LEGISLATIA PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE “PATRIMONIU CULTURAL IMATERIAL”

2. ISTORIA CREERII CONCEPTULUI DE PROTECTIE A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

3. LEGISLATIA INTERNATIONALA A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

4. LEGISLATIA NATIONALA A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

5. STRATEGIA SECTORIALĂ ÎN DOMENIUL CULTURII ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL PENTRU

PERIOADA 2014-2020

6. EXEMPLE

7. BIBLIOGRAFIE
1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE “PATRIMONIU CULTURAL IMATERIAL”

Patrimoniul cultural imaterial, cunoscut si sub numele de "patrimoniu viu", se referă la practicile, reprezentările,
expresiile, cunoștințele și competențele transmise de comunități din generație în generație.

Include tradiții sau expresii vii moștenite de la strămoșii noștri - tradițiile orale, artele spectacolului, practici sociale,
ritualuri, evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură și univers sau cunoștințele și aptitudinile
meseriilor tradiționale, manifestări ale culturiitradiţionale transmise pe cale orală, cunoscute până acum sub
denumirea de folclor sau cultură populară (în engl. –folklife) - Conventia Unesco 2003.

Noul concept se deosebeşte de noţiunea cultură populară/folclor fiind mai larg.

Patrimoniul cultural imaterial -manifestări apartinând următoarelor domenii:

a) traditii şi expresii verbale;

b) artele spectacolului;
c) practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, jocuri de copii
şi jocuri sportive traditionale;
d) cunoştinte şi practici referitoare la natură şi la univers;
e) tehnici legate de meşteşuguri traditionale - art.5/ legea26/2008 .

Hudhud chants of the Ifugao© Renato S. Rastrollo

/ NCCA -ICH /UNESCO
2.ISTORIA CREERII CONCEPTULUI DE PROTECTIE A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL
• Convenţia UNESCO pentru protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural din anul 1972 -moment
crucial în începutul ideii ocrotirii PCI.

• Conţinutul Convenţiei din 2003 trebuie înţeles în corelaţie cu acel al Convenţiei din anul 1972.

• Înainte ca UNESCO să pornească pe calea elaborării unui instrument legal internaţional pentru protecţia
folclorului, au existat multiple încercări de a reglementa din punct de vedere normativ protecţia acestuia de către
diverse organizaţii internaţionale, inclusiv Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale(WIPO, în engl.), care
este, de asemenea, o organizaţie ONU.

• Prin anii 1970-1980 ideea protecţiei expresiilor folclorului era privită în cadrul legislaţiei privind drepturile de autor

• La Conferinţa diplomatică de la Stolckholm în anul 1967 a fost un prim pas pentru protecţia internaţională a
expresiilor folclorului prin folosirea copyright-ului, în noile articole elaborate pentru completarea Convenţiei de
la Berna (art. 154(a)), era prevăzută şi protecţia folclorului.

• În această perioadă fost adoptată legislaţia naţională

• pentru a proteja folclorul în cadrul dreptului de autor în
• unele ţări din America Latină şi Africa.

Urtiin Duu, traditional folk long song©  Sonom-Ish

Yundenbat
2.ISTORIA CREERII CONCEPTULUI DE PROTECTIE A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

• WIPO a impus pentru folclor statutul de obiect de proprietate intelectuală netradiţională, formulând cerinţe
concrete pentru utilizarea folclorului.
• Incălcarea lor e interpretată ca ilegală sau ca acţiune ce aduce prejudicii.

• Datorită ţărilor din Africa, prin intermediul Organizaţiei Africane aProprietăţii Intelectuale, în anul 1977
subiectul protecţiei folclorului a fost inclus pe agenda comunităţii internaţionale.

• În 1977 -WIPO Convenţia privind Proprietatea Intelectuală Africană (Bangui), cu prevederi privind protecţia
folclorului care privesc creaţiile folclorului ca o categorie separată de lucrările artistice şi literare tradiţional
protejate de copyright.

• În 1973 Bolivia a cerut Secţiei de Cultură a UNESCO să fie protejată arta

populară şi patrimoniul cultural al tututor naţiunilor şi în anul 1975 să elaboreze
un Protocol adiţional la Convenţia Universală Copyright.

Carnival of Binche©  Musée International du

Carnaval et du Masque de Binche
2.ISTORIA CREERII CONCEPTULUI DE PROTECTIE A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

• UNESCO şi WIPO au căzut de acord că e nevoie de o abordare a protecţiei internaţionale a acestui patrimoniu, şi
că UNESCO va examina problema salvgardării lui intedisciplinar, iar WIPO va examina aspectele protecţiei din
punct de vedere al proprietăţii intelectuale.

• In 1982 UNESCO şi WIPO au adoptat Prevederile Model pentru Legile Naţionale privindProtecţia
Expresiilor Folclorului împotriva acţiunilor ilicite sau altor prejudicii, dar foarte puţine ţări au adoptat legi
naţionale pentru a proteja folclorul folosind aceste prevederi.

• In 1982 - Comitetul UNESCO al Experţilor Guvernamentali privitor la Salvgardarea Folclorului, în cadrul

căruia UNESCO acreat o secţie aparte – Secţia pentru Patrimoniul Non-material.

• In 1989 a fost adoptată de către UNESCO Recomandarea privind Salvgardarea CulturiiTradiţionale şi a

Folclorului
• - neajunsuri -nefiind clar grupul pentru care şi de către cine ar trebui folclorul salvgardat, nu se referă deloc la
cunoştinţele tradiţionale şi ignorara cultura urbana bazată pe cultura tradiţională.

• La iniţiativa Coreei a fost instituit

• Programul Tezaure Umane Vii.

Royal ancestral ritual in the Jongmyo shrine and

its music©  Cultural Properties Administration
2.ISTORIA CREERII CONCEPTULUI DE PROTECTIE A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

• Japonia pioner în domeniul PCI -Legea pentru Protecţia Proprietăţilor Culturale din 1950 e considerată
începutul protecţiei PCI în Japonia.
• Amendamente importante în anul 1954 - prevederi pentru prezervarea „tezaurelor umane vii”, subiectele legii
fiind nu doar artefactele, dar şi oamenii,habitatul lor .
• În varianta din anul 1954 ea avea două categorii de proprietăţi culturale intangibile:
- „proprietăţi culturale intangibile” („desemnate”)
- „proprietăţi culturale intangibile care necesită documentare şi alte măsuri”.
Era împărţită pe secţiuni privind Materiale Folclorice Intangibile, iar cele tangibile aparte.

• În anul 1975 prevederile au fost amendate fiind introdus termenul„Proprietăţi Culturale Folclorice Intangibile”.

• Din 1989 până în 2003 în cadrul UNESCO s-a maturizat conceptul PCI, plecând de
• la folclor, cultură tradiţională, patrimoniu non-material, tezaur umanşi ajungând
la salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

• În 2001 UNESCO :
- primele 19 elemente declarate Capodopere ale Patrimoniului Oral şi Intangibil
al Umanităţii(program lansat în anul 1998),
- a propus Programul Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial
- Lista de Elemente PCI care necesită Salvgardare Urgentă.

În 2003 -Convenţia pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

În practică - adoptareaşi intrarea Convenţiei în vigoare în 2006 a produs schimbări
în protecţia folclorului în lume. Healing Ritual connected to the Vimbuza Healing
Dance© Francois-Xavier Freland / UNESCO
3.LEGISLATIA INTERNATIONALA A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

• Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial- 2003

• Art1 - Obiectivele Convenției:

 ” (a) protectia PCI;
  (b) respectarea PCI al comunităților, grupurilor și persoanelor ;
  (c) sensibilizarea la nivel local, național și internațional
cu privire la importanța PCI ;
  (d) cooperarea și asistența internațională.”

Andean cosmovision of the

• Prevede: Kallawaya©  Viceministerio de Cultura
- obligaţia statelor de a documenta, conserva, sensibiliza populaţiala privind salvgardarea PCI, cu prevederea
foarte importantă – „să identifice şi să definească elementele patrimoniului cultural imaterial (...) ,
cu participarea comunităţilor, grupurilor şi organizaţiilor neguvernamentale cunoscute”

- obligă la anumite acţiuni concrete în mod obligatoriu Statele parti :

- de a elabora „unul sau mai multe inventare ale patrimoniului cultural imaterial existent pe teritoriul său”
- de a raporta despre inventariere în rapoartele periodice
- Lista patrimoniului cultural imaterial care necesita salvgardare urgenta.

Unele principii conţinute -sunt lăudate de experţi din diferite ţări, de exemplu pentru faptul că organele sau
persoanele abilitate cu gestionarea şi documentarea PCI trebuie să consulte şi să implice comunitatea,
sau pentru că este stipulat ca statul să facă tot posibilul pentru a educa tânăra generaţie.
Alte puncte din Convenţie sunt criticate, afirmându-se că obligaţiile Convenţieiau fost transformate în
recomandări opţionale, iar funcţionalitatea inventarelor este„controversată” .
3.LEGISLATIA INTERNATIONALA A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

• Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 17.10.2003 PARIS

Obiective:
- salvgardarea si respectarea PCI;
- sensibilizarea, la nivel local, naţional
şi internaţional, asupra importanţei PCI
- cooperarea şi asistenţa internaţională.
Woodcrafting knowledge of the
Zafimaniry©  J. Ségur / ZED

PCI –”practicile, reprezentările, expresiile, cunoştinţele, abilităţile - împreună cu instrumentele, obiectele,

artefactele şi spaţiile culturale asociate acestora -, pe care comunităţile, grupurile şi, în unele cazuri, indivizii le
recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural.
Acest PCI transmis din generaţie în generaţie, este recreat în permanenţă de comunităţi şi grupuri, în funcţie de
mediul lor, de interacţiunea cu natura şi istoria lor, conferindu-le un sentiment de identitate şi continuitate şi
contribuind astfel la promovarea respectului faţă de diversitatea culturală şi creativitatea umană. ”

Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii

Lista PCI care necesită salvgardare în regim de urgenţă
Programe, proiecte şi activităţi pentru salvgardarea PCI.

Vanuatu sand drawings© Vanuatu

National Cultural Council
4.LEGISLATIA NATIONALA A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

• Legea nr.26din 29 februarie 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial

PCI- totalitatea practicilor, reprezentărilor, expresiilor, cunoştintelor, abilitătilor - împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele şi spatiile
culturale asociate acestora - pe care comunitătile, grupurile sau, după caz, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor
cultural;
- expresii culturale traditionale - forme de manifestare ale creativitătii umane cu exprimare materială, orală - forme de artă a
cuvântului şi expresii verbale traditionale - forme de exprimare muzicală - cântece, dansuri, jocuri populare - forme de expresie sincretică -
obiceiuri, ritualuri, sărbători, jocuri de copii şi jocuri sportive traditionale - forme ale creatiei populare în domeniul tehnic, precum şi
meşteşuguri ori tehnologii traditionale;
- tezaure umane vii-titlu onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept creatoare şi
transmitătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele traditionale nealterate;
- marcă traditională distinctivă - elementul specific de autenticitate al expresiei culturale traditionale pe care o defineşte ca fiind
reprezentativă pentru un grup de creatori, interpreti ori meşteşugari traditionali, păstrători sau transmitători ai elementelor patrimoniului
cultural imaterial.”

Caracteristici :
- caracterul anonim al originii creatiei;
- transmiterea cu precădere pe cale informală;
- păstrarea sa în special în cadrul familiei, grupului şi/sau al comunitătii;
- respectarea formelor şi tehnicilor traditionale.

Măsuri de protejare a PCI:

-Centrul National pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale
- elaborarea de strategii de salvgardare a elementelor PCI;
- stabilirea de criterii de identificare şi evaluare,
- constituirea de comisii consultative, de expertiză şi omologare,
- reconstituirea segmentelor vietii traditionale
- programe si proiecte de promovare, stimularea initiativelor comunitare.
4.LEGISLATIA NATIONALA A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

• Legea nr.410 din 29.12.2005 privind acceptarea Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului
cultural imaterial, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003

• Ordinul ministrului culturii si cultelor nr.2436/08.07.2008 privind elaborarea Programului

național de salvgardare, protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial

Obiective:
- Documentarea, inventarierea, studierea elementelor PCI -Inventarului naţional de patrimoniu cultural imaterial
- Salvgardarea, conservarea, transmiterea, punerea în valoare și promovarea elementelor PCI
- Valorificarea, promovarea si protejarea PCI

• Ordinul ministrului culturii, cultelor si patrimoniului national nr.2491 /27.11.2009 - pentru

aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU
persoana candidata -simultan, calitatile de purtător, păstrător, creator de patrimoniu imaterial şi performer capabil să
transmită modele culturale traditionale şi să fie recunoscută atât de comunitatea de purtători, cât şi de comunitatea ştiintifică.
5. STRATEGIA SECTORIALĂ ÎN DOMENIUL CULTURII ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL PENTRU
PERIOADA 2014-2020
ANALIZA SWOT:
Puncte tari:
- Existenţa unui număr mare de comunități purtătoare de elemente de PCI.
- Existenţa unei cereri locale constante pentru produse culturale PCI.
- Diversitatea foarte mare a formelor de expresie culturală ale diferitelor comunităţi.
- Existența unui cadru normativ pentru protejarea PCI.
- Includerea unui număr minim de elemente în Lista UNESCO.

Puncte slabe:
- Greșita înțelegere a definiției PCI.
- Lipsa de interes a autorităților publice .
- Insuficienta cunoaștere a cadrului normativ .
- Slaba pregătire profesională a personalului din centrele de cultură .

Oportunităţi :
- Creșterea interesului, pe plan internațional, pentru PCI.
- Existenţa unei cereri locale constante pentru produse culturale PCI.
- Apariția unui interes economic / comercial, în România, legat de PCI.
- Implicarea unor instituții publice în activități legate de promovarea PCI.
- Existența unui public potențial extrem de numeros.

Ameninţări:
- Dispariția rapidă a bunurilor culturale imateriale.
- Interes scăzut din partea tineretului.
- Infrastructura de acces deficitară către zonele în care se păstrează PCI.
- Dispariția treptată a meșteșugurilor tradiționale.
- Vârsta înaintată a purtătorilor de tradiții culturale.
5. STRATEGIA SECTORIALĂ ÎN DOMENIUL CULTURII ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL PENTRU
PERIOADA 2014-2020

OBIECTIV GENERAL :
Salvgardarea, protejarea și punerea în valoare a PCI.

OBIECTIVE SPECIFICE:
• Monitorizarea atentă a gradului de protejare a bunurilor culturale înscrise în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial
întocmită de UNESCO și a celor propuse pentru a fi înscrise pe Listă.

• Înventarierea PCI al României.

• Adaptarea la realitățile unei societăți în rapidă schimbare, mai ales în ceea ce privește menținerea tradițiilor.

• Realizarea unui program de dezvoltare a capacităților antreprenoriale.

DIRECTII DE ACTIUNE:

- Modificarea cadrului normativ.

- Constituirea cadrului administrativ.
- Construirea unui sistem legislativ coerent de protejare.
- Dezvoltarea unui program de finanțare.
- Susținerea și realizarea de parteneriate.
- Susținerea activităților de educație culturală.
- Maximizarea utilizării resurselor locale.
6.EXEMPLE

Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii - Romania

• 1.Ritualul Căluşului

• Ansamblu de practici şi credinţe populare, formule magice, jocuri populare însoţite de strigặturi specifice, acte rituale, practicat
la Rusalii de cặtre cặluşari.
• Ceata de Cặluşari este o ceatặ bặrbặteascặ legatặ printrun jurặmât de credinţặ, cu o ierarhie care include personaje şi funcţii
bine stabilite – mutul, vặtaful, ajutorul de vặtaf, cặlusari, stegar.
• Numặrul cetei este,de obicei, impar – 5,7,9,11,13 cặluşặri – şi variazặ de la regiune la regiune, uneori, chiar în satele
învecinate.
• Costumul cặluşặresc poartặ ca mặrci distinctive : panglici colorate la pặlặrie, bete petrecute cruciş peste cặmaşặ, clopoţei şi
batiste cusute la brâu, ciucuri coloraţi la ciorapi, zurgặlặi şi pinteni la opinci.
• Tradiţia este  astặzi practicatặ mai ales în judeţele Olt, Argeş, Giurgiu, Vâlcea, Dâmboviţa, Dolj şi Teleorman.
6.EXEMPLE

• 2. Doina

• Cântec liric, improvizat şi spontan, specific tradiţiei populare româneşti.

• Cântată întotdeauna solo, cu sau fără acompaniament instrumental (fluier, caval, cimpoi, alte instrumente improvizate).
• Largă paletă expresivă şi tematică -  bucurie, tristeţe, singurătate, dragoste, conflicte sociale ş.a.
• Cântecul, transmis  oral, mai ales în familie.
• Atestat în documente din secolul al XVII-lea .
• Regiuni reprezentative – Maramureş, Oaş, Năsăud, Făgăraş, Banat, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj , Teleorman, Moldova de
Nord, Vrancea.
6.EXEMPLE

• 3.Tehnici legate de ceramica tradiţională de Horezu

• Realizată în localitatea Horezu şi în satul aparţinător Olari, unde lucrează cea mai mare parte a meşterilor.
• Ceramica de Horezu este unică, diferită de producţiile altor centre de olărit.
• Stilul său -atestat de peste 300 de ani.
• Lucrată manual - cuprinde procese diverse : de la extracţia pământului - Dealul Ulmetului -,  dospirea, călcarea şi
frământarea, până la formarea „gogoloţului”, bulgărele de pământ, pe care olarul „îl simte la mână” – străchini, taiere, farfurii
colţurate, ulcioare simple sau cu „salbă” de căniţe ori agăţători, boluri şi căni, ciorbalâce.
• Tehnici tradiţioanale de decorare, : cocoşul – emblema ceramicii de Horezu -, arborele vieţii, şarpele casei, spirala vieţii, spicul
de grâu, coroana miresei, alte motive vegetale ori zoomorfe, geometrice ori cosmice.
• Procedeul decorativ specific -este „jirăvitul”, prin care culoarea aşezată pe vas cu ajutorul cornului este trasă, prin deplasarea
direcţiei modelului iniţial cu ajutorul „gaiţei” – un băţ terminat cu fire de păr de porc la un capăt, utilizat pentru desenele foarte
fine.
6.EXEMPLE

• 4. Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova

• Ritual calendaristic hibernal, atestat din secolul al XVII-lea.

• Iniţial marca solstiţiul de iarnă, având, probabil, origine romană. Ulterior, a asimilat un mesaj creştin, astfel că a devenit un tip
de ritual sincretic (precreştin-creştin).
• In prezent, în majoritatea satelor româneşti şi moldoveneşti, în noaptea de Crăciun (24 - 25 decembrie) a fiecărui an.
• O ceată de tineri necăsătoriţi merge la fiecare casă din sat, interpretând cântece rituale, numite colinde.
• După, membrii cetei sunt răsplătiţi de gazde cu bani şi daruri rituale (ex. colacul de Crăciun).
• În Republica Moldova, dacă s-a acumulat o sumă mai mare, ceata construieşte o fântână în câmp ori cumpără un dar pentru
biserica din localitate.
• În unele zone, colindatul include şi elemente coregrafice.
6.EXEMPLE

• Alte dosare aflate in pregatire sau in curs de aprobare:

• Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc

• Procesiunile populare de la Mănăstirea Moisei, cu ocazia sărbătorii „Sfânta Mărie Mare“ (Adormirea Maicii Domnului)
• Sărbătoarea primăverii: Hâdârțez / Sângiorz (dosar multinațional, depus alături de Croația, Macedonia, Moldova, Serbia și
Turcia)
• Jocul fecioresc
• Jocul de oină
• Păstoritul transhumant
• Jocul ursului Judecata de pace la romi (posibil dosar multinațional)
• Mărțișorul (posibil dosar multinațional).
6.EXEMPLE

• 32 de titluri onorifice TEZAUR UMAN VIU acordate în perioada 2010 – 2013

– icoane pictate pe sticlă, cojocărit, vătaf de căluşari, ouă încondeiate, olărit, prelucrarea lemnului, rapsod popular, mester
popular, interpret popular
7. BIBLIOGRAFIE:

• http://www.unesco.org/culture/ich/en/convention
• https://www.academia.edu/2049238/Aspecte_din_istoria_legislatiei_internationale_in_domeniul_Patrimoniului_Cultural_Imaterial
• http://lege5.ro/Gratuit/hezdgnzt/conventia-pentru-salvgardarea-patrimoniului-cultural-imaterial-din-17102003-
• http://www.unesco.org/culture/natlaws/romania
• http://www.cultura.ro/page/53
• www.cultura.ro/.../STRATEGIA_%20SECTORIALA_IN_DOMENIUL_...

• KONO Toshiyuki. –UNESCO and Intangible Cultural Heritage from the Viewpoint of Sustainable Development // Standard-setting in
UNESCO. Normative Action in Education, Science and Culture.Vol.I. Edited by Abulqawi A.Yusuf. Paris, UNESCO, 2007

• BLAKE Janet. – Developing a New Standard-setting Instrument for the Safeguarding of Intangible CulturalHeritage. Elements for
consideration.Revised edition, University of Glasgow, United Kingdom, 2002

• MELLER Hilla. – The internationlization of Domestic Norms and Intangible Cultural Heritage. Vol. 10, No. 10.3 – Summer
2010-. http://gnovisjournal.org/journal/taking-it-next-level-internationalization-domestic-norms-and-intangible-cultural-heritage

• BUZILĂ Varvara. – Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial / AKADEMOS, Revistă de Ştiinţă, Inovare, Culturăşi Artă,Chişinău,
Nr.2(17), iunie 2010