Tema 6. Functiile muzeului.

Evidenta, cercetarea si valorificarea patrimoniului muzeal;

Introducere

Lucrari stiintifice recente, unele sintetizand experienta reamenajarii Muzeului Canadian al

Civilizatiei de la Ottawa, atribuie muzeului urmatoarele functii: de symbol, rolul de a fi vizionar,
rolul de spactacol, de trezorier, memorial, comunicativ, mentor, petrecere, gazduire, resursa.
Indeplinirea fiecarei atributii in parte, presupune un efort de cunoastere, in care cercetarea are o
importanta deosebita. (George F. Mac Donald si Stephen Alsford, A Museum for the global
village)

Recent, functiile muzeului au fost reconsiderate si sistematizate, trei fiind importante; cercetarea-
constituirea si dezvoltarea patrimoniului, conservarea-restaurarea , si functia educationala

Cercetarea spacifica institutiilor muzeale

 Cercetarea este asociata cu formele dezvoltarii patrimoniului muzeal, urmarind obiective

legate de tipul de patrimoniul real sau virtual, de conservarea si restaurarea acestuia, de
cunoasterea publicului vizitator
 Cercetarea priveste in primul rand colectiile, apoi izvoarele de dezvoltare ale acestora,
starea patrimoniului si publicul; preia in scopuri proprii, asimiland in mod adecvat,
metode, tehnici si instrumentele diferitelor stiinte si domenii
 Cercetarea poate fi proiectata si urmarita pe termen scurt si pe termen lung, in relatie cu
misiunea si obiectivele institutiei
 Cercetarea muzeala prezinta aspect care o individualizeaza fata de alte tipuri de cercetare
si se regaseste intr-un demers complex, care cuprinde cercetarea de mediu, biologica,
arheologica, pe monument, etnografica, cercetarea concreta a teritoriului reflectat
tematic si ca profil, etc. (cercetarea intra muros si extra muros)
 Cercetarea are un caracter interdisciplinar (de istorie, etnografie, de istoria artei,
cercetarea din domeniul fizicii)
 Are un character aplicativ, cu referire la bunurile muzeale, si fundamental, cuprinzand
reconstituirea si interpretarea faptelor, sistematic si diferentiat, in relatie cu disciplinele
conexe muzeologiei (arheologie, etnologie, istoria artei, istoria culturii, a tehnicii , a
stiintelor natural)
  Datele obtinute si documentatia aferenta se stocheaza in inventare, arhiva video-audio, in
publicatii si programe educationale
 Este considerate un numitor comun al celorlalte functii muzeale, practica diverse metode
si mijloace de cercetare, printre care in muzeele din Romania se regaseste si metoda
chestionarului (Romulus Vuia, la Muzeul Etnografic din Cluj, Muzeul Banatului)
 Tipuri de cercetare: specifica categoriei de patrimoniu, structurala (fizica, chimica,
biologica), psiho-sociologica privind publicul, comportamentala si experimentala
 Metode de cercetare: studiul comparat si analogic, analitic pe material, functii si tehnici,
studiul interpertativ, fizico-chimic, experimentele expozitionale, teste, sondaje privind
publicul
 Dreptul de autor este recunoscut partial in tara noastra
 Programul de cercetare muzeala (asigurat si din punct de vedere financiar), in a carui
strategie este esentiala studierea colectiilor, trebuie sa decurga din programul national de
cercetare a patrimoniului cultural, din programul de perspectiva, din politicile domeniale
– inca un deziderat
 Rezultatele cercetarii sunt cuprinse in studii, articole, cataloage, monografii, sinteze,
tematici, repertorii, restaurari, programe de conservare, programe educative
 In anii 1993-1994, in muzee au fost infiintate peste 150 de posturi de cercetatori, care
maresc potentialul de cercetare al institutiei
 Fiecare generatie percepe diferit muzeul, important este ca specialistii si societatea sa-i
confere calitatile unei institutii culturale active
Evidenta muzeala

 Evidenta muzeala cuprinde totalitatea documentelor care permit identificarea, gestionarea

si valorificarea obiectelor muzeale; este fundamental pentru cercetarea, protejarea,
valorificarea petrimoniului muzeal
 In cadrul evidentei sunt incluse: inventarul (general, pe colectii si tipuri de obiecte, pe
sectii), fisele de evidenta (analitica, sintetica, signaletica), dosarele de evidenta (de
cercetare, de restaurare, de achizitii, evaluare, actiuni cultural-educative), fise de fototeca,
videoteca
 Evidenta muzeala se inscribe in documente tipizate, care constituie o baza de date,
organizata in registre, fisiere, sau electronic
 Evidenta muzeala cuprinde si documentele de evidenta a siturilor sau monumentelor
istorice, tehnice sau natural
 Istoria evidentelor muzeale in tara noastra are o vechime de peste un secol, un exemplu
fiind inventarele vechi ale Muzeului Brukenthal de la Sibiu sau Catalogul celor 212
picturi achizitionate de catre Carol I, realizat de Leo Bachelin si publicat la Paris in 1898
 Reorganizarile muzeale ulterioare nationalizarilor din 1948, au avut la baza cataloagele
vechilor colectii (inventarul original al Muzeului Toma Stelian se afla la Muzeul National
de Arta); problematica evidentei ramanand in atentia autoritatilor responsabile si a
specialistilor
 Realitatile muzeografice au condus, de-a lungul timpului, la diverse niveluri de evidente
si la organizarea arhivistica a documentelor istorice si administrative in mai multe
fonduri – corespondenta, provenienta, cercetare, conservare, expozitii
 In 1975 a fost aprobat Proiectul privind sistemul de evidenta centralizata de stat in
domeniul patrimoniului cultural national (sistemele centralizate fiind cunoscute pe plan
international), introducand ca document Fisa analitica de evidenta FAE si s-a deschis
drumul tezaurelor de termeni ; din pacate, desfiintarea Drectiei Patrimoniului Cultural
National in 1977 a avut multe efecte negative, deoarece s-a distrus un sistem foarte bine
organizat. In acelasi an s-a infiintat un centru de calcul pe langa Consiliul Culturii, care a
permis prelucrarea automata a datelor privind patrimoniul cultural, insa cu o norma de
realizare anuala care a functionat antiproductiv (“fisele verzi ” care s-au distrus dupa
1990)
 Accesul la evidenta muzeala este liber pentru specialistii din muzeu, pentru alti
cercetatori fiind necesara aprobarea conducerii institutiei
 Experienta prelucrarii automate a bunurilor culturale a cunoscut success in Olanda
(Programul Delta), Canada, Franta, Italia. Evidenta computerizata a fost sustinuta inca
din anul 1966, un grup de specialisti americani elaborand lucrarea Museum for a New
Century in 1984
 In 1992, The Museum and Galleries Comission din Anglia a lansat Programul NET
privind schimbul international de expozitii, care concentra 111 oferte expozitionale,
 extrem de diverse ca tematica. Pentru a facilita deciziile, NET include titlul, nimarul si
tipul de exponate, datele disponibile, dimensiunile, costul, telefoanele si adresele
organizatorilor
 O evolutie importanta o reprezinta existent cataloagelor interactive electronice, la Galeria
Nationala de la Londra, Musee d’Orsay, Muzeul de arhitectura din Montreal; reclabarea
muzeelor pentru accesarea unor servicii informatice este inca foarte costisitoare (250000
$ la Muzeul de arta din Philadelphia)
 Pentru sustinerea reala a reformei documentare, CIDOC (Comitetul International pentru
Documentare al ICOM) a lansat si a patronat numeroase reuniuni internationale