URME ALE MEMORIEI ANTICE.

ARHEODROM VIRTUAL PENTRU

VALORIZAREA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC DIN DOBROGEA
ROXANA RĂDVAN, LUCIAN CRISTIAN RATOIU, LAURENȚIU MARIAN
ANGHELUȚĂ

TRACES OF ANCIENT MEMORY. VIRTUAL ARCHEODROME FOR

THE VALORIZATION OF THE ARCHAEOLOGICAL HERITAGE OF
DOBROGEA

REZUMAT

Lucrarea privește retrospectiv asupra procesului avansat de documentare, investigare

și valorizare prin metode și tehnici optoelectronice, început în urmă cu aproape două decenii
și adaptat pentru a răspunde unei tipologii a patrimoniului cultural din Dobrogea. Studiile de
caz, trei morminte de tip hypogeu și o criptă paleocreștină, au fost selectate urmărindu-se
îndeaproape o serie de criterii relevante pentru cercetarea propusă: vechimea, raritatea, gradul
de accesibilitate, vulnerabilitatea, stare de conservare și valoarea artistică. În strâns acord cu
specificul și condițiile stricte de conservare a acestor monumente, care nu permit accesul
vizitatorilor, a fost dezvoltat un model digital multistrat, care conține informație de mare
acuratețe privitoare atât la morfologia suprafețelor (formă și culoare), cât și la structură. O
altă modalitate de valorizare a patrimoniul cultural investigat pe lângă digitizarea avansată a
fost prezentată în 2015, când INOE 2000, MINAC și Pleshoo Contemporary au organizat sub
aspiciile Academiei Române, vernisajul expoziției „MEMORIA LUMINII – HIPOGEU
PICTAT DIN NECROPOLA TOMIS. Reconstrucția 3D la scară 1:1”.
Articolul reactualizează modelul arheodromului virtual, conectându-l pe acesta la cele
mai recente platforme și instrumente de lucru on-line, oferind noi perspective de vizualizare
și accesare a datelor rezultate în urma documentării și investigării patrimoniului cultural
imobil.

ABSTRACT

This paper looks retrospectively on the advanced process of documentation,

investigation and valorization through optoelectronic methods and techniques, started almost
two decades ago and adapted to respond to a certain typology of cultural heritage from
Dobrudja. The case studies, three hypogeum tombs and a Paleo-Christian crypt, were selected
closely following a series of criteria relevant to the proposed research: age, rarity,
accessibility, vulnerability, conservation status and artistic value. In agreement with the
recomandations and strict conditions of conservation for these monuments, which do not
allow access to visitors, a multilayer digital model has been developed, which contains highly
accurate information on both surface morphology (shape and color) and structure. Another
way to enhance the investigated cultural heritage, in addition to the advanced digitization
programme was presented in 2015, when INOE 2000, MINAC and Pleshoo Contemporary
organized under the auspices of the Romanian Academy, the opening of the exhibition
"MEMORY OF LIGHT - PAINTED HYPOGEUM FROM THE TOMIS NECROPOLIS. 1:
1 scale 3D reconstruction ”.
The article updates the model of the virtual archeodrome, connecting it to the latest
online platforms and working tools, offering new perspectives for viewing and accessing data
resulted from the documentation and investigation of built cultural heritage.
1
CUVINTE CHEIE: digitizare, conservare, patrimoniu cultural, model digital multistrat,
arheodrom virtual

KEYWORDS: digitization, conservation, cultural heritage, multilayer digital model, virtual

archeodrome

1. INTRODUCERE

Patrimoniul arheologic al Dobrogei evocă profunzimea artei dezvoltate de societatea

cosmopolită a culturii antice elenistice, romane și ulterior bizantine. Asimilările și
reinterpretările care s-au produs odată cu tranzițiile dintre aceste mari culturi surprind poate
cel mai bine universalitatea stilului, pe care Alois Riegl a invocat-o, renunțând la canoanele
tradiționale fundamentate pe dihotomia: artă minoră-artă majoră1. Privind din această
perspectivă, patrimoniul cultural material trebuie înțeles ca parte integrantă a unei evoluții în
care se reflectă mediul sociocultural în care acesta a fost creat. Pornind de la aceste premise,
scopul cercetării noastre, care s-a extins de-a lungul mai multor proiecte de cercetare, a
urmărit să documenteze cu mare acuratețe și să valorizeze, prin intermediul tehnicilor și
metodelor optoelectronice non-invazive, o categorie de patrimoniu construit inaccesibilă dar
în același timp foarte vulnerabilă și expusă degradării și vandalizării – arhitectura funerară
antică și paleocreștină.
Un prim contact al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru
Optoelectronică-INOE 2000 cu acest tip de monumente istorice a avut loc în cadrul
proiectului internațional „Culture 2000: Advanced On-Site Restoration Laboratory for
European Antique Heritage”, desfășurat între anii 2003-20042, care a presupus experimente și
măsurători in situ cu metode și tehnici fotonice desfășurate de laboratoarele unor instituții
prestigioase din Europa sub coordonarea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie
Constanţa-MINAC. Imediat după, în intervalul 2004-2006, a fost elaborat proiectul național
„HYPOGEUM – Protejarea și punerea în valoare a monumentelor funerare pictate din
Constanta – Obiective arheologice ale epocii romane târzii”, care a presupus monitorizarea de
microclimat, documentarea 3 D prin scanare laser și investigarea prin tehnici non-invazive
(termoviziune, analiză multispectrală etc.) a mormântului hipogeu „cu banchet”, din
Constanța. A fost propus atunci, pentru prima dată la nivel național, un model de
documentare și monitorizare cu scopul urmăririi în timp a evoluției degradărilor.

2. ARHEODROM VIRTUAL
Proiectul „Arheodrom virtual” a reprezentat o continuare firească a preocupărilor
referitoare la îmbunătățirea și rafinarea metodelor și tehnicilor prin care monumentele istorice
pot fi documentate și investigate cu mare acuratețe. Dezvoltat în anul 2011, de către o echipă
pluridisciplinară, formată din cercetători ai INOE 2000 și specialiști din cadrul MINAC,
proiectul a avut ca obiectiv principal demonstrarea și aplicarea unei metode de corelare a
informațiilor imagistice, într-o formă de prezentare interactivă – online, dedicată unor
monumente istorice inaccesibile spre vizitare. Metoda propusă a avut la bază coroborarea

1
Alois Riegl, Stilfragen: Grundlegungen Zu Einer Geschichte Der Ornamentik [Problemele stilului.
Fundamente ale unei istorii a ornamentației], Berlin, Verlag von Georg Siemens, 1893.
2
Vezi proiectul internațional finanțat prin programul Culture 2000, „Advanced On-Site Restoration Laboratory
for European Antique Heritage”, desfășurat între anii 2003-2004. http://constanta.inoe.ro

2
modelului digital 3D, rezultat în urma digitizării prin scanare laser cu informații vizuale
obținute prin intermediul unor tehnici non-invazive de documentare și investigare.
Informațiile imagistice au fost asociate și implementate modelului digital 3D prin intermediul
unui mediu virtual accesibil în browser-ul web.
Selecția studiilor de caz s-a realizat urmărindu-se îndeaproape o serie de criterii
relevante pentru cercetarea propusă: vechimea, raritatea, gradul de accesibilitate,
vulnerabilitatea, stare de conservare și valoarea artistică. Au fost alese trei morminte de tip
hipogeu și o criptă paleocreștină, toate cu decorație murală policromă. Aceste monumente
istorice de mici dimensiuni evocă împreună perioada de tranziție stilistică de la antichitatea
târzie la primele forme de reprezentare ale paleocreștinismului în Dobrogea. Accesul
restricționat al publicului larg, justificat de condițiile foarte stricte de conservare3, a
reprezentat un factor decisiv în vederea a digitizării acestui patrimoniu cultural foarte puțin
cunoscut. Conștientizarea valorii culturale a acestor obiective și potențialul turistic asociat pot
determina sensibilizarea autorităților în vederea restaurării și expunerii eficiente fără a riscul
de a degrada acestă categorie de patrimoniu vulnerabil.
Suprapunerea informațiilor de culoare peste documentarea 3D de mare acurațe și
asocierea unor analize non-invazive capabile să extragă informații privitoare la starea de
conservare au reprezentat inovații pentru modelul multistrat, elaborat de cercetătorii INOE
2000.

2.1. CAZUISTICA PROIECTULUI

Mormântul hipogeu (cod LMI: CT-I-m-A-02555.04), localizat în municipiul
Constanţa, la intersecţia străzilor Mircea cel Bătrân și Ştefan cel Mare, lângă restaurantul
Zorile, cunoscut și sub denumirea de hipogeul „cu banchet”, are o însemnătate aparte în
contextul începuturilor creștinismului în cetatea Tomis4. Edificiul funerar descoperit în luna
februarie a anului 1988, de către arheologii Virgil Lungu și Constantin Chera, este amplasat
în zona de nord-est, corespunzătoare necropolei fostei cetăți antice5. Accesul în interiorul
încăperii se realiza prin intermediul unui culoar - dromos, construcția fiind prevăzută și cu o
poartă de mici dimensiuni, realizată din calcar cochilifer. Mormântul de mici dimensiuni
(2.80 x 2.30 x 2.05 m) cu formă paralelipipedică și tavan boltit se remarcă prin decorația
murală conservată integral și realizată în tehnica a secco6.
Programul iconografic este alcătuit dintr-o suită de reprezentări antropomorfe,
zoomorfe și fitomorfe, care urmărește compartimentarea specifică (arcade, pereți, boltă), prin
încadrarea diferitelor reprezentări în chenare. Pe peretele de sud, deasupra intrării în cavou,
sunt reprezentați patru porumbei, încadrați de un decor vegetal, care beau dintr-o cupă.
Peretele vestic este la rândul său decorat cu motive zoomorfe și fitomorfe: patru potârnichi
(dintre care două se adapă din același tip de cupă, iar alte două ciugulesc în preajma vasului)

3
Jaime Kaminsky, Decorated Paleolithic cave sites as a tourism resource: the Franco-Cantabrian perspective,
din volumul „Contemporary Issues in Cultural Heritage Tourism”, Coord. Jaime Kaminsky, Angela M. Benson,
David Arnold, New York, Routledge, 2014, p. 165-176. A se vedea recomandările privitoare la vizitarea
complexelor arheologice de la Chauvet-Pont d’Arc, Franța https://archeologie.culture.fr/chauvet/en și
recomandările UNESCO pentru conservarea siturilor și peșterilor preistorice din Vallée de la Vézère
https://whc.unesco.org/en/soc/930
4
Virgil Lungu, Misionarismul și începuturile creştinismului în Scythia Minor, „Pontica”, Constanța, nr. 25,
1992, p.301-302.
5
Virgil Lungu, Constantin Chera, O excepțională descoperire arheologică. Monumentul cu frescă de la Tomis-
Constanța, „Magazin Istoric”, București, XXII, nr. 7, iulie 1988, p. 4-5.
6
Romeo Gheorghiță, Câteva aspecte privind tehnica de realizare și starea de conservare a picturilor murale de
la mormântul hipogeu roman cu banchet din Tomis – Constanța, Caietele ARA, București, 2010, p. 75-86.

3
și un iepure, care mănâncă struguri dintr-un coș răsturnat. Pe latura de nord a cavoului, într-o
arcadă cu amplă deschidere, este reprezentată o masă rituală, la care participă șapte personaje
masculine: cinci așezate pe cline (patul caracteristic ospețelor romanilor) iar două în picioare,
unul, în stânga imaginii, lângă masa rotundă, iar celălalt în partea opusă, ambele înfățișate
ținând vase rituale. Vestimentația personajelor este tipic romană, autorul sau autorii picturii
insistând asupra individualizării acesteia. Fundalul este discret sugerat prin schițarea
siluetelor stilizate ale unor arbori, indicând desfășurarea banchetului în exterior. Pe peretele
estic sunt înfățișați doi păuni care ciugulesc dintr-un coș cu fructe. Bolta întregului edificiu
are o decorație fitomorfă continuă, arabescul vrejurilor delimitând suprafețe în interiorul
cărora sunt înscrise diferite plante stilizate.
Având în considerare simbolistica decorației murale, inventarul arheologic modest,
inexisteţa ofrandei funerare și orientarea vest-est a scheletelor din interiorul cavoului, atât
Lungu și Chera7, descoperitorii mormântului, cât și Barnea 8 sau Barbet9 sugerează că
monumentul funerar poate fi încadrat cronologic în epoca de după Constantin cel Mare (307-
337), până către sfirșitul veacului IV d.H. Aceasta ar fi perioada corespunzătoare construcției
dar și a înmormântărilor succesive.

Cavoul cu Orant "de la Egreta” (cod LMI: CT-I-m-A-02555.03) este localizat în

municipiul Constanţa, la intersecţia bld. Ferdinand cu str. Traian, în imediata apropiere a
restaurantului Egreta și a fost descoperit accidental în iarna anului 1988, în timpul unor
lucrări de utilitate publică.
Dintr-un amplu studiu elaborat de Alix Barbet și Mihai Bucovală 10, odată cu
desfășurarea unor intervenții de conservare și consolidare a monumentului istoric, reiese că
edificiul fusese deja distrus și profanat încă din perioada antică, explicându-se astfel lipsa
bolții originale, lacunele importante de zidărie dar și starea avansată de degradare a picturii
murale. Hipogeul compus din dromos (3.65 x 1.46 m) și camera funerară (6.15 x 3.90 x 2.90
m) a fost orientat est-vest, un detaliu important în vederea apartenenței sale la cultul creștin
(est către dromos – vest către camera funerară). Intrarea se făcea pe sub un lintou masiv din
piatră. La momentul descărcării arheologice în interiorul camerei funerare au fost găsite
fragmente de coloane realizate din marmură, ceea ce indică o atenție deosebită pentru
decorațiunea arhitecturală, mult mai complexă decât cea a hipogeului „cu banchet” de lângă
restaurantul Zorile. Prin intervențiile de conservare-restaurare și documentare ale picturii
murale, (desfășurate în intervalul 1993-1994), aflate într-o stare avansată de degradare cu
lacune și abraziuni masive în câmpul pictural, s-a putut reconstitui programul iconografic al
întregului ansamblu. În registrul inferior, pe toți pereții sunt vizibile panouri de diferite culori
care imită blocuri de marmură, despărțite de pilaștrii cu capiteluri corintice.
Pe peretele sudic s-au distins 3 panouri, cel mai spectaculos fiind cel central în care au
putut fi evidențiate detalii dintr-un banchet funerar, asemănător compozițional cu cel de la

7
Constantin Chera, Virgil Lungu, Un monument arheologic de o excepțională valoare la Tomis (Constanța),
„Arta”, vol. 35, nr. 4, 1988, p. 11-14.
8
Ion Barnea, Consideraţii privind cele mai vechi monumente creştine de al Tomis, „Pontica”, Constanța, nr. 24,
1991, p. 269-275.
9
Alix Barbet, Le Tombeau du banquet de Constanţa en Roumanie, în volumul Edifices et peintures aux IVe -
XIe siècles, articol publicat în „Actes du 2e Colloque CNRS: Archéologie et enduits peints”, Auxerre, 7 - 8
novembre, 1992.
10
Alix Barbet, Mihai Bucovală, L’hypogée paléochrétien des orants a Constanţa, publicat în „Mélanges de
l'École française de Rome. Antiquité”, tome 108, nr.1, 1996. p. 105-158. https://www.persee.fr/doc/mefr_0223-
5102_1996_num_108_1_1931

4
restaurantul Zorile. Pe peretele de est se disting siluetele a două personaje despărțite de o
nișă, cel din partea dreaptă a cărui portret este bine conservat, fiind în poziția orantă.
Decorația peretelui de nord este împărțită la rândul ei în 3 panouri distincte. Cel din
stânga aproape ilizibil, sugerează prezența enigmatică a unei structuri arhitecturale dar și a
unor personaje. Panoul central a cărui decorație evanescentă abia poate fi reperată indică o
altă scenă având ca subiect banchetul funerar. Lacunele de mari dimensiuni ale panoului din
partea dreaptă a peretelui de nord fac imposibilă lecturarea. Alix Barbet și Mihai Bucovală
înaintează o ipoteză prin care se sugerează că acest panou ar fi conținut reprezentări ale
servitorilor care participau la banchetul funerar din centrul peretelui de nord.

Mormântul hipogeu de la Axiopolis (cod LMI CT-I-m-A-02620.03) face parte din

necropola cetăţii antice Axiopolis și este localizat la 4.5 km de orașul Cernavodă în direcția
Cochirleni, la aproximativ 70 m de DJ 223. Acest hipogeul pictat, descoperit în zona
cunoscută și sub denumirea de dealul Hinog, a fost cercetat în anul 1980 de arheologul Virgil
Lungu11. Edificiul (cu dimensiunile 4,07 x 2,6 x 2,3 m) este format dintr-o singură cameră
funerară de formă rectangulară orientată est-vest, cu podeaua realizată din pământ bine tasat.
Structura pereților verticali este realizată din blocuri de calcar în timp ce bolta a fost
construită din cărămidă arsă și rostuită cu mortar pe bază de var și nisip.
La interior a fost aplicat un strat neuniform de pământ galben cu adaos de paie tocate.
Peste acesta s-a aplicat un strat subțire de tencuială pe bază de var, suportul propriu-zis al
picturii murale12. Decorația caracterizată de spontaneitatea liniilor și de stilul naiv a fost
realizată folosindu-se un singur pigment de culoare roșie și ilustrează o alternanţă de cruci şi
pomi stilizați de diferite mărimi. Registrele sunt delimitate de asemenea cu benzi de culoare
roșie. Pe peretele de vest este reprezentată o cruce de mari dimensiuni, încadrată de doi pomi,
câte unul în fiecare parte. Peretele de sud este decorat cu alți trei pomi stilizați. La intrarea în
cavou, pe peretele de est sunt pictate două litere: O şi Y, o cruce şi un pom. Pe același perete
în zona superioară este amplasată o nișă. Alte două nișe sunt întâlnite pe peretele de nord la
aproximativ un metru faţă de nivelul podelei. Intrarea în cavou era inițial blocată de o placă
de calcar, decorată pe ambele fețe cu motivul crucii. În cavou au fost descoperite cinci
schelete, două de bărbaţi, două de femei şi unul de copil, o dovadă a faptului că lăcaşul
reprezenta un cavou de familie, iar înmormântările s-au făcut succesiv. Într-un interviu
acordat presei locale13 Virgil Lungu a menționat că întregul complex funerar de la Axiopolis
datează de la sfârşitul secolului al VI-lea şi începutul secolului al VII-lea d.Hr.

Criptă paleocreştină din municipiul Constanţa (cod LMI: CT-I-m-A-02555.05),

localizată pe str. Traian, nr. 19, sub actuala curtea exterioară a Colegiului Național Mihai
Eminescu, reprezintă singurul vestigiu prezervat din ansamblul unei bazilicii paleocreştine a
cetății Tomis14. Edificiul de plan dreptunghiular cu tavan boltit (6,15 x 3.75 m cu înălțimea

11
Adrian Rădulescu, Virgil Lungu, Le christianisme en Scythie Mineure à la lumière des dernières
découvertes archéologiques, publicat în „ACIAC- Internationalen Kongresses für Christliche Archäologie”,
1989, p. 2561–2615.
12
Julia Văleva, Les tombeaux ornés de croix et chrismes peints, „ACIAC-Internationalen Kongresses für
Christliche Archäologie”, 1998, p.761–786.
13
Articol semnat de redacția ziarului, Cavoul de la Axiopolis, din sec. VI-VII (jud. Constanţa), „Ziarul
Națiunea”, Seria nouă, Anul IX, din 19 august, 2017.
https://ziarulnatiunea.ro/2017/08/19/cavoul-de-la-axiopolis-din-sec-vi-vii-jud-constanta/
14
Ion Barnea, Consideraţii privind cele mai vechi monumente creştine de al Tomis, „Pontica”, Constanța, nr. 24,
1991, p. 271.

5
maximă de 2.32 m) a fost prevăzut cu trei loculi (cavități săpate pentru a adăposti trupurile
defuncte). Accesul în cripta de sub fostul altar se realiza prin intermediul unui culoar lung de
3,20 m și larg de 0,83 m, prevăzut cu trepte. Intrarea, construită din lespezi mari de piatră
cioplită, este înaltă de 1,66 m și lată de 0,80 m. Deși întreaga boltă a fost refăcută din
cărămidă, încăperea păstrează o parte din tencuiala originală decorată cu pictură15. Se poate
distinge încă în partea inferioară, în ciuda lacunelor și abraziunii masive a stratului pictural,
registrul corespunzător panourilor cu imitație de marmură delimitate de o fașă roșie. Pe
pereții de sud și de nord, în zona mormintelor laterale, sunt scobite două nișe de mici
dimensiuni pentru opaițe. Înăuntrul criptei s-au găsit două fragmente de plăci de marmură:
unul decorat cu semnul crucii suprapus peste un glob, iar celălalt ilustrând o pasăre
(porumbel) într-un chenar trapezoidal16. Datată în a doua jumătate a secolului al IV lea d.Hr.,
bazilica din ansamblul căreia face parte și cripta, ar fi îndeplinit funcția de episcopie a cetății
Tomis.
Dintre toate monumentele istorice documentate și investigate în cadrul proiectului
„Arheodrom virtual” această criptă paleocreștină este expusă degradării accelerate, din cauza
condițiilor extreme de microclimat combinate cu lipsa ventilației.

Fig1. Imagine mozaic cu detalii de la cele patru studii de caz: a) Scena Banchetului funerar a mormântului
hipogeu de lângă restaurantul Zorile, b) Imagine din timpul achiziției cu scannerul laser 3 D la Cavoul cu
Orant „de la Egreta”, c) Decorația peretelui de vest - mormântul hipogeu de la Axiopolis, d) Imagine din
timpul achiziției datelor LDV- Vibrometrie Laser Doppler la cripta paleocreştină din municipiul Constanţa
(Colegiul Național Mihai Eminescu).

15
Alix Barbet, La crypte funéraire de la basilique sous le lycée M. Eminescu à Constantza (Roumanie), publicat
în „La peinture funéraire antique, IVe siècle av. J.C. - IVe siècle ap. J.C. Actes du VIIe Colloque de
l'Association internationale pour la peinture murale antique (AIPMA)”, Saint-Romain-en-Gal - Vienne, 6 - 10
octobre 1998.
16
Irina Achim, Laurenţiu Cliante, Anciennes recherches, nouvelles considérations sur la crypte repérée dans le
périmètre de la rue Karl Marx à Constanța, „Materiale şi cercetări arheologice (seria nouă)”, XIII, 2017, p. 73–
88.

6
2.2. ELABORAREA MODELELOR DIGITALE MULTISTRAT

Activitățile proiectului au urmărit un flux logic al dezvoltării modelului avansat de

digitizare: achiziția de date, procesarea datelor, asocierea informațiilor imagistice cu
modelele 3D, dezvoltarea unui website dedicat și publicarea virtuală a modelelor. În procesul
de achiziție a datelor in situ, laboratorul mobil ART4ART, parte a infrastructurii INOE 2000,
a asigurat deplasarea personalului și a tehnicilor dar și un punct de lucru pentru stocarea și
procesare preliminară a datelor, asigurând un regim rapid de transfer al informațiilor. Pentru
fiecare studiu de caz s-a urmărit un protocol de lucru care a presupus: scanări 3D cu fascicul
laser, documentări fotografice, analize de vibrometrie laser Doppler și înregistrări de
termoviziune.
Dispozitivul de scanare 3D cu fascicul laser a realizat achiziții monocrome ale
monumentelor, rezoluția de scanare fiind de 0.02 mm. Au fost realizate înregistrări din
diferite poziții pentru a se putea obține modelele 3D complete. În etapa de procesare, toate
scanările asociate unui monument, în medie 6 scanări, au fost sincronizate și lipite într-un nor
de puncte, din care s-a generat modelul 3D. Fiecare procesare 3D a scanărilor a durat
aproximativ 20 de zile. Documentarea fotografică a fost realizată cu scopul de a textura cu
informație color de mare acuratețe, modelele 3D obținute prin scanare laser. Datele
cromatice au reprezentat primul nivel de informație, aplicat peste mesh-ul modelului 3D.
Vibrometria cu laser Doppler a fost folosită pentru a investiga și cartografia gradul de
aderență la suport a straturilor de tencuială dar și pentru a indica eventuale defecte ascunse
ale structurilor. Gridul de scanare a fost stabilit la 2 cm. La fiecare poziționare a fasciculului
laser, un semnal audio generat în baza unor funcții matematice a fost emis către suprafața
scanată. Vibrațiile induse pe suprafață au fost detectate prin înregistrarea variației reflexiei
fascicolului laser.
Un rezultat cheie al proiectului „Arheodrom virtual” a fost de a dezvolta un
instrument informatic de vizualizare care să permită, interactiv, selectarea tipului de
informație vizibilă pe suprafața modelului digital 3D, totul într-un spațiu virtual în care
utilizatorul poate manipula obiectul 3D, astfel încât să îl poată privi din orice unghi și de la
distanțe diferite. Instrumentul a fost dezvoltat în limbajul de programare VRML, care a
permis crearea, în mod programabil, de obiecte 3D în fișiere dedicate de tip .wrl. Aceste
fișiere au putut fi realizate și din cadrul programelor de editare/procesare 3D, exportând
modelele 3D scanate în această formă. Această opțiune a oferit posibilitatea accesului în
codul scenei modelului 3D, putând programa anumite comportamente pentru utilizator. Au
fost adăugate în scenă corpuri care “ascultă” acțiunile utilizatorului cu ajutorul unor scripturi
de tip touchSensors. Fiecare astfel de obiect avea asociat un anumit tip de vizualizare prin
care, la comanda utilizatorului, modelul 3D își schimbă automat textura.
Vizualizarea acestor tipuri de fișiere nu a fost compatibilă în mod direct cu limbajul
HTML, în care paginile web sunt realizate însă, cu ajutorul unui plug-in pentru browser-ul
web, ele pot fi utilizabile. Plugin-ul Cortona 3D se instala direct în browser, iar acesta oferea
o serie de instrumente de manipulare și control pentru modelele 3D.

7
 Fig 2. Imagine mozaic cu rezultatele documentației și a investigațiilor: a) straturile de informație suprapuse
modelului digital 3 D – intrarea de la cripta paleocreştină din municipiul Constanţa (Colegiul Național Mihai
Eminescu), b) capturi ale construcției modelului digital de la mormântul hipogeu din Axiopolis, c) date extrase
din modelul digital 3 D de la Cavoul cu Orant „de la Egreta” – comparație între imaginea alb-negru vizibilă și
mesh-ul 3 D care evidențiază gradul de eroziune al suprafeței, d) detalii cu analize imagistice (imagine în
infraroșu apropiat-NIR și termogramă) suprapuse modelului digital 3 D de la mormântul hipogeu de lângă
restaurantul Zorile.

3. MEMORIA LUMINII
Un moment de referință dedicat valorizării unuia dintre studiile de caz - Hipogeul „cu
banchet”, de lângă restaurantul Zorile din Constanța - a fost înregistrat în 2015, odată cu
vernisarea expoziției „MEMORIA LUMINII – HIPOGEU PICTAT DIN NECROPOLA

8
TOMIS. Reconstrucția 3D la scară 1:1”, eveniment desfășurat sub auspiciile Academiei
Române – Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual17.
Pe baza modelului digital 3 D s-a realizat, alături de Pleshoo Contemporary, o
reconstrucție în mărime naturală. Pentru structură a fost utilizat un material polimeric, foarte
ușor, care a permis decuparea conform modelului 3D, folosind tehnologia CNC (Computer
Numerical Control). Ulterior, structura rezultată a fost tratată cu un strat de material primer
care a avut funcția de consolidare și de asigurare a suportului pentru pictură. Artiștii de la
Pleshoo Contemporary au realizat cu mare precizie, folosindu-se de imagini imprimate la
scara 1 : 1, desenele și ulterior pictura cavoului tomitan, respectând cu strictețe atât etapele
tehnologice specifice tehnicii a secco, cât mai ales calitatea reprezentării și a cromaticii.
Reconstrucția a fost complimentată de un aranjament scenografic, special ales pentru a pune
în valoare relieful suprafețelor și pictura murală.
În această formă de expunere, reconstrucția 3D la scară 1 : 1 a hipogeului „cu
banchet” a fost transferată și expusă în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie
Constanţa, acolo unde poate fi vizitată și în prezent. Împreună cu arheodromul virtual,
această formă materializată a unui model 3D poate fi privită ca o bază pentru dezvolatarea
unor viitoare muzee sau centre de valorizare a structurilor de tip hipogeu, care prin natura lor
rămân inaccesibile publicului larg.

Fig 3. Imagine de ansamblu a reconstrucției 3D la scară 1:1 a mormântului hipogeu de lângă restaurantul
Zorile, Constanța, expusă la Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române (26 mai – 4 iunie 2015).

17
http://certo.inoe.ro/web/news/memoria_luminii.pdf

9
4. PERSPECTIVE
La aproape două decenii distanță de la primul contact cu patrimoniul arheologic al
Dobrogei, infrastructura disponibilă în cadrul INOE 2000 a cunoscut o îmbunătațire și
diversificare continuă care în prezent ar permite reconfigurarea substanțială a modelului
multistrat atât în ceea ce privește structura, cât mai ales straturile de informație suprapusă. De
la analizele spectroscopice punctuale pentru caracterizarea structurii chimice, la clasificarea
și cartarea principalelor categorii de materiale pe suprafață prin analiză hiperspectrală,
rezultatele noilor metode și tehnici de investigare permit coroborarea inteligentă a
informațiilor, scopul final fiind de a cunoaște cât mai bine obiectele analizate, astfel încât să
fie asigurată baza documentară a restaurării științifice. Articolul nostru reprezintă o revizitare
critică și obligatorie a unor modele de cercetare care prin natura lor sunt la fel de actualizabile
ca și tehnologia din spatele metodelor și tehnicilor ce le compun. Revenirea și înregistrarea
periodică a lanțului de măsurători prevăzut inițial pentru documentarea și investigarea
monumentelor istorice asigură o monitorizarea eficientă, capabilă să urmărească cu acuratețe
dinamica degradărilor în timp, dar are în aceeași măsură și capacitatea de a semnala pragurile
critice ale condițiilor de conservare, situație în care strategia de conservare preventivă trebuie
înlocuită de restaurarea în condiții de urgență.
Dacă pentru proiectul „Arheodrom virtual” am fost nevoiți să dezvoltăm propria
soluție tehnică de elaborare și vizualizare a unui model digital, în 2020, publicarea de modele
3D în pagini web a devenit o practică curentă pentru muzee, companii private, independenți
sau institute de cercetare, mai ales în contextul în care accesul la patrimoniul digitizat a
devenit o prioritate și o chestiune de maximă actualitate la nivel mondial. Există platforme
dedicate cu ajutorul cărora pot fi încărcate modele 3D pentru a fi vizualizate de oriunde și
care oferă posibilitatea implementării acestora chiar în propriul website Mai mult decât atât,
programe software specializate de tip BIM (Building Information Modeling) oferă opțiuni de
reprezentare, vizualizare și contextualizare a datelor din ce în ce mai complexe.

MULȚUMIRI

Colaborarea începută în 2001 cu profesioniștii pasionați ai Institutului de Etnografie și

Folclor „Constantin Brăiloiu” a reprezentat o bucurie pentru tânăra echipa de cercetători a
INOE 2000 și, în același timp, unul dintre cele mai frumoase cursuri la care cu toții am
participat. Am fost fericiți să descoperim din tainele unei arhive, mai ales din minunatele
valori pe care IEF le are. Așa am aflat tot mai multe despre: Brăiloiu, Gusti, Brauner și câți
alții. Am fost primiți cu prietenie și am simțit atenție și respect pentru activitățile științifice pe
care le-am propus și dezvoltat împreună. Suntem mândri să ne alăturăm celor mulți care s-au
bucurat de instruirea doamnei academician Sabina Ispas și suntem onorați că am avut șansa
să fim colaboratorii echipei conduse de domnia sa. Alături am avut ocazia de a participa în
cadrul unor proiecte naționale de cercetare care au avut ca scop conservarea, digitizarea și
valorizarea arhivei multimedia neconvenționale de folclor și etnografie a IEF. Perspectiva
doamnei academician Sabina Ispas asupra asocierii dintre metodele științifice și conservarea
materialelor arhivistice a condus la dezvoltarea unor programe de tip pilot, inovații în context
național și modele de bună practică pentru specialiștii din domeniu.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0878,

IMPLEMENT – Implementarea și exploatarea rezultatelor cercetării științifice în practica

10
restaurării și conservării bunurilor culturale, nr. 55 PCCDI/2018, finanțat de Unitatea
Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării, Dezvoltării și Inovării-
UEFISCDI.

11