Conferința

INTERNATIONAL CENTER FOR ARCHIVAL RESEARCH (ICARUS)

„Arhive private și arhive publice în secolul XXI”
Paris, Campus Condorcet, 23 - 25 mai 2022

În luna mai a acestui an, timp de trei zile s-a desfășurat, sub șarmul atmosferei pariziene,
prima conferință bianuală a INTERNATIONAL CENTER FOR ARCHIVAL RESEARCH
(ICARUS), întâmpinată cu bucurie de mediul profesional care activează în domeniul
patrimoniului documentar, fiind prima conferință cu prezență fizică posibilă a Institutului de la
declanșarea stării epidemiologice provocate de coronavirus. Cu o activitate neîntreruptă din
anul 2008 (materializată și prin organizarea, de la înființare, a câte două conferințe anual,
găzduite de instituții cu statut de membru), ICARUS a dezvoltat o platformă catalizatoare a
inițiativelor, experienței și a schimburilor profesionale a peste 180 de instituții, o rețea care
pune bazele unei infrastructuri comune în ceea ce privește păstrarea/conservarea patrimoniului
documentar, asigurarea accesului la arhive și, derivat din aceasta, folosirea documentelor în
procesul de cercetare și educație. Implementarea unor obiective precum accesibilizarea fără
limite pentru cei interesați (cercetători, profesori, studenți, pasionați) de sursele istorice
digitalizate, practica folosirii lor ca material didactic circumscris umanioarelor (științele
auxiliare ale istoriei, în principal, diplomatică și paleografie), dar nu numai, reprezintă o
preocupare continuă a instituției din Viena, gândită interdisciplinar. Astfel se explică faptul că
partenerii în acest demers se remarcă prin varietatea profilului de activitate (arhive naționale,
arhive publice și private, institute de cercetare, universități, asociații, laboratoare de cercetare,
companii private cu activitate în domeniul AI etc.) și cel teritorial, fiind de proveniență în mare
parte din Europa (30 de țări), dar și dinafara ei (Canda, S.U.A.). Firul comun de interes al tuturor
acestor instituții îl constituie accesul la sursele documentare și se materializează într-o
interacțiune dinamică în ofertantul domeniu al arhivelor. Pornind de la premisa că asigurarea
accesului liber la sursele de informare constituie una din preocupările de bază a instituțiilor
memoriei, ICARUS asigură mecanismele de cercetare și colaborare în vederea respectării
dreptului fundamental al oamenilor de a-și cunoaște trecutul, de a da un sens evoluției
individuale sau colective, de a beneficia în procesul de educație de acces la sursele primare
documentare.
Evenimentul, intitulat P R IV A T E A ND P UB LI C A R C HI V ES I N TH E 21 S T C EN TU R Y ,
a prins conturul unui adevărat maraton științific, fiind înscrise în program (și prezentate în
persoană, cu excepția a două situații) 37 de expuneri, separate tematic în mai multe serii.
Pornind de la dezbaterea mereu actuală în mediul arhivistic francez legată de încadrarea, din
punct de vedere legislativ, a unor genuri de documente în categoria arhivelor publice sau în cea
a arhivelor private, proces urmat inevitabil de o serie de beneficii sau limitări care rezultă din
specificul și cadrul normativ care reglementează fiecare categorie, problematica prezentărilor a
depășit, fără îndoială, granițele acestui fir tematic.
Conferința, organizată sub auspiciile ICARUS, a fost găzduită de Institut de Recherche
et d’Histoire des Textes - Paris, susținut de Ministère de la Culture și Archives Nationales, într-
un spațiu conceput și dedicat cercetării, un hub al științelor sociale și umaniste: Campusul
CONDORCET. În acest campus își desfășoară activitatea efervescentă unsprezece instituții de
învățământ superior și cercetare din Paris, de renume internațional, dintre care amintim doar
câteva: l’Ecole nationale des chartes, Le Centre national de la recherche scientifique, l’Institut
national d'études démographiques, l’Université Sorbonne Nouvelle.
În prima zi, conform protocolului uzual specific unui astfel de eveniment, conferința a
debutat cu mesajele de întâmpinare ale reprezentanților a două instituții partenere în organizare:
ICARUS și Arhivele Naționale ale Franței. Aceste mesaje au fost urmate de o serie de
prezentări dedicate unui proiect numit European Digital Treasures, dezvoltat de mai multe
instituții de profil (Ministerul culturii al Spaniei – prin subdirecția Arhivele Naționale ale
Spaniei, cu rol coordonator, Directoratul General al cărților, arhivelor și bibliotecilor, Arhivele
Naționale ale Norvegiei, Ungariei și Maltei, Universitatea Tehnică Munster și ICARUS) și
finanțat de Comisia Europeană. Obiectivul principal al proiectului s-a îndreptat către ideea
identificării de noi căi de folosire a patrimoniului (cultural) documentar digital european prin
expunerea lor în diverse expoziții transmedia, utilizarea noii tehnologii în atragerea generațiilor
tinere (așa numiții millenials), dar și implicarea activă a seniorilor (silver generation). Proiectul1
are și o componentă comercială – cu același substrat de promovare a documentelor. Au fost
stabilite reperele, în urma unei riguroase analize a normelor europene, în ceea ce privește
exploatarea patrimoniului arhivistic, prin crearea de produse comerciale care pot determina o
creștere a vizibilității arhivelor pentru publicul larg. Expunerea acestor bune practici, cu
accentuarea utilității folosirii inteligenței artificiale în procesul de digitalizare, a constituit
subiectul workshopurilor din prima zi, moderate de Yvan Corbat, expert în managementul
cultural și cooperare internațională (EU projects - Cultural and Creative Industries).

1
Contribuția acestui proiect la procesul de dizolvare a frontierelor care separă patrimoniul arhivistic european
analogic prin noi soluții digitale (arhivă virtuală) a fost reiterată în cea de-a doua zi de Miguel Bermejo (Spanish
State Archives).
 Cea de-a doua zi a fost deschisă de reprezentanții celorlalte instituții partenere în
organizare (Ministère de la Culture, Campus Condorcet și Institut de Recherche et d’Histoire
des Textes - Paris IRHT) și s-a desfășurat, în ambele limbi de circulație internațională (11 în
limba engleză și 9 în limba franceză), în perimetrul a trei teme cuprinzătoare, pe care le redăm
în titulatura originală, în limba engleză, pentru a nu le trunchia înțelesul:

▪ Archival science: Concepts, legal status, historical development, records

management
▪ Cultural heritage: safeguarding a fragile source
▪ Archives and mediations: public interest and interaction with public/private
archives in public/private institutions.

În prima categorie au fost expuse o serie de dileme legate de: reglementări ale dreptului
francez privind colectarea arhivelor, împărțirea acestora în arhivele private și cele publice
(arhivele judiciare, ale asociațiilor de ex.), conceptele pe baza cărora se realizează accesul la
documente (drepturile și libertățile fundamentale ale individului, uneori aflate aparent în
contradicție: acces total vs. viață privată, de ex.), provocările tehnologice pentru profesioniștii
care au ca obiect de activitate patrimoniul documentar, strategiile elaborate bazate pe metode
tehnologice noi pentru a lărgi accesul la patrimoniul documentar (digitalizare, administrare baze
de date, platforme, portaluri), arhivarea electronică – piatra de încercare a tuturor instituțiilor,
statutul patrimoniului cultural oral, rolul mărturiilor scrise și video în investigarea și
identificarea abuzurilor și încălcărilor drepturilor omului în regimurile totalitare2) - Edouard
Vasseur (Centre Jean Mabillon – Université Paris sciences et lettres, Ecole Nationale des
Chartes); Alexis Douchin (Archives nationales – Ministère de la Culture – France); Isabelle
Bretthauer (Département du Moyen Âge et de l'Ancien Régime); Magali Lacousse (Archives
nationales - Île de France); Maria Benauer (Institute of Austrian Historical Research); Forget
Chaterera-Zambuko (Sorbonne University Abu dhabi); Julien Bidault (Division des
témoignages oraux, Service historique de la Défense – France); Mario Ramirez (California
State University-Los Angeles – United States).
În această secțiune, autoarea, doctorand al Școlii Naționale de Științe Politice și
Administrative, sub coordonarea doamnei profesor universitar Irina Moroianu-Zlătescu, a
expus modalitatea prin care Arhivele Naționale ale României, instituția care păstrează memoria

2
Prin accesul total la arhivele regimurilor brutale (cu exemplificare pe Khmer Rouge în Cambogia și Argentina)
organizațiile internaționale pentru drepturile omului pot dovedi și condamna violențele și torturile la care
cetățenii au fost supuși.
scrisă a poporului român, în covârșitoare măsură, fac eforturi să se alinieze recomandărilor
agendei digitale europene, naționale și instituționale, și mai ales să răspundă cererii insistente
(pe deplin justificate) din partea societății de a avea acces facil la documentele de stare civilă,
prin digitalizarea și indexarea registrelor create înainte de 1918.
Preocupările pentru salvarea, protecția și conservarea patrimoniului cultural, în general,
și al celui arhivistic, în special (principiile de bază legate de salvarea documentelor aflate în
pericol, colaborarea între instituțiile universitare și deținătorii de documente din Portugalia în
vederea inventarierii și accesibilizării arhivelor private, rolul arhivelor naționale în asigurarea
patrimoniului documentar și evidențierea valorii istorice a acestuia, caracterul sensibil dar
extrem de important al arhivelor constituite din scrisorile 3 soldaților din Primul Război
Mondial, care vin în completarea fondurilor oficiale), au fost aduse în prim plan, în a doua
secțiune de prezentări, de: Frédérique Bazzoni (Ministère de la Culture – France); Ladislav
Dobrica (Croatian State Archives); Tarek Ouerfelli (Université de la Manouba - Institut
Supérieur de Documentation – Tunisie); Nicolas Texier (Service historique de la D´efense –
Ministère des Armées, Service historique de la Défense – France); Abel Rodrigues, Maria de
Lurdes Rosa (Instituto de Estudos Medievais - NOVA FCSH – Portugal); Mark Laszlo-Herbert
(Vera and Donald Blinken Open Society Archives,Central European University – Hungary).
Ultima secțiune a zilei a cuprins prezentări care au ridicat o serie de aspecte de mare
actualitate, ridicate de profesioniști ai domeniului, legate de: instrumentele de cercetare
moderne în era digitalizării, reconfigurarea sălilor de studiu ale instituțiilor deținătoare de
arhive, preocupările continue ale acestora de a prelua arhivă creată electronic sau documente
disparate aflate încă în posesie privată dar care conțin informații cu impact asupra întregii
societăți4, existența și administrarea arhivelor virtuale, dificultatea de clasificare a anumitor
arhive5 în arhive publice sau private (cu aferentele caracteristici legate de profilul juridic în
care se încadrează, proveniență, acces), implicarea activă a societății, prin acțiuni de
voluntariat, în activități de prelucrare a arhivelor, digitalizare, introducere de date
georeferențiale, inițiativă care vine atât în ajutorul profesioniștilor și, mai ales, poate alimenta
spiritul civic al indivizilor, dificultatea de reconstituire a arhivelor fostelor colonii 6 ,

3
Studiile arată că un număr de 4 milioane de scrisori circulau zilnic între zona de teatru militar și aparținători.
4
Exemplificată prin bune practici recomandate de reprezentanții Arhivelor din Estonia.
5
Cum ar fi, de exemplu, planurile arhitecturale care au, conform legii, un caracter privat dar informația
conținută este de interes public.
6
A fost prezentat un studiu de caz: Alger. Arhiva fostei colonii a fost divizată în momentul în care autoritățile
suverane au părăsit orașul, o parte (arhivele guvernamentale, ale serviciilor de supraveghere) a plecat în Franța
iar cealaltă (sănătate, muncă ș.a.) a rămas. Acest proces și demersul de reconstituire a fondurilor documentare,
prin completare în mod virtual, au fost evidențiate de cercetătorii francezi în timpul conferinței.
reconstituirea relațiilor dintre identitatea socială și memoria istorică prin intermediul surselor
de arhivă 7 , inițiativa și contextul (european și anglo-american) al colectării și conservării
arhivelor produse de studenți8 , independente de arhiva instituțională universitară, începând cu
perioada postbelică până în contemporaneitate. Acestea au fost susținute de: Caroline Muller,
Frédéric Clavert (Tempora – Université de Rennes– France); Gristel Ramler, Birgit Kibal
(National Archives of Estonia); Agnes Telek (Budapest City Archives – Hungary); Emese Kun
(Budapest City Archives – Hungary); Peer Boselie (City and region archive Sittard-Geleen –
Netherlands); Thierry Guillope, Paul Lecat, Carole Lamoureux (Université Gustave Eiffel –
Ministère de l’Enseignement Supérieur et de la Recherche Scientifique –France); Alice Gago
(Universidade Cat´olica Portuguesa - Centre of Religious History Studies – Portugal); Tamara
Štefanac, , Vlatka Lemić (National and University Library Zagreb – Croatia).
Cea de-a treia zi a conferinței a găzduit prezentări din sfera tehnologiei informației, cu
predilecție. Experți din domeniu au înfățișat soluții inovatoare de stocare, prelucrare,
interoperabilitate, cercetare a patrimoniului documentar, apelând la noile tehnologii, soluții
menite a largi accesul oamenilor la informație. Elaborarea unui cadru specializat de colaborare
pentru dezvoltarea infrastructurii digitale a patrimoniului cultural european9 al arhivelor, la care
accesul să fie neîngrădit (Archives Portal Europe), explorarea prosopografiei în mediul
arhivistic digital prin tehnici de automatizare a textelor, convertirea metodelor de cercetare din
analogic în digital, prin folosirea inteligenței artificiale (aplicată pe documente medievale),
accesibilizarea patrimoniului documentar scris în ebraică, aramaică și iudeo-arabică 10 prin
metode inteligente de reconstituire, transcriere și descifrare a documentelor, acolo unde
metodele tradiționale sunt imposibil de aplicat sau cronofage, metode de recunoaștere automată
(pattern recognition)11 a filigranelor prezente în suportul de scriere a documentelor în vederea
stabilirii vechimii sau provenienței hârtiei, și stabilirea metodologiei, prin efort multidisciplinar,
în ceea ce privește analiza și transcrierea automată a textelor12 care înregistrează caracteristici
comune (stabilirea de eșantioane bazate pe practica scrierii, formularistică) au fost temele

7
Ideea principală a prezentării reflectă posibilitatea organizării memoriei colective documentare cu ajutorul
noilor perspective oferite de tehnologie, aplicate pe arhiva organizației umanitare Caritas Portuguesa care a
adăpostit și îngrijit, începând din 1945, copii refugiați din zone de război. Activitatea umanitară deschisă la
finele celei de-a doua conflagrații mondiale continuă și astăzi.
8
Proiectul se intitulează, sugestiv, „They: Live” și s-a desfășurat cu finanțare din programul Creative Europe.
9
30 de țări, 20 de limbi, 5 alfabete.
10
Studiu de caz aplicat pe manuscrisele Cairo Geniza (secolele XI-XIII) descoperite în secolul al XIX-lea într-o
sinagogă din Egipt și aflate acum în posesia a peste 60 de biblioteci și arhive private.
11
Metodă care presupune analiza imaginilor, regăsirea informațiilor, bioinformatică, compresia datelor, grafica
pe computer și învățarea automată.
12
Studiu de caz pe tabelioanele din Rouen din anul 1465, parte integrantă a Tabellionage Normand (arhive
notariale normande din secolele XIV-XVII).
expunerilor aduse în fața auditoriului de: Kerstin Arnold, Marta Musso (Archives Portal Europe
Foundation); Daniel Jeller (International Centre for Archival Research – Austria); Georg
Vogeler (University of Graz – Austria); Marina Rustow (Princeton University – United States),
Daniel Stoekl Ben Ezra (PSL University – France), Bronson Brown-Devost (PSL University –
France, Göttingen University – Germany), Jessica Parker (Princeton University – United
States), Zohar Berman (Princeton University – United States), Itay Zandbank (The Research
Software Company – Israel), Devorah Witty (The Research Software Company – Israel);
Mathieu Aubry, Xi Shen, Oumayma Bounou, Tom Monnier, Ilaria Pastrolin, Christine
Benevent, Marie-Françoise Limon-Bonnet, François Bougard, Marc H. Smith, Olivier Poncet,
Pierre-Guillaume Raverdy (Laboratoire d’Informatique Gaspard-Monge – Ecole des Ponts
ParisTech – France); Mathieu Aubry (), Xi Shen, Oumayma Bounou, Tom Monnier, Ilaria
Pastrolin, Christine Benevent, Marie-Fran¸coise Limon-Bonnet, François Bougard, Marc H.
Smith, Olivier Poncet, Pierre-Guillaume Raverdy (Laboratoire d’Informatique Gaspard-Monge
– Ecole des Ponts ParisTech – France).
Eforturile auditoriului de a rămâne conectat la cantitatea extinsă de informație transmisă
pe parcursul celor trei zile ale conferinței au fost pe deplin răsplătite de calitatea științifică și
practică, deopotrivă, oferită. Schimbul liber de idei, propunerile de bune practici, rezultatele
științifice de succes, toate își găsesc locul în abordările interdisciplinare regăsite în cadrul unui
eveniment de o așa anvergură.