1.

Muzeul ca institutie publica (notiuni generale)

Muzeul creat de om si pentru om, institutie publica deschisa p-u vizitatori incepind cu sf sec 18. In
formula care functioneaza astazi.
ICOM - consiliul international al muzeilor creat in 1946, are grija de activitatea institutiilor muzeale din
lume, sediul la Paris. RM este membra aICOM anual se plateste o taxa p/u ca seti membru, are si
beneficii p/u muzeografi. Ai dreptul saa intri in muzeu fara plata.
Muzeu este o institutie cultural stiintifica care colecteaza, cerceteaza, studiaza, si conserveaza bunurile
culturale. Patrimoniul material si imaterial in scop de prezentare, expunere p/i agrement, odihna, cercetare
si relaxare. Pina la 1970 UNESCO nu a sesizat patrimoniul cultural ci numai cultural, dupa 1970 apare si
cel natural,mobil si imobil.
Registrul mondiala al patrimoniului imaterial, in 2008 Romania a propus in registru doina, RM- colinda.
Limba fiecarui stat face parte diin patrimoniul imaterial.
Muzeografie/ muzeologie in sec 19 apare acesta controversa. Multi accepta termenul de muzeologie.
Muzeologia ansamblu ordonat, sistematizat, rational al cunostintelor noastre despre muzeu. Muzeografia
este mai ales descrierea istorica a muzeilor, parte a muzeologiei.
Muzeograf cel ce lucreaza in muzeu.
Muzeologi cei care scriu despre muzeu.
Expozitie- prezentare

2 Structura muzeului (factorii constituitivi, organigrama)

Factorii constituitivi ai muzeului- 1 Existenta patrimoniului specific muzeului, bunuri culturale tinind
cont de profilul muzeului. 2 Baza tehnico materiala, spatiul, par in cladiri-monumente istorice, mai putine
care sia constituit noi cladiri. 3. Categorii de monumente, restaurat, conservat si reconstituit. Muzeul
National De Ist reconstruit conform proectului din sec 19,. In lume sint cartiere muzeale. 3 Personalul de
specialitate, 4 existenta finantelor, 5 existenta publicului vizitator.
Clasificarea muzeelor 1 conform profilului stiintific ( muz de literatura, arta, istorie, arheolog, etnogr).
Profilul este reflectat in titulatura muz. Muzeul Natationale . Republicane. Departamentale( sint
gestionate de ministere) Raionale (apart in perioada sovetica 1958, au profil mixt). Satesc create pe baza
de obsti, era o forma de voluntariat.
Muzeele care nu pot fi incadrate in nici o categorie sint numite memoriale. Prima oara apar in Franta,
trebuie sa existe casa si patrimoniului, dedicate anumitor personalitati.
Organigrama Muzeul National : Director general, directori adjuncti, departamentele/sectiile,
departamentul cercetare, departamentul conservare si restaurare a patrimoniului, dep. Educatie muzeal,
depart, financiar. Primul departament cercetare exista anumite sectii conform profilului institutiei. Al 2lea departament o sectie de evidenta a patrimoniului depozitare si conservare si restaurare a patrimoniului.
Departamentul educatie sectia de ghidaj, marcheting muzeal, proecte muzeale. Departamentul Financiar
in functie de organigrama, sectorul economic, salarizare eliberarea salariului.

3 Functiile muzeului
Functiile specifice :1 cercetare, constituire si dezvoltare a patrimoniului. 2 conservare si restaurare a
patrimoniului. 3 functia educationala. Functii comune: 1 planificarea si conducerea institutiei muzeale. 2
activitatea financiara. 3 activitatea de perfectionare, formarea specialistilor institutiei date.
Misiune muzeului trebuie sa fie publica. Astazi muzeile isi fac planificarile conform proectelor. Functia
financiara este gestionarea financiara si a patrimoniului. O institutie poate sa dea in chierie anumite spatii,
vinderea biletelor, cercetarea unor teme, muzeul incearca sa cistige bani din diferite proecte. Functia de
formare promovare a cadrelor muzeale, trebuie sa aiba grija de personal sint organizate diferite satgii,
promovarea se face in interiorul muzeului, insa trebuie sa aiba in minte capacitati. Functiile din domeniul
cercetare sint alese prin concurs. Muzeografii o data la 3 ani reevaluare.

1 Cercetare, constituire si dezvoltare a patrimoniului. Constituirea patrimoniului- orice muzeu trebuie

sa aiba bunuri culturale. Patrimoniul este in continua dezvoltare. 3 cai: cercetare, achizitie si donatie.
Formele de valorificare conform profilului. Cercetari arheologice, recunoasterea sitului, saparea sitului,
cercetari de laborator. Cercetare etnografica pe teren si arhiva. Cercetare de arhiva- cercetare de om si
cercetare istorica. Cercetarea specifica de muzeu se refera la disciplina stiintifica , profilul institutiei.
Cercetarea arhimetrica- concentrarea, conservarea si restabilirea. Cercetarea socio-psihologica a
publicului de muzeu ( chestionar).
Formele de valorificare a rezultatelor cercetarilor stiintifice: forme comune : articol/studiu, monografii.
Specifice: repertoriul si catalogul. Reperoriul epuizeaza o multime inchisa de bunuri, evidenta stiintifica a
patrimoniului mobil. Catalogul iventarierea, epuizeaza o multime deschisa de bunuri culturale. Evidenta
stiintifica a patrimoniului: fond de baza( tezaurulu semnificatie exceptionala universala), fond auxeliar
( fond- semnificatie nationala).
Pastrarea si conservarea patrimoniului national 1 asigurarea securitatii edificiilor muzeale. 2
asigruarea sec. Personalului si publicului. 3 asig.. sec patrimoniului. A) sistemul de semnalizare/ postul de
politie. B) inginer care se ocupa de securitatea muncii( delimitarea spatiului expozitional in muz mari). C)
in depozit se aseaza dupa categoria de piese, in care sint anumite conditii de pastrare. Custode persoana
care gestioneaza o colectie, presupune o responsabilitatea. Depozite sub semnalizare + camere video,
unde este patrimoniu valoros (metal, arme), vitrine prin lacata, unde sint camere in fiecare sala.
Consevarea presupune anumite actiuni care creaza conditii favorabile p/u pastrarea patrimoniului,
asigurarea microclimatului. Temperatura, umeditate , iluminare. Temperatura p/u toate categoriile de piese
de la 13 la 18 grade. Temperatura constanta, coridor de trecere. Majoritatea pieselor nu accepta nici o
lumina, naturala sau artificiala. Piesele de hirtie se pastreaza in mape pe rafturi unde nu patrunde lumina,
in expozitii tot ce este de hirtie sa fie asezat in vitrine pe 3-4 luni. Fotografiile pe rama, carton. Umiditatea
piesele de natura organica se distrug, sint aparate speciale care masoara, custodele este obligat sa verifice.
Conservarea pasiva: crearea conditiilor optime de pastrare a patrimoniului inlaturarea facturilor mecanici,
bilologici, microclimatul. Conservarea activa cind se intervine in structura piesei. Restaurarea presupune
actiuni in care se intervine in structura piesei.
Functia educationala organizarea manifestarilor culturale,- activitate expozitionala,- relatii publice,activitatea editoriala si de promovare a muzeului.
Sectia relatii cu publicul: -expozitie permanenta conform profilului,- temporare,-itinerante,-cu fotocopii,
-aniversare.
Pedagogia muzeala-abordeaza muzeul ca sistemul educational este un sistem neformal, crearea unei
metodologii de transmitere a informatiei culturale. Pedagogia muzeala astazi este indreptata spre diferite
categorii, scopul ghidului este de atransmite publicului anumite informatii, dupa virsta si interes.
Expozitia realizata de un grup de oameni selectarea temei care trebuie sa fie foarte clara ( nu a
titulaturii) ;exista sau nu piese pt reflectarea temei; elaborarea structurii tematice a expozitiei; lista
pieselor; Expozitia de muz se compune din 3 grupuri de elimente constituente: exponate, proect,
muzeotehnica. Prin exponat se intelege orice obiect sau imagine prezentata in cadrul expozitiei. Se disting
3 categorii de exponate: autentice, auxeliare si complementare. Prin proiect se intelege ansamblul de
masuri si prevederi de ordin de specialitate tehnic si economic, necesare p/u organizarea expozitiei. Prin
muzeotehnica se intelege ansamblul de mijloace tehnice, mobilier iluminat, mijloace audiao-vizuale si
etichetaj necesare amenajarii expozitiei. 1 Etapele organizarii expozitiei : -. Alegerea temei (mai multe
faze informatia privind comanda sociala, obtiunile publicului, cunoasterea teoretica a problemelor de
specialitate). -. Formularea de ideilor tematice fundamentale, care da si titlul expozitiei. 2 Elaborarea
proectului cuprinde elaborarea tematicii de idei, ii faza de adunare a informatieie, care poate fi grupata in
info teoretica ( liste de piese, liste de propuneri de exponate, complimentare si auxiliare) , si o faza de
ordonare a informatiei de articulatii rationale (capitole). Urmeaza elaborarea tematicii desfasurate, care
consta in raportarea la spatiu a grupajului de idei si piese, proectul tehnic, prevede modalitati practice,
mobilier, iluminat, dispozitive de etalare de realizare a expozitiei inclusiv materiale, tehnici si costurile
acestora. 3 Executia expozitiei, consta in intocmirea dosarului expozitiei care cuprinde tematica ,
proectul , reportaj foto cu privire la expozitie, materiale de propaganda si de popularizare, editate cu acest

prilej, catalogul daca exista in sfirsit extrasele de presa, manuscrisele, cuvintarilor de la vernisaj, eventual
registreul de vizitatori si cartea de impresii a expozitiei. Dosarele se depun la arhiva documentara a
muzeului.

Ghidajul este automat oral si scris. Automat este realiuizat cu 2 tipuri de aparate, fixe si portabile.
Ghidajul oral este activitatea de indrumare orala, pe care o realizeaza un specialist in folosul publicului
grupat fie intimplator, la cerere. Ghidajul grupurilor scolare-nu o repetare a manualului. Ghidajul turistic-,
de specialitate, ghidaj-prelegere, ghidajul scris.
Cercetarea. Cercetarea de teren : geologica, paleontologica, ecologica si etologica. Cercetare de
laborator- sistematica si taxinomica. Cercetarea arheologica,cercetari topografice (care depisteaza
statiunile arheologice) sapatura(recupereaza bunurile), cercetarea de cabinet. Cercetarea istorica de
muzeu- cercetarea pe monumente sau in colectii, cercetarea de creator precum si cea de arhiva.
Cercetarea in colectie- depaseste cadrul impiric, este o cercetarea comparativa. Cercetarea de creatorindelungata familarizare cu creatorii, si raporturi de comunicare spiritala intre muzeografi si acestia din
urma. Cercetarea de arhiva- caracter documentar, urmareste culegerea de datea concretea. Cercetarea
etnografica- de 2 tipuri de teren si de colectie. Cercetarea memoralistica si de muzeologie literarla este
strict legata de caracterul aplicativ poate fi efectuata pe 2 genuri de materiale, pe marturiile creatiei si pe
obiecte de uz personal. Cercetarea de arheometrie se realiyeaya in cadrul laboratoarelor de restaurare in
scopuri de conservare si restaurare.
Cercetare psiho-sociologica a publicului, citeva tipuri de cercetare cu character statisti de comportament
si experiment.
Formele de valorificare a cercetarilor. Raportul priveste mai ales cercetatrea de teren se intocmeste
periodic, are o dimensiune redusa, cuprinde descierea desfasurarii cercetarii, principalele observatii si
principalele descoperiri. Monografia are cat el remodelarea unui obiectiv sau a unui ansamblu coherent de
elemente specific fiecarei discipline, pe baza analizei sistematice a tuturor elementelor. Catalogul sau
repertoriul- forme scrise multiplicabile de valorificare a cercetarii stiintifice de muzeu, reperoriul
epuizeaza o multime inchisa, catalogul inventariaza o parte dintr-o multime inchisa sau o multime
deschisa.
Categorii de manifestari in muzeu. Spectacole de sunet si lumina- spectacole extreme de complex, rolul
muzeografului destul de important, el trebuie sa asigutre colaborarea cu echipa de specialist sis a
determine elementele de interes care sa fie puse in valoare prin jocul de lumini. Recitalurile- o gama
foarte larga si variata character evocator, sa es lege formal stylistic cu expozitia. Serile muzealemanifestari complexe, cuprinde aspect orale si aspect spectacular, comunicind si informatii cu character
stiintific, cu emotii si triri, pot fi organizate cu prilejuri commemorative. Filmul de muzeu- proectate in
sala unde sint expuse piesele in cauza, fie continu, fie periodic. Simpozioanele- manifestari colective, este
util ca sa es poate deschide vitrinele si se poate manipula cu exponatele. Lectoratul de muzeu- o forma de
invatamint superior p/u adulti, se organizeaza pe baza unei programe analitice si a unui program
calindaristi. Activitatea didactica in muzeu poate fi in cadrul orelor de specialitate fie in cadrul orelor de
diregentie , este organizata de professor. Vizita tematica, un character propriu, profesorul efectuiaza
ghidajul, este utila reluarea manualului. Lectia de muzeu, este o lectie obisnuita care are loc in muzeu,
profesorul foloseste ca material didactic expozitia. Cicluri de comunicari-manifestari cu character
stiintific ce trebuie sa indeplineasca conditia de axare pe aria de activitate, profilul si patrimonial
muzeului. Publicul est eunul structurat, specialist si amatori. Sesiunile stiintifiece- comunicarile trebuie sa
aduca informative noua. Ciclurile de conferinte- se adreseaza publicului mai larg, pun in circuit informatii

stiintifico-culturala mai putin fregventa. Activitatea editorial a muzeului- editarea materialelor stiintifice
si producerea si comercializarea de replici, imagini si piese artizanale.
Muzeul si publicul raportul dintre muzeu si public este bilateral si reciproc, se realizeaza prin emisii si
receptii, emitatorul treb uie sasi diferentieze atit mesajul cir si caile pe care le transmite in raport de
receptor. Factorii determinantiu ai mesajului muzeal 1-este structural: profilul muzeului, volumul si
caracteristicile patrimoniului sau. -2- reprezentat de comanda sociala, are 2 componente , orientarea
politicii educative nationale sau locale de principalele obiective si directii ale acetia- obtiounile culturale
ale publicului. Al treile factor determinant este studiul de dezvoltare al cunostintelor de soecialitate al
stintei respective si al practicii culturale. Publicul; este complex si variat. Distingem mai multe categorii ,
stabil si constant-publicul loca, publicul flotant-care este pasager.

Muzeul in perioada Tarista ( primul muzeu public)dupa 1812 basarabia a fost invadata de cercetatori rusi
apar lucrari despre ist. Basarabiei in sec 19 are lopc dezv. Invatamintului apare presa basarabeana 1854
era un ziar official in acest ziar apar primele info. Despre ist. Basarabiei. Dupa anexare regiunile de pe
malul Marii Negre incep sa[paturile arheologice . Primele muzee au fost cele de arheologie. Scopul
publicatiilor presei era de a promova trecutul sint create premisele aparitiei institutiilor muzeale ele apar
in sec 19 odata cu dezv. Natiunilor. La sf sec 19 apar societati care aveau ca scop promovarea trecutului
prima societate 1898 se numea comisia arhivelor din Basarabia scopul acestei comisii era bazat pe
voluntariat scopul de a crea arhiva ,biblioteca si muzeu. Societatea tehnica 1902 promova interes fata de
stiinta si tehnica societatea istorico-arh-bisericeasca la 1904 promova interesul fata de cultura . basarabia
se orienteaza spre colectarea patrimoniului despre trecutul basarabiei. Basarabia sec 19 era o regiune unde
relicvele se aflau la suprafata primele sapaturi au fost facute la sf sec 19 de catre straini tot ce sa gasit in
basarabia era dus in alte institutii din imperiul rus.1839 la Odesa societatea de arheologie care se ocupa cu
stringerea acestor piese toata populatia era obligata ca daca gasea o piesa sa o cedeze statuluiapar oamenii
intelectuali care inteleg ca piesele trebuie sa ramina in basarabia.prima colectie inregistrata in tara a fost
de carte veche 3000 de exemplare ce apartinea lui Dimitrie Goblas . Colecionarii din B. se indreptau
asupra elementelor arheologice. Unul din primele muzee private a fost muzeul lui Rupert in Loganesti
acest muzeu era unul de stiintele naturiii avea un character universal si nimic ce era de B. Toate muzeele
care au urmat au fost de arhiologie si istorie in sec 19 procesul de colectionare a fost unul din premisele
aparitiei muzeului public colectia lui Ioan Suruceanu a fost un specialist fara scoala una din casele sale a
fost transformate in deposit mai apoi in muzeu privat. A fost u na din cele mai mari colectii din Europa
niciodata nu a catalogat piesele 1897 moare politia a facut inregistrarea colectiilor a avut o colectie mare
de numismatica si carte a reusit sa realizeze un muzeu Pontului Scitic 1897 politia descria si prezenta
piesele conform dulapurilor in care se aflau. Colectia lui Gore si catargiu nu exista in present. A doua
premisa organizarea si prezentarea expozitiilor. In anul 1947 prima expozitie in basarabia, la care erau
produse agricole , in industria casniica, organizata la insistenta imperiului rus, toate expozitiile din sec 19
au fost cu plata. In 1859 apare zemstva, organizeaza expozitia Agricola universal, 12 compartimente, si
este prezntata si arta plastic, in 1870 expozitii de arta plastic care erau vinduute au durat 2 luni, a avut 4
mii vizitatori, Stiuart a venit cu propunerea denarii exponatelor pentru formarea muzeului public de
istorie, 1889 apare primul muzeu din Bas, a elaborate statutul muzeului, muzel zemstvei. Sarcina
stiintifica era de a cerceta domeniul si de a reflecta in expozitia muzeala, sarcina practica isi propunea sa
ajute agricultorii. Muzeul era deschis de la ora 11 pina la 19. La 1911 muzeul a fost vizitat de 25 mii de
vizitatori, in 1906 este creata sectia de etnografie , in 1912 crearea unui muzeu national de istorie. Se
interzicea vinderea, distrugere, aruncarea obiectelor pretioase. In 1906 Sinodul rus dorea colectionare
tuturor acestor obiecte la Sankt Petersburg.

Muzeul in perioada interbelica- muzeul zemstevei : muzeul national de istorie naturala, muzeul regional
de istorie naturala din Bas. Nu a avut sectia de arta Nicolae Magalic a propus sa se deschida o asemenea
sectie.
Crearea parcurilor nationale dupa 1918. La 1926 apare primul numar a buletinului stiintific, in bulletin
erau publicate lucrari stiintifice, si din afara tarii in limba rom, germ, sir us. O atentie mai mare se acorda
dezvoltarii patrimoniului. In perioada tarista populatia facea donatii, se acorda mai putina atentie relatiilor
cu publicul., pina la 1932 in fruntea muzeului Iosif Lepsi, pune problema inregistrarii publicului, pune
problema limbii utilizate, sat recut la limba romana.a crescut numarul vizitatorilor, se prezentau lunar
rapoartele de activitate.numarul mediu aproximativ 15 mii de vizitatori pe an. Erau dezvoltate colectiile
stiintifice si mai putin cele publice. 1914 muzeul zemstvei din Bender a pus accent pe publicul scolar, in
perioada interbelica se transforma intr-un muzeu agricol ambulant. In rapoartele de activitate in perioada
interbelica toate muzeile au obligatia de a preznta rapoarte ministerului, nu gasim rapoarte ale acestui
muzeu. Muzeul bisericesc a continuat sa functioneze, avea 3 directii de dezvoltare: carte, arta religioasa si
vesminte de cult. Mai apare la Izmail si Balti(fondator N. Iorga). Apar si muzee specializate, muzeul de
antichitati de arheologie din Cetatea Alba, la Cetatea Alba sapaturile arheologice conduse de Paul
Nicurescu. 1923 Muzeul militar din Romania I se impune si sapaturile din Basarabia. A existat 3 muzeie
la cEtatea Alba, unul scolar, unul in cetate. Stefan Ciobanu a scris despre aceste muzee, a militate p/u
deschiderea Comisiunea monumentelor istoriece la 1900, o sectie a acestei comisii a fost deschisa in
Bsarabia. 1939 apare muzeul de arta, a functionat pina in 1940, initiatorul a fost Alex. Plamadeala. Nu a
aparut nici un muzeu public reprezentativ. p/u prima data apar reviste stiintifice, a scazut numarul
vizitatorilor. Nu exista info despre muzeele private.
A contribuit la conturarea ideii crerii unui muzeu etnografi c n aer liber i Expoziia General i trgul
de mostre, organizate n toamna anului 1925 la Chiinu. Expoziia s-a desfurat n Palatul Sfatului rii
i pe teritoriul din mprejurimi, unde au fost amenajate numeroase pavilioane, n care au fost amplasate 21
secii ce prezentau cultura tradiional a inutului, inclusive o cas r- neasc din zona Codrilor. Este
pentru prima data cnd la o expozi- ie din Basarabia a fost expus o mostr autentic de arhitectur
popular Ideea crerii unui Muzeu al Satului este lansat in anii 30 ai secolului al XXlea i formulate de
marele etnograf i folklorist Petre tefnuc. Efectund numeroase cercetri n satele din Basarabia, el a
descoperit o mulime de comori etnografi ce, care din cauza prefacerilor prin care trece viaa, se pierd
dac nu se va gsi atenie i sprijin din partea statului i instituiilor de cultur, ca s fi e culese n
lucrarea sa Pentru un muzeu etnografi al Basarabiei, Petre tefnuc pledeaz pentru organizarea.
ganizarea unui muzeu etnografi c n care trebuie s
fi gureze nu numai obiecte de art popular, ci orice
lucru, care ne aduce o dovad de civilizaia i cultura
unui neam. Atestnd n diferite sate case vechi,
mori subterane i de vnt, diferite unelte i instalaii
tehnice, mostre ale portului popular, savantul
contientiza, c dac nu se va gsi nimeni, care s
le scoat din ascunziurile satelor i s le pstreze
la muzeu drept mrturie a civilizaiei... ele ... vor
disprea fr urm i va fi o pierdere destul de simit pentru cultur9

. Pentru organizarea unui asemenea

muzeu, dup prerea lui P. tefnuc, se cere
doar dragoste i interes de a cunoate civilizaia i
cultura poporului.
Prima ncercare n Basarabia de a materializa
ideea lansat de Petre tefnuc n direcia crerii
unui muzeu al satului n aer liber a fost realizat n
cadrul Expoziiei Dezrobirii, organizat n Grdina
Public din Chiinu n anul 1942. n numeroasele
pavilioane, amplasate pe teritoriul acestui parc,
au fost expuse diverse standuri, care demonstrau
tradiiile i specifi cul culturii tradiionale din inut,
dar n opinia organizatorilor expoziiei o nfiare
a Basarabiei nu este posibil fr artarea temeiurilor
vieii acestei provincii, a satului basarabean,
pstrtor [...] al datinilor, al limbii, al tradiiilor10.
Pentru realizarea acestei idei a fost repartizat un
sector al Grdinii Publice n preajma monumentului
lui tefan cel Mare i Sfnt, de-a lungul strzii Bnulescu-Bodoni, care a i fost numit Muzeul Satului
Basarabean.
n acest scop au fost aduse i amplasate, n cadrul
expoziiei, dou case rneti - din Purcari, judeul
Cetatea Alb, i Ignei, judeul Orhei, case
autentice cu interioare autentice i locuite de steni
btinai. Alturi a fost montat biserica veche din
s. Cornova, Orhei, care numra trei secole i o
moar de vnt din Purcari, caracteristic plaiurilor
basarabene.
Demonstrnd aceste monumente de arhitectur

popular, Expoziia s-a bucurat de un mare succes

i a accentuat necesitatea crerii unui muzeu etnografi
c n aer liber, promovnd aceast idee pentru
generaiile viitoare

Muzeul public in perioada sovetica - institutia muzeala este create pe baza invataturii Marxist leniniste,
este o institutie de masa, activitatea institutiei muzeale este planificata la nivel de stat, tot ce se facea in
muzeu era coordonat de partidul communist. Era obligat sa se accepte ideile comitetului central de partid.
S-au luat 2 mari hotariri care a directionat activitatea muzeului: muzeul devine o institutie de masa, era
fara plata. 1944 muzeul este deschis p/u toata lumea. 1953 se incearca de a se introduce taxa in muzeu, a
durat un an, nu a dus lipsa de vizitatori, muzeul are un character ateist. In toate muzeile trebuie sa existe
sectia de ateism stiintific. Dupa 1944 evolutia muzeelor bisericesti nu se cunoaste. Toate muz trebuie sa
aiba reprezentat rodul regimului sovetic. Sa reflectat profilul mixt. 1958 in republica a fost planificata
instituirea muzeilor Tinutului Natal in raioanele balti, Tiraspol, bender, orhei. La Moscova activa
institutul Muzeevedenie care elabora regulamente, care determina activitatea institutiei muzeale. Existau
muzeie de semnificatie republican, locala si unionala. Pina la 1983 nu a existat muzeie de istorie. 1970
muz republicat de ist a partidului communist. 1974 muzeul prieteniei popoarelor, a axistat doar in 3 tari.
1987-1991 muzeul ateizmului stiintific. Muzeile memoriale Seghei Lazo ( familie de nobili din Piatra, are
zilnice filosofice) a fost deschisa intr-o casa a unui fost jurist, creat pe baza de copii, in casa lui de la
Hincesti la fel sa deschis un muz-casa memorial. A lui Puskin pe baza de copii. Un muz memorial e
necesar sa fie pe locul memorial, locul e un principiu de creare a muzeului. Memoralitatea pieselor un alt
principiu. Sistemul muzeal a fost creat in perioada sovetica. Nu a existat o revista de muzeografie. La
Moscova aparure Mir Muzeia, care era p/u intreg URSS.

Muzeile in perioada contemporana 1991 Colegiul ministerul culturii pentru prima data a pus problema
muzewului public. Atragerea publicului 1. Inc.1989sa inceput lichidarea a institutiilor muzeale cu
character politic (communist, ateismului, eroilor civili, prietenii popoarelor) 2. Se pune accentual pe
cercetarea stiintifica muzeala (dreptul de a face cercetare aplicativa si fundamentala )3. A primit dreptul
de a organiza manifestari stiintifice . Sunt hotariri de govern care oblige muzeul sa faca aceste cercetari.
4. Aparitia revistelor stiintifice in muzeele nationale. Prima institutie care a avut revista muzeul de istorie
Tiragetica la ungheni , Soroca o revista de muzeoologie, 5. O alta trasatura colaborarea stiintifica cu
institutiile de specialitate din alte tari pina in 2014 moldova era in categoria 4 dupa 2014 in categ 3. 1991
-1995/98 colaborarea cu muyeele din Romania . a inceput cresterea nr de viyitatori ( manifestari
stiintifice,scaderea numarului de vizitatori= 1991-93 nu exista public muzeal majoritatea publicului elevi ,
student. Sint propuse anumite programe muzeale. Crearea cadrului lrgislativ a functionarii institutiilor
muzeale . in decembrie 2002 legea muzeeelor este adoptataa fost elaborate proiectul care cuprindea mai
multe capitol. Patrimoniu muzeal odata ce a intrat in posesia muzeului devine proprietatea lui el
gestioneaza cu el nu poate sal vinda sal distuga . au fost aprobate regulamente Regulamentul registrului
national de patrimoniu mobil Regulamentul registrului Muzeului National de istorie, Regulamentul de
evidenta a bunurilor material. 2011 legea privind protejarea patrimoniului mobil restructurarea

conceptuala a institutiei muzeale si a expozitiilor permanente de muzeu . sint organizate expozitii

temporare . Din 1991 se trece la prezentarea materialului authentic perspectiva institutiei muzeale este
necesara restructurarea sistemului muzeal in present sint inregistrate la ministerul culturii 117 muzee.
Creearea unui sistem de muzeu memoriale deoarece sint muzee mici si presupun cheltueli mici, va inc.
rocesul de digitalizare a patrimoniului , sa apara la Chisinau o revista de muzeologie, restrucurat
nomenclatorul de specialitati in institutia muzeala.