Societatea globală a

informației.Explozia
informațională. Criza informării.
Bibliotecile – integrare sau
disolutie.
 Caractersticile societății
contemporane
 - rolul comunicării (organizarea oamenilor;
transferul informației; instrumentele
mecanice);
 - implicarea biblioteconomiei în
controlul literaturii publicate în lume;
 - crearea canalelor pentru
circulatia informațiilor.
 Organizarea publicațiilor în funcție de
conținut
 Melvil Dewey, Dewey decimal system
 Henry Evelyn Bliss Bibliographic Classification (BC)
numită și Bliss Classification.[
 S.R. Ranganathan Prolegomena to Library classification
(rolul științelor matematice)
 British Classification Research Group- teoriile algebrice
 Meethan, Roger. Information retrival : The essential
technology. The modern library and the death of the
Dewey decimal system. Garden City, 1980.192p.
 Dezvoltarea serviciilor de
bibliotecă

 Relația bibliotecă – utilizator

 Biblioteca nu este un scop în

sine : sensul existenței unei

biblioteci sunt cititorii și nevoile
lor informaționale
 Explozia informațională
 Fenomen apărut după 1960 - după unii,
anul 1961 (Oxford English Dictionary
indică utilizarea expresiei într-un articol
din martie 1964 ).
 Caracteristica principală:
- creșterea exponențială a numărului de
publicații.
 Seriale
 1665 Journal des Savants – prima revistă
științifică
 1800 – 100 de titluri
 1850 – 1000 de titluri
 1900 – 10.000 de titluri
 1980 – 150.000 de titluri
 2000 – 300.000 de titluri = 7 milioane
articole
 Alte documente, publicatii
referative
 Anual - 150.000 comunicări ale
congreselor, 100.000 teze de doctorat
 Reviste de referate –
Chemical Abstracts:
1953 – 32.281 referate
1960 – 150.000 referate
1980 – 300.000 referate
2000 – 450.000 referate
 Creșterea numărului de
cunoștințe
 Inmedie se dublează la o
perioadă de 10 ani
- Chimie, 8 ani,
- Electrotehnică, 5 ani
- Electronică, 3 ani
 Cauzele exploziei
informaționale
 Creșterea numărului de cercetători și savanți
(cca 2 milioane care ; 90% din cei dați de
umanitate în cele patru milenii de când
avem date) care produc multă informație.
 Creșterea numărului de publicații și baze de
date online (Gale Directory of Online,
Portable, and Internet Databases cuprinde
24.000 baze de date, cu peste 800 milioane
de referințe).
 362 milioane în domeniul științelor aplicate (tehnica);
 220 milioane în domeniul științelor pure;
 110.550.000 în domeniul medicinei;
 50 milioane în agricultură;
 40 milioane în filologie și psihologie;
 6.650.000 în religie și teologie;
 4.300.000 în literatură
 3.800.000 în istorie, geografie, biografii
 2.200.000 în artă și muzică;
 500.000 în lingvistică.
Criza informarii
 Criza informării - fenomen
bipolar

 La un pol se afla producătorii de informații

(cine, cand, dacă si unde se va folosi
informațiile produse)
 La celălalt pol se află consumatorii de
informații (cine, cand, dacă si unde s-au
produs informațiile)
 Căutări .Baze de date
-1960 regăsirea online la Massachusetts
Institute of Technolgy (Lockhead’s
Dialog).
Apariția bazelor de date :
- 1971 este implemantată versiunea online a
Bibliotecii Nationale de Medicină a SUA
(MEDLARS devine MEDLINE);
- se devoltă conceptul de DSI/SDI
 Bibliotecile
 Dificultăți majore legate de achiziția,
prelucrarea și înmagazinarea publicațiilor în
condițiile exploziei informaționale
(Marshall Mc Luhan, Galaxia Gutenberg (1962)
“ the medium is the message" and "
the global village" și a prezis World Wide Web
cu 30 de ani înainte de a fi inventat (1989 ,
Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN
) din Geneva, Elveția).
 Teorii contemporane despre
biblioteci
 James Thomson, The end of libraries,1987
James Thomson, The end of libraries,1987
lucrare polemică
J.C.R. Licklider, “Orice concept de bibliotecă care pleacă
de la cărți pe rafturi este în mod cert o eroare”.
Fremont Rider,“ A venit ziua în care, dacă nu vom
realiza cel mai perfecționat posibil serviciu bibliografic
de informare, civilizația poate muri sufocată,
înăbușită de propria sa pletoră tipografică”.
 ”. F.W.Lancaster “Suntem foarte aproape
de ziua în care o mare bibliotecă științifică
poate încăpea pe o suprafață mai mică de
trei metri pătrați”.
 P.R.Lewis,”Biblioteca bazelor de date este
o realitate”.
 J.Thomson

 James Thompson dezvoltă conceptul de

“bibliotecă inutilizabilă, mai familiară cititorilor
decât bibliotecarilor”.
 In final Thomson ajunge la următoarea
concluzie: “cartea prezintă calități pe care nu
le poți ignora : este mică, ușoară, decupabilă,
remontabilă, ușor de reprodus, disponibilă și
ieftină” .
 Dispariția tiparului !?
 “Vremea tiparului a trecut. Tiparul așa cum l-a
transmis tradiția nu va mai fi folosit multă
vreme în producția de carte. Ele va fi înlocuit
complet de sisteme optice și electromagnetice
de reproducere. Nu mai putem vorbi de
măiestrie tipografică în ultimele decenii” –
J.Thompson
 Concluzii :Ultimele trei decenii au
însemnat pentru biblioteci mai mult decât
ultimele trei secole (informatizarea , acces
la distanța).
 Biblioteca hibridă?
 Cartea transmisă de tradiție prin
avantajele uriașe pe care le prezintă nu
va dispărea .
 Ignorarea tehnologiilor informatice privind
stocarea, regăsirea și transmiterea
informațiilor condamnă bibliotecile la
inerție, scoțânndu-le din circuitul
informațional al secolului.
 Soluții de integrare a
bibliotecilor în societate

Nu dezvoltare anarhică, ci planificată

- Carlos Victor Penna. La planification des

services de bibliotheque et de
documentation. Paris, UNESCO, 1971.
“Biblioteca nu este o instituție culturală care se justifică
prin ea însăși, creată și păstrată în virtutea tradiției sau
din motive de prestigiu național”
“Biblioteca trebuie să fie o instituție culturală care prin
caracteristicile sale proprii contribuie la educația
națională/.../bibliotecarii trebuie să fie arhitecții propriei
lor profesii și nu executanții proiectelor concepute de
alții./.../Planificarea serviciilor de bibliotecă și de
documentare trebuie concepută ca un sector particular
al planificării educației, științei și culturii, integrat
planificării dezvoltării unei țări sau regiuni.”
 Planificarea implică:
- studiul sistematic al problemelor de
biblioteconomie în corelație cu educația,
informația și cercetarea;
- determinarea scopurilor serviciilor de
bibliotecă, definirea obiectivelor impuse de
aceste scopuri;
- elaborarea deciziilor realiste pentru
atingerea acestor scopuri prin utilizarea
rațională a resurselor disponibile
 Ce se întâmplă cu bibliotecarul
modern?
John Foskett,Libraries in the Service of Education.
London, 1969.
-înmulțirea numărului cărților a condus spre “alienarea
bibliotecarului” datorită necunoașterii conținutului acestora
(primele decenii ale secolului XX);
-reabilitarea profesiei ( spre mijlocul secolului XX), odată cu apariția
bibliotecarului specialist, membru al echipei de cercetare ,având
sarcina urmăririi literaturii de specialitate pentru colegii săi,
cercetătorii (40% economisirea timpului de cercetare);
- bibliotecarului cercetător (watch-dog)
folosește multiple căi spre a afla ce se
publică în lume în domeniu
respectiv,achiziționează noi publicații și
examinează fiecare document intrat în
bibliotecă spre a vedea în ce măsură este
folositor colegilor săi.
 Societatea informațională
Societatea informațională este societatea în care
crearea, difuzarea, utilizarea, integrarea și
mânuirea informației reprezintă o importantă
activitate economică, politică și culturală.
 Este societatea în care tehnologiile informației joacă un
rol important.
 Societatea informațională este continuarea societății
industriale.
 În 1995 la Bruxelles cu ocazia reuniunii celor șapte țări
cele mai industrializate s-a lansat conceptul de
societatea globală a informatiei.
 Consiliul Europei și Societatea
Informațională
 Tema societății informațională a constituit subiectul Consiliului
Europei la reuniunea de la Lisabona din zilele de 23 și 24 martie
2000 care viza a face din Europa societatea cunoașterii cea mai
competitivă din lume până în anul 2010.
 In cadrul UE a fost creată Direcția generală a Societății
Informaționale.
 Consiliul Europei, în 21-22 iunie 2002 a aprobat proiectul
eEurope 2005
 i2010: Societatea informaţională şi mass-media pentru creştere
economică şi ocuparea forţei de muncă

.
 Societatea informațională –
societatea cunoașterii
Încă din 1990 apare în discursul public
noțiunea societatea cunoașterii privită
diferit de societatea informațională.
Dacă în societatea informațională accentul
se pune pe informație care este materia
primă, în societatea cunoașterii accentul
se deplasează spre transformarea
informațiilor în cunoștințe utile vieții
omului.
Proprietatea intelectuală. Dreptul de autor. Legislație națională și internațională. Cultura informației si ACTA

Proprietatea intelectuală.
Dreptul de autor. Legislație
națională și internațională.
 Proprietatea intelectuală și
dreptul de autor (copyright)
 Proprietatea intelectuală cuprinde
operele de creație spirituală cărora prin
lege le sunt conferite anumite drepturi
exclusive. Proprietatea intelectuală este
formată din opere muzicale, literare și
arististice; descoperiri și invenții; cuvinte ,
expresii,simboluri și desene.
Drepturile de proprietate intelectuală
cuprind:

 dreptul de autor
 brevetul de invenție

 mărcile înregistrate

 secretul industrial
 Dreptul de autor protejează forma unei
lucrări originale (literare, artistice sau
științifice).
 Brevetul de invenție protejează soluții
sau idei originale.
 Marca înregistrată protejează modul de
identificare a unui producător făcând
distincția între numele și aspectul
produelor sau serviciilor
 Dreptul de autor
 In România, Dreptul de autor este
reglementat prin Legea nr.8/1996 privind
dreptul de autor și drepturile conexe.
 Cuprinde totalitatea operelor literare,
artistice sau științifice indiferent de modul
de expresie și valoarea lor care sunt
protejate prin lege.
 Tipuri de opere : comună și colectivă
 Dreptul de autor
 Categorii de opere protejate: opere
originale și opere derivate.
 Opere originale : literare, științifice,
muzicale, dramatice, cinematografice,
fotografice,lucrări plastice, de arhitectură.
 Opere derivate : traduceri , adaptări,
adnotări,alte transformări de opere ,
culegeri, antologii, bibliografii, baze de
date.
 Dreptul de autor
 Nu beneficiază de dreptul de autor :
- ideile, teoriile, conceptele, descoperirile științifice,
concepte matematice și invețiile aflate într-o operă;
- textele oficiale de natură politică , legislativă,
administrativă, judiciară;
- simborile oficiale ale statului, ale autorităților publice;
- știrile și informațiile de presă;
- mijlocele de plată;
- simplele fapte și date.
 Conținutul dreptului de autor
 Drepturi morale și drepturi
patrimoniale ale autorului
 Drepturi morale:
- dreptul de a aduce opera la cunoștința publică;
- dreptul de a i se recunoaște calitatea de autor;
- dreptul de a da un nume operei;
- dreptul la integritatea operei;
- dreptul de a retracta opera.
 Drepturi patrimoniale
-reproducerea operei;
-distribuirea operei;
-importul;
-închirierea operei;
-împrumutul operei;
-comunicarea publică;
-radiodifuzarea operei;
-retransmiterea prin cablu a operei;
-realizarea de opere derivate.
 Împrumutul
 Împrumutul reprezintă punerea la dispoziție spre utilizare
pentru un timp limitat și fără avntaj economic a unei opere
prin intermediul unei instituții care permite accesul
publicului în acest sens.
 Împrumutul efectual prin biblioteci nu necesită autorizarea
autorului și dă dreptul acestuia la o remunerație
echitabilă.Acest drept nu poate face obiectul unei renunțări.
Remunerarea nu se datorează în cazul în care împrumutul
este realizat prin bibliotecile instituțiilor de învățământ și
prin bibliotecile publice cu acces gratuit. Împrumtul unei
opere fixate în înregistrări sonore sau audiovizuale nu poate
avea loc decât după 6 luni de la prima distribuire a operei.
 Dreptul de suită
 Dreptul de a încasa o cotă din prețul de
vânzare a operei obținut la orice revânzare
a operei ulterioară primei înstrăinări,
precum și dreptul de a fi informat cu privire
la locul unde se află opera sa ( se aplică în
cazul operelor de artă plastică și operelor
fotografice considerate și ele opere de artă
dacă sunt realizate de însusși autorul într-
un număr finit de exemplare).
 Durata protecției dreptului de
autor
 se naște în momentul creării operei;
 durează tot timpul vieții autorului, iar după moartea
acestuia se transmit prin moștenire , potrivit legislatiei
civile, pe o perioadă de 70 de ani, indiferent cand
opera a fost adusă la cunoștința publică.
 dacă nu există moștenitori, drepturile revin organismului
de gestiune colectivă mandatat în timpul vieții de către
autor sau de către organismul de gestiune colectivă cu
cel mai mare număr de membri din domeniul respectiv
de creație.
 Durata protecției dreptului de
autor (cazuri speciale)
 publicarea de către o persoană a operei unui autor după
încetarea dreptului de autor, acea persoană beneficază de
drepturi de autor de 25 de ani din momentul aducerii la
cunoștință;
 operele publicate sub pseudonim beneficiază de drepturi de
autor de 70 de ani de la aducerea la cunoștință;
 operele în colaborare beneficiază de drepturi de autor de 70
de ani de la moartea fiecărui colaborator pentru contribuția sa;
 operele colective beneficiază de 70 de ani de la aducerea
operelor la cunoștința publică;
 programele de calculator beneficiază de 70 de ani de la
moartea autorului
 Limitele exercitării dreptului de
autor
 Sunt permise fără consimțământul
autorului și fără plata vreunei remunerații,
utilizări ale unei opere cu următoarele
condiții:
- opera să fi fost adusă anterior la cunoștința
publică;
- să se facă conform bunelor uzanțe;
- să nu contravină exploatării normale a operei;
- să nu prejudicieze pe autor.
 Excepțiile în favoarea
bibliotecilor
1.Excepțiile în scop de cercetare sau studiu
In cele mai multe țări bibliotecile sunt autorizate să
realizeze copii ale operelor protejate pentru utilizatori
sau pentru activități specifice fără a indica explicit scopul
acestora.
 Legea românească precizează că este permisă “utilizarea
de scurte citate în scop de analiză, comentariu sau
critică ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care
folosirea lor justifică întinderea citatului”(Art.33,1,b).
 Excepțiile în favoarea
bibliotecilor
2.Excepțiile în scop de prezervare și
conservare
 Funcția de prezervare a documentelor este una din
funcțiile principale ale oricărei biblioteci.
 Legea românească prevede următoarele“ reproducerea
integrală a exemplarului unei opere este permisă, pentru
înlocuirea acestuia , în cazul distrugerii, al deteriorării
grave sau al pierderii exemplarului unic din colecția
permanentă a bibliotecii sau arhivei
respective”(Art.33,1d).
 Excepțiile în favoarea
bibliotecilor
3. Excepții în scop de furnizare sau împrumut
interbibliotecar
Acest gen de excepții are drept scop furnizarea unui
exemplar al unei opere din colecția proprie unei alte
biblioteci pentru a permite acesteia sa răspundă cererii
unui utilizator propriu.
Pentru lucrările pe suport hârtie, lucrurile sunt relativ
simple. Dificultăți apar în momentul în care se face o copie
digitală a documentului original care ar putea fi recopiată
de utilizator si difuzată altor utlizatori.Legea românească
nu face nici o referire în această situație.
 Excepțiile în favoarea
bibliotecilor
4. Excepții în scop de neutralizare a
măsurilor tehnice de protecție
Tratatele Organizatiei Internaționale a Proprietății Intelectuale din 1996,
acceptate de UE prin Directiva privind drepturile de autor și
drepturile conexe în societatea informațională , 2001,sancționează
dezafectarea sistemelor tehnice de protecție instalate de producătorii
de documente electronice pentru a împiedica utilizări ilicite.
Aceste măsuri tehnice de protecție menite să protejeze copiile ilicite vin
în contradicție cu utilizările permise în cadrul copiei private sau
reproducerea unor opere libere de drepturi de autor. Legea
românească iarăși nu face nici o precizare în acest sens.Unele țări au
adoptat excepții aplicabile bibliotecilor.
 Excepțiile în favoarea
utlizatorului
Legea românească face următoarea precizare:
“Nu constituie o încălcare a dreptului de autor, în sensul
prezentei legi, reproducerea unei opere fără
consimțământul autorului, pentru uz personal sau pentru
cercul normal al unei familii, cu condiția ca opera să fi
fost adusă anterior la cunoștinta publică, iar
reproducerea să nu contravină utilizării normele a operei
și să nu-l prejudicieze pe autor sau pe titularii
dtrepturilor de utilizare”(Art.34,1).
 Reglementări și recomandări
internaționale folositoare
bibliotecilor
CONTEMPORARY ISSUES
Copyright, plagiarism, piracy
Requirements:
The need to preserve the balance
between the interests of authors,
copyright owners on the one hand,
and users of libraries on the other hand.
 Problems
Difficulties in securing control on the copying
in terms of technological innovations

Libraries are not interested to know the full
copyright law, but only that part which relates to
exceptions and limitations of use of intellectual
production protected by copyright
 Ethics rules for the application of exceptions

 Exceptions must be made respecting the following

conditions:
- work has been made public;
- it is in accordance with fair practice;
- not be in conflict with normal exploitation of the
work.
 Generally , limitations of national laws is not an explicit right to
force legislation to protect legal libraries; they allow use of works in
certain conditions.

     Exceptions are not an inviolable right, libraries may opt out
exceptions in the law, but they can sign a license agreement with
copyright holders.
Today most states apply the exceptions.

1956 - for the first time in national legislation are talking about the
application of copyright exceptions for libraries (UK)
 International treaties
It is very important the influence of
international treaties in national law-making:

1.Bern Convention for the Protection of Literacy

and Artistic Work (1886) - the oldest treaty in
the field of copyright law (Revised - Berlin, 1908,
Bern, 1914, Rome, 1928, Brussels, 1948,
Stockholm, 1967, Paris , 1971).
Aplicatiile Conventiei de la Berna
 2.Convenţiile WIPO (World Intellectual Property Organization)

                       WIPO Action Principles:

- to promote intellectual property policy through cooperation among states;
- international support for conclusion of new treaties;
- supporting the harmonization of national laws;
- technical and legal assistance to developing countries;
- centralize information about intellectual property protection.

1996:
  - Review the copyright treaty with the Bern Convention on the Protection of
Literary and Artistic Works;
- Draw up on Phonograms Treaty.

 3. Marrakesh Agreement (1994) by World Trade Organization on intellectual influence on trade.

It was proposed to foreign works the same treatment as that accorded to
their own works.
 4.EUROPEAN UNION
        Council Directive 91/250/EEC of 14 May 1991 on
the Legal Protection of Computer Programs
        Council Directive 92/100/EEC of 19 November
1992 on rental right and on Certain Rights related to
copyright in the field of intellectual property
        Council Directive 2001/29/EC of the European
Parliament and of the Council of 22 May 2001 on the
harmonisation of Certain Aspects of Copyright and
related to the information society.
 Report of World Intellectual Property
Organization (WIPO)

184 member states:

      3 (Afghanistan, Maldives, Laos) have no copyright
law;
     21 (Africa, Asia, Latin America) do not speak
anything to protect works in libraries;
     71 prohibit neutralize technical measures of
protection;
     56 make some exceptions for libraries.
 Exemptiond in different
countries

I. TYPE OF LIBRARY
    
Exceptions for research and study are
allowed in most countries, all EU states.
 Limitations:

- Only certain types of works (restrictions on manuscripts,

correspondence and unpublished works ) :
Australia only after 50 years of the death of the author (p.m.a);
Canada - only with permission of the author.
-Works in their collections.

Special Approvals:
- Confirmation for use (special permit – Ukraine);
- Assurances that are used according to the stated purpose (Canada,
Ireland);
- Written statement of purpose (United Kingdom, Australia,
Singapore).


EU: Examples
 

             Latvia - all libraries and all archives;

             France - libraries, museums, archives accessible to the public;
             Denmark - State-funded libraries, public museums;
             Czech Republic - libraries, archives, and other educational
institutions, non-profit educational and cultural institutions;
              Sweden - public libraries;
             United Kingdom - libraries and authorized persons.


     OTHER STATES:
             Australia - a non-profit libraries;
             Japan - especially libraries designated by order of government.
 II.Document Types
            A. Countries that allow copying all types of documents,
without restriction (Greece, Croatia, Estonia, Portugal, Nigeria,
Iceland).
           
           B. Some countries that allow copying only certain types of
documents:

           For example:
                a) books but not movies;
                b) all types of documents for archiving ( for research
purposes only written documents);
                c) analogue copies;
                d) analogue copies and digital copies
             C. Countries allowing digital copies but
indicating the scope:

                 Canada - allows digital copying for research,

but can not be given to the user.
                  U.S. - allows digital copy only for preserving
the original.
                  Denmark - allows digital copying collective
license only if there is a compensatory payment.
 Fees
 Free of charge - in most countries

 License Agreements - bodies appointed to

collect money :
Denmark: Copydan - body license agreements,
other than AV, libraries pay an annual sum of
money to have the right to make copies of
protected works.
                  
 III.Preservation
           
See dual relationship: preservation – communication.

 Old and new mission of libraries is to preserve the memory of humanity.

 Development of digital documents permits a significant quantity of publications

to be kept, not to be missed.
Exemples : 
                 -Copy without conditions for preservation ( USA); need a backup
(documents can be lost, the media can destroy) allowed in most cases.
-When work is no longer available on the market and there is no
purchase; officer library gives statement to that effect ( Australia) 
- Completion of works in several volumes, parts ( Finland).
                 - Replace the copy lost or destroyed (Romania, Canada, Russia).
                 - Copy of all the works of their own fund ( France, Greece, Finland
 IV.ILL(Interlibary Loan)
           

              One of the most important gains of the

modern era in the field of library science is
international cooperation on the issue of library access
to information and documents through interlibrary loan.

 UNESCO principle have to be observed -

everyone has access to what each of us have.

              In general, all libraries on interlibrary loan
complies with Regulation IFLA (which is done on a
reciprocal basis or for a fee). He carried out without
difficulty for classical documents.
  Difficulties begin to arise when it comes to digital
    
documents.
There is disagreement between libraries and copyright owners - the loan of
digital documents is considered to be to decrease the number of subscriptions to
serials.

                U.S.A. - is necessary to ensure that it does not send so many copies

which reduce subscriptions to scientific journals or books. Commission on New Uses
of Copyright Techolgical Workes issued a set of rules in 1979 which shows that a
library does not provide a little more than five copies from a recent articles.

  Germany - law authorized copies of copyright is limited for study and

research.
In 1994 - an organization of publishers sued the National Library of
Science and Technology to provide fee-scientific articles. It was decided that the
library pay royalties to an organization that deals with collective licenses.
In 2006 - it was decided to transmit digital documents for ILL.
In 2008 - A new copyright law.
  
             
 
V.  Except for the neutralization of
technical protection measures
Council Directive 2001/29/EC of the European Parliament and of the Council of 22
May 2001 on the harmonisation of Certain Aspects of Copyright and related to
the information society, and
Digital Millennium Act (1998) in USA prohibited any decommissioning schemes
for protection of the systems installed by manufacturers of electronic
documents against misuse.
These documents stop private copy or reproduction of a work protected by
copyright.

In general, exceptions for libraries for antineutralization measures vary

from country to country in the mode of application and duration. In the
USA, libraries can neutralize only to evaluate a work to the purchase.
 A question:
 What is more important for the current
stage of development of information
society, to allow users the widest possible
access to documents and information, for
the progress of society, or be more
restrictive respecting copyright?
END
Cultura informatiei si
ACTA
 Punctul de plecare
The Alexandria Proclamation on
Information Literacy and Lifelong
Learning (noiembrie 2005)
„[…] cultura informaţiei presupune competenţe
informaţionale necesare pentru recunoaşterea
necesităţilor informaţionale şi pentru localizarea,
evaluarea, aplicarea şi crearea unei
informaţii într-un context cultural şi social
determinat […]”
 Cultura informației /Information
literacy
Definiție : capacitatea de a identifica, evalua,
adapta, organiza și comunica informația pentru un
scop bine definit.
Este produsul societății informaționale având ca
menire stimularea cunoașterii și încurajarea
creativității.
Este principalul factor stimulator pentru
transformarea societății informaționale într-o
viitoare societate a învățării.
Este știința dezvoltării umane în toate domeniile
vieții prin folosirea informației în scopuri personale,
ocupaționale și educaționale
 UNESCO – Information for All
Programme (IFAP
 Scopul : Creșterea conștientizării importanței educației în
informare și sprijinirea proiectelor care se ocupă cu
formarea tehnicilor de îmbunătățire a educației în
informare.
 Educația în) informare permite oamenilor să înțeleagă și
să analizeze obiectiv sursele de informare, urmând să
devină la rândul lor producători de informații.
 Educația în informare înseamnă abilitatea de a naviga în
cyberspace și accesul la documentele hypertext,
utlizarea Internetului și abilitatea de a interpreta
documentul.
 Principiile culturii informației propuse de
Society of College, National and University
Libraries (SCONUL)
1.Recunoașterea nevoii de informare
2.Stabilirea căilor de urmat
3.Elaborarea strategiilor de lucru
4.Localizarea și accesul la date
5.Compararea și evaluarea
6.Organizarea, aplicarea și comunicarea
7.Sintetizarea și crearea
 Jacques Delors și cei patru piloni ai
învățării bazați pe cultura informației
(raport UNESCO)
 Să învățăm să trăim împreună – tehnolgia TIC, canal
spre cultură, istorie și tradiție.
 Să învățăm să cunoaștem – folosirea informației pentru
învățare ( căutarea, reținerea și prelucrarea critică a
informației).
 Să învățăm să facem – informația sprijină viața
profesională, civică și personală.
 Să învățăm să existăm – informația susține gândirea
critică și creativă, munca în echipă.
 Competenţele în cultura
informaţiei
O persoană cu o cultură a informaţiei
este capabilă: (McKenzie, Jamie. Classroom Strategies
to Engender Student Questioning. 1996. http://fno.org/toolbox.html.)
 să prospecteze - abilitatea de a localiza informaţia
relevantă, de a o examina critic şi de a o selecta;
 să interpreteze - abilitatea de a transforma informaţiile
şi datele în cunoştinţe (perspicacitate şi înţelegere);
 să creeze idei - abilitatea de a dezvolta noi idei
(perspective cognitive
 ACTA
(Anti-Counterfeiting Trade Agreement/
Acordul comercial de combatere a
contrafacerii)
 Ce este ACTA?
 Este un tratat comercial multilateral propus
ca răspuns la „creșterea globală a
comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări
protejate de drepturi de autor”.
 Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și
include contrafacerea bunurilor fizice cât și
„distribuirea prin internet și tehnologia
informației a unor bunuri care aparțin
altcuiva”.
ACTA este un acord internațional vizând
crearea unui cadru mai puternic pentru
întărirea globală a drepturilor de proprietate
intelectuală.
Dispozițiile în ACTA merg dincolo de
standardele actuale convenite la nivel
internațional în Acordul TRIPS (The Agreement
on Trade Related Aspects of Intellectual Property
Rights ; TRIPS este administrat de Organizația Mondială a
Comertului și stabilește standarde minimale d comerț
pentru mai multe forme ale proprietății intelectuale)
 În octombrie 2007 Statele Unite,
Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia
au anunțat că vor negocia ACTA.
 S-au alăturat negoceirilor: Australia,
Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic,
Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele
Arabe Unite și Canada.
 Negocierilor s-au desfășurat într-un secret
absolut și o lipsă completă de
transparență cu privire la procedurilor
dispozițiile și prioritățile ACTA, fapt fără
precedent pentru stabilirea unei norme
globale între națiuni democratice și, de
asemenea, fără acordul OMPI, forumul
corespunzător pentru astfel de subiecte.
 Negocierile ACTA au fost secrete până pe 22 mai 2008
cînd un document despre tratatul propus a fost publicat
pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre
negocierile secrete.
 Din 23 august 2011, textul acordului s-a regăsit oficial
pe site-ul Comisiei Europene. Acesta a fost disponibil în
toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51
de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord
comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea
Europeană și statele membre ale acesteia, Australia,
Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite
Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica
Singapore, Elveția și Statele Unite ale Americii.
 EBLIDA și IFLA au monitorizat progresul
acordului de la începutul negocierilor, în anul
2007, și au respins modul în care s-au
desfășurat discuțiile fără consultarea factorilor
internaționali interesați .
 Pe 4 iulie 2012, Parlamentul European a
respins în mod definitiv tratatul ACTA, anulând
astfel posibilitatea ca Uniunea Europeană să
ratifice acest acord internațional controversat
care, în opinia criticilor săi, amenință libertățile
individuale, în special cele legate de internet.
Protest la München împotriva ACTA
Standarde naționale privind
tehnica muncii intelectuale
(redactare, citare, referinte)
 SR EN ISO 2789:2003 Informare şi documentare. Statistici internaţionale de
bibliotecă
 SR ISO 10241:2008 Standarde internaţionale de terminologie. Elaborare şi
prezentare
 SR ISO 11620:2009 Informare şi documentare. Indicatori de performanţă
pentru biblioteci
 SR ISO 4:2000 Informare şi documentare. Reguli pentru abrevierea
cuvintelor din titluri şi a titlurilor de publicaţii
 SR ISO 690:1996 Documentaţie.Referinţe bibliografice. Conţinut, formă şi
structură
 SR ISO 690-2:2001 Informare şi documentare. Referinţe bibliografice.
Partea 2: Documente electronice complete sau părţi de documente
 SR ISO 8:2011 Documentare. Prezentarea redacţională a publicaţiilor
periodice
 STAS 12629/1-88 Descrierea bibliografică a documentelor. Schema generală
 STAS 12629/2-88 Descrierea bibliografică a documentelor. Publicaţii
monografice curente
 STAS 12629/3-88 Descrierea bibliografică a documentelor. Publicaţii seriale
 STAS 2106-84 Cărţi şi broşuri. Reguli generale de paginaţie
 STAS 5309/2-78 Transliteraţia în alfabetul latin. Transliteraţia caracterelor
greceşti
 STAS 6442-79 Rezumate pentru publicaţii şi documentare
 STAS 6443-88 Prezentarea articolelor din publicaţiile periodice ştiinţifice şi
tehnice şi din alte publicaţii seriale similare
 STAS 8256-82 Informare şi documentare. Prescurtarea cuvintelor şi a
expresiilor tipice româneşti şi străine în referinţele bibliografice
 STAS 8660-82 Cărţi şi broşuri. Prezentare redacţională
 STAS 12598-87 Informare şi documentare. Metode de analiză a
documentelor de determinare a conţinutului lor şi selectare a termenilor de
indexare
STAS 12629/1-88 Descrierea
bibliografică a documentelor.
Schema generală
 SR ISO 690:1996
Documentaţie.Referinţe
bibliografice. Conţinut, formă
şi structură