste
vîrstă aptă de muncă – pe de altă parte.
hotare la întoarcerea la locul permanent de
trai în raion. - Majorarea dimensiunilor economiei tenebre,
reducerea sectorului formal al ocupării şi ca
- Existenţa bazei normativ-legislativă a
consecinţă, reducerea numărului
protecţiei sociale, elaborate ţinând cont de
contribuabililor de plăţi de asigurare.
standardele internaţionale.
- Creşterea dimensiunii migraţiei părinţilor în
- Elaborarea unor noi politici sociale, privind
căutarea unui loc de muncă, şi, drept
consolidarea adresării nominative a
consecinţă, creşterea numărului de copii fără
acordării asistenţei sociale.
supraveghere părintească.
- Colaborarea cu organizaţiile umanitare
- Instabilitatea dezvoltării economice a ţării,
naţionale şi internaţionale în vederea
nu permite direcţionarea resurselor
acordării asistenţei sociale invalizilor,
financiare necesare spre asistenţa socială a
familiilor cu mulţi copii, altor categorii de
populaţiei.
populaţiei cu necesităţi din raion.
1.6.1.1.3. Recomandări
Puncte slabe şi/sau Resurse şi puncte forte

ameninţările care necesită utilizate pentru generarea
Recomandarea a fi soluţionate prin recomandărilor în
intermediul recomandării vederea soluţionării
problemelor
De a elabora la nivel naţional
proiecte de modificare a
legislaţiei cu privire la pensiile Modificarea legislaţiei
asigurărilor sociale de stat şi a Mărimile mici ale pensiilor şi privind pensiile de asigurări
legislaţiei din sfera protecţiei indemnizaţiilor, determină sociale de stat şi a
sociale a populaţiei, cu căderea beneficiarilor lor în legislaţiei privind protecţia
stipularea unei apropieri treptate stare de sărăcie. socială a populaţiei (nivel
a mărimii medii a pensiilor şi a naţional).
diverselor indemnizaţii de
mărimea valorii minimului de
99
existenţă, pensionari şi,
respectiv, beneficiari de
indemnizaţii.
- De a consolida activitatea
organelor administraţiei publice
Majorarea volumului de
a raionului pentru
finanţare extrabugetară a
atragereafondurilor
asistenţei sociale pentru
extrabugetare în vederea Finanţarea insuficientă a
populaţia raionului
finanţării sferei de asistenţă sferei de asistenţă socială.
Atragerea surselor
socială a populaţiei raionului
financiare ale organizaţiilor
- De a lărgi colaborarea cu
naţionale şi internaţionale
organizaţiile naţionale şi
internaţionale umanitare
- De a elabora regulamentul - Elaborarea
Lipsa de prestigiu a
activităţii lucrătorilor sociali regulamentului pentru
profesiunilor ce ţin de
- La nivel naţional de a elabora activitatea lucrătorilor
prestarea serviciilor sociale,
un proiect de modificare în sociali
mărimea mică de remunerare
legislaţia privind remunerarea - Majorarea salariului
a muncii lucrătorilor sociali.
muncii în sfera bugetară lucrătorilor sociali.
Ridicarea nivelului de
De a majora acoperirea cu
Acoperirea insuficientă cu informare a familiilor şi
ajutor social şi unele servicii
ajutor social şi cu anumite persoanelor, care pot
sociale printr-o mai mare
servicii sociale a familiilor şi corespunde cerinţelor
informare a familiilor şi
persoanelor, care au dreptul pentru primirea
persoanelor îndreptăţite să le
să le primească. ajutorului social şi a
primească.
altor servicii sociale.
De a crea condiţii pentru
satisfacerea nevoilor speciale
Insuficienţa serviciilor
ale anumitor categorii de Prestarea serviciilor de
speciale pentru unele
populaţie pentru reabilitarea reabilitare medicală şi
categorii de populaţie cu
medicală şi profesională, în profesională.
anumite necesităţi.
instruire, sport şi alte servicii
sociale.
- Crearea şi dezvoltarea
sistemului de instruire
profesională pentru
asigurarea drepturilor
De a asigura instruirea şi persoanelor cu
plasarea în cîmpul muncii a Integrarea limitată a dizabilități pentru ai
persoanelor cu dizabilități şi persoanelor cu dizabilități în asigura cu lucru
independenţa acestora de alţi viaţa socială a raionului. - Adaptarea
cetăţeni. infrastructurii de
transport şi a altor
sfere la necesităţile
persoanelor cu
dizabilități
100
- Luarea la evidenţă de
către organele de
tutelă a copiilor din
- De a îmbunătăţi activitatea
raion, a căror părinţi
organelor de tutelă din
sunt plecaţi peste
componenţa organelor de
hotare în căutarea unui
administrare publică raională şi Îndeplinirea insuficientă a
loc de muncă.
locale. De a efectua monitorizări drepturilor şi asigurarea
- Dezvoltarea formei
periodice şi evaluare a activităţii protecţiei copiilor, aflaţi în
serviciilor sociale de tip
acestora dificultate.
atît public, cît şi
- De a dezvolta şi diversifica
familial, şi anume:
serviciile sociale, alternative
centre de zi, centre de
formelor instituţionale
amplasate temporală a
copiilor, case de copii
de tip familial şi altele.
101
1.6.1.2. Asistenţa medicală
În ultimii ani, în raionul Orhei s-a conturat o anumită tendinţă de ameliorare a indicatorilor
principali a stării de sănătate a populaţiei. Aceasta ne-o confirmă şi reducerea mortalităţii
populaţie, îndeosebi a mortalităţii infantile. În anul 2014 natalitatea populaţiei a constituit
12,5 persoane, calculată la 1000 locuitori ai raionului, fiind mai mare, decît în anul 2012
(12,0 pers.). În anul 2014 mortalitatea populaţiei a constituit 11,9 persoane, calculată la 1000
locuitori ai raionului, fiind mai mică, decît în anul 2012 (12,8 pers.). În anul 2014 mortalitatea
populaţiei raionului a fost 11,9 pers. şi nu a depăşit nivelul mediu pe raioanele ţării, care în
anul 2014 constituie 12,2 pers.
S-a redus mortalitatea infantilă în raionul Orhei. Dacă în anul 2012 din 1000 copii născuţi-vii
au murit 8,5 copii cu vîrsta pînă la 1 an, deja în anul 2014 – 5,1 copii sau de 0,6 ori mai
puţin. Mortalitatea infantilă în ultimul an de cercetare (5,1 copii) a fost mai mică decît nivelul
mediu pe raioanele ţării, care în anul 2014 a constituit 10,3 copii. Desigur, pozitiv este faptul,
că în 2 ani de cercetare – 2012, 2014 nu a avut loc nici un caz de mortalitate maternă, direct
legat de motive obstetriciene. Numai în anul 2013 au fost înregistrate 69,5 cazuri de
mortalitate maternă, ce ţin direct de complicaţiile sarcinii, naşterii şi lăuziei. În mediu pe
raioanele ţării astfel de cazuri calculate la 100 mii copii născuţi vii, au fost fixate 16,8 cazuri
în anul 2014.
Tabelul 40. Mortalitatea populaţiei în raionul Orhei, pers.
INDICATORI Anii Informativ: mediu pe

raioane ţării în anul 2014
2012 2013 2014
Natalitatea (la 1000 locuitori) 12,0 12,0 12,5 11,5
Mortalitatea (la 1000 locuitori) 12,8 11,5 11,9 12,2
Mortalitatea infantilă (la 1000 născuţi vii ) 8,5 11,3 5,1 10,3
Mortalitatea maternă (la 100 mii născuţi vii ) - 69,5 - 16,8
Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Demografia. Ministerul Sănătăţii al
Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/9._demografia.pdf];
Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Demografia. Ministerul Sănătăţii al Republicii
Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/09._demografia.pdf]
Structura mortalităţii generale în raionul Orhei se caracterizează prin tendinţe similare

înregistrate la nivel de total ţară. Astfel, cele mai multe decese (peste 50 la sută) au la bază
bolile aparatului cardiovascular urmate de tumori şi bolile aparatului digestiv. Mortalitatea
generală în ultimii 10 ani relevă o creştere continuă a deceselor cauzate de tumori,
deplasându-se de pe locul trei pe locul doi în lista principalelor cauze de deces. În proporţie
de 96-99 la sută din această categorie de decese au fost determinate de tumorile maligne.
Tabelul 41. Structura mortalităţii generale după principalele cauze de deces (în %)
Aparatul Traume şi Aparatul

BCV Tumori Alte cauze
Anii digestiv otrăviri respirator
Orhei RM Orhei RM Orhei RM Orhei RM Orhei RM Orhei RM
2004 54.4 56.6 10.1 12.2 14.1 10.1 9.1 8.8 7.2 6.0 5.1 6.3
2005 51.1 56.3 10.8 11.7 15.4 10.3 9.4 8.7 8.7 6.4 4.6 6.6
2006 54.0 55.8 12.0 12.8 14.3 10.2 10.0 8.7 5.2 6.1 4.5 6.4
2007 51.4 56.2 11.2 12.7 15.6 9.9 10.1 8.5 5.0 6.0 6.7 6.7
2008 57.0 56.0 12.1 13.4 12.6 9.6 7.4 8.5 5.8 5.9 5.1 6.6
102
2009 54.0 56.1 14.0 13.6 13.9 9.8 8.5 8.2 3.7 5.5 5.9 6.8
2010 55.7 56.2 13.1 13.1 13.0 10.0 9.3 8.5 4.0 5.6 4.9 6.6
2011 53.8 57.4 16.1 14.5 12.4 9.1 7.9 7.8 4.6 4.8 5.2 6.4
2012 55.7 57.7 13.0 14.5 14.0 9.3 6.4 7.8 4.1 4.4 6.8 6.3
2013 55.3 58.2 17.0 15.5 12.0 8.8 8.1 7.4 3.3 4.5 4.3 5.6
Sursa: Profilul de sănătate a populaţiei raionului Orhei şi factorii ce o determină.
La valori net superioare comparativ cu indicatorii medii pe ţară, se menţine şi mortalitatea în

vîrsta aptă de muncă, condiţionată de maladii nontransmisibile, inclusiv maladiile aparatului
circulator, digestiv, tumori, traume şi otrăviri, precum şi boli ale aparatului respirator.
Tabelul 42. Structura mortalităţii populaţiei în vîrsta aptă de muncă
Maladii Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013
Orhei RM Orhei RM Orhei RM Orhei RM Orhei RM
Tumori 100 mii 122,8 96,1 111,6 97,7 125,9 92,7 108,8 93,1 114,5 91,1
% 18,6 18,2 18,0 17,5 21,7 20,3 19,4 20,4 22,4 21,7
Aparatul 100 mii 146,6 136,2 135,4 147,5 129,5 121 143,4 124,1 125,3 113,0
circulator % 22,2 25,8 21,8 26,4 22,3 26,5 25,6 27,2 24,5 26,9
Aparatul 100 mii 42,9 34,3 42,7 37,4 49,9 25,7 45,4 25,2 28,9 24,8
respirator % 6,5 6,5 6,9 6,7 8,6 5,6 8,1 5,5 5,7 5,8
Aparatul 100 mii 151,4 85,8 135,4 94,4 111,7 70,1 116 72,2 92,8 64,6
digestiv % 22,9 16,3 21,8 16,9 19,2 15,4 20,7 15,8 18,1 15,4
Traume 100 mii 125,1 107,9 141,3 114,2 104,6 94,9 90,9 90,9 104,5 85,5
şi otrăviri % 19,0 20,4 22,8 20,5 18,0 20,8 16,2 19,9 20,5 20,3
Sursa: Profilul de sănătate a populaţiei raionului Orhei şi factorii ce o determină.
Prevalenţa generală a populaţiei raionului calculată la 10 mii locuitori are o tendinţă de

scădere constituind în anul 2014 – 5569,2 cazuri, faţă de 5696,9 cazuri – în anul 2012.
Totodată, prevalenţa copiilor pînă la 18 ani calculată la 10 mii locuitori are o tendinţă de
scădere constituind în anul 2014 – 4678,9 cazuri, faţă de 5268,1 cazuri – în anul 2012.
Tabelul 43. Prevalenţa generală a populaţiei (la 10 mii locuitori de vîrstă respectivă), pers.
Anii Informativ: mediu

pe raioanele ţării în
2012 2013 2014
INDICATORI anul 2014
Prevalenţa generală a populaţiei - total 5696,9 5301,9 5569,2 6407,3
inclusiv copii pînă la 18 ani 5268,1 4847,0 4678,9 5979,7
din care:
- bolile aparatului digestiv 842,8 844,1 842,0 838,9
- bolile sistemului nervos 166,8 154,6 146,2 163,5
- bolile ochiului şi anexelor sale 200,7 210,5 211,9 159,5
- bolile aparatului respirator 752,3 698,0 722,5 1046,9
- bolile aparatului circulator 1079,9 1132,1 1187,0 1539,3
Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Incidenţa şi prevalenţa
generală a populaţiei. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil:
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/11._incidenta_si_prevalenta_generala.pdf]; Anuarul statistic
al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Incidenţa şi prevalenţa generală a populaţiei.
103
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil:
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/11._incidenyua_ni_prevalenyua_general_a_populayuiei.pdf]
O anumită nelinişte provoacă situaţia cu prevalenţa unor boli infecţioase „social

determinate”. În anii 2012-2014 a fost observată o reducere a morbidităţii populaţiei de
tuberculoză: nivelul acesteia în anul 2014 a fost 137,3 pers. la 100 mii locuitori, ceea ce este
cu 1,4 ori mai mare, decît mărimea medie pe raioanele ţării – 96,4 pers. la 100 mii locuitori.
În acelaşi timp menţionăm reducerea mortalităţii prin tuberculoză - în anul 2014, care a
constituit 4,8 pers. la 100 mii locuitori, în timp ce în anul 2012 – 12,7 pers.
Privitor la prevalenţa narcomaniei din perioada anilor 2012-2014 atare indicator s-a micşorat,
constituind în anul 2014 - 35,1 pers. la 100 mii locuitori, iar în anul 2012 – 40,6 pers. la 100
mii locuitori. În anul 2014 acest indicator a fost cu 2,1 ori mai mic decît nivelul mediu pe
raioanele ţării (73,6 pers. la 100 mii locuitori). Totodată, prevalenţa narcomaniei în raionul
Orhei este mai mică, decît în unele raioane vecine – Rezina (43,0 pers. la 100 mii locuitori),
Ungheni (121,8 pers. la 100 mii locuitori), Străşeni (100,9 pers. la 100 mii locuitori), Ialoveni
(233,1 pers. la 100 mii locuitori) şi Anenii Noi (266,1 pers. la 100 mii locuitori).
În anii 2012-2014 prevalenţa alcoolismului calculată la 100 mii locuitori s-a micşorat de la
2488,6 pers. pînă la 2276,6 pers. Prevalenţa alcoolismului populaţiei raionului Orhei este cu
1,6 ori mai mare decît nivelul mediu pe ţară (1388,4 pers. la 100 mii locuitori) şi semnificativ
mai mare, decît în unele raioanele vecine: Străşeni (1051,7 pers. la 100 mii locuitori),
Ungheni (967,9 pers. la 100 mii locuitori), Dubăsari (419,4 pers. la 100 mii locuitori) şi
Criuleni (1020,7 pers. la 100 mii locuitori). Totuşi ponderea femeilor aflate la evidenţă din
numărul total de bolnavi de alcoolism şi psihoze alcoolice s-a majorat în ultimii ani, dar în
anul 2014 atare indicator este puţin mai mic cu 0,3 p.p. (16,9%) decît nivelul mediu pe toate
raioanele Republicii Moldova (17,2%).
Situaţia cu incidenţa bolilor venerice s-a îmbunătăţit. În anii 2012-2014 calculată la 100 mii
locuitori incidenţa prin sifilis s-a redus de la 60,4 pers. pînă la 34,3 pers. sau cu 1,76 ori.
Indicatorul anului 2014 este mai mic faţă de nivelul mediu pe ţară (46,9 pers.). Incidenţa prin
gonoree, calculată la 100 mii locuitori s-a micşorat de la 18,3 pers. pînă la 9,6 pers. sau cu
1,9 ori. Indicatorul anului 2014 este mai mic de 2,24 ori decît nivelul mediu pe ţară (21,5
pers. la 100 mii locuitori). Incidenţa prin scabie s-a micşorat de la 19,9 pers. pînă la 4,8 pers.
la 100 mii locuitori. Indicatorul anului 2014 este mai mic cu 6,2 ori decît nivelul mediu pe ţară
(29,9 pers. la 100 mii locuitori).
Tabelul 44. Prevalenţa şi incidenţa unor boli infecţioase „social determinate” (la 100 mii locuitori)
Indicatori Anii Informativ:

mediu pe
raioane ţării în
2012 2013 2014 anul 2014
Incidenţa prin tuberculoză, pers. 152,8 107,6 137,3 96,4

Mortalitatea prin tuberculoză toate formele, pers. 12,7 5,6 4,8 10,2
Prevalenţa prin narcomanie, pers. 40,6 38,3 35,1 73,6
Incidenţa prin sifilis, pers. 60,4 66,2 34,3 46,9
Incidenţa prin gonoree, pers. 18,3 23,1 9,6 21,5
Incidenţa prin scabie, pers. 19,9 7,2 4,8 29,9
Prevalenţa prin alcoolism, pers. 2488,6 2396,7 2276,6 1388,4
inclusiv: - prin psihoze alcoolice, pers. 39,0 27,9 50,3 24,5
Ponderea femeilor aflate la evidenţa din numărul 9,8 13,1 16,9 17,2
104
total bolnavi de alcoolism şi psihoze alcoolice, %
Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Morbiditatea populaţiei
prin maladii specifice. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil:
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/12._incidenta_prin_maladii_specifice.pdf]; Anuarul statistic al
sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 – Morbiditatea populaţiei prin maladii specifice.
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/12._morbiditatea_populayuiei_prin_maladii_specifice.pdf]
Acordarea asistenţei medicale populaţiei raionului Orhei este realizată prin intermediul unei
reţele vaste de instituţii medico-sanitare publice şi private, amplasate pe întreg teritoriul
raionului.
Resursele sistemului sănătăţii din raionul Orhei, la finele anului 2014 a fost constituit din
următoarele instituţii medico-sanitare şi farmaceutice:
a) Instituţii medico-sanitare republicane şi desconcentrate în teritoriu:

- Centrul de Sănătate Publică Orhei;
- Substaţia raională de asistenţă medicală de urgenţă (AMU) Orhei cu 4 puncte AMU;
- IMSP Spitalul de psihiatrie şi ftiziopneumologie cu capacitatea de 200 paturi.
b) Instituţii medico-sanitare publice raionale:
- IMSP Spitalul raional Orhei cu capacitate de 410 paturi;
- IMSP ale sistemului de asistenţă medicală primară care sunt reprezentate de către
structurile teritoriale ale Centrelor de Sănătate nr.1 şi nr.2 din or. Orhei şi celor din
localităţile Peresecina, Teleşeu, Morozeni, Pelivan, Ciocîlteni, Brăviceni, Susleni,
Chiperceni, Isacova, Ghetlova, Ivancea, Bulăieşti, Cucuruzeni;
c) Instituţii medico-sanitare private:
- Centre medicale – 6;
- Cabinete stomatologice – 15;
- Cabinete ginecologice – 2;
- Laboratoare clinice – 1;
- Farmacii – 22.
Tabelul 45. Reţeaua instituţiilor medico-sanitare în raionul Orhei
Total instituţii Inclusiv
Spitale raionale Instituţii AMP, CMF, CS

2012 10 1 8
2013 13 1 11
2014 17 1 15
Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 - Resursele ocrotirii
sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil:
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/02._resursele_ocrotirii_sanatatii.pdf]; Anuarul statistic al
sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Resursele ocrotirii sănătăţii. Ministerul Sănătăţii al
Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil:
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/2._resursele_ocrotirii_sntyuii.pdf]
1.6.1.2.1. Activitatea de staţionar
Din punct de vedere teritorial în raion activează un spital de nivel raional IMSP Spitalul
raional Orhei. În anul 2014, numărul total de paturi în spital a fost 410 sau 32,8 paturi la 10
105
mii locuitori. Număr mediu zile-pat utilizat în an a fost 263. Nivelul de spitalizare a bolnavilor
11,7 la 100 locuitori. Ponderea de utilizare a patului pe an 82,3%. Durata medie de
spitalizare a bolnavului la pat – 7 zile. Rotaţia unui pat constituie 36. Letalitatea de staţionar
constituie 1,8 pers.
Existenţa unui număr atît de însemnat de paturi de spital a determinat nivelul ridicat de
asigurare a populaţiei raionului cu paturi de spital. Gradul de asigurare a populaţiei raionului
cu paturi în anul 2014 a constituit 32,8 paturi de spital la 10 mii locuitori, ceea ce este mai
mare decît mediu pe raioanele ţării (28,8 paturi la 100 mii locuitori). Acesta nu este cel mai
înalt nivel de asigurare cu paturi de spital printre toate raioanele ţării. Totodată, asigurarea
cu paturi de spital în raionul Orhei este mai mare, decît în raioanele vecine - Ungheni (la 10
mii locuitori revin 29,0 paturi de spital), Teleneşti (la 10 mii locuitori revin 25,4 paturi de
spital), Şoldăneşti (la 10 mii locuitori revin 32,0 paturi de spital), Rezina (la 10 mii locuitori
revin 29,4 paturi de spital), Nisporeni (la 10 mii locuitori revin 27,3 paturi de spital) şi
Străşeni (la 10 mii locuitori revin 20,8 paturi de spital).
Nivelul ridicat de asigurare a populaţiei raionului cu paturi de spital a creat premise

favorabile pentru spitalizarea persoanelor bolnave. Nivelul de spitalizare a bolnavilor în anul
2014 la 100 locuitori a constituit 11,7 pers., cea ce este puţin mai mare decît nivelul mediu
pe raioanele ţării (11,2 pers. la 100 locuitori). În acelaşi timp acest nivel este mai mic decît în
raioanele vecine: Şoldăneşti – 11,8 pers., Hînceşti – 12,8 pers.; şi mai mare decît în Străşeni
– 8,3 pers., Ialoveni – 5,0 pers., Criuleni – 9,6 pers., Anenii Noi – 8,9 pers. În anii 2012-2014
numărul mediu de zile-paturi utilizat întru-n an s-a redus de la 277 în anul 2012 pînă la 263
în anul 2014.
Tabelul 46. Activitatea de staţionar
Indicatori Anii Informativ:

mediu pe
2012 2013 2014 raioanele ţării
în anul 2014
Numărul paturi la 10 mii locuitori, un. 34,3 34,3 32,8 28,8
Nivelul de spitalizare a bolnavilor la 100 locuitori, 12,1 12,0 11,7 11,2
pers.
Durata medie de spitalizare a bolnavului la pat, zi 8 8 7 7
Letalitatea de staţionar 1,8 1,4 1,8 1,5
Număr mediu zile-pat utilizat în an 277 269 263 291
Ponderea de utilizare a patului pe an, % 86,5 84,0 82,3 90,9
Rotaţie pat 35 35 36 39
Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Activitatea de staţionar.
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/04._activitatea_de_stationar.pdf]; Anuarul statistic al
sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Activitatea de staţionar. Ministerul Sănătăţii al
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/4._activitatea_de_stayuionar.pdf]
1.6.1.2.2. Asistenţa medicală primară (AMP)
AMP este cea mai eficientă, din punctul de vedere a costurilor, formă de îngrijire medicală,
care a avut cea mai mare influenţă asupra indicatorilor de sănătate. Pe parcursul anului
2014 în instituţiile de asistenţă medicală de ambulatoriu au fost efectuate 621049 vizite,
ceea ce este mai puţin decît în anul 2012 – 602474 vizite. În rezultat numărul mediu de vizite
106
într-un an la un locuitor, care locuieşte în sectorul deservit a constituit 5,0 unităţi (faţă de 4,8
un. în anul 2012). În anul 2014 acest indicator a fost mai mare, decît nivelul mediu pe
raioanele ţării (4,8 unităţi).
În anul 2014 numărul mediu de vizite la medicul de familie a constituit 314128, ceea ce este
mai mare, decît în anul 2012. În rezultat numărul de vizite la medicul de familie într-un an la
un locuitor, care locuieşte în raionul deservit în anul 2014 a constituit 2,5 un., dar în anul
2012 - 2,4 un. Conform acestui indicator raionul Orhei nu depăşeşte nivelul mediu pe
raioanele ţării (2,6 un. în anul 2014). În total, ponderea vizitelor cu scop profilactic în anul
2014 a constituit 21,6% (în anul 2012 – 24,2%), inclusiv a adulţilor 12,2% (în anul 2012 –
15,9%) şi a copiilor pînă la 18 ani – 48,7% (în anul 2012 – 49,5%). Ponderea vizitelor la
domiciliu cu scop profilactic – 18,9% (în anul 2012 – 15,3%).
Tabelul 47. Asistenţa medicală primară
Anii Informativ:
total\mediu pe
2012 2013 2014 raioanele ţării în
Indicatori
anul 2014
Vizite în instituţiile de asistenţă medicală de 602474 579353 621049 12444215
ambulatoriu – total, abs.
Număr mediu vizite în an la 1 locuitor, care 4,8 4,6 5,0 4,8
locuieşte în raionul deservit, unităţi
Vizite la medic de familie, abs. 300589 287971 314128 6827151
Număr mediu vizite la medic de familie în an la 2,4 2,3 2,5 2,6
1 locuitor, care locuieşte în raionul deservit,
unităţi
Ponderea vizitelor cu scop profilactic, % 24,2 25,3 21,6 32,2
- inclusiv a adulţilor, % 15,9 18,9 12,2 24,6
- inclusiv a copiilor 0-8 ani, % 49,5 43,4 48,7 50,3
Ponderea vizitelor la domiciliu cu scop 15,3 18,7 18,9 33,8
profilactic, %
Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Asistenţă medicală de
ambulatoriu şi asistenţă medicală de urgenţă. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat
23.06.2015. Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/06._amp_si_de_urgenta.pdf]; Anuarul
statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Asistenţă medicală de ambulatoriu şi
asistenţă medicală de urgenţă. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015.
Disponibil:
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/6._asistenyua_medical_de_ambulator_ni_asisrenyua_medic
al_de_urgenyu.pdf]
1.6.1.2.3. Asistenţa medicală de urgenţă (AMU)
Populaţiei raionului Orhei i se acordă asistenţa medicală de urgenţă în regim non-stop. În

total, în raion există: 1 substaţie de AMU şi 4 puncte de AMU. Numărul apeluri prin telefon în
dispeceratul central «903» al staţiei de AMU în anul 2014 a constituit 38428 apeluri, din care
solicitări efectuate – 37994, inutile – 434. În total numărul solicitări a constituit 303,3 solicitări
la 1000 locuitori. Numărul solicitări la 1000 locuitori urbani a constituit 383,4. Numărul
solicitări la 1000 locuitori rurali a constituit 273,9. Ponderea solicitărilor efectuate de medici –
45,4%.
În anul 2014 asistenţa medicală de urgenţă a fost acordată 39475 pers., de către echipa
generală (de medici) – 14280 pers. (12861 pers. în anul 2012), de echipe specializate –
3059 pers. (4081 pers. în anul 2012), de echipa de felceri – 20801 pers. (25162 pers. în anul
107
2012). Numărul deceselor în prezenţa echipelor de asistenţă medicală de urgenţă în anul
2014 a constituit 13 pers. (în anul 2012 – 11 pers.). Numărul bolnavilor ambulatoriu deserviţi
(adresaţi de sine stătător) în anul 2014 – 1335 pers. (în anul 2012 – 369 pers.). Numărul
mediu de solicitări la o echipă de AMU într-o tură în anul 2014 – 14,87 (în anul 2012 – 16,5).
1.6.1.2.4. Cadrele medicale
Completarea instituţiilor medico-sanitare cu medici are o tendinţă de reducere constituind în

anul 2012 – 81,1% faţă de 74,8% – în anul 2014. În sectorul spitalicesc acest indicator a
scăzut de la 94,6% în anul 2012 pînă la 76,3% în anul 2014, adică cu 18,3 p.p.; în sectorul
de asistenţă medicală primară – de la 74,3% pînă la 73,2%, adică cu 1,1 p.p.; în secţia
consultativă – de la 89,7% pînă la 83,9%, adică cu 5,8 p.p.
Tabelul 48. Completarea instituţiilor medico-sanitare cu medici, %
Anii Informativ:
mediu pe
2012 2013 2014
Indicatori raioanele ţării
în anul 2014
Total 81,1 78,3 74,8 82,2
inclusiv
Sectorul spitalicesc 94,6 85,6 76,3 91,0
Sectorul de asistenţă medicală primară 74,3 72,5 73,2 84,2
Secţia consultativă 89,7 94,9 83,9 86,6
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/2._resursele_ocrotirii_sntyuii.pdf]
Numărul total de medici în raion s-a redus puţin de la 217 pers. în anul 2012 pînă la 202
pers. în anul 2014. Calculat la 10 mii locuitori gradul de asigurare a populaţiei cu medici a
constituit 16,1 pers. în anul 2014 (în anul 2011 – 17,3 pers.). Conform acestui indicator
raionul Orhei depăşeşte nu numai nivelul mediu pe raionalele ţării (15,8 pers. la 10 mii
locuitori), dar şi raioanele vecine – Ialoveni (17,5 pers. la 10 mii locuitori), Criuleni (16,8 pers.
la 10 mii locuitori), Anenii Noi (16,5 pers. la 10 mii locuitori).
Tabelul 49. Cadrele medicale
Anii Informativ:
mediu pe
2012 2013 2014 raioanele ţării în
Indicatori
anul 2014
Numărul total de medici, pers. 217 207 202 4110
inclusiv – numărul medicilor de familie, pers. 46 45 44 1069
Gradul de asigurare a populaţiei cu medici - total,
17,3 16,3 16,1 15,8
pers. la 10 mii locuitori
Gradul de asigurare a populaţiei cu medici de
3,7 3,4 3,5 4,1
familie, pers. la 10 mii locuitori
Numărul total al asistentelor medicale, pers. 438 436 442 9333
Gradul de asigurare a populaţiei cu asistente
34,9 34,8 35,3 36,0
medicale, pers. la 10 mii locuitori
108
Ponderea medicilor cu categorii de calificare
57,4 57,5 60,4 56,1
superioară, %
Ponderea personalului medical mediu cu categorii de
55,2 54,2 42,2 63,0
calificare superioară, %
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/2._resursele_ocroirii_sntyuii.pdf]
Numărul medicilor de familie s-a micşorat de la 46 pers., în anul 2012 pînă la 44 pers. în
anul 2014. Calculat la 10 mii locuitori gradul de asigurare a populaţiei cu medici de familie a
constituit 3,5 pers. în anul 2014 (în anul 2012 – 3,7 pers.). Gradul de asigurare a populaţiei
cu medici de familie nu depăşeşte nivelul mediu pe raioane, care constituie 4,1 pers. în anul
2014.
Numărul asistentelor medicale s-a majorat de la 438 pers. în anul 2012 pînă la 442 pers. în
anul 2014. Calculat la 10 mii locuitori gradul de asigurare a populaţiei cu asistente medicale
a constituit 35,3 pers. în anul 2014 (în anul 2012 – 34,9 pers.). Dar, trebuie menţionat că
acest nivel este mai mic decît nivelul mediu pe raioanele ţării (36,0 pers.), precum şi decît
nivelul mediu pe raioanele vecine: Rezina (36,6 pers.), Ungheni (37,8 pers.), Şoldăneşti
(38,2 pers.). Totodată, este mai mare decît în raioanele vecine: Nisporeni (33,1 pers.),
Ialoveni (23,8 pers.), Hînceşti (28,7 pers.), Dubăsari (16,7 pers.), Criuleni (28,8 pers.),
Străşeni (26,5 pers.). Aspectul pozitiv este creşterea ponderii medicilor cu categorii de
calificare superioară. În anul 2014 ponderea medicilor cu categorii de calificare superioară a
fost 60,4%, în timp ce în anul 2012 – 57,4%, creştere cu 3,0 p.p. În acelaşi timp, în anul
2014 ponderea personalului medical mediu cu categorii de calificare superioară a fost
42,2%, în timp ce în anul 2012 – 55,2%, adică în scădere cu 13,0 p.p.
Asistenţa stomatologică. Pe parcursul anilor 2012-2014 în raionul Orhei au funcţionat 2

instituţii stomatologice, dintre care 1 – policlinica stomatologică, 1 - instituţie medico-
sanitară, care au secţii (cabinete) stomatologice. Numărul vizite la stomatologi şi dentişti în
perioada anilor 2012-2014 s-a majorat, deci în anul 2014 numărul vizite la stomatologi au
fost 39084 în timp ce în anul 2012 – 37729. Numărul vizitelor la stomatologi şi dentişti la 10
mii locuitori în anul 2014 a fost 31,2, iar în anul 2012 – 30,0.
Tabelul 50. Asistenţa stomatologică
Anii Informativ:
total pe
2012 2013 2014
Indicatori raioanele ţării
în anul 2014
Instituţii stomatologice - total 2 2 2 169
din ele:
- policlinici stomatologice 1 1 1 26
- instituţii medico-sanitare, care au secţii 1 1 1 143
(cabinete) stomatologice
Numărul vizite la stomatologi şi dentişti - total 37729 40128 39084 623230
inclusiv de către copii 0-18 ani, pers. 23546 24228 24021 321505
Numărul vizite la stomatologi şi dentişti la 10 mii 30,0 32,0 31,2 24,0
locuitori
inclusiv la 100 copii 0-18 ani, pers. 88,4 92,5 92,4 59,4
109
Sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2014 – Activitatea secţiilor
(cabinetelor) curativ-auxiliare. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015.
Disponibil: http://www.ms.gov.md/sites/default/files/13._activitatea_serviciilor_auxiliare.pdf]; Anuarul
statistic al sistemului de sănătate din Moldova anul 2013 - Activitatea secţiilor (cabinetelor) curativ-
auxiliare. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova [Accesat 23.06.2015. Disponibil:
http://www.ms.gov.md/sites/default/files/aunturi/13._activitatea_secyuiilor_cabinetelor_curativ-
auxiliare.pdf]
CAUZE EFECTE PROBLEMA PRINCIPALĂ
• Un grad mai scăzut, decît în

mediu pe raioanele ţării, de
asigurare a populaţiei cu medici
de familie şi asistente medicale. • Îmbunătățirea asigurării cu
cadre medicale
O asigurare limitată a
• O repartizare inegală a
populaţiei, îndeosebi rurale,
personalului medical în profil • Majorarea acoperirii
cu cadre medicale.
„oraş-sat” populaţiei rurale cu servicii
medicale de calitate
• O pondere mai redusă decît
media pe raioanele ţării a
medicilor de calificare înaltă.
• O atitudine inadecvată a
oamenilor faţă de propria
Ridicarea nivelului de cultură
Nivelul scăzut de cultură sanitaro- sănătate.
sanitaro-medicală a
medicală a populaţiei, îndeosebi
populaţiei, în special, a
rurale. • O adresare întîrziată a
familiilor.
bolnavilor după asistenţă
medicală
Nivelul scăzut şi calitatea

Nivelul scăzut al remunerării
inadecvată a serviciilor Majorarea salariului
munci, mai ales al asistentelor
medicale prestate personalului medical.
medicale.
populaţiei.
• Cea mai frecventă boală în

rândurile populaţiei este
tuberculoza, iar cauza este
condiţiile dificile de viaţă ale Informarea populaţiei privind
unei categorii de persoane consecinţele nerespectării Promovarea unui mod
(sărăcia); igienei şi condiţiile unui mod sănătos de viaţă.
sănătos de viaţă.
• Cazurile de unele boli
infecţioase s-a majorat
esenţial;
110
• Informarea populaţiei privind
consecinţele nerespectării
igienei şi condiţiile unui mod
sănătos de viaţă se poate face,
inclusiv prin intermediul unei
reviste locale.
Analiza SWOT
- Creşterea natalităţii populaţiei în raion, care

constituie 12,5 pers. calculată la 1000
locuitori în anul 2014 fiind mai mare, decît - Repartizare inegală a personalului medical
în anul 2012 (12,0 pers.).
în profil teritorial “oraş-sat”.
- Nivelul redus al mortalității populației în
- Prevalenţa prin alcoolism a populaţiei
raion și mortalității infantile comparativ cu raionului Orhei este cu 1,6 ori mai mare
anii precedenți. În ultimii ani nu a avut loc decît nivelul mediu pe ţară şi, semnificativ
nici un caz de mortalitate maternă, direct
mai mare, decît în unele raioane vecine:
legat de motive obstetriciene.
Străşeni, Ungheni, Dubăsari şi Criuleni.
Ponderea femeilor aflate la evidenţă din
- Tendinţă de scădere atît a incidenţei
numărul total de bolnavi de alcoolism şi
globale cît şi a prevalenţei. Indicii fiind la
psihoze alcoolice s-a majorat în ultimii ani.
nivel net inferior, comparativ cu indicatorii
medii pe ţară
- Morbiditate sporită prin unele maladii
transmisibile, precum tuberculoza, boli
- Diminuarea morbidităţii prin maladii
diareice acute, etc.
imunodirijabile
- Reducerea completării instituţiilor medico-
- În total instituții medicale în raion sunt 17,
sanitare publice cu medici de la 81,1% în
ceea ce este cu 5 mai mult decît în anul
anul 2012 pînă la 74,8% în anul 2014.
2013 și cu 7 mai mare decît în anul 2013.
Reducerea numărului total de medici în
- Creşterea accesului populaţiei la servicii raion de la 217 pers. în anul 2012 pînă la
medicale de calitate prin implementarea 202 pers. în anul 2014. Reducerea
sistemului de asigurări medicale obligatorii. numărului medicilor de familie de la 46
Tratament adecvat conform standardelor pers., în anul 2012 pînă la 44 pers. în anul
medicale, Protocoalelor Naţionale, 2014. Gradul de asigurare a populaţiei cu
protocoalelor instituţionale. medici de familie nu depăşeşte nivelul
mediu pe raioane şi constituie 4,1 pers. în
- Nivelul înalt de asigurare a populaţiei anul 2014.
raionului cu paturi de spital. Gradul de
asigurare a populaţiei raionului cu paturi în - Un nivel scăzut de remunerare a muncii, în
anul 2014 a constituit 32,8 paturi de spital special a asistentelor medicale.
la 10 mii locuitori, ceea ce este mai mare
- Un nivel redus a culturii sanitare a
decît media pe raioanele ţării (28,8 paturi la
100 mii locuitori). Acesta nu este cel mai populaţiei, îndeosebi din localităţile rurale
înalt nivel de asigurare cu paturi de spital
printre toate raioanele ţării.
111
- Păstrarea decalajului semnificativ între

calitatea serviciilor medicale prestate
- Atenţia crescîndă a organelor administraţiei populaţiei urbane şi rurale.
publice centrale şi locale ale raionului faţă
de problemele sănătăţii populaţiei. - Vîrsta înaintată a lucrătorilor medicali, lipsa
specialiştilor tineri, în special în localităţile
- Efectuarea politicii de descentralizare a rurale.
administraţiei publice, transferarea la nivel
local (raional) rezolvarea problemelor de - Raza mare de deservire medicală a
sănătate a populaţiei şi a resurselor populaţiei rurale.
financiare şi materiale corespunzătoare.
- Sistemul ineficient de remunerare şi
- Majorarea acoperirii cu asigurare medicală stimulare a muncii împreună cu condiţiile
obligatorie a populaţiei raionului. nesatisfăcătoare de muncă, determină
plecarea personalului medical din sistemul
- Utilizarea proiectelor investiţionale pentru de ocrotire a sănătăţii.
modernizarea infrastructurii medicale a
raionului. - Instabilitatea economică şi limitările legate
de aceasta a finanţării sistemului ocrotirii
sănătăţii din mijloacele bugetului de stat.
1.6.1.2.5. Recomandări
Puncte slabe şi/sau Resurse şi puncte forte

ameninţările care necesită utilizate pentru generarea
Recomandarea
a fi soluţionate prin recomandărilor în vederea
intermediul recomandării soluţionării problemelor
• Un grad scăzut de
asigurare, decît pe
raioanele ţării, a populaţiei
• Asigurarea acoperirii cu cadre • Atingerea nivelului mediu
cu medici şi cu asistente
medicale a instituţiilor medicale, pe raioane de asigurare
medicale.
în special în localităţile rurale. a populaţiei cu cadre
medicale, inclusiv de
• O repartizare inegală a
• Asigurarea creşterii ponderii calificare înaltă.
personalului medical în
medicilor şi a personalului mediu
profil “oraş-sat”.
medical de categorie înaltă, • Îmbunătăţirea repartizării
îndeosebi în localităţile rurale. teritoriale a personalului
• Un raport mai scăzut, decît
medical în profil „oraş-
pe raioanele ţării, a
sat”.
ponderii medicii și
personalului medical de
calificare înaltă.
• Excluderea treptată din sectorul • Externalizarea serviciilor

Utilizarea ineficientă a
spitalicesc a prestării serviciilor spitaliceşti non-medicale
infrastructurii spitaliceşti.
non-medicale.
• Reprofilarea fondului
112
• Efectuarea reprofilării paturilor spitalicesc de paturi
de profil în paturi pentru îngrijire
de lungă durată a bolnavilor cu
boli cronice.
Crearea în instituţiile medicale a

condiţiilor de muncă decente pentru
personalul medical şi a condiţiilor Baza tehnico-materială a
Consolidarea bazei tehnico-
normale pentru tratarea oamenilor instituţiilor medicale este
materiale ale sănătăţii.
bolnavi. perimată.
Elaborarea la nivel naţional a

proiectului de modificare a
Nivelul redus de remunerare
legislaţiei cu privire la remunerarea Majorarea remunerării
a muncii, îndeosebi a
muncii în sectorul bugetar. muncii lucrătorilor medicali.
asistentelor medicale.
• Informarea populaţiei privind

consecinţele nerespectării igienei
şi condiţiile unui mod sănătos de
viaţă.
• Intensificarea activităţilor de
Consecinţele nerespectării
promovare a modului sănătos de Promovarea unui mod
igienei şi condiţiile unui mod
viaţă, precum şi intensificarea sănătos de viaţă.
sănătos de viaţă.
aspectelor de conlucrare cu
sursele mass-media în domeniul
promovării sănătăţii şi informării
populaţiei despre
comportamentele cu risc pentru
sănătate.
Aprobarea şi susţinerea financiară a Programelor teritoriale orientate atît spre profilaxia şi

combaterea maladiilor cît şi spre menţinerea şi fortificarea sănătăţii populaţiei.
Reieşind din faptul că în mediul rural se determină o asigurare insuficientă cu cadre medicale, este
necesară intervenţia APL în recrutarea tinerilor specialişti asigurându-le condiţii optime de muncă
şi de trai.
Dezvoltarea unor domenii specifice ce ţin de sănătatea populaţiei în vîrstă, inclusiv crearea şi
dezvoltarea Centrelor de plasament pentru vârstnici, dezvoltarea pe lîngă Spitalul raional Orhei a
secţiei de geriatrie, etc.
113
1.6.2. Sistemul educaţional
Sistemul de învățămînt din raionul Orhei, stă la baza activităţii desfăşurate şi acţiunilor
întreprinse prin realizarea obiectivelor cuprinse în priorităţile de dezvoltare a raionului în anul
2014, programul de dezvoltare social – economică a raionului Orhei2 şi altor programe şi
strategii, aprobate prin deciziile Consiliului Raional. În anul 2014 DÎTS şi–a exercitat în mod
corespunzător prerogativele stabilite prin Legea privind administrația publică locală în
calitatea sa de subdiviziune a CR. Respectiv, anul 2014 a fost marcat de două mari
evenimente ce semnifică o reformă profundă a educaţiei de toate nivelurile, şi care
facilitează integrarea sistemului de învățămînt din Republica Moldova în aria europeană a
educaţiei: Aprobarea Codului Educaţiei şi Aprobarea Strategiei “Educaţia 2020”. În acest
context, procesul educaţional este susţinut de o serie de documente de politici implementate
şi monitorizate:
• Strategia Naţională de Dezvoltare ” Moldova 2020”;

• Strategia Naţională ”Educaţia pentru toţi”, pe anii 2004-2015 şi Planul naţional de
acţiuni ”Educaţia pentru toţi”;
• Proiecte de legi, proiecte de hotărâri ale Guvernului R. Moldova;
• Ordine privind activitatea de bază a Ministerului Educaţiei;
• Legea privind administrația publică locală;
• Hotărâri de Guvern;
• Decizii ale Consiliului Raional;
• Programul de dezvoltare a educației in raion;
• Planul anual de activitate.
Implementarea reformei structurale în educaţie urmăreşte realizarea obiectivului, asigurarea

accesului pentru toţi copiii la educaţia de calitate. Educaţia de calitate poate fi asigurată în
instituţiile ce-şi desfăşoară procesul educaţional în clădiri – tip, ce întrunesc regulile şi
2
Detalii pe: http://or.md/Doc/RAPOR%20Direc%C5%A3ia%20%C3%8Env%C4%83%C5%A3%C4%83m%C3%AEnt%202014.pdf
114
normativele sanitaro – epidemiologice unice privind amenajarea, întreţinerea şi organizarea
regimului în şcoli. Reorganizarea instituţiilor de învățămînt se efectuează prin modificarea
statutului acestora sau prin lichidare. Reforma structurală în educaţie a început să fie
implementată în raionul Orhei din anul de studii 2011-2012, în această perioadă au fost
optimizate 5 instituţii de învățămînt. Respectiv, cinci şcoli medii au fost reorganizate la
decizia Consiliului raional. În ultimii trei ani de studii au fost reorganizate/închise 24 instituţii
de învățămînt iar în 26 de localităţi nu sunt instituţii de învățămînt preuniversitar.
Tabelul 51. Optimizarea instituţiilor de învățămînt în raionul Orhei, în perioada 2010-2014
Localitatea unde
Anul sunt Destinaţia clădirii
Nr. Tipul
Instituţia reorganizării, transportaţi instituţiei de
d/o optimizării
lichidării elevii după învățămînt optimizat
optimizare
1 Gimn. Mana 01.09.2011 lichidat Gimn. Primăria Selişte
Neculăieuca
2 Gimn. Butuceni 01.09.2011 lichidat Gimn. Trebujeni Primăria Trebujeni
3 Gimn. Hîjdieni 01.09.2012 lichidat Gimn. Berezlogi Primăria Berezlogi
4 Gimn. Susleni 01.09.2012 lichidat L. T. Susleni Primăria Susleni
5 Gimnaziu-grădiniţă 01.09.2012 reorganizat Gimn. Pohrebeni Grădiniţa

Izvoare
s. Izvoare
6 Gimn. Şercani 01.09.2014 lichidat L. T. Bieşti Primăria
Pohrebeni
7 Gimn. Pohorniceni 01.09.2014 lichidat Gimn. „I. şi D. Primăria
Aldea
Teodorovici” Pohorniceni
8 Şcoala primară- 01.09.2012 reorganizat Gimn. Ciocîlteni Grădiniţa s. Feodoreuca

grădiniţă
Feodoreuca
9 Şcoala primară 01.09.2012 lichidat Gimn. Mălăieşti Primăria
Tîrzieni
Mălăieşti
10 Gimn. Sirota 01.09.2013 reorganizat L. T. „O. Ghibu” Şcoala primară-grădiniţă
Sirota
11 Gimn. Hulboaca 01.09.2014 lichidat Gimn. Ghetlova Primăria
Ghetlova
12 Şcoala primară 01.09.2012 lichidat Gimn. Zorile Primăria
Cucuruzenii de
Sus Cucuruzeni
13 Gimn. Donici 01.09.2014 lichidat Gimn. Camencea Primăria
115
Donici
14 Şcoala primară- 01.09.2012 reorganizat Gimn. Jora de Grădiniţa s. Lopatna
grădiniţă Lopatna Sus
Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către Direcţia Generală Învățămînt din raionul
Orhei
Sistemul de învățămînt din raionul Orhei este structurat pe următoarele trepte de şcolaritate:
educaţia preşcolară, învățămîntul primar, gimnazial şi liceal. Astfel, infrastructura şcolară a
raionului în anul 2014 include: 121 instituţii de învățămînt: 63 instituţii preşcolare, 44
gimnazii, 7 licee, o şcoală primară-grădiniţă şi 6 de învăţămînt complementar. În anul de
studiu 2014 au activat 1472 cadre didactice, dintre care 529 în instituţiile preşcolare, 252
cadre didactice în învățămîntul primar şi 691 cadre didactice în învățămîntul gimnazial şi
liceal. Prin urmare, în anul 2012, se constată o tendinţă de creştere a cadrelor didactice cu
18% faţă de anul 2011.
Tabelul 52. Principalii indicatori ai instituţiilor de învățămînt din raionul Orhei, în anul 2014
Nr Ponderea
Instituţii de învățămînt Numărul total
d/o din total, %
1 Instituţii de învățămînt preşcolar, din ele: 61 51,3
1.2 * grădiniţe 38 62,3
1.3 * grădiniţe-creşe 23 37,7%
1.4 * centre comunitare pentru educaţie 0 0
preşcolară
2 Instituţii de învățămînt primar şi 52 43,7
secundar
2.1. Instituţii de învățămînt primar 1 1,9
2.2. Instituţii de învățămînt secundar gimnazial 44 84,6
2.3. Instituţii de învățămînt secundar liceal 7 13,5
3 Instituţii extraşcolare 5 4,2
Orhei
Actualmente în instituţiile de învățămînt activează 101 tineri specialişti, dintre care 23 tineri
specialişti au fost angajaţi în anul de învățămînt 2013-2014. În anul de studii 2014 –2015 au
fost angajaţi –18 cadre didactice. În ultimii 3 ani nici un tînăr specialist n-a abandonat locul
de muncă. Un rezultat benefic pentru raionul Orhei este implementarea Proiectului „Educaţia
incluzivă a copiilor preşcolari din Republica Moldova”, care a fost realizat pe baza instituţiei
preşcolare nr.12 din Orhei, prin sprijinul financiar: ADRA Cehia şi ADRA Moldova.
1.6.2.1. Învățămîntul preşcolar din raion
Oferta educaţională din învățămîntul preşcolar este asigurată doar de sectorul public.
Conform datelor oferite de BNS, în anul 2014, în localităţile raionului Orhei au activat 63 de
instituţii preşcolare cu 82 de copii la 100 de locuri, acest trend fiind în creştere. Numărul
instituţiilor preşcolare este în creştere, or în 2008 s-au înregistrat 59 de instituţii, iar în 2014
– 63 de instituţii preşcolare. În 59 de instituţii preşcolare limba de instruire este limba
română, iar în 4 instituţii limba de instruire este rusa. Respectiv, în anul 2014 în grădiniţele
116
din raion au fost deschise 3 grupe de copii: 1 grupă – grădiniţa Ciocîlteni şi 2 grupe –
Chiperceni.
Tabelul 53. Principalii indicatori ai instituţiile preşcolar din raionul Orhei, în perioada 2010-2014
Anul 2010 2011 2012 2013 2014

Tipul:
Grădiniţă 61 63 63 63 63
Şcoală-grădiniţă 1 1 1 1 2
Forma de
de stat de stat de stat de stat de stat
proprietate
Limba de educaţie:
Româna 54 59 59 59 59
Rusa 4 4 4 4 4
Personal didactic 401 406 408 410 417
Studiile:
Superioare 125 123 121 129 131
Medii de specialitate 268 273 277 271 275
Medii 8 10 10 10 11
Pensionari 21 25 18 21 22
Orhei
În anul 2014, în raionul Orhei, la 100 de locuri în instituţiile preşcolare se atribuie 82 copii,
mai puţin decît nivelul înregistrat pe ţară – 86 de copii, ceea ce denotă faptul că instituţiile
preşcolare au potenţial nevalorificat. Numărul copiilor înscrişi în cadrul instituţiilor preşcolare
a crescut în perioada 2008-2014, de la 4296 de copii la 5135 de copii sau cu o creştere de
20%. Respectiv, în anul 2014 din total copii 91,3% sunt copii cu vîrsta de 3 şi peste, iar 8,7%
reprezintă copii pînă la 3 ani, această pondere este în scădere cu 0,9 p.p. faţă de anul 2013.
Tabelul 54. Evoluţia copiilor în cadrul instituţiilor preşcolare din raionul Orhei, în perioada 2008-2014
%, din copii cu vîrsta pînă %, din copii cu vîrsta de

Anii Nr. de copii
la 3 ani 3 ani şi peste
2008 4296 0,0 90,0
2009 4047 9,2 90,8
2010 4477 9,0 91,8
2011 4638 7,5 92,5
2012 4803 6,5 93,5
2013 5057 9,6 90,4
2014 5135 8,7 91,3
Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS
În anul 2014 numărul cadrelor didactice antrenate în procesul de educaţie preşcolară era în
număr de 417 (cu 4% mai mult decît în perioada 2010), ponderea cadrelor cu studii
superioare reprezintă 31,4% mai mult cu 0,3 p.p. sau cu 16 cadre didactice faţă de 2010, ce
a influenţat pozitiv asupra serviciilor educaţionale oferite copiilor. Problema personalului
calificat persistă în instituţiile preşcolare, unde 66% din personal au studii medii de
117
specialitate, dar pe parcursul anilor se remarcă o descreştere de 2 p.p. în anul 2014 faţă de
2012. Respectiv, în anul 2014 la un cadru didactic în cadrul instituţiilor preşcolare îi revin 12
copii, acest număr fiind în creştere cu 9% faţă de anul 2009.
Figura 31. Evoluţia cadrelor didactice după vîrstă - învățămîntul preşcolar din raionul Orhei, în
perioada 2010-2015
Orhei
În anul 2014 în raion se atestă o mare pondere a cadrelor didactice cu vîrsta cuprinsă între
40-50 de ani – 42%, iar cadrele didactice după vîrsta de 60 de ani constituie o cotă de 5,3%,
creştere de la 18 cadre didactice în anul 2012 la 22 de cadre în 2014. Acest fenomen se
explică prin îmbătrînirea cadrelor didactice din raion. Cadrele didactice participă la stagii de
formare profesională în problematica reformei referitor la abilitatea curriculară.
1.6.2.2. Învățămîntul preuniversitar în raion
În anul 2015, învățămîntul preuniversitar în raionul Orhei include 52 instituţii de învățămînt

dintre care: 44 gimnazii şi 7 licee. În ultimii ani (2009-2015), s-a redus populaţia şcolară din
învățămîntul preuniversitar din raionul Orhei, scăderea înregistrată în anul 2015 faţă de 2009
fiind de 18,4%. În 51 de instituţii şcolare din raion procesul educaţional este organizat într-un
schimb, cu un număr de 11531 de elevi (cu o pondere de 99,7%), astfel în anul 2015, doar
într-un gimnaziu activează în 2 schimburi cu un număr de 39 de elevi (0,3%).
Tabelul 55. Principalii indicatori ai instituţiilor preuniversitare din raionul Orhei, în perioada 2009-2015
Dintre care Activează într-un schimb
Nr.total Nr. %, ponderea

Anii de Şcoli Şcoli total elevilor faţă
Licee Gimnazii elevi Elevi Şcoli
şcoli medii primare de
nr. total elevi
2008- 63 10 2 50 1 14412 14066 60 99,3

2009
2009- 63 9 2 51 1 13704 13347 60 99,1
2010
118
2010- 63 8 1 53 1 13041 12807 61 99,6
2011
2011- 61 8 - 52 1 12629 12438 60 99,8
2012
2012- 56 8 - 46 2 12163 11998 55 99,7
2013
2013- 56 7 - 47 2 11770 11635 55 99,6
2014
2014- 52 7 - 44 1 11570 11531 51 99,7
2015
Orhei
Conform datelor prestate de BNS, în anul de învățămînt 2014/2015 în 52 de şcoli ale

raionului Orhei erau înregistraţi 11558 de elevi, reprezentînd o micşorare de 8% de elevi faţă
de anul 2011/2012. În medie pe ţară în anul 2012/2013, la 10 mii locuitori au revenit 969
elevi faţă de 1036 elevi în anul de studii 2010/2011.
Figura 32. Evoluţia populaţia şcolară şi instituţiile din învățămîntul preuniversitar în raionul Orhei, în
perioada 2008-2015
În anul 2015, din totalul elevilor cuprinşi în învățămîntul primar, 43% reprezentau elevii din
învățămîntul primar, 50,1% – elevii din învățămîntul gimnazial şi 7% – elevii din învățămîntul
liceal. Comparativ cu anul de studii 2012 numărul elevilor din învățămîntul primar în anul
2015 a crescut cu 3 p.p. cel gimnazial a crescut cu 0,1 p.p., cel liceal a crescut cu 3 p.p.
Dacă în ultimii ani observăm că ponderea numărului de elevi este în creştere atunci numărul
scriptic de elevi este în scădere de la an la an, în anul 2015 numărul de elevi a scăzut cu 7%
faţă de anul 2012. Diminuarea numărului de elevi s-a produs în ambele medii de rezidenţă şi
în toate cele trei niveluri de învățămînt preuniversitar (primar, gimnazial, liceal) şi este în
strânsă legătură cu evoluţia demografică şi cu alegerea făcută de elevi în favoarea şcolilor
din oraşele vecine, îndeosebi în cazul liceenilor. În strânsă legătură cu diminuarea numărului
de elevi se remarcă şi diminuarea numărului de cadre didactice.
119
Tabelul 56. Structura cadrelor didactice în instituţiile preuniversitare din raionul Orhei, în perioada
2011-2014
Anul 2011 2012 2013 2014

Personal:
Licee 8 8 7 7
Gimnazii 51 50 44 44
Şcoli 3 1 1 1
Forma de proprietate de stat de stat de stat de stat
Studiile: Superioare 1009 1019 975 947
Medii de specialitate 489 479 650 649
Orhei
Figura 33. Structura cadrelor didactice în instituţiile de învățămînt primar şi secundar general din
raionul Orhei, în perioada 2011-2013
Conform datelor prezentate de către BNS, în anul şcolar 2012/2013, învățămîntul

preuniversitar Orhei îşi desfăşurau activitatea 725 de cadre didactice (învăţători şi profesori).
Astfel, în raion cadrele didactice cu o vechime în muncă în domeniul pedagogic pînă la 3 ani
au constituit 9% de persoane sau cu 0,5 p.p. mai puţin faţă de anul de studii 2010/2011.
Respectiv, şi numărul cadrelor didactice cu o vechime în muncă mai mult de 18 ani
constituie 65% cu 3 p.p. mai puţin faţă de anul de studii 2010/2011.
Tabelul 57.Structura cadrelor didactice în instituţiile de învățămînt primar şi secundar general din
raionul Orhei, în perioada 2014-2015
Ani Cadre pînă la 2 de la 2 de la 5 de la 10 de la 15 de 20 ani

didactice ani pînă la 5 pînă la pînă la pînă la si peste
- total ani 10 ani 15 ani 20 ani
2013/14 32149 1729 2174 3230 3076 3282 18658
2014/15 30834 1572 1999 3064 3124 3007 17951
În anul 2015 numărul cadrelor didactice antrenate în procesul de educaţie preuniversitar,

conform datelor prezentate de către Direcţia Generală Învățămînt Orhei, este de 943 (cu 4%
mai mult decît în perioada 2009-2010), dintre care 252 de cadre constituie învățămîntul
120
primar şi 691 de cadre învățămîntul gimnazial şi liceal. Ponderea cadrelor cu studii
superioare reprezintă 86%, iar 14,4% din personal au studii medii de specialitate. Raportul
elevi/cadre didactice s-a menţinut constant în ultimii 2 ani la valoare de 12 şi se datorează
scăderii numărului de cadre didactice şi de elevi. Acest fapt ar putea fi valorificat, în special
în mediul rural, fiind posibilă creşterea nivelului calitativ al actului didactic, situaţie ce va
permite ca profesorii, respectiv, învăţătorii să dedice mai mult timp pentru instruirea fiecărui
elev în parte.
În ultimii ani se resimte în raion slaba participare a cadrelor didactice la cursurile de formare
şi perfecţionare, o cauză fiind achitarea cursurilor cu o taxa de 48%. Respectiv, şi numărul
mic de cadre didactice încadrat, cu studii postuniversitare, doar 3 cadre didactice fac studii
de doctorat; 55 sunt masteranzi în domeniul diferitor discipline şcolare şi managementul
şcolar. O altă problemă ar fi existenţa cadrelor pensionate şi necalificate la nivelul unor
discipline şcolare cum ar fi: limba rusă – 16, informatica – 18, istorie – 12, geografia – 20,
educaţia fizică – 39, educaţia plastică – 46, etc.
Tabelul 58. Evoluţia numărului de absolvenţi din învățămîntul preuniversitar din raionul Orhei, în
perioada 2010-2012
Instituţia
2009 2010 2011 2012 2013 2014
educaţională
Şcoală medie de 0 15 7 0 0 0
cultură generală
Gimnaziu 1780 1680 1400 1320 1195 1189
Liceu 480 467 396 460 342 205
Orhei
Evoluţia numărului de absolvenţi în raion este în scădere de la an la an. În anul 2014

numărul total de absolvenţi a constituit 1394, mai puţin cu 866 de absolvenţi sau cu 38,3%
mai puţin faţă de anul 2009 (2260 de absolvenţi).
În anul 2014, numărul elevilor ce au studiat limba engleză este de 2461 în gimnazii şi licee,
la limba franceză acest indicator a constituit 7617 de elevi. În perioada 2010-2014, ponderea
elevilor ce au studiat limba franceză, în numărul total de elevi ce au studiat limbi străine, a
crescut de la 63,5% la 66%, iar în cazul limbii engleze acest indicator este stabil 21,2%.
Tendinţa de creştere a ponderii elevilor din raion ce au studiat limba franceză ca limba cea
mai preferată de circulaţie şi comunicare internaţională este o premisă foarte importantă
pentru elevii ce planifică să-şi continue studiile sau să se angajeze la muncă peste hotare.
Tabelul 59. Repartizarea şcolilor, gimnaziilor, liceelor, după limba de studii
Limba franceză Limba engleză Clasele bilingve Limba spaniolă

Anii
Lice
Gimnaziu Liceu Gimnaziu Liceu Gimnaziu Liceu Gimnaziu
u
2009-2010 8.043 519 2323 538 198 193 259 156
2010-2011 7.224 713 2424 360 201 102 178 184
2011-2012 7.569 649 1805 457 306 74 128 191
121
2012-2013 7.432 513 1907 649 162 45 131 127
2013-2014 7.225 392 2019 442 131 40 122 79
Orhei
Cauzele principale ale abandonului şcolar sunt problemele economice, socio-culturale,

psihologice şi culturale. Elevii care abandonează şcoala, s-au făcut remarcaţi prin
absenteism şi alte dificultăţi de comportament, copiii provin din familii ce experimentează un
stres existenţial cu probleme economice serioase, elevul nu este implicat în nici o activitate
organizată de şcoală, formală sau nono formală.
În anii de studii 2014-2015 s-au înregistrat 6 cazuri de abandon şcolar în rândurile copiilor cu
vîrsta 7-16 ani, fiind bazate pe diferite probleme, ca:
• situaţia materială precară din familiile social-vulnerabile, care duce la exploatarea

copiilor prin muncă de către părinţii acestora;
• iresponsabilitatea părinţilor şi atitudinea negativă a familiei în raport cu şcoala;
• migraţia continuă a părinţilor, copiii fiind rămaşi sub supravegherea rudelor, vecinilor,
care se ocupă superficial de situaţia şcolară a acestora;
• climatul din familie care are un rol primordial în cauzele abandonului şcolar,familiile
acestor copii sunt dezorganizate din cauza divorţurilor care lezează autoritatea
părinţilor;
• legătura sub nivel dintre familie-şcoală-elev, ce duce la încălcarea gravă a
Regulamentului şcolar, astfel încălcînd Legislaţia cu privire la respectarea dreptului la
studii.
Tabelul 60. Abandonul şcolar în raionul Orhei, 2009-2014
Elevi cu abandon şcolar la sfârşitul anului

Anul şcolar
şcolar
2009 4
2010 5
2011 3
2012 5
2013 3
2014 4
Orhei
Pentru prevenirea abandonului şcolar în toate instituţiile preuniversitare se întreprind măsuri

concrete şi realizabile:
• Implementarea principiului învățămîntului incluziv;
• Menţinerea eficientă a relaţiilor de colaborare dintre şcoală-familie-comunitate;
• Cunoaşterea aptitudinilor şi nevoilor fiecărui copil integrat în sistemul de
educaţie;
122
• Crearea în instituţiile educaţionale a unei atmosfere psihologice liniştite, în care
elevii să se simtă confortabil şi în siguranţă;
• Organizarea alimentaţiei elevilor la treapta primară şi gimnazială pentru copiii din
familii social vulnerabile;
• Organizarea diverselor concursuri în stabilirea şi consolidarea competitivităţii
elevilor;
• Copiii din familiile social-vulnerabile, să beneficieze de ajutoare financiare în
vedeea procurării rechizitelor şcolare şi altor bunuri din fondurile primăriilor şi din
fondul social de susţinere a populaţiei;
• Organizarea odihnei de vară, ca continuare a procesului educaţional;
• Analiza stării moral-psihologice în fiecare clasă;
• Profilaxie în rândul minorilor.
În general, problema ce ţine de şcolarizare şi prevenirea abandonului şcolar a fost

permanent în vizorul managerului şcolar, a colectivului profesoral şi sub controlul autorităţilor
publice locale.
În raionul Orhei, la finele anului de studiu 2014-2015, erau înregistraţi în evidenţele

autorităţilor responsabile, un număr total de 2109 copii cu părinţi plecaţi la muncă în
străinătate, dintre care: 563 elevi cu ambii părinţi plecaţi, iar 1546 de elevi proveneau din
familii în care părintele unic susţinător era plecat. Acest fenomen este îngrijorător pentru
întregul raion şi mai ales pentru o categorie de copii, care nu se află sub directa
supraveghere a unui adult (părinte, rudă sau cunoştinţă). Astfel, aceşti copii nu beneficiază
de un mediu familial adecvat pentru dezvoltarea lor psiho-emoţională normală. Avînd vîrsta
peste 13-18 ani şi fiind consideraţi aproape maturi, sunt lăsaţi de părinţi singuri, fără bunici
sau alte rude. Evidenţiem faptul că, pentru această categorie de copii, riscurile de abandon
şcolar, infracţionalitate şi consum de droguri este mare.
În anul 2014 a fost asigurată transportarea a 890 de elevi către 16 instituţii de învățămînt de
circumscripţie din 20 localităţi arondate, dintre care:
- 355 de elevi din clasele primare

- 432 de elevi din treapta gimnazială
- 30 de elevi – liceu.
În anul 2015 o prioritate esenţială a DÎTS Orhei este de a dota autobuzele şcolare cu
însoţitori şi ajustarea infrastructurii rutiere (drumurilor şi staţiilor de aşteptare îmbarcare la
nivelul cerinţelor).
1.6.2.3. Învățămîntul secundar profesional în raion
Învățămîntul secundar profesional în raionul Orhei este reprezentat de Şcoala Profesională

din oraşul Orhei.
Pe parcursul anilor 2014-2015, participarea la învățămîntul secundar profesional relevă o

tendinţă de descreştere, astfel, au fost înmatriculaţi 227 elevi, din care au absolvit 185 de
elevi. La începutul anului de studiu 2015, numărul de elevi înmatriculaţi a fost mai mic cu
31% faţă de anul 2010.
123
Tabelul 61. Dinamica indicatorilor principali a învățămîntului secundar profesional din raionul Orhei,
2010-2015
2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15
Instituții 2 2 2 1 1 1
Elevi 571 504 465 428 403 389
Înmatriculați 328 341 330 254 256 227
Absolvenţi 298 330 302 184 207 185
Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS.
Studiile în şcoala profesională se fac în limba română.
Tabelul 62. Dinamica indicatorilor principali a colegiilor din raionul Orhei, 2010-2015
2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15
Instituții 2 2 2 2 2 2
Elevi 424 358 326 340 260 325
Înmatriculați 1469 1444 1334 1283 1071 1116
Absolvenţi 287 307 380 302 410 226
Sursa: elaborat de autor conform datelor oferite de către BNS.
1.6.2.4. Baza tehnico-materială
În rezultatul evaluării nivelului de pregătire a instituţiilor de învățămînt pentru noul an de

studii, cît şi pentru perioada rece a anului 2015-2016, au fost identificate unele din instituţii
de învățămînt care necesită reabilitare parţială sau capitală:
L. T. „I. L. Caragiale” – Sistemul de canalizare, cantina, WC necesită reparaţii
capitale, geamurile, sălile de clasă, holurile – reparaţii capitale;
L. T. „M. Lomonosov” - Geamuri - reparaţii capitale, amenajarea teritoriului, săli de
clasă – renovări parţiale;
L. T. „O. Ghibu” - Geamuri, acoperiş - renovări parţiale;
Gimn. „M. Eminescu” - Geamuri, acoperiş sala de sport - reparaţii capitale, apeduct,
canalizare - renovări parţiale;
Gimn. „I. D. Aldea Teodorovici” - Geamuri reparaţii capitale, cazangerie, sistemul de
încălzire;
Gimn. „G. Vieru”- Geamuri, acoperiş - reparaţie capitală, cazangerie, sistemul de
încălzire;
L. T. Bieşti- Geamuri, săli de clasă - reparaţie capitală cazangerie, biomasă;
L. T. „A. Donici” Peresecina - Geamuri,cazangerie - reparaţie capitală;
L. T. „V. Lupu „ Susleni - acoperiş bl. A, geamuri - reparaţie parţială, sistemul de
încălzire;
Gimn. „D. Cantemir” Ciocîlteni – acoperiş, sală de sport, geamuri - renovarea
sistemului de încălzire, cazangerie;
Gimn. Ivancea - geamuri, săli de clasă, holuri;
Gimn. Ghetlova - sala de clasă, sala de sport, geamuri, reutilarea cazangeriei,
conectarea gaze naturale;
Gimn. Jora de Jos - geamuri, uşi săli de clasă, holuri reutilarea cazangeriei,
conectarea la gaze naturale;
124
Gimn. Jora de Sus – geamuri, reutilarea cazangeriei, conectarea la gaze naturale,
etc.
Toate instituţiile şcolare din raion dispun de cantine, capacitatea acestora este de 5285
locuri. Aproximativ 50 şcoli beneficiază de conectare la apă şi canalizare, însă nu toate
cantinele dispun de utilaje tehnologice şi frigorifere.
Asigurarea cu calculatoare a instituţiilor şcolare este una dintre priorităţile fiecărei şcoli/liceu
din raionul Orhei. Numărul acestora este foarte mic raportat atît pe instituţii, cît şi pe numărul
de copii din cadrul acestora.
Tabelul 63. Asigurarea cu calculatoare în raionul Orhei
Nr. total de Calculatoare utilizate Nr. de elevi la un

Anul
calculatoare de către elevi, unităţi calculator
2010/2011 772 698 19

2011/2012 812 720 18
2012/2013 760 619 20
2013/2014 824 625 19
2014/2015 802 583 20
Principala sursă de finanţare a instituţiilor o constituie mijloacele bugetare. La pregătirea

instituţiilor de învățămînt către anul de studii 2013 – 2014 au fost alocate mijloace băneşti în
sumă de 193193,0 lei, cu 15,5% mai mult faţă de anul 2012-2013. Respectiv, în anul de
studii 2014 s-au cheltuit 161437,7 lei, cu 8% mai mult faţă de anul 2013. Respectiv,
învățămîntul liceal a cheltuit 38021,0 lei iar învățămîntul gimnazial – 81788,7 lei, această
tendinţă fiind în creştere.
Sistemul educaţional din raionul Orhei se confruntă cu o serie de probleme majore. Astfel,
din analiza de mai sus elucidăm cele mai principalele probleme referitoare la acest domeniu.
Ele sunt:
• Reţeaua şcolară (număr mic de copii în clase, imposibilitatea asigurării normei

cadrelor didactice, predarea unor materii şcolare de pedagogi nespecialişti, cheltuieli
nejustificate pentru întreţinerea spaţiilor şcolare, etc.), impun necesitatea optimizării
şi restructurării reţelei instituţiilor educaţionale din raion;
• Lipsa mijloacelor financiare pentru a introduce orele de meditaţii în grupa cu regim
semi intern;
• Dezechilibrul utilizării spaţiului şcolar în şapte instituţii şcolare, unde se atestă o
utilizare a spaţiului doar de 40-45%;
• Asigurarea bazei materiale a şcolilor şi inclusiv dotarea cu tehnică de calcul;
• Migraţia părinţilor, fapt ce contribuie la neimplicare în educaţia copiilor.
125
• Actualmente nu există o metodologie de planificare a resurselor umane pentru
sistemul educaţional raional, care să aibă la bază acte normative, care vor stabili
criterii şi condiţii de planificare durabile, bazate pe: a) necesităţile de perspectivă ale
sistemului educaţional în domeniul resurselor umane; b) numărul şi calitatea
candidaţilor potenţiali la instruire în domeniul educaţiei;
• Criteriile în vigoare de selectare a candidaţilor pentru instruire în domeniul educaţiei
nu sunt bazate pe un management modern al calităţii procesului educaţional, care să
asigure accesul persoanelor cu performanţe deosebite, fapt ce ar contribui la
creşterea prestigiului profesiei de cadru didactic şi, respectiv la majorarea
atractivităţii acestei profesii;
• Alimentarea elevilor din instituţiile de învățămînt nu este suficient de calitativă;
• Mecanismele în vigoare de remunerare a muncii nu sunt bazate pe principii de
salarizare diferenţiată, proporţional performanţelor ceea ce demotivează tinerii în
alegerea profesiei de medic şi îi orientează spre alte domenii mai avantajoase;
• Lipsa programelor de formare continuă pentru specialiştii din cadrul Direcţiilor de
Învățămînt;
• Curriculum opţional nu satisface nevoile tuturor elevilor, opţiunile se fac în funcţie de
decizia majorităţii elevilor clasei sau în funcţie de încadrarea profesorilor;
• Număr mare de elevi cu rezultate sub media cinci la disciplinele din aria curriculară
matematica şi ştiinţe;
• Asigurarea de şanse egale la învăţătură pentru copiii cu CES;
• Instruirea universitară şi postuniversitară a cadrelor didactice urmează a fi ajustată
pe discipline din aceeaşi arie curriculară.
Analiza SWOT sistemul educaţional
- Poziţia activă şi deschisă a managerilor - Reducerea numărului personalului

şcolari spre schimbare în realizarea didactic în şcolile, gimnaziile şi liceele din
politicilor educaţionale. raion, atît în mediul rural (cu 4,1%), cît şi
în cel urban (cu 2,5%),
- Centrul metodic oferă managerilor
şcolari, cadrelor didactice, tinerilor - Creşterea fenomenului de abandon
specialişti suport în formarea continuă. şcolar;
- Cadrul normativ de organizare şi - Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele

desfăşurare a procesului educaţional didactice tinere (salarizare, condiţiile din
adecvat. şcoli, locuinţe sociale etc.).
- În raion este instituit un sistem de - Participarea insuficientă a comunităţii şi a

activităţi extracurriculare cu specific familiei în soluţionarea problemelor şcolii.
cultural, sportiv, artistic, ştiinţific etc.
- Competenţe insuficiente, lipsa motivaţiei,
- Stabilirea parteneriatelor între AP, indiferenţă din partea managerilor în
instituţii educaţionale din raion cu realizarea unui sistem de management
omologii din alte raioane, ţări, regiuni etc. şcolar modern;
- Personal didactic calificat în proporţie de - Suprasarcină didactică a unor cadre

78%. manageriale şi didactice.
126
- Ponderea cadrelor didactice cu gradul - Elemente de planificare formală a
didactic superior I şi II este de 48%. activităţii unor instituţii educaţionale.
- Ponderea cadrelor didactice cu - Interes neuniform din partea populaţiei şi

performanţe în activitatea didactică este a elevilor faţă de obţinerea studiilor de
de 43%, calitate.
- Renovarea instituţiilor preşcolare cu - Strategiile didactice continuă să fie

ajutorul finanţelor din Proiectele FISM, preponderent tradiţionale, bazate pe
USAID şi din România; activitatea profesorului.
- Rezultate înalte şi participări active la - Sistemul existent de formare continuă a

olimpiade republicane şi internaţionale; cadrelor didactice deseori nu răspunde
necesităţilor şi provocărilor.
- Parteneriate eficiente între instituţiile
educaţionale şi familie. - Număr mare de copii cu cerinţe
educaţionale speciale proveniţi din medii
sociale şi familii defavorizate sau lipsiţi de
supravegherea şi interesul părinţilor.
- Resursele financiare alocate nu satisfac

cerinţele funcţionării eficiente a sistemului
educaţional din raion.
- Dotare insuficientă cu mijloace

multimedia a instituţiilor, lipsa soft-urilor
educaţionale licenţiate, număr insuficient
de calculatoare comparativ cu numărul de
elevi.
- Bibliotecile şcolare nu sunt asigurate

suficient cu literatură (didactică,
beletristică, de referinţă).
- În unele grădiniţe spaţiile educaţionale

duc lipsă de dotările necesare pentru
organizarea activităţilor.
- Slabă participare la cursuri de formare şi

perfecţionare datorită accesului la aceste
cursuri prin achitare de taxe.
- Nr. mic de cadre didactice încadrat în

instituţii cu studii postuniversitare.
- Existenta cadrelor pensionate si

necalificate la nivelul unor discipline
şcolare.
- Cresc atribuţiile cadrelor didactice, mai

ales ale dirigintelui, care sunt obligate să-
şi ia asupra lor responsabilităţi ale
părinţilor.
- În unele instituţii preuniversitare activează
127
pedagogi cu o sarcină didactică majorată,
în altele – sub normă sau există funcţii
incomplete, ca rezultat al crizei
demografice.
- Lipsa de specialişti care să realizeze

activităţi extra-curriculare.
- În instituţiile de învățămînt din oraş,

nivelul de calificare a cadrelor didactice
este considerabil superior celui de la
sate.
- Insuficienta implicare a cadrelor didactice

în proiecte
interne/naţionale/internaţionale.
- Aplicarea insuficientă a softurilor

educaţionale.
- Redimensionarea sistemului liceal (în

anul 2016 se va trece de la 7 licee la 4
licee ).
- Cadrul normativ imperfect face din ce în

ce mai dificilă selectarea şi angajarea
personalului de conducere calitativ.
- Posibili parteneri pentru eficientizarea - Tendinţele demografice negative în raion;

procesului educaţional, atragerea
mijloacelor financiare care ar contribui la - Politica de salarizare existentă în domeniul
dezvoltarea în sistemul educaţional din educaţional, cu influenţe negative asupra
raion. calităţii actului educaţional.
- APL, agenţi economici, părinţi, comunităţi - Instabilitatea şi incertitudinea politică atît la

locale şi sociale deschise în susţinerea nivel central, cît şi la cel local;
dezvoltării învățămîntului din raion.
- Vîrsta înaintată a cadrului didactic în
- Instituţii abilitate în ţară în analiza şi mediul rural;
elaborarea propunerilor pentru
eficientizarea procesului educaţional. - Existenţa unui cadru legislativ stabil în
domeniul învățămîntului.
- Instituţii abilitate în ţară şi peste hotare
pentru dezvoltarea şi consolidarea - Plecarea profesorilor calificaţi,
capacităţilor şi competenţelor pentru
cadrele didactice şi managerii şcolari. - Lipsa standardelor educaţionale în
învățămîntul preuniversitar general.
- Identificarea oportunităţilor de formare a
cadrelor didactice. - Influenţa abuzivă a politicului asupra
sistemului de învățămînt;
- Varietatea cursurilor de formare şi
perfecţionare organizate de diverse - Starea materială, condiţiile de lucru şi trai a
128
instituții, universităţi. angajaţilor.
- Posibilităţile financiare de stimulare, - Motivaţie scăzută a unor primării, agenţi

motivare a cadrelor didactice. economici, ONG-uri, părinţi, comunitate în
colaborare şi parteneriat cu instituţiile
- Întâlnirile frecvente de cîte ori este cazul educaţionale.
între cadrele didactice şi părinţii elevilor
(şedinţele cu părinţii la nivelul clasei / - Scăderea motivaţiei şi interesului pentru
şcolii, consultaţiile). activităţile profesionale (colaborare cu
părinţii, perfecţionarea, activităţile
- Asigurarea cu şanse egale la învăţătura extracurriculare, confecţionarea
pentru copii cu CES; materialelor didactice, pregătirea cu
profesionalism a lecţiilor etc.).
- Pregătirea cadrelor didactice în instituţiile
de învățămînt peste hotare; - Criza de timp a părinţilor datorată actualei
situaţii economice care reduce implicarea
- Susţinerea tinerilor specialişti material şi
familiei în viaţa şcolară. Atare situaţie se
financiar de către Guvernul RM, ME, CR,
reflectă atît în relaţia profesor-elev cît şi în
APL, administraţia şcolii;
performanţa şcolară a elevilor.
- Definirea şi promovarea unei politici de
- Reducerea numărului de elevi şi a
personal care va asigura creşterea
numărului de ore pe discipline a determinat
calităţii şi eficienţei activităţii didactice.
încadrarea unor cadre didactice care nu
sunt specialişti la disciplina respectivă
- Abandonul domeniului de învățămînt de

către tinerii specialişti, cauzat de salariile
mici şi nivelul de trai.
- Scăderea motivaţiei şi a interesului pentru

activitatea profesională.
- Scăderea motivaţiei şi a interesului

absolvenţilor faţă de profesia de pedagog;
- Accesul redus la educaţia nonformală.
- Supraîncărcarea cadrelor didactice cu

sarcini şi activităţi neremunerate.
- Sporirea numărului de copii rămaşi fără

supravegherea părinţilor plecaţi peste
hotare.
În urma analizei efectuate, se propun următoarele recomandări de ameliorare a problemelor

şi de sporire a sistemului educaţional:
• Promovare a parteneriatului prin încheierea noilor contracte de colaborare şi

cooperare;
• Dotarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale (asigurarea cu materiale
curriculare, didactice. etc.);
129
• Optimizarea reţelei instituţiilor în scopul asigurării unui proces educaţional de calitate;
• Asigurarea cadrelor didactice care intenţionează să îşi îmbunătăţească capacitatea
profesională, prin suportul şi/sau cofinanţarea cursurilor sau vizitelor de studii;
• Stabilirea unei culturi organizaţionale care ar crea o bună imagine instituţiilor;
• Dezvoltarea unor programe vizând combaterea şi prevenirea abandonului şcolar;
• Dezvoltarea practicilor educaţionale inclusive în învățămîntul general;
• Evaluarea perfecţionării continue a cadrelor didactice în baza unor criterii de
performanţă şi proiectarea activităţilor;
• Crearea condiţiilor optime pentru atragerea cadrelor didactice tinere;
• Garantarea egalităţii şanselor de acces în învățămîntul preuniversitar asigurându-se
un standard optim, la nivelul drepturilor fundamentale;
• Performanţele şcolare ale elevilor, avînd în vedere diferenţele de rezultate
înregistrate la testele naţionale şi ratele mai scăzute de promovare la examenele
terminale, în cazul elevilor din mediul rural;
• Aplicarea corectă a curriculum-ului modernizat axat pe formarea competenţelor,
utilizând metode didactice centrate pe elev, valorificînd potenţialul creativ al copiilor;
• Eficientizarea procedurilor de organizare şi desfăşurare a evaluărilor rezultatelor
şcolare la toate treptele de şcolaritate;
• Ridicarea nivelului de promovabilitate în clasele de gimnaziu;
• Diversificarea modalităţilor de evaluare şi reglare/remediere;
• Asigurarea unui proces educaţional de calitate în treapta învățămînt liceal;
• Valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin intermediul activităţilor extradidactice;
• Deschiderea unui Centru de excelenţă, care să activează pe lîngă DGE;
• Realizarea reperelor curriculare în 17 instituţii de învățămînt în condiţiile activităţii
simultane defavorizează atît elevul cît şi cadrul didactic;
• Completarea anuală a fondurilor bibliotecilor şcolare.
130
Orhei, 2016-2020
1.7. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
131
1.7.1. Mediul de afaceri
1.7.1.1. Cadrul național de politici pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi

mijlocii
Cadrul regulator ce reglementează businessul mic şi mijlociul în Republica Moldova este

structurat pe principalele documente de politici pe termen mediu şi lung.
• Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova, ”Moldova 2020” îşi propune
prioritatea 4. Ameliorarea climatului de afaceri prin optimizarea cadrului de
reglementare şi prin aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice
destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor. În continuare strategia prevede o serie de
măsuri ce vor determina eliminarea barierelor regulatorii şi a celor administrative în
calea dezvoltării mediului de business.
• Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: Integrarea Europeană:
Libertate, Democraţie, Bunăstare” conţine în lista de priorităţi şi Creşterea economică
durabilă şi incluzivă, cu măsuri concrete de realizare: (I) promovarea inovaţiilor şi
dezvoltării tehnologice a întreprinderilor, (II) dezvoltarea infrastructurii de suport
pentru activitatea întreprinderilor, (III) simplificarea condiţiilor de garantare a
creditelor şi împrumuturilor.
• Strategia Naţională de Dezvoltare regionala 2013-2015 are în vizor îmbunătăţirea
mediului de afaceri prin Obiectivul 4.
• Diminuarea disparităţilor semnificative locale, inter- şi intraregionale, obiectiv ce
urmează a fi realizat printr-o serie de mecanisme, inclusiv clusterizare, creşterea
competitivităţii la accesarea fondurilor de finanţare, promovarea parteneriatului
public-privat.
• Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-
2020.
132
1.7.1.2. Evaluarea mediului de afaceri
Numărul şi structura întreprinderilor
Conform informaţiei furnizate de Camera Înregistrării de Stat la 31.12.2014 pe teritoriul

raionului Orhei sunt înregistraţi 4461 agenţi economici şi întreprinzători individuali, inclusiv:
• 1508 - unităţi de societăţi cu răspundere limitată;

• 2332- întreprinderi individuale (gospodării ţărăneşti);
• 266- întreprinzători individuali.
Alte forme organizatorico-juridice cuprind întreprinderi de stat (29) şi municipale (27),

societăţi în comandită, societăţi în nume colectiv, cooperative, etc.
Figura 34. Structura agenţilor economici la 31 decembrie 2014 în raionul Orhei
Societăți comerciale (SRL, SA)

6%6%
35% Întreprinderi individuale
Întreprinzători individuali
52% Alte forme de organizare juridică
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de CR Orhei
Activismul antreprenorial, măsurat prin raportarea numărului de agenţi, care au prezentat

rapoarte financiare la numărul de agenţi înregistraţi, constituie 26% în 2014, urcînd de-a
lungul anilor de la 21% în 2009. Spre comparaţie, rata de activitate este 31% la nivel
naţional şi 27% la nivelul Regiunii Centru.
Statistica mediului de afaceri în perioada 2008-2014 este prezentată în tabelul 66. În 2014
în raion activează 1168 companii, dintre care 21 sunt companii mari şi 1147 IMM-uri. De-a
lungul timpului ÎMM le-a revenit cota predominantă, care în 2014 constituie 98% (Figura 34).
Tabelul 64. Structura agenţilor economici activi în raionul Orhei după dimensiuni, unităţi
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total, inclusiv: 907 936 1018 1075 1103 1172 1168
Mari 14 15 14 20 18 17 21
IMM, din care 893 921 1004 1055 1085 1155 1147
Mijlocii 36 30 35 31 27 28 32
Mici 160 157 176 173 180 209
1115
Micro 697 734 793 851 878 918
133
Rata de creştere a companiilor în 2014 faţă de anul de referinţă 2008 este mai mare în r.
Orhei (29%) faţă de rata naţională (24%). Astfel, putem vorbi despre tendinţele mai
pronunţate de a deschide afaceri noi în r. Orhei faţă de alte regiuni.
Aşa cum a fost menţionat mai sus, IMM-urile deţin ponderea predominantă în structura
întreprinderilor active în r. Orhei (98,2%). Sintetizând la nivel de regiuni, se observă că
aceeaşi panoramă este caracteristică pentru toate regiunile de dezvoltare, precum şi la nivel
de ţară. Totuşi, RDC, în arealul căreia este inclus şi r. Orhei, se remarcă printr-o mai mare
predominanţă a companiilor de dimensiuni reduse, comparativ cu alte regiuni de dezvoltare.
Figura 35. Dinamica agenţilor economici activi în 2009-2014 în raionul Orhei, % faţă de anul
precedent
160
143
140
123
120 107 109 106 106 107
103 103
93 90 94
100
Total
80
Mari
60 IMM
40
20
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Rata de creştere a numărului de întreprinderi în timp este un indicator ce relatează asupra

tendinţelor stabile de dezvoltare a mediului de afaceri. Evaluarea situaţiei în dinamică indică
că, numărul total de agenţi economici şi-a păstrat tendinţa de creştere în ultimii 5 ani, cu cel
mai înalt ritm anual de creştere înregistrat în 2010 (+9%). Tendinţa generală a
întreprinderilor este dată de evoluţia IMM-urilor, care înregistrează aceleaşi ritmuri anuale de
dinamică, în timp ce dinamica companiilor mari indică în mare parte reduceri anuale şi doar
un singur spor în 2011 (+43%). Importanţa acestei dinamici oscilatorii este una majoră,
reieşind din faptul că întreprinderile mari deţin o pondere relativ mare în ocupare, valoarea
adăugată şi exporturi.
Densitatea întreprinderilor
Pentru aprecierea calităţii mediului de afaceri este utilizat indicatorul privind numărul de
întreprinderi active care revin la 1000 persoane, care exprimă densitatea întreprinderilor
active sau intensitatea antreprenorială.
Densitatea întreprinderilor în r. Orhei creşte de la 7 un./1000 loc în 2008 la 9,3 un./1000 loc.
în 2014. Totuşi, valoarea este de 5 ori mai mică decît media pe Chişinău (41 un.) şi cu 40%
mai mică decît media naţională (14 un.). Acest indicator depăşeşte nivelul pentru majoritatea
raioanelor din Regiunea De Dezvoltare Centru –Ungheni (8,7), Străşeni (8,7), Anenii Noi
(8,2), Rezina (6,2), Criuleni (5,9), Hînceşti (5,8), etc. Doar raionul Ialoveni înregistrează o
densitate mai mare a întreprinderilor la mia de locuitori – 10,2. În perioada 2008-2013
densitatea indicatorului pentru r. Orhei a sporit cu 5,31% în mediu anual, depăşind ritmurile
134
mun. Chişinău şi pe total republică. Factorii determinanţii au fost sporul companiilor
înregistrate, dar şi regresul numărului populaţiei.
Tabelul 65. Evoluţia intensităţii antreprenoriale în perioada 2008-2013 în raionul Orhei, Mun.
Chişinău şi pe ţară, unităţi
Nr. IMM la 1000 loc, Ritm mediu

2008 2009 2010 2011 2012 2013
unităţi anual
r. Orhei 7 7 8 9 9 9 5,31%
Total pe republica 12 13 13 14 14 15 4,48%
Mun. Chişinău 35 37 39 41 42 43 4,09%
În 2013 ritmul de creştere a densităţii IMM-urilor pe mia de locuitori a fost de 6,4%, la care a
contribuit pozitiv extinderea în acest an a IMM-urilor cu 6,26%, dar şi reducerea numărului
populaţiei cu 0,16%.
Genurile de activitate
În economia raionului Orhei în ultimii 7 ani comerţul a fost şi rămâne activitatea de bază
pentru aproape fiecare al doilea agent economic.
Figura 36. Structura agenților economici pe domenii de activitate, 2013, %
Agricultura
11
Alte servicii Industrie

31 13
Comert
45
135
Figura 37.Structura companiilor pe genuri și dimensiuni, 2013, %
Agric Ind Comert Alte

100%
31 28 34 33
80%
60% 24
25
45 44
40%
34
28
20% 13 12
11 14 13 11
0%
Total Mari Mijlocii Mici,
micro
În 2014 în comerţ activau 44%, în sectorul real (agricultură şi industrie) - 24%, alte servicii –
32% (tranzacțiile imobiliare, închirieri (9,1%), transporturi și comunicații (6,3%), construcții
(5,7%), hoteluri și restaurante (3,1%) și alte servicii). Comparând aceste cote cu situaţia pe
regiunile de dezvoltare se poate constata că ponderea companiilor ce activează în sectorul
real depăşeşte cu mult aceeaşi cotă la nivel de republică (16%), iar cota comerţului
depăşeşte atît nivelul republicii, cît şi nivelul pe celelalte regiuni de dezvoltare (anexa). În
dinamică numărul de agenţi economici activi în agricultură şi industrie creşte, dar nu-şi
modifică ponderea în structura totală, în timp ce în alte sectoare au loc extinderi de
activitate. Astfel, în perioada 2008-2014 datele indică un spor de 6,2 ori al numărului de
agenţi activi în activitatea de producere a energiei, gazului şi apei (de la 4 la 25), activităţii
financiare (de 2,5 ori) şi tranzacţii imobiliare (de 2,1 ori).
Dacă se efectuează analiza concomitentă pe tipuri de activitate şi mărimea agenţilor

economici, atunci se observă că întreprinderile mari sunt orientate mai mult spre sectorul
real al economiei, în timp ce, de dimensiuni mai mici se orientează mai mult spre prestarea
serviciilor. În sectorul real activează circa jumătate din firmele mari, 41% din firmele mijlocii,
în timp companiile micro şi mici se orientează în proporţie de 44% spre comerţ.
Ocuparea forţei de muncă la întreprinderi

Numărul de salariaţi raportaţi în 2014 în r. Orhei a constituit 9 832 persoane, dintre care
două treimi (67%) reveneau sectorului IMM - 33% dintre salariaţi sunt angajaţi în
întreprinderi mari, 18% muncesc în unităţi mijlocii, 48% în întreprinderile mici şi micro.
Totuşi, comparând distribuirea salariaţilor cu cea a companiilor după dimensiuni, constatăm
disproporţii semnificative între cele două. Bunăoară, la 1,8% din unităţi (care sunt
întreprinderi mari) sunt angajaţi 33% salariaţi. Se poate conclude că la uşoare oscilări în
numărul celor 1,8% întreprinderi mari ori la cele 2,7% întreprinderi mijlocii numărul
salariaţilor se va modifica puternic.
136
Figura 38. Distribuția forței de muncă a raionului de genuri de activitate, 2013, %
Agricultura
16%
Ind.
prelucrătoare
20% Sanatate și
asistență
13%
Alte servicii
8%
Comert Energie
20% 7%
Tranz. Imob Construcții

4% 6%
Transport și com.
6%
Distribuirea salariaţilor în r. Orhei se apropie ca

structură de regiunile sudice ale Republicii Top 4 companii cu cel mai mare VV în 2014
Moldova, care se remarcă printr-o concentrare 1. SRL OROM-IMEXPO (comerț) 439 mln.
mai mare a angajaţilor în companiile de 2. SRL Orhei-Gaz (distribuire gaz) 158 mln.
dimensiuni mici. În raionul Orhei această cotă 3. SRL TIRAMISA (comerț) 124 mln
atinge 67% şi este mai mare decît nivelul 4. SRL FISAVRU (comerț) 96 mln.
naţional (57%), RDN (58%), RDS (66%). 5 din
13 raioane din Regiunea Centru au peste 80% din forţa de muncă angajată în IMM-uri
conform statisticii pe 2013, iar raionul Orhei tinde spre reducerea acestei cote.
În 2013, în r. Orhei munceau în mediu 8 angajaţi

Top 6 companii după numărul de angajați
per companie. Această valoare este mai mică decît
IMSP Spitalul Raional Orhei (561) nivelul altor regiuni. Spre comparaţie, media
SRL Orhei Gaz (398)
naţională este de 10 unităţi, iar cea mai mare medie
SC Brodetchii SRL (371)
se atestă în RDN – 15 unităţi. În întreprinderile mari
SRL Tehnoif-Agro (270)
IS pentru SILVICULTURA (263)
activau în mediu 166 ang./comp, în cele mijlocii –
IM Chateau Vartely SRL (251) 78 ang/comp, în cele mici – 14 ang/comp şi în
companiile micro – 2 ang/comp. Numărul mediu de
angajaţi per companie înregistrează o tendinţă
stabilă de reducere de-a lungul perioadei 2008-2014, atît pe total - de la 11 la 8 angajaţi, cît
şi pe fiecare dimensiune de companie în parte, atît datorită ratei pozitive de creştere a
întreprinderilor, dar şi din cauza reducerii numărului de angajaţi per total raion.
Cele mai mari ponderi ale numărului mediu de angajaţi îl cumulează întreprinderile care
activează în Industrie (29%), Comerţul cu ridicata şi amănuntul (20%), Agricultura, economia
vânatului şi silvicultura (16%), situaţie similară cu imaginea generală pe Regiunea Centru.
În domeniul serviciilor r. Orhei se poziţionează mai bine decît alte regiuni, aici fiind angajaţi o
cotă mai mare de salariaţi (excepţie fiind Mun. Chişinău şi nivelul naţional). Angajaţii sunt
137
repartizaţi aproximativ uniform pe tipurile de activităţi economice practicate în raion, astfel că
valoarea coeficientului Gini3 este aproape de zero – 0,10.
Calculele arată că forţa de muncă este distribuită uniform pe genurile de activitate conform
repartizării agenţilor economici. Din cauza ponderii mai mari a IMM-urilor în totalul
întreprinderilor în r. Orhei faţă de alte regiuni, numărul mediu de angajaţi per companie este
inferior celorlalte regiuni. Totodată, numărul mediu de angajaţi per companie scade dea
lungul timpului din două motive: (1) datorită creşterii numărului de companii, în principal cele
mici şi micro şi (2) din cauza reducerii numărului de angajaţi.
Repartizarea salariaţilor pe genuri de activităţi se dovedeşte a fi una echilibrată. Totuşi,

distribuirea pe dimensiuni de întreprinderi este mult prea concentrată, astfel că la 1,5% din
companii din 2013 munceau o treime din angajaţi. Acest lucru creează riscuri de eventuale
disponibilizări masive în situaţii de criză.
Venitul din vînzări şi profitul întreprinderilor

Indicatorii ce ţin cifra de afaceri şi Figura 39. Structura și dinamica venitului din vânzări al r.
profitul vin să măsoare performanţa Orhei, mii lei
antreprenorială a mediului de afaceri Mari Mijlocii Mici Micro Total
în cadrul raionului. În 2013 Venitul din 100% 3 500
vînzări realizat de agenţii economici 80%

3 000
activi în r. Orhei a constituit 2 944 mil. 2 500

60% 2 000
lei. Cifra de afaceri a ÎMM pe raion a
1 500
constituit 49% şi a evoluat în scădere 40%
1 000
de-a lungul timpului, ceea ce se 20%
500
apreciază ca şi o reducere a
0% 0
dependenţei raionului de nivelul de 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
dezvoltare a IMM. Constatăm o
discrepanţă semnificativă a situaţiei la analiza teritorială. Bunăoară, există raioane total
dependente de IMM-uri (Şoldăneşti 100%, Dubăsari 99%), dar şi raioane unde cota
veniturilor din vînzări generată de IMM este mai mică (Rezina 30%). VV din 2014 constituie
un spor de 3% faţă de anul precedent. În dinamică VV prezintă o tendinţă de majorare de la
an la an, avînd diminuări de 7% în 2009 şi de 29% în 2012. Cel mai prolific an din acest
punct de vedere a fost anul 2011 cînd cea mai mare cotă a VV generat în raion (62%) a
revenit celor 20 companii mari active în acel an. După acest an numărul companiilor mari
scade la 17 în 2012, atinge 18 în 2013 şi creşte la 21 în 2014. Deşi numărul acestora este
mai mare decît cel din 2011, VV nu atinge decît 94% faţă de aceeaşi perioadă. În 2014
grupului IMM îi revin 50%, iar companiilor mari - alte 50%.
VV distribuit pe activităţi provine preponderent din activitatea de comerţ (49%), urmat de

industrie (35%). Comerţul şi industria generează cele mai mari vînzări pe toate dimensiunile
de companii, mai cu seamă în companiile mari. Agriculturii îi revin doar 5% din vînzări, ceea
ce denotă valoarea adăugată şi calitatea joasă a produsului agricol.
3
Coeficientul Gini este o măsură statistică folosită pentru a reprezenta disproporţia în distribuţia unei
variabile, în cazul de faţă, a angajaţilor pe tipuri de activităţi. Coeficientul poate lua valori între 0 şi 1. Cu atât
mai scăzut este coeficientul, cu cât deosebirile în distribuire sunt mai mici.
138
VV realizat în r. Orhei s-a poziţionat în ultimii 9 ani
Top 5 companii cu profituri în 2014
pe locul al treilea în topul celor mai bune raioane
1. SRL VITLA PETROL (tranz. imob.) 5,5 mln
2. SRL ASPA (ind. prel.) 5,5 mln din Regiunea Centrală după cifra de afaceri. În
3. SRL FISAVRU (comerț) 29,9 mln 2006-2007 raionul ocupa poziţia de vârf în lista
4. SRL NAVELINA (comerț) 2,1 mln raioanelor, cu 13,3% cotă din veniturile regionale.
5. SC BRODEȚCHII SRL (ind. prel.) 2,1 mln În 2013 r. Orhei contribuie cu 12% la veniturile
Regiunii Centru, fiind devansat de r. Ialoveni
(19%) şi r. Ungheni (13%). După ce în 2013 raionul se poziţiona pe locul 3 după cel mai
mare venit din vînzări, în 2014 acesta coboară pe poziţia 7, în mare parte din cauza
reducerii venitului per agent economic din categoria companiilor mari, creşterea cărora a dus
la micşorarea acestui indicator. Totuşi, este salutabilă apariţia de noi companii mari.
Cifra de afaceri per agent economic în 2014 a constituit 2 520,7 mii lei ce constituie cu 49%
mai puţin decît media naţională, care a constituit 4 899 mii lei. Cea mai mare valoare a cifrei
de afaceri per întreprindere s-a înregistrat la nivelul agenţilor economici mari (83 329 mii lei),
iar cea mai mică la nivelul unităţilor economice micro (258 mii lei). În toate cazurile valorile
indicatorilor au fost mai mici decît media națională, ceea ce indică asupra unor rezerve de
majorare a acestui indicator pe viitor, cel puțin până la nivelul mediu pe țară
Figura 40. Matricea venitului din vînzări per agent şi a venitului din vînzări per angajat pe genuri de
activitate în 2013
800
Energ. elec.și term., gaze si apa
Comerț
700 Ind. extractiva
600 Sănătate și asistență socială

VV/angajat, mii lei
Ind. prel.
500
Comerț
400 Energ. elec.și term., Construcții
gaze si apa Agricultură
300
Ind. prel. Tranzacții imobiliare
200 Ind. extractiva Transport și com.
100 Învățământ
0 Hoteluri și restaurante
0 2000 4000 6000 8000 Alte activități
VV/agent, mii lei
Ca şi la nivel naţional, în 2014 activitatea cu cel mai înalt VV per agent economic în r. Orhei
este Energia electrică şi termică, gaze şi apă, care în r. Orhei cifrează 7477 mii lei/agent.
Gradul înalt de concentrare a vînzărilor în acest gen de activitate este determinat de
activitatea a două companii din 25 active, care generau 96% din cifra de afaceri pe sector.
Este vorba despre companiile SRL Orhei Gaz şi SA Regia Apa Canal Orhei. Dacă facem
abstracţie de atare activitate în virtutea considerentului că se referă la servicii strategice
naţionale, atunci raionul se remarcă printr-o cifră înaltă a VV per agent în domeniul industriei
extractive. La acest domeniu raionul are o cifră de 5739,0 mii lei per agent, şi deține locul
trei în topul pe regiunea Centrală, fiind devansat de r. Străşeni (44800 lei/agent) şi r. Anenii
139
Noi (9567,3 mii lei/agent). Ca şi la nivel naţional, în r. Orhei printre activităţile cele mai puţin
generatoare de venituri per agent în 2014 este activitatea Hoteluri şi restaurante.
Activitatea cu cea mai mare cifră de afaceri per angajat în r. Orhei, la fel ca şi la nivel
naţional, este Comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 732 mii lei/angajat. Cea mai
impunătoare companie din acest domeniu este SRL OROM IMEXPO, care deţine o treime
din cifra de afaceri din domeniul respectiv pe raion, principalul gen de activitate fiind
comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor pentru animale. Companii cu volum
de vînzări considerabile în comerţ sunt SRL Tiramisa (comerţ cu ridicată a produselor
alimentare, băuturi şi tutun) şi SRL FISAVRU (comerţ cu amănuntul a produselor alimentare,
băuturi şi tutun). Aceste trei companii generează cumulativ 45% din VV din activitatea de
comerţ a raionului.
Un domeniu forte al raionului sunt serviciile imobiliare, care înregistrează un VV per agent
de 1340 mii lei – nivel ce este superior altor raioane în regiunea centrală.
51% venituri din vînzările raionului Orhei sunt generate de companiile mari (1,8%), ceea ce
denotă o dependenţă moderată a veniturilor. Spre comparaţie, la nivel naţional acest
indicator are valoare 68%, în RDN de 61%, RDC de 53% şi RDS de 37%.
Profitul întreprinderilor
Figura 41. Rata de incidență a profitului pe regiuni, %

70
60 52
51 49
47
50 43
40
40 36
30
20
10
0
Țară Mun.Chiș. RDN RDC Orhei RDS UTAG
În 2014 din totalul de 1168 întreprinderi active în r. Orhei, 51%au înregistrat profit. Cea mai
înaltă incidenţă (rentabilitate, rată) a profitabilităţii se atestă în rândul companiilor mari, între
care 59% au obţinut profit în 2014. Ratele pentru celelalte companiile sunt: mijlocii - 46%,
mici – 58%, micro – 45%. Dacă echivalăm rata de incidenţă a profitului cu noţiunea de
rezilienţă a afacerii, atunci din figura de mai sus evidențiem următoarea concluzie:
companiile micro prezintă un nivel mai redus de rezilienţă la factorii mediului de afaceri.
Acest lucru este lesne de explicat, ţinând cont de dimensiunea lor, şi implicit al volumului de
resurse investite. Concomitent companiile mari demonstrează cele mai mari valori ale
acestui indicator, avînd un maxim de 80% în 2011, cînd 16 întreprinderi din cele 20 active au
înregistrat profit.
Un punct forte din acest punct de vedere este că de-a lungul perioadei 2008-2013 rata de
incidenţă a profitului în r. Orhei a depăşit nivelul naţional,al Regiunii de Dezvoltare Centru şi
140
chiar a Mun. Chişinău. Deşi indicatorul analizat a demonstrat rate mai joase în comparaţie
cu RDN, RDS şi UTAG, acesta are o tendinţă de creştere, începînd cu 2013.
Figura 43. Rezultatul financiar până la impozitare Figura 42. Rezultatul financiar până la impozi-
în raionul Orhei, mln. lei tare pentru r. Orhei, Regiunea Centrală, la nivel
de țară, mln. lei
Centru ..Orhei Total pe republica

120
100
1500
7,7 15000
80 1300
13000
60 1100
40 9,2 11000
900
20 10,0 9000
700 9,2
0
7000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 500
-20 15,8
300 5000
-40 11,6
100 3000
-60
-100 1000
Pe tipuri de activităţi cea mai înaltă rată a profitabilităţii se atestă în domeniul activităţilor
financiare şi de asigurări (80%) şi în cea a construcţiilor (78%).
Figura 44. Contribuția raioanelor Regiunii Centrale în profitul pînă la impozitare a RDC, mln. lei
141
Cele mai mici rate ale incidenţei profitului se înregistrează pentru activităţile de servicii cu
destinaţie socială, colectivă şi personală (25%), hoteluri şi restaurante (28%), energie
electrică, gaze şi apă (28%).
Rezultatul financiar pînă la impozitare evoluează instabil în r. Orhei, cu profit în cei mai mulţi
ani, dar cu pierderi în 2009, 2012 şi 2013.
Așadar, în mare parte tendinţa indicatorului corelează pozitiv cu evoluţia aceluiaşi indicator
la nivel de ţară sau de RDC, în anii 2012-2013 situaţia este inversă.
Analiza comparativă teritorială arată că PPI generat de r. Orhei constituie, în cel mai prolific
an – 2011 - 101,8 mil. lei sau 9,2% în structura profitului RDC. Anume acest an a fost luat ca
an de referinţă la analiza teritorială a contribuţiei diverselor raioane la generarea profitului
Regiunii de Dezvoltare Centru, întrucît au trecut doi ani de la criza din 2009 – termen în care
economiile raionale au timp să se redreseze, dar şi pentru că în acest an economia a
funcţionat în parametri normali, fără şocuri naturale, crize externe, etc.
Astfel, constatăm că r. Orhei, după mărimea indicatorul PPI (calculat pentru anul 2011) se
află pe locul 4 în lista raioanelor RDC. Rezultate mai bune constatăm în r. Ialoveni, Anenii
Noi şi Străşeni. Următorii doi ani aduc pierderi financiare pentru Orhei, fiind unul din cele
patru raioane ce înregistrează pierderi în aceşti doi ani.
Dezagregarea pe dimensiuni de companii arată că, deşi de-a lungul anilor întreprinderile
micro sunt majoritare (74%), principalii generatori de profituri sunt companiile mari şi mici.
Figura 46. Structura agenților economici pe Figura 45. Contribuția la profitul până la
dimensiuni, % impozitare a companiilor după dimensiuni,
mln. lei
Mari Mijlocii Mici Micro
120
100%
100
80% 80
60% 60
40% 40
20% 20
0% 0
05 06 07 08 09 10 11 12 13 05 06 07 08 09 10 11 12 13
-20
-40
-60
Companiile mari, într-o perioadă de 9 (2005-2013) ani raportează preponderent pierderi şi

doar în trei ani au încheiat cu profit – 2005, 2010 şi 2011 – ceea ce denotă probleme grave
în mediul de afaceri. Companiile mici manifestă o stabilitate mai înaltă decît alte categorii de
companii, avînd profituri în general aproape toată perioada analizată. Între timp, companiile
mijlocii obţin profit pînă în 2008, începînd cu 2009 afişând în general pierderi.
Deşi, la nivel naţionalm mediul de afaceri a înregistrat profit pînă la impozitare în toată
perioada 2005-2013, situaţia este diferită pentru raionul Orhei. În perioada respectivă
142
indicatorul analizat pentru r. Orhei a fost negativ în anii 2009, 2012 şi 2013. Principalele
cauze ale pierderilor:
• Criza economică internaţională din 2009 cauzează o pierdere de 50 milioane
lei şi afectează activitatea industrială şi cea a transporturilor, care generează
cele mai mari pierderi în mediul de afaceri;
• Seceta din 2012 determină o pierdere generală pe raion în mărime de 22,7
milioane lei, cauzată de pierderi în agricultură (2,3 mil.lei) şi industrie (42,9
mil.lei);
• Pierderile de 21 milioane din 2013 au fost generate de rezultatele financiare
negative provenite în principal din industrie (41 mil.), tranzacţii imobiliare (4,8
mil.), construcţii (4.2 mil).
Dacă la nivel naţional de-a lungul timpului profitul provine în principal din activitatea de
comerţ şi transporturi, atunci în cazul r. Orhei generatorii de bază ai profitului sunt agricultura
şi comerţul.
Figura 47. Contribuția companiilor la formarea profitului până la impozitare pe dimensiuni de companii
a) la nivelul r. Orhei b) la nivel național, %
Agricultură Ind F Constructii Comert

H Hoteluri si restaurante I Transporturi si comunicatii J Activitati financiare K Tranzactii imobiliare
M Invatamint N Sanatate si asistenta sociala O Alte activitati de servicii Total
100% 120 100% 16000
80% 100 80%

12000
60% 80 60%
40% 60 40% 8000
20% 40 20%
4000
0% 20 0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
-20% 0 -20% 0
-40% -20 -40%

-4000
-60% -40 -60%
-80% -60 -80% -8000
Constatăm următoarele tendinţe ale rezultatelor financiare:
• La nivelul raionului Orhei activitatea agricolă contribuie la generarea profitului raional

semnificativ mai mult (55% în 2008), faţă de contribuţia acestui sector la nivel
naţional (9% în 2011);
• În timp ce industria naţională contribuie în general pozitiv la realizarea profitului
naţional (cu excepţia anilor 2009 şi 2013), avînd cote maxime de 33% în 2008, în
Orhei însă situaţie este practic inversă, aici înregistrîndu-se pierderi constante,
începînd cu 2008. Cu 35% din cifra de afaceri pe raion în industrie şi circa 30% din
forţa de muncă angajată în acest sector, contribuţiile industriei în rezultatul financiar
al raionului ating, în consecinţă, cote înalte. Bunăoară, în 2012-2013 pierderile din
industrie deţin 87%, respectiv 77% din pierderile totale la nivel raional;
• În timp ce la nivel naţional activitatea de transport generează pînă la 60% (2009) din
profitul naţional, la nivel de raion contribuţia atinge un maxim de 21% (2011).
143
• Construcţiile, atît la nivel naţional, cît şi la cel de raion evoluează descendent.
• Serviciile hoteliere şi activitatea restaurantelor generează profit la nivel naţional, dar
la nivelul raionului Orhei atare servicii se remarcă prin pierderi constante, cu excepţia
anului 2011.
• Activitatea financiară se extinde constant atît naţional, cît şi în raion. Contribuţia
acesteia măsoară 6% în structura profitului raional, dar este mult mai mică decît cota
de 20% generată la nivel naţional (2013).
Analiza scoate în evidenţă următoarea concluzie: între cele patru categorii de companii, cele
mici şi micro reuşesc să-şi menţină cota în structura profitului, demonstrând progres atît ca
număr, cît ca şi profit anual înregistrat, manifestând astfel cea mai bună stabilitate a
profitului de-a lungul anilor. În comparaţie cu acestea, companiile de talie mijlocie şi mare
înfruntă obstacole ce reduc rata de incidenţă a profitului, fiind principalii generatori de
pierderi financiare.
Activitatea raională în domeniul dezvoltării şi susţinerii mediului de afaceri
Pentru coordonarea activităţilor raionale şi intermedierea dialogului între mediul privat şi

autorităţile administraţiei publice, în cadrul Consiliului Raional Orhei activează Secţia
Economie şi Atragerea Investiţiilor. Responsabil de sectorul IMM în cadrul secţiei este
specialistul superior, în sarcina căruia sunt înaintate următoarele responsabilităţi:
1. Implementarea prevederilor Programelor, strategiilor de stat de susţinere a ÎMM;
2. Contribuirea la promovarea agenţilor economici din raion pe plan raional, republican şi

internaţional;
3. Acordarea asistenţei informative şi consultative agenţilor economici în domeniul ÎMM;
4. Analiza şi prognoza dezvoltării IMM în raion.
5.Monitorizarea implementării planului de acţiuni;
6.Raportarea către Consiliul raional a rezultatelor monitorizării.
• Pentru realizarea programului principal de stat în domeniul afacerilor – Strategia de

dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 –
Comisia Economie şi Atragerea Investiţiilor îşi orientează activitatea după Planul de
acţiuni privind implementarea Strategiei. Secţia îşi elaborează anual un Plan de
activitate al Secţiei, iar conform Planului secţiei pentru anul 2013 au fost realizate
următoarele acţiuni de susţinere a dezvoltării mediului de afaceri:
- În decursul anului s-a efectuat mediatizarea în rândul mediului de afaceri si a
societăţii civile privind oportunităţile de instruire antreprenorială şi derularea
proiectelor de asistenţă tehnică, prin intermediul presei locale, primăriilor, paginii
WEB a Consiliului raional.
- Cu suportul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii şi în colaborare cu alte organizaţii s-au organizat şi desfăşurat cursuri de
instruire a agenţilor economici pe diverse teme cu relevanţă antreprenorială.
- În cadrul Programului „Gestionarea Eficientă a Afacerii”, au fost organizate 2
seminare cu durata de 21 ore academice la care au participat peste 52 de
beneficiari din diferite domenii de activitate.
144
- Prin Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor au fost instruiţi 25 de
tineri timp de 10 zile. In anul 2013, în cadrul celei de-a 2-a componentă a PNAET
au beneficiat de finanţare 7 tineri antreprenori din raion, care au obţinut credite
preferenţiale în sumă de 2092,0 mii lei, inclusiv suma grantului în mărime de
837,0 mii lei. Şase afaceri sunt din domeniul agriculturii si una din domeniul
prestări servicii.
- In cadrul Programului de atragere a remitenţilor «PARE 1+1 », au beneficiat de
granturi în anul 2013 - 7 persoane, care au investit în afaceri în total 3321,9 mii.
lei, din care suma grantului fiind de 1030,0 mii lei. Investiţiile s-au efectuat in
domeniile producere, agricultură şi prestări servicii.
- Cu susţinerea Proiectului „Abilitarea Economică a Femeilor”, finanţat de Guvernul
Suediei a fost lansat la 28 februarie 2013 Biroul Comun de Informaţii şi Servicii
(BCIS). Şedinţele săptămânale oferă populaţiei raionului posibilitatea de a
beneficia de toate serviciile după principiul ghişeului unic – servicii în domeniul
ocupării forţei de muncă, protecţiei sociale, dezvoltării IMM-urilor, cadastrului
funciar, agriculturii şi servicii juridice. In perioada de raportare au fost organizate
46 de şedinţe a BCIS la nivel raional si 24 deplasări ale Echipei Mobile în
localităţile rurale. Pînă în prezent la BCIS au apelat pe diverse probleme 734
persoane, inclusiv pe problemele dezvoltării afacerilor - 94 persoane. Din
numărul total de persoane 603 sau 82 la suta sunt beneficiari din spaţiul rural,
57% femei.
- S-a organizat participarea mediului de afaceri din raion la Expoziţia universală
„Fabricat in Moldova” la CIE „ MoldExpo”, la care au participat 7 agenţi economici
din raionul Orhei. Pentru buna organizare și participare, Consiliul Raional a fost
menţionat cu Diploma de Onoare şi Medalie.
- S-a organizat desfăşurarea concursului raional “Cel mai bun antreprenor din
sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anul 2012. 24 agenţi economici din
sectorul nominalizat au fost menţionaţi cu Diplome de Onoare. S-au înaintat
pentru participare la Concursul republican 12 agenţi economici din teritoriu cu
performanțe mai bune.
- In cadrul Conferinţei Internaţionale a IMM-lor „ Competenţe - Competitivitate –
Creştere” 4 agenţi economici din teritoriu au fost menţionaţi cu Diplome de Merit
a Guvernului R. Moldova şi premii băneşti De asemenea a fost menţionat cu
Diplomă de Merit a Guvernului pentru participarea activă la desfăşurarea
Concursului Republican şi specialistul pe problemele dezvoltării IMM-lor din
cadrul Consiliului Raional
- În raion activează cinci ONG-uri, care prestează servicii în afaceri, oferă
consultanţă, informare şi instruire antreprenorială a agenţilor economici şi
persoanelor, care doresc să lanseze o afacere. Concomitent, specialiştii Secţiei
Economie şi Atragerea Investiţiilor acordă permanent consultanţă persoanelor
fizice şi agenţilor economici în domeniul iniţierii şi dezvoltării afacerilor.
- Pentru identificarea problemelor agenţilor economici, anual specialistul,
responsabil de sectorul IMM participă la sondajul organizat de Ministerul
Economiei cu tema „Identificarea principalelor probleme în dezvoltarea IMM”.
Infrastructura de suport a mediului de afaceri
Mediul de afaceri din raionul Orhei dispune de o infrastructură de suport constituită din
instituţii deopotrivă publice şi private, orientate spre furnizarea serviciilor de consultanţă,
145
mediere şi reprezentanţă a intereselor oamenilor de afaceri locali. Astfel, la dispoziţia
antreprenorilor stau serviciile publice desconcentrate:
1. Oficiul Teritorial Orhei al Camerei Înregistrării de Stat

2. Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Orhei:
3. Postul Vamal Intern Orhei al Biroului Vamal Centru
4. Agenţia de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, Serviciul Teritorial Orhei
5. Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a raionului Orhei
6. Direcţia pentru Statistică a raionului Orhei
7. Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei
8. Oficiul Cadastral Teritorial Orhei
Servicii de piaţă prestate populaţiei
În structura vînzărilor, comerţului îi revin 49%, construcţiilor 4%, iar altor servicii le revin 7%
în totalul veniturilor din vînzări realizate în 2014. În aceste 7% cele mai importante servicii
sunt cele de transport terestru şi cele de alimentaţie publică. Pentru comparaţie, la nivel
naţional serviciile de alimentaţie publică nu depăşesc 14%, iar cele de transport constituie
24%.
Figura 48. Structura serviciilor de piață prestate populației în 2014 în r. Orhei, %
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de CR Orhei
În raion există o listă generoasă de asociaţii, de diverse profiluri, care prestează servicii de
mediere şi consultanţă în domeniu. Infrastructura de suport pentru mediul de afaceri este
susţinută de activitatea unor asemenea organizaţii şi centre informaţionale precum:
1. Biroul Comun de Informaţii şi Servicii

2. Organizaţia Regională Orhei a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova
3. Agroinfo-Service Orhei
4. Asociaţia producătorilor agricoli ”Asproagro”
5. Camera de Comerţ şi Industrie,filiala Orhei
6. Agenţia de Dezvoltare Rurală Centru
7. Centrul de Informare şi Consultanţă Orhei
8. Asociaţia antreprenorilor din Orhei
9. AO ”Orhoconsinfo”
10. Pro Business Orhei
11. Centrul de Mobilitate şi Dezvoltare Rurală
146
Totuşi în raion, lipsesc asemenea servicii importante pentru mediul de afaceri, precum
servicii informaţionale, de publicitate sau cercetări de piaţă. Un aspect pozitiv îl constituie
dezvoltarea accentuată a serviciilor financiare, tranzacţii imobiliare. Totodată, deşi
comunitatea de afaceri se bucură de un număr mare de organizaţii de consultanţă, în raion
lipseşte un business incubator inovaţional, care, conform Strategiei Naţionale de Dezvoltare
a Industriei 2007-2015 este prioritatea numărul unu în direcţia dezvoltării procesului
inovaţional şi de transfer tehnologic. Raionul dispune de edificii adecvate creării unui astfel
de incubator, iar cele care corespund criteriilor înaintate sunt următoarele:
1. Clădiri auxiliare ale IMSP Spitalul Raional Orhei, proprietate a Consiliului Raional.
Edificiile sunt separate, amplasate într-o zonă cu posibilităţi de acces, cu spaţiu de
producere de 1460 m2. Obiectul este conectat la reţeaua de apă şi canalizare, gaz,
dispune de sistem de încălzire. Pentru crearea incubatorului în edificiile date s-a estimat
un necesar de investiţii în sumă de 4,2 mil.lei.
2. Edificiu în centrul satului Step-Soci, care se află la o distanţa de 3 km de or. Orhei,

reprezintă o clădire cu două nivele şi demisol, cu o suprafaţă de 1200 m2. Clădirea
este conectată la reţeaua de gaz, dar nu este conectată la reţeaua de apeduct şi
canalizare. Pentru crearea incubatorului în edificiul dat sunt necesare investiţii in sumă
de 3,1 mil.lei.
3. Edificiul de studii al şcolii profesionale din satul Cucuruzenii de Sus, clădire separată,
care dispune de acces de drum cu îmbrăcăminte de beton asfalt, amplasată la o
distanţa de 20 km de oraşul Orhei, suprafaţa totală este de 2500 m2. Obiectul este
conectat la reţeaua de apă, canalizare şi reţele centrale de încălzire, pe baza de energie
electrică. Pentru crearea incubatorului în edificiul dat sunt necesare investiţii în sumă de
3,6 mil.lei.
Principalele probleme ale mediului de afacere
Analiza stării actuale a sectorului micului business şi antreprenoriatului din raion precum şi a
sistemului de susţinere a acestui sector denotă că dezvoltarea IMM şi antreprenoriatului este
condiţionată de următoarele probleme:
Constrîngerile existenţe în sistemul de funcţionare a mediului de afaceri în r. Orhei
Constrîngeri Cauze
Măsuri legale nestimulatorii sau insuficiente

pentru extinderea businessului
În cazul unor prevederi legale benefice, lipsesc

Cadru regulator instabil şi impredictibil,
mecanisme reale de procedură care asigure
nestimulator
implementarea acestora în practică
La nivel local practice lipsesc acte regulatorii ce

ar reglementa susţinerea micului business
147
Programele naţionale de susţinere a afacerilor
nu ţintesc necesităţile şi posibilităţile
antreprenorilor; domeniile de finanţare sunt
înguste şi vizează pieţe suprasaturate, cu
concurenţă înaltă
Autorităţile locale dispun de atribuţii şi pîrghii

Capacităţi minime ale autorităţilor locale privind
extrem de reduse pentru susţinerea financiară
dezvoltarea sectorului
a micului business
Modificările frecvente în legislaţia economică

cauzează instabilitatea condiţiilor de practicare
a businessului
Implicarea excesivă a puterii de stat în

activitatea agenţilor economici provoacă
neîncrederea antreprenorilor în implementarea
unor acţiuni reale în favoarea mediului de
Relaţii nesatisfăcătoare dintre autorităţi şi afaceri
antreprenori
Înlăturarea prea lentă a barierelor

administrative privind impozite şi taxe locale,
existenţei multiplelor autorizaţii şi certificate,
controlul frecvent al activităţii economice.
Pasivitatea şi lipsa suportului din partea

patronatelor, sindicatelor
Lipsa incubatorului de afaceri, parcuri

industriale, etc.
Transparenţa achiziţiilor publice efectuate de

Infrastructură de afaceri subdezvoltată către APL, nu sunt accesibile publicului larg
(publicarea pe site-ul oficial de achiziţii publice
şi în buletinul de achiziţii publice, dar se evită
publicarea şi difuzarea informaţiei în mass-
media locală)
Dobânzile mari percepute de băncile

comerciale şi instituţiile de microfinanţare la
eliberarea creditelor
Accesibilitate limitată la surse de finanţare

Condiţiile împovărătoare ale creditării
Neîncrederea antreprenorilor în serviciile
148
companiilor de asigurare
Insuficienţa mijloacelor băneşti în rândul

populaţiei pentru iniţierea afacerilor
Insuficienţa structurilor de prestare a serviciilor

de consultanţă la nivel local
Informarea insuficientă privind serviciile

prestate
Infrastructura de consultanţă diversificată dar

concentrată preponderent în or. Orhei Capacitatea joasă de plată a beneficiarilor şi
nereglementarea preţurilor pentru serviciile
acordate care pun în dificultate activitatea
infrastructurii de consultanţă
Pasivitatea beneficiarilor de acces la serviciile

de consultanţă
Neconformitatea produselor autohtone cu

standardele europene şi internaţionale
Accesul dificil la pieţele interne şi externe

Implementarea limitată a practicilor şi tehnicilor
de marketing, determinată inclusiv şi de oferta
îngustă a serviciilor respective
Resurse financiare limitate pentru lansarea

investiţiilor în alte domenii ale vieţii economice
Orientarea activităţii populaţiei preponderent în
domeniul agricol Cea mai mare parte a serviciilor de suport
indispensabile mediului de afaceri sunt
localizate în or. Orhei
Programe de studii relativ puţin orientate spre

dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale
Existenţa unei singure şcoli profesionale

Abilităţi reduse ale antreprenorilor
Interes scăzut faţă de activitatea

antreprenorială, în particular faţă de atragerea
investiţiilor;
149
Lipsa capacităţilor de întocmire a proiectelor
pentru atragerea finanţării
Lipsa încrederii mediului de afaceri, dar şi al

populaţiei în legislaţia şi cadrul regulator
Lipsa spiritului antreprenorial, inovator în rândul

populaţiei
Lipsa asociaţiilor, atît pe domenii de

producere,cît şi pe verigi ale lanţului valoric
Competitivitate moderată a produselor
Practică îngustă în utilizarea serviciilor de
marketing, consultanţă de afaceri.
150
1.7.2. Industria
1.7.2.1. Evaluarea generală a industriei
De-a lungul anilor volumul producţiei industrial fabricate a evoluat oscilatoriu, preponderent
în creştere, ajungând la 587,8 milioane lei în 2013, constituind un spor de doar 36% faţă de
anul 2006 ceea ce înseamnă că, în mediu, a sporit cu 4,5% pe an. Documentul de
planificare strategică, care stabilește principiile de bază, obiectivele și prioritățile de
dezvoltare a ramurii date pînă în anul este Strategia de dezvoltare a industriei pînă în 2015.
Conform acesteia, unul dintre obiectivele de bază este creșterea ponderii industriei la
formarea PIB-ului. Din 2006 pînă în 2013 cota venitului din vînzări provenit din industrie în
totalul venitului din vînzări pe raion a urmat un trend descendent de la 47,8% la 23,0%,
realitate ce contravine obiectivului strategic trasat de Strategie.
Figura 49. Volumul producţiei industriale şi cota acesteia în venitul din vînzări total al raionului este
100% 1,0
Volumul producției fabricate, mln. lei % în VV al raionului
Energie,
80%
gaze și apă
800
60%
600 87,6 Ind.
prelucrătoare
47,8 40%
400 37,8
28,0
200 20% Ind.
24,3 25,3 26,7 extractivă
16,4 23,0
0 11,4
0%
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Scăderi ale producţiei s-au consemnat în anul 2009 - anul crizei financiare internaţionale, şi
în 2011, cînd volumul producţiei scade din cauza închiderii a 3 companii mari şi a 5 companii
mijlocii. VPF în industrie în r. Orhei a constituit 1,5% din valoarea pe ţară, iar în structura
acesteia cota aproape absolută revine industriei prelucrătoare, care deţine 88% în 2014.
În structura industriei prelucrătoare cea mai intensă activitate de producţie se desfăşoară în

ramura industriei alimentare şi a băuturilor, unde sunt concentrate 38% din agenţii economici
din industrie, 55% din numărul de angajaţi ai raionului şi 54% din venitul din vînzări pe anul
2013. Cei mai mari operatori din domeniu sunt specializaţi în panificaţie - companiile SRL
Brodeţchii, SC ARMICOM SRL şi SRL ”Fabrica de pâine din Orhei”, producerea cărnii (SRL
Navelina), fabricarea produselor lactate (SRL VC Saturn), producerea vinului (IM Chateau
Vartely şi ”Pivnițele Brănești” SRL).
Raionul Orhei are cea mai mare producţie în Regiunea Centrală pentru majoritatea
produselor lactate. De exemplu este unicul producător din regiune de caşcaval şi brânză
grasă, de asemenea este cel mai mare producător de brânzeturi proaspete din regiune. În
domeniul de prelucrare a laptelui activează doar o singură întreprindere - SRL ”Saturn-13”
din s. Brăviceni.
151
Totodată raionul deţine locul întîi nu doar pe regiune,ci şi pe ţară, la recolta de tutun, cu 26%
din recolta globală pe ţară. În industria tutunului în raion activează doi operatori – SRL Parse
Tutun şi IM International Tobacco.
Tabelul 66. Industria raionului Orhei pe număr de companii, număr mediu de salariaţi şi venitul din
vînzări
Tip industrie Nr. Nr. mediu de Venit din

agenţi angajaţi vînzări, mii lei
Industria extractivă 9 236 49 550 000
Industria prelucrătoare 117 1 965 390 276 142
Industria alimentară și a băuturilor 44 1 075 211 776 130
Fabricarea produselor de tutun 2 61 53 510 289
Fabricarea produselor textile 4 224 17 449 412
Fabricarea de articole de îmbrăcăminte; prepararea 5 116 7 371 076

si vopsirea blănurilor
Producția de piei, de articole din piele si fabricarea 1 16 577 068
încălțămintei
Prelucrarea lemnului si fabricarea articolelor din 2 2 8 897
lemn
Fabricarea hârtiei si cartonului 2 4 356 235
Edituri, poligrafie și reproducerea materialelor 5 35 2 785 479
informative
Industria chimică 1 1 220 965
Producția de articole din cauciuc și din material 8 51 8 608 315
plastic
Producția altor produse din minerale nemetalifere 15 62 14 315 067
Industria metalurgică 1 1 0
Fabricarea produselor finite din metal, exclusiv 12 243 68 498 764

producția de mașini și utilaje
Fabricarea de mașini și echipamente 7 29 2 181 206
Producția de mobilier și alte activități industriale 7 44 2 617 239

Recuperarea deșeurilor și resturilor de materiale 1 1 0
reciclabile
Energie electrică, gaze şi apă 25 661 214 000 000
Sursa: statistica teritorială a raionului Orhei
O altă ramură industrială dezvoltată în raion este fabricarea produselor finite din metal,
exclusiv producţia de maşini şi utilaje în care activează 10% din agenţii economici, sunt
angajaţi 12% din angajaţi şi generează o cifră a venitului din vînzări de 18% pe totalul
industriei prelucrătoare. Principalii operatori industriali în acest domeniu sunt companiile SA
”ASPA”, IM "B.C.EAST EUROPEAN HINGES" S.R.L. şi IM "COFEALM" SRL, două dintre
care sunt companii cu capital mixt.
152
Industria produselor textile în raion, deşi cifrează un venit de vînzări în mărime de doar 4,5%
din totalul industriei prelucrătoare a raionului, angajează peste 11% din angajaţii acestei
ramuri. Cele mai mari companii din industria respectivă produc în regim lohn.
Raionul dispune de resurse bogate de piatră, nisip şi calcar, ceea ce permite dezvoltarea
afacerilor în domeniul industriei extractive. Comparativ cu 2010 în 2014 industria extractivă
şi-a mărit cota în totalul VPF a raionului de la 6% la 11,4%. La producerea/ prelucrarea/
extragerea/ obţinerea pietrelor calcaroase pentru cioplit sau construcţii, raionul Orhei deţine
locul întîi pe ţară, cu un volum de 20% din total. Adiţional, la grupul de produse industriale
”Alte pietre pentru cioplit sau construcţii, alabastru”, raionului îi revin 67% din volumul total
obţinut pe ţară, fiind poziţionat şi de această dată pe locul întîi. Principalii operatori
industriali, care activează în acest domeniu în raion sunt întreprinderea de stat ”Braneşti” şi
SRL ”Cariera IVANOS”.
Concluzionăm că în raion sunt dezvoltate în principal industria alimentară şi a băuturilor (în

particular panificaţia, vinificaţia şi lactatele), industria produselor metalice (exclusiv maşini şi
echipamente) şi industria extractivă (piatră şi nisip). Atare genuri de activitate se clasifică în
cadrul grupului de activităţi bazate preponderent pe materie primă locală sau de import (în
regim de perfecţionare activă) şi sunt destinate în majoritatea cazurilor spre export.
Producţia industrială a raionului este deopotrivă cu grad înalt de competitivitate (producţia

textilă, maşini şi echipamente), dar şi cu grad redus de competitivitate (produse finite
metalice, mobilier). Totuşi lipsesc ramurile industriale scientointensive, aşa ca construcţii de
aparate şi instrumente, tehnologii informaţionale, etc.
Forţa de muncă
Un alt obiectiv strategic al Strategiei naționale de dezvoltare a industriei pînă în 2015 este
creșterea numărului angajaților în domeniul industriei. În perioada 2006-2013 numărul mediu
de angajați în ramură a urmat un trend descendent, coborând de la 4058 persoane în 2006
la 2883 persoane în 2013.
Figura 50. Evoluţia productivităţii muncii în industria raionului Orhei, 2006-2013, mii lei/angajat
Nr. mediu de personal, pers.

Volumul producției fabricate, pretul anilor 2005
600,0 Productivitatea muncii, mii lei 5000
500,0 4000
400,0
3000
300,0
2000
200,0
100,0 1000
0,0 0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Un punct forte care caracterizează industria raionului Orhei în ultimii ani este creşterea
productivităţii muncii. În perioada anilor 2006-2013, volumul producţiei fabricate (exprimat în
153
preţurile anului 2005) raportat la un angajat în industrie a sporit de la 94,3 mii lei /ang. la
197,6 mii lei/ang., adică de peste două ori. Calculele efectuate de autor indică că în perioada
2011-2014 în raionul Orhei indicele productivităţii muncii a depăşit indicele salarizării, ceea
ce corespunde teoriei eficienţei muncii.
Figura 51. Productivitatea muncii în raionul Orhei şi regiunea Centrală, 2008-2013, mii lei/angajat
350,0 330,6
300,0 261,7 274,2

250,0
189,1 197,6
200,0 177,1 168,9
164,4 159,5 164,9 154,3 r. Orhei
150,0 148,5
Regiunea Centru
100,0
50,0
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Deşi productivitatea raională în industrie sporeşte de circa două ori, aceasta nu ţine tempoul
productivităţii regiunii centrale, care sporeşte în ritmuri mult mai mari, astfel că în 2013
productivitatea la nivelul regiunii centrale este 330,6 mii lei/ang., în timp ce pentru raion este
de 197,6 mii lei/ang.
Sporul de productivitate este determinat în ambele regiuni de creşterea volumului producţiei

fabricate în industrie, dar şi de reducerea angajaţilor în această perioadă. Totuşi, sporul
producţiei industriale pe regiunea centru în perioada 2008-2013 (60%) a depăşit sporul
producţiei pentru r. Orhei (14%), în timp ce la nivelul raionului reducerea angajaţilor a fost
mai temperată faţă de RDC.4 Acest fapt denotă rezerve mari de sporire a productivităţii pe
raion, în condiţiile unei disponibilităţi forţei de muncă locală.
Figura 52. Cotele angajaţilor în principalele sectoare de activitate, în totalul angajaţilor la nivel de
raion şi ţară, 2013, %
35
29 29
30
25
20
20 18
16 Republică
15 12
r. Orhei
10
5
0
Agricultură Industrie Comerț
4
Rata de activitate la nivelul regiunii centrale scade de la 41% în 2009 la 38,9% în 2014, îndeosebi la
persoanele cu studii superioare. Rata de ocupare scade de asemenea de la 51% la 45,7% în această
perioadă.
154
Angajaţii în industrie deţin 29% din totalul forţei de muncă din raion, mai mult decît 20%
concentrate în comerţ sau 16% în agricultură. Comparativ cu distribuţia angajaţilor pe genuri
de activitate la nivel naţional, situaţia este net mai bună în raion, la nivel naţional fiind
angajaţi 12%, ceea ce denotă că în raion există o fundamentare/ancorare mai bună a
economiei în sectorul real. Resursele naturale de care dispune, suprafeţele agricole şi
roada medie la hectar superioară cu circa o treime faţă de media naţională, la un loc cu
capitalul străin investit în creştere5 oferă industriei raionului posibilităţi reale de dezvoltare a
industriei.
5
În 2014 investițiile în raion, finanțate de investitorii străini au sporit de 2,4 ori față de anul precedent.
155
1.7.3. Agrucultura
1.7.3.1. Evaluarea situaţiei generale în agricultură
Conform situaţiei din anul 2014 sectorul agrar din raionul Orhei cuprinde 61845 ha de
terenuri agricole, sau circa 50% din suprafaţa raionului de 122 831 ha. Terenurile arabile
constituie circa 80% din total terenuri agricole. Plantaţiile de culturi fructifere, inclusiv culturi
bacifere, ocupă 5142 ha sau cca. 8,3% din total terenuri agricole, inclusiv pe rod 4467 ha.
Circa 3600 ha de terenuri sau cca 6% din totalul de terenuri agricole nu sunt lucrate.
Cele mai mari suprafeţe de terenuri agricole sunt ocupate de astfel de culturi, precum
porumbul, grâul, floarea soarelui şi orz. Suprafeţele de porumb, grâu şi floarea soarelui au
crescut cu cca. 36%, 26% şi 12%, respectiv în perioada 2009-2014. În aceeaşi perioadă
suprafeţele de orz s-au redus cu cca 9% (vezi figura 54).
Suprafața totală a viilor în raion constituie 3605 hectare, 850 hectare nefiind prelucrate. În
ultimii trei ani se atestă o scădere a roadei la hectar, iar realizarea acestora este una
defectuasă și întîmpină empedimente.
Totodată, s-au redus suprafețele legumelor cultivate în cîmp deschis, precum suprafețele de
mazăre, soie, porumb la siloz, care sunt buni ppremergători în asolament.
De asemenea există o tendință benefiică a suprafețelor plantate de fructe, deși încă mai
rămîn suprafețe pîrlogite, în jur de 250 hectare.
156
Figura 53.Suprafeţele însămânţate la principalele culturi agricole, hectare, 2009-2014
Sursa: elaborat de autor conform statisticii teritoriale a raionului Orhei
Cu toate că unele culturi agricole ocupă suprafeţe destul de mici, acestea înregistrează
ritmuri de creştere semnificative. Astfel în perioada 2009-2014 au crescut cu 58%
suprafeţele ocupate de soie, cu 24% suprafeţele de culturi furajere şi de aproape 3 ori
suprafeţe ocupate de legume în teren protejat. Totodată, în aceeaşi perioadă, s-au redus
suprafeţele de rapiţă cu 67%, de tutun cu 62%, de legume de cîmp cu 50%, de leguminoase
boabe cu 45%, de culturi bostănoase cu 4%, şi de cartof cu 3%.
De menţionat creşterea cu circa 6% a suprafeţelor ocupate de culturile fructifere în perioada

2009-2014. O creştere şi mai dinamică au înregistrat culturile nucifere de la 301 ha in 2009
la 518 ha în 2014 sau cu circa 72%.
O caracteristică tipică a terenurilor agricole din raionul Orhei este gradul înalt de
fragmentare a acestora. Atare situație este condiţionată de ponderea semnificativă a
suprafeţelor de culturi pomicole şi viticole şi de gradul înalt de fragmentare a acestora.
Producţia agricolă globală este determinată în primul rând de suprafeţele însămânţate.

Astfel conform datelor din anul 2014 cel mai mare volume de producţie agricolă a fost
obţinute la porumb, grâu, floarea soarelui şi fructe. Totodată se observă o reducere drastică
a volumului de producţie a culturilor de cîmp în anul secetos 2012, în timp ce producţia
globală de fructe, struguri, legume în cîmp deschis şi în sere a rămas.
157
Figura 54. Producţia agricola, tone, 2009-2014
Aceasta denotă o dependenţă mare a producţiei culturilor de cîmp de influenţa factorilor

climaterici pe de o parte şi necesitatea diversificării producţiei agricole spre extinderea
suprafeţelor de culturi pomicole, viticole şi de legume, pe de altă parte.
Doar o parte neînsemnată din terenurile agricole este irigată. Suprafaţa terenurilor irigate a
fost de 1892 ha în anul 2014, ceea ce a constitui doar cca 0,03% din total terenuri agricole.
Totodată trebuie de menţionat că există o tendinţă de creştere a acestor suprafeţe cu cca
48 la sută în perioada 2009-2014. Cea mai mare parte a suprafeţelor irigate este ocupată de
livezi. Concomitent suprafeţe irigate cu culturi legumicole sunt în continuă scădere.
Figura 55. Suprafeţele irigate pe culturi, mii ha, 2009-2014
Nivelul de utilizare a îngrăşămintelor organice de asemenea înregistrează o tendinţă de

scădere. Astfel, dacă în perioada 2006-2008 nivelul utilizării îngrăşămintelor organice în
mediu pe raion era peste nivelul mediu din Republica Moldova, atunci în anul 2013 atare
nivel a fost mai mic decît nivelul mediu din Republica Moldova, dar şi din Regiunea Centru.
158
Figura 56. Utilizarea îngrăşămintelor minerale în Republica Moldova, regiunile Nord, Centru, Sud şi
raionul Orhei, kg/ha de semănături, 2006-2013
Un factor important care influenţează competitivitatea producţiei agricole din raion este
preţul mai înalt la materia primă, cum ar fi motorina, fertilizanţii, pesticidele, piesele de
schimb etc., în comparaţie cu ţările vecine. Totodată, lipsa materialului semincer calitativ de
adaptat la condiţiile locale sporeşte nivelul de riscuri la care este supusă producţia agricolă
din raion. Volatilitatea înaltă a preţurilor la cereale de asemenea contribuie negativ la
dezvoltarea producţiei agricole din raion.
Sectorul zootehnic al raionului Orhei este specializat preponderent în creşterea bovinelor,

porcinelor, ovinelor, caprinelor şi păsărilor. Şeptelul de ovine a înregistrat o scădere cu cca.
13% pe parcursul anilor 2009-2014, iar cel de bovine şi caprine cu cca 5%. În aceeași
perioadă s-a redus numărul familiilor de albine de la 2014 în anul 2009 la 1920 în anul 2014
sau cu cca 5%.
Şeptelul de porcine, iepuri şi păsări a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2009-

2014 cu cca, 7%, 26% şi 3% respectiv, iar cel de cabaline a rămas aproape neschimbat
(vezi figura 58).
Ponderea sectorului corporativ în zootehnie este neînsemnat. Astfel, cea mai mare parte din
şeptelul animalier este crescută în sectorul individual. Totodată merită de menţionat că, în
raionul Orhei activează cîteva întreprinderi mari specializate în producţia animalieră, cum ar
fi:
• Întreprinderea de Stat ”Moldsuinhibrid” din or. Orhei, specializată în creşterea porcinelor

de prăsilă
• SRL ”Orhcojdoi” din satul Pohorniceni, specializată în producerea cărnii de porcine
• SRL ”Tehnoif Agro”din satul Pohrebeni cu specializarea în producerea laptelui şi a cărnii
de bovină
159
• SRL ”Orhpui” din satul Bolohani specializată în producerea oului de găină şi incubarea
puilor de o zi.
Figura 57. Efectivul de animale în gospodăriile raionului Orhei, 2008-2014, capete, familii
Volumul global al producţiei animaliere este în scădere continuă. Astfel volumul global al
vitelor şi păsărilor vândute pentru sacrificare a scăzut în perioada 2009-2014 cu cca 5% de
la 2490 la 2365 tone.
Producţia de lapte este în continuă scădere de la 15375 tone în anul 2009 pînă la 14210
tone în 2014 sau cu cca 8%. De asemenea şi producţia de ouă a scăzut în aceeași perioadă
cu 2% de la 1,75 mln. la 1,7 mln. bucăţi.
Figura 58. Volumul global al producţiei animaliere în r-l Orhei, 2007-2012
Comparînd productivitatea sectorului animalier din r-l Orhei cu valorile medii pe ţară
constatăm că, în mediu pe anii 2009-2014, producţia medie anuală de ouă pe o găină
ouătoare a fost mai mică decît media pe ţară cu cca. 39%, iar producţia medie anuală de
lapte pe o vacă a fost mai mică decît media pe ţară cu cca. 37%. Totodată, sporul zilnic în
greutate la bovine a fost cu cca 15% mai mare decît valoarea medie pe republică, iar sporul
zilnic în greutate la porcine a depăşit valoarea medie pe republică cu cca. 4%.
160
Figura 59. Productivitatea sectorului animalier din raionul Orhei comparativ cu valorile medii pe ţară,
2009-2014
Aceasta denotă un nivel redus de competitivitate la producţia de ouă şi lapte comparativ cu

alte raioane ale ţării, dar şi anumite avantaje comparative la producţia de carne de bovină şi
porcine.
Situaţia din fitotehnie conform datelor pe anul 2013, arată că recoltele medii în raionul Orhei
au fost mai mici decît rezultatele medii pe Republica Moldova la grâu cu cca. 6%, la porumb
cu cca. 18%, la floarea soarelui cu cca. 14%, şi la struguri cu cca. 11%. Totodată recoltele
medii la orz, tutun, legume de cîmp şi fructe a fost mai mare decît recolta pe ţară cu cca.
12%, 10%, 3% şi 35%, respectiv.
Acest fapt demonstrează un nivel mai redus de competitivitate la culturile de cîmp, cu

excepţia orzului, dar şi anumite avantaje la producţia de fructe, nucifere, bacifere, legume
de cîmp şi tutun.
Lanţul valoric al producţiei agricole din raionul Orhei include cinci frigidere pentru păstrarea
fructelor şi legumelor cu o capacitate totală de peste 4400 tone. Aceste frigidere sunt
amplasate în s. Jora de Mijloc - GŢ ”Maler Petru” şi SRL ”Rusmiliud”, în s. Susleni - GŢ
”Beiu Filip”, în s. Selişte - SRL ”Miacro” şi în s. Mălăeşti - SRL ”Vindex-Agro”.
În procesul de procesare a soiurilor tehnice de struguri sunt implicate patru întreprinderi mari
cum ar fi “AMG Kernel”, ”Chateau Vartely” şi ”Lius Cris” SRL din or. Orhei, ”Codru” ST din s.
Peresecina şi ”Pivniţele Brăneşti” din s. Brăneşti cu o capacitate totală de prelucrare de cca
5150 tone de struguri anual.
161
Figura 60. Raportul între recoltele medii la 1 hectar în raionul Orhei şi Republica Moldova, 2013
Întreprinderile de panificaţie din or. Orhei cum ar fi Fabrica de pâine din or. Orhei, Î.I.
”Prodan P.”, Î.I.”Daniela Bradeţchi” şi SRL ”Armicom” asigură prelucrarea materiei prime şi
aprovizionarea locuitorilor cu produse de panificaţie, avînd o capacitate totală de cca 50
tone de produse pe zi.
Întreprinderea „Orhei-Vit” este unul dintre liderii industriei de prelucrare a fructelor şi

legumelor din Republica Moldova şi asigură procesarea materiei prime pomicole şi
legumicole atît din gospodăriile agricole din raion cît şi din alte raioane ale ţării.
Producţia agricolă animalieră este prelucrată la două abatoare şi anume SRL ”Navelina”din
or. Orhei şi „Moldprodcoop” din s. Selişte, care sunt specializate în sacrificarea bovinelor,
porcinelor, cabalinelor, ovinelor, caprinelor şi au o capacitate totală de cca 12 tone de carne
pe zi.
În domeniul de prelucrare a laptelui activează doar o singură întreprindere - SRL ”Saturn-

13” din s. Brăviceni.
În afară de aceste întreprinderi în raion mai activează şi un număr semnificativ de mori şi

oloiniţe care prelucrează materia primă agricolă la nivel de localitate.
Totodată în raion se simte lipsa unui sistem de colectare a fructelor şi legumelor care ar
permite concentrarea un volum mari de producţie agricolă şi ar asigura marketingul
acesteia.
Gradul înalt de incertitudine în agricultură nu permite elaborarea unor planuri realiste de

dezvoltare a sectorului. Astfel, agricultura devine un sector neatractiv pentru business, iar
tinerii specialişti nu sunt suficient de motivaţi pentru a lucra în agricultură. Pentru
revitalizarea acestui sector este absout necesar de acordat suportul financiar necesar, în
special tinerilor.
162
Problemele cu care se confruntă agricultorii din raionul Orhei, pot fi grupate pe următoarele
categorii:
• Probleme ce ţin de performanţa exploataţiilor agricole
• Problemele ce ţin de accesul la piaţa forţei de muncă, infrastructura de educaţie şi

suport informaţional
• Probleme privind accesul la piaţa de capital
• Probleme ce ţin de marketingul producţiei agricole
• Probleme ce ţin de dezvoltarea agriculturii ecologice
Mai jos aceste probleme sunt descrise conform structurii expuse anterior:
• Probleme ce ţin de performanţa exploataţiilor agricole
- Fragmentarea terenurilor agricole şi dificultatea aplicării tehnicii şi tehnologiilor

avansate
- Lipsa echităţi la semnarea contractelor de arendă a terenurilor agricole
- Lipsa structurilor asociative (cooperatiste) în agricultura raionului Orhei
- Lipsa (insuficienţa acută) a bazinelor de acumulare a apei pentru irigare
- Aplicarea tehnologiilor vechi şi ineficiente în agricultură
- Aplicarea insuficientă a tehnologiilor de prelucrare a producţiei agricole
- Productivitatea si calitatea scăzută a producţiei agricole
- Caracterul confuz al impozitării producţiei agricole
• Problemele ce ţin de accesul la piaţa forţei de muncă, infrastructura de educaţie şi suport

informaţional
- Lipsa sau insuficienţa forţei de muncă, care ar putea activa în agricultură
- Lipsa unei instituţii regionale de educaţie vocaţională pentru pregătirea fermierilor în

conformitate cu cerinţele moderne
- Redeschiderea școlii agricole Cucuruzenii de Sus pentru pregătirea

mecanizatorilor și organizarea cursurilor de perfecționare a
producătorilor agricoli în direcția implementării tehnologiilor avansate
la creșterea culturilor agricole
163
- Lipsa cunoştinţelor în ceea ce priveşte cerinţele sanitare, fitosanitare, precum şi a
standardelor pentru producţia agricolă destinată atît exportului, cît şi pieţei locale
- Lipsa cunoştinţelor în ceea ce priveşte utilizarea corectă a fertilizanţilor, pesticidelor,

erbicidelor şi altor substanţe chimice
• Probleme privind accesul la piaţa de capital
- Accesul limitat a producătorilor agricoli şi în special a tinerilor fermieri la surse de

finanţare cu element de grant
- Acces neechitabil la subvenţii
- Producătorii agricoli nu îşi pot primi subvenţiile. Structurile de stat nu mai sunt un
partener de încredere pentru agricultori, deoarece nu achită obligaţiile
• Probleme ce ţin de marketingul producţiei agricole
- Lipsa accesului (accesul insuficient) la pieţele agricole locale şi regionale
- Lipsa unei pieţe agroalimentare angro la nivel de raion şi regiune.
- Lipsa unui sistem de colectare şi comercializare a surplusurilor de producţie agricolă

de la populaţie şi de la micii producători agricoli
- Gradul înalt de evaziune fiscală în agricultură şi comerţul cu produse agricole în ceea

ce se refera la volumul recoltelor şi vînzărilor
- Lipsa unei politici reale de stabilire a preţului la produsele agricole
• Probleme ce ţin de dezvoltarea agriculturii ecologice
- Caracterul limitat al pieţei locale de produse BIO
- Acces limitat la pieţele externe de produse BIO
Analiza SWOT
- Condiţii pedo-climatice favorabile pentru un

- Parcelarea excesivă a terenurilor agricole
spectru larg de activităţi agricole
- Conexiunile slabe între agricultură şi
- Ponderea înaltă a terenurilor arabile (cca.
sectorul de prelucrare a produselor agricole
80%)
- Insuficiența infrastructurii post-recoltare de
- Acces bun la infrastructura de transport
colectare, procesare și păstrare a materiei
- Avantaje comparative la producția cărnii de prime agricole
bovine și porcine comparativ cu nivelul
164
mediu pe Republica Moldova - Depopularea şi migrarea populației rurale
- Infrastructura subdezvoltată a drumurilor în

spațiul rural
- Cultura antreprenorială în spațiul rural slab

dezvoltată
- Dezvoltarea irigării prin reabilitarea

- Intensificarea hazardurilor naturale,
sistemelor de irigare și practicarea irigației
extinderea proceselor de eroziune
mici
- Calamităţile naturale în zonele limitrofe,
- Susţinerea programelor de parteneriat
care se pot extinde şi pe teritoriul Republicii
public-privat cu utilizarea intensivă a forţei
Moldova
de muncă în spaţiile rurale
- Tendinţele demografice nefavorabile ca
- Elaborarea planului de consolidare a
îmbătrînirea, depopularea şi migrarea în
terenurilor agricole
masă a populaţiei din zonele rurale
- Dezvoltarea agriculturii specializate în
- Schimbările climaterice
microzone
- Rata creditelor în agricultură la nivel
- Valorificarea potenţialului comercial a
național este ridicată
zonelor turistice specifice raionului
- Lipsa unui cadru normativ care ar permite
- Dezvoltarea structurilor asociative în
consolidarea terenurilor agricole
agricultură
În acest scop propunem următoarele recomandări de remediere a problemelor din sectorul

agricol al raionului Orhei:
• Simplificarea procedurilor și stimularea economică a proceselor de consolidare a

terenurilor agricole;
• Crearea la nivel raional sau regional a unei pieţe agroalimentare angro, care ar
permite colectarea şi comercializarea surplusurilor de producţie agricolă de la micii
producători;
• Atragerea investițiilor în dezvoltarea durabila sectorului agricol și a infrastructurii

rurale;
• Stimularea creșterii productivității şi a calităţii în sectorul agricol;
• Creșterea veniturilor producătorilor agricoli;
• Susținerea producției agricole autohtone;
165
• Subvenții indirecte pentru irigație;
• Protecția solului împotriva eroziunii
• Introducerea impozitului unic în agricultură.
166
1.7.4. Investiţiile şi procesul investiţional
1.7.4.1. Evaluarea procesului investiţional
Cadrul de politici în domeniul investițiilor la nivel național este definit de SND ”Moldova
2020” și Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exportului pentru anii 2006-2015.
În proces adoptare este noua Strategie de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor
2016-2020, care se află la etapa de consultări publice. Conform Strategiei pentru 2016-
2020, investițiile străine directe în Republica Moldova au atins maximul în 2008, care n-a
fost depășit pînă în prezent. Analizînd dinamica indicatorului din ultimii ani constatăm că
maximul indicatorului analizat a r. Orhei a fost atins în 2008 în mărime de 411,3 milioane lei,
volum ce a poziţionat r. Orhei în topul raioanelor din RDC la acea vreme. După reducerea
65% un an mai târziu (2009), volumul investiţiilor, deşi a evoluat ascendent în anii următori,
nu a reuşit să atingă decît 57% (2013) din maximul înregistrat în 2008.
În baza datelor disponibile furnizate de BNS constatăm că r. Orhei ocupă locul 4 în cadrul
RDC după valoarea nominală a investiţiilor în 2013, cu un volum de 233,3 milioane lei
investiţii totale. Raioane cu investiţii mai mari sunt Ialoveni, Hînceşti şi Anenii Noi.
Figura 62. Dinamica investițiilor Figura 62. Topul raioanelor din Regiunea
nominale în r. Orhei, mln. lei Centrală după volumul nominal al investițiilor în
411,3 2013, mln. lei
350
300
295,7
250
233,3 200
190,7 150
175,3
144 153,7
100
50
0
Criuleni
Orhei
Nisporeni
Ialoveni
Hincesti
Straseni
Ungheni
Rezina
Telenesti
Anenii Noi
Calarasi
Soldanesti
Dubasari
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Sursa: elaborat de autor în baza datelor statisticii teritoriale Orhei
Conform datelor mai recente, în ianuarie-decembrie 2014 întreprinderile şi organizaţiile, din

contul tuturor surselor de finanţare, au realizat investiţii în capital fix în valoare de 300,8
milioane lei (în preţuri curente). Comparativ cu ianuarie-decembrie anul 2013, acest volum s-
a mărit cu 35,0% (în preţuri comparabile).
Tabelul 67. Evoluţia indicatorilor principali ai activităţii investiţionale în ianuarie-decembrie anul 2014
pe elemente de structură tehnologică
Ianuarie-decembrie a.2014
în % faţă de: Ponderea în
ianuarie-
Realizări, Ianuarie – decembrie 2013
mii. lei total
decembrie 2013
Investiţii în active materiale pe 300832,
termen lung - total 135,0 100 100
3
167
din care:
lucrări de construcţii-montaj 195377,
113,2 64,9 64,8
7
utilaje şi maşini,mijloace de
89005,5 226,4 29,6 27,6
transport
alte lucrări şi cheltuieli capitale 16449,1 139,2 5,5 7,6
Cea mai mare parte a investiţiilor realizate de-a lungul timpului revin lucrărilor de construcţie-
montaj, care deţin în 2014 o cotă de 64,9% din total. În evoluţie se constată creşterea
investiţiilor în utilaje, maşini şi mijloace de transport de la 12,7% (2010) la 29,6% (2014).
Totuşi, comparativ cu alte regiuni de dezvoltare această cotă e mult mai mică. Reieşind din
ritmurile de dinamică înalte înregistrate în ultimii 5 ani (cu excepţia anului 2013), pe termen
lung structura investiţiilor se poate apropia de cea naţională, în care investiţiile în utilaje,
maşini, mijloace de transport va căpăta proporţii mai notabile.
Tabelul 68. Structura investiţiilor în active materiale pe termen lung pe forme de proprietate în
ianuarie-decembrie 2014
din care, lucrări de construcţii-

Investiţii
montaj
în % faţă de în % faţă de
Realizări, ianuarie- Realizăr ianuarie-
mii. lei decembrie total i, mii. lei
decembrie total
2013 2013
Investiţii în capital fix - 300832,2 135 100 195377,7 113,2 100
total
din care:
proprietatea publică 176875,4 120,8 58,8 160961,9 117,4 82,4
proprietatea privată 108071,6 149,7 35,9 33883,2 95,4 17,3
proprietatea mixtă -
întreprinderile mixte 15885,2 3,8 ori 5,3 532,6 7,5 ori 0,3
din care:
proprietatea străină 59,3 0,7 0,1 - - -
Figura 63. Structura investițiilor pe forme de proprietate în raion și pe țară, %
168
Analiza structurii investiţionale pe forme de proprietate a arătat că întreprinderile publice au
valorificat 176875,4 mii. lei investiţii, sau 58,8% din total investiţii realizate în 2014. Agenţilor
economici şi persoanelor fizice ai sectorului privat le-au revenit 35,9% din volumul total de
investiţii. Întreprinderilor mixte şi celor cu proprietate străină le revin 5,4% din investiţiile
utilizate în total raion.
În 2014 cresc cotele investiţiilor în proprietatea privată (+3,5 p.p.) şi în întreprinderile mixte
(+3,4 p.p.).
În lista celor 15 întreprinderi cu capital străin, care activează în raion în 2014, şapte au
principalul gen de activitate în sectorul industrie şi agricultură, 4 activează în sectorul
comerţ, 4 prestează alte servicii. Întreprinderile din prima categorie asigură locuri de muncă
pentru 543 angajaţi sau 84% din totalul angajaţilor în companiile cu capital străin. În cadrul
acestui bloc de companii active în domeniul agro-industrial, primele 3 cele mai importante
companii sunt IM Chateau Vartely - companie mare (251 angajaţi, volumul producţiei
fabricate în 2014 fiind de peste 61 mil.lei), SRL ICS Northside Textile (178 angajaţi, volumul
producţiei fabricate în 2014 fiind de peste 13 mil.lei) şi IM International Tobacco SRL (41
angajaţi, VPF în 2014 fiind de peste 9,5 mil lei). În domeniul comerţului, principalul agent
economic este întreprinderea mixtă SRL MIACRO (comerţ cu ridicata a legumelor, 28
angajaţi). În sectorul altor servicii cel mai mare agent cu capital străin (după numărul de
angajaţi) este SRL FROGGY HEART (30 angajaţi, activitate de producţie a filmelor
cinematografice).
Tabelul 69. Structura investiţiilor în active materiale pe termen lung pe surse de finanţare
ianuarie-decembrie 2014
Ponderea în
în % faţă de: ianuarie-
Realizări, ianuarie- decembrie 2012
mii. lei decembrie total în % faţă de :
2013
Investiţii în active materiale pe
300832,3 135,0 100 100
termen lung – total
din care finanţate din contul:
65674,6 3,4 ori 21,8 13,6
bugetului de stat
bugetelor unităţilor administrativ -
31614,1 162,4 10,5 13,9
teritoriale
mijloacelor proprii ale agenţilor
100517,9 2,0 ori 33,4 34,7
economici
mijloacelor investitorilor străini 41427,1 2,4 ori 13,7 11,9
Credite şi împrumuturi interne 21894,1 79,8 7,3 19,6
Credite şi împrumuturi externe 20411,9 100,0 6,8 -
altor surse 19292,6 2,2 ori 6,5 6,3
169
În 2014, sursele principale de finanţare ale activităţii investiţionale rămân a fi mijloacele
proprii ale agenţilor economici (circa 33,4% din totalul de investiţii). Cota investiţiilor străine
constituie 13,7% din volumul total de investiţii utilizate. Finanţele publice au contribuit la
realizarea investiţiilor în 2014 în mărime de 32,3% din volumul total de investiţii în capital fix
sau cu 4,8 puncte procentuale mai mult decît în anul 2013.
Tabelul 70. Structura investiţiilor în active materiale pe termen lung pe tipuri de mijloace fixe
ianuarie-decembrie 2014 Ponderea în ianuarie-

decembrie 2013
Realizări, în % faţă de:
mii. lei ianuarie- total
decembrie 2013
Investiţii în active materiale pe
300832,3 135,0 100 100
termen lung – total
clădiri de locuit 2277,0 79,0 0,8 1,9
clădiri(exclusiv de locuit) şi edificii 99899,0 78,9 33,2 35,7
utilaje şi maşini, mijloace de
89005,5 2,2 ori 29.6 27,6
transport
Altele 109650,8 2,0 ori 36,4 34,8
Figura 64. Structura investițiilor pe mijloace fixe pe regiuni În structura investiţiilor pe tipuri
2013, %
de mijloace fixe o parte
100% importantă a fost orientată spre
23 22 27 26 25 Altele investiţiile de procurare a
80% 33 36
4 4 1 clădirilor (exclusiv de locuit) şi
13 6 1 1
60% 25 24
Cladiri de locuit edificiilor ce constituie 33,2% din
22 26
39 52 33 volumul total de investiţii. De 2,2
40%
Cladiri (exceptind de ori s-au mărit investiţiile pentru
49 locuit) si edificii
20% 43 42 46 maşini şi utilaje, mijloace de
27 23 30 Utilaje, masini si
0% mijloace de transport transport, fiind în creştere cu 2,0
2012 2013 2014 puncte procentuale faţă de anul
Tara Nord Centru Sud Orhei 2013. Comparativ cu alte regiuni
de dezvoltare r. Orhei deţine cote
mai mari ale investiţiilor în clădiri şi edificii şi, respectiv, mai puţin în utilaje şi maşini. Ultimele
constituie mijloace fixe active în procesele de producţie, implicate direct în crearea valorii
adăugate brute. În consecinţă, creşterea cotei investiţiilor în aceste active ar spori
capacităţile productive ale raionului.
170
Lucrări de construcție-montaj
Figura 65. Valoarea lucrărilor de construcție- După cum s-a menţionat şi anterior, lucrările
montaj și ponderea în total investiții în r. Orhei de construcţie şi montaj constituie grosul
350,0 328,3
investiţiilor în raionul Orhei, cu o pondere de
300,0
250,0
peste 70% în total. Similar evoluţiei investiţiilor
200,0 158 166,4 totale în ultimii 7 ani de analiză, investiţiile în
150,0 117 105,4 107,3 acest element tehnologic scad puternic cu
86
100,0
74% în 2009, şi, deşi se relansează ulterior şi
50,0
53,4 79,8 59,7 76,1 60,1 56,3 71,3 evoluează ascendent, cifra investiţiilor în 2013
0,0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 nu atinge decît 50% din nivelul anului pre criză
Ponderea în totalul investițiilor, % Valoarea nominală, mln. lei
2008. Figura 66. Topul regional după volumul

lucrărilor de construcție montaj în 2013,
Analiza comparativă teritorială a lucrărilor de mln. lei
construcţie-montaj indică o poziţionare 200
avantajoasă a r. Orhei faţă de multe alte
raioane din Regiunea de Dezvoltare Centru. 150
Astfel, în 2013 r. Orhei înregistrează un volum

100
de 166,4 mil.lei investiţii în acest segment,
ocupând locul doi la nivelul regiunii, fiind 50
devansat doar de Ialoveni.

0
Criuleni
Orhei
Nisporeni
Ialoveni
Telenesti
Rezina
Hincesti
Ungheni
Straseni
Dubasari
Soldanesti
Anenii Noi
Calarasi
Valoarea lucrărilor în antrepriză
În 2013 volumul lucrărilor de construcţii

realizate în antrepriză în r. Orhei a cifrat 99,7 milioane lei, cifră ce a poziţionat raionul pe
locul doi în Regiunea de Dezvoltare Centru după valoarea nominală a acestui indicator. Ca
şi în cazul volumului total de investiţii, dar şi a volumului de construcţii montaj, după volumul
lucrărilor realizate în antrepriză r. Orhei este devansat de către r. Ialoveni, unde s-au realizat
cu 71,4% mai multe lucrări de construcţii în antrepriză în 2013. Evoluţia indicatorului
analizat în ultimii 3 ani arată că r. Orhei a atins performanţe în dinamică, întrucît de pe
poziţia 4 pe care o ocupa în 2011 (depăşit de raioanele Ialoveni, Anenii Noi, Criuleni şi
Călăraşi) a ajuns în 2013 să ocupe poziţia secundă în cadrul RDC.
Analiza SWOT
- Cel mai mare număr de agenţi economici - Reducerea numărului de angajaţi în dinamică
activi în regiune în ultimul deceniu (1168 în
2014), ceea ce situează raionul pe locul doi - Lipsa unui incubator de afaceri, a unui parc
după densitatea întreprinderilor în regiune industrial
- Rata de creştere a companiilor în ultimii - Existenţa unei singure şcoli profesionale în

şase ani (+5,8%) depăşeşte acelaşi raion, ceea ce nu asigură necesarul de forţă
indicator la nivel naţional (+4,0%) de muncă calificată pentru necesităţile
mediului de afaceri, în special a
171
- Activism antreprenorial în creştere (de la mecanizatorilor
21% în 2009 la 26% în 2014)
- Nivelul productivităţii muncii în industrie (198
- Tendinţă constantă de diversificare a mii lei/ang.) sub nivelul indicatorului similar la
activităţilor economice practicate în raion (în nivel naţional (331 mii lei/ang.)
ultimii 5 ani se dezvoltă activităţile de
financiare (2,5 ori), tranzacţii imobiliare (2,1 - Profil agrar al industriei, cu ponderi înalte a
ori) industriilor bazate pe materii prime agricole
(industria alimentară şi de tutun dețin 68%
- Sector real dezvoltat (cu 24% entităţi în din VV total pe industrie)
Orhei faţă de 16% naţional şi 45% angajaţi,
- Ponderea mare a produselor agricole de
faţă de 31% naţional)
valoare adăugată joasă (agriculturii îi revin
- Al doilea raion din RDC cu cel mai mare 5% din VV pe raion) – problemă
număr de companii mari (21 companii faţă caracteristică întregului sistem economic
de 28 în Ialoveni) naţional (la nivel de ţară cota e de 3,7%)
- Acces redus la puncte de realizare a
- Rata de incidenţă a profitului e mai mare
produselor industriale (de exemplu, există o
(51%) ca nivelul naţional (40%)
piaţă limitată pentru produsele de extracţie)
- Raionul deţine cel mai mare număr de - Disponibilitate limitată a forţei de muncă,
deţinători de suprafeţe protejate (sere, cauzată de lipsa tinerilor, precum şi de
solarii, tuneluri) pe ţară, fiind pe locul patru indisponibilitatea altor locuitori de a se angaja
după suprafaţa protejată. în calitate de zilieri, motivul invocat fiind frica
de a nu rata ajutorul social oferit de stat
- Prezenţa investitorilor străini în domeniile
forte ale industriei (IM Chateau Vartely SRL - Lipsa unui lanţ valoric consolidat, în particular
în vinificaţie, IM International Tobacco SRL în agricultură, unde lipsesc centrele de
în fabricarea produselor de tutun, ICS colectare, sortare,asamblare, etc. a
Northside Textile SRL în industria textilă, IM producţiei agricole.
Cofeal SRL, IM B.C. East European Hinges
- Capacităţi antreprenoriale şi iniţiativă de
SRL în fabricarea produselor de metal)
iniţiere a afacerii reduse în rândul populaţiei
- Experienţa antreprenorilor în activităţile cu
- Lipsa încrederii în proiectele de
regim lohn
finanţare/investiţionale naţionale
- Fabricarea produselor industriale cu valori
adăugate, orientate spre export (produse - Lipsa colaborării şi transferului inovaţional
textile, maşini şi echipamente) între mediul ştiinţific, mediul de afaceri şi
sistemul de învățămînt.
- Raionul deţine locuri de frunte (naţional
şi/sau regional) la producerea mai multor - Mijloace extrem de reduse ale APL-ului în a
categorii principale de mărfuri agro- consilia şi susţine mediul de afaceri
industriale (unicul producător din regiune de
caşcaval şi brânză grasă; cel mai mare - Proceduri birocratice migăloase în obţinerea
producător de brânzeturi proaspete din autorizaţiilor de funcţionare
regiune; locul întîi pe ţară la recolta de
- Neimplicarea sindicatelor şi patronatelor în
tutun; locul întîi pe ţară la obţinerea pietrelor
rezolvarea problemelor ce apar în interiorul
calcaroase şi pietrelor pentru cioplit,
mediului de afaceri
alabastru)
- Costurile de producţie înalte, mai ales în
- Companii cu capital străin cu activitate de
agricultură. Lipsa factorilor de producţie locali
durată în raion
de calitate, majoritatea covîrşitoare a
- Ritmuri constant pozitive de creştere a acestora sunt de import (seminţe,
172
investiţiilor în ultimii ani îngrăşăminte, utilaj, etc.)
- Promovare activă a mediului de afaceri la - Lipsa asociaţiilor profesionale
evenimente, concursuri, expoziţii
- Acces extrem de limitat la finanţare,
- Infrastructură de suport diversă determinat de dobânzi înalte, condiţii aspre
impuse de instituţiile bancare.
- Poziţie fizico-geografică atractivă (48 km
pînă la Mun. Chişinău)
- Lipsa în cadrul administraţiei publice raionale
a unui serviciul de atragere a investiţiilor
- Lipsa unui ghid, profil investiţional al raionului
ce ar servi în calitate de ofertă investiţională
pentru potenţialii investitori
- Lipsa planului urbanistic al raionului Orhei
- Lipsa iniţiativei de atragere a investiţiilor din
cauza lipsei aptitudinilor necesare
- Comportament de consum conservatist,
indisponibilitatea consumatorului din raion de
a testa şi diversifica gama de produse
procurate
- Insuficienţa şi calitatea proastă a comunicării
cu ADR, APP şi alte instituţii publice cu
atribuţii aferente mediului investiţional
OPORTUNITĂŢI AMENINȚĂRI
- Crearea unui incubator de afaceri în spaţiile

gestionate de consiliul raional
- Valorificarea resurselor naturale disponibile,
- Reducerea numărului populaţiei, ce
în special a zăcămintelor si resurselor
determină reducerea numărului de angajaţi
acvatice. Raionul Orhei dispune de cea mai
densă reţea de râuri în regiune, Parcul - Venit disponibil al populaţiei locale limitat
Național Orhei, etc.
- Posibilitatea organizării de festivaluri pe - Atitudinea descurajantă a statului în calitatea
domenii industriale/produse de nişă(ex: sa de partener al mediului de afaceri
Festivalul Sucului,Strugurelui, Mărului, etc.);
- Cadru regulator instabil şi impredictibil,
- Investiţii străine în creştere legislaţie nestimulatoare, lipsa procedurilor
concrete de implementare a legislaţiei
- Dezvoltarea parteneriatului public-privat
- Prelungirea în timp a crizei macroeconomice
- Potenţial de dezvoltare a industriei bazate
determinată de criza în sistemul bancar, dar
pe utilizarea tehnologiilor moderne
şi a rezolvării litigiilor comerciale cu Federaţia
- Dezvoltarea infrastructurii drumurilor Rusă
- Armonizarea standardelor naţionale la cele
- Imparţialitatea instituţiilor publice în procesul
europene prin implementarea oportunităţilor
acordării subvenţiilor
oferite de Acordul de Asociere cu Uniunea
Europeană
- Accesarea fondurilor naţionale şi
173
internaţionale de finanţare (ex. COSME,
ENPARD, etc.)
- Implementarea Strategiei actuale.
174
Orhei, 2016-2020
1.8. MEDIUL
175
1.8.1. Mediul
1.8.1.1. Cadrul legislativ-normativ în domeniul mediului
Dezvoltarea cadrului legislativ/normativ a început odată cu adoptarea Legii nr.1515-XII din

16 iunie 1993 privind la protecţia mediului înconjurător. În prezent, domeniul protecţiei
mediului este reglementat de circa 30 de acte legislative şi un set de acte normative,
elaborate în baza legii-cadru menţionate.
1.8.1.2. Cadrul instituţional în domeniul mediului
Sistemul instituţional de mediu include autoritatea centrală pentru protecţia mediului,

agenţiile de implementare în unele domenii, inspectoratele, serviciile, întreprinderile de stat,
instituţiile ştiinţifice. Ministerul Mediului are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor
constituţionale ale Guvernului prin elaborarea, promovarea şi implementarea politicii statului
în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale, managementului
deşeurilor, folosirii şi protecţiei subsolului, hidroamelioraţiei, gospodăririi resurselor de apă,
alimentării cu apă şi canalizare, reglementării activităţilor nucleare şi radiologice, controlului
ecologic de stat, hidrometeorologiei şi monitoringului calităţii mediului.
Actualmente, procesul de monitorizare a calităţii mediului înconjurător este fragmentat, cu

multe instituţii implicate şi cu un schimb de informaţii limitat între acestea. Astfel,
monitoringul calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, a aerului, a solului, a biodiversităţii şi a
radioactivităţii este asigurat de o serie de instituţii din subordinea Ministerului Mediului:
Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, Agenţia
„Apele Moldovei”, Inspectoratul Ecologic de Stat ş.a. Ministerul Sănătăţii are, de asemenea,
unele responsabilităţi, stabilite în conformitate cu legislaţia sanitară, privind monitorizarea
calităţii factorilor de mediu, în special ai celor ce ţin de sănătatea umană: calitatea apei
potabile, a apelor de suprafaţă, a aerului în zonele urbane
176
Totodată, în raion sunt amplasate 153 izvoare, dintre care 5 cu o capacitate mai mare de 10-
40 l/sec (izvoarele Jeloboc, Cogîlnic, Izvoare, Şercani, Tabăra), dintre care 3 sunt utilizate
prin captare ca prize de apă potabilă de înaltă calitate pentru alimentarea centralizată a
localităţilor (izvorul Jeloboc - pentru or. Orhei, satele Pohorniceni, Piatra, cu extindere în
perspectivă spre s. Seliște, Lucaşeuca, Step-Soci şi Budăi).
Izvorul “Izvoare” - pentru satele Izvoare şi Pohrebeni, Vatici - pentru s. Vatici, urmând a fi
racordate şi alte izvoare din satele Puţintei, Selişte, Tabăra, Şercani, Cucuruzeni etc.
1.8.1.3. Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a raionului cuprinde 8 râuri cu o lungime totală de 310 km, inclusiv
râurile: Nistru - 28 km, Răut - 55 km, Cogîlnic - 18 km; Cula – 20 km; Vatici – 15 km;
Drăghinici – 22 km; Ivanos – 13 km şi alt, cît şi 154 lacuri cu o suprafaţă totală de 959,97
ha.
În teritoriul raionului e amplasată o parte din bazinul de acumulare Dubăsari pe segmentul

comunelor Vîşcăuţi şi Jora de Mijloc.
1.8.1.4. Zăcămintele naturale
Pe teritoriul raionului Orhei sunt înregistrate 5 cariere industriale (piatră şi nisip) şi 4 mine
pentru extragerea blocurilor de calcar, dintre care activează 5 cariere şi 3 mine. Toate
carierele şi minele activează în baza licenţelor de extragere a zăcămintelor minerale valabile
pînă în anii 2017-2019.
Suprafaţa totală a terenurilor repartizate pentru exploatarea mineralelor şi executarea

lucrărilor de recultivare a carierelor utilizate, constitute 205,2 hectare. Pe teritoriul raionului
sunt înregistrate 11 întreprinderi miniere, dintre care una nu funcţionează (conform raportului
Inspectoratului ecologic raional). Dintre întreprinderile rămase, cea mai mare suprafaţă de
44 hectare o deţine SRL "Cariera Ivanos".
1.8.1.5. Starea fondului ariilor protejate de stat
Pe teritoriul raionului Orhei sunt 14 arii naturale de stat:
1. Recif malul r Răut / monument geologic şi paleontologic;

2. Vâşcăuţi /rezervaţie natural silvică;
3. Izvor din s Jeloboc / monument hidrologic;
4. Defileu din Orhei / monument geologic şi paleontologic;
5. Reciful Mâgla / monument geologic şi paleontologic;
6. Izvor din s. Izvoare / monument hidrologic;
7. Cobâleni / Rezervaţie naturală silvică s. Vîşcăuţi;
8. Izvorul din Cucuruzeni / monument hidrologic ;
9. Trebujeni / Sector de rezervaţie de Stat ale configuraţiilor geografice naturale;
10. Stejar pedunculat;
13. Pohrebeni / Rezervaţie peisagistică ;
14. Trebujeni / Rezervaţie peisagistică.
177
Analiza SWOT
- Existenţa minelor şi carierelor de extragere a

zăcămintelor minerale
- Toate carierele dispun de proiecte de

extragere a zăcămintelor minerale şi proiecte
recultivare a carierelor, autorizaţii de emisii a
substanţelor noxe în atmosferă - Procesul de monitorizare a calității
mediului ambiant este fragmentat
- Existenţa Parcului naţional Orhei pe teritoriul
raionului - Lipsa pașapoartelor monumentelor naturii
- Existenţa programelor şi planurilor de acţiuni - Nivel redus de cunoștință în rîndul

complexe raionale şi locale în domeniul populației privind problemele de mediu
protecţia mediului
- Existenţa în raion a 17 cariere locale cu

rezerve de resurse minerale utile larg
răspândite, posibile de a fi folosite pentru
necesităţile locale
- Lipsa resurselor financiare pentru

adoptarea politicilor naționale în domeniul
- Colaborarea în cadrul diverselor acorduri
mediului
bilaterale
- Eficiență managerială redusă la nivel
- Existența surselor de finanțare pentru
național privind eradicarea problemelor de
implementarea proiectelor de mediu
mediu ambiant
- Utilizarea irațională a resurselor naturale;
• Dotarea Inspecţiilor Ecologice cu laboratoare expres, performante pentru

investigaţiile de emisii ale principalilor poluanţi în aerul atmosferic: CO, SO2, NO2,
s/solide, hidrocarburi ş.a.
• Elaborarea paşapoartelor monumentelor naturii;
• Reînnoirea inscripţiilor ariilor naturale, inclusiv a arborilor seculari;
• De marcat şi de instalat bornele de hotar la Ariile natural protejate şi la Monumentele
naturii;
• De finalizat delimitările în natură a ariilor naturale protejate
178
1.8.2. Salubrizarea publică
1.8.2.1. Cadrul legal şi instituţional de reglementare a managementului deşeurilor
Cadrul legislativ a sectorului este susţinut de următoarele legi:

• Legea Republicii Moldova nr. 438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea
regională;
• Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24.10.2002;
• Legea nr. 435 din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă;
• Legea nr. 1347 din 09.10.1997 privind deşeurile menajere şi de producţie;
• Legea nr. 851 din 29 mai 1996 privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului
asupra mediului înconjurător;
• Strategia de Gestionare a Deşeurilor, aprobată prin HG nr. 248 din 10.04 2013;
Cadrul instituțional în domeniu este compus din mai multe instituţii responsabile de sector,
printre care:
• Ministerul Mediului este autoritatea competentă, abilitată cu responsabilităţi în

elaborarea, promovarea şi implementarea politicii de stat în domeniul gestionării
deşeurilor;
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor este responsabil de elaborarea
politicii de dezvoltare regională, coordonează şi monitorizează, în cooperare cu
consiliile regionale pentru dezvoltare, procesul de elaborare a strategiilor şi
programelor regionale de dezvoltare;
• Ministerul Sănătăţii asigură supravegherea sanitaro-epidemiologică a formării,
transportării, depozitării, prelucrării, neutralizării, utilizării, înhumării şi distrugerii
deşeurilor, coordonează deciziile privind afectarea terenurilor pentru depozitarea şi
neutralizarea deşeurilor periculoase, coordonează, sub aspectul respectării cerinţelor
sanitaro-epidemiologice, documentaţia de proiect pentru construcţia sau
reconstrucţia întreprinderilor şi altor obiective generatoare de deşeuri;
179
• ADR este responsabilă de implementarea SDR şi POR, care conţin priorităţi şi
măsuri (SDR), programe şi proiecte (POR) în domeniul ce ţine de managementul
deşeurilor;
• APL-urile sunt responsabile de organizarea, conducerea, administrarea, gestionarea,
monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală,
coordonarea activităţii acestora. Gestiunea serviciilor publice de gospodărie
comunală poate fi asigurată direct de către APL-uri sau prin intermediul
parteneriatelor publice-private.
1.8.2.2. Serviciile de salubrizare
Întreprinderile municipale de salubrizare sunt responsabile de asigurarea tehnologiei de

compactare şi depozitare a deşeurilor, de asigurarea stării ecologice a depozitelor conform
prevederilor privind exploatarea acestor obiecte, însă atare situație nu este realizată din
lipsa de resurse financiare şi echipament.
Conform datelor Programului Regional Sectorial de Management al Deşeurilor Solide pentru

Regiunea de Dezvoltare Centru, au fost identificate circa 23 de servicii de salubrizare, dintre
care 12 – în mediul urban şi 11 – în mediul rural, ceea ce constituie o acoperire cu servicii
de salubrizare a mediului urban de 100%, iar a mediului rural – cu circa 2,3%. Aceste
întreprinderi de prestare a serviciilor au funcţii de colectare, transportare şi eliminare a
deşeurilor la un depozit local, într-un mod organizat. Întreprinderile date activează în bază
de contract cu generatorii individuali de deşeuri. Actualmente serviciile de salubrizare există
în or. Orhei şi s. Peresecina. În raionul Orhei, activează întreprinderea municipală ÎM SCL
Orhei, creată în 2009 în baza deciziei Consiliului municipal Orhei. Întreprinderea prestează
servicii publice prin intermediul următoarelor secţii:
• Secţia Amenajarea oraşului (Deservirea drumurilor, Deservirea sistemului de

iluminare stradală şi semafoare, Deservirea zonelor verzi, Măturarea căilor publice,
Deservirea cimitirelor).
• Secţia Salubrizare şi parcul auto.
• Secţia Deservirea fondului de locuinţe.
• Secţia Deservirea ascensoarelor.
Activităţile serviciului public de salubrizare sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 71. Activităţile ÎM SCL Orhei
Activităţile serviciului public de salubrizare DA NU

măturatul,spălatul,stropirea şi întreţinerea căilor publice
curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în stare de

funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ
dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea; se face o dată în an
precolectarea, colectarea, şi transportul deşeurilor raionale cu excepţia celor

toxice, periculoase sau cu regim special;
180
sortarea deşeurilor Parţial
depozitarea controlată a deşeurilor raionale
organizarea, prelucrarea, neutralizarea şi valorificarea materială şi

energetică a deşeurilor vechi, inclusiv producerea de compozit
colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase

provenite de la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici inclusiv a
deşeurilor electrice şi electrocasnice
preselectarea, organizarea reciclării deşeurilor şi valorificarea lor
colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din

gospodăriile populaţiei; Deşeurile animaliere sunt colectate în gropi speciale,
sau bunchere, platforme închise.
Se atestă faptul că activităţile de valorificare a deşeurilor, precum şi reciclarea acestora

lipsesc, în special din cauza echipamentului vechi de care dispune întreprinderea.
Referitor la gradul de acoperire a serviciului de salubrizare, situaţia din raionul Orhei nu

diferă cu nimic faţă de cea a regiunii Centru precum şi media pe ţară. În RDC, acoperire cu
servicii de salubrizare a mediului urban este de 100%, iar a mediului rural – cu circa 2,3%.
Spre deosebire de regiunea Centru, situaţia din raionul Orhei este următoarea: 95% din
mediul urban are acoperire cu serviciu de salubrizare, iar în mediul rural doar 3 sate vecine
are acoperire, şi acelea parțial (Pelivan – 100%, Mitoc – 52%, Bolohani – 61%).
1.8.2.3. Infrastructura de gestionare a deşeurilor
Actualmente, în raionul Orhei există 45 depozite de deşeuri, 44 în mediul rural şi unul în

oraş. Anual, sunt depozitate 16674 tone de deşeuri. Cu toate acestea, infrastructura de
gestionare a deşeurilor este slab dezvoltată, avînd o capacitate redusă de sortare, tratare şi
reciclare a deşeurilor. Sortarea deşeurilor are loc doar pentru PET-uri.
Potrivit informaţiei prezentate în Programul Regional Sectorial de Management al Deşeurilor

Solide pentru Regiunea de Dezvoltare Centru, o mare parte dintre depozitele existente nu
corespund cerinţelor, fiind amenajate şi amplasate cu încălcări ale normativelor în vigoare.
Circa 90% dintre depozite necesită activităţi de compactare a deşeurilor. Cu suportul FEN,
dar şi a FNDR, raionul a beneficiat de susţinere financiară pentru consolidarea capacităţii de
salubrizare a deşeurilor şi extinderea infrastructurii de colectare şi depozitare a deşeurilor.
Analiza SWOT
- Gunoiştea oraşului Orhei este supra

- Existenţa unei practici de colectare selectivă a
încărcată şi necesită reamplasare;
deşeurilor, sistemul selectiv fiind organizat în
or. Orhei, se organizează în com Vatici, Step-
- Existenţa deşeurilor toxice de la industria
Soci, Bolohani, Mitoc, Pelivan;
vinicolă, de 362,7 tone;
181
- Existenţa pe teritoriul raionului unei - Lipsa unei gunoiști autorizate în raion;
întreprinderi de prelucrare a PET-urilor.
- Educarea insuficientă a cetățenilor privind
gestionarea deșeurilor;
- Existenţa gunoiştilor neautorizate pe

teritoriul raionului Orhei.
- Existența strategiei naționale de gestionare a - Dificultăţi de natură organizatorică,

deșeurilor; politică şi financiară, determinate de
procesul de regionalizare;
- Suportul financiar şi asistenţa tehnică
acordată Republicii prin intermediul - Costuri ridicate pentru conformarea cu
donatorilor internaţionali. standardele europene privind schimbul
de tehnologii pentru gestionarea
- Existenţa Fondului Ecologic Naţional.
deşeurilor
- Existenţa unui sistem funcţional capabil să
asigure implementarea unui număr suficient
- Capacitatea limitată de absorbţie a
fondurilor europene cauzate de procesul
de programe/proiecte.
complex de pregătire şi gestionare a
- Existența strategiilor sectoriale în domeniul proiectelor, precum şi a co-finanţării
managementului deșeurilor costisitoare.
• Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor în raion;
• Asocierea Autorităţilor administraţiei publice locale în scopul gestionării deşeurilor pe

întreaga zonă de management al deşeurilor conform noilor abordări ale dezvoltării
sectorului la nivel de regiune. Crearea centrului intercomunitar de management al
deşeurilor solide, care include o unitate de recuperare a materialelor reciclabile, o
staţie de producere a compostului şi un depozit de deşeuri modern. Acesta din urmă
va reprezenta un depozit de tranziţie pentru deşeurile colectate în zona de deservire,
fiind stabilit în concordanţă cu planul regional de management al deşeurilor. După
perioada de tranziţie, depozitul în cauză va fi înlocuit de depozitul regional de
deşeuri, care urmează să deservească patru raioane: Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti
şi Orhei. Locul de amplasare a depozitului regional de deşeuri încă nu a fost
determinat;6
6
Studiu de fezabilitate privind crearea Centrului Intercomunitar de Management al Deșeurilor Solide în r.
Șoldănești
182
• Construcţia unui depozit unic şi crearea infrastructurii ce ţine de zona de
management al deşeurilor;7
• îmbunătăţirea calităţii serviciilor de salubrizare în raionul Orhei;
• Acoperirea populaţiei cu servicii de colectare a deşeurilor atît în mediul urban cît şi

mediul rural;
• Crearea şi dotarea staţiilor de transfer şi sortare a deşeurilor în funcţie de

standardele tehnice necesare;
• Dotarea cu echipament de sortare, presare şi balotare a deşeurilor reciclabile

selectate de la rampele de gunoi;
• Dotarea cu echipament a serviciului public de salubrizare, precum urmează: Utilaj

pentru depozitarea şi colectarea deşeurilor; Utilaj şi instalaţii de tratare şi procesare a
deşeurilor; Instalaţii de eliminare a deşeurilor;
• Efectuarea investiţiilor necesare în sistemul de colectare, sistemul de transfer şi

transportare, sortare şi procesare;
• Construirea unei platforme de compostare pentru tratarea deşeurilor animaliere şi

agricole;
• Identificarea şi lichidarea gunoiştilor neautorizate prin înlocuirea acestora cu spaţii

verzi;
• Elaborarea şi implementarea mecanismelor economice financiare (stabilirea taxelor

de colectare şi eliminare a deşeurilor);
• Educarea populaţiei (inclusiv elevilor) privind sortarea deşeurilor şi protecţia mediului

ambiant;
• Elaborarea programelor de sensibilizare a publicului privind „obligaţia de asumare a

responsabilităţii extinse a producătorului” şi principiul „poluatorul plăteşte”;
• Consolidarea capacităţilor instituţionale ale fiecărei primării în domeniul gestionării

deşeurilor;
7
La sfârşitul anului 2013 a fost finalizat „Programul regional de management al deşeurilor pentru Regiunea de
Dezvoltare Centru”, care stabilește o zonă comună de gestionare a deşeurilor pentru raioanele Rezina,
Şoldăneşti, Orhei şi Teleneşti. Pentru cele 4 raioane urmează să se construiască un depozit regional de deşeuri.
Locul acestuia nu a fost selectat încă, în prezent purtându-se discuţii asupra a 2 locuri (s. Parcani, r. Şoldăneşti
şi s. Mitoc, r. Orhei).
183
• Crearea sistemului de colectare, prelucrare şi analiză a datelor privind gestionarea
deşeurilor la nivelul regiunii
184
Orhei, 2016-2020
1.9. TURISMUL
185
1.9.1. Potenţialul turistic al raionului Orhei
1.9.1.1. Situaţia existentă
Raionul Orhei dispune de un potenţial turistic important, care este destul de valorificat
comparativ cu alte raioane ale Republicii Moldova, cea ce nu înseamnă că nu există
potenţial de dezvoltare.
În raion activează treisprezece unităţi economice cu profil hotelier. Cu o capacitate totală de

496 de camere şi 2015 locuri pat, conform situaţiei din anul 2013. La acest capitol raionul
Orhei este cel mai dotat dintre raioanele Republicii Moldova.
Hotelurile şi pensiunile turistice sunt amplasate preponderent în or. Orhei cum ar fi hotelul
„Codru”, Wine Culture and Leisure Resort "CHATEAU VARTELY" şi hotelul „Rokas”, sau
în jurul punctului de atracţie turistică Orheiul Vechi cum ar fi hotelul „Hanul Orheiului Vechi"
şi pensiunile turistice „Casa de sub Stâncă”, „Vila Verde”,„Drumeţia",„Casa din Luncă” şi
„Vila Roz” din satul s. Trebujeni, precum şi pensiunile turistice „Butuceni”, „La Popas", „La
Nuci” şi „Popas La Stamati" din satul Butuceni.
În afară de aceşti agenţi economici mai sunt

disponibile un şir de case private din satele
Trebujeni şi Butuceni, care, în timpul
festivalurilor ce se organizează la Orheiul Vechi,
pot oferi cazare, iar la necesitate, şi mâncare,
contra unei plăţi destul de rezonabile.
Turiştii pot gusta din bucate tradiţionale la toate

pensiunile turistice de pe teritoriul „Orheiului
Vechi”, precum şi numeroasele restaurante cum
ar fi „Doi Haiduci”, „Chateau Vartely”, „Codru”,
„Iarna”, „Primăvara„, „Safari„ şi altele.
186
Raionul Orhei, comparativ cu alte raioane ale Republicii Moldova, dispune de multiple
obiecte de atracţie turistică. În raionul Orhei au născut, au activat s-au pur si simplu au fost
în vizită numeroase personalităţi notorii din istoria atît a Republicii Moldova, cît şi altor state.
Astfel, în satul Bezin (în prezent Donici) s-a născut şi a trăit cunoscutul fabulist Alexandru
Donici. În satul Piatra s-a născut faimosul erou al războiului civil din Rusia – Serghei Lazo.
La fosta şcoala agricolă din satul Cucuruzeni a studiat un alt erou al războiului civil din
Rusia – Grigorie Cotovschi.
În raionul Orhei sunt amplasate şi activează mai multe biserici, mănăstiri şi complexe
monastice de o valoare istorică şi culturală deosebită. Unele dintre acestea au activat şi în
perioada sovietică. Biserica „Sf. Dumitru”, or. Orhei este una dintre ctitoriile domnitorului
Vasile Lupu, monumentul căruia este înălţat în centrul oraşului. Complexul monastic de la
Curchi a fost vizitat pe timpuri de familia imperială a ţarului rus Nicolae II. Printre cititorii
bisericii Naşterea Maicii Domnului de la Curchi se numără şi Regele Mihai I al României
Un punct special de atracţie turistică îl constituie mănăstirea rupestră din satul Butuceni
care face parte din complexul „Orheiul Vechi”.
Alte mănăstiri cu tradiţii, cum ar fi mănăstirea „Sf. Nicolaie” din s. Neculăieuca şi mănăstirea
„Adormirea Maicii Domnului” din s. Tabora, precum şi cea de la Curchi constituie, împreună
cu alte mânăstiri din zona de Codru un întreg lanţ cultural şi spiritual care merită să fie
vizitaţi atît de locuitorii Republicii Moldova cît şi de oaspeţii de peste hotare.
Orheiul de pe timpuri putea servi drept un exemplu de toleranţă religioasă, în oraş activând
concomitent cu biserica ortodoxa oficială şi bisericile altor confesii, cum erau biserica
catolică, biserica lipovenească de rit vechi, biserica armenească şi sinagoga. Sub o formă
sau alta clădirile acestor biserici sau păstrat şi în prezent, constituind o valoare culturală şi
spirituală a oraşului şi raionului Orhei.
De asemenea şi obiectivele naturale din raion prezintă o valoare deosebită şi pot fi

exploatate ca puncte de atracţie turistică pentru potenţialii vizitatori ai raionului Orhei. Printre
acestea pot fi menţionate Parcul Naţional „Orhei”, valea rîului Răut, şi altele.
1.9.1.2. Patrimoniul naţional de valoare turistică
A. Potenţialul natural
Potenţialul turistic natural al raionului Orhei este format din resursele naturale ale raionului şi
anume: zona de Codru, râul Răut cu afluenţii săi, ieşirile calcaroase de malurile abrupte ale
Răutului etc.
Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă

cca 25000 ha, sau cca. 1/5 din suprafaţa raionului.
Râurile cum ar fi Răut cu afluenţii săi Cogâlnic, Cula,
Drăghinici, Ivancea, Vatici, Ivanos, lacurile şi alte
bazine acvatice acoperă o suprafaţă de 970 ha sau
cca 0,8% din suprafaţa raionului.
Lîngă satul Jeloboc, la talpa versantului stâng al văii,

se află un puternic izvor de apă cu debitul de cca 45
187
l/s. Apa iese prin fisurile din calcarele sarmaţiene, fiind captată şi pompată prin ţevi pentru
alimentarea oraşului Orhei cu apă potabilă.
Parcul Naţional Orhei a fost constituit pe o suprafaţă de 33792 hectare incluzând 18

comune din 4 raioane - Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Criuleni. În anul 2012 a fost inaugurat
primul traseu ecoturistic, care uneşte Casa-Muzeu „Alexandru Donici” şi Mănăstirea Curchi.
Parcul Naţional Orhei beneficiază de un regim special de protejare şi conservare a speciilor
de plante şi animale sălbatice, elementelor şi formaţiunilor cu valoare ecologică, ştiinţifică,
recreaţională şi culturală deosebită, amplasate în această zonă. Nucleele principale ale
parcului sunt Rezervaţia cultural-naturală „Orheiul Vechi”, Rezervaţia peisagistică Trebujeni,
segmentul de pădure Curchi cu mănăstirea omonimă şi Rezervaţia peisagistică Ţigăneşti cu
Mănăstirea Ţigăneşti.
La marginea de vest a satului Pocşeşti, raionul Orhei se afișă un monument geologic şi

paleontologic „Amplasament de vertebrate fosile”, care se întinde pe o suprafaţă de 2 ha şi
este o arie naturală protejată de stat.
Lîngă oraşul Orhei, pe o suprafaţă de 100 ha, se întinde un alt monument geologic şi
paleontologic - „Defileul Orhei”.
Monumentul geologic şi paleontologic „Recif pe malul Răutului” este o arie naturală

protejată de stat, car se întinde pe o suprafaţă de 3 ha lîngă satul Piatra raionul Orhei, pe
malul drept al rîului Răut.
La 0,5 km nord-vest de satul Piatra raionul Orhei, pe o suprafaţă de 3 ha, se întinde

monumentul geologic şi paleontologic „Stânca Mâgla”.
Monumentul hidrologic „Izvorul Cucuruzeni” este o arie naturală protejată de stat, care se
întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, lîngă satul Cucuruzeni raionul Orhei, pe malul drept al
rîului Cogâlnic.
Monumentul hidrologic „Izvoare” se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, în satul Izvoare raionul
Orhei în curtea gospodarului Caraman V.
Monumentul hidrologic „Izvorul Jeloboc” este o arie naturală protejată de stat şi se întinde
pe o suprafaţă de 10 ha, la 1 km sud-est de satul Jeloboc raionul Orhei.
Rezervaţia silvică „Cobâleni” se întinde pe o suprafaţă de 33,5 ha, pe malul drept al rîului
Nistru mai la nord de s. Lopatna, r-nul Orhei, ocolul silvic Susleni, Cobâleni raionul Orhei. În
rezervaţie sunt prezente izvoare, stânci calcaroase şi peşteri.
Rezervaţia silvică „Vâşcăuţi” este o arie naturală protejată de stat, care se întinde pe o
suprafaţă de 24 ha, în ocolul silvic Susleni, Vâşcăuţi, raionul Orhei.
Rezervaţia peisajeră „Pohrebeni” se întinde pe o suprafaţă de 1049 ha între satele

Pohrebeni şi Voroteţ.
Rezervaţia Peisajeră „Trebujeni” este o arie naturală protejată de stat şi se întinde pe o

suprafaţă de 500 ha, raionul Orhei între satele Furceni şi Trebujeni, ocolul silvic Susleni,
Jeloboc-Furceni. Peisajul cuprinde versanţii stîncoşi ai rîului Răut şi afluenţii lui Drăghinici şi
188
Ivancea, parţial împăduriţi, precum şi multiple peşteri, grote, diverse monumente de cultură
şi locuri pitoreşti.
Teritoriul raionului este străbătut de cel mai mare afluent al Nistrului şi, totodată, cel mai
mare râu care izvorăşte şi curge integral pe teritoriul Basarabiei – râul Răut. Izvoarele rîului
se află lîngă satul Rediul Mare din raionul Donduşeni, lungimea sa fiind de 286 km.
B. Potenţialul antropic
Potenţialul antropic al raionului Orhei este constituit din mai multe edificii istorice,
religioase şi culturale şi anume:
• 2 complexe edilitare: al mănăstirii „Sf. Nicolae” din satul Neculăieuca şi

mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din satul Tabăra
• 3 mănăstiri istorice şi 2 mănăstiri rupestre
• 53 biserici istorice şi catedrala „Sf. Dumitru”
• 5 muzee
• 5 conace
• 104 situri arheologice de importanţă naţională
• 49 vetre medievale
• 35 situri arhitecturale
Casa-muzeu „A. Donici” a fost inaugurată în anul

1976, în vechiul conac al familiei Donici. În preajma
conacului se află biserica „Adormirea Maicii
Domnului”, ctitorită de tatăl scriitorului, morminte de
familie precum şi izvorul Stânca, amenajat de
familia Dimitrie şi Elena Donici. Biserica reprezintă
o copie, la scară mai mică, a unei catedrale din
Sankt Petersburg.
Conacul familiei Lazo din satul Piatra este construit în a doua jumătate a sec. XIX de Ion şi
Matilda Lazo. Sălile de expoziţie casei-muzeu cuprind obiecte casnice, mobilier, fotografii,
cărţi din sec. XIX care au aparţinut şi familiei Lazo. Nu departe de conac este o biserică
care a fost construită de Enache Lazo şi soţia sa Victoria Donici la sfârşitul sec. XVIII
începutul sec. XIX. Conacul este amplasat în mijlocul unei grădini, cu orientare spre valea
rîului Răut.
În satul Piatra, se mai află şi conacul familiei Bagdasarov ce a aparţinut unei familii de
nobili armeni despre care se spune că au venit în Basarabia din Turcia. Pe timpuri
complexul era destul de extins, fiind ocupat de acareturi, o cramă şi un lac în faţă.
Muzeul Cucuruzeni, ce se află în satul Ocniţa-Răzeşi,

al comunei Cucuruzeni cuprinde peste 6.000 de obiecte
vechi, de la unelte de grădinărit din vremurile de
odinioară şi pînă la arme, uniforme militare, icoane,
tacâmuri, stindarde, aparate de radio din anii ’50,
obiecte de mobilier şi instrumente muzicale.
Complexul muzeal „Conacul Balioz” din satul

Ivancea a fost construit în a doua jum. a sec. al XIX-
189
lea, la comanda boierului armean Carabet Balioz. Conacul include un parc cu suprafaţa de
cca. 7 ha, cu specii rare de copaci. În incinta conacului este amplasat Muzeul
Meşteşugurilor Populare cu mostre autentice din sec. XIX – XX ce ţin de: olărit, prelucrarea
lemnului, metalului, pietrei şi a pielii, ţesutul covoarelor şi a pânzelor, portul popular,
broderia şi croşetatul, împletiturile din fibre vegetale şi confecţionarea instrumentelor
populare.
Muzeul de Istorie şi Etnografie din oraşul Orhei este amplasat în casa lui Mircea
Bengulescu, fostul arhitect al oraşului. Colecţia muzeului conţine mai mult de 20 mii de
exponate, cele mai valoroase fiind colecţiile de monede şi carte veche.
Sediul Upravei Zemstvei Orhei este un monument de

istorie şi arhitectură din sec. XIX. A fost construită la
îndemnul fostului preşedinte al Zemstvei Orhei,
Alexandru Cotruţă. În acest edificiu la 25 martie 1918
deputaţii Orheiului au votat Moţiunea de Unire a
Basarabiei cu România. După 1 ianuarie 1919 în acest
sediu a fost Prefectura şi Tribunalul judeţului Orhei. În
prezent clădirea este utilizată de Liceul Teoretic „Ioan
Luca Caragiale”.
Sediul fostului Liceul de băieţi „Vasile Lupu” din Orhei este un monument de arhitectură
al sec. XX. Actualmente este sediul Colegiului pedagogic „Vasile
Lupu” din Orhei. În această instituţie și-au făcut studiile: viitorii
generali ai Armatei române Valerian Sârbu, Valeriu Dumitrescu,
Sergiu Ceachir. Leon Lupşa, căpitanul Armatei române, ofiţerul
statului major al Diviziei “Tudor Vladimirescu” Vasile Pascal,
scriitorii academicieni Ion C. Ciobanu, Dumitru Matcovschi, Leo
Botnaru, artistul poporului, academicianul Mihail Volontir ş.a.
Sediul actual al Judecătoriei Orhei este un monument de istorie

şi arhitectură din sec. XX. Este
fosta casă a doctorului şi
avocatului Mihai Coteanu,
directorul săptămânalului „Frăţia Românească” din
Orhei, care a fost o publicaţie periodică din anii 1919-
1940. După cel de-al doilea război mondial edificiul a fost
ocupat de Comitetul executiv orăşenesc Orhei de
deputaţi ai poporului. În anii 90 aici a fost transferată
Judecătoria raionului Orhei.
Monumentul istoric şi arheologic ”Orheiul

Vechi” este amplasat în aer liber, între satele
Butuceni şi Trebujeni, raionul Orhei pe o suprafaţă
de 220 ha. Monumentul are o importanţă deosebită
deoarece aici s-au păstrat urme de viaţă umană din
cele mai vechi timpuri şi pînă în evul mediu târziu.
Edificiile religioase din raionul Orhei cuprind o serie
190
întreagă de biserici şi mănăstiri precum:
Catedrala „Sfântul Dumitru" care este cel mai vechi

locaş religios din Orhei, fiind construit între anii 1632 şi
1636. Ctitorul Catedralei a fost domnitorul Moldovei
Vasile Lupu (1634-1653). Biserica are o semnificaţie
patrimonială istorică şi artistică naţională, fiind una
dintre cele mai importante construcţii ecleziastice
păstrate pînă în prezent. Imaginea catedralei este
reprezentată pe bancnota de 5 lei.
Catedrala „Sfântul Nicolae" este construită la începutul secolului XX şi

reprezintă o construcţie semnificativă şi impozantă. În timpul celui de al
doilea război mondial Catedrala Sf. Nicolae a fost parţial distrusă. După
război locaşul sfânt a fost transformat în depozit, apoi în de sală de box şi
sport, ulterior în Şcoala sportivă Orhei. După 1990 Catedrala Sf. Nicolae
este redeschisă.
Biserica romano-catolică din oraşul Orhei a fost zidită

în anul 1914 cu suportul Dnei Cezarina Dobrovolskaya
pentru comunitatea catolică din oraş, compusă în mare
parte din polonezi, lituanieni şi nemţi. În perioada
sovietică, biserica romano-catolică a fost pângărită şi
parţial distrusă, fiind transformată în sală de sport ca să
ajungă, în cele din urmă, un depozit ordinar. Datorită
voinţei părintelui Klaus Kniffki, biserica a fost retrocedată
în 2005 micii comunităţi catolice rămase în Orhei, iar în 2008 a fost redeschisă după
renovare.
Biserica „Sfântul Vasile de la Poiana Mărului” din oraşul Orhei se

situează la intersecţia străzilor Dorobanţi, Tricolorului şi M. Gorki, la
aproximativ 1 km depărtare de centrul oraşului. Aflată în apropierea
unui lac şi a unui cadru natural deosebit, biserica prin supleţea şi
originalitatea sa înfrumuseţează
această parte veche a oraşului.
Construcţia bisericii a început în
anul 2009.
Schitul Butuceni (de călugări) cu hramul - Adormirea

Maicii Domnului. Se află în satul Butuceni, la 15 km de
or. Orhei sau la 60 km de capitala Chişinău. Este
amplasat pe un promontoriu de pe malul drept, stâncos
191
şi abrupt al rîului Răut. Se pare că schitul a fost construit în sec. XV. În biserică s-au păstrat
cîteva icoane cu inscripţii din secolul al XVIII. În perioada sovietică acest complex istoric a
fost transformat în muzeu sub cerul liber destinat turiştilor. În anul 1996 schitul a fost
reînfiinţat.
Mănăstirea Curchi (de călugări) cu hramul - Naşterea

Maicii Domnului. Se află în satul Curchi raionul Orhei, la
12 km de or. Orhei sau la 55 km de capitala Chişinău. Unii
cercetători spun că mănăstirea porneşte din vremea
domniei lui Ştefan cel Mare. Documentele o datează din
vremea domnitorului Alexandru Ghica, cînd ţăranul
Iordache Curchiu întemeiază pe moşia să răzeşească un
schit de lemn cu hramul Sfântul Dumitru. În 1809 schitul
devine mănăstire. Între anii 1937-1938 se zideşte o
frumoasă biserica, cu hramul Sfântul Mare Ierarh Nicolae. În perioada sovietică bisericile
sunt transformate în cluburi şi depozite, iar mănăstirea devine spital de psihiatrie. Cimitirul
este nivelat, iar crucile distruse. În 1992 mănăstirea se redeschide. În 1995 aici se
înfiinţează un seminar teologic monahal şi începe repararea bisericilor. Printre ctitorii
bisericii Naşterea Maicii Domnului se numără şi Regele Mihai I al României. Mănăstirea este
inclusă pe listele monumentelor de arhitectura UNESCO.
Mănăstirea Tabăra (de călugăriţe) cu hramul - Adormirea

Maicii Domnului. Se află în mijlocul satului Tabăra raionul
Orhei, la 35 km de mun. Chişinău şi la 25 km de oraşul
Orhei. Unii cercetători în domeniu spun că a fost întemeiată
în anul 1784 de boierul Gheorghe Russo, alţii spun că de
vătaful Darie Carp. Iniţial a fost mănăstire de călugări, iar în
anul 1815 este transformată în mănăstire de maici. În anul
1828 se construieşte biserica de vară cu hramul Adormirea
Maicii Domnului, iar în anul 1857, a doua biserică din piatră,
cu hramul Sfânta Treime. În perioada sovietică, Biserica
Adormirea Maicii Domnului devine club, apoi depozit, iar
biserica Sfânta Treime - şcoală sătească. În 1959 maicile
sunt date afară, iar multe din casele mănăstirii sunt ocupate
de săteni. Mănăstirea se reînfiinţează în 1990. În mănăstire
se află două icoane vechi ale Maicii Domnului cu pruncul Iisus, datând din anul 1821 şi
respectiv anul 1863.
Mănăstirea Hirova (de călugăriţe) cu hramul - Sfântul Simeon Stâlpnicul. Se află în satul
Neculăieuca, raionul Orhei, la 60 km de capitala Chişinău sau la 15 km de oraşul Orhei. A
fost întemeiată ca mănăstire de călugăriţe în anul 1805 de Mitropolitul Moldovei Veniamin
Costachi. În perioada dintre cele douș războaie mondiale, mănăstirea numără peste 190 de
călugăriţe. Mănăstirea este închisă în anul 1959, iar în anul 1990 redeschisă.
Monumentul lui Vasile Lupu este amplasat în centrul oraşului Orhei. Statuia din bronz îl
reprezintă pe Vasile Lupu, în odăjdii voievodale, în mâna dreaptă ţinând o gramotă
domnească. Monumentul domnitorului Vasile Lupu a fost ridicat în centrul oraşului Orhei în
anul 1938. Este creaţia unuia dintre iluştrii sculptori români - Oscar Han (1891-1976).
192
Monumentul are o lungă şi sinuoasă istorie. Astfel, pînă a fi amplasat în locul actual el a fost
strămutat de 8 ori.
C. Patrimoniul etno-cultural
Orheiul este un raion cu o creaţie populară deosebită. Din generaţie în generaţie s-a
transmis meşteşugul sculpturii în piatră şi a împletitului din lozie.
Prin creaţia populară au fost înfrumuseţate casele, obiectele de muncă, hainele, folosind
pentru aceasta un nesfârșit izvor de motive ornamentale.
Meşterii cioplitori sunt cunoscători ai întregii game de tehnici tradiţionale de prelucrare

artistică a lemnului, mai importante fiind: cioplirea, crestarea, sculptura, incizarea,
încrustarea cu metal, pirogravarea. Străvechile motive legate de cultul soarelui: cercul,
roata, rozeta, vârtejul sau motivul şarpelui şi al dintelui de lup, transmise din cultura dacică,
sunt prezente şi astăzi în compoziţiile decorative de pe diferite obiecte de lemn.
În raionul Orhei îşi desfăşoară activitatea 82 de meşteri populari. După domeniul de

activitate, aceştia pot fi împărţiţi în: meşteri în
prelucrarea lemnului - 3 persoane, ouă
încondeiate – 3 persoane, arta culinară – 3
persoane, arta dantelei – 14 persoane, broderie
artistică – 11 persoane, confecţionarea măştilor
– 3 persoane, ţesuturi artistice – 20 persoane,
împletitul din fibre vegetale – 8 persoane,
confecţionarea instrumentelor muzicale – 3
persoane, prelucrarea artistică a pietrei – 2
persoane, şi origami - 2 persoane.
Din tot numărul de meşteri populari înregistraţi

20 sunt membri ai Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova.
• Este important de menționat meșterii specialiştii în confecţionarea instrumentelor

muzicale si anume:
• Tihon Andrei din satul Neculăieuca, specializat în confecţionarea buciumelor,
• Sînchetru Grigore din satul Trebujeni, specializat în confecţionarea naiurilor,
• Vladimir Poiată din oraşul Orhei, specializat în confecţionarea fluierelor.
Un meşteşug de mare prestigiu este ţesutul covoarelor. În fiecare sat există cîte 4 – 8 femei
care ştiu a ţese covoare. În satele Clişova Nouă şi Tabora, unde pe vremuri au existat
centre de ţesut covoare, meşteşugul este mult mai dezvoltat. Ecaterina Popescu a fost cea
care a revitalizat în s. Clişova Nouă Centrul de meşteșuguri „Arta rustică”, care în prezent,
pe lîngă ţesutul covoarelor, confecţionează costume naţionale, instruind tînăra generaţie.
Croşetare şi broderia sunt de asemenea nişte meşteşuguri răspândite în raion. În fiecare
sat sunt meşteriţe care confecţionează obiecte de interior şi piese vestimentare.
Plaiul orheian se mândrește cu oameni talentaţi, colective artistice de talie mondială care au
dus faima culturii departe de hotarele ţării. Aproape în fiecare localitate există rapsozi
populari. În raion activează mai multe colective artistice, dintre care 38 deţin titlul „model”.
193
Un colectiv de mare valoare este Ansamblul de Muzică şi Dans „Codru” al Centrului raional
de cultură „A. Suruceanu”, care în anul 2014 a împlinit 55 ani de activitate artistică.
Ansamblul de dans (copii) „Codruleţ” este la fel un model de mîndrie pentru raionul nostru.
Corul „Semănătorii” din s. Bieşti, şi „Petru Stroiu” din s. Ciocîlteni sunt promotorii artei corale
autentice.
Activităţile culturale reprezintă cea mai elocventă metodă de atragere a turiştilor. A devenit
deja o tradiţie ca în luna august, la Rezervaţia cultural – naturală „Orheiul Vechi” de a
organiza şi desfășura Festivalul „Gustar” care aduna mii de turişti din raion, republică şi de
peste hotare. În raion sunt organizate mai multe festivaluri şi concursuri precum:
• Tîrgul meşterilor populari, care întruneşte în jur de 100 meşteri din raion şi republică
• Festivalul Vinului
• Festivalul folcloric „Nistrule, pe malul tău”
• Festivalul „Frumos nunţile se leagă”
• Festivalul „Toiagul păstoriei”
• Festivalul covorului, etc.;
• Festivalul etniilor „Sub acelaşi cer”,
• Festivalul „Cireşar”, etc.
Hramurile localităţilor şi multe alte evenimente de asemenea constituie puncte de atracție

pentru turişti.
1.9.1.3. Infrastructura turistică
Infrastructura turistică a raionului Orhei este destul de dezvoltată şi cuprinde trei unităţi
hoteliere, 7 pensiuni turistice şi agro-turistice, un club de odihnă, patru tabere de odihnă
pentru copii şi 5 restaurante.
Tabelul 72. Unitățile turistice cu profil hotelier şi de alimentaţie publică din raionul Orhei
Localitatea Tipul de unitate Denumirea unității Nr. de locuri
1 or. Orhei Hotel „Codru” 66

2 or. Orhei Hotel „Rokas” 16
3 or. Orhei Hotel, Restaurant „Chateau Vartely” 32
4 or. Orhei Restaurant „Primăvara” 60
5 or. Orhei Restaurant „Codru” 150
6 or. Orhei Restaurant „Orhei” 100
7 or. Orhei Restaurant „Casa Vinului” 80
8 or. Orhei Restaurant „Safari” 144
9 or. Orhei Club de odihnă „Doi Haiduci” 28
10 s. Trebujeni Pensiune turistică „Casa din luncă” 14
11 s. Trebujeni Pensiune turistică „Vila Verde” 4
12 s. Trebujeni Pensiune turistică „Casa de sub stâncă” 3
13 s. Trebujeni Pensiune turistică „Popas la Stamati” 6
194
14 s. Trebujeni Pensiune turistică „La Nuci”
15 s. Butuceni Pensiune agro- „Butuceni”
turistică
16 s. Butuceni Pensiune turistică „La Popas” 4
17 s. Ivancea Tabără de odihnă „Mioriţa” 520
18 s. Ivancea Tabără de odihnă „Andrieş” 520
19 s. Peresecina Tabără de odihnă „Dumbrava COOP” 350
20 s. Vatici Tabără de odihnă „Speranţa” 250-300
În raionul Orhei sunt dezvoltate preponderent reţelele de transport auto. Transportului auto îi
revine cea mai mare parte a traficului de mărfuri şi persoane. Serviciile de transport auto
sunt prestate de Gara Auto Orhei şi alţi agenţi economici privaţi. Gara auto a oraşului Orhei
prestează servicii de transport la nivel:
• local, care asigură legătura între satele şi comunele raionului;

• naţional, care leagă Orhei de oraşele Chişinău, Bălţi, şi
• internațional, care face legătura cu oraşele Iaşi, Piatra Neamţ şi Bucureşti.
1.9.1.4. Capacitatea instituţională în domeniul turismului
Capacitatea instituţională se referă la cadrul instituţional descentralizat care se ocupă

nemijlocit de dezvoltarea sectorului turistic al raionului.
Actualmente, în cadrul CR Orhei nu există funcţie separată de domeniul turismului, care să

se ocupe nemijlocit de promovarea şi dezvoltarea acestui sector strategic al raionului.
Personalul existent care activează în cadrul CR nu are drept domeniu de activitate şi nu
este specializat în domeniul turismului, ceea ce nu permite o dezvoltare mai dinamică a
acestui sector.
În contextul necesităţii aplicării unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare pe plan

local în vederea eficientizării actului de administrare a resurselor turistice, nu există un oficiu
de turism, care să se ocupe nemijlocit cu aceasta. Totodată, nu există locale special
amenajate pentru comercializarea produselor ale meşterilor populari din raion.
Mai mult ca atît, nu se duce o evidenţă statistică a acestui domeniu, ceea ce nu permite
evaluarea potenţialului real al turismului din raion.
Marketingul turistic al raionului
În prezent raionul Orhei nu dispune de un cadru de planificare şi promovare a turismului. În

acest context menţionăm lipsa unei strategii de dezvoltare a turismului raional actualizată.
Unele politici de dezvoltare a activităţilor de turism din raion sunt prevăzute în Strategia de
dezvoltare a turismului „Turism – 2020” la care se lucrează si in prezent
Dacă să ne referim la modalităţile de promovare a unui brand turistic, nu există un

responsabil în acest sens, iar agenţii economici care activează în domeniu o fac de sine
195
stătător. Insuficienţa campaniilor promovare şi diseminare a informaţiei în domeniul
turismului nu permit dezvoltarea accentuată a acestui sector.
• Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al raionului Orhei;

• Lipsa unor structuri la nivel de APL raională şi locală specializate în promovarea şi
dezvoltarea turismului;
• Instituţionalizarea la nivel de APL raională şi locală a poziţiilor de specialişti în
promovarea şi dezvoltarea turismului;
• Lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de promovare a turismului
local şi cu rol integrator al tuturor actorilor interesaţi;
• Lipsa cadrelor specializate în domeniul promovării şi dezvoltării turismului;
• Lipsa unei structuri de şcolarizare şi instruire continuă în domeniul turismului;
• Investiţiile reduse în domeniul turismului;
• Valorificarea insuficientă a potenţialului turistic local;
• Diversificarea redusă a ofertelor turistice.
Analiza SWOT
- Lipsa unei strategii de dezvoltare a

turismului în raion, inclusiva a marketingului
- Existenţa unui număr variat de obiecte de turistic
destinaţie turistică
- Lipsa unui oficiu şi a unui centru de
- Existenţa unui potenţial şi tradiţii etno informare turistică
folclorice care poate fi valorificat în cadrul
diferitor trasee turistice - Diversificarea insuficientă a ofertei
meşteşugăreşti şi a oportunităţilor de
- Diversitatea florei şi faunei comercializare a acestora
- Existența Parcului Național Orhei - Personalul responsabil de sectorul turismului

din cadrul CR, nu este suficient de instruit în
acest domeniu;
- Existenţa resurselor naturale pentru - Bugetul raional pentru dezvoltarea turismului

dezvoltarea meşteşugăritului popular foarte limitat
- Posibilitatea includerii obiectivelor turistice şi - Nu există personal instruit în domeniul

a unităţilor de deservire turistică în programul acordării serviciilor turistice
traseelor turistice regionale, naţionale şi
internaţionale - Accesul limitat al localităţilor la infrastructura
tehnico edilitară
- Repararea drumurilor şi porţiunilor de drum
196
naţionale conexe cu raionul Orhei
- Susţinerea de către donatorii externi a

proiectelor de conservare a patrimoniului
turistic
- Aplicarea la programele transfrontaliere în

domeniul turismului
- Elaborarea şi implementarea strategiei de

dezvoltare a turismului
- Diversificarea instrumentelor de informare şi

promovare turistică
• Implicarea agenţilor economici în dezvoltarea serviciilor de turism, reclama şi

promovarea acestora;
• Identificarea patrimoniului cultural din raion şi promovarea acestuia prin intermediul
pliantelor, CD-urilor, hărţilor turistice şi altor materiale publicitare;
• Restaurarea şi amenajarea obiectelor istorice cu potenţial turistic;
• Elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare a turismului în raionul Orhei;
• Dezvoltarea sectorului cultural al raionului Orhei;
• Organizarea şi desfăşurarea concursurilor, festivalurilor şi altor manifestări social-
culturale locale, regionale, naţionale şi internaţionale;
• Deschiderea centrelor de meşteşugărit în spaţiul rural;
• Identificarea oportunităţilor unor investiţii publice directe pentru restaurarea şi
ameliorarea punctelor de atracție turistică cu grad ridicat de importanţă;
• Diversificarea ofertelor turistice cu noi posibilităţi de agrement şi refacere;
• Elaborarea şi diseminarea hărţilor turistice şi a ghidurilor turistice raionale;
• Extinderea cooperării în domeniul turismului cu alte raioane ale Republicii şi
înfrăţirea acestora în ramura de turism;Organizarea şcolilor de vară, iarnă, precum şi
a seminarelor de instruire în domeniul promovării şi dezvoltării turismului;
• Organizarea în cadrul şi cu suportul întreprinderilor specializate în turism a unei
conferinţe ştiinţifico-practice naţionale sau internaţionale în domeniul promovării şi
dezvoltării turismului;
• Crearea unei reţele de gospodării ţărăneşti, ce ar fi încadrate în itinerarele turismului
rural, pentru a crea elementele necesare de infrastructură turistică în spaţiul rural al
raionului.
197
Orhei, 2016-2020
1.10.CULTURĂ, TINERET ŞI SPORT
198
1.10.1. Domeniul cultural
1.10.1.1. Evaluarea mediului cultural
Infrastructura culturii din Raionul Orhei este promovată de următoarele tipuri de instituţii: 62
biblioteci, 6 muzee,dintre care 2 sub conducerea APL (Muzeul de istorie și etnografie din or.
Orhei şi Casa-muzeu „Alexandru Donici„ din satul Donici), 2 ale Ministerul Culturii (Ivancea,
Butuceni), 2 particulare (Cucuruzeni,Vatici), 2 şcoli de învățămînt artistic, 61 case şi cămine
de cultură. Toate instituţiile culturale sunt în subordinea Secţiei Cultură - serviciu de stat
descentralizat, care se supune metodologic Ministerului Culturii al Republicii Moldova, iar
administrativ - Consiliului Raional Orhei (APL de nivelul I şi II). Politicile de dezvoltare a
activităţilor de cultură din raion sunt prevăzute în Planul de activitate al secţiei cultura pe
anul 2015.
Tabelul 73. Instituţii culturale ale raionului Orhei
Nr. Denumirea Numărul
1. Case şi cămine de cultură 61

2. Biblioteci, dintre care: 62
2.1. Biblioteci pentru copii 1
3. Muzee 6
4. Şcoli de învățămînt artistic 2
5. Formaţii cu titlu model 34
6. Formaţii fără titlu model 98
7. Monumente, dintre care: 318
199
7.1. arheologice 142
Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei
Programele de dezvoltare culturală în teritoriu includ organizarea de manifestări culturale şi

participarea formaţiilor artistice din diverse localităţi la concursurile şi festivalurile raionale şi
naţionale. Din aceste puncte de vedere, un aport considerabil îl aduc Serviciul Asistenţă de
specialitate şi primăriile din raion. Prin urmare, sunt încheiate parteneriate între instituţiile
culturale locale „Internetul – prietenul familiei tale”—PBR „A. Donici”, „Arta mijloc de educaţie
şi perfecţiune a lumii” – PBR „A. Donici”, „Spre viitor cu IT”—s. Fedoreuca.
1.10.1.2. Case de cultură
În raion activează 61 de case şi cămine de cultură dintre care 31 cămine de cultură şi 30

case de cultură. Starea căminelor de cultură în general, necesită reparaţii, astfel 27
case/cămine de cultura sunt în stare satisfăcătoare, 26 case/cămine de cultura au nevoie de
reparaţie iar una este în stare avariată. Casele şi căminele de cultură îşi organizează
activitatea în baza Regulamentului propriu de activitate, elaborat şi aprobat în corespundere
cu prevederile Regulamentului-tip, precum şi de actele legislative şi normative în vigoare,
aflată în gestiunea APL-I şi II. Astfel, constatăm creşterea ponderii cheltuielilor pentru
domeniul cultură, artă şi sport cu 50% în anul 2014 faţă de anul 2013 (s-au cheltuit 27739,1
lei în anul 2014), prezenţa fondurilor face posibilă desfăşurarea unor evenimente de
amploare şi motivează personalul instituţiilor de cultură.
Tabelul 74. Starea tehnică a instituţiilor de cultură ale raionului Orhei în anul 2014
Mediu Starea tehnică a clădirilor Numărul

de
Nr. Satisfăcătoare Avariate Necesită angajaţi
reparaţii
Cămine de cultură 31 13 - 12 73
Şcoli de învățămînt artistic 2 - - 2 31
Case de cultură 30 14 1 14 112
Sursa: în baza datelor oferite de Consiliul Raional Orhei şi BNS
În perioada 2008-2010 numărul total de locuri în sălile de spectacol în raion este în

scădere(din cauza reamplasării a două cămine de cultură). Pentru anul 2013, capacitatea
caselor culturale conform datelor BNS este de 14,8 mii de spectatori, ceea ce reprezintă
4,41% din numărul total pe republică şi 11,6% din zona Centru. În medie, la 1000 revin 118
de locuri, medie mai mare decît pe ţară (94 locuri) în anul 2013.
200
Figura 67. Evoluţia numărului de locuri în sălile de spectacole în raionul Orhei, mii
Sursa: elaborat în baza datelor preluate de la BNS
Prin urmare, din punctul de vedere al genului de activitate al formaţiilor de creaţie artistică,
peste 46% dintre ele sunt formaţii folclorice, peste 16,2% sunt ansambluri vocale şi 9% sunt
coruri. Procentele cele mai mici sunt înregistrate în cazul ansamblurilor de muzică şi dans,
formaţii de dansuri folclorice, etc.
Tabelul 75. Formaţii de creaţie artistică în funcţie de genul de activitate, 2014
Originea etnică preponderentă Nr. total Nr. membri

Formaţii folclorice: 71 912
Ansambluri vocale 29 319
Formaţii de dans popular 8 143
Orchestre de muzică populară 3 42
Teatre dramatice 6 81
Formaţii de dansuri folclorice 4 38
Fanfare 6 109
Ansamblu de muzică şi dans 2 60
Cor 6 177
Ansamblu de instrumentişti-fluierişti 5 44
Ansambluri vocal-instrumentale 4 29
Centru de meșteșuguri artă rustică 1 15
TOTAL 145 1969
În anul 2014, s-au efectuat reparaţii capitale în casele şi căminele de cultură în valoare
totală de 11959,6 mii lei, cu contribuţia APL nivel I şi II şi cu suportul financiar al Bugetului
de Stat, în următoarele localităţi: Step-Soci - 879,0 mii. lei, Bulăieşti –160 mii lei, Chiperceni–
800 mii lei, Ciocîlteni–624 mii lei, Cucuruzeni de Sus –120 mii lei, Dîşcova –125 mii lei,
Furceni –511, mii lei, Hîjdieni –319 mii lei, Hulboaca –550 mii lei, Jora de Mijloc –400 mii lei,
Susleni –1450 mii lei. Cu toate acestea starea tehnică a edificiilor de cultură rămâne dificilă
201
şi la un nivel scăzut, 6 instituţii necesită reparaţie curentă şi 27 de instituţii - reparaţie
capitală.
Totuşi în anul 2014 s-au realizat reparaţii curente în instituţiile culturale din raion în sumă de
508,41 mii lei, în următoarele localităţi: Berezlogi, Bolohani, Ciocîlteni, Isacova, Lucaşeuca,
Mana, Selişte, etc. Respectiv în anul 2014, au fost prestate servicii cu plată prin realizarea
diverselor acţiuni culturale (discoteci, nunţi) în următoarele localităţi: Piatra-4 mii lei,
Cucuruzeni – 5,5 mii lei, Ivancea – 1,5 mii lei, Zahoreni – 1,5 mii lei, etc. În raion nu au fost
încălzite în perioada rece a anului 2014 - 29 case şi cămine de cultură din localităţile: Bieşti,
Bolohani,Brăviceni, Voroteţ, Crihana, Sirota, Cucuruzenii de Sus, Hulboaca, Isacova,
Furceni, Jora de Mijloc, Tîrzieni, Mîrzaci, Morozeni, Breanova, Pelivan, Piatra, Şercani,
Podgoreni, Puţintei, Vîprova, Step-Soci, Teleşeu, Vatici, Zahoreni,Zorile, Inculeţ, dintre care
2 cămine de cultură nu au edificiu: Vîşcăuţi, Curchi. Se încălzesc parţial 32 de instituţii
culturale.
1.10.1.3. Personalul antrenat în domeniul culturii
Una din problemele importante ce creează impedimente în dezvoltarea domeniului culturii

este lipsa specialiştilor calificaţi şi remunerarea scăzută acestora (1350 lei, salariul mediu).
Astfel, în domeniul culturii activează 132 de specialişti dintre care: 40 bărbaţi şi 72 femei. În
domeniul cultural sunt 40 de angajaţi cu studii superioare, 45 cu medii de specialitate, 43 de
specialişti cu studii generale şi cu vechime în muncă pînă la 3 ani 24 de persoane.
Respectiv, o mare parte din specialişti au emigrat din domeniul artelor interpretative spre
alte domenii de activitate mai bine plătite sau în alte ţări. Specialiştii formaţiunilor artistice de
amatori participă activ la cursurile de instruire în cadrul programelor, seminarelor şi
laboratoarelor de creaţie organizate de Centru Naţional de Conservare şi Promovare a
Patrimoniului Cultural Imaterial. În anul 2014, au fost organizate seminare republicane la
care au participat regizorii teatrelor de amatori, formaţii folclorice. În conformitate cu
programul de instruire şi formare a cadrelor Secţia Cultură organizează sistematic seminare
raionale practice în baza caselor şi căminelor de cultură cu experienţă bogată de activitate
(s. Zahoreni, Peresecina, Isacova, Cucuruzeni, Şercani, CRC „A. Suruceanu”).
Personalităţii notorii în domeniul culturii din Orhei si care au dus sau duc faima raionului
sunt: Alexandru Donici-fabulist,Tudose Roman-poet, Paul Goma-prozator, Vasile Harea -
filolog, Mihail Garaz - scriitor, Tamara Ciobanu - interpretă de operă şi muzică populară,
Veronica Garştea - dirijor, Iurie Sadovnic - interpret de muzica uşoară, Lilia Amarfi - artistă
de operetă, Vladimir Curbet – maestru de balet, Silvia Grigore - interpretă de muzică uşoară,
Valentina Izbeşciuc - actriţă, Andrei Mudrea - pictor, Dorel Ţărnă - regizor, Liviu Ştirbu -
compozitor,Veronica Mihai - interpretă de muzică populară.
1.10.1.4. Activităţi culturale
Pe parcursul întregului an de activitate, Secţia Cultură organizează şi desfăşoară pentru

populaţia raionului Orhei o gamă largă de manifestări culturale, artistice, festivaluri şi
concursuri, expoziţii de artă plastică. Pe parcursul anului 2014 de activitate s-au efectuat
peste 1400 manifestări culturale, cu o frecvenţă de 244,2 mii spectatori. Pe parcursul anilor
se organizează o serie de acţiunii artistice culturale, organizate de către instituţiile de
cultură din raionul Orhei, concursurile raionale:
• Duminica la noi în sat (sate jubiliare);
202
• La izvoarele veşniciei;
• La poale de codru des;
• Toiagul păstoriei;
• Frumos nunţile se leagă;
• Nistrule pe malul tău;
• Flori dalbe la fereastră,etc.
Cele mai importante evenimente culturale – artistice organizate în raionul Orhei, sunt:
• „Tîrgul meșterilor populari” – care întrunește în jur de 100 meșteri din raion și
republică;
• „Festivalul Vinului” – cu expoziții tradiționale;
• Festivalul folcloric „Nistrule, pe malul tău” – tradiții și obiceiuri de vară, de muncă;
• Festivalul „Frumos nunțile se leagă” – obiceiuri și tradiții de nuntă;
• „Toiagul păstoriei” – datini păstorești;
• Festivalul covorului „Frumos covor Basarabean”, etc.
Cel mai importante formaţiuni artistice de amatori participante în cadrul Festivalurilor,

concursurilor raionale şi republicane, sunt:
• Ansamblul de Dans „Codruleţ”, CRC „A. Suruceanu”;

• Festivalul Internaţional consacrat copiilor, or. Bergama, Turcia (aprilie);
• Ansamblul vocal „Tinereţe”, s. Hîjdieni;
• Festivalul republican (ediţia I-a”) „Parada florilor”, or. Cimişlia (luna mai);
• Ansamblul folcloric „Comorile plaiului”, s. Bieşti;
• Festivalul – concurs Naţional „La Nistru, la mărgioară”, s. Şerpeni, r-nul Anenii Noi
(luna iunie);
• Ansamblul folcloric “Susleni”, s. Susleni;
• Festivalul – concurs regional de folclor „Satul meu, floare de dor”, com Grătieşti
(iunie);
• Fanfara populară, s. Selişte;
• Festivalul republican de Muzică şi Dans popular „La umbra stejarului”, s. Cobîlea, r-
nul Şoldăneşti (iulie);
• Ansamblul folcloric, s. Bolohani;
• Festivalul Internaţional de folclor „Vetre strămoşeşti”,s. Lalova, r-nul Rezina (iulie);
• Ansamblul de Dans „Codru”;
• Festivalul Internaţional de folclor „Plaiurile mioriţei”, Focşani, România; (iulie);
• Orchestra de Muzică Populară, or. Orhei;
• Festivalul de Muzică şi Dans „Hora mare”, or. Rezina (iulie);
• Festivalul „Etno balcanica”, „La vatra”, r-nul Străşeni (august);
• Ansamblul de Dans „Codru”;
• Parada Portului Popular, mun. Chişinău (august);
• Ansamblul de bărbaţi, s. Chiperceni;
• Festivalul cîntecului şi dansului „De la lume adunate” – s. Climăuţii de Jos, r-nul
Şoldăneşti (septembrie);
203
• Festivalul gastronomic „Bostaniada”, s. Lozova, r-nul Străşeni (septembrie);
• Festivalul Internaţional „Diboloecanto”, or. Sirmione, Italia (septembrie);
• Ansamblul de dans popular „Codruleţ”;
• Festivalul poamei, or. Ancara, Turcia (septembrie);
• Ansamblul folcloric „Răzeşii”, s. Isacova;
• Festivalul republican de tradiţii şi obiceiuri populare „La cişmele pe-nserat”, s.
Grozeşti, r-nul Nisporeni (octombrie).
Prezentări despre activitatea Caselor şi Căminelor de Cultură, a formaţiilor artistice de

amatori au fost desfăşurate prin intermediul proiectului “Practică şi experienţă”. Un alt
proiect organizat de Colaboratorii Secţiei şi cadrele din raion a fost “Să învăţăm un
cântec” – desfăşurat în cadrul seminarelor şi întrunirilor de lucru.
În pofida tuturor greutăţilor şi neajunsurilor (edificii neîncălzite, salarii mici, fluctuaţia

cadrelor, lipsa inventarului, datorită entuziasmului angajaţilor din domeniu a fost posibilă
desfăşurarea în localităţile raionului frumoase manifestări culturale, serate tematice:
• Sărbătoarea Agricultorului „Imn pâinii şi plugarului” desfăşurată în satele Brăviceni,

Mălăieşti, Cucuruzeni;
• „La Moldova toamnele” – s. Şercani;
• „A ruginit frunza din vii” – s. Berezlogi;
• „Femeia – trandafirul vieţii” – s. Susleni;
• „Doi într-un fotoliu” – s. Voroteţ;
• „Dragostea uneşte inimi” – s. Lucaşeuca etc.
În cadrul raionului se organizează acţiuni artistice publice de către secţia cultură şi APL,
pentru participarea meşterilor populari (croşetă, ţesuturi tradiţionale, lucrări artistice din lemn
etc). Astfel, în raion îşi desfăşoară activitatea 82 de meşteri populari. După domeniul de
activitate, aceştia se împart în:
• 18 – prelucrarea lemnului;
• 8 – ţesături de interior;
• 6 – broderie artistică;
• 16 – ţesutul covoarelor;
• 6 – împletituri din fibre vegetale;
• 13 – arta dantelei;
• 15 – alte meşteşuguri.
În anul 2014, meşterii din raionul Orhei au participat la diverse evenimente culturale de
nivel raional şi republican:
• Festivalul artelor născute din tradiţii „Ia Mania”, s. Holercani, r-nul Criuleni (iunie);
• Expoziţia – concurs Naţional a meşterilor cioplitori în lemn, or. Bălţi (mai);
• Festivalul iei, mun. Chişinău (iunie);
• Festivalul Naţional de folclor „Nicolaie Glib”, ediţia I-a, s. Pepeni, r-nul Sîngerei;
204
• Festivalul Republican de Muzică şi Dans Popular „La umbra stejarului”, s. Cobîlea, r-
nul Şoldăneşti (iulie);
• Festivalul – concurs de folclor „La Nistrul la mărgioară”, s. Şerpeni, r-nul Anenii Noi;
• Tîrgul olarilor, s. Hogineşti, r-nul Călăraşi (iunie);
• Tîrgul Naţional „Tezaur”, mun. Chişinău (octombrie);
• Expoziţie de artizanat de Hramul or. Chişinău;
• Expoziţie de artizanat organizată cu ocazia aniversării a 80 de ani de la fondarea
CNCPPCI, mun. Chişinău (noiembrie).
În scopul studierii, valorificării şi promovării artei meşteşugăreşti, în raion continuă să se

desfăşoare activităţile proiectului „Meşteri Populari de Prestigiu”. Mai multe politici de
dezvoltare şi acţiunile concrete sunt axate în Plan de activitate al secţiei cultura pe anul
2015 şi Raportul Secţiei Cultură pe anul 20148.
Cetățenii raionului Orhei se implică activ în viața culturală prin manifestarea liberei creații,
participarea la concursuri, festivaluri pentru artiștii amatori, expunerea lucrărilor artistice în
cadrul expozițiilor de artă, meșteșuguri populare, prin manifestări de agrement, la fel și prin
implicarea în procesul creării și renovării sectorului turistic. În acest context, un potențial
investitor ar putea fi cointeresat să-și plaseze banii în domeniul extinderii pe piață a
produselor meșteșugărești, în susținerea creării zonelor turistice și de agrement în spațiul
raionului, în promovarea tinerelor talente,în dezvoltarea industriilor culturale-concerte,
expoziții, Festivaluri.
1.10.1.5. Biblioteci publice
Cultura raionului Orhei este promovată, de asemenea, prin intermediul reţelei de biblioteci
publice ce cuprinde în structura sa 61 de biblioteci (55 biblioteci în mediul rural), dintre care
36 sunt dotate cu calculatoare, ce pun la dispoziţia utilizatorilor sute de mii de volume şi
antrenează publicul cititor în diverse activităţi culturale. În anul 2014 reţeaua de biblioteci din
raionul Orhei a avut un număr de 28.3 mii de utilizatori, cu o frecvenţă de 2,7.
Tabelul 76. Starea tehnică a bibliotecilor din raionului Orhei în anul 2014
Mediu Starea tehnică a clădirilor Numărul

de
Nr. Satisfăcătoare Avariate Necesită cititori
reparaţii
Biblioteci publice 61 60 - 2 28,3
Biblioteca pentru Copii 1 - - - 2,7
Din numărul total pe ţară, 4,5% din biblioteci publice sunt în raionul Orhei, cu un număr de
28,3 mii cititori. Fondul de carte este de 531,5 mii exemplare în anul 2013, în descreştere cu
0,4% faţă de anul 2010. Respectiv, analizând evoluţia fondului de carte, constatăm o
descreştere a numărului de cărţi şi reviste în perioada anilor 2007-2013 (acesta a scăzut cu
8
Detalii pe: http://or.md/file/sc.html
205
4%), ceea ce denotă că completarea fondului de carte a bibliotecilor raionului este în
descreştere.
Figura 68. Evoluţia fondului de carte în raionul Orhei
Sursa: elaborat în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică
* 2014- 528,3----165,7 (BPR +5 filiale)
Numărul cărţilor şi revistelor în medie la 100 locuitori este de 424 în dinamică acest indicator
este în descreştere, la fel ca şi la nivelul ţării (475), în anul 2013, ceea ce înseamnă o
degradare a situaţiei şi învechirea fondului de carte. Atare scădere se datorează casărilor
publicaţiilor în grafie chirilică şi a celor deteriorate.
Numărul utilizatorilor activi în medie la 10000 locuitori este de 2280,70 în dinamică acest
indicator este constant, la fel ca şi la nivelul ţării (2324,88). Rata de înnoire a fondului de
carte în perioada anului în curs a constituit în anul 2013 – 0,3%.
Tabelul 77. Evoluţia vizitelor în bibliotecile din raionului Orhei
Numărul de utilizatori
Ani Numărul de vizite, mii Documente consultate activi la 10000
locuitori
2009 306,50 502,80 1755,00
2010 300,50 507,10 1898,00
2011 314,70 504,40 2122,00
2012 389,30 627,60 2078,00
2013 311,60 477,70 2280,70
2014 354,0 533,3 2378,1
Sursa: în baza datelor preluate de la BNS
În 2014, completarea colecţiilor s-a efectuat prin achiziţii şi donaţii. Suma achiziţiilor
constituie 4056 de ex. în sumă de 217,8 lei în anul 2013, iar în anul 2014 s-a efectuat
achiziţie de carte în sumă de 1712 lei – 2271 de exemplare. În anul 2013 bibliotecile din
raion au beneficiat de donaţia de carte în sumă de 95,4 lei – 8806 ex., iar în anul 2014
bibliotecile au primit donaţii în sumă de 191,9 lei – 3481 de ex.
206
Tabelul 78. Dotările reţelei de biblioteci din raionul Orhei, în anul 2014
Dotări Nr. biblioteci

Calculatoare 150 36
Calculatoare conectate la internet 130 30
Imprimante 37 31
Scannere 34 29
Reţea electrică 62 62
Încălzire cu gaz natural 5 5
Încălzire cu reşouri electrice 53 53
Încălzire cu sobe 4 4
Cît priveşte dotarea bibliotecilor din raion conform Programului Novateca sunt incluse 25
biblioteci, inclusiv CRF, organizat la BPR ”A. Donici”. Bibliotecile publice din 19 localităţi au
fost dotate în total cu 61 calculatoare, imprimante, camere WEB în valoare totală de 778,6
mii lei, iar primăriile au asigurat conexiunea Internet, reparaţii curente, mobilier,
securitatea echipamentului conform cerinţelor Memorandum-ului cu Novateca. BPR
„A.Donici” este una dintre cele mai dotate biblioteci publice din Republica Moldova, fiind
dotată cu 35 calculatoare noi, inclusiv 2 servere, toate conectate la cea mai operativă
reţea internet (Star Net, Orhei), din Europa, din care utilizatorii bibliotecii au acces la 22 de
calculatoare, inclusiv 2 OPAC-uri, 10 calculatoare pentru personal. Cele 5 filiale
orăşeneşti sunt dotate cu 12 calculatoare, dintre care 12 sunt conectate la internet, dispun
de imprimante. În anul 2015 au fost dotate 15 biblioteci din raion, iar în anul 2016, urmează
a fi dotate 20 de biblioteci conform Programului Novateca.
Personalul antrenat în biblioteci
La biblioteci lucrează 80 de bibliotecari dintre care 45% au studii în domeniu). Structura pe

vîrstă este următoarea: intervalul 25 - 35 ani-11; 36 - 45 ani –12, 46 - 55 ani – 30, 56 – 66
ani –19. În raionul Orhei nivelul salariilor pentru un tînăr specialist este de 1400 de lei, acest
fapt este o problemă în atragerea tinerilor specialişti. Specialiştii din domeniul bibliotecii,
participă continuu la cursuri de instruire profesională organizate în raion şi republică.
Activităţile bibliotecilor
Reţeaua de biblioteci din raionul Orhei manifestă o serie de activităţi prin mai multe acţiuni
culturale. Tradiţional se organizează „Zilele bibliotecii”, „Lecturile verii” cu genericul „Cartea
nu are vacanţă”, Festivalul Republican al Cărţii şi Lecturii etc. Prin urmare, de Ziua
Independenţei şi Limba Noastră cea Română, BPR „A. Donici”, în anul 2014, al şaptelea an,
organizează în colaborare cu Secţia Cultură – Salonul Concurs de creaţie literară a tinerilor
condeieri. În colaborare cu bibliotecarii bibliotecilor publice din reţea - concursul raional ”La
izvoarele înţelepciunii” precum și cu Direcţia de Învățămînt şi Educaţie, Orhei.
În colaborare cu Consiliul Raional, organele de drept din localitate şi Asociaţia „Acces-info”

din Republica Moldova, tradiţional organizează „Zilele dreptului de a şti” sub genericul
”Cunoaşte-ţi drepturile”, „Şi tu ai drepturi”, „Ai dreptul să ştii”. Respectiv, în cadrul Zilei
Mondiale a Poeziei B.P.R. "A. Donici" s-a organizat Concursul Raional al declamatorilor cu
207
genericul „Aprinde-ţi flacăra poeziei”.În parteneriat cu gimnaziile, liceele din raion BPR”A.
Donici” a organizat Concursul raional „Gala cititorilor - 2014”, ediţia a 6-a pentru utilizatorii
cl. 5-8, în ajunul sărbătorii de Crăciun. Bibliotecile care acordă servicii pentru copii au
organizat concursul de desene din „Opera lui Ion Creangă", „Sărbătorile de Paşti". B.P.R.
„A. Donici” a găzduit Conferinţa Zonală cu genericul „Probleme şi tendinţe actuale în
activitatea bibliotecilor publice”.
Tabelul 79. Modul de activitate a bibliotecilor din raionul Orhei, în anul 2014
Activități Nr.
Seminarii informative 7
Recitaluri de poezii 120
Serate literare 124
Mese rotunde 80
Victorine literare 41
Matinee literare 93
Prezentări şi lansări de carte 38
Ziua uşilor deschise 64
Buletine informative 2
Respectiv, sunt organizate activităţi culturale de genul: întâlniri cu personalităţi, scriitori,

precum și lansări de carte, matinee, mese rotunde, serate literare, conferinţe şi concursuri.
În bibliotecile din raion se acordă servicii de utilizare a resurselor informaţionale prin: ore de
cultură informaţională, imprimarea informaţiei selectate, accesarea Internetului, ş.a.
În urma analizei efectuate au fost evidenţiate următoarele probleme ce creează

impedimente în dezvoltarea domeniului cultural. Aici pot fi menţionate cele mai importante:
• Lipsa specialiştilor calificaţi din domeniul culturii, biblioteconomiei;

• Remunerarea muncii la un nivel scăzut cît şi lipsa condiţiilor de muncă decente,
generează fluctuația de cadre cît şi a angajaţilor din domeniu;
• Lipsa conlucrării dintre agenţii economici şi APL în promovarea produsului autohton
cultural;
• Oamenii de creaţie nu beneficiază de scutiri fiscale cît şi de un sistem de asistenţă
socială.
• Marea majoritate a edificiilor culturale în raion necesită reparaţii curente;
• Lipsa unui fond național, necesar pentru întreținerea obiectelor din patrimoniul
cultural;
• Instituţiile bibliotecare şi muzeele nu dispun de mijloace financiare pentru dotarea cu
sisteme de încălzire şi echipament necesar.
208
Analiza SWOT
- Existenţa unui patrimoniu cultural bogat (62

biblioteci, 6 muzee, 2 şcoli de învățămînt
artistic, 61 case şi cămine de cultură)
- Organizarea a peste 1400 de manifestări

culturale cu o frecvenţă de 244,2 mii spectatori
în anul 2014
- Existenţa formaţii de creaţie artistice în raionul - Insuficienta resurselor umane (132 de

Orhei (în anul 2014 s-au înregistrat în total 145 specialiști activează în anul 2014),
de formaţii) materiale şi financiare în domeniu (1350
de lei salariu mediu)
- Existenţa tradiţiilor populare (curăţitul
fântânelor şi izvoarelor, etc.) - Lipsa fondurilor locale pentru dezvoltarea
sectorului cultural (starea avansată de
- Anual se organizează evenimente culturale degradare a unei mari părţi din casele şi
importante ca: Tîrgul Meşterilor populari, căminele culturale)
Festivalul Naţional al Vinului, Festivalul
„Toiagul păstoriei”, Festivalul covorului - 28 de instituţii culturale din 63 necesită
„Frumos covor Basarabean”, Festivalul ”Drag reparaţii (26 cămine şi case de cultură, 2
mi-e cântecele şi neamul” şcoli de învățămînt artistic)
- Evoluţia pozitivă a fondului de carte (în anul - În anul 2014 nu au fost încălzite 29 de
2013 s-a înregistrat 531,5 mii exemplare, în case şi cămine de cultură şi 32 de instituţii
creştere cu 1,3% faţă de anul 2011) culturale au fost încălzite parţial
- Reparaţii capitale în casele şi căminele - Lipsa proiectelor culturale iniţiate

culturale în valoare de 11959,6 mii lei în anul
2014 - Insuficiența mecanismelor şi a
managementului de promovare a
- Reparaţii curente în instituţiile culturale din potenţialului uman şi a articolelor produse
raion - 508,41 mii lei în anul 2014 de meşterii populari
- Existenţa potenţialului uman în domeniul - Activitatea asociaților culturale

culturii – factor esenţial de dezvoltare a neexistente în raion
sectorului cultural şi de producere a brandului
regional (82 de meşteri populari, 71 de formaţii - Lipsa unor magazine/ puncte de
folclorice cu 912 de membrii, etc.) valorificare a produselor meşteşugăreşti
şi de artizanat.
- Prezenţa a 20 de meşteri populari din raionul
Orhei - membri ai Uniunii Meşterilor Populari
din Republica Moldova
- Existenţa BPR„A.Donici” din Orhei, una dintre

cele mai dotate Biblioteci Publice din
Republica Moldova
- Existența Centrului Cultural – A. Suruceanu,
209
din Orhei.
- Acces la fonduri externe şi granturi
- Stimularea creaţiei populare şi revigorarea

- Vîrsta înaintată a cadrelor instituţiilor
meşteşugurilor tradiţionale
culturale, în mediul rural al raionului
- atragerea tinerilor în domeniul cultural
- Înrăutăţirea situaţiei sociale a populaţiei
- programe de susţinere (alocări din bugetul de
- Interes scăzut din partea autorităților
stat)
publice locale pentru dezvoltarea
instituțiilor de cultură
- Informatizarea bibliotecilor şi a serviciilor
oferite de acestea
- Lipsa tinerilor specialiști
- Organizarea unor seminare de instruire a
- Migrarea persoanelor talentate (artişti,
specialiştilor din domeniul cultural pentru
meşteri, etc.)spre alte raioane sau peste
promovarea şi păstrarea culturii naţionale
hotarele ţării.
9
- Demararea Programului Național Novateca -
25 de biblioteci dotate.
Pentru redresarea situaţiei în domeniul culturii, recomandăm următoarele:
• Atragerea şi menţinerea tinerilor specialişti în cîmpul muncii;

• Intensificarea schimbului intercultural între raionul Orhei şi localităţi similare din
Republica Moldova şi alte ţări;
• Crearea unui fond de arhivă şi scoaterea în anonimat a patrimoniului cultural
(cântec, dans, obicei, tradiţie);
• Perfecţionarea şi instruirea continuă a cadrelor;
• Îmbunătăţirea fondului de carte al bibliotecilor, în special a celor din mediul rural;
• Crearea unor posibilităţi reale şi sensibilizarea populaţiei, în special a tinerilor,
privind importanţa manifestărilor culturale pentru îmbogăţirea potenţialului
individual şi ridicarea nivelului cultural;
• Crearea unor spaţii pentru expoziţii, prezentări de cărţi şi alte evenimente culturale
în localităţile rurale din raion;
• Refacerea unor centre de practicare a meşteşugurilor artistice printr-un program
de identificare a micilor meseriaşi şi îndrumarea acestora spre a înfiinţa micro -
firme şi asociaţii familiale;
• Educarea cititorului, promovarea interesului faţă de carte prin organizarea de
lecturi cu public în şcoli, biblioteci şi muzee;
9
Detalii pe: http://www.novateca.md/ro/about-novateca/program-overview
210
• Asigurarea transparenţei deciziilor luate de APL, discuţii publice ale proiectelor
culturale;
• Susţinerea tinerilor specialişti de la instituţiile de cultură din sectorul rural prin
acordarea indemnizaţiilor pentru spaţii locative şi servicii comunale.
211
1.10.2. Domeniul tineret
1.10.2.1. Necesitățile tinerilor din raionul Orhei.
Printre principalele instituţii din raion responsabile de viaţa socială a tinerilor este Centrul de
Tineret Orhei.
Parteneriatele comunitare sunt o politică promovată de centru, astfel s-a reușit să activeze în
parteneriat cu: liceele şi colegiile din raion, CSPT, ADR-Centru, Consiliile Americane, AO
Adolescentul, SAP, Biroul de probațiune, Filantropia Creștină, Primăria Orhei, Euroclub
Chişinău, CNTM, Centrul Media Chişinău, JEF Moldova, ş.a.
Baza analizei necesităţilor tinerilor din raionul Orhei o constituie raportul ”Nevoile, aspiraţiile
şi dificultăţile cu care se confruntă tinerii din Republica Moldova”. Printre principalele
probleme şi necesităţi ale tinerilor sunt:
• Precedent al unui dialog limitat dintre tinerii raionului şi administraţia publică locală.
• Implicarea modestă a tinerilor în diverse activităţi culturale, cauzat de insuficienţa

unor asemenea activităţi. Frecvenţa de participare a tinerilor la activităţi, precum
expoziţii şcolare, excursii, competiţii sportive, festivaluri este una redusă, o dată la
jumătate de an sau o dată la un an.
• Încadrarea tinerilor în cîmpul muncii. Percepţia relativ înaltă despre lipsa condiţiilor şi
oportunităţilor de angajare a tinerilor în cîmpul muncii vorbeşte despre existenţa unui
cadru limitat de angajare a tinerilor şi de atragerea acestora în raion. Totodată,
problema menţionată este corelată cu un nivel relativ jos al competenţelor şi
capacităţilor profesionale a tinerilor din raionul Orhei. Printre principalele probleme pe
piaţa muncii, în percepţia tinerilor, sunt: salariile insuficiente, condiţiile de muncă
nefavorabile, lipsa locurilor de muncă, discriminarea pe criterii de vulnerabilitate,
lipsa de informare privind locurile de muncă. La fel, lipsa condiţiilor şi facilităţilor de
atragere a tinerelor familii de a munci în raionul Orhei, practic lipsesc.
212
În raionul Orhei se atestă o incluziune și implicare relativ joasă a tinerilor la viața socială. Pe
de o parte această stare este cauzată de existența limitată a mecanismelor instituționale
care să faciliteze acest proces, inclusiv interesul redus al agenților economici de a implica
personalul tînăr, iar pe de altă parte, motivația scăzută a tinerilor de a participa la viața
socială și economică în raionul Orhei. Relația de cauzalitate între problema incluziunii
tinerilor și cauzele acesteia este prezentată în diagrama de mai jos:
angajare a tinerilor
Actualmente, instituția responsabilă de implementarea anumitor politici de tineret din raion,

este Centrul de Tineret Orhei. Centrul este creat din 2013, iar funcționalitatea corectă a
acestuia ar contribui la ameliorarea situației tinerilor din raion. Cu toate acestea, nu pot fi
neglijate rezultatele atinse pînă la moment de Centru. Centrul este axat pe trei servicii
prioritare, care urmăresc să contribuie la remedierea problemelor ce vizează tineretul:
• Participarea tinerilor în procesul decizional;

• Serviciu de formare şi informare - Educație nonformală: discuţii asupra diverselor
tematice, conlucrări cu ONG locale ca: ADR Centru, Felometria, Adolescentul,
SPCE), Club de femei, care discută diverse teme despre familie;
• Serviciu media pentru tineret.
Deși, Centrul activează pe axele menționate, nu există nici o viziune instituțională de

dezvoltare a acestuia și nici o direcție clară spre care segment tinerii din raion ar trebui
ghidați.
O necesitate stringentă, care ar pune bazele și ar înviora sectorul este, întîi de toate,
elaborarea unei strategii de dezvoltare a Centrului și, respectiv elaborarea unei Strategii
raionale de Tineret. Mai mult ca atît, crearea platformelor de comunicare și implicare a
213
tinerilor în viața social-economică a raionului ar contribui la eradicarea diverselor probleme
existente. O altă problemă majoră care necesită abordată cu maximă responsabilitate este
cea a mobilității/ transportarea tinerilor din mediul rural în cel urban sau/și asigurarea
deplasărilor specialiștilor din domeniu (traineri, specialiști, voluntari) spre comunitățile rurale.
Totodată, deși Centrul și cîteva ONG-uri care activează în raion, participă prin programe la
ameliorarea situației tineretului, totuși se resimte o insuficiență a programelor de dezvoltare
a acestora, care de fapt trebuie să devină o axă prioritară pentru instituțiile responsabile și
abilitate în domeniu. Lipsa unui centru de excelență pentru tinerii dotați, lipsa unui program
de mentorship, insuficiența instrumentelor de socializare între tineri și/sau cu diverși factori
atît din raion cît și din afara acestuia, influențează direct viața socială și profesională a
tinerilor din raion.
Analiza SWOT
- Insuficiența programelor de implicare și

dezvoltare a tineretului;
- Existența Centrului de Tineret Orhei;
- Lipsa unei strategii raionale de
- Existența parteneriatelor în domeniul tineretului
dezvoltare a sectorului de tineret;
cu diferite instituții și organizații de resort;
- Lipsa unui centru de excelență pentru
- Exitența programelor raionale de incluziune și
tinerii dotați;
dezvoltare a tinerilor, prestate de Centrul de
Tineret;
- Lipsa unor programe de mentorship;
- Existența unui potențial calificat de tineret;
- Insuficiența pîrghiilor de stimulare a
agenților economici privind atragerea,
- Existența centrelor de calificare a tineretului.
angajarea în cîmpul muncii și motivarea
tinerilor.
- Interes insuficient din partea tinerilor de

a participa la viața socială și economică
- Existența ONG-urilor locale, care implică și a raionului;
activități de remediere a problemelor
tineretului; - Oportunități naționale de suport financiar
a sectorului tineretului insuficiente;
- Existența agenților economici care necesită
forță de muncă calificată; - Situația economică precară;
- Existența programelor de atragere a diasporei - Migrația sporită a tinerilor din raion;

în țară și stimularea acesteia de a dezvolta
activități economice sau de a se angaja în - Politici de stat ineficiente;
cîmpul muncii
- Capacitatea instituțională și financiară
insuficientă în domeniul tineretului;
214
- Nivelul scăzut de informare a tinerilor;
- Insuficiența programelor socio-culturale

pentru implicarea tineretului;
1.10.2.2. Recomandări:
• Incluziunea tinerilor din raionul Orhe în viața socială prin organizarea diverselor
programe raionale de incluziune;
• Sporirea competențelor profesionale ale tinerilor din raion;
• Facilitarea dialogului între agenții economici din raion și tineret;
• Elaborarea strategiei raionale de dezvoltare a tineretului;
215
1.10.3. Domeniul sportiv
1.10.3.1. Evaluarea sectorului sportiv al raionului Orhei
În anul 2013 în raionul Orhei conform datelor oferite de BNS, atestăm 142 de edificii
sportive, inclusiv 50 de săli sportive (9x18 şi mai mari), 91 de construcţii sportive de plan
(terenuri şi cîmpuri) şi un stadion cu capacitate de peste 500 de locuri pentru spectatori.
Atare edificii reprezintă 3,2% din totalul pe republică. Starea acestora se califică ca
satisfăcătoare.
Evoluţia în dinamică a edificiilor sportive indică faptul că în perioada anilor 2005-2013

numărul de săli sportive este constant. Excepţie fac terenurile sportive, în această perioadă
se observă o creştere de la 98 de unităţi în 2005 la 91 unităţi în 2013.
Pe parcursul anilor 2009-2013 au fost deschise filiale în satele Ivancea – volei, Susleni –
volei, Ciocîlteni – volei, Vîşcăuţi – tenis de masă, Mitoc – baschet, Pelivan – box, Peresecina
– atletism, respectiv au fost majorate şi numărul de ore în aceste localităţi.
216
Figura 69. Evoluţia numărului de terenuri sportive şi săli sportive în raionul Orhei, în perioada 2005-
2013
Sursa:elaborat cu suportul experţilor INCE în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică
În raionul Orhei activează Şcoala de Sport Raională Orhei cu 24 antrenori, director şi

director adjunct şi cu o capacitatea de 756 elevi, practică 12 genuri de sport care sunt:
fotbal, volei, handbal, şah, tenis de masă, lupte libere şi lupte greco-romane, atletism,
baschet, box, orientare sportivă, etc. În perioada 2014-2015 au fost încadraţi în cîmpul
muncii 4 persoane tinere, una plecînd din activitatea sportului.
1.10.3.2. Baza tehnico-materială
În ceea ce priveşte baza tehnico-materială, în majoritatea instituţiilor s-au efectuat reparaţii.

Sălile sportive sunt într-o stare bună. Problema asigurării cu inventar sportiv este importantă
şi se consolidează cu anii foarte greu pentru toate gimnaziile din raion. Astfel, multe gimnazii
nu dispun de echipament şi utilaj sportiv, respectiv în raion este necesar de: panouri pentru
baschet - 5, capră şi podeţ de gimnastică - 10, scară suedeză - 15, funie - 10, saltele - 60,
mingi de baschet - 120, mingi de fotbal - 120, mingi de volei -120, mingi de hanbal - 90,
coarde - 300, cercuri - 300, baston - 300, cronometre - 30.
1.10.3.3. Personalul antrenat în domeniul Sport
Conform datelor Consiliului raional, în anul 2013-2014, numărul total de lucrători angajaţi în
domeniul dat este de 71 persoane, dintre care 18 femei şi 53 bărbaţi, cu studii speciale în
domeniul sportului, dintre care: 29 cu studii superioare, 4 cu studii medii de specialitate şi 39
nespecialişti. În acest context, necesarul de specialişti calificaţi în raion este de 40 persoane.
Specialiştii sportivi participă la instruire profesională anual şi deţin grad de calificare ca: grad
didactic superior – 1, grad didactic I – 4 şi grad didactic II – 20.
1.10.3.4. Activităţi sportive
În ultimii ani în raionul Orhei sunt desfăşurate peste 150 de competiţii. În acest context, se
dezvoltă sportul de performanţă, în deosebi sunt participări în Campionatul Naţional de
fotbal Divizia „B” şi la Campionatele Mondiale, Europene şi Balcanice la kaiac-canoe şi box.
217
În fiecare an se organizează şi se desfăşoară în raion Turneele-open la diferite probe de
sport cu invitaţia sportivilor din Republica Moldova şi alte ţări.
Pe lîngă sportul de performanţă se dezvoltă, de asemenea, şi cel de masă. Sunt populare

aşa probe ca: fotbalul, minifotbalul, lupte libere, atletism, tenis de masă, volei, baschet, şah,
joc de dame, etc. Cele mai importante activităţi sportive organizate în raionul Orhei sunt:
• Campionatul Raionului la Fotbal (seniori);

• Campionatul Raionului la Volei (seniori);
• „Cupa Guvernului” – fotbal, copii;
• Campionatul Raionului la cros, „Toamna de Aur”;
• Jocurile Sportive ale Tineretului – tenis de masă;
• Jocurile Sportive ale Tineretului – baschet (băieţi, fete);
• Cupa Primăriei Orhei la tenis de masă;
• Jocurile Sportive ale Tineretului – volei (băieţi, fete);
• Campionatul open al Raionului la tenis de masă (trei categorii de vîrstă);
• Jocurile Sportive ale Elevilor – tenis de masă; şah;
• Jocurile Sportive ale Elevilor – volei (băieţi, fete);
• Jocurile Sportive ale Elevilor – baschet (băieţi, fete);
• Jocurile Sportive ale Elevilor – minifotbal;
• Jocurile Sportive ale Elevilor – teste motrice;
• Cupa Guguţă – fotbal, copii;
• Ziua sportivului;
• Cupa open a Preşedintelui Raionului la lupta greco-romană.
În domeniul sportului, pe plan internaţional, echipele sportive din raionul Orhei duc faima la
diverse competiţii. În afară de organizarea şi desfăşurarea acestor activităţi în fiecare an au
loc diverse întruniri, seminare, şedinţe, serate, vizite de lucru cu specialiştii în domeniu.
Analiza SWOT
- Existenţa tradiţiilor şi sărbătorilor sportive; - Lipsa specialiștilor în domeniu;
- Aşezarea geografică favorabilă a - Lipsa bazei tehnico-materiale asupra

raionului; dezvoltării sportului din raion;
- Rezultate remarcabile în sport; - Lipsa strategiilor de dezvoltare în domeniul

sportului;
- Existenţa unei şcoli sportive;
- Lipsa unui parteneriat de colaborare public-
- Existenţa unui stadion sportiv; privat în domeniul sportului;
- Existenţa unei baze sportive; - Infrastructură slab dezvoltată ce ţine de

domeniul sportului profesionist şi de
- Existenţa potenţialului uman în domeniul agrement;
sportului;
- Lipsa de iniţiativă /motivare din partea
218
- Competiţii regulate între gimnazii şi populaţiei.
primării.
- Posibilitatea de a aplica cereri de proiecte

sociale (acces la fonduri externe si
granturi);
- Migrarea tinerilor şi sportivilor profesionişti
- Posibilităţi de creare a parteneriatelor
spre alte raioane sau peste hotarele ţării;
naţionale şi internaţionale (publice-
private); - Interesul limitat al populaţiei faţă de sport;
- Existenţa specialiştilor calificaţi; - Degradarea situaţiei sociale a populaţiei.

- Atragerea tinerilor în domeniu;
- Programe naţionale de susţinere.
În rezultatul analizei efectuate privind reabilitarea situaţiei în domeniul sportului în raionul

Orhei, se recomandă următoarele:
• Crearea condiţiilor optime pentru atragerea cadrelor didactice tinere în domeniul

sportului;
• Asigurarea instituţiilor de învățămînt cu inventar şi utilaj sportiv necesar;
• Perfecţionarea şi instruirea continuă a cadrelor didactice;
• Consolidarea bazei tehnico – materiale a infrastructurii existente şi crearea unei
infrastructuri noi de agrement prin: atragerea fondurilor extrabugetare şi prin crearea
de parteneriat publice-private;
• Promovarea şi motivarea tinerilor, care au succese sportive;
• Crearea unor posibilităţi reale şi sensibilizarea populaţiei, în special al tinerilor,
privind importanţa manifestărilor sportive şi asigurarea unui mod sănătos de viaţă.
219
PLANUL DE OBIECTIVE STRATEGICE
220
VIZIUNEA RAIONULUI ORHEI
Viziunea de dezvoltare a raionului Orhei este de a deveni un centru raional atractiv turistic și
industrial, care valorifică resursele sale interne și promovează dezvoltare sustenabilă,
incluzivă și inovativă.
OBIECTIVELE GENERALE DE DEZVOLTARE

Scopul obiectivelor generale de dezvoltare urmărește o dezvoltare coerentă și sustenabilă a
raionului Orhei, prin filtrul, pe de o parte a viziunii și pe de altă parte a problemelor existente
în raionul Orhei, care necesită a fi remediate. Blocul obiectivelor generale de dezvoltare este
constituit din următoarele:
1. REDRESAREA INFRASTRUCTURII FIZICE ȘI TEHNICO-EDILITARE ȘI

ACCESIBILITĂȚII LA SERVICIILE CONEXE
2. SPORIREA CALITĂȚII VIEȚII POPULAȚIEI RAIONULUI PRIN DEZVOLTAREA

UNUI CADRU PROPICE DE PRESTARE A SERVICIILOR PUBLICE
3. VALORIFICAREA RESURSELOR ENDOGENE ÎN VEDEREA SPORIRII

COMPETITIVITĂȚII PRODUSELOR RAIONALE
4. SPORIREA CAPACITĂȚII ȘI AUTONOMIEI FINANCIARE ȘI DE MANAGEMENT A

AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE
221
Capacitatea administrativă/ administrație publică
Conform articolului 12 al Legii privind descentralizarea administrativă, pentru ca o unitate administrativ-teritorială să fie
considerată capabilă din punct de vedere administrativ este necesar ca aceasta să corespundă cîtorva criterii minime de
descentralizare, definite prin: existenţa unor resurse materiale, instituţionale şi financiare necesare pentru administrarea
domeniului public local al colectivităţii respective
Obiectiv 1. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de
descentralizare
Cadru naţional
Strategia Națională de Descentralizare [Capacitatea administrativă a APL/ Dezvoltare locală ]

VALOAREA
PERIOADA DE SURSA POTENȚIALĂ DE POTENȚIALĂ RESPONSABIL
PROGRAME PROIECTE
IMPLEMENTARE FINANȚARE A DE EXECUȚIE
PROIECTULUI
Estimată la
Dezvoltarea registrelor electronice de deținere a USAID, Cancelaria de
2016 o etapă APL II
evidenței raionale/locale Stat, surse externe
ulterioară
Valorificarea parteneriatului public asociativ în APL II, ONG-
2016-2020 - -
Consolidarea vederea inițierii de programe și proiecte uri locale
capacității Estimată la
organizatorice și Elaborarea programului de dezvoltare social-
2016 - o etapă APL II
de planificare economică a localităților raionului Orhei
ulterioară
strategică a APL
Estimată la
Elaborarea planurilor socio-economice de dezvoltare USAID, CIAL, surse
2016-2017 o etapă APL I
la nivel de APL I externe
ulterioară
Elaborarea hărților de cooperare intra-raională, pe APL II, HORIZON
2016-2017 150000 APL II
diverse sectoare de activitate 2020, GIZ, USAID,
222
UNDP, Programul
Dunărea
APL II, ONG-uri Estimată la ONG-uri
Proiectarea sistemului informațional 2018-2019 locale, fonduri o etapă locale, APL
externe ulterioară II
Constituirea comisiei de monitorizare a APL II, ONG-
2016 - -
implementării planului strategic uri locale
Organizarea schimbului de experiență și vizitelor de APL II, fonduri

2016-2020 115440 APL II
studiu cu APL-urile de peste hotarele țării externe
APL II, AAP,
CIAL,
Instruirea funcționarilor publici în scrierea, execuția USAID, UNDP,
Atragerea, 2016 15000 USAID, ASM,
și gestionarea proiectelor fonduri externe
dezvoltarea și ONG-uri
retenția cadrelor locale
calificate APL II,
Estimată la
Instruirea funcționarilor publici în domeniul USAID, UNDP, Cancelaria
2016 o etapă
achizițiilor publice fonduri externe de Stat,
ulterioară
ONG-uri
Estimată la
Instruirea funcționarilor publici și aleșilor locali în USAID, UNDP, APL II, ONG-
2016 o etapă
domeniul PR-ului public și actului decizional fonduri externe uri
ulterioară
Instruirea agenților economici, societății civile și APL
2016-2020 APL II, CIAL, LGSP 300000 APL II
în domeniul guvernării participative locale
Îmbunătățirea Organizarea întâlnirilor publice ale primarilor, ale

transparenței 2016 - - APL I
funcționarilor publici și ale consilierilor cu populația
actului de
guvernare locală APL II, ONG-
Crearea grupurilor de inițiative locale 2018-2019 Fonduri europene -
uri
Plasarea cutiilor ”Vocea ta auzită de către APL” la
2016 APL I, APL II 4875 APL I
toate primăriile, la instituțiile publice
223
Elaborarea ghidului bunelor practici locale și
2016-2020 APL II 700000 APL II
rezultatele APL nivel I și II
224
Finanţe publice
Cadrul naţional
- LEGE Nr. 397 din 16.10.2003 privind finanţele publice locale Publicat: 19.12.2003 în Monitorul Oficial Nr. 248-253, art.
Nr. 996,
- LEGEA Nr. 181 din 25.07.2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Publicat: 08.08.2014 în Monitorul
Oficial Nr. 223-230 art. Nr. 519,
- Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997,
- STRATEGIA NAŢIONALĂ DE DESCENTRALIZARE,
- Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020,
- Strategia de comunicare a Ministerului Finanţelor pe anii 2010 – 2012,
- Raport privind evaluarea finală a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a managementului
finanţelor publice 2013-2020 pe anii 2013-2014,
- Raport despre progresele înregistrate pe marginea acţiunilor stabilite în Planul de acţiuni pentru implementarea
Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020 pe anii 2013-2014,
- Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Finanţelor pe anii 2012 – 2014,
- Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)” aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 939
din 13.11.2014, publicată in Monitorul Oficial nr. 345-351 din 21.11.2014, art. nr. 1013,
- Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020,
- Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020
pentru perioada anii 2013-2014,
- Planul de Acțiuni RM- UE,
- Acordul de Parteneriat si Cooperare între RM si UE,
- Acordul de finanțare privind Programul de suport pentru reformele politicii finanțelor publice din Republica Moldova.
225
Obiectiv 1. Sporirea eficacităţii și transparenţei autonomiei financiare a APL Orhei prin implementarea
bugetării bazate pe performanţă
VALOAREA
PERIOADA DE SURSA POTENŢIALĂ RESPONSABIL
PROGRAME PROIECTE POTENŢIALĂ A
IMPLEMENTARE DE FINANŢARE DE EXECUŢIE
PROIECTULUI
Organizarea ședințelor/consultări publice în faza de
Îmbunătățirea elaborare a proiectului bugetului raional cu implicarea
2016-2020 APL II, APL I
procesului de persoanelor din comunitate (societatea civilă, mediul
executare a de afaceri etc.)
bugetului
APL II, APL I
Aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne de
2016-2020 Ministerul
management în procesul bugetar
Finanţelor, PNUD
Dezvoltarea paginilor webiii şi actualizarea periodică
cu informaţie calitativă şi oportună privind elaborarea 2016-2020 APL II, APL I
şi executarea bugetului
Stimularea Direcţia
Divizarea contribuabililor mari pe domenii de Se va estima
colectării Generală
activitate (în baza listei marilor contribuabili aprobate 2016-2020 APL II, APL I în funcție de
veniturilor Finanţe a
la finele fiecărui an) oportunitate
proprii de Consiliului
Organizarea Concursului ”Contribuabilul anului” 2016-2020 APL II, APL I și necesitate Raional
către
autoritățile Consolidarea mecanismelor de conlucrare
publice locale transparentă între APL și inspectoratul fiscal teritorial
de stat prin evidența numărului de angajați şi a 2016-2020 APL II, APL I
volumului veniturilor încasate anual
Transparenţa
achiziţiilor Implementării instrumentelor de raportare statistică a
publice 2016-2020 APL II, APL I
rezultatelor procedurilor de achiziții la nivel local
efectuate de
către APL
Pregătirea profesională a specialiştilor principali sub APL II, APL I,
2016-2020
aspectul managementului financiar Ministerul
226
Sporirea Finanţelor
capacităților APL II, APL I,
de instruire Instruirea specialiştilor pe modulul „Clasificația
pentru bugetară și noua metodologie de planificare bugetară”
Finanţelor
funcționarii Instruirea managerilor/angajaţilor din cadrul APL II, APL I,
autorităților entităţilor publice locale privind managementul 2016-2020 Ministerul
bugetare performanţelor şi al riscurilor Finanţelor
Dezvoltarea capacităţilor angajaţilor cu funcții de

inspectare prin organizarea inspectărilor în echipe
APL II, APL I,
comune din diferite direcţii, instruirii profesionale,
consultări ai experţilor străini şi a seminarelor și
Finanţelor
participarea la training-uri la nivel naţional şi
internaţional.
227
Mediul de afaceri/Industrie/Investiţii
Cadrul naţional
1. Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020

2. Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020
3. Planul de acțiuni pentru perioada 2015-2017 privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului IMM pentru anii
2012-2020
4. Strategia de dezvoltare a comerțului interior in RM pentru anii 2014-2020
5. Strategia de dezvoltare a industriei pînă în anul 2015
6. Concepţia dezvoltării clusteriale a sectorului industrial al Republicii Moldova
Obiectiv 1. Creșterea competitivității produselor raionale

VALOAREA
PERIOADA DE SURSA POTENȚIALĂ DE ESTIMATIVĂ RESPONSABIL
PROGRAM PROIECT
IMPLEMENTARE FINANȚARE A DE EXECUȚIE
PROIECTULUI
APL II, ODIMM,
Organizarea activităţilor de informare a Banca Mondială
Facilitarea
antreprenorilor locali privind posibilitățile și (MAC-P), COSME, Estimat la o APL II,
dezvoltării
formele parteneriat, asocierea pe diverse segmente 2016-2020 HORIZON-2020, etapă Camera de
asocierilor în
de activitate economică, în special în domeniul agro- STEP, Startsouth ulterioară Comerț, BCIS
afaceri
alimentar. and Starteast
Programmeiii
Dezvoltarea activaților non-agricole și atragerea
Dezvoltarea investițiilor în activități tradiționale cu specific PAC II, Programul
Estimat la o APL II,
producţiei locale local: (prelucrarea artistica a lemnului, lânii, COSME al UE, APL II,
2016-2020 etapă Camera de
țesături si cusături tradiționale, olărit, obiecte de surse private, surse
ulterioară Comerț
metal, confecționare de instrumente muzicale externe
tradiționale)
228
IFAD, Fondul Estimat la o APL II,
Dezvoltarea agroturismului rural 2016-2020 Provocările etapă Camera de
Mileniului Moldova ulterioară Comerț
Creditul de asistenţă
Implementarea tehnologiilor moderne și inovațiilor Estimat la o APL II,
a guvernului
în scopul conformării la standardele UE la capitolul 2016-2020 etapă mediul
polonez, Banca
siguranţa alimentelor şi cerinţele de calitate ulterioară privat
Mondialaiv, PNUDv
Sporirea calităţii
produselor prin APL II,
ajustarea acesteia Camera de
la standardele Comerţ,
internaţionale Participarea angajaţilor companiilor locale la Camera de Comerţ şi Estimat la o
asociaţii
trainingurile tematice aferente sistemului de 2016-2020 Industrie a RM, etapă
obşteşti de
management al calităţii ODIMM ulterioară
profil, centre
de
consultanţă
Obiectiv 2. Stimularea mediului investițional

VALOAREA
PERIOADA DE SURSA POTENȚIALĂ DE RESPONSABIL
PROGRAM PROIECT ESTIMATIVĂ A
IMPLEMENTARE FINANȚARE DE EXECUȚIE
PROIECTULUI
Elaborarea profilului investițional al raionului 2016-2017 APL II, surse externe 320000 lei APL II, APL I
APL II,
Camera de
Extinderea Estimat la o Comerţ,
Ministerul
accesului la pieţe Dezvoltarea brandului de raion 2016-2018 etapă companii de
Economiei, APL II
de desfacere ulterioară consultanţă,
mediul de
afaceri
Organizarea şi desfăşurarea Forumurilor Ministerul APL II,
2016-2020 150000 lei
investiţionale Economiei, APL II, Camera de
229
Comerţ,
companii de
consultanţă,
mediul de
afaceri
APL II,
Organizarea expoziţiilor locale şi regionale de Camera de
Crearea Ministerul
promovare a consumului produselor locale în 2016-2020 80000 lei Comerţ,
posibilităţilor de Economiei, APL II
rândul populației raionului mediul de
extindere a afaceri
pieţelor de
desfacere Facilitarea participării antreprenorilor locali la
2016-2020 APL II După caz APL II
expozițiile internaționale
APL II,
APL II, surse private,
Crearea unui incubator de afaceri raional 2017 5 mil.lei Agenții
surse externe
economici
APL II,
Crearea şi Agenții
consolidarea Crearea unui parc industrial și atragerea Investitori străini,
2016-2017 17 mil euro economici,
infrastructurii de întreprinderilor rezidente APL I
centre de
suport în afaceri consultanţă
Diseminarea informației privind serviciile oferite de Continuu pe toată
Fondurile Instituțiile
instituțiile de suport în afaceri (ACSA, Camera de perioada de 16 mii lei
instituțiilor în cauză vizate
Comerț, BCIS, Secția de resort din cadrul CR, etc.) implementare
230
Agricultura
Cadrul naţional
Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a Complexului Agroindustrial al Republicii Moldova pentru anii 2008-2015
Obiectiv 1. Creșterea competitivității sectorului agroindustrial din raion

PERIOADA VALOAREA
SURSA POTENȚIALĂ DE
PROGRAME PROIECTE ORIENTATIVĂ DE POTENȚIALĂ A RESPONSABIL
FINANȚARE
EXECUȚIE PROIECTULUI
Campanie de informare a producătorilor agricoli
2016-2020 APL APL
privind consolidarea terenurilor
Consolidarea Armonizarea relaţiilor contractuale dintre
terenurilor 2016-2020 APC, APL APL
arendatorii şi arendaşii terenurilor agricole
agricole
Dezvoltarea structurilor asociative în sectorul
2016-2020 APC, APL APC
agroalimentar din raionul Orhei
Donatori externi, APL, Agenţi
Îmbunătăţirea Reabilitarea sistemelor de irigare din raionul Orhei 2016-2020
APC economici
infrastructurii de
irigare Crearea şi reabilitarea bazinelor de acumulare a Donatori externi, APL, Agenţi
2016-2020
apei pentru irigare APC, APL economici
Sporirea competitivităţii producţiei animaliere prin
aplicarea tehnologiilor avansate
Crearea fermelor de prăsilă de bovine, ovine,
Revitalizarea caprine și păsări susținute de stat.
Donatori externi, APL, Agenţi
sectorului Crearea unui laborator performant pentru testarea 2016-2020
Agenţi economici economici
zootehnic producției animaliere corespunzătoare
standardelor UE
Crearea oficiilor complexe pentru prestarea
serviciilor zoo-veterinare în toate primăriile
231
raionului.
Programe de instruire şi suport pentru organizarea Donatori externi,

2016-2020 APL
şi dezvoltarea exploataţiilor agricole APC, APL
Promovarea
antreprenoriatului
rural Programe de instruire pentru tinerii agricultori în
domeniul lansării şi gestionării afacerilor în Donatori externi,
2015-2020 APL
APC, APL
agricultură
Obiectiv 2. Dezvoltarea continuă a lanțurilor valorice pentru a atinge valoare adăugată
Dezvoltarea infrastructurii post-recoltare prin Donatori externi,

APL, Agenţii
crearea întreprinderilor de colectare, ambalare, 2015-2020 APC, APL, Agenţii
economici
economici
procesare și păstrare a producție agricole
Promovarea Stimularea asocierii producătorilor agricoli pentru APL, Agenţii

procurarea tehnicii, inputurilor şi comercializarea 2015-2020 APC, APL
investiţiilor în economici
valoarea adăugată produselor agroalimentare
a materiei prime
agricole Informarea antreprenorilor rurali privind diversele
oportunităţi de finanţare externă şi acordarea 2015-2020 APL APL
asistenţei pentru atragerea granturilor
Elaborarea unui studiu de specializare a profilului 2015-2016 APL APL

agricol pe localitățile raionului Orhei
232
Obiectiv 3. Crearea și dezvoltarea infrastructurii agricole
Dezvoltarea structurii raionale de colectare şi APL, Agenţii APL, Agenţii

2015-2019
comercializarea a producţiei agroalimentare economici economici
Program de Facilitarea accesului pe pieţele externe 2015-2020 APC, APL
stimulare a
activităţilor de Informarea producătorilor agricoli privind
2015-2020 APL APL
colectare şi procedurile de export
comercializare a Informarea antreprenorilor rurali despre
2015-2020 APC, APL APL
producției oportunitățile noi de comercializare
agricole locale Susţinerea producătorilor agricoli în efectuarea
cercetărilor de marketing și promovarea ideilor 2015-2020 APL APL
noi de afaceri
Informarea agricultorilor despre consecinţele
APL, Donatori
nerespectării asolamentului şi prelucrarea 2015-2020 APL
externi
incorectă a solului
Program de
conservare a APL, agenţi
Crearea spaţiilor verzi prin împădurirea zonelor
calității solului și 2015-2020 economici, Donatori APL
erodate
păstrare a zonelor externi
naturale APL, agenţi
Crearea spaţiilor umede în valea rîului Răut 2015-2020 economici, Donatori APL
externi
Crearea școlilor de cîmp pentru fermieri cu loturi Estimat la o
APL II,
demonstrative privind instruirea în domeniul 2016-2020 IFAD VI etapă
mediul privat
Promovarea agriculturii conservative ulterioară
practicării Estimat la o
IFAD VI, Banca APL II,
agriculturii Reabilitarea și înființarea fâșiilor forestiere; 2016-2020 etapă
conservative Mondialăvi mediul privat
ulterioară
Instruiri și asistență tehnică în domeniul Estimat la o APL II,
2016-2020 IFAD VI, ACED
agriculturii conservative și dezvoltarea lanțului etapă mediul
233
valoric. ulterioară privat,
asociaţii
obşteşti de
profil
MAC-P, Creditul de
Procurarea echipamentului de sortare, procesare și asistenţă a
ambalare a produselor agricole guvernului polonez,
Implementarea şi IFAD, Fondul
dezvoltarea Estimat la o
Extinderea reţelei caselor de ambalare şi frigidere Provocările Mediul de
tehnologiilor post- 2016-2020 etapă
de păstrare a fructelor, strugurilor şi legumelor Mileniului Moldova, afaceri
recoltare şi ulterioară
procesare Fondul Naţional de
Procurarea tehnicii de procesare, uscare şi subvenţionare a
congelare a fructelor, strugurilor, legumelor şi fermierilor, JNPGA,
cartofilor BERD
234
Asistență Medicală
Cadrul legal:
• Programul raional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic

• Programul raional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D
• Programul raional de profilaxie şi combatere a diabetului zaharat
• Programul raional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală
• Programul raional de Imunizări
• Programul raional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod
• Programul teritorial privind controlul tutunului
• Programul teritorial privind controlul alcoolului
• Programul raional de control al tuberculozei
• Programul raional de securitate transfuzională şi autoasigurarea cu produse sanguin
• Programul raional în domeniul alimentației și nutriției pentru anii 2015-2020
235
Obiectiv 1. Consolidarea capacităților inter-sectoriale
VALOAREA
PERIOADA DE SURSA POTENȚIALĂ RESPONSABIL
PROGRAME PROIECTE POTENȚIALĂ A
IMPLEMENTARE DE FINANȚARE DE EXECUȚIE
PROIECTULUI
Elaborarea Planului local intersectorial de acțiuni
Bugetul de stat, Grupul
Sănătate 2020 orientate spre susținerea eforturilor
2016 – 2017 Donații, Fonduri 112000 intersectorial
individuale și celor de comunitate pentru
externe de lucru
fortificarea sănătății
Consiliul
Mobilizarea Elaborarea și aprobarea programelor teritoriale
Bugetul de stat, raional,
partenerilor specifice orientate spre menținerea și fortificarea 2016 – 2018 -
Donații, Granturi Conducătorii
sociali pentru a sănătății populației
IMSP
identifica și
Consiliul
soluționa
raional,
problemele de
Conducătorii
sănătate publică Elaborarea și aprobarea programelor teritoriale Bugetul de stat,
instituțiilor
orientate spre controlul factorilor de risc ce pot 2016 – 2020 Donații, Granturi. -
descentraliza
periclita sănătatea APL
te și
desconcentra
te în teritoriu
Bugetul de stat, Bugetul de
Organizarea schimbului de experiență și vizitelor de Donații, Fonduri
2016 – 2020 650000 stat, Donații,
studiu cu personalul din străinătate. externe Granturi, APL
Atragerea,
Bugetul de stat, Administraţia
motivarea și Donații, Fonduri
dezvoltarea Instruirea medicilor și asistentelor medicale 2016 – 2020 - IMSP şi priv
externe CSP
resurselor umane
Bugetul de stat, Administraţia
Donații, Granturi. În curs de IMSP şi
Oferirea facilităților sociale cadrelor medicale 2016 – 2020
APL estimare private, CSP
APL
236
Obiectiv 2. Garantarea accesului persoanelor cu dizabilități la serviciile medicale *
VALOAREA
ROGRAME PROIECTE POTENȚIALĂ A
PROIECTULUI
MSP Orhei
Asigurarea asistenţei medicale primare prin servicii 2016-2018 CMF APL
-
programate şi flexibile * DASPF
IMSP Orhei
CMF
Diagnosticarea precoce a maladiilor ce determină 2016-2018 - Centrul
dizabilitate *
Perinatal din
Conform
cadrul IMSP
Strategia de
DASPF,
incluziune
CTDDCM, CMF,
socială a
Asigurarea Centrele de
persoanelor
accesibilităţii reabilitare locale
cu
persoanelor cu (Susleni, Zorile,
dizabilități
dizabilități la Oferirea serviciilor de reabilitare şi incluziune 2016-2018 Peresecina)
- în raionul
serviciile medicale socială psiho-neuro-motorie * Orhei 2013-
Parteneri:
CREPOR,
2018
Centrul de
- Sănătate
Prietenos
Tinerilor
MSP Orhei,
CTDDCM
Informarea, consilierea şi asistenta medicală de 2016-2018 Centrul de
-
profil pentru tineri cu dizabilități* Sănătate
Prietenos
Tinerilor
237
Obiectiv 3. Promovarea modului sănătos de viață
VALOAREA
PROIECTULUI
Elaborarea Programului raional de promovare a APL, Bugetul de CSP

2016 75000
modului sănătos de viaţă stat
IMSP
Surse externe
CSP
IMSP
Modificarea
APL, Bugetul de ONG
comportamentului Desfășurarea campaniilor de comunicare și de
schimbare a comportamentului, adaptate vârstei şi 2016-2020 stat 75000 IMSP CS nr.1
și adoptarea unui
nevoilor beneficiarilor Granturi DÎTS, Centrul
stil de viață
de Sănătate
sănătos
prietenos al
tinerilor
Susținerea derulării periodice a emisiunilor în APL, Bugetul de APL
aspecte de promovare a modului sănătos de viață 2016-2020 - IMSP
stat
la posturile locale de TV și radio Granturi CSP
238
Protecție și viață socială
Obiectiv 1. Dezvoltarea şi îmbunătățirea prestării serviciilor sociale
VALOAREA
PROIECTULUI
Elaborarea unei baze de date sociale pentru DASPF, ONG
2016 DASPF, APL II 3000
persoanele și familiile aflate în stare de risc social
APL,
Elaborarea cercetării privind modului de viață și
2016-2017 Buget local, 5000 DASPF, ONG-
situației social-economică a persoanelor vârstnice
uri
Ministerul
Muncii,
Ministerul Muncii,
Elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor După Protecției
2016 Protecției Sociale
integrate de asistență socială necesități Sociale și
Elaborarea și Familiei
mecanismelor Familiei,
pentru DASPF
îmbunătățirea APL,
calității serviciilor DASPF
sociale Adaptarea infrastructurii sociale pentru asigurarea Buget de stat, Surse
APL I, II
accesului persoanelor cu dizabilități la servicii 2016-2018 locale, Donații, 103750
Parteneri:
comunitare și spații publice Granturi
Keystone
Moldova
DÎTS, SAPP,
Organizarea campaniilor de promovare a
DASPF
voluntariatului în şcoli, biserici, instituţii publice: APL II, Fonduri
2016-2020 15000 Centrul de
flash mob-uri, teatru social, în cadrul sărbătorilor, publice
Sănătate
evenimentelor publice*
Prietenos
239
Tinerilor
ONG-uri
locale, APL
Organizarea seminarelor pentru copiii cu dizabilități APL, DASPF,
privind educaţia, recuperarea, integrarea lor în 2016-2020 Finanțatori, - ONG,
societate Buget de stat APL
APL,
Elaborarea programelor de incluziune social –
2016-2020 Ministerul MPSF, - APL
economică a copiilor cu dizabilități
Buget de stat
După
DASPF CR,
necesitate,
Extinderea serviciului social „Casa comunitară” 2016-2018 Keystone
cca 733,8
Moldova
mii
Crearea unor ateliere protejate avînd drept scop După DASPF,
Buget local, Buget
desfășurarea de activități de formare, dezvoltare și 2016 necesitate, Keystone
de stat, Finanțări
perfecționare a abilităților cca 200 mii Moldova
APL, Managerii
Realizarea campaniilor de informare în comunitate
Extinderea și 2016-2020 Surse externe 5000 serviciilor
despre activitatea asistenței sociale și rolul acesteia
mediatizarea sociale
serviciului social Asigurarea mobilității asistenților sociali (de ex.: Buget de stat,
în raion După Ministerul
dotarea cu automobile sau cu biciclete punctele 2016 Donatori necesitate MPSF
comunitare ale asistenților sociali)
Evaluarea competențelor resurselor umane existente
2016 Bugetul local 4500 APL, DASPF
Atragerea, și nevoilor de formare profesională
motivarea și Buget de stat,
dezvoltarea Organizarea schimbului de experiență și vizitelor de Ministerul
2016–2020 Donații, 240000
resurselor umane studiu în domeniul incluziunii sociale MPSF
Granturi
în domeniul
serviciilor sociale Buget de stat, ONG,
Instruirea personalului în domeniul serviciilor sociale 2016 – 2020 25000
Donații, Granturi DASPF
240
Obiectiv 2. Eficientizarea incluziunii persoanelor vulnerabile în viața social-economică
VALOAREA
PROIECTULUI
Buget de stat, Surse
locale, Fundația Est APL,
Susținerea creării unor întreprinderi sociale 2016-2018 400000
Europeană, Donații, ONG
Granturi
SAP, ATOFM,
Buget de stat, Surse APL
Orientarea şi formarea profesională a persoanelor cu
2016-2019 locale, Donații, 19000 Parteneri:
dizabilități*
Granturi DASPF, Şcoli
profesionale
SAPP, APL
Secţia Cultură
Participarea Sensibilizarea opiniei publice privind participarea a CR, Centrul
persoanelor cu de Sănătate
comunitară prin metoda „Teatrului social” la nivel 2015-2018 Bugetul local
dizabilități în Conform Prietenos
local Tinerilor
viața social- Strategia de
economică Parteneri:
incluziune KHSIMA, DÎTS
socială a Secţia Cultură
persoanelor a CR, DÎTS,
cu Parteneri:
Organizarea iarmaroacelor vocaţionale (or. Orhei, Ziua dizabilități DASPF,
2016-2020 Bugetul local
oraşului, Ziua familiei, alte sărbători) în raionul Instituţii de
formare
Orhei 2013-
profesională,
2018 ONG-uri locale
Organizarea îngrijirilor la domiciliu pentru persoanele DASPF, CMF
Bugetul local Parteneri:
cu dizabilități grave (serviciu încadrat în Echipa 2016-2018
Bugetul de stat IMSP Orhei,
Mobilă pentru adulţi)
Instituţiile
241
medicale
locale,
„Asociaţia de
Nursing din
Moldova”,
CTDDCM, AO
Agapedia
DASPF CR,
- Asigurarea cu utilaje speciale a persoanelor ONG locale,
nevăzătoare sau slab-văzătoare Bugetul de stat naţionale
- Asigurarea persoanelor cu dizabilități de auz cu Bugetul local CMF, CREPOR
2016-2018
aparate auditive Donatori Keystone
- Asigurarea cu utilaje ortopedice (bastoane, Granturi Moldova
premergătoare, cărucioare) Societatea
Orbilor,
Bugetul local
Crearea centrului de reabilitare pentru persoane în CR,
2016-2018 Bugetul de stat
etate şi persoanele cu dizabilități în s. Ghetlova. DASPF
Granturi
Obiectiv 3. Integrarea copiilor din familii vulnerabile în societate

VALOAREA
PROIECTULUI
Elaborarea Dezvoltarea programelor educaţional-ocupaţionale APL,
După APL,
mecanismelor în centre de zi în vederea încurajării integrării sociale 2016-2020 Buget de stat,
pentru necesitate DASPF
a copiilor din familii vulnerabile. Finanțatori
redresarea
modului de viață Organizarea seminarelor de grup pentru copiii din APL,
a copiilor din APL,
familii vulnerabile privind integrarea lor în 2016-2020 20000 DASPF,
familii ONG
societatea. ONG
vulnerabile
242
Obiectiv 4. Creșterea nivelului de implicare a tinerilor în procesul de consolidare a democrației participative
VALOAREA
PROIECTULUI
Dezvoltarea serviciului de voluntariat 2016-2017 APL II APL II
Centrul de
Dezvoltarea serviciului de outreach 2016-2018 APL II 50000
Tineret
Centrul de
Tineret, ONG-
Creșterea
nivelului de uri locale,
activism civic al Dezvoltare programelor raionale de dezvoltare a 2016 (cel puțin 2 voluntari
- -
tinerilor tineretului programe locali și
voluntari ai
Corpului
Păcii
Consiliul
APL II, finanțatori
Elaborarea strategiei raionale de tineret 2016-2017 80000 Raional al
externi
Tineretului
Eficientizarea Elaborarea Strategiei Instituționale de Dezvoltare a
2016 - - APL II
activității Centrului de Tineret
serviciilor de Calificarea personalului responsabil de activități de
tineret din raion 2016-2018 APL II APL II
tineret
243
Sectorul tineret
Obiectiv 1. Creșterea nivelului de implicare a tinerilor în procesul de consolidare a democrației participative

SURSA VALOAREA
PERIOADA DE RESPONSABIL
PROGRAME PROIECTE POTENȚIALĂ DE POTENȚIALĂ A
IMPLEMENTARE DE EXECUȚIE
FINANȚARE PROIECTULUI
Dezvoltarea serviciului de voluntariat 2016-2017 APL II APL II
Centrul de
Dezvoltarea serviciului de outreach 2016-2018 APL II 50000
Tineret
Centrul de
Creșterea Tineret, ONG-
nivelului de
uri locale,
activism civic al Dezvoltare programelor raionale de dezvoltare a 2016 (cel puțin 2
tinerilor - - voluntari
tineretului programe
locali și
voluntari ai
Corpului Păcii
APL II, Consiliul
Elaborarea strategiei raionale de tineret 2016-2017 finanțatori 80000 Raional al
externi Tineretului
Eficientizarea Elaborarea Strategiei Instituționale de Dezvoltare a
2016 - - APL II
activității Centrului de Tineret
serviciilor de Calificarea personalului responsabil de activități de
2016-2018 APL II
tineret din raion tineret
244
Educaţia
Cadrul naţional
- Codul Educaţiei al R. Moldova nr.152 din 17.07.2014,

- Legea Învățămîntului Nr. 547 din 21.07.1995 (cu modificările ulterioare),
- Hotărîrea Guvernului nr. 484 din 05.07.2011 cu privire la Planul naţional de acţiuni pentru implementarea reformei
structurale în educaţie,
- Programul de activitate a Guvernului RM „Integrarea europeană: libertate, democraţie bunăstare” 2013-2014 Educaţie
şi cercetare,
- Strategia de dezvoltare a societăţii informaţionale „Moldova digitală 2020” – Programul „Educaţie digitală în
învățămîntul general”,
- Strategia Naţională de Dezvoltare ” Moldova 2020”,
- Strategia naţională ”Educaţia pentru toţi”, pe anii 2004-2015 şi Planul naţional de acţiuni ”Educaţia pentru toţi”,
- Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în RM pentru anii 2011-2020 (HG nr.523 din 11.07.2011),
- Decizii ale Consiliului Raional,
- Programul de dezvoltare a învățămîntului in raion,
- Planul anual de activitatea Direcției.
245
Obiectiv 1. Sporirea accesului şi a gradului de participare la educaţie în raionul Orhei
SURSA VALOAREA
PROGRAME PROIECTE POTENŢIALĂ DE POTENŢIALĂ A
IMPLEMENTARE DE EXECUŢIE
FINANŢARE PROIECTULUI
Formarea continuă a cadrelor didactice (recalificarea Instituţiile de Direcţia de
2016-2020
cadrelor didactice) învățămînt învățămînt
Facilităţi pentru cadrele didactice tinere angajate în

mediul rural - acordarea spaţiilor pentru construcţia 2016-2020 APL APL
caselor şi susținerea cu suport unic financiar.
Motivarea şi
retenţia Motivarea şi susţinerea cadrelor didactice privind
specialiştilor de creşterea profesională la nivel raional prin acordarea
profil în raion premiilor bănești, diplomelor de merit pentru
2016-2020 APL II, APL I APLII
rezultatele deosebite în cadrul concursului
pedagogul anului și rezultatele elevilor în cadrul
olimpiadelor raionale.
Crearea serviciilor de mentorat în raion 2016-2020 APL II, APL I APLII
Modernizarea bazei tehnico-materiale a instituțiilor APL I,

Îmbunătăţirea
planificării şi educaționale (procurare/renovare) (mobilier, Finanţatori Direcţia de
2016-2020
managementului materiale didactice şi curriculare, jucării, table, table externi, învățămînt
reţelei interactive, terenuri de joc, jucării, etc.) Erasmus
instituţiilor de
învățămînt prin Asigurarea instituţiilor de învățămînt cu calculatoare, APL I,
modernizarea acces la internet şi infrastructura necesară Finanţatori
bazei tehnico - Direcţia de
implementării cu succes a tehnologiilor 2016-2020 externi,
materiale din învățămînt
informaţionale şi a comunicaţiilor în procesul Ministerul
raion.
educaţional. Educaţiei,
246
Banca Mondială
în Moldova,
Dezvoltarea reţelei de instituţii de învățămînt şi UNICEF,
grădinițe cu baza tehnico-materiale (mobilier, Fundația Direcţia de
2016-2020
materiale didactice, jucării, table, table interactive, Lumos, USAID învățămînt
terenuri de joc, tehnică de calcul, jucării, etc.)
Direcţia de
Crearea şi dotarea Centrelor de Resurse 2016-2020 APL I, UNICEF
învățămînt
Asociaţia
Creşterea eficienţei sectorului educaţional în raion Internaţională
prin eliminarea excesului de capacităţi şi crearea pentru
sistemului de educaţie flexibil axat pe necesităţile 2016-2018 Dezvoltare,
elevului, dotat astfel încît să asigure învățămînt Fondul
adaptat la cerinţele economiei moderne administrat de
Banca Mondială
Inventarierea tuturor spaţiilor instituționale din Direcţia de
2016-2020 APL
raion. învățămînt
Direcţia de
Implementarea demersului educațional în format învățămînt,
2016-2020 APL
electronic instituţiile de
Aprovizionarea învățămînt
cu softuri APL, ATIC,
educaționale a
Procurarea echipamentelor şi softurilor educaţionale 2016-2017 Fundaţia ADA APL II
instituţiilor de
învățămînt din (KulturKontakt)
raion Direcţia de
Elaborarea curriculei electronice pentru şcoli şi învățămînt,
2016-2017 APL, ATIC
accesul elevilor la materialele electronice instituţiile de
învățămînt
Asigurarea Majorarea și diversificarea numărului de cercuri, 2016-2020 Ministerul APL
247
accesului elevilor secții sportive, filialelor din cadrul instituțiilor Educaţiei, APL
la activităţi complementare
extraşcolare şi Dezvoltarea şi diversificarea programelor Ministerul
extracurriculare 2016-2018 APL
extraşcolare Educaţiei,
Participarea în cadrul Concursului Republican al
Ministerul
tinerilor agenţi de circulație "Securitatea la trafic 2016-2020
Educaţiei, APL
înseamnă viață"
Participarea în cadrul Concursului Național "Cel mai Ministerul
2016-2020
bun elev inovator" Educaţiei, APL
Participarea în cadrul Concursului de robotică FIRST Ministerul
2016-2020
LEGO League Moldova (FLL) Educaţiei
Obiectiv 2. Promovarea educaţiei incluzive drept prioritate educațională în vederea evitării excluderii şi
/sau marginalizării copiilor, tinerilor şi adulților în raion
SURSA VALOAREA
UNICEF,
Realizarea activităților de prevenire a abandonului
2016-2020 Ministerul APL
școlar
Educaţiei
Reducerea Prevenirea desegregării a copiilor romii din raion 2016-2017 UNICEF
abandonului
școlar Organizarea campaniilor de informare pentru părinţi
Banca
despre necesitatea şcolarizării şi încadrării copiilor
2016-2020 Mondiala, APL
în învățămîntul obligatoriu şi despre necesitatea
UNICEF
continuării studiilor.
Crearea unui Organizarea odihnei de vară, a activităților
Finanţatorii APL I, APL II,
mediu extrașcolare pentru copii proveniți din grupurile 2016-2020
externi ONG-uri.
educaţional dezavantajoase
prietenos, Implementarea de programe de responsabilizare a 2016-2020 APLII, APLII,DÎ
248
accesibil, capabil familiei, administraţiei publice locale, comunităţii, Ministerul
să răspundă instituţiilor de învățămînt privind asigurarea Educaţiei,
aşteptărilor şi accesului tuturor copiilor/elevilor la educaţie de UNICEFvii,
cerinţelor calitate BANCA
speciale ale Mondială
beneficiarilor Direcţia de
Conlucrarea ONG-urilor cu instituţiile de învățămînt
Ministerul învățămînt,
prin organizarea diverselor evenimente, pentru 2016-2020
Educaţiei, instituţiile de
implicarea şi motivarea elevului.
învățămînt
Încurajarea proceselor de creare a asociaţiilor de ONG-uri,
Ministerul
părinţi şi grupuri de sprijin pentru promovarea și 2016-2020 Direcţia de
Educaţiei,
respectarea drepturilor copiilor învățămînt
Diversificarea formelor şi metodelor de formare APL II,
profesională continuă: stagii, seminare, trening- 2016-2020 Ministerul APLII
uri,etc., la nivel raional. Educaţiei,
Majorarea numărului de transport şcolar elevilor din

Direcţia de
alte localităţi ca condiţie absolut necesară în cazul
2016-2020 APLI, APLII învățămînt,
creării şcolilor de circumscripţie şi a centrelor
APLI.APLII
educaţionale şcoală-grădiniţă
Direcţia de
Susţinerea mediului educaţional prin conlucrarea
învățămînt,
intensă cu mediul de afaceri prin impulsionarea 2016-2020 APLI, APLII
Agenţi
elevilor şi cadrele didactice
economici
Crearea şi dezvoltarea serviciilor psihopedagogie şi Ministerul Direcţia de
2016-2020
de consiliere în grădiniţe şi şcoli. Educaţiei, învățămînt
Asigurarea cu manuale, alte materiale didactice și
echipamente școlare adaptate la necesitățile Parteneriat
Direcţia de
persoanelor cu dizabilități , necesare pentru procesul 2016-2020 Global pentru
învățămînt
de educație în toate instituțiile de învățămînt din Educaţie
raion.
Deschiderea pe lîngă Centrul de resurse pentru tineri Direcţia de
2018
a unui serviciu de consultanţă în domeniul juridic învățămînt
249
Ministerul
Educaţiei,
Lumos
Foundation,
Marea Britanie,
Dezvoltarea și promovarea educației incluzive în
2016-2017 Fundaţiile
raion
pentru o
Societate
Deschisă, FISM,
Banca Mondială
(Japonia)
Obiectiv 3. Îmbunătăţirea calităţii procesului de predare - învățare – evaluare, precum şi a serviciilor

educaţionale.
SURSA VALOAREA
Evaluarea internă anuală a programelor de studii

de la toate formele de învățămînt, bazată pe Ministerul Direcţia de
2016-2020
standardele la nivel naţional (aplicarea programelor Educaţiei, APL învățămînt
şcolare în vigoare)
Stimularea
Monitorizarea indicatorilor de calitate (Metodele de
performanţei Ministerul Direcţia de
predare-învățare, instrumentele de evaluare şi 2016-2020
educaţionale prin Educaţiei, APL învățămînt
rezultatele elevilor la evaluarea curentă)
creşterea calităţii
procesului de Promovarea cu ajutorul mass-media, a ofertei
învățămînt din educaţionale a instituţiilor de învățămînt din raion, Direcţia de
2016-2020 APL
raion în vederea asigurării calităţii personalului didactic, a învățămînt
calităţii instruirii
Creşterea vizibilităţii rezultatelor elevilor prin Direcţia de
Ministerul
intensificarea eforturilor de diseminare a acestora în 2016-2020 învățămînt,
Educaţiei, APL
cadrul unor conferinţe, manifestări şi publicaţii în Agenţi
250
reviste locale. economici
Creşterea gradului de implicare a cadrelor didactice

în diverse acţiuni menite să promoveze imaginea Direcţia de
2016-2020 APL
instituţiilor de învățămînt din raion în cadrul învățămînt
mediului economic şi social
Extinderea gradului de cooperare cu alte instituţii Ministerul Direcţia de

2016-2020
de învățămînt din RM şi de peste hotare. Educaţiei, APL învățămînt
Elaborarea strategiei de evaluare internă a calităţii Ministerul Direcţia de

2016-2020
pentru fiecare instituţie educaţională. Educaţiei, APL învățămînt
Continuarea proiectului de activitate a claselor

2016
francofone în L/T „I.L. Caragiale” Orhei
Deschiderea unui Centru de excelenţă în cadrul L/T

2017
I.L.Caragiale Orhei
Obiectiv 4. Realizarea de parteneriate eficiente între instituţiile educaţionale şi familie. Eficientizarea

nivelului de cultură şi instruire al părinţilor pentru o mai bună înţelegere a demersului educaţional
SURSA VALOAREA
Optimizarea Elaborarea Chestionarelor pentru părinţi şi copii Direcţia de

2016-2020 învățămînt
comunicării despre realităţile relaţiilor dintre ei
dintre elevi, Angajamentul părinţilor de a se implica în Direcţia de
părinte şi cadre problemele şcolii (de ex: propuneri făcute de părinţi 2016-2020 învățămînt
didactice. pentru eliminarea cazurilor de violenţă)
251
Propuneri de îmbunătăţirea a regulamentului cu Direcţia de
2016-2020 APL învățămînt
ajutorul părinţilor
Implicarea părinţilor în organizarea şi desfăşurarea Direcţia de
serbării de Crăciun, 8 Martie, Toamna de AUR, 1 2016-2020 învățămînt
iunie - Ziua Copilului şi alte activităţi.
Direcţia de
Organizarea unor excursii împreună cu părinţii. 2016-2020 învățămînt
Deschiderea unui Centru de Resurse pentru părinţi Ministerul Direcţia de

2019 învățămînt
şi dotarea lui Educaţiei, APL
Direcţia de
Instituirea Universităţii pentru părinți 2017 învățămînt
Fondarea Consiliului raional al părinților și a unei Direcţia de

rețele de socializare ce ar fortifica parteneriatul 2016 APL învățămînt
școală-familie
Obiectiv 5. Extinderea accesului la educaţia timpurie de calitate prin asigurarea sporirii ratei de includere
în educaţia preşcolară a copiilor din raion.
VALOAREA
PROIECTULUI
Asigurarea calităţii procesului educaţional timpuriu
Ministerul Direcţia de
prin standardele educaţionale de stat şi a 2016-2020
Crearea Educaţiei, APL învățămînt
Curriculumului Naţional
condiţiilor optime Direcţia de
de dezvoltare Crearea grupelor de creşă 2016-2017 APL
timpurie a învățămînt
copilului Dezvoltarea profesională a cadrului didactic din Ministerul Direcţia de
2016-2020
educaţia timpurie prin cursuri de perfecţionare, Educaţiei, APL învățămînt
252
reuniuni metodico-ştiinţifice, conferințe,
simpozioane, mese rotunde, workshop-uri, seminare
practice, schimburi de experienţă, autoinstruire şi
activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice.
Direcţia de
Atestarea Cadrelor didactice 2016-2020 APL
învățămînt
Asigurarea cu materiale didactice şi tehnico-
materiale a instituţiilor de educaţie şi dezvoltare 2016-2020
Educaţiei, APL învățămînt
timpurie a copiilor din raion
Deschiderea a 10 grupe de copii în grădiniţele Direcţia de
2017 APL
existente din raion învățămînt
Aderarea la programe sociale complexe de ajutoare a
copiilor defavorizaţi pentru a le asigura accesul la o 2016-2020
Educaţiei, APL învățămînt
educaţie de calitate
253
Cultura
Cadrul naţional
- Strategiei dezvoltării durabile a culturii pentru perioada anilor 2013-2020 „Cultura XXI/20” – Proiect.
- Planul de activitate a Secţiei Cultură pe anul 2015.
Obiectiv 1. Dezvoltarea industriei culturale prin promovarea creativităţii artistice şi punere în valoare a
patrimoniului cultural în interesul societăţii.
VALOAREA
PROIECTULUI
Autorităţile
Inventarierea şi documentarea patrimoniului cultural Ministerul
administraţie
raional (imaterial, mobil, război şi a complexelor 2016-2018 Culturii,
i publice
comemorative). APL II
locale
Autorităţile
Ministerul
Formarea/actualizarea registrelor patrimoniului administraţie
2016-2018 Culturii,
Salvgardarea şi cultural raional i publice
APL II
valorificarea locale
patrimoniului Ministerul
Elaborarea şi promovarea programului raional de
cultural raional 2016-2020 Culturii,
conservare, restaurare a patrimoniului cultural
APL II
Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural
2016-2020 APL II
raional prin încadrarea resursele umane necesare.
Consolidarea parteneriatului cu agențiile și asociațiile Ministerul Autorităţile
de promovare și protejare culturală din RM (ex: 2016-2020 Culturii, administraţie
Agenția de inspectare și restaurare a monumentelor) APL II, Agenția de i publice
254
inspectare și locale
restaurare a
monumentelor
Dezvoltarea şi promovarea producţiei
2016-2020 APL II
cinematografice în raion
Ministerul
Autorităţile
Culturii,
administraţie
Elaborarea: „Atlasul etno-cultural” în raion 2016-2017 Academia de
i publice
Ştiinţe a
locale
Moldovei, APL II
APL II, APL I,
Organizarea Tîrgului meșterilor populari în
Fundaţia “Servicii
parteneriat cu alţi operatori culturali din alte regiuni
2016-2020 de Dezvoltare din APL II, APL I
sau ţări, în scopul dezvoltării capacităţilor meşterilor
Liechtenstein”
populari şi orientarea profesională a tinerei generaţii.
(LED)viii
APL II,
Dezvoltarea programelor interculturale comune cu APL II, Partenerii
2016-2020 Partenerii
raioanele/regiunile ”înfrățite”. străini
străini
Autorităţile
Promovarea şi Dezvoltarea parteneriatelor public-privat pentru
încurajarea APL I, Ministerul administraţie
asigurarea funcţionalităţii edificiilor culturale din 2016-2020
parteneriatelor şi Culturii i publice
raion.
cooperării locale
actorilor din APL I, ONG
sector Ministerul
Culturii; Uniunea Autorităţile
Crearea parteneriatelor dintre meşterii populari
Meşterilor administraţie
locali şi diaspora moldovenească pentru promovarea 2016-2020
Populari; i publice
produsului în ţările europeneix
Biroul pentru locale
Relaţii cu
Diaspora
Aderarea şi participarea la programele UE, ”Creative APL I, Ministerul Autorităţile
2016-2020
Europex”, ”Horizon 2020xi”, Proiectul COMUS Culturii; administraţie
255
Academia de i publice
Ştiinţe a Moldovei locale, ONG
Obiectiv 2. Accesul populaţiei la serviciile şi produsul cultural în raionul Orhei

VALOAREA
PROIECTULUI
Revitalizarea monumentelor istorico-culturale cu APL I, Ministerul
2016-2020 APL II, APL I
înalt potenţial de atracţie turistică. Culturii; APL II
Majorarea numărului de utilizatori de internet pentru
2016-2017
dezvoltarea serviciilor culturale on-line.
Reabilitarea şi refuncţionarea edificiilor culturale în
2016-2020 APL II, APL I APL II, APL I
Repararea şi mediul rural
ajustarea Evaluarea stării tehnice a edificiilor culturale
infrastructurii 2016-2020 APL II, APL I APL II, APL I
prioritare
culturale la
condiţiile Promovarea unei campanii de colectare a fondurilor
moderne de 2016-2020 APL I APL II, APL I
pentru reabilitarea edificiilor culturale
funcţionare
Dotarea cu echipament necesar (instrumente Ministerul
muzicale, aparataj sonor şi cinematografic) a 2016-2020 Culturii, APL II, APL II, APL I
caseleorde cultură din raion APL I
Promovarea portului popular şi a tradiţiilor din raion
(costume). 2016-2020
Instruirea personalului din domeniul

managementului cultural prin organizarea 2016-2020 APL II, APL I APL II, APL I
Perfecționarea
managementului seminarelor de instruire
cultural din raion Crearea unor planuri de management/marketing al Ministerul
2016-2020
produsului în instituţiile culturale Culturii, APL II
256
Crearea centrelor de formare continuă pentru
2016-2020
manageri şi pentru angajaţii instituţiilor culturale.
Organizarea Ziua Culturii pentru aprecierea şi

premierea oamenii de cultură
Atragerea populaţiei şi turiştilor în procesul de

protejare a patrimoniului cultural prin editarea unei 2016-2018 APL II APL II, APL I
publicaţii „Orheiul-ambasadorul cultural al RM ”
Ministerul
Culturii,
Simpozioanele şi forumurile privind patrimoniul
2016-2020 Academia de
cultural raional
Ştiinţe a
Moldovei, APL II
Elaborarea, publicarea materialelor promoţionale, a
Popularizarea şi Ministerul
filmelor documentare privind patrimoniul cultural 2016-2020
promovarea Culturii, APL II
raional
patrimoniului
cultural raional Informarea publicului cu privire la valorile
Ministerul
patrimoniului cultural imaterial prin demararea unor 2016-2020 APL II, APL I
Culturii, APL II
campanii de informare şi promovare.
Elaborarea Strategiei de promovare a culturii în
2016-2016 APL II, ONG APL II, APL I
raion.
Realizarea unor filme documentare şi scurt metraj,
despre cultura tradiţională din raion.
Promovarea tradiţiilor populare prin educarea şi
familiarizării tinerei generaţii prin organizarea
activităţilor cultural-artistice (sărbătorilor populare, 2016-2020 APL II, APL I APL II, APL I
spectacolelor folclorice, expoziţiilor de meşteşuguri
tradiţionale)
257
Obiectiv 3. Promovarea şi îmbunătăţirea serviciilor bibliotecilor în raionul Orhei
VALOAREA
PROIECTULUI
Evaluarea stării tehnice a bibliotecilor 2016-2020 APL II, APL I APL II, APL I
Valorificarea Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii APL I, APC, FNDR,
infrastructurii 2016-2018 APL II
bibliotecilor din raion GIZ
bibliotecilor din Dotarea bibliotecilor cu mobilier specific adecvat APL II, APL I,
raion
serviciilor prestate, activităţilor desfăşurate şi 2016-2020 agenţi economici, APL II, APL I
categoriilor de utilizatori NOVATECA
Realizarea unei strategii proprii de dezvoltare a
colecţiilor în fiecare bibliotecă, care să vizeze
atingerea unui echilibru optim între achiziţia de 2016-2016 APLI APL I
Dezvoltarea
documente, eliminarea documentelor şi mărirea
serviciilor
interactive de colecţiei
bibliotecă prin Orientarea achiziţiei spre toate categoriile de
utilizarea documente purtătoare de informaţii (documente
tehnologiei electronice (CD-Rom-uri, cărţi electronice, periodice
informaţiei şi electronice, baze de date, DVD-uri)
comunicaţiilor
APL II, APL I,
Dotarea bibliotecilor cu calculatoare 2016-2020 agenţi economici, APL II, APL I
NOVATECA
APL II, APL
Instruirea specialiștilor din domeniu 2016-2020 APL II, APL I
I,APC
Sporirea Crearea programelor de instruire online pentru
2016-2020 APL II, APL II
potenţialului de formarea continuă a personalului bibliotecii
cadre în domeniul Asigurarea accesului gratuit la calculatoare, Internet APL II, APL I,
bibliotecarilor din şi instruire prin participarea în continuu în cadrul 2016-2020 Agenţi economici, APL II, APL I
raion Programului Biblioteci Globale Moldova (Novateca) NOVATECA
Crearea unui mecanism viabil de alocare a fondurilor
2016-2020
pentru achiziţie de carte.
258
Turismul
Cadrul naţional:
- Strategia de dezvoltare a turismului „Turism 2020”

- Legea nr. 352-XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica
Moldova
Obiectiv 1. Îmbunătățirea serviciilor turistice din raionul Orhei
VALOAREA
PROIECTULUI
Integrarea turismului vitivinicol, de afaceri, rural,

balnear, religios si de excursii în traseele turistice 2016-2020 APL După caz APL
existente
Dezvoltarea traseelor de biciclete, hipism și drumeție APL, Agenții
2016-2018 125000 APL
ca mijloc de descoperire a zonelor turistice economici
Organizarea concursurilor, festivalurilor şi altor
APL, Agenții Agenții
manifestări social-culturale locale, regionale, 2016-2020 150000
Diversificarea economici economici
naţionale şi internaţionale
portofoliului de Deschiderea centrelor de meşteşugărit tradițional în APL, Agenții Agenții
produse turistice 2016-2019 -
spaţiul rural. economici economici
Dezvoltarea turismului piscicol şi a zonelor piscicole Agenții
2016-2020 Agenții economici După caz
în scop de agrement economici
APL, agenți
Agenții economici,
Dezvoltarea infrastructurii de comercializare a economici,
2018-2019 fonduri externe, După caz
produselor ce ţin de promovarea turismului local ONG-uri
APL
locale
Elaborarea programelor cultural artistice ale 2016 - - APL II
259
raionului
Elaborarea „Hărţii Hramurilor” 2016 - - APL I, APL II
Elaborarea planului strategic de dezvoltare a APL II, fonduri APL II, ONG-
2016-2017 45000
turismului raional externe, APC uri locale
Dezvoltarea Crearea la nivelul de APL I și II a structurilor
2016-2017 APL - APL
capacității specializate în dezvoltarea şi promovarea turismului
instituționale în Calificarea și instruirea agenților economici
Fonduri externe, APL II, ONG-
domeniul specializați în 2016-2017 25000
APL II uri
turismului domeniul managementului turistic
Organizarea schimbului de practici și a vizitelor de APL II, Fonduri
2016-2020 170000 APL II
studiu în localitățile înfrățite de peste hotare externe
Inventarierea principalelor resurse turistice,
expertiza / evaluarea tehnică a obiectelor turistice 2016-2018 APL II După caz APL II, AȘM
Ameliorarea existente
stării fizice a Promovarea parteneriatelor publice private cu scopul APL, Agenții APL, Agenții
2016-2020 -
obiectelor de reabilitării obiectelor turistice economici economici
destinație APL II,
turistică APL, Agenții Agenția de
Reabilitarea obiectelor de destinație turistică în stare
2016-2020 economici, fonduri Inspectare a
nesatisfăcătoarea
externe Monumentelo
r Istorice
APL II Fonduri APL, Agenții
Dezvoltarea elementelor brandului turistic raional 2016-2017 45000
externe economici
Organizarea excursiilor de familiarizare pentru presa
Promovarea 2016-2018 - - APL
turistică
turismului Crearea spoturilor publicitare privind potențialul
2016-2018 APL II 25000 APL II
turistic al raionului
Elaborarea și actualizarea continuă a paginii web APL, Agenții
2016-2020 APL II 22000
specializate în sectorului turistic al raionului economici
260
Obiectiv 2. Sporirea numărului de turiști în raionul Orhei
VALOAREA
PROIECTULUI
Amplasarea indicatorilor de circulație cu indicarea APL II, APL I,

2016 – 2020 După caz APL
locațiilor și obiectelor turistice agenți economici
Crearea unor zone de agrement turistic în apropierea APL, Agenții APL, Agenții
Dezvoltarea 2016-2020 După caz
obiectelor de destinație turistică economici economici
infrastructurii de
suport turistic Amplasarea panourilor informatice turistice 2016 – 2020 APL II 70000 APL II
APL, Agenții
Crearea unui Centru Raional de Informare şi APL, Agenții
2016-2020 economici, După caz
Dezvoltare Turistică economici
fonduri externe
261
Sportul
Cadrul naţional
Strategia de dezvoltare a culturii fizice şi sportului din Republica Moldova pentru anii 2013-2020 şi Planul operaţional de
implementare a Strategiei,
PLANUL ANUAL DE ACȚIUNI al Ministerul Tineretului și Sportului pentru anul 2015,
Legea Nr.330 "Cultura fizică și sport", Monitorul Oficial Nr.83-86 art.399, 05.08.1999,
Legea Nr.298 "Pentru ratificarea Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport a UNESCO" Monitorul Oficial
Nr.5-7 art.25, 11.01.2008.
Obiectiv 1. Promovarea şi dezvoltarea performanţei sportului ca motor al sănătăţii cetăţenilor

VALOAREA
PROIECTULUI
Realizarea STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A

Sporirea
gradului de SPORTULUI în raion, care asigură pregătirea 2016-2020 APL II, APL I APL II, APL I
participare rezervelor sportive pe termen lung din raion.
activă a Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor cultural-
populaţiei din 2016-2020 APL II APL II
sportive dedicate Zilei Sporului în raion
raion cu un
complex de APL I,
măsuri de Parteneriate
Elaborarea programelor desfășurării evenimentelor
popularizare a 2016-2020 publice private, APL I
modului sănătos sportive la nivel de APL I.
Finanţare
de viaţă. externăxii
262
APL II, APL I,
Susţinerea sportul adaptiv, ca factor de integrare Ministerului
2016-2020 APL II, APL I
socială a persoanelor cu dizabilități şi a invalizilor. Tineretului și
Sportului
Informarea publicului larg cu privire la evenimentele
sportive prin demararea unor campanii de informare 2016-2020 APL II, APL I APL II, APL I
şi promovare.
APL II, APL I,
Participarea la Festivalul Național al Sportului Școlar 2016-2020 Ministerul
Educaţiei
Organizarea şi desfăşurarea „Jocurilor sportive ale APL II, APL I,
2016-2020 APL II, APL I
Juniorilor”, prin impulsionarea tinerilor sportivi. agenţi economici
Dotarea şi procurarea echipamentului necesar pentru APL II, APL I,

2016-2020 APL II, APL I
instituţiile din domeniul culturii fizice şi sportului agenţi economici
Ministerului
Reabilitarea şi extinderea numărului de secţii sportive
2016-2020 Tineretului și APL II, APL I
în raion
Sportului
Accesul larg al
populaţiei la APL II, APL I,
Realizarea şi marcarea pistelor de bicicletă 2016-2018 APL II, APL I
spaţiile sportive agenţi economici
pe teritoriul APL II, APL I,
raional. Asigurarea cu bază tehnico-materială a sălilor de sport. 2016-2020 APL II, APL I
ERASMUSxiii
Amenajarea terenului de fotbal din cartierul Consiliul Raional
2016 APL II, APL I
„Lupoaica” DITS, ŞSR
Reconstrucţia terenului de fotbal a fostului gimnaziu Consiliul Raional
2016-2020 APL II, APL I
internat DITS, ŞSR
Asigurarea cu Asigurarea metodico-ştiinţifică a instituțiilor sportive
cadre în din raion.
263
domeniul APL II, APL I,
culturii fizice şi Crearea seminarelor de instruire pentru formarea Ministerului
sportului. 2016-2020 APL II, APL I
continuă a sportivilor din raion. Tineretului și
Sportului
Ministerului
Selecţionarea tinerilor sportivi pentru sportul de 2016-2018
Tineretului și APL II
performanţă
Sportului
Susţinerea sportivilor de performanţă prin acordarea
APL II, Agenţi
burselor pentru rezultate deosebite cît şi de 2016-2020 APL II, APL I
economici
comunitatea oamenilor de afaceri.
Ridicarea
standardului de APL II, APL I,
performanţă în Stimularea tinerilor talente la acţiunile de formare şi Ministerului
2016-2020 APL II, APL I
raion. perfecţionare a instructorilor sportivi din raion Tineretului și
Sportului
Elaborarea calendarului raional competiţional de
2016-2020 Direcţia Sport APL II, APL I
performanţă
Ministerului
Colaborarea între unităţile sportive din raion cu cele
2016-2020 Tineretului și APL II, APL I
de înaltă performanţă
Sportului
264
Sectorul energetic şi eficienţa energetică
*Planul strategic al sectorului energetic și eficiență energetică a fost realizat cu suportul consultanților GIZ. Structura acestuia a rămas
neschimbată
Obiectiv 1. Cadrul instituțional adaptat legislației naționale

VALOAREA
PERIOADA DE
ACTIVITĂŢI/PROIECTE POTENŢIALĂ A RESPONSABIL PARTENERI
IMPLEMENTARE
PROIECTULUI
Program 1.1. Elaborarea cadrului de reglementare local pe domeniul EE a clădirilor publice.
ADR
Elaborarea indicatorilor de performanţă energetică pentru Vice-președinte CR
Centru
fiecare serviciu public, evaluarea nivelului actual al 2015-2020 - Orhei; Managerul
MDRC
indicatorilor de performanţă energetică energetic raional
AEE
ADR
Vice-președinte CR
Elaborarea sistemului/planului de motivare în cazul Centru
2015-2020 - Orhei; Managerul
depăşirii sau neîndeplinirii nivelului stabilit precum MDRC
energetic raional
AEE
ADR
Actualizarea Programului de eficienţă energetică la fiecare Vice-președinte CR
2018 - Centru
trei ani. Orhei
AEE
ADR
Aprobarea raportului anual privind implementarea Vice-președinte CR
Anual, septembrie - Centru
programelor locale, prezentarea la AEE Orhei
AEE
Elaborarea Planului de acţiuni privind eficienţa energetică
pentru fiecare an cu identificarea măsurilor prioritare, ADR
Anual, octombrie Vice-președinte CR
surselor de finanţare; (Managerii energetici vor efectua cel - Centru
2015-2020 Orhei
puţin o dată pe an analiza consumului de energie în AEE
teritoriu în vederea determinării eventualelor intervenţii
265
pentru eficientizarea consumurilor de energie respective,
în conformitate cu formularele standard elaborate de către
autoritatea publică abilitată.)
ADR
Elaborarea şi aprobarea planurilor de acţiuni pentru o Primarii
Centru
energie durabilă pentru localitățile care au aderat la 2015-2020 - Managerul energetic
MDRC
Convenţia primarilor rațional
AEE
ADR
Elaborarea şi aprobarea programele locale (primării) de Primarii
Centru
îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de 2015-2020 - Managerul energetic
MDRC
acţiune în domeniul eficienţei energetice; rațional
AEE
ADR
Elaborarea şi actualizarea bazei de date a surselor Managerul energetic
Centru
existente de energie din localitățile raionului Orhei, a 2015-2020 - rațional
MDRC
furnizorilor şi a consumurilor de energie în sectorul public; Directorii instituțiilor
AEE
ADR
Elaborarea şi actualizarea bazei de date a companiilor Managerul energetic Centru
2015-2020 -
furnizoare de servicii energetice (ESCO) rațional MDRC
AEE
ADR
Desemnarea de către instituțiile publice a coordonatorului
Primarii Centru
/ managerul energetic, responsabil pentru aspectele legate 2015-2020 -
Directorii instituțiilor MDRC
de energie ale clădirilor publice.
AEE
ADR
Stabilirea tematicilor, modulelor de instruire a persoanelor
Managerul energetic Centru
responsabile de administrarea clădirilor publice 2015-2020 -
raional MDRC
(coordonator / manager energetic al instituțiilor)
AEE
Organizarea instruirilor de utilizare a softului de ADR
Managerul energetic
monitorizare a consumurilor de energie pentru autorităţile 2015-2020 7 mii Centru
raional
publice locale (consiliile raionale, municipale). MDRC
266
AEE
ADR
Organizarea instruirilor cu referire la metodologia de Managerul energetic
Centru
elaborare a portofoliului de proiecte investiționale pentru 2015-2020 7 mii raional
MDRC
clădirile publice. Directorii instituțiilor
AEE
ADR
Managerul energetic
Promovarea Ghidului privind implementarea sistemelor de Centru
2015-2020 - raional
gestionare a energiei la nivel de APL MDRC
Directorii instituțiilor
AEE
Promovarea Reglementărilor tehnice pentru clădirile ADR
Managerul energetic
publice (NCM A.09.02.05 Servicii de întreținere, reparație Centru
2015-2020 - raional
și reconstrucție a clădirilor rezidențiale, comunale și socio- MDRC
culturale) AEE
Vice-președinte CR ADR
Organizarea schimbului de experiență a managerului
Orhei Centru
energetic și coordonatorilor energetici în țară și peste 2015-2020 25 mii
Managerul energetic MDRC
hotare pe tematica EE
raional AEE
Crearea parteneriatelor cu ONG din domeniul EE pentru
Orhei Centru
organizarea instruirilor și schimbului de experiență în țară 2015-2020 -
și peste hotare
raional AEE
Orhei Centru
Instituirea Centrului de Excelență în domeniul EE 2019 300 mii
raional AEE
Organizarea concursului bunelor practice (oferirea Vice-președinte CR ADR
premiilor); informarea despre bunele practici, costurile şi Orhei Centru
2015-2020 14 mii
beneficiile echipamentelor şi utilajelor eficiente, surselor Managerul energetic MDRC
de energie regenerabilă; etc. raional AEE
Organizarea instruirilor în domeniul EE pentru consilierii 2015-2020 2 mii Managerul energetic ADR
267
CR Orhei Anual raional Centru
Vice-președinte CR MDRC
Orhei AEE
Obiectiv 2. Infrastructură de management energetic dezvoltată

VALOAREA
ACTIVITĂŢI/PROIECTE PERIOADA DE IMPLEMENTARE POTENŢIALĂ A RESPONSABIL PARTENERI
PROIECTULUI
Program 2.1: Implementarea sistemului de monitorizare a consumului de energie în instituțiile publice

Evaluarea sistemelor de monitorizare, a volumului consumurilor Managerul energetic ADR Centru
2015-2020
pe instituții - raional MDRC
Anual
Directorii instituțiilor AEE
Monitorizarea instalării echipamentelor de măsurare a energiei Managerul energetic ADR Centru
2015-2020
termice pentru 100% de clădiri din raionul Orhei - raional MDRC
Anual
Managerul energetic ADR Centru
Monitorizarea implementării sistemelor inteligente (software)
2015-2020 - raional MDRC
de monitorizarea a consumului în clădirile publice
Directorii instituțiilor ADR Centru
Monitorizare introducerii sistemelor inteligente de contoare în
2015-2020 - Managerul energetic MDRC
clădirile publice nou-construite sau supuse renovărilor majore.
raional AEE
Implementarea registrului de evidență a combustibilului solid
2015-2020 2 mii raional MDRC
pentru centralele termice la instituțiile publice.
Program 2.2: Reducerea consumului de energie electrică în clădirile și serviciile publice (cu 20%).
Revederea, la nivel de CR Orhei, a procedurilor achiziţiilor Vice-președinte CR ADR
publice (pregătirea caietelor de sarcini etc.) reieşind din Orhei Centru
2015 -
criteriile de eficienţă energetică; condiționarea Managerul energetic MDRC
procurărilor de echipamente noi de clasa de consum A raional AEE
Ierarhizarea investițiilor conform criteriilor: Vice-președinte CR ADR
- Gradul de urgenţă - uzură mare a clădirii,etc.). 2015-2020 - Orhei Centru
- Măsurile cu potenţial maxim de utilizare EE, care Managerul energetic MDRC
268
să asigure confortul necesar. raional AEE
- Măsuri care să fie atractive datorită unor durate
reduse de recuperare a investiţiilor.
Organizarea instruirilor pentru utilizarea de APL a Vice-președinte CR
ADR
ghidului privind evaluarea contractelor de furnizare şi/sau Orhei
2015-2020 Centru
de prestare a serviciilor publice la organizarea licitaţiilor 7 mii Managerul energetic
Anual MDRC
publice şi acordarea contractelor de executare a lucrărilor raional
AEE
publice etc., reieşind din criteriile de eficienţă energetică;
Studierea de către funcționarii implicați în achiziția de
Orhei Centru
echipamente electrice pentru clădirile publice a sistemului 2015-2020 -
de etichete şi fişe referitoare la consumul energetic;
raional AEE
Evaluarea cazurilor de utilizare a utilajelor electrice pentru ADR
Managerul energetic
încălzirea instituțiilor educative și modificarea actelor 2015-2020 Centru
- raional
administrative locale de reglementare a domeniului de Anual MDRC
asigurare cu agent termic. AEE
Evaluarea sistemelor de tratare şi alimentare cu apă
ADR
potabilă, reieşind din criteriile de eficienţă energetică; Managerul energetic
2015-2020 Centru
dimensionarea motoarelor electrice şi utilizarea unor 20 mii raional
Anual MDRC
dispozitive eficace de pornire, control al motoarelor Directorii instituțiilor
AEE
electrice;
ADR
Managerul energetic
Evaluarea instalațiilor electrice a clădirilor publice, Centru
2015-2020 3 mii raional
reieşind din criteriile de eficienţă energetică; MDRC
AEE
ADR
Evaluarea instalaţiilor de iluminat în clădirile publice; Managerul energetic
Centru
asigurarea unui iluminat de calitate la locurile de muncă în 2015-2020 3mii raional
MDRC
funcţie de cerinţele specifice ale proceselor tehnologice; Directorii instituțiilor
AEE
Includerea în planul de dezvoltare, a instituțiilor care ADR
Managerul energetic
administrează clădiri publice, a activităților de Centru
2015-2020 - raional
replanificare a sistemelor de iluminat a încăperilor mari, MDRC
reieşind din criteriile de eficienţă energetică AEE
269
ADR
Includerea activităților de înlocuire a lămpilor cu Managerul energetic
Centru
incandescență pe tip LED în planul de reparații a clădirilor 2015-2020 - raional
MDRC
instituțiilor publice Directorii instituțiilor
AEE
ADR
Introducerea sistemelor de management energetic la Directorii instituțiilor
Centru
instituțiile publice (evidența zilnică a consumului, 2015-2020 10 mii Managerul energetic
MDRC
raportare lunară) raional
AEE
Aplicarea metodei de monitorizare / măsurare a ADR
Managerul energetic
economiilor rezultate „Top-Down” combinată cu „Bottom- Centru
2015-2020 - raional
Up”, odată cu instalarea sistemului de monitorizare a MDRC
consumurilor AEE
Obiectiv 3. Procesul de elaborare și implementare a proiectelor investiționale perfecționat, adaptat criteriilor de

eficiență energetică.
VALOAREA
PERIOADA DE
ACTIVITĂŢI/PROIECTE POTENŢIALĂ A RESPONSABIL PARTENERI
IMPLEMENTARE
PROIECTULUI
Program 3.1: Creșterea performanţei energetice a clădirilor publice
Evaluarea caietelor de sarcini sub aspectul de performanţă Managerul energetic MDRC
2015-2020 2 mii
energetică pentru clădiri publice. raional AEE
ADR
Evaluarea propunerilor de proiecte pentru finanțări Managerul energetic
Centru
(fonduri, credite) sub aspectul de performanţă energetică 2015-2020 4 mii raional
MDRC
pentru clădiri publice. Directorii instituțiilor
AEE
ADR
Evaluarea cerinţele minime de performanţă energetică Managerul energetic
Centru
pentru clădiri sau o parte a acestora supuse renovărilor 2015-2020 2 mii raional
MDRC
majore. Directorii instituțiilor
AEE
Monitorizarea indicatorului mediu de cheltuieli pe m2, 2015-2020 - Managerul energetic MDRC
270
consumului real, stabilirea liniei de bază de consum. Anual raional AEE
ADR
Evaluarea investițiilor la clădirile publice sub aspectul Managerul energetic
2 mii Centru
respectării criteriului de edificii pasive sau cu un consum 2015-2020 raional
MDRC
energetic redus sau aproape de zero; Directorii instituțiilor
AEE
Monitorizarea lucrărilor de construcție la clădirile publice, Managerul energetic MDRC
2015-2020 3 mii
sub aspectul respectării criteriului de eficiență energetică raional AEE
Monitorizarea aplicării cerinţelor minime în cazul
performanţei energetice a clădirilor noi şi a noilor unităţi 2015-2020 3 mii
raional AEE
ale acestora;
Monitorizarea aplicării cerinţelor minime în cazul ADR
Managerul energetic
performanţei energetice a clădirilor existente, unităţilor şi Centru
elementelor de clădire, care sunt supuse unor lucrări MDRC
importante de renovare AEE
Obținerea certificatelor energetic ale obiectelor publice,
clasificarea energetică a clădirii.
Pentru clădirile autorităţilor publice cu o suprafaţă utilă ADR
Managerul energetic
totală de peste 500 m2, vizitată frecvent de public, 2015-2020 Centru
10 mii raional
certificatul de performanţă energetică va fi afişat într-un MDRC
loc vizibil şi lizibil. La 9 iulie 2015, acest prag de 500 m2 va AEE
fi redus la 250 m2.
HG 833 din 10.11.2011
Achiziția (închirierea) echipamentelor de măsurare și ADR
control a pierderilor de căldură pentru clădiri ( Cooperarea Centru
2015-2020 400 mii Managerul energetic
cu Agenția de Eficiență Energetică la monitorizarea PEC MDRC
raional
Performanța Energetică a Clădirilor) AEE
Managerul energetic ADR
Monitorizarea/stimularea creşterii numărului de clădiri cu
2015-2020 100 mii raional Centru
consumul de energie “aproape egal cu zero”;
Directorii instituțiilor MDRC
271
AEE
Program 3.2: Creșterea numărului de clădiri publice care utilizează instalații de energie regenerabilă (SER)
ADR
Managerul energetic
Monitorizarea consumului de energie şi a parametrilor Centru
tehnologici a instalațiilor termice în clădirile publice MDRC
AEE
ADR
Evaluarea fezabilității instalării bateriilor solare la Managerul energetic
2015-2020 10 mii Centru
grădinițele din raionul Orhei raional
AEE
ADR
Evaluarea fezabilității instalării instalațiilor fotovoltaice la Managerul energetic
2015-2020 10 mii Centru
diverse categorii de clădiri publice din raionul Orhei raional
AEE
Evaluarea fezabilității instalării cazanelor pe biomasă ADR
Managerul energetic
(așchii de lemn, peleţi) la diverse categorii de clădiri 2015-2020 10 mii Centru
raional
publice AEE
ADR
Evaluarea fezabilității instalării echipamentului de Directorii instituțiilor
Centru
recuperare a căldurii în sistemele de ventilare la diferite 2015-2020 10 mii Managerul energetic
MDRC
categorii de clădiri publice din raionul Orhei; raional
AEE
ADR
Evaluarea fezabilității instalării sistemelor de absorbţie Directorii instituțiilor
Centru
sau de răcire prin evaporare la diverse categorii de clădiri 2015-2020 10 mii Managerul energetic
MDRC
publice din raionul Orhei raional
AEE
Program 3.3: Creșterea randamentului instalațiilor electrice și de energie termică
Evaluarea, în modul prevăzut de lege şi alte acte
ADR Centru
normative, a cerinţelor minime de randament pentru Managerul energetic
2015 - MDRC
cazanele sistemelor descentralizate de alimentare cu raional
AEE
energie termică.
272
Evaluarea, în modul prevăzut de lege şi alte acte ADR Centru
Managerul energetic
normative, a cerinţelor minime de randament pentru 2015 - MDRC
raional
cazanele de apă caldă; AEE
Managerul energetic
2015-2020 MDRC
Evaluarea cazanelor cu randamente scăzute; - raional
Anual AEE
Evaluarea randamentului instalațiilor pentru producerea Managerul energetic
2015-2020 MDRC
energiei termice prin prisma valorilor de referinţă, admise - raional
Anual AEE
spre utilizare pe teritoriul Republicii Moldova; Directorii instituțiilor
Evaluarea randamentului instalațiilor de gaz prin prisma
Managerul energetic
valorii de referinţă pentru randamentul utilajului şi 2015-2020 MDRC
- raional
aparatelor de utilizare a gazelor, admise spre utilizare pe Anual AEE
teritoriul RM
Organizarea instruirilor operatorilor centralelor termice Managerul energetic
ADR Centru
pentru aplicarea metodelor de monitorizare a consumului 2015-2020 3 mii raional
AEE
(registrul consumului) Directorii instituțiilor
Evaluarea echipamentelor de măsurare a consumului de Directorii instituțiilor
MDRC
energie termică la liniile de delimitare a proprietăţii 2015-2020 3 mii Managerul energetic
AEE
clădirilor publice etc. raional
Evaluarea rețelelor interne a sistemului de încălzire a Directorii instituțiilor
MDRC
clădirilor publice (sistem cu 2 țevi, robinete de balansare, 2015-2020 3 mii Managerul energetic
AEE
termostatice) raional
Evaluarea sistemelor automatizate de control a Directorii instituțiilor MDRC
2015-2020 3 mii
temperaturii interioare a clădirilor publice Managerul energetic AEE
Primarii localităților ADR Centru
Elaborarea de către autorităţile administraţiei publice 2015-2020
- Vice-președinte CR MDRC
locale a planurilor proprii de alimentare cu energie termică Anual
Orhei AEE
Program 3.4: Dezvoltarea afacerilor de producere a surselor alternative de energie
Crearea centralelor termoelectrice pe biomasă 2016-2020 100 mil. Managerul energetic ADR Centru
273
raional MDRC
AEE, agenți
economici
Atragerea agenților economici pentru plantarea salciei
2016-2018 - APL II
energetice
Dezvoltarea afacerilor de producere a bricheților și Agenți
2016-2020 - APL II
peleţilor economici
Organizarea instruirilor pentru sensibilizarea cetățenilor
2016-2020 APL II, APL I
în vederea utilizării surselor alternative de energie
Obiectiv 4. Iluminat stradal eficient din punct de vedere energetic

VALOAREA
ACTIVITĂȚI/PROIECTE Perioada de implementare POTENȚIALĂ A Responsabil Parteneri
PROIECTULUI
Program 4.1: Modernizarea sistemului de management a serviciului iluminatului stradal.

Managerul energetic
Implementarea sistemului de management a serviciului ADR Centru
iluminatului stradal AEE
Primarii
Promovarea Parteneriatului PP în domeniul iluminatului Managerul energetic ADR Centru
2015-2020 -
stradal Primarii AEE
Programarea mijloacelor financiare privind realizarea Vice-președinte CR

ADR Centru
planului de investiții pentru înlocuirea corpurilor de 2015-2020 - Orhei
AEE
iluminare existente cu altele eficiente;
Monitorizarea consumului de energie după realizarea Primarii ADR Centru

2015-2020 -
proiectelor în domeniul iluminatului stradal Managerul energetic AEE
274
Acordarea suportului tehnic primăriilor (pregătirea și Managerul energetic ADR Centru
expertizarea propunerilor de proiecte) pentru participarea 2015-2020 80 mii raional MDRC
la programe privind îmbunătăţirea iluminatului stradal; AEE
Program 4.2: Extinderea și eficientizarea iluminatului stradal.
Auditarea energetică a sistemelor de iluminat existente;

Metoda de calcul al economiilor de energie – „Bottom-Up”:
economiile sunt calculate reieşind din necesarul de
investiţii per corp de iluminat şi investiţiile alocate.
Evaluarea fezabilității noilor tehnologii și echipamente de
iluminat public.
Includerea măsurilor de restricţionare a lămpilor Directorii instituțiilor ADR Centru
incandescente în programele şi planurile locale de 2015-2020 - Managerul energetic MDRC
îmbunătăţire a eficienţei energetice raional AEE
Extinderea rețelelor de iluminat stradal în localitățile
raionului Orhei. Implementarea tehnologiilor LED.
Implementarea sistemului automatizat de iluminat public Managerul energetic ADR Centru
stradal (intensitate variabilă, implementarea tehnologiilor 2015-2020 - raional MDRC
fotovoltaice, timer) Directorii instituțiilor AEE
275
Obiectiv 5. Conceptul de eficiență energetică și securitate energetică cunoscut de către funcționarii APL și
administratorii clădirilor publice.
ACTIVITĂŢI/PROIECTE Perioada de implementare VALOAREA Responsabil Parteneri
POTENŢIALĂ
A
PROIECTULUI
Program 5.1: Promovarea informației despre activitățile de eficiență energetică a clădirilor publice.
Organizarea emisiunilor TV, care vor include:
- rapoarte privind realizările de istorii de succes; Managerul energetic ADR Centru
- spoturi privind măsurile de eficienţă energetică în 2015-2020 2 mii raional MDRC
clădiri; - reportaje privind utilizarea energiei AEE
regenerabile;
Difuzarea emisiunilor radio şi mesajelor privind eficienţa Managerul energetic ADR Centru
energetică şi sursele regenerabile.
AEE
Organizarea evenimentelor publice – ziua verde, Managerul energetic ADR Centru
săptămâna eficientă, ora verde, ziua energiei.
AEE
Organizarea campaniilor privind utilizarea conştientă şi Managerul energetic ADR Centru
2015-2020 2 mii
responsabilă a energiei de către utilizatorii finali; raional AEE
Elaborarea componentei EE pe pagina de
internet existentă, care va conţine informaţii privitor la Managerul energetic
ADR Centru
strategia de EE, posibilităţile de finanţare, legislaţie, AEE
tehnologii etc.
Editarea comunicatelor informative a modificărilor
operate în legi, regulamente, standarde etc.; Furnizorii Managerul energetic
ADR Centru
de produse şi servicii vor fi încurajaţi să participe în AEE
elaborarea unor astfel de produse;
Editarea posterelor cu recomandări privind economisirea Managerul energetic ADR Centru
2015-2020 2 mii
energiei, care pot fi distribuite de autorităţile publice raional AEE
276
locale, organizaţiile nonguvernamentale;
Editarea ghidului consumatorului cu abordarea Managerul energetic
următoarelor subiecte–evidenţa consumului, costuri, ADR Centru
AEE
proceduri, cadrul legal, cadru instituţional.;
Publicarea de articole cu tematica EE în ziarele şi Managerul energetic ADR Centru
2015-2020 2 mii
revistele naţionale şi locale. raional AEE
Instalarea panoului informativ de EE în CR, Primării, Managerul energetic ADR Centru
2015-2020 2 mii
clădiri şi locuri publice; raional AEE
277
Sectorul alimentare cu apă şi canalizare
Obiectiv 1. Aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din raionul Orhei pentru anii 2015-2020
Sursa de finanţare (mii lei)

costul,
Denumirea Denumirea bugetul
estimat 2015 2016 2017 2018 2019 2020 bugetul de
UAT Activităţilor bugetul local şi surse
(mii lei) stat şi
raional contrib externe
fonduri
populaţ
„Proiectul de alimentare cu apă şi canalizare
destinat oraşelor mici din Republica Moldova” 32872.3
32872.3 32872.3
or. Orhei, satele Step-Soci, Budăi, Selişte, BERD
Lucaşeuca
Construcția sistemelor de canalizare și
Orhei 22795.9 22795.9
evacuare a apelor pluviale în cartierul Slobozia 7598.6 1025.4 4946.9
FEN
Doamnei
Reabilitarea surselor alternative de
34193.9 3799.3
aprovizionare cu apă potabilă a orașului Orhei 37993.2 3799.2 11398 11398 11398
FEN
și construcția unei stații de pre-tratare a apei
Elaborarea proiectelor tehnice pentru
construcţia sistemelor de canalizare şi staţiilor 150.0 150,0 150.0
Berezlogi
de epurare în s. Berezlogi şi s. Hîjdieni
(Hîjdieni)
Reparaţia sistemului de aprovizionare cu apă
800.0 800.0 800.0
potabilă a s. Hîjdieni
Construcţia apeductului în s. Bieşti, Cihoreni, 11500,0
11500,0 1000.0 1000.0 2000.0 2500.0 2500.0 2500.0
Slobozia Hodorogea FEN
Bieşti
Elaborarea proiectelor tehnice pentru
(Cihoreni, Sl.
construcţia sistemelor de canalizare şi
Horodişte)
staţiilor de epurare în s. Bieşti, Cihoreni, 200,0 200,0 200,0
Slobozia Hodorogea
278
Construcţia sistemului de canalizare şi staţiei 14000,0
Bolohan 14000,0 500.0 500.0 2000.0 3000.0 3000.0 5000.0
de epurare s. Bolohani FEN
Elaborarea proiectului pentru construcţia
sistemului de canalizare şi staţiei de epurare 100,0 100.0 100,0
Bulăieşti din s. Bulăieşti
Construcţia sistemului de canalizare şi staţiei
2000 500 500 500 500 2000
de epurare s. Bulăieşti
Construcţia apeductului a s. Brăviceni 7740 740,0 1000 1000 1000 2000 2000 7740
sistemului de canalizare şi staţiei de epurare s. 300 3000 300
Brăviceni
Brăviceni
Construcţia sistemului de canalizare şi staţiei
8000 1000.0 1000.0 2000.0 2000.0 2000.0 8000.0
de epurare s. Brăviceni
Chiperceni Construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă
7076.6
(Voroteţ, potabilă,sistemelor de canalizare şi staţie de 8900,4 900.4 1000.0 1000.0 2000.0 2000.0 2000.0 1823.8
FEN
Andreevca) epurare în s. Chiperceni
Ciocîlteni
(Feodoreuc Proiectarea şi renovarea a 5 turnuri de apă în
1752 500.0 500.0 500.0 112,0 1640,0
a, Clişova s. Ciocîlteni 252.0
Nouă)
Construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă
Clişova potabilă, sistemelor de canalizare şi staţie de 23000 2000.0 3000.0 4500.0 4500.0 4500.0 4500.0 23000,0
epurare în s. Clişova
Crihana Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei 2000,0
2000 500.0 500.0 500.0 500.0
(Cucuruzeni de epurare s. Sirota FEN
de Sus, Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei 1500,0
1500 500.0 1000.0
Sirota) de epurare Cucuruzenii de Sus FEN
Elaborarea proiectului pentru renovarea
Cucuruzeni
reţelelor de aprovizionare cu apă
(Ocniţa 300 300,0 300,0
potabilă,construcţia sistemelor de canalizare
Răzeşi)
şi staţiei de epurare satele: Cucuruzeni şi
279
Ocniţa – Răzeşi
Renovarea sistemului de aprovizionare cu apă
potabilă (15km),construcţia sistemelor de
22350 2350.0 5000.0 5000.0 5000.0 5000.0 22350,0
canalizare (20km) şi staţiei de epurare satele:
Cucuruzeni şi Ocniţa - Răzeşi
sistemelor de canalizare şi construcţia staţiei 120 120,0 120,0
de epurare s. Donici
Construcţia reţelelor de apeduct (1 km) şi a
sistemelor de canalizare (7km) cu conectarea 3000 500.0 500.0 500.0 500.0 1000.0 3000,0
obiectelor sociale s. Donici
Donici Elaborarea proiectului pentru construcţia
(Camencea, sistemelor de canalizare şi construcţia staţiei 120 120,0 120,0
Pocşeşti) de epurare s. Camencea
Construcţia reţelei de apeduct şi sistemelor de
canalizare cu conectarea obiectelor sociale s. 10800 2000.0 2000.0 2000.0 4800.0 10800,0
Camencea
Proiectarea şi construcţia reţelei de apeduct,
sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare 1400 100.0 300.0 300.0 300.0 400.0 1400,0
s. Pocşeşti - 1,8km
de epurare s. Ghetlova
Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei 1500,0
Ghetlova 1500 500.0 500.0 500.0
de epurare în s. Ghetlova FEN
(Noroceni,
Hulboaca)
de epurare s. Hulboaca
1000 500.0 500.0
de epurare în s. Hulboaca FEN
Isacova Elaborarea proiectului pentru construcţia 240 240,0 240,0
280
sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare
s. Isacova
Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei

8000,0
de epurare s. Isacova 8000 1000.0 1000.0 1500.0 1500.0 3000.0
FEN
Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei 10000. 10000. 32844,3

32844,3 844.3 2000.0 10000.0
de epurare s. Ivancea 0 0 FEN
sistemelor de canalizare şi staţiilor de epurare
300 300,0 300.0
în satele: Furceni şi Brăneşti
Ivancea
(Furceni, 9000.0
de epurare în s. Furceni 9000 1000.0 1000.0 2000.0 2500.0 2500.0
Brăneşti) FEN

9000.0
de epurare în s. Brăneşti 9000 1000.0 1000.0 2000.0 2500.0 2500.0
FEN
Construcţia reţelelor de alimentare cu apă a s. 1498.0

1722,7 1722.7 67.4 157.3
Ivancea - Etapa – IV FEN
Proiectarea şi construcţia sistemelor de
canalizare şi staţiei de epurare şi pompare în 80 80,0 80,0
Jora de
satele Jora de Jos şi Lopatna comuna Jora
Mijloc (Jora
de Sus, de 25000 5000,0 5000,0 5000.0 5000.0 5000.0 25000,0
de epurare şi pompare a satului Jora de Mijloc
Jos,
Lopatna)
de epurare a satului Jora de Jos 25000 5000.0 5000.0 5000.0 5000.0 5000.0 25000,0
Elaborarea proiectului de reabilitare a

Mălăieşti
reţelelor de aprovizionare cu apă 120 120,0 120,0
(Tîrzieni)
potabilă,construcţia sistemelor de canalizare
281
şi staţiei de tratare a apelor uzate s. Tîrzieni
Construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă 11000,0
10000. 10000. Polonia
potabilă, canalizare şi staţiei de tratare a 50800 10000.0 10000.0 10800. 25800 FEN
0 0 14000,0
apelor uzate s. Mălăieşti România
Construcţia apeductului într-un sector din 4500,0
4500 500.0 1000.0 1000.0 1000.0 1000.0
satul Mitoc FEN
Mitoc
Construcţia sistemelor de canalizare a s. 22000,0
22000 5000.0 5000.0 5000.0 7000,0
Mitoc FEN
reţelelor de aprovizionare cu apă potabilă,
200 200,0 200,0
construcţia sistemelor de canalizare si
staţiei de epurare s. Mîrzeşti şi Mîrzaci
Mîrzeşti Construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă
1000 5200,0
(Mîrzaci) potabilă, sistemelor de canalizare şi staţiei de 5200 500.0 700.0 1500.0 1500.0
.0 FEN
epurare s. Mîrzeşti
Construcţia sistemului de aprovizionare cu
4000,0
apă potabilă şi sistemelor de canalizare s. 4000 1000.0 1000.0 1000.0 1000.0
FEN
Mîrzaci
sistemelor de canalizare şi staţiei de tratarea
200 100,0 100,0 200,0
apelor uzate s. Breanova
Morozeni
(Breanova)
de tratarea apelor uzate s. Morozeni 17000 2750,0 3000,0 3000,0 4000,0 4250,0 17000,0
Reparaţia reţelelor de aprovizionare cu apă 1500,0

1500 750,0 750,0
Neculăieuc potabilă s. Neculăieuca. FEN
a Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei 9000,0
9000 1000,0 2000,0 2000,0 2000,0 2000,0
de epurare s. Neculăieuca. FEN
Pelivan Extinderea sistemelor de canalizare şi 7150,0
7150 1150.0 1000.0 1000.0 1000.0 1500.0 1500.0
(Cişmea) reutilarea staţiei de pompare s. Pelivan FEN
282
sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare 150 150,0 150,0
în s. Cişmea
1000,0 2000,0 4000,0
de epurare în s. Cişmea 7000 FEN
Proiectarea şi construcţia sistemului de
aprovizionare cu apă potabilă şi forarea
3000 500,0 500,0 1000,0 1000,0 3000,0
fântânei în regiunea centru(adiacent
primăriei) s. Peresecina
Peresecina Construcţia sistemelor de canalizare în 1226.6
1410,6 1410.6 55,2 128,8
sectorul Butoi - Etapa III FEN
Construcţia sistemelor de canalizare, 2 staţii
25178,8
de pompare şi o staţie de epurare pe întreg 25178,8 1000.0 1000,0 4500,0 4500.0 7000,0 7178.8
FEN
satul Peresecina
sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. 150 150.0 150.0
Piatra
Piatra
Renovarea apeductului prin schimbarea
(Jeloboc) 1290 290,0 500.0 500.0 1290,0
traseului central s. Piatra(3km).
4600 600,0 1000,0 1000,0 1000,0 1000,0 4600,0
de epurare s. Piatra.
Proiectarea şi construcţia reţelelor de
aprovizionare cu apă potabilă(2km) a unei 1600,0
1600 500.0 500.0 600.0
părţi de sat cu construcţia fântânei arteziene FEN
în s. Podgoreni.
Podgoreni Elaborarea proiectului pentru construcţia
sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare s. 120 120,0 120,0
Podgoreni
Construcţia sistemelor de canalizare (2,5km)
2700 700,0 1000,0 1000,0 2700,0
şi staţiei de epurare s. Podgoreni.
Pohornicen Elaborarea proiectului pentru construcţia 150 150,0 150,0
283
i sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare
în s. Pohorniceni
Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei 6400.0
6400 1000,0 1000,0 1000,0 3400,0
de epurare în s. Pohorniceni FEN
Construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă,
evacuarea şi epurarea apelor uzate - Etapa III, 575 575,0 22,5 52,5 500,0
s. Şarcani
Pohrebeni
(Şercani,
sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare 250 250.0 250,0
Izvoare)
în s. Pohrebeni
20000 5000,0 5000,0 5000,0 5000,0 20000,0
de epurare în s. Pohrebeni
sistemelor de canalizare şi a staţiilor de 200 200.0 200,0
epurare în satele: Puţintei, Dîşcova şi Vîprova
Puţintei
(Dîşcova, 4000 1000,0 1000,0 1000,0 1000,0
de epurare în s. Puţintei FEN
Vîprova)
3000 1000.0 500.0 500.0 1000.0
de epurare în s. Dîşcova FEN
3000 500.0 500.0 1000.0 1000.0
de epurare în s. Vîprova FEN
sistemelor de canalizare şi a staţiei de
150 150,0 150,0
epurare s. Sămănanca
Sămănanca
5600 1000,0 1000,0 1000.0 2600.0 5600,0
epurare s. Sămănanca
Forarea fântânei arteziene s. Sămănanca 480 280,0 200.0 480,0
15000
Selişte Construcţia sistemelor de canalizare a 15000,0
5000,0 5000,0 5000,0
(Lucaşeuca, localităţilor Selişte şi Lucaşeuca FEN
284
Mana) Construcţia sistemelor de canalizare în s. 5600,0
5600 500.0 500.0 600.0 1000.0 1000.0 2000.0
Burcuta, FEN
Implementarea proiectului „Aprovizionarea
Step -Soci locuitorilor, obiectelor de menire socială cu 3500,0
(Budăi) apă potabilă, canalizare, staţie de epurare” în s. 3500 3500.0
BERD
Step – Soci, Budăi
sistemelor de canalizare(35 Km) şi staţiei de
300 300,0 300,0
epurare s. Susleni
Susleni
Construcţia sistemelor de canalizare(35 Km) şi 28000,0

28000 1000,0 5000,0 6000,0 8000,0 8000,0
staţiei de epurare s. Susleni. FEN
Proiectarea şi construcţia reţelelor de
aprovizionarea cu apă potabilă(15km) a s. 6550 200 550 800 1000 2000 2000 6350 FEN 200
Teleşeu.
Teleşeu
Elaborarea proiectului tehnic pentru
12600
construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei 12700 200 1500 1500 4500 5000 100
FEN
de epurare în s. Teleşeu.
300
Trebujeni sistemelor de canalizare (15km) şi staţiei de 300 300
(Butuceni, epurare s. Trebujeni
Morovaia) Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei
9800 1800 2000 3000 3000 9800 FEN
de epurare s. Trebujeni
Elaborarea proiectului pentru reabilitarea
200 200 200
Vatici construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei
(Tabără, de epurare în s. Tabăra
Curchi) Reabilitarea reţelelor de aprovizionare cu apă
potabilă, construcţia sistemelor de canalizare 8900 1600 1600 1600 1600 2500 8900 FEN
şi staţiei de epurare în s. Tabăra.
Vîşcăuţi Elaborarea proiectului pentru reparaţia 200 200 200
285
construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei
de epurare s. Vîşcăuţi.
Reparaţia reţelelor de aprovizionare cu apă
10070
potabilă, construcţia sistemelor de canalizare 10070 570 500 500 500 4000 4000
FEN
şi staţiei de epurare s. Vîşcăuţi.
sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare 120 120 120
Zahoreni din s. Zahoreni
Construcţia sistemelor de canalizare şi staţiei 24000
24000 5000 5000 7000 7000
de epurare din s. Zahoreni FEN
Zorile
sistemelor de canalizare şi staţiei de epurare 250 250 250
(Ocniţa
în s. Zorile şi s. Inculeţ
Ţărani,
Inculeţ) 18160 4000 4160 5000 5000 18160
de epurare din s. Zorile şi s. Inculeţ
TOTAL 11384 15692 266042.
683875,2 62871.6 66673.9 131258 152298 406784.1 145,1 10903,7
4.9 8.8 3
286
Obiectiv 2. Construcția stației de purificare zonală
Pentru construcția stațiilor zonale de purificare, raionul Orhei poate fi împărțit în 9 zone (estimările specialiștilor CR Orhei). Fiecare zonă
cuprinde de la 3 la 6 localități (fie comune sau/și sate). Zona cea mai vulnerabilă este acea care cuprinde localitatea Trebujeni, dat fiind
amplasamentul geografic a acesteia. Totuși, pentru perioada de implementare a strategiei, nu poate fi construită nici o stație de purificare, dat
fiind costul investiției acesteia.
SURSA VALOAREA
PROGRAME PROIECTE POTENŢIALĂ POTENŢIALĂ A
DE FINANŢARE PROIECTULUI
Argumentarea
tehnico-
economică a Elaborarea studiului de fezabilitate privind crearea
2017-2018 APL II 200000 APL II
construcției clusterelor raionale de epurare
stațiilor de
epurare
287
Transportul
Cadrul naţional
• Strategia infrastructurii transportului terestru 2008-2017

• Program Regional Sectorial în domeniul infrastructurii Drumurilor Regionale și Locale pentru Regiunea de Dezvoltare Centru
SURSA VALOAREA
PROGRAM PROIECT POTENȚIALĂ DE ESTIMATIVĂ A
IMPLEMENTARE DE EXECUȚIE
FINANȚARE PROIECTULUI
Bugetul de stat,
Fondul rutier,
Reabilitarea rețelei de drumuri locale 2016-2020 FNDR, bugetul 500 mil. lei
local, IFAD, surse
private
Proiectarea drumului L-307 Orhei-
Susleni-Jora de Sus-Lopatna, sector 2016 1,5 mil.lei APL II
Orhei-Berezlogi-Hîjdieni (20,8 km) (faza
a 2-a de proiect)
Reabilitarea și
modernizarea drumurilor Reabilitarea drumului regional L307
locale Orhei-Susleni-Jora de sus-Lopatna, Bugetul de stat,
inclusiv accesele către localităţile: FNDR, bugetul
local, surse
L307 Drum de acces S. Bolohani, 2016-2019 20 mil. dolari APL II
private
Drum de acces s. Pohorniceni,
L308, L307 Piatra-Jeloboc; L327,
l307 Berezlogi-Hîjdieni, L310
Susleni-Bulăieşti-Mîrzeşti, drum
de acces spre s.Vîşcăuţi;
Proiectarea şi reabilitarea drumului 2017 450 mii dolari APL II
288
Butuceni-Morovaia-Maşcăuţi
Proiectarea şi reabilitarea drumului L305 2017-2018 15 mil dolari APL II

R20 Chiperceni-Pohrebeni-Izvoare
289
Managementul deşeurilor
Obiectiv 1. Dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor
VALOAREA
PROIECTULUI
APL II, APL
Crearea unor mecanisme de evidenţă a
I, Ministerul
gestionării deşeurilor de către
2016 - 2017 APL II, APL I - Mediului,
autorităţile publice locale şi agenţii
inspecţia
Dezvoltarea unui sistem economici
Ecologică
instituţionalizat de
Elaborarea strategiei raionale de Sursele
management a deşeurilor 2017 – 2018 GIZ APL II
management integrat al deșeurilor finanțatorilor
Consolidarea capacităților
ADR, APL I, APL II, APL I, APL
instituționale ale fiecărei primării în 2016-2020 -
ARGD II
domeniul gestionării deșeurilor
Ministerul
APL I, APL
Lichidarea gunoiştilor neautorizate 2016 – 2018 Mediului, APL I, 140000
II
APL II
APL I, Fondul
Îmbunătăţirea infrastructurii Extinderea platformelor de colectare a ecologic, GIZ,
2016 – 2018 - APL I
de management al deşeurilor deșeurilor zonale Fondul Global de
Mediu
Construcția stațiilor de transfer și a Din sursele
facilităților de tratare a deșeurilor (2 2016-2018 GIZ, FNDR, FGM finanțatorilor ADR, APL
stații) externi
ÎM SCL
Creșterea gradului de Extinderea serviciului de colectare a
2016 - - Orhei, APL
acoperire a serviciului de deșeurilor
II
colectare a deșeurilor
Îmbunătățirea și dotarea tehnică a ÎM 2017-2019 FNDR, GIZ, UNDP, Valoarea APL II
290
SCL Orhei USAID, alți finanțatorilor
finanțatori
Obiectiv 2. Educarea ecologică a populaţiei

VALOAREA
PROIECTULUI
Educarea şi informarea populaţiei
APL II, APL I, APL I, APL
asupra efectului negativ al deşeurilor 2016 – 2020 50000
finanțatori externi II, ONG-uri
Organizarea campaniilor de asupra mediului
educare a populaţiei
Organizarea programelor de educare APL I, APL
2016 - 2020 APL II, APL I, şcoli -
ecologică în şcoli II
291
PLANUL INDICATORILOR DE
MONITORIZARE
292
Monitorizarea este o analiză continuă a progresului obţinut pe parcursul implementării
Strategiei, menit să urmărească respectarea programului implementării, să identifice cauzele
necorespunderii şi să ia măsurile necesare pentru îmbunătăţirea performanţei operaţionale
Pentru ca implementarea strategiei să se desfășoare conform planului și a indicatorilor

prestabiliți, o comisie responsabilă de implementare a strategiei necesită a fi creată la nivel
de Consiliu Raional. Urmează a fi elaborat un plan de monitorizare periodică a progresului
înregistrat, iar responsabilii de implementare trebuie să raporteze rezultatele obținute. Atare
exercițiu este necesar pentru a monitoriza progresul obținut, nerealizările și cauzele
acestora precum și aducerea ajustărilor necesare planului strategic.
Planul de monitorizare, include în mare parte, sectoarele care vor fi supuse unei monitorizări
continue, reieșind din pîrghiile de care dispune Consiliul Raional Orhei. Alte sectoare,
precum ar fi Aprovizionarea cu Apă și canalizare nu necesită un plan de monitorizare, dat
fiind planul de acțiuni detaliat, ca proiecte, pentru fiecare localitate din raionul Orhei.
Totodată, țintele și unii indicatori ai planului de monitorizare necesită o revizuire continuă,
care urmează a fi făcută de către persoanele cheie responsabile de implementarea
strategiei.
293
CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ
INDICATORI DE ŢINTA INDICATORULUI

PROGRAME PROIECTE
MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
Dezvoltarea registrelor
Centrul de Informare și
electronice de deținere
Deservire a Cetățenilor
a evidenței
(CISC) creat în cadrul CR
raionale/locale
Decizia cu privire la
facilitarea creării
Fondului Raional de
Valorificarea Dezvoltare pentru
parteneriatului public asigurarea finanțării și
asociativ în vederea co-finanțării proiectelor
inițierii de programe și Mecanisme de
proiecte parteneriat public privat
asociativ create
Numărul proiectelor
1 1 1 1 1
atrase
Numărul de ședințe cu
Elaborarea activul comunelor și 38
programului de satelor
dezvoltare social- Programul de dezvoltare
economică a social-economică a
Consolidarea localităților raionului localităților raionului
capacității Orhei creat în perioada 2016-
organizatorice și 2020
de planificare Numărul primăriilor
strategică a APL instruite privind
Elaborarea planurilor elaborarea planului de 38
socio-economice de dezvoltare socio-
dezvoltare la nivel de economic a localității
APL I Numărul APL-urilor
nivel I, care au elaborat 10 287
planuri de dezvoltare
Numărul ședințelor
Elaborarea hărților de zonale desfășurate pe 10
cooperare intra- domeniu
raională, pe diverse Studiu elaborat privind
sectoare de activitate opțiunile de cooperare
intra-raională
Sistem informațional
Proiectarea sistemului
proiectat și module
informațional
înregistrate
Decizie aprobată privind
Constituirea comisiei de
constituirea Comisiei de
monitorizare a
monitorizare a
implementării planului
implementării planului
strategic
strategic
294
Organizarea schimbului
de experiență și
Numărul vizitelor de 10 12 15 17 20
vizitelor de studiu cu
studiu
APL-urile de peste
hotarele țării
Instruirea
Numărul funcționarilor
funcționarilor publici în
publici de nivel I și II 50
scrierea, execuția și
Atragerea, instruiți
gestionarea proiectelor
dezvoltarea și
Instruirea
retenția cadrelor Numărul funcționarilor
calificate funcționarilor publici în
publici de nivel I și II 50
domeniul achizițiilor
instruiți
publice
Instruirea
funcționarilor publici și
Numărul funcționarilor
aleșilor locali în
publici și aleșilor locali 600
domeniul PR-ului
instruiți
public și actului
decizional
Instruirea agenților
economici, societății
Numărul seminarelor de
civile și APL în 5 5 5 5 5
instruire desfășurate
domeniul guvernării
participative locale
Organizarea întâlnirilor Grafic de desfășurare a
publice ale primarilor, întâlnirilor publice
ale funcționarilor elaborat și aprobat
publici și ale
Numărul întâlnirilor
consilierilor cu 400 400 400 400 400
organizate
populația
Ameliorarea Cercetare efectuată
transparenței privind fezabilitatea
actului de Crearea grupurilor de
creării GIL-urilor
guvernare locală inițiative locale
Numărul GIL-urilor
2
create
Plasarea cutiilor ”Vocea
ta auzită de către APL” Numărul cutiilor de
65
la toate primăriile, la transparență amplasate
instituțiile publice
Ghiduri ale bunelor
Elaborarea ghidului
practici elaborate
bunelor practici locale
semestrial
și rezultatele APL nivel
Numărul ghidurilor
I și II 20000 20000 20000 20000 20000
diseminate (semestrial)
295
TINERET
ȚINTA INDICATORULUI
INDICATORI DE
PROGRAME PROIECTE
MONITORIZARE
201
2016 2018 2019 2020
7
Certificat de acreditare
Dezvoltarea serviciului obținut privind statutul
de voluntariat de organizație gazdă
pentru voluntari
Mijloc de transport
Creșterea Dezvoltarea serviciului achiziționat
nivelului de de outreach Programul și
activism civic al
tinerilor curriculumul creat
Dezvoltare programelor
Programe raionale create
raionale de dezvoltare a
și aprobate
tineretului
Elaborarea strategiei Strategie elaborată și
raionale de tineret aprobată
Elaborarea Strategiei
Instituționale de
Eficientizarea Strategie elaborată
Dezvoltare a Centrului
activității
de Tineret
serviciilor de
Calificarea personalului
tineret din raion Numărul personalului
responsabil de activități 6 8 8 10 12
instruit
de tineret
296
MEDIUL DE AFACERI/INDUSTRIE/INVESTIŢII

PROGRAME PROIECTE
MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
Organizarea activităţilor
de informare a
antreprenorilor locali
Facilitarea privind posibilitățile și
dezvoltării Nr. de activităţi
formele parteneriat, 1 1 1 1 1
asocierilor în organizate
afaceri asociere pe diferite
segmente de activitate
economică, în special în
domeniul agro-alimentar.
Dezvoltarea activaților
non-agricole și atragerea
investițiilor în activități
tradiționale cu specific
local: (prelucrarea
artistică a lemnului, lânii, Nr. de afaceri create 2 2 2 2 2
țesături si cusături
Dezvoltarea tradiționale, olărit, obiecte
producţiei locale de metal, confecționare de
instrumente muzicale
tradiționale)
Nr. de afaceri noi create 1 1 1 1 1
Dezvoltarea Nr. de companii care şi-
agroturismului rural au extins genul de 1 1 1 1 1
activitate
Implementarea
tehnologiilor moderne și
inovațiilor în scopul
conformării la standardele
Sporirea calităţii UE la capitolul siguranţa
produselor prin alimentelor şi cerinţele de
ajustarea acesteia
calitate
la standardele
internaţionale Participarea angajaţilor
companiilor locale la
trainingurile tematice Nr. de traininguri 1 1 1 1 1
aferente sistemului de
management al calităţii
Platformă
informaţională
electronică a raionului
Stimularea ce va include date
Elaborarea profilului
investiţiilor în privind producătorii
investițional al raionului
raion locali, resursele,
activele investiţionale
existente în profil
teritorial creat
297
Broșuri raionale
semestriale editate cu
2 2 2 2 2
istorii de succes ale
producătorilor locali
Patrimoniu public al
APL inventariat și
obiectele pasibile unor
proiecte de tip PPP
identificate
Dezvoltarea brandului de Elemente de brand
raion create
Organizarea şi
desfăşurarea bianuală a Forum investiţional
Forumurilor investiţionale organizat
Organizarea expoziţiilor
locale şi regionale de
promovare a consumului
Crearea produselor locale în Expoziţii organizate
posibilităţilor de rândul populației
extindere a
raionului
pieţelor de
desfacere Facilitarea participării Numărul de agenți
antreprenorilor locali la economici susținuți
expoziții internaționale financiar
Crearea unui incubator de Incubator de afaceri
afaceri raional creat
Crearea unui parc
Parc industrial creat
industrial
Crearea şi
consolidarea Diseminarea informației Broşuri editate
infrastructurii de privind serviciile oferite
suport în afaceri de instituțiile de suport în
Plasare pe site
afaceri (ACSA, Camera de
Comerț, BCIS, Secția de Nr. de seminare
resort din cadrul CR, etc.) 1 1 1 1 1
efectuate
298
TRANSPORT

PROGRAME PROIECTE
MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
L307 Orhei - Susleni -
Jora de Sus – Lopatna
L34l L339 - Vîşcăuţi
L305 Chiperceni -
Pohrebeni – Izvoare
L307 Orhei - Susleni -
Jora de Sus - Lopatna
L315 Peresecina -
Donici
L305 Chiperceni -
Pohrebeni - Izvoare
L325 M2 - Crihana -
Cucuruzenii de Sus
L327 L307 - Berezlogi -
Hîjdieni
L306 Chiperceni -
Voroteț - Andreevca
L303 R20 - Podgoreni –
Zahoreni
L307 Orhei- Susleni -
Jora de Sus - Lopatna
Reabilitarea și L325.3 Drum de acces
Reabilitarea rețelei de
modernizarea spre s. Inculeţ
drumurilor locale drumuri locale
L309 M2 - drum de
acces spre s.
Pohorniceni
L301 Butuceni -
Morovaia -L 340 0
L326 M2 - C gova -
Suhuluceni - Verejeni
L321 L30l - Berezlogi -
Hîjdieni
L437 MI4 - Lupa Recea –
Vatici
L305 Chiperceni -
Pohrebeni - Izvoare
L309 M2 - drum de acces
spre s. Pohorniceni
L32I M2 - drum de acces
spre s. Pelivan
L320 R20 - Isacovo -
Nicolaevca - R20
L310 Susleni - Boldeşti -
Mîrzeşti
L305 Chiperceni -
299
Pohrebeni – Izvoare
L3ll Brăneşti-Furceni
L 306 Chiperceni -
Voroteţ - Andreevca
L316 Camencea -
Teleşeuca
L315.2 Drum de acces
spre s. Pocşeşti
L308 L307 - Piatra -
Jeloboc
L3l2 P.43 - drum de
acces spre s. Trebujeni
L324M2 - Drum de
acces spre s. Mitoc
L325 M2 - Crihana -
Cucuruzenii de Sus
L305 Chiperceni -
Pohrebeni - Izvoare
L322 M2 - Mălăieşti -
Morozeni
spre s. Tabăra
L313 M2 - drum de
acces spre s. Miclești
L326 M2 - Clișova -
Suhuluceni – Verejeni
L303 R20 - Podgoreni -
Zahoreni
L319 R20 - drum de
acces spre s. Puțintei
spre s. Ocnita-Rezesi
spre s. Teleşeu
L325.1Drum de acces
spre s. Ocnita - Tărani
spre s. Sămănanca
L323 M2 - Drum de
acces spre s. Brăviceni
L310 Susleni - Budesti -
Mîrzesti
spre s. Inculet
L306 Chiperceni -
L314 Peresecina -
Hirtopul Mare -
Ohrincea
300
spre s. Bolohan
L304 R20 - drum de
acces spre s. Sirota
spre s. Teleşeu
L325.1Drum de acces
spre s. Ocnița - Țărani
spre s. Sămănanca
L323 M2 - Drum de
acces spre s. Brăviceni
L310 Susleni - Budești -
Mîrzeşti
spre s. Inculet
L306 Chiperceni -
L314 Peresecina -
Hîrtopul Mare -
Ohrincea
spre s. Bolohan
L304 R20 - drum de
acces spre s. Sirota
Proiectarea drumului L-
307 Orhei-Susleni-Jora de
Sus-Lopatna, sector
Proiect elaborat
Orhei-Berezlogi-Hîjdieni
(20,8 km) (faza a 2-a de
proiect)
L307 Drum de acces s.
Bolohan
Reabilitarea drumului L308 Drum de acces s.
regional L307 Orhei- Pohorniceni,
Susleni-Jora de sus- L307 Piatra-Jeloboc
Lopatna, inclusiv accesele L307 Berezlogi-Hîjdieni
către localităţile: L310 Susleni-Bulăieşti-
Mîrzeşti
Drum de acces spre
s.Vîşcăuţi
Proiectarea şi reabilitarea
Drum proiectat şi
drumului Butuceni-
reabilitat
Morovaia-Maşcăuţi
Proiectarea şi reabilitarea
drumului L305 R20 Drum proiectat şi
Chiperceni-Pohrebeni- reabilitat
Izvoare
301
FINANŢE PUBLICE
INDICATORI DE ȚINTA INDICATORULUI

PROGRAME PROIECTE
MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
Organizarea ședințelor/ Nr. de şedinţe publice
1 1 1 1 1
consultări publice în faza organizate
de elaborare a
proiectului bugetului
raional cu implicarea
Nr. de consultări publice
persoanelor din
organizate 1 1 1 1 1
comunitate (societatea
civilă, mediul de afaceri,
etc.)
Aplicarea tehnologiilor Tehnologii
informaţionale moderne informaţionale moderne
Îmbunătățirea de management în aplicate
procesului de procesul bugetar (SIF)
executare a
bugetului Actualizarea periodică a
paginii web şi cu
informaţie calitativă şi
oportună privind
elaborarea şi executarea
bugetului/semestrial
Divizarea
contribuabililor mari pe
domenii de activitate (în Raport elaborat
2
baza listei marilor 2 2 2 2
contribuabili aprobate la
finele fiecărui an)
Organizarea Concursul ”
Concurs organizat
Cel mai bun antreprenor
al anului”
Consolidarea
mecanismelor de
conlucrare transparentă
între APL și inspectoratul Raport elaborat
Stimularea fiscal teritoriale de stat
colectării prin evidența numărului
veniturilor proprii de angajați şi a volumul
de către veniturilor încasate anual
autoritățile
Raportarea dărilor de Dări de seamă raportate
publice locale
seamă prin executarea / trimestrial
cheltuielilor de Nivel I,II
Nr. de cursuri
Pregătirea profesională a frecventate
specialiştilor principali
sub aspectul Nr. de participanţi la
managementul financiar cursurile de pregătire
302
Instruirea specialiştilor Nr. de cursuri
pe modulul „Clasificația frecventate
bugetară și noua
Nr. de participanţi
metodologie de
instruiți
planificare bugetară”
Instruirea Nr. de cursuri
managerilor/angajaţilor frecventate
din cadrul entităţilor
publice locale privind
managementul Nr. de participanţi la
2 2 3 3 3
performanţelor şi al instruire
riscurilor
Dezvoltarea capacităţilor Nr. de trening-

angajaţilor cu funcții de uri/seminare/schimb de
Sporirea inspectare prin experienţă
capacităților de organizarea inspectărilor
instruire pentru
în echipe comune din
funcționarii
autorităților diferite direcţii, instruirii
bugetare profesionale, consultări
ai experţilor străini şi a Nr. de participanţi 2 2 2 2 2
seminarelor și
participarea la training-
uri la nivel naţional şi
internaţional.
303
EDUCAȚIA
PROGRAME PROIECTE INDICATORI DE ȚINTA INDICATORULUI

MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
Formarea continuă a
cadrelor didactice Cadre formate
(recalificarea cadrelor
didactice)
Facilităţi pentru cadrele
didactice tinere angajate
în mediul rural - Nr. de case de locuit şi
acordarea spaţiilor terenuri oferite
pentru construcţia
caselor şi susținerea cu
suport unic financiar
Motivarea şi Motivarea şi susţinerea Nr. de cadre didactice
retenţia cadrelor didactice privind susţinute;
specialiştilor de creşterea profesională la
profil în raion nivel raional prin Nr. de premii băneşti;
acordarea premiilor
bănești, diplomelor de
merit pentru rezultatele
deosebite în cadrul Nr. de diplome de merit
concursului pedagogul oferite
anului și rezultatele
elevilor în cadrul
olimpiadelor raionale
Serviciu de mentorat
Crearea serviciilor de
mentorat în raion creat
Modernizarea bazei
tehnico-materiale a
instituțiilor educaționale
(procurare/renovare) Lista necesarului de
(mobilier, materiale echipament aprobat
Îmbunătăţirea didactice şi curriculare,
planificării şi a jucării, table, table
managementului interactive, terenuri de
reţelei joc, jucării, etc.)
instituţiilor de Asigurarea instituţiilor de Nr. de calculatoare
învățămînt prin învățămînt cu
modernizarea calculatoare, acces la
bazei tehnico internet şi infrastructura
materiale din necesară implementării Nr. de instituţii
raion cu succes a tehnologiilor conectate la internet
informaţionale şi a
comunicaţiilor în
procesul educaţional
Dezvoltarea reţelei de Baza tehnico-materială
304
instituţii de învățămînt şi asigurată
grădinițe cu baza tehnico-
materială (mobilier,
materiale didactice, Nr. de instituţii
jucării, table, table educaţionale/ reparate
interactive, terenuri de şi mobilate
joc, tehnică de calcul,
jucării, etc.)
Crearea şi dotarea Centru de Resurse creat
Centrelor de Resurse
Creşterea eficienţei
sectorului educaţional în
raion prin eliminarea
excesului de capacităţi şi
crearea sistemului de
educaţie flexibil axat pe
necesităţile elevului,
dotat astfel încît să
asigure învățămînt
adaptat la cerinţele
economiei moderne
Inventarierea tuturor
Nr. de inventariere
spaţiilor instituționale
din raion
Implementarea Demers educaţional
demersului educațional electronic
în format electronic
Aprovizionarea
Procurarea Nr. de softuri şi
cu softuri
echipamentelor şi procurate
educaționale a
softurilor educaţionale
instituţiilor
Elaborarea curriculei
Asigurarea
electronice pentru şcoli şi Curricule elaborate
accesului elevilor
accesul elevilor la
la activităţi
materialele electronice
extraşcolare şi
Majorarea și
extracurriculare Nr. de cercuri;
diversificarea numărului
de învățămînt din
de cercuri, secții sportive,
raion Nr. de secţii sportive şi
filialelor din cadrul
filiale
instituțiilor
complementare
Dezvoltarea şi Nr. de programe
extraşcolare
Asigurarea diversificarea
suplimentar elaborate
accesului elevilor programelor extraşcolare
la activităţi Participarea în cadrul Concurs organizat
extraşcolare şi Concursului Republican
extracurriculare al tinerilor agenţi de
Nr. de tineri participanţi
circulație "Securitatea la
trafic înseamnă viața"
305
Participarea în cadrul
Concursului Național "Cel Nr. de participanţi
mai bun elev inovator"
Participarea în cadrul
Concursului de robotică Nr. de participanţi.
FIRST LEGO League
Moldova (FLL)
Realizarea activităților de Nr. de ghiduri
prevenire a abandonului informative distribuite
școlar
Prevenirea desegregării a Nr. de vizite efectuate
copiilor romi din raion
Organizarea campaniilor Nr. de companii de
de informare pentru sensibilizare
Reducerea părinţi despre
abandonului necesitatea şcolarizării şi
școlar încadrării copiilor în Nr. de vizite efectuate în
învățămîntul obligatoriu familiile vulnerabile.
şi despre necesitatea
continuării studiilor.
Organizarea odihnei de
vară, a activităților
Şcoli de vară organizate
extrașcolare pentru copiii
proveniți din grupurile
dezavantajate
Implementarea de
programe de
responsabilizare a
familiei, administraţiei
publice locale, Programe implementate
comunităţii, instituţiilor
de învățămînt privind
Crearea unui asigurarea accesului
mediu tuturor copiilor/elevilor
educaţional la educaţie de calitate
prietenos, Conlucrarea ONG-urilor
accesibil, capabil cu instituţiile de
să răspundă învățămînt prin Concursuri, jocuri
aşteptărilor şi organizarea diverselor intelectuale realizate
cerinţelor evenimente pentru
speciale ale implicarea şi motivarea
beneficiarilor elevului
Încurajarea proceselor de
creare a asociaţiilor de
părinţi şi grupuri de
sprijin pentru Crearea asociaţiilor
promovarea si
respectarea drepturilor
copiilor
306
Diversificarea formelor şi Nr. de stagii;
metodelor de formare
Nr. de seminare/
profesională continuă:
trening-uri/ mese
stagii, seminare, trening-
rotunde organizate.
uri,etc., la nivel raional
Majorarea numărului de Nr de transport şcolar;
transport şcolar elevilor
din alte localităţi ca
condiţie absolut necesară
Instituţii de învățămînt
în cazul creării şcolilor de
optimizate.
circumscripţie şi a
centrelor educaţionale
şcoală-grădiniţă
Susţinerea mediului
educaţional prin Lecţii de informare
conlucrarea intensă cu organizate cu mediul de
mediul de afaceri prin afaceri
impulsionarea elevilor şi
cadrele didactice
Crearea şi dezvoltarea
serviciilor
psihopedagogie şi de Nr. de unităţi
consiliere în grădiniţe şi
şcoli
Asigurarea cu manuale,
alte materiale didactice și
echipamente școlare
adaptate la necesitățile Materiale didactice și
persoanelor cu echipamente școlare
dizabilități , necesare asigurat
pentru procesul de
educație în toate
instituțiile de învățămînt
din raion
Deschiderea pe lîngă
Centrul de resurse pentru Serviciu de consultanţă
tineri a unui serviciu de creat
consultanţă în domeniul
juridic
Dezvoltarea și
promovarea educației
incluzive în raion
Evaluarea internă anuală
Stimularea
a programelor de studii
performanţei Programele şcolare
de la toate formele de
educaţionale prin aplicate
învățămînt, bazată pe
asigurarea
standardele la nivel
calităţii
naţional
procesului de
învățămînt din Monitorizarea Indicatori de calitate (la
307
raion indicatorilor de calitate examene);
prin evaluarea externă
(Metodele de predare - Nr. de participări la
învăţare, instrumentele olimpiade
de evaluare şi rezultatele naţionale/internaţionale
elevilor la evaluarea
Nr. de participări la
curentă)
concursuri
Promovarea cu ajutorul Anunţuri în revistele

mass-media, a ofertei locale
educaţionale a
instituţiilor de învățămînt
din raion, în vederea
Publicitate la TV local
asigurării calităţii
personalului didactic, a
calităţii instruirii
Nr. de conferinţe
organizate
Creşterea vizibilităţii
rezultatelor elevilor prin Nr. de manifestări
intensificarea eforturilor interne
de diseminare a acestora
în cadrul unor conferinţe, Nr. de participanţi
manifestări şi publicaţii
în reviste locale Nr. de publicaţii în
reviste locale
Creşterea gradului de Nr de acţiuni organizate

implicare a cadrelor
didactice în diverse
acţiuni menite să
promoveze imaginea
Nr. de participanţi
instituţiilor de învățămînt
din raion în cadrul
mediului economic şi
social
Extinderea gradului de
Nr. de Acorduri de
cooperare cu alte
colaborare
instituţii de învățămînt
din RM şi de peste hotare
Elaborarea strategiei de
evaluare internă a Strategie elaborată
calităţii pentru fiecare
instituţie educaţională.
Continuarea proiectului
de activitatea a claselor Proiect realizat
francofone în L/T „I.L.
Caragiale” Orhei
Deschiderea unui Centru Centru de excelenţă
de excelenţă în cadrul deschis
L/T I.L. Caragiale” Orhei
308
Elaborarea
Chestionarelor pentru
Chestionar elaborat
părinţi şi copii despre
realităţile relaţiilor dintre
ei
Angajamentul părinţilor
de a se implica în
problemele şcolii (de ex: Propuneri elaborate
propuneri făcute de
părinţi pentru eliminarea
cazurilor de violenţă)
Propuneri de
îmbunătăţirea a Propuneri elaborate
regulamentului cu
ajutorul părinţilor
Implicarea părinţilor în Organizarea
organizarea şi evenimentelor/ anual;
Optimizarea
desfăşurarea serbării de
comunicării
Crăciun, 8 Martie,
dintre elevi, Nr. de părinţi
Toamna de AUR, 1 iunie -
părinte şi cadre participanţi.
Ziua Copilului şi alte
didactice.
activităţi.
Nr. de excursii/sezonier;
Organizarea unor excursii
împreună cu părinţii. Nr de părinţi implicaţi.
Deschiderea unui Centru Centru de Resurse

de Resurse pentru părinţi pentru părinţi creat
şi dotarea lui
Universitate pentru
Instituirea Universităţii
pentru părinți părinți creat
Fondarea Consiliului Consiliului raional al

raional al părinților și a părinților creat;
unei rețele de socializare
Reţea de socializare
ce ar fortifica
creat/ pagină pe
parteneriatul școală-
facebook.
familie
Asigurarea calităţii
procesului educaţional
timpuriu prin Curricule elaborate
standardele educaţionale
Crearea de stat şi a
condiţiilor Curriculumului Naţional
optime de
Nr. de Grupe de creşă
dezvoltare Crearea grupelor de creşă creat
timpurie a
copilului Nr. de cursuri de
Dezvoltarea profesională
a cadrului didactic din perfecţionare;
educaţia timpurie prin
Nr. de participanţi;
cursuri de perfecţionare,
309
reuniuni metodico- Nr. de reuniuni
ştiinţifice, conferințe, metodico-
simpozioane, mese ştiinţifice/conferințe/si
rotunde, workshop-uri, mpozioane/ mese
seminare practice, rotunde/ workshop-uri/
schimburi de experienţă, seminare practice/
autoinstruire şi activităţi schimburi de
metodico-ştiinţifice şi experienţă/
psihopedagogie. autoinstruire/ activităţi
metodico-ştiinţifice/
psihopedagogie.
Nr. de cadre didactice

Atestarea Cadrelor
didactice atestate
Asigurarea cu materiale
didactice şi tehnico- Materiale didactice şi
materială a instituţiilor tehnico-materială
educaţionale şi asigurat
dezvoltare timpurie a
copiilor din raion
Deschidea a 10 grupe de
copii în grădiniţele 10 grupe deschise
existente din raion
Aderarea la programe
sociale complexe de
ajutoare a copiilor Nr. de programe sociale
defavorizaţi pentru a le
asigura accesul la o
educaţie de calitate
310
AGRICULTURĂ

PROGRAME PROIECTE
MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
Campanie de informare a
producătorilor agricoli Numărul seminarelor
4 4 6 7 7
privind consolidarea desfășurate
terenurilor
Consolidarea Numărul structurilor
terenurilor
Dezvoltarea structurilor asociative create
agricole
asociative în sectorul Numărul grupurilor de
agroalimentar din raionul producători agricoli
Orhei create/ nr. contractelor
de asociere semnate
Echipament
electromecanic înlocuit
Rețeaua de distribuție a
apei substituită cu țevi
din polietilenă
Reabilitarea sistemelor Reconstrucția clădirilor
de irigare din raionul stațiilor de pompare
Orhei
Îmbunătăţirea Contoare mobile pentru
infrastructurii de determinarea volumului
irigare de apă instalate
Echipamente electronice
a regimului de lucru al
pompelor instalate
Numărul bazinelor
Crearea şi reabilitarea reabilitate
bazinelor de acumulare a
apei pentru irigare Numărul bazinelor nou-
create
Sporirea competitivităţii Numărul fermelor de
producţiei animaliere prăsilă nou-create
prin aplicarea
Numărul oficiilor inter-
tehnologiilor avansate
comunitare
Crearea fermelor de
zooveterinare create
Revitalizarea prăsilă de bovine, ovine,
sectorului caprine și păsări
zootehnic susținute de stat;
Crearea oficiilor Numărul fermelor care
complexe inter- aplică tehnologii
comunitare pentru avansate
prestarea serviciilor
zooveterinare
Promovarea Programe de instruire şi
Numărul seminarelor de
antreprenoriatul suport pentru
instruire desfășurate
ui rural organizarea şi
311
dezvoltarea exploataţiilor
agricole
Programe de instruire
pentru tinerii agricultori
Numărul seminarelor
în domeniul lansării şi
desfășurate
gestionării afacerilor în
agricultură
Numărul
Dezvoltarea
întreprinderilor de
infrastructurii post-
procesare a producției
recoltare prin crearea
agricole create
Promovarea întreprinderilor de
investiţiilor în Numărul depozitelor
colectare, ambalare,
valoarea frigorifice procurate,
procesare și păstrare a
adăugată a construite și
producție agricole
materiei prime reconstruite
agricole Elaborarea unui studiu de
specializare a profilului Studiu de specializare a
agricol pe localitățile profilului agricol realizat
raionului Orhei
Crearea școlilor de cîmp
pentru fermieri cu loturi
demonstrative pentru Nr. de şcoli create 1 1 1
Promovarea instruire în domeniul
practicării agriculturii conservative
agriculturii
conservative Nr. de localităţi 1 1 1
Reabilitarea și înființarea
fâșiilor forestiere;
Suprafaţa, ha
Dezvoltarea structurii
Numărul
raionale de colectare şi
întreprinderilor de
comercializarea a
colectare a materiei
producţiei
prime create
agroalimentare
Informarea
Program de producătorilor agricoli Numărul campaniilor de
stimulare a privind procedurile de informare organizate
activităţilor de export
colectare şi
Informarea
comercializare a
producției antreprenorilor rurali Numărul campaniilor de
agricole locale despre oportunitățile noi informare organizate
de comercializare
Susținerea producătorilor
agricoli în efectuarea Numărul producătorilor
cercetărilor de marketing agricoli consultați și
și promovarea ideilor asistați informațional
noi de afaceri
Program de Informarea agricultorilor
Numărul campaniilor de
conservare a despre consecințele
informare organizate
calității solului și nerespectării
312
păstrare a asolamentului şi lucrarea
zonelor naturale incorectă a solului
Crearea spaţiilor verzi
Suprafața (ha) spațiilor
prin împădurirea zonelor
verzi nou create
erodate
Crearea spaţiilor umede Suprafața (ha) spațiilor
în valea rîului Răut umede create
Procurarea
echipamentului de
Nr. echipamente
sortare, procesare și 1 1 1 2 2
procurate
ambalare a produselor
agricole
Extinderea reţelei caselor Nr. caselor de ambalare
1 1 1 1 1
de ambalare şi frigidere construite
de păstrare a fructelor, Nr. de echipamente
Implementarea strugurilor şi legumelor 1 1 1 2 2
frigidere instalate
şi dezvoltarea
tehnologiilor Procurarea tehnicii de
Nr. de linii de procesare-
post-recoltare şi procesare, uscare şi
procesare uscare-congelare a 1 1 1 2 2
congelare a fructelor,
fructelor procurat
legumelor şi cartofilor
Procurarea tehnicii de Nr. de echipamente de
prelucrare primară, prelucrare/ambalare/pă 1 1 1 2 2
ambalare, refrigerare, strare a cărnii
congelare şi păstrare a
Nr. de echipamente de
cărnii, procesare,
păstrare/ambalare a 1 1 1 2 2
ambalare şi păstrare a
laptelui
laptelui
313
TURISM
PROGRAME PROIECTE INDICATORI DE ŢINTA INDICATORULUI

MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
Programul traseelor
Integrarea turismului
turistice tematice
vitivinicol, de afaceri,
elaborat
rural, balnear, religios si
Numărul afacerilor care
de excursii în traseele
dezvoltă traseele
turistice existente
turistice
Dezvoltarea traseelor de
Program elaborat
biciclete, hipism și
drumeție ca mijloc de
Numărul indicatorilor
descoperire a zonelor
de marcaj instalați
turistice
Organizarea
concursurilor,
festivalurilor şi altor
Numărul evenimentelor
manifestări social-
organizate
culturale locale, regionale,
naţionale şi
internaţionale
Diversificarea
Deschiderea centrelor de
portofoliului de Numărul centrelor de
meşteşugărit tradițional
produse turistice meșteșugări amenajate
în spaţiul rural.
Program elaborat
Dezvoltarea turismului
piscicol şi a zonelor Numărul zonelor
piscicole în scop de piscicole amenajate
agrement Numărul indicatorilor
de marcaj instalați
Dezvoltarea
infrastructurii de Sală/încăpere de
comercializare a expoziții locale a
produselor ce ţin de produselor turistice
promovarea turismului amenajată
local
Elaborarea programelor
Program elaborat,
cultural artistice ale
consultat și aprobat
raionului
Programele culturale
Elaborarea „Hărţii
elaborate, consultate și
Hramurilor”
aprobate
Elaborarea planului
Dezvoltarea strategic de dezvoltare a Plan strategic elaborat
capacității turismului raional
instituționale în Crearea la nivelul de APL
Numărul unităților
domeniul I și II a structurilor
specializate create și
turismului specializate în
funcționale
dezvoltarea şi
314
promovarea turismului
Calificarea și instruirea
agenților economici
Numărul seminarelor
specializați în
organizate
domeniul
managementului turistic
Organizarea schimbului
de practici și a vizitelor de Numărul vizitelor
studiu în localitățile organizate
înfrățite de peste hotare
Date referitoare la
obiectivele turistice
existente colectate, după
următoarele categorii:
resurse turistice,
Inventarierea obiective turistice,
principalelor resurse structuri de primire
turistice, expertiza / turistică, trasee turistice,
evaluarea tehnică a zone turistice,
obiectelor turistice evenimente cultural
existente turistice, meșterii
populari și oamenii de
artă
Bază de date cu
inventarul obiectelor
turistice creată
Ameliorarea Promovarea
stării fizice a parteneriatelor public
obiectelor de private cu scopul Numărul de PPP inițiate
destinație reabilitării obiectelor
turistică turistice
Concepte de proiecte de
finanțare a lucrărilor de
reabilitare elaborate
Reabilitarea obiectelor de
Surse de finanțare
destinație turistică în
identificate și atrase
stare nesatisfăcătoarea
Numărul obiectelor de
destinație turistică
reabilitate
Concursul raional
privind spiritul de
Organizarea campaniilor incluziune civică la
de stimulare a localnicilor îngrijirea și reabilitare
spre îngrijirea și obiectelor turistice
reabilitarea obiectelor Campanii de
turistice crowdfunding
desfășurate de către
voluntari
Promovarea Dezvoltarea elementelor Broșura brandului
turismului brandului turistic raional turistic raional elaborată
315
raional Strategia de comunicare
a brandului turistic
elaborată
Identitatea vizuală și
sloganul brandului
turistic elaborată
Organizarea excursiilor
Numărul excursiilor
de familiarizare pentru
desfășurate
presa turistică
Crearea a spoturilor
publicitare despre
Spoturi video realizate
potențialul turistic al
raionului
Elaborarea și actualizarea
continuă a paginii web Pagină web specializată
specializate în sector creată
turistic al raionului
Amplasarea indicatorilor
Numărul indicatorilor
de circulație cu indicarea
zonali de marcare
locațiilor și obiectelor
instalați
turistice
Crearea unor zone de
Dezvoltarea agrement turistic în Zone de agrement
infrastructurii de apropierea obiectelor de marcate și amenajate
suport turistic destinație turistică
Amplasarea panourilor Numărul panourilor de
informatice turistice informare amplasate
Crearea unui Centru
Centru de Informare
Raional de Informare şi
creat
Dezvoltare Turistică
316
ASISTENȚA MEDICALĂ

PROGRAME PROIECTE MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
Elaborarea Planului local
intersectorial de acțiuni
Sănătate 2020 orientate Plan local intersectorial
spre susținerea eforturilor elaborat și aprobat
individuale și celor de
comunitate pentru
Mobilizarea fortificarea sănătății
partenerilor Numărul de ședințe
Elaborarea și aprobarea
sociali pentru a organizare pe marginea 38
programelor teritoriale
identifica și programului
specifice orientate spre
soluționa
menținerea și fortificarea Programul teritorial
problemele de
sănătății populației elaborate și aprobat
sănătate publică
Numărul de ședințe
Elaborarea și aprobarea
organizare pe marginea 38
programelor teritoriale
programului
orientate spre controlul
factorilor de risc ce pot Programul teritorial
periclita sănătatea elaborate și aprobat
Organizarea schimbului de
experiență și vizitelor de Numărul vizitelor de
10 12 15 17 20
studiu cu personalul din studiu organizate
străinătate.
Atragerea, Numărul seminarelor
Instruirea medicilor și
motivarea și desfășurate
asistentelor medicale
dezvoltarea
resurselor Numărul tinerelor
umane familia a căror copii au
Oferirea facilităților fost incluși gratuit în
sociale cadrelor medicale grupele de grădinițe
Numărul tichetelor de
masă acordate
Asigurarea asistenţei
medicale primare prin Servicii medicale
servicii programate şi acordate
flexibile
Asigurarea
Diagnosticarea precoce a Campanii de
accesibilităţii
maladiilor ce determină sensibilizare organizate 4 8 12 16 20
persoanelor cu
dezabilitatea
dizabilități
Servicii de reabilitare
la serviciile
Oferirea serviciilor de oferite persoanelor cu
medicale
reabilitare şi incluziune dizabilități
socială psiho-neuro-
Numărul de plasamente
motorie
temporare
317
Numărul tinerilor cu
Informarea, consilierea şi
dizabilități beneficiari
asistenta medicală de
profil pentru tineri cu Numărul sesiunilor de
dizabilități informare organizare
Elaborarea programului Programul raional

raional de promovare a elaborat
modului sănătos de viață
Desfășurarea campaniilor Numărul de acțiuni de
Modificarea de comunicare și de și de comunicare organizate
comportamentu schimbare a privind 7 11 15 20 24
lui și adoptarea comportamentului, comportamentele
unui stil de viață adaptate vârstei și sănătoase
sănătos nevoilor beneficiarilor
Susținerea derulării Numărul emisiunilor
periodice a emisiunilor în televizate locale
aspecte de promovare a desfășurate
modului sănătos de viață
318
PROTECȚIE ȘI VIAȚĂ SOCIALĂ

PROGRAME PROIECTE MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
Elaborarea unei baze de
date sociale pentru
Bază de date elaborată
persoanele și familiile
aflate în stare de risc
social.
Elaborarea cercetării
privind modului de viață și Studiu efectuat
situației social-economică
a persoanelor vârstnice.
Elaborarea strategiei de
dezvoltare a serviciilor Strategie elaborată
integrate de asistență
socială.
Adaptarea infrastructurii
sociale pentru asigurarea
Numărul pantelor de
accesului persoanelor cu
acces instalate 35 20 40
dizabilități la servicii
Elaborarea comunitare și spații
mecanismelor publice
pentru Organizarea campaniilor Numărul campaniilor de
îmbunătățirea de promovare a promovare organizate în
calității voluntariatului în şcoli, 10 şcoli, 5 biserici, 5
serviciilor biserici, instituţii publice: instituţii publice
sociale flash mob-uri, teatru
social, în cadrul Numărul voluntarilor
sărbătorilor, recrutați
evenimentelor publice.*
Organizarea
seminarii/dezbaterii
/întâlnirii de grup pentru Numărul evenimentelor
copiii cu dizabilități de informare organizate 15 25 40 65 80
privind educaţia,
recuperarea, integrarea
lor în societate.
Elaborarea programelor Programe de incluziune
de incluziune social – social – economică
economică a copiilor cu elaborate anual
dizabilități
Extinderea serviciului Casa comunitară
procurată
social „Casa comunitară”
Crearea unor ateliere
Extinderea și
protejate avînd drept scop
mediatizarea Ateliere protejate create
desfășurarea de activități 3
serviciul social
de formare, dezvoltare și
în raion
perfecționare a abilităților
319
Numărul punctelor
comunitare create
Numărul cazurilor în
Asigurarea mobilității proces de asistență a
echipei mobile
asistentelor sociali
Numărul de biciclete
achiziționate pentru
echipa mobilă
Evaluarea competențelor
Raport de evaluare
resurselor umane
Atragerea, realizat
existente și nevoilor de
motivarea și
formare profesională
dezvoltarea
Organizarea schimbului de
resurselor Numărul vizitelor de
experiență și vizitelor de
umane în studiu efectuate 3 5 7 7 11
studiu în domeniul
domeniul
incluziunii sociale
serviciilor
Instruirea personalului în Numărul sesiunilor de
sociale
domeniul serviciilor instruire 2 2 4 5 6
sociale
Numărul persoanelor
vulnerabile beneficiare
ale misiunii afacerilor
sociale
Susținerea creării unor
întreprinderi sociale Numărul
întreprinderilor create
sau/și reorganizate cu
misiune socială
Nr. persoanelor cu
dizabilități încadrate în
procesul de orientare şi
Participarea
Orientarea şi formarea formare profesională Nr.
persoanelor cu
instituţiilor şi tipul
dizabilități în profesională a persoanelor
instituţiilor din raion şi
viața social- cu dizabilități
din ţară în care sunt
economică
încadrate persoane cu
dizabilități din r. Orhei
5 localităţi beneficiare
Sensibilizarea opiniei
de forumuri, spectacole
publice privind
de gen teatru social/ Nr.
participarea comunitară
participanţilor la
prin metoda „Teatrului
activităţile de teatru
social” la nivel local
social
Organizarea iarmaroacelor Organizarea
vocaţionale (or. Orhei, iarmaroacelor
Ziua oraşului, Ziua familiei, vocaţionale (or. Orhei,
alte sărbători). Ziua oraşului, Ziua
320
familiei, alte sărbători)
Organizarea îngrijirilor la
domiciliu pentru
persoanele cu dizabilități Numărul îngrijiților la
domiciliu
grave (serviciu încadrat în
Echipa Mobilă pentru
adulţi).
- Asigurarea cu utilaje
10 persoane
speciale a persoanelor
nevăzătoare asigurate;
nevăzătoare sau slab-
văzătoare. 25 persoane cu
- Asigurarea persoanelor dizabilități asiguraţi;
cu dizabilități de auz
cu aparate auditive. mijloace de transport
- Asigurarea cu utilaje asigurate (contracte la
ortopedice (bastoane, nivel local cu prestatori
premergătoare, de servicii)
cărucioare).
Crearea centrului de
reabilitare pentru
Centru creat
persoane în etate şi
persoanele cu dizabilități
în s. Ghetlova.
Dezvoltarea programelor
educaţional-ocupaţionale
Programe educațional-
Elaborarea în centre de zi în
ocupaționale elaborate
mecanismelor vederea încurajării
pentru integrării sociale a copiilor
îmbunătățirea din familii vulnerabile.
modului de Organizarea
viață a copiilor seminarii/dezbaterii
din familii Numărul evenimentelor
/întâlnirii de grup pentru
organizate 12 15 19 22 26
vulnerabile copiii din familii
vulnerabile privind
integrarea lor în societate
321
CULTURA

MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
Inventarierea şi
documentarea
Nr. de inventarieri
patrimoniului cultural
efectuate
local (imaterial, mobil, 1 1
război şi a complexelor
comemorative).
Formarea/actualizarea Registre formate şi
registrelor patrimoniului actualizate 1 1
cultural local
Elaborarea şi promovarea
Salvgardarea şi programului raional de Program elaborat
valorificarea conservare, restaurare a
patrimoniului patrimoniului cultural
cultural raional Consolidarea
parteneriatului cu
agențiile și asociațiile de
Nr. de acorduri de
promovare și protejare
culturală din RM (ex: colaborare
Agenția de inspectare și
restaurare a
monumentelor), etc.
„Atlasul etno-cultural”
Elaborarea: „Atlasul etno-
editat
cultural” în raion
Organizarea bianuală a Nr. de participanți la

Tîrgului meșterilor tîrguri şi expoziţii;
populari în parteneriat cu
alţi operatori culturali din
alte regiuni sau ţări, în
scopul dezvoltării Nr. de tîrguri şi expoziţii
capacităţilor meşterilor 1 1
organizate.
Promovarea şi populari şi orientarea
încurajarea profesională a tinerei
parteneriatelor generaţii.
şi cooperării Nr. de programe în
actorilor din Dezvoltarea programelor comun elaborate; 1 1
sector interculturale comune cu
raioanele/regiunile Nr de vizite anual
1 1 1 1 1
”înfrățite”. efectuate.
Dezvoltarea
parteneriatelor public- Nr de programe în
privat pentru asigurarea comun elaborate.
funcţionalităţii edificiilor
culturale din raion.
322
Crearea parteneriatelor Nr. de programe în
dintre meşterii populari comun elaborate;
locali şi diaspora
moldovenească pentru Nr de vizite anual
promovarea produsului în efectuate.
ţările europene
Aderarea şi participarea la
programele UE, ”Creative Programe
Europe”, ”Horizon 2020”,
Proiectul COMUS
Revitalizarea Lista monumentelor
monumentelor istorico- istorico-culturale
culturale cu înalt potenţial revitalizate
de atracţie turistică.
Majorarea numărului de Actualizarea informaţiei;
utilizatori de internet
pentru dezvoltarea
serviciilor culturale on- Nr. de vizualizări.
line.
Reabilitarea şi Lista Edificii culturale
Repararea şi refuncționarea edificiilor reabilitate
ajustarea culturale în mediul rural
infrastructurii Evaluarea stării tehnice a Lista Evaluarea tehnică
culturale la edificiilor culturale a edificiilor culturale
condiţiile prioritare
moderne de Promovarea unei
funcţionare
campanii de colectare a
fondurilor pentru Companii organizate
reabilitarea edificiilor
culturale
Nu. de aparate sonore
Dotarea cu echipament achiziţionate;
necesar (instrumente
muzicale, aparataj sonor şi Nr. de instrumente
costume naționale) a muzicale/ costume
casele de cultură din raion naționale achiziţionate;
Nr de seminare, master
Instruirea personalului clas, laboratoare de
din domeniul creație/ expediții
managementului cultural folclorice.
Perfecționarea prin organizarea

Nr. de participanţi la
managementului seminarelor de instruire
seminare.
cultural din
raion
Crearea centrelor de
formare continuă pentru
manageri şi pentru Centre de formare creat
angajaţii instituţiile
culturale la nivel raional.
Popularizarea şi Organizarea Ziua Nr. de premii acordate;
promovarea
323
patrimoniului Națională a Culturii cu
cultural raional acordarea premiilor
anuale conform domeniu Ziua Culturii organizat. 1 1 1 1 1
de activitate.
Atragerea populaţiei şi
turiştilor în procesul de
protejare a patrimoniului
Publicaţie editată
cultural prin editarea unei
publicaţii „Orheiul-
ambasadorul cultural al
RM ”
Elaborarea, publicarea
Materiale promoţionale
materialelor promoţionale
editate.
privind patrimoniul
cultural local.
Crearea unor magazine/
puncte de valorificare a
produselor Magazine create
meşteşugăreşti şi de
artizanat în localitățile
raionului
Informarea publicului cu
privire la valorile
Campanii de
patrimoniului cultural
informare/anual.
imaterial prin demararea
unor campanii de
informare şi promovare.
Realizarea unor filme
Film documentar
documentare şi scurt
realizat
metraj, despre cultura
tradiţională din raion.
Promovarea tradiţiilor
populare prin educarea şi
familiarizării tinerei
Sărbătorii populare,
generaţii prin organizarea
activităţilor cultural- spectacole folclorice,
expoziţii de meşteşuguri
artistice (sărbătorilor
tradiţionale organizate.
populare, spectacolelor
folclorice, expoziţiilor de
meşteşuguri tradiţionale)
în scopul
Lista evaluării tehnice a
Evaluarea stării tehnice a
bibliotecilor din raion
bibliotecilor
Valorificarea Reabilitarea şi Lista reabilitării şi

infrastructurii modernizarea modernizării
bibliotecilor din infrastructurii bibliotecilor din raion
raion bibliotecilor din raion.
Dotarea bibliotecilor cu
Nr. de biblioteci dotate
mobilier specific adecvat
cu mobilier şi accesorii
serviciilor prestate,
324
activităţilor desfăşurate şi necesare
categoriilor de utilizatori.
Realizarea programelor de
dezvoltare a colecţiilor în
fiecare bibliotecă, care să
vizeze atingerea unui Programe elaborate
echilibru optim între
achiziţia de documente,
Dezvoltarea eliminarea documentelor
serviciilor şi mărirea colecţiei.
interactive de
Orientarea achiziţiei spre
bibliotecă prin
toate categoriile de
utilizarea
tehnologiei documente purtătoare de
informaţiei şi informaţii (documente Procurarea de achiziţii
comunicaţiilor electronice (CD-Rom-uri,
cărţi electronice, periodice
electronice, baze de date,
DVD-uri).
Dotarea bibliotecilor cu Nr. de biblioteci dotate
cu calculatoare 20
calculatoare.
Nr. de persoane
Instruirea specialiștilor instruite;
din domeniu.
Nr. de seminare.
Crearea programelor de
instruire online pentru Program de instruire
creat
formarea continuă a
Sporirea personalului bibliotecii.
potenţialului de
cadre în Asigurarea accesului
domeniul gratuit la calculatoare, Participarea în cadrul
bibliotecarilor Internet şi instruire prin Programului Biblioteci
din raion participarea în continuu în Globale Moldova
cadrul Programului (Novateca).
Biblioteci Globale Moldova
(Novateca).
Crearea unui mecanism
viabil de alocare a Mecanism creat.
fondurilor pentru achiziţie
de carte.
325
SPORT

MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
Realizarea STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE A
SPORTULUI în raion, care Strategie elaborată
asigură pregătirea
rezervelor sportive pe
termen lung din raion
Organizarea şi
desfăşurarea acţiunilor Nr. de activităţi
cultural-sportive dedicate
Zilei Sporului în raion
Elaborarea programelor
Sporirea Lista programelor şi
desfășurării
gradului de evenimentelor sportive la manifestărilor aprobate
participare nivel de APL I
activă a Susţinerea sportului
populaţiei din adaptiv, ca factor de
raion cu un Companii realizate.
integrare socială a
complex de persoanelor cu dizabilități
măsuri de şi a invalizilor
popularizare a Informarea publicului larg
modului sănătos cu privire la evenimentele Companii de informare
de viaţă sportive prin demararea realizate.
unor campanii de
informare şi promovare.
Participarea la Festivalul Nr. de participanţi;
Național al Sportului
Nr. de premii.
Școlar
Organizarea şi
desfăşurarea „Jocurilor „Jocurilor sportive ale
sportive ale Juniorilor”, Juniorilor” organizat
prin impulsionarea
tinerilor sportivi
Dotarea şi procurarea
echipamentului necesar Seturi de echipamente
pentru instituţiile din achiziţionate
domeniul culturii fizice şi
Accesul larg al sportului
populaţiei la Reabilitarea şi extinderea Lista secţiilor sportive
spaţiile sportive numărului de secţii reabilitate.
pe teritoriul sportive în raion
raional Piste de bicicletă
Realizarea şi marcarea
marcate
pistelor de bicicletă
Asigurarea cu baza
Lista sălilor sportive
tehnico-materială sălilor
326
de sport. asigurate
Amenajarea terenului de
fotbal din cartierul Teren amenajat
„Lupoaica”
Reconstrucţia terenului de Teren de fotbal
fotbal a fostului gimnaziu reconstruit
internat
Asigurarea metodico-
Asigurarea cu ştiinţifică a instituțiilor
cadre în sportive din raion
domeniul
Crearea seminarelor de
culturii fizice şi
instruire pentru formarea Nr. de seminare
sportului
continuă a sportivilor din
raion
Selecţionarea tinerilor
sportivi pentru sportul de Burse/premii acordate
performanţă
Susţinerea sportivilor de
performanţă prin
acordarea burselor pentru Burse/premii acordate
rezultate deosebite cît şi
de comunitatea oamenilor
de afaceri
Ridicarea Stimularea tinerilor
standardului de talente la acţiunile de Nr de instructori
performanţă în formare şi perfecţionare a sportivi
raion instructorilor sportivi din
raion
Elaborarea calendarului
Calendar elaborat
raional competiţional de
performanţă
Acorduri de colaborare
Colaborarea între unităţile
sportive din raion cu cele Organizarea
de înaltă performanţă competițiilor sportive
327
MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

MONITORIZARE
2016 2017 2018 2019 2020
Sesiuni de informare
organizate cu instituțiile
publice, agenții 2 3
Crearea unor mecanisme de economici, autoritățile
evidenţă a gestionării locale
deşeurilor de către autorităţile Numărul de localități
publice locale şi agenţii care au oferit date cu 15 23
Dezvoltarea unui economici privire la deșeurile locale
sistem Bază de date a statisticii
instituţionalizat
teritoriale privind
de management a
deşeurilor deșeurile creată
Elaborarea strategiei raionale
de management integrat al Strategie elaborată
deșeurilor
Consolidarea capacităților
Numărul de primării
instituționale ale fiecărei
instruite în domeniul 7 21 38 38 38
primării în domeniul
gestionării deșeurilor
gestionării deșeurilor
Numărul primăriilor care
Lichidarea gunoiştilor
au lichidat în totalitate 7 20 38
neautorizate
Îmbunătăţirea gunoiștile neautorizate
infrastructurii de Extinderea platformelor de Numărul platformelor
management al colectare a deșeurilor zonal instalate
deşeurilor Construcția stațiilor de Stație de transfer și
transfer și a facilităților de facilități de tratare a
tratare a deșeurilor deșeurilor instalate
Numărul de localități
Creșterea Extinderea serviciului de
acoperite de serviciul
gradului de colectare a deșeurilor
acoperire a raional
serviciului de
colectare a Îmbunătățirea și dotarea Autospeciale
deșeurilor tehnică a ÎM SCL Orhei achiziționate
Educarea şi informarea
Numărul de seminare
populaţiei asupra efectului
Organizarea organizate în localitățile 5 7 9 11 13
negativ al deşeurilor asupra
campaniilor de raionului
mediului
educare a
populaţiei Numărul de școli raionale
Organizarea programelor de
care au inclus programe
educare ecologică în şcoli
de educație ecologică
ii
http://or.md/?p=1907
iii Swedish Agency for Economic and Regional Growth http://www.mec.gov.md/ro/content/programe-de-asistenta-externa
328
iv
Unitatea pentru Implementarea Proiectelor Agricole (Agricultura Competitivă în Moldova, Continuarea
proiectului RISP II)
v
Dezvoltarea afacerilor inovatoare pentru o creştere economică durabilă la nivel local
vi
Proiectul pentru competitivitatea agriculturii în Moldova practici conservative
vii
http://edu.cts.md/sites/default/files/invatamint_pre-scolar.pdf
viii
Proiectul-parteneriat de instruire a meșteșugarilor ”Kreishandwerkerschaft Hersfeld-Rotenburg” (faza II),
Aprilie 2013-noiembrie 2016, buget 950 mii Euro
ix
PROGRAMUL DE STAT DE STIMULARE A PARTICIPĂRII LA TÎRGURI ȘI EXPOZIȚII, detalii pe:
http://finantare.gov.md/ro/content/programul-de-stat-de-stimulare-participarii-la-tirguri-si-expozitii
x
Proiecte de cooperare „Europa Creativă” detalii pe: http://www.mc.gov.md/ro/content/proiecte-de-cooperare-europa-
creativa
xi
http://finantare.gov.md/ro/content/programul-horizon-2020-al-uniunii-europene
xii
European Youth Foundation (EYF), finanțator Consiliul Europei – Departamentul pentru Tineret şi Spor.
xiii
Erasmus + Program al Uniunii Europene pentru Educație, Formare, Tineret și Sport, 2014 -2020, suport
pentru activitățile din domeniul Sport, detalii pe: http://www.edu.gov.md/ro/content/erasmus
329

Strategia de Dezvoltare A Raionului Orhei 2016 2020 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare A Raionului Orhei 2016 2020 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consiliul Raional ORHEI

ECHIPA DE CONSULTANŢI INCE ŞI INSPIRO CONSULTING

1. Alexandru Stratan – doctor habilitat, director INCE

1. Tudor Golub – Preşedintele raionului Orhei

AUDITUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI ORHEI .............................................................................................. 9

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A RAIONULUI ORHEI .............................................................................................. 10

1.2. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ..............................................................................................................13

1.2.1. Metodologia de evaluare a capacităţii administrtive.......................................................................................... 14

1.3. FINANŢELE PUBLICE LOCALE ......................................................................................................................19

1.3.1. Finanţele publice locale ................................................................................................................................................... 20

1.4. CAPITALUL UMAN ............................................................................................................................................32

1.4.1. Profilul demografic al raionului Orhei ...................................................................................................................... 33

1.5. INFRASTRUCTURA FIZICĂ ŞI TEHNICO-EDILITARĂ ............................................................................57

1.5.1. Infrastructura drumurilor şi serviciile de transport .......................................................................................... 58

1.6. SERVICII PUBLICE ............................................................................................................................................87

1.6.1. Infrastructura de protecţie socială şi asistenţă medicală ................................................................................. 88

1.7. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ..................................................................................................................... 131

1.7.1. Mediul de afaceri............................................................................................................................................................... 132

1.8. MEDIUL ............................................................................................................................................................. 175

1.8.1. Mediul .................................................................................................................................................................................... 176

1.9. TURISMUL........................................................................................................................................................ 185

1.9.1. Potenţialul turistic al raionului Orhei ...................................................................................................................... 186

1.10. CULTURĂ, TINERET ŞI SPORT .................................................................................................................. 198

1.10.1. Domeniul cultural ............................................................................................................................................................. 199

PLANUL DE OBIECTIVE STRATEGICE .................................................................................................................... 220

PLANUL INDICATORILOR DE MONITORIZARE .................................................................................................................... 292

TABELUL 1. SUPRAFAŢA RAIONULUI ORHEI .................................................................................................................................................... 11

TABELUL 42. STRUCTURA MORTALITĂŢII POPULAŢIEI ÎN VÎRSTA APTĂ DE MUNCĂ .............................................................103

FIGURA 1. CALIFICAREA RESURSELOR UMANE.............................................................................................................................................. 16

ADR – Agenţia de Dezvoltare Regională

AUDITUL SOCIO-ECONOMIC AL RAIONULUI

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A RAIONULUI ORHEI

1.1. CARACTERISTICA GENERALĂ

Tabelul 1. Suprafaţa raionului Orhei

Teritoriul raionului 122831 ha

Tabelul 2. Populaţia raionului Orhei

După răspîndirea geomorfologică, relieful terenurilor raionului este împărţit în următoarele

1. Podişul Moldovei Centrale (Codru), partea de nord-est, reprezintă o combinaţie de

3. Dealurile Prenistrului şi terasele lui se caracterizează cu altitudinea de 250-300 m,

Raionul Orhei se caracterizează printr-o climă temperată continentală, cu iarnă blîndă şi

Auditul socio-economic al raionului Orhei

1.2. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ

1.2.1. Metodologia de evaluare a capacităţii administrtive

Evaluarea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi

Evaluarea capacităţii administrative reprezintă analiza capacităţilor dorite în raport cu

Evaluarea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale se realizează

Analiza capitolului face o mapare și evaluare expres a situației în domeniul capacității

A. CADRUL REGULATORIU DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII CR

B. EVALUAREA CONDIŢIILOR DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII CR

Activitatea CR se desfăşoară în spaţiile proprii, fiecare angajat al instituţiei dispune

Existenţa şi accesul la infrastructura tehnico-edilitară: apă, canalizare, grup sanitar,

C. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ. EVALUAREA CAPACITĂŢII DE

Legalitatea deciziilor autorităţilor publice locale, în materie de creare și stabilire a statutului şi

- Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială

- Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de

- Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007;

- Hotărîrea Guvernului nr.1001 din 26 decembrie 2011 „Privind punerea în aplicare a

În materie de stabilire a denumirilor de funcţii publice/posturi pentru a putea fi salarizate

- Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în

- Hotărîrea Guvernului nr.331 din 28 mai 2012 „Privind salarizarea funcţionarilor

- Hotărîrea Guvernului nr.710 din 26 septembrie 2012 „Privind salarizarea personalului

Calificarea resurselor umane

Evaluarea performanţei angajaţilor are loc în conformitate cu legislaţia în vigoare – HG nr.