AB - Tendinte Actuale in Arhitectura Bibliotecilor

PLAN DE IDEI
Argument
Globalizarea, rapida circulație a informației, precum și “setea de cunoaștere” a populației duc la
întrebări legate de spațiul fizic al unei biblioteci și de nevoile la care ea ar trebui să răspundă pentru a se intregra
în societatea actuală.
1. Introducere
a. Informația, cunoașterea, comunicarea
 explicarea relației dintre cei trei termeni și conceptul de bibliotecă;
Biblioteca, univers al cunoașterii, este asaltată de noile tehnologii ale informației. Aceasta trebuie să
răspundă nevoii de mișcare, de distribuire a informației în toate formele, dintr-un loc sau altul și, în același timp,
să funcționeze ca liant al relațiilor interumane.
b. Stadiul la zi al bibliografiei
Studiul se bazează pe informații culese din mediul informațional digital, din publicații, reviste și diverse
articole, susținute de cerințele concursurilor de arhitectură organizate pentru adaptarea bibliotecilor la nevoile
actuale ale consumatorilor.
c. Metodologie
Pentru o abordare pertinentă, o varietate de surse au furnizat date pentru studiu: analiza literaturii,
consultarea celor implicate prin sondaje, studii de caz și analiza politicilor publice de dezvoltare a arhitecturii
civice.
2. Biblioteca tradițională
a. Evoluția bibliotecii într-o societate în continuă schimbare
Bibliotecile au trecut de la statutul de privat, privilegiat, la cel de instituție publică menită să deservească
o întreagă comunitate. Epoca modernă de la sfârșitul secolului XVIII va consacra acest program arhitectural ca
program public.
b. Funcțiuni caracteristice
 sala de lectură;
 rafturile și depozitele de cărți;
 sala cataloagelor și fișierelor.
c. Evoluția bibliotecii ilustrată prin analize tipologice
 tipul camerei unice: Biblioteca colonială romană din Efes;
 tipul carrel: Bibliotecile Universitare de la Oxford și Cambridge;
 tipul longitudinal:, Biblioteca Saint Genevieve, Biblioteca din Viipuri;
 tipul central:. Biblioteca Națională din Paris.
1

3. Biblioteca actuală
a. Imaginea și impactul bibliotecii în societatea de azi
Biblioteca este azi un serviciu public flexibil și receptiv la nevoile utilizatorilor, o parte integrantă a
programului tuturor pentru a susține informarea, educarea și dezvoltarea culturii.
b. Funcțiuni noi
 Zona de acces si de informare;
 Spații de relaxare, cafeteria;
 Spații de expunere;
 Spații special amenajate pentru copii și tineri;
 Săli multifuncționale:
 Spații media și IT;
c. Analize tipologice
 Biblioteca în care accentul este pus pe funcțiunile tradiționale: Musashino Art University;
 Biblioteca în care accentul este pus pe noile funcțiuni: DOK Library Concept;
 Biblioteca în care funcțiunile tradiționale și cele noi sunt tratate ca părți egale: Biblioteca din Seattle.
4. Biblioteca - obiect de arhitectură

a. Rolul arhitectului și a arhitecturii
Arhitectura ajută la crearea de legături între oameni și instituțiile ce stau la baza comunității, iar rolul
arhitectului este acela de a înțelege și de a transpune nevoile oamenilor în spațiile și clădirile pe care le creează.
b. Cadru / sit
 amplasament  accesibilitate  context
c. Spațiu fizic / spațiu virtual
Într-o eră digitală, se pune încă problema existenței unui spațiu fizic pentru biblioteci. Coexistența
spațiului fizic cu cel virtual poate înseamna o reconciliere între biblioteca tradițională și biblioteca modernă
digitală.
d. Plastica arhitecturală
 forme inedite ce capată un caracter metaforic sau symbolic;
 procedee expresive; binomul transparență – opacitate;
e. Ambianța – spațiul interior
 cadru scenografic - lumină, rampe, scări, spații intermediare;
 design: arhitectura este un modelator al comportamentului, iar deciziile luate in privința designului au
un rol major în misiunea bibliotecilor. Noile biblioteci publice caută un design inovator care să le permită să
utilizeze tehnologia într-un mod cât mai eficient și usor accesibil.
 mobilier : ergonomic și confort psihologic;
2

5. SERVICII
a. Servicii directe
Biblioteca promovează lectura și educația, asadar, este datoare sa răspundă cerințelor publicului prin
furnizarea de servicii precum împrumultul de cărți sau asigurarea unor spații de lucru adecvate, dar în același
timp nu trebuie să omită importanța relaxarii. Bibliotecile oferă azi o gamă mai largă de servicii în noile lor
constructii, cele mai importante fiind cele legate de utilizarea considerabil mai mare a tehnologiei informației și
comunicațiilor .
b. Parteneriate și servicii adiționale
În scopul de a satisface cerințele utilizatorilor într-un mod cât mai complet, bibliotecile fac mai nou
echipă cu alte organizații, fapt ce asigură plasarea și livrarea de servicii diversificate sub un singur acoperiș: "one-
stop-shop".
6. STATUTUL BIBLIOTECII ÎN ROMÂNIA
a. Analiza
Biblioteca publică romanească este încă o instituție închisă, rezervătă unui public tradițional. Cerințele
sunt clasice: scopul pripincipal este acela de a împrumuta cărți sau alte materiale audio-video și, câteodată, este
utilizată ca spațiu de lucru și învățare în perioada sesiunilor de examene de către grupuri restrânse precum elevi,
studenti, cercetători.
b. Sondaje
 Sondaj realizat de catre Gh. Buluță, Sultana Criva și Victor Petrescu;
 Studiile Naționale Biblionet efectuate în 2009, 2011, 2012;
 Sondaj propriu, adresat utilizatorilor de bibliotecă.
7. CONCLUZII
Sarcinile de bază ale bibliotecii sunt: transmite generațiilor viitoare o tradiție a culturii literare, sprijină
crearea de noi informații și cultură, oferă spații de socializare, de formare a colectivității.
Se dorește redefinirea bibliotecii ca instituție care nu mai este exclusiv dedicată cărții, ci devine ca un
magazin în care toate formele de resurse informaționale sunt prezente.
8. APLICAȚIE : BIBLIOTECĂ PUBLICĂ ÎN CRAIOVA
a. Alegerea și descrierea sitului
Situl propus este fostul amplasament al proprietătilor boierești din secolul XVI, poziționat de-a lungul
”vechiului drum al Bucureștiului ” .
b. Prezentarea temei
„Biblioteca viitorului – o etapă a experiențelor”;
c. Criterii și concepte
În atingerea obiectivelor, şi anume, acces facil la cultură și informație, precum și crearea unui mediu
social, se propune realizarea unei biblioteci ale cărei principale caracteristici sunt: claritatea, siguranța,
accesibilitatea, calitatea de a fi suficient de spațioasă și cu spații adaptate tuturor sectoarelor populației.
3

CUPRINS
ARGUMENT
1. INTRODUCERE ……………………………………………………………………………...............… 7
c. Metodologie
2. BIBLIOTECA TRADIȚIONALĂ……………………………………………………………...............… 9
a. Evoluția bibliotecii într-o societate în continuă schimbare
3. BIBLIOTECA ACTUALĂ ……………….………………………………………………….............… 17
a. Imaginea si impactul bibliotecii în societatea de azi
b. Funcțiuni noi
4. BIBLIOTECA - OBIECT DE ARHITECTURĂ ……………….…………………………….............… 22
a. Rolul arhitectului și al arhitecturii
b. Cadru / sit
- amplasament
- context
c. Spațiu fizic și spațiu virtual
5. SERVICII ……………….…………………………………………………………...……….............… 32
a. Servicii directe
6. STATUTUL BIBLIOTECII ÎN ROMÂNIA ……………….…………………………...…….............… 35
a. Analiza
b. Sondaje
7. CONCLUZII ……………….………………………………………...………………...……..............… 38
8. APLICAȚIE : BIBLIOTECĂ PUBLICĂ ÎN CRAIOVA……………...………………...……..............… 40
c. Criterii și concepte
BIBLIOGRAFIE ……………….……………………..………………………………...……….............… 42
4

Argument
Biblioteca servește unui scop practic și unui scop simbolic: aceasta dedică un spațiu special cărților și
cititului, dar, în egală masură, conservă valorile culturale ale societății.
Omenirea a fost interesată de cultură, educație și transmitrerea informațiilor încă de la începuturile
civilizației. Propagarea culturii este o metodă de educare, având scopul de a transmite individului înțelegerea
esențialului, a valorilor universale și specifice fiecărei comunități, pentru o mai bună raportare la lume și la sinele
însuși.
Apariția timpurie a izvoarelor scrise, a metodelor și suporturilor de scriere rudimentare, confirmă
această idee. Totuși, odată cu evoluția civilizației, s-a făcut simțită nevoia de a stoca informația într-un mod mai
simplu și mai rapid – cartea. Însă, tehnologia a dus mai departe acest concept, aparând astfel cartea electronică.
Apariția spațiilor culturale avea drept scop gruparea mai multor tipuri de oameni, după interesele pe care
le manifestau. Unul dintre spațiile de cultură este și spațiul pentru carte, mai exact biblioteca. Aceasta există încă
din antichitate și avea drept scop depozitarea materialelor scrise. Cu timpul, biblioteca se transformă, rolul sau se
extinde, rezultând spații din ce în ce mai complexe, cu funcțiuni tot mai diversificate .
Globalizarea, modul rapid în care azi circulă informația, precum și “setea de cunoaștere” a populației,
duc la întrebări legate de spațiul fizic al unei biblioteci și de nevoile la care ar trebui să răspundă.
Alegerea temei a fost de altfel făcută în urma unei comparații între cerințele celor mai recente concursuri
de arhitectură, vizând construirea unei biblioteci și cerințele la care răspund bibliotecile din România de azi .
Lucrarea are drept scop o analiză detaliată a actualelor tendințe de evoluție a programului de bibliotecă, analiză
ce va duce la abordarea unei atitudini corecte în conceperea proiectului de arhitectură.
5

1. Introducere

Biblioteca este un incubator de idei unde o nouă societate comună este creată, prin schimbul de
informații, competențe și povești. Sarcina de bază a bibliotecii este de a transmite generațiilor viitoare o tradiție a
culturii literare: sprijină crearea de noi informații și cultură; oferă posibilitatea de stimulare spirituală; sprijină
studiul independent; organizează informații; sprijină căutarea și aplicarea informațiilor semnificative pentru
utilizator.
De-a lungul istoriei, biblioteca a fost un centru de conoaștere și cultură în cele mai multe civilizații.
Aceasta a fost dezvoltată și adaptată pentru a se potrivi în contextele fiecarui loc și timp, la fel cum se adaptează
la revoluția digitală ce are loc în momentul actual. Conduse de introducerea noiilor tehnologii și de o schimbare
rapidă în domeniul informației și comunicațiilor, bibliotecile moderne au trebuit să schimbe și să adapteze mai
multe aspecte, în scopul de a fi acceptate de către utilizatorii lor. Fiecare tip de bibliotecă are propriul său rol în
societate și afișează ușoare variații, în funcție de modul în care fiecare face față schimbărilor.
Bibliotecile publice se află în slujba publicului larg, așa cum sugerează și numele. Potrivit Manifestului
UNESCO , bibliotecile publice sunt "centrul regional de informare ce pune la imediata dispoziție a utilizatorilor
cunoștințele și informațiile sale '1, pe baza unor principii de acces necondiționat pentru toti, indiferent de vârstă,
rasă, sex, religie, naționalitate, limbă sau statut social. Se pot numi, așadar, bibliotecile poporului, iar acest lucru
face ca acestea să fie cele mai vulnerabile dintre toate bibliotecile la schimbările în domeniul tehnologiei și
informației.
În ciuda faptului că există în multe țări din întreaga lume, în special Statele Unite și Anglia2, care sunt
mai avansate decât altele în domeniul științei bibliotecilor, bibliotecile publice din Franta, Olanda, Germania și
țările Scandinave nu se fac uitate nici ele. Aceste țări sunt cunoscute pentru mentalitatea lor inovatoare și voința
lor de a depăși obstacolele pe care orice națiune de succes o face.
Bibliotecile, fiind un loc public, tratează informația ca pe un "bun" public, disponibil pentru publicul
larg. Astăzi, autoritățile locale dețin multiple mijloace de a construi noi biblioteci, dar ce fel de bibliotecii ar
trebui ele să construiască? De la mijlocul anilor 90, atât creșterea rețelelor de informații rapide, cât și succesul
marilor librării ce și-au făcut apariția, au determinat autoritățile să reevalueze rolul bibliotecilor din cadrul
societății.3 Cercetarea a fost realizată în scopul de a înțelege aceste schimbări, în special în ceea ce privește
caracterul tangibil pe care o bibliotecă trebuie să îl aibă în cadrul comunității locale. A devenit biblioteca o

1
UNESCO, UNESCO Public Library Manifesto
http://www.unesco.org/webworld/libraries/manifestos/libraman.html
2
Aceste două națiuni au multe școli renumite în “știința bibliotecilor” și realizează un număr mare de studii cu
privire la biblioteci
3 Jared Bryson, Bob Usherwood, Richard Proctor, Libaries must also be buildings?, UK, The Council for Museums,
Archives and Libraries, March 2003, p.12
6

aparență irelevantă , rigidă sau și-a menținut cu succes poziția ca sursă de conoaștrere, ca inițiatoare a unei
călătorii de descoperire?
Pentru că literatura în domeniul bibliotecilor este predominant învechită, studiul se bazează pe
informații culese din mediul informațional digital, din publicații, reviste și diverse articole ce au dus la
conturarea unei opinii personale în privința a “cum o bibliotecă trebuie să se prezinte” într-o nouă societate.
De asemenea, de mare ajutor au fost cerințele concursurilor de arhitectură organizate de țările
dezvoltate în scopul adaptării clădirilor bibliotecii la noile nevoi ale consumatorilor. Utilizarea concursurilor de
arhitectură a oferit un număr de opțiuni pentru design, dintre care au urmat a fi alese cele ce se potrivesc cel mai
bine nevoilor specifice ale comunității, răspund cel mai bine cerințelor sitului și se încadrează cel mai bine în
constrângerile bugetare și de timp. În acest sens, se remarcă urmatorele proiecte ce au ajutat la formarea unei
idei in privința nevoilor oamenilor moderni:
 Craigieburn Library - Francis-Jones Morehen Thorp Biblioteca din orașul Hume, Australia care a
caștigat titlul de “biblioteca anului 2014”;
 Käännös, Helsinki Central Library - ALA Architects Proiect câștigător la competiția din 2012
organizată de orașul Helisinki;
 Bibliothèque Multimédia à Vocation Régionale (BMVR) - OMA Proiect câștigător în Caen,
Franța;.
 The Library and Learning Center (LLC) - Zaha Hadid Architects Proiect câștigător al competiției
din 2008, Vienna - University of Economics and Business Administration .
c. Metodologie
Documentația primară este constituită din studii de caz asupra bibliotecilor nou construite în lume ce au
contribuit la conturarea de informații specifice. Aceste date culese prezintă o varietate de situații care pot fi
aplicate la “bibliotecile publice moderne”.
O analiză a literaturii a examinat opiniile existente în privința programului de bibliotecă, precum și
gândirea actuală despre arhitectură. O trecere în revistă a literaturii de specialitate în domeniul arhitecturii,
planificării și sociologiei a permis explorarea contextelor teoretice și sociale ale noilor biblioteci publice. În plus,
s-au folosit de documente de politici publice îndreptate spre arhitectura civică și reînnoirea vecinătătilor. Analiza
evidențiază un set unic de circumstanțe cu care fiecare autoritate trebuie să se confrunte atunci când se analizează
construirea unei noi biblioteci.
Consultarea “actorilor” implicați este esențială în cazul în care scopul bibliotecii este de a răspunde
cerințelor variate ale acestora. Astfel, realizarea unui scurt sondaj printre arhitecti, profesori, studenti și diferiți
membrii ai unor familii a dus la înțelegerea nevoilor noii societăți.
7

2. Biblioteca tradițională
a. Evoluția imaginii unei biblioteci într-o societate în continuă schimbare

Bibliotecile au fost prezente în multe civilizații încă din antichitate, dar biblioteca publică așa cum se
prezintă astăzi este de numai două secole4. Este dificilă identifcarea primei "biblioteci publice", deoarece depinde
de diferiți factori, cum ar fi proprietarul, utilizarea gratuită sau funcțiunea. Cu toate acestea, se poate spune că, în
lumea occidentală, conceptul bibliotecii publice a apărut la mijlocului secolului al XIX-lea, începând cu Statele
Unite și Marea Britanie. Înainte de introducerea bibliotecii publice, instituții cu funcții similare existau sub nume
diferite cât și sub alte forme, dar toate aveau ceva comun: cărți și cercuri de utilizatori, care constituie, probabil, și
motivul pentru care CC Jewett, bibliotecarul fondator al Institutului Smithsonian din SUA, face referire la aceste
locuri ca "bibliotecile sociale"5.
În secolul al XVIII-lea, educația, dezbaterile profesionale și filozofice au fost înfloritoare, ca urmare a
Iluminismului. Bărbații bogați au fondat societăți exclusiviste pentru aceste activități, care aveau de multe ori în
componența sa o bibliotecă. Pe lânga faptul ca biblioteca reprezenta un spațiu oficial pentru lectură și lucru,
aceasta, de asemenea, a funcționat ca salon unde membrii veneau să se relaxeze după munca din timpul zilei, ca
o alternativă la activitățile de agrement "imorale", precum băutul și jocurile de noroc. La acea vreme, bibliotecile
au fost cel mai bun loc pentru tinerii care veneau în orașele mari în scopul de a-și exercita profesia și de a întâlni
oameni noi. „Bibliotecile Club” au fost de multe ori locuri permise doar bărbaților, rezervate pentru un grup de
oameni de elită, introvertite, unde cei din exterior nu aveau acces, inclusiv femeile6.
Odată ce aceste biblioteci sociale au format un sentiment de comunitate, oamenii au început să le
frecventeze pentru a citi sau pentru a purta discuții întâmplătoare cu alții. Acest lucru a dus la o arhitectură a
bibliotecilor care combină atât aspecte legate de confort, de sentimentul de a te simți ca acasă, cât și de o
atmosferă solemnă, reflectată în mobilier și decorațiuni. Cărțile în aceste biblioteci au fost achiziționate în funcție
de nevoile cititorilor, deoarece nu toți oamenii își puteau permite cumpărarea tuturor cărților ce voiau să le
citească. Acest lucru a dus la necesitatea unei organizări mai bune, la apariția profesioniștilor pentru a gestiona
serviciile de bază ale bibliotecilor. În acest sens, Murison spune:
”O bibliotecă este mai mult decât o colecție de cărți; (…) trebuie să fie făcută cu un scop bine definit și
nu doar acumulată întâmplător. Mai mult, o bibliotecă este o selecție de cărți, cărți ce au fost alese cu
discernământ în funcție de modul de utilizare. Existența unei grupări de cărți nu îi dă automat statutul de
bibliotecă”.7

4
În acest context, a fi public înseamnă deschis tuturor utilizatorilor, nu doar unor grupuri de oameni.
5
Arenson, ‘Libraries in Public before the Age of Public Libraries: Interpreting the Furnishins and Design of
Atheneaeums and other Social Libraries, 1800-1860, p. 41-60
6
Ibidem 5
7
W.J. Murison, The Public Library: Its Origin, Purpose, and Significance , London: Clive Bingley, 1988, p. 4.

8

În secolul al XIX-lea, unele dintre aceste "camere de lectură" s-au dezvoltat în instituții mai deschise și
au devenit accesibile pentru un grup mai variat de persoane. Acest nou tip de bibliotecă nu a devenit public doar
în sensul de a fi un loc public, dar și pentru că a început treptat să primească și oamenii din clasa mijlocie, atât
bărbați, cât și femei. Viața privată și privilegiile au fost înlocuite cu publicitate și egalitate. Apariția unor noi
grupuri de cititori a determinat schimbări ale designului. De exemplu, atunci cand bibliotecile au devenit
accesibile femeilor, mobilierul a început să semene mai mult cu cel din familie, cu șeminee și canapele
confortabile. Cu toate acestea, ”Bibliotecile Club” au continuat să existe, deoarece aveau drept țintă grupuri
diferite de oameni.
Un punct de cotitură a avut loc pe la mijlocul secolului al XIX-lea, atunci când apariția bibliotecilor
publice a devenit o mișcare întâlnită în multe țări. Chiar dacă bibliotecile sociale au căpatat un caracter mai
public, au fost încă rezervate persoanelor privilegiate din clasele superioare și mijlocii. Se simțea nevoia din ce în
ce mai mare pentru bibliotecile publice, de un loc în care toată lumea are drepturi egale de utilizare. Autoritățile
au început să înființeze biblioteci publice oficiale. Evoluția acestora diferă de la țară la țară, dar toate împărtășesc
anumite caracteristici fundamentale. În general, bibliotecile publice sunt finanțate de guvern, dar contribuțiile pot
fi, de asemenea, efectuate de către administrația locală și, uneori, bibliotecile însele dezvoltă acțiuni de strângere
de fonduri. Serviciile și materialele bibliotecilor sunt accesibile tuturor, deși există taxe rezonabile pentru servicii.
În cele din urmă, serviciile sunt voluntare. În general, misiunea unei biblioteci publice este de a oferi servicii
oricarei persoane, indiferent de vârstă, sex și statut social sau rasial, în scopul dezvoltării personale. În plus,
bibliotecile publice trebuie să sprijine și să promoveze lectura și cultivarea literară a oamenilor, prin dezvoltarea
colecțiilor de cărți, servicii și activități suplimentare. Bibliotecile ar trebui facă oamenii să conștientizeze valoarea
patrimoniului cultural și, în același timp, să asigure existența unui mediu de inspirație, să încurajeze recreerea. În
cele din urmă, biblioteca ar trebui să fie locul în care oamenii își consolidează legăturile.
Existau de asemenea câteva instituții ce au dorit să funcționeze în mod similar cu bibliotecile publice,
dar acestea nu au fost de succes din cauza lipsei de finanțare și incapacitatea lor de a atrage cititori.
În jurul secolului al XX-lea, conceptul de bibliotecă publică este în cele din urmă răspândit și în
celelalte țări ale Europei, urmând exemplele din Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. Bibliotecile publice
au fost stabilite în principalele orașe. Acestea au fost initial gestionate separat de diverse organizații și grupuri
religioase, înainte de a fi unite într-o singură asociatie. Asociația, care este condusă de diferite comisii, a fost
înființată pentru a promova crearea, menținerea statutului de biblioteci publice, inclusiv stabilirea strategiilor și
acordarea de consultanță pentru a se asigura că bibliotecile se dezvoltă în aceeași direcție. Astăzi, asociația este,
de asemenea, responsabilă pentru marketing, branding și dezvoltarea colecției digitale în bibliotecile publice .
Totuși, existența bibliotecilor publice a fost și este în continuare amenințată de evoluția tehnologică, însă
acestea au încercat să își mentină statutul de centru de conoaștere prin adoptarea de noi idei, lucru ce a dus la o
reformare crucială a bibliotecilor.
9

De la crearea Bibliotecii Palatului Regal al regelui Ptolomeu al II-lea din Alexandria, în prima parte a
secolului III î.Hr., până la construirea Bibliotecii Laurențiane din Florenta, în secolul XVI, pot fi remarcate două
direcții de evoluție a programului de bibliotecă, ambele având o influență considerabilă asupra programului.8 :
 Prima direcție susține noțiunea unei singure camere mari în care cărțile și sculpturile erau depozitate în
nișe ale peretelui, punând un accent considerabil pe carte și importanța simbolică a locului; atât cartea, cat și
spațiul, devin arhitectură.9
 A doua direcție s-a dezvoltat ca urmare a dezvoltării bibliotecilor în cadrul mănăstirilor și punea mai
mult accent pe cititor. Acest lucru era posibil, fără îndoială, datorită unui numar mult mai mic de volume ce
trebuiau păstrate. O cauza importantă a apritiei bibliotecii în cadrul acestui program de arhitectură era mediul dur
în care călugarii din mănăstirile din nordul Europei alegeau să trăiască, iar perioadele prelungite de studiu făceau
parte din cotidian. Acest lucru a fost posibil prin conturarea unui spațiu special numit carrel. Acesta a fost la
început o nișă mică cu rol de adăpostire. Fiecare nișă avea aproximativ 2m înaltime, 1,2m lătime și 0,5m
adâncime, permițând cititorului să stea în lateralele ferestrelor. Semănau cu spațiile micilor capele în care se
asezau statuile în catedralele gotice – o anexă individuală delimitată de spațiul general. În acest sistem, spațiul
fiecarui cititor și relația față de lumină, precum și tendința ulterioară de a mări numărul de astfel de spații a
devenit arhitectură.10
Acest sistem a funcționat atât timp cât numărul de cititori și cărți era mic. Orice utilizator avea acces
imediat la întreaga colecție; accesul era dificil doar la cărțile care erau încă o raritate și necesitau măsuri de
precauție pentru a fi păstrate.
Abia dupa secolul XVI au avut loc schimbări cauzate atât de numarul mare de cărți, cât și de
reîntoarceerea la prototipul arhitectural roman. Cărțile erau din nou asezate în rânduri de-a lungul peretilor, iar
numarul lor creștea; dulapurile în care erau depozitate erau făcute din ce în ce mai înalte, în consecință și
camerele ce le adăposteau, până când a devenit necesară introducerea galeriilor și a balcoanelor. Însă principiul
camerei “căptușite” cu cărți a rămas același.
Conceptul de bibliotecă văzut ca spațiu unificat într-o singură încăpere mare a continuat până în
secolul XVIII și a avut cele mai exuberante expresii în bibliotecile monastice din sudul Germaniei și Austriei.
Bibliotecile din St. Florian, Melk, Ottobeuren, Wiblingen și multe alte exemple de mănăstiri baroce de pe cursul
Dunării erau încăperi în care lumina, sculptura, pictura și depozitarea cărților erau considerate împreună, iar acest
spațiu, în totalitatea lui, era considerat de o importanță simbolică în cadrul grupului de clădiri.11
A fost din multe puncte de vedere o situație ideală, dar care a avut o durată de viață scurtă. Două
schimbări au dus la acest efect perturbator: unul s-a datorat numarului mare de cărți, iar cel de-al doilea a fost din

8
Michael Brawne, Libraries. Architecture and Equipment, New York, Praeger Publishers, 1970, p.10
9
Ibidem 8
10
Idem 8, p.11
11
Idem 8, p.12
10

cauza creșterii într-un numar la fel de mare a cititorilor. Concomitent cu această creștere în cantitate a avut loc si o
separare a bibliotecii ca instituție atașată de Judecatorie, Biserică sau Universitate.
Secolul al XIX-lea a adus elaborarea unui nou principiu de organizare a bibliotecilor, anume de a
separa funcțiunile principale de cele secundare..
Se evidențiază următoarele trei funcțiuni principale:
 sala de lectură - o încăpere centrală străjuită de rafturi lungi de cărți;
 rafturile și depozitele de cărți;
 sala de cataloage și fișiere (zona de căutare) care de obicei se află în imediata apropiere a sălii de lectură
și este adesea considerată ca parte integrată a acesteia.
Funcțiunile secundare sunt: birouri, ateliere de reparat cărți, spații tehnice și spații pentru public
– circulații și hol cu garderobă și grupuri sanitare.
Această împărțire pe zone a devenit organizarea acceptată a spațiului bibliotecii pentru multe dintre
construcțiile ce s-au realizat în urmatorii 100 de ani.12 Aceste principii au început a fi promovate în anii 1830,
ajungând să fie cunoscute în unele parți ale Europei. Divizarea funcțiunilor nu se întâmplă doar în plan orizontal,
ci putea la fel de bine să aiba loc și în plan vertical.
Spațiul cel mai important din punct de vedere funcțional, simbolic și vizual este în continuare sala
de lectură. Acestă accentuare a inversat direcția de dezvoltare a încăperii lungi cu rafturi de cărți aliniate,
urmărite de arhitecți în perioada Barocului. Cititorul, ca și în perioada Evului Mediu, a devenit suveran. De
asemenea, s-a înconjurat cu colecții mai mici de cărți în cadrul unui spațiu mult mai mare. Se obținea stfel o
detașarea a utilizatorului care se făcea simțită într-o oarecare masură pentru că se vedea ca o unitate foarte mică
într-un volum foarte mare. Înălțimea, care a fost în principiu o unealtă pentru a asista monumentalitatea, a devenit
un ajutor psihologic în direcția izolării și astfel a concentrării.
Cărțile pe care un cititor le are în jurul sau îi sunt aduse de către un membru al personalului bibliotecii; în
acest sens împărțirea tripartită a bisericii din secolul XIX a creat noi problem, în timp ce le-a rezolvat pe cele
existente. Gradul de accesibilitate între utilizatori și sursa de informație, lăsând la o parte precauțiile legate de
securitate, era mai mic decat la biblioteca universitară din secolul XV sau cea monastică a secolului XVIII.
Cresterea numerică a cărților s-a datorat schimbărilor tehnologice apărute în secolul XIX și, în ceea ce privește
tipărirea, s-a întâmplat masiv între anii 1800-1820. În timpul acestor două decade, apariția tiparnitei a făcut
posibilă printarea la scară medie și a dus la sporirea numarului de titluri publicate.13
Spațiile alocate fiecărei funcțiuni erau raportate la importanța lor, iar acest lucru se stabilea și în funcție
de modul în care era realizat accesul la carte. Se pot distinge astfel doua tipuri de accese, acces liber și acces
controlat, iar rapotul dintre acestea diferă de la o bibliotecă la alta.
Astfel au început să fie făcute încercări de a subîmparti numarul de cărți și de cititori și, de asemenea, de
a separa funcțiunile bibliotecii. Una dintre principalele subdiviziuni funcționale realizate a fost între zona de

12
13
Idem 12, p.17
11

citit și cea de împumut. O asemenea separare s-a realizat la Marburg în 1840. Această direcție a continuat pe
parcursul celei de-a doua jumătăți a sec. XIX, nu doar în cadrul bibliotecilor mari, și a contribuit și la stabilirea
unor tipuri diferite de biblioteci. Această răspândire a fost influențată de accentuarea valorilor cunoașterii în
sec.XIX și în special ca mijloc de îmbunătățire a minții și principiilor morale ale populației urbane în crestere.14

De-a lungul existenței sale, până la începutul secolului XVI, biblioteca a fost constituită sub tiparul a
două forme de organizare:
 Primul tip este cel al unei încăperi unice, în care toate
funcțiunile caracteristice acestui program erau cumulate într-un spațiu
comun. Un prim exemplu este Biblioteca colonială din Efes, 114-
125 d.C., unde într-o singură cameră mare cu rafturi aliniate de-a
lungul peretilor erau depozitate papirusuri.(fig.1)
Fig.1. Biblioteca colonială din Efes, plan,
https://researchinglibrariangreece2013.wordpress.com/category/library-of-celsus/
 Al doilea tip este cel al organizării în partiții de tip

carrel. Acesta ia naștere în perioada Evului Mediu, când părți ale clădirilor încep a fi construite în special pentru a
putea fi biblioteci; compartimentarea parțială a spațiului în carrel-uri era văzută ca o regulă definitorie pentru
spațiile de tip bibliotecă. Acest lucru este evident în cadrul bibliotecilor Universitare construite la Oxford (fig.2) și
Cambridge în prima parte a secolului XIV. “Cabinele” de studiu erau create prin dispunerea mobilierului – rafturi
pentru cărți, scaune și mese pentru citit – la unghiuri drepte față de perete în zona dintre ferestre.15
Fig.2. Biblioteca Bodleian din Oxford, interior, http://www.cotswolds.info/places/oxford/bodleian-library.shtml

14
15
Idem 14, p.11
12

Ulterior, numărul cărților tipărite, dar și cel al utilizatorilor a crescut simțitor. De exemplu, Universitatea
din Gottingen a ajuns în decursul a mai puțin de 50 de ani la un număr de cărți de aproape 10 ori mai mare.
O altă problemă a secolului XVI era caracterul privat al acestor instituții. Bibliotecile au fost prezente în
multe civilizații, dar biblioteca și-a câștigat statutul de instituție publică mult mai târziu. Deși Biblioteca
Ambrosiană din Milano a avut perioade în care a fost deschisă publicului, iar Biblioteca Cardinalului Mazarin din
Paris era în secolul XVII deschisă publicului doar o zi pe săptămană. A trecut foarte mult timp până când
biblioteca a fost considerată a avea o funcție publică și a fost proiectată în acest sens.16
Aceste probleme au fost explorate de către vizionarii arhitecți francezi de la sfârșitul secolului al XVIII-
lea, în special de către Etienne Louis Boulee în cadrul celor 3 proiecte pentru Biblioteca Națională din Paris. Atât
dimensiunea, cât și importanța simbolică a bibliotecii ca sanctuar al cunoașterii au avut o atracție imediată.17
Totuși, italianul Leopoldo della Santa este cel care la, începutul secolului XIX, a făcut noile soluții
posibile prin elaborarea unui principiu alternativ, și anume de a separa spațiul de depozitare, sălile de lectura și
birourile. Planul evidențiază trei zone: o cameră centrală radială adiacentă zonei de cataloage; un grup de birouri
care poate fi accesat din sala cataloagelor, rafturile și colecțiile de cărți rare; iar în cele din urmă, doua aripi lungi
cu rafturi de cărți pe ambele părți ale grupului central de camere.
Așa ia nastere un al treilea tip de organizare al bibliotecii: tipul planului tripartit.
Tipul de plan al lui Della Santa a fost reprodus în cartea daneză a lui Christian Loelbech “Om
Offentlinge Bibliotheker”, în care divizarea tripartită sugerată nu era nevoie să se întâmple doar în plan orizontal,
ci putea, la fel de bine, să aiba loc și în plan vertical. (fig.3)
Fig.3. Împărțirea funcțiunilor conform principiilor lui Leopoldo della Santa, http://www.phil.muni.cz/~dofkova/e_santa.html
Totuși, deși acest nou tip de blibiotecă presupunea existenta mai multor încăperi cu funcțiuni diferite,
zona cea mai importantă rămâne sala de lectură. Din punct de vedere spațial, sălile de lectură preiau astfel două
arhietipuri spațiale:

16
Idem 14, p.14
17
Ibidem 16
13

 tipul longitudial
Această organizare a dus la conturarea proiectului făcut de Labrouste pentru Biblioteca Saint Genevieve
din Paris. Aici, sala mare pentru citit este accentuată de arcade plasate la partea superioară a încăperii și un rând
de dulapuri înalte la partea inferioară. Se pot distinge două zone: una cu lumina pentru cititori și una ce oferea
suport adecvat încărcării mari, aduse de rafturile cu cărți. Proiectul lui Labrouste pentru Biblioteca Națională a
divizat o cameră mare de depozitare pe mai multe etaje. Coloanele și podeaua spațiului de depozitare erau din
metal, în timp ce rafturile erau din lemn. Podeaua era din grilaj de fier, creându-se astfel un spațiu luminos și
multietajat.18(fig.4)
Fig.4. Biblioteca Siant Genevieve, interior, secțiune, plan

http://www.cam.ac.uk/research/features/buildings-for-books-the-complete-story-of-the-library
Biblioteca proiectată de Alvar Aalto în orașul Viipuri este compusă din două volume rectangulare, la
intersecția cărora se creează o zonă comună de circulație. Această separare clară a volumelor corespunde unui
program de diferențiere funcțională. Volumul principal este conceput pentru lectură, în timp ce al doilea volum,
mai mic, situat la nord, cuprinde servicii administrative . Sala de lectură este împărțită pe două niveluri, ambele
complet înconjurate de rafturi. 19
 tipul central
Tot la începutul secolului XX, Gunnar Asplund propune rafturi cu cărți în marea rotondă a Bibliotecii
Publice din Stockholm, realizând un plan central, simbol al universalității cunoașterii. Acesta a proiectat o clădire
simetrică cu patru aripi și o rotondă centrală ce se înalță deasupra celorlalte etaje. Exteriorul monumental oferă un
impact vizual deosebit clădirii de mici dimensiuni, în interiorul acesteia utilizatorii simțindu-se înconjurati de
cărți, în timp ce perspectiva oferă impresia unor rafturi nesfârșite de cărți. Această resursă spațială i-a permis
arhitectului să facă o bibliotecă în care rafturile să pară mai mari decat sunt în realitate. Cărțile publice sunt
asezate la baza rotondei, astfel încât vizitatorii să aibă accesul imediat, în timp ce angajații au acces la rafturile
aflate la nivelurile superioare. Sălile de lectură formează un dreptunghi, dând naștere unei “curți” în interiorul

18
19 http://en.wikiarquitectura.com/index.php/Viipuri_Library
14

bibliotecii în totalitate ocupat de rotondă. Singurele puncte de acces către zona centrală se găsesc în cele patru
puncte de tangentă.20(fig.5)
Fig.5. Biblioteca Publică din Stockholm, interior, secțiune, plan http://www.all-art.org/Architecture/25-5.htm
Louis Kahn realizează proiectul pentru Biblioteca Academiei Phillips Exeter, urmărind împarțirea
clădirii în trei zone concentrice. Biblioteca are o forma cubică, fiecare dintre cele patru laturi având aproximativ
33m și o înălțime de 24m. Încă de la începutul proiectului, Kahn a conceput trei tipuri de spații ca și cum ar fi trei
clădiri construite din materiale diferite, de dimensiuni diferite, sub forma de “clădire in clădire”. Clădirea
exterioară adăposteste carrel-urile și este construită din cărămidă; cea din mijloc contine dulapurile grele de cărți
și este făcută din beton armat; iar zona centrală este un atrium.21(fig.6)
Fig.6. Biblioteca Academiei Phillips Exeter, machetă, secțiune, plan http://ibweb.biz/Marie/archive/exeter/index.html

20
Susane Fritz, Knoledge Bases – Library architecture from antiquity to the digital age,
http://www.architonic.com/ntsht/knowledge-bases-library-architecture-frofm-antiquity-to-the-digital-age/7000523
21
http://en.wikipedia.org/wiki/Phillips_Exeter_Academy
15

3. Biblioteca actuală
a. Imaginea și impactul bibliotecii în societatea de azi

Bibliotecile publice moderne s-au dezvoltat și îmbunătățit în multe feluri, datorită tehnologiilor avansate
și cunoștințelor de specialitate. Bibliotecile de azi nu mai sunt dominate de cărți, datorită apariției diferitelor
metode de transmitere a informației, cum ar fi microfilmul, CD-urile, DVD-urile și alte platforme electronice ce
au devenit mai importante. Drept urmare, principalul obiectiv al unei biblioteci a trecut de la colecții de cărți la
utilizatori.
În ultimul deceniu, a existat o tendință globală de scădere a utilizarii bibliotecii, ceea ce a dus la multe
închideri de sedii și o mare reducere a fondurilor alocate acestora. Pentru a supraviețui aceastei crize, bibliotecile
publice au inițiat schimbări masive în scopul de a atrage utilizatorii către serviciile pe care le oferă.
Vechile biblioteci aveau rolul de a împrumuta cărți și de a ajuta în cercetare. Programul lor de
funcționare era conceput pentru a se potrivi bibliotecii, nu oamenilor care o foloseau. Tinerii nu erau deloc
încurajati.
Vremurile s-au schimbat și bibliotecile sunt acum o parte integrantă a programului tuturor pentru a
susține învățarea pe tot parcursul vieții. Biblioteca modernă poate ajuta în problemele sociale sau în problemele
de educație și oferă servicii nu numai pentru oameni, dar și pentru instituțiile de învațământ. Împreună cu
resursele alternative, precum accesul web și zone special amenajate, bibliotecile moderne încearcă să contureze
imaginea unui serviciu public care este flexibil și receptiv la nevoile utilizatorilor.
b. Funcțiuni noi
Pentru proiectarea bibliotecilor a început un nou capitol, dictat de noile tendințe ale societății și de
dezvoltarea tehnologiei. Noul model de bibliotecă este strâns legat de nevoile pe care omul modern le are și de
cum pot fi acestea satisfacute pe deplin. Acesta păstrează funcțiunile tradiționale ca piese principale, însă
funcțiunile auxiliare sunt cele care dau un nou sens programului de arhitectură.
Cele mai bune dintre biblioteci asigură diverse spații ce se află în legatură directă cu simțurile
consumatorilor, precum cel psihologic, senzorial, financiar. Acestea sunt de asemenea interesate în a acorda o
atenție sporită grupurilor excluse social, cum ar fi minoritățile etnice, dar și persoanelor cu handicap mental și
fizic.
Se pot remarca astfel urmatoarele zone ce adăpostesc noile funcțiuni auxiliare:
 Zona de acces : o atenție sporită în cadrul bibliotecilor moderne este acordată acesteia. Deși nu face
parte din cadrul unor funcțiuni noi, aceasta a suferit modificări: circulația, birourile de informare și rafturile
trebuie să fie clar vizibie imediat de la intrare. Birourile de informare reprezintă o reinterpretare a zonei de
cataloage din arhitectura tradițională a bibliotecii. În imediata apropiere este amenjată și o zona de relaxare.
 Zona de relaxare. În bibliotecile actuale, unde cititorii petrec un timp îndelungat, sunt necesare spații
de relaxare, însoțite de spații comerciale, pentru a face experiența acestora cât mai placută. Vânzarea cu
16

amănuntul, zonele de promovare și de afișaj, saloanele, cafenelele și spațiile primitoare, toate sunt obligatorii
pentru o bibliotecă modernă.
 Zona de expunere reprezintă o funcțiune nou-apărută unde sunt prezentate noi apariții editoriale, noi
cărți achiziționate de bibliotecă și poate adăposti chiar și expoziții temporare, etc. Acesta este importantă în noua
configurație a spațiului: vitrinele trebuiesc situate în zonele cu trafic ridicat, în special în zona de intrare. Sunt
prevăzute rafturi potrivite pentru afișarea produselor și a serviciilor oferite pentru a atrage atenția utilizatorilor.
Materiale de bibliotecă pot fi aranjate într-un mod atractiv pentru a le promova. Acestea sunt de obicei realizate
de artiști locali și au o aparitie temporară- sunt afișate pentru o anumită perioada de timp, înainte de a fi înlocuite
cu alte opere de artă.
Zona destinată copiilor este organizată în aşa fel încât activitatea ei să nu se limiteze doar la
împrumutul de publicaţii, ci să-şi asume şi rolul de centru cultural – adică să fie atât spaţiu de formare,
cât şi spaţiu al evenimentelor culturale pentru micii utilizatori (expoziţii, filme, spectacole speciale de
marionete, teatru, magie, muzică, dans, programe de lectură de vară, programe pentru internet şi
demonstraţii). Aceste activităţi îi ajută pe copii să devină pasionaţi de lectură, le modelează caracterul şi
alte trăsături de personalitate, se constituie într-un real suport pentru dezvoltarea şi evoluţia lor ulterioară.
Această zona trebuie să fie fizic și psihic plăcută și primitoare pentru copii, utilizând piese de mobilier
imaginativ, culori vesele, forme geometrice interesante, desene și modele grafice. Toate rafturile sunt mai mici
decât de obicei, deoarece acestea sunt scalate pentru copii. Zonele trebuie să fie flexibile, putând fi golite prin
eliminarea mobilierului, fără prea mult efort. Zona de copii este retrasă față de celelalte funcțiuni ale bibliotecii
pentru a reduce zgomotul care ar putea deranja alți utilizatori.
Zona destinată tinerilor trebuie să reflecte interesele acestora, trebuie să fie atrăgătoare şi îmbietoare, cu
spaţii unde aceştia se pot reuni în grupuri de discuţii, pentru a-şi face temele, pentru a asculta muzică sau pentru a
socializa. Aceasta este de obicei situată lângă zona pentru copii și cea de relaxare. Cu toate acestea, zona pentru
tineri este mai liniștită și are mai multă intimitate. Materiale de lectură în acest domeniu sunt în mare parte cărți
de care tinerii au nevoie : romane scintifico-fantastice, ficțiune sau genuri specifice vârstei.
Zona multimedia. Investiția bibliotecilor în domeniul tehnologic și IT a dus la nevoia de a crea noi
spații pentru aceastea. Utilizarea de dispozitive media în interiorul zonei amenajate este posibilă fără interferențe
cu zgomotul exterior și fără a tulbura liniștea altor utilizatori prin utilizarea căștilor.
Săli multifuncționale. Noile biblioteci încorporează în cadrul lor și săli pentru întruniri. Acestea sunt
disponibile pentru uz public și pot fi folosite și ca săli multi-funcționale pentru alte activități și evenimente. Este
recomandat să aibă acces separat pentru a funcționa independent, eventual a fi închiriate și a aduce bibliotecii un
venit suplimentar.
Sunt încorporate și noi facilităti: biblioteca trebuie să asigure accesul publicului pentru fotocopiatoare,
computere și imprimante cu semne și instrucțiuni clare. Automatele sunt prevazute aproape de zona de studiu.
17

În cazul bibliotecilor actuale, utilizatorul devine piesa principală. Așadar, accentul este pus pe tipurile de
servicii oferite, pe nevoile omului modern, păstrând în același timp și părți ale bilbiotecii tradiționale.
Pentru că o bibliotecă trebuie să răspundă nevoilor tuturor cetătenilor, indiferent de vârstă, statut social,
nationalitate sau tip de educație, raportul între funcțiunile tradiționale și cele auxiliare, nou introduse, diferă de la
o bibliotecă la alta. Se pot distinge astfel trei tipuri de biblioteci:
 Biblioteca în care accentul este pus pe funcțiunile tradiționale, pe ideea de liniste, de cadru
intim, unde cartea are încă o importanță considerabilă.
Acest lucru îl realizează Sou Fujimoto la Biblioteca Universității “Musashino Art University” prin
sublinierea dualității dintre organizarea sistematică, precisă a cărților pe domenii, metodă specifică sistemului de
organizare încă din vremurile trecute, și senzatia de a te pierde printre cărți, ca într-o altă lume, într-un univers
creat doar de imaginația proprie. (fig.7)
“Programul de bibliotecă are nevoie de o funcționare strictă pentru a putea găsi cărțile necesare. La polul
opus al acestei rigidități este foarte important însă, ca o bibliotecă să aibă capacitatea de a oferi un spațiu în care
să te poti plimba, ca într-o padure. (…) aceste două lucruri sunt, de fapt, experiente opuse: a găsi o carte repede și
a te pierde printre rafturi. Cred ca acestea sunt, probabil, cele două forme originare ale interacțiunii dintre oameni
și cărți.”22
Mai mult decât atât, în susținerea teoriei sale, a dualității, arhitectul proiectează spațiul prin îmbinarea
unui peisaj originar, unde cărțile umplu pereții ca în vechile biblioteci, cu o formă contemporană, realizată
conceptual sub forma unei spirale. (fig.7)
Fig.7. Musashino Art University, concept

http://www.arcspace.com/features/sou-fujimoto/musashino-art-university-library/

22
El Croquis, traducere din discuția dintre Ryue Nishizawa și Sou Fujimoto, nr.151, iunie 2010, p.9
18

 Biblioteca în care accentul este pus pe noile funcțiuni.
DOK23, din orașul Delft, Olanda, este considerată de majoritatea drept biblioteca cea mai modernă din
lume, atrăgând o mare atenție după câștigarea premiului ‘Best Library of the Netherlands Award’ în 2009.
Biblioteca a fost deschisă publicului în 2006, fiind destul de inovatoare pentru vremurile sale și a primit astfel un
feedback pozitiv. Pentru că DOK nu se vede doar ca o bibliotecă, ci ca un centru comunitar de informare, aceasta
oferă diverse materiale și servicii creative pentru toți vizitatorii. DOK deține o mare varietate colecții, atât tipărite,
cât și digitale, cum ar fi cărți, reviste, ziare și filme, precum și jocuri, muzică și opere de artă pe care membrii le
pot împrumuta. Pe lângă faptul ca este un loc prietenos, DOK, de asemenea, încearcă să atragă diferite grupuri de
utilizatori, îmbrățișând cu entuziasm noile tendințe cu ajutorul tehnologiei și a gadget-urilor interesante. Crezând
în legătura dintre joc și învățare, DOK oferă Nintendo, Wii și PlayStation, console pentru utilizarea în bibliotecă
și acest lucru a dus la o creștere considerabilă a numărului de adolescenți care vizitează biblioteca. Pentru
iubitorii de muzică, există scaune speciale care oferă utilizatorilor o experiență muzicală cu totul nouă cu ajutorul
difuzoarelor încorporate și a unui ecran mare. (fig.8) Cu toate aceste servicii unice, DOK a devenit un loc unde
oamenii se pot bucura cu adevărat. Erik Boekesteijn24, unul dintre membrii personalului DOK spune: "Când
oamenii, cea mai importantă colecție a unei biblioteci, sunt fericiți, biblioteca are un viitor."25
Fig.8. DOK Library, interior http://www.archello.com/en/project/dok-delft-library-concept-centre

23
DiscOtake, Openbare Bibliotheek și Kunstcentrum
24
acesta lucrează în departamentul de știință și inovare la DOK și a fondat Doklab, o companie de dezvoltare care
se ocupă de crearea unor instrumente ajutătoare în redarea poveștilor pentru biblioteci, arhive și muzee.
25
Kesaree Prakumthong, Modern Public Library Buildings and their Funcțions,Leiden Univercity, Netherlands
august 2014, p.45
19

 Biblioteca în care funcțiunile tradiționale și cele noi sunt tratate ca parți egale, cu importanțe
similare
Un exemplu perfect este Biblioteca Centrala din Seattle, proiectată de Rem Koolhaas, care este cu
siguranță o nouă viziune a instituției publice. Proiectul este o soluție a provocărilor cu care Seattle-ul se
confruntă, provocări specifice orașului din ziua de azi. Koolhaas consideră ca biblioteca tradițională are nevoie
de o reintrepretare.
Nu doar structura și învelisul care o leaga fac din biblioteca lui Koolhaas mai mult decât o simplă
bibliotecă, ci și modul în care noile programe au fost montate și raportate unele la celalalte, creând un spațiu
public orientat în jurul cunoașterii.
Spațiul interior este organizat în 5 platforme cu tematici diferite. Fiecare platformă este proiectată pentru
un scop unic, astfel încat diferă prin dimensiunea lor, flexibilitate, circulație, culori și structură. Spațiile ditre
aceste platforme funcționează ca etaje de tranzacționare, unde bibliotecarii își desfășoară actiunile cu rolul de a
informa și stimula publicul, în cazul în care pe diferitele platforme sunt organizate spații pentru citit, interacțiune,
și joc.(fig 9)
Programele și activitătile bibliotecii proiectate de Koolhaas sunt împărțite în două categorii:
 cele permanente, stabile, care nu se vor modifica de-a lungul timpului. Acestea sunt structurate sub forma a 5
cutii independente, fiecăreia fiindu-i atribuită cate o funcțiune, dezvoltate pe 1,2,3 sau mai multe niveluri, în
funcție de importanța sa și sunt urmatoarele: parcare subterană, spații pentru angajati, săli de ședință, zona
rafturilor cu cărți organizată sub forma unei spirale pe o înăltime de patru etaje, iar la ultimul nivel, birouri.
 cele care pot fi transformate pe viitor, oferind flexibilitate spațiului: “(…)pe acoperișul fiecăreia dintre aceste
cutii se află arii deschise, toate cu funcțiuni bine stabilite în momentul de fată, dar dispuse să accepte mutații în
orice moment pentru a satisface nevoi viitoare.”
Fig.9. Biblioteca Centrală din Seattle, funcțiuni http://www.archdaily.com/11651/seattle-central-library-oma-lmn/
20

4. Biblioteca - obiect de arhitectură
a. Rolul arhitectului și al arhitecturii

”Pentru a construi o bibliotecă axată pe utilizatori, arhitecții trebuie să se uite la modul în care oamenii
folosesc de fapt bibliotecile.” 26
Identificarea nevoilor utilizatorilor la începutul procesului de planificare furnizează materiile prime
pentru proiectare. Această identificare reprezintă documentarea de bază care va modela caracterul noii clădiri.
Prin urmare, pentru a concepe un proiect care este "potrivit scopului", arhitecții implicați în conceperea unei
biblioteci se angajează în conversații cu publicul și ”croiesc” noul program astfel încât să se potrivească
dorințelor utilizatorilor.
Arhitectura poate influența modul în care indivizii și grupurile de indivizi comunică în întreaga lume,
permițând chiar și celor mai defavorizate comunități să devină actori la nivel mondial. Acest lucru are drept
consecință schimbul neîntrerupt de idei, conversații și povești. Aceste elemente lucrează împreună pentru a crea
interese comune, aspirații și chiar idei tangibile. Pe scurt, ele ajută la crearea de legături între oameni și instituțiile
ce stau la baza comunității. Acumularea acestor legături implică construirea unui capital social.
Capitalul social se referă la instituțiile, relațiile și normele care modelează calitatea și cantitatea de
interacțiuni sociale ale societății . Capitalul social nu este doar suma instituțiilor care stau la baza unei societăți -
este liantul care le ține împreună.
Conexiunile între oameni sunt realizate, iar capitalul social este creat în cadrul acestor noi biblioteci
publice.
Arhitectura programului de bibliotecă publică poate acționa ca un catalizator pentru construirea de
capital social, întrucât toți oamenii ar trebui să se simtă bineveniți, în consecință, ar trebui să fie ușor să poți intra
într-o conversație. O persoană ar trebui să poată găsi acolo atât prieteni vechi, cât și noi;
-este un loc de întâlnire, este un loc pentru a merge cu prietenii , este un loc pentru a aduce vizitatori;
-nivelul ridicat de confort se poate extinde la un sentiment de securitate și siguranță;
-sentimentul de “a te simți in largul tău” oferit de bibliotecă, poate fi un instrument puternic pentru regenerarea
unei zone și îmbunătățirea calității vieții.
Ideea că biblioteca are un rol important în cadrul comunității a dus la nevoia de a elimina barierele ce
împiedică reaizarea conexiunilor sociale. Aceasta este privită ca o instituție importantă în furnizarea de educație
și informații, dar în același timp este un loc de întâlnire pentru toate tipurile de grupuri comunitare.

26
Jared Bryson, Bob Usherwood, Richard Proctor, Libaries must also be buildings?, UK, The Council for
Museums, Archives and Libraries, March 2003, p.11
21

b. Cadru / sit
AMPLASAMENT
Locul fizic al bibliotecii, când este proiectat și întreținut pe baza unui proces bine determinat, servește ca
un agent esențial în construirea societații - aduce oamenii împreună pentru a promova valorile civice și
educaționale ale unei comunități. Acesta este un factor vital în atragerea publicului: prin poziționarea clădirii într-
o zonă ușor accesibilă, biblioteca se poate astepta la o mai mare utilizare.
Biblioteca trebuie să profite așadar de o poziție excelentă. Aceasta trebuie să fie amplasată într-un loc în
care oamenii își doresc să meargă. Trebuie să aibă acces facil pentru autobuze, un acces pietonal ar fi de dorit, iar
accesul cu bicicleta este puternic încurajat. Oamenii trebuie să fie în măsură să poata ajunge la bibliotecă . Pentru
o societate dependentă de mașina, locurile de parcare sunt și ele o resursă valoroasă pentru bibliotecă, acest lucru
făcand-o deosebit de atractivă și pentru afaceri.
De obicei, cea mai bună soluție este centrul istoric al unui oraș.
CONTEXT
Ca un punct de reper în centrul orașului, este de asemenea necesar ca volumul nou construit să ia în
considerare și celelalte spații publice care înconjoară clădirea, să se încadreze în contextul existent și să fuzioneze
armonios împreună cu acesta.
Bibliotecile încep să folosească un alt limbaj în dialogul cu societatea, ele se deschid spre exterior, preiau
elemente din împrejurimi, se constituie ca prelungiri ale mediului în care se află, fuzionând cu acesta pentru o mai
bună realționare.
Într-un articol despre Biblioteca din Seattle, Sheri Olson susține că Rem Koolhaas a realizat în mod
eficient legături între problemele orașului Seattle și problemele întalnite în alte orașe de astazi.27
Prin reinterpretarea unor elemente de infrastructură care formeaza în mod obisnuit structura orașului,
precum străzile, piețele și clădirile ca și componente statice ale clădirii28, Koolhaas și-a imaginat construcția ca o
analogie formală a contextului adiacent. Pe lânga această formalizare a “orașului ca o clădire” mai sunt
încorporate și programe precum parcuri, cafenele, magazine cu scopul de a simula o atmosferă de “congestie
metropolitană”. Programul de bibliotecă este astfel extins, devenind un “spațiu pentru evenimente urbane”,
artificial construit, ce oferă o scenă pentru diverse experiențe printre numeroasele departamente.
“ DOK Library Concept Centre” este o mică și interesantă bibliotecă publică, situată în centrul istoric al
orașului Delft, Olanda. După cum sugerează și numele, DOK nu este doar o bibliotecă, dar o combinație între
diferite tipuri de instituții culturale. Aceasta este situata în “Cultuurplein”29 și se potrivește perfect în contextul
clădirilor din jur. Ca bibliotecă publică a orașului Delft, DOK își propune să prezinte bogata valoare culturală a

27
Anna Klingmann, Datascapes:Libraries as Informațion Lanscapes, Informațion as experience; Building for
books. Tradițions and visions, Publishers for architecture, 2001, p 410-413
28
El Croquis, OMA Rem Koolhaas, nr. 131-132, 2006, p27
29
Piața Culturală
22

orașului istoric. DOK este, de altfel, un înlocuitor al vechii biblioteci publice a orașului, care rămăsese fără spațiu
de stocare pentru colecțiile de cărți și care, totodatdă, nu mai putea face față creșterii numărului de utilizatori.
Astfel, municipalitatile orașului Delft au decis să aloce vechea clădire "Hoogovenpand" bibliotecii, datorită
flexibilității sale și accesibiltatii ridicate. Hoogovenpand a fost inițial o clădire de birouri, ulterior locuințe
colective și mai târziu supermarket. La exterior, coaja clădirii a rămas neatinsă, arhitecții păstrând exteriorul din
1970, cu excepția noului front, potrivindu-se armonios în contextul existent. Liesbeth van der Pol, arhitectul
acestui proiect, a declarat: "Ideea a fost de a crea o clădire care s-ar potrivi cu arhitectura istorică a Delft-ului, în
timp ce grupează funcțiunile ultramoderne ale unei biblioteci mass-media.”30
c. Spațiu fizic și spațiu virtual

Apar o serie de întrebari legate de nevoia de a mai avea spații fizice pentru biblioteci. Există opinii
contradictorii în acest sens care pleacă de la ideea ca “biblioteca de maine este moartea bibliotecilor ”31, până la a
aprecia că bibliotecile vor avea un rol important în societate.32
Așadar, daca bibliotecile vor continua să existe, în ce scop vor fi utilizate spațiile? Ce vor oferi ele într-o
peioadă în care informația poate fi accesată de oriunde?
Pentru ca viața publică să nu se dezintegreze, comunitățile trebuie să găsească modalități pentru a
menține aceste locuri de întalnire și interacțiune a membrilor lor, indiferent dacă aceste locuri sunt virtuale, fizice
sau o combinație nouă și complexă a celor două. Și dacă aceste locuri există pentru a-și servi scopul în mod
eficient, ele trebuie să permită atât liberul acces cât și libertatea de exprimare .
„Fiecare arhitectură creează un tip de comportament” 33prin impunerea unor restricții și oferind
oportunități de mișcare, iar o clădire a bibliotecii bine proiectată creează spații care îi îndeplinesc misiunea. Chiar
și într-o lume virtuală și electronică a "globalizarii societății informaționale ", bibliotecile oferă un loc fizic, un
nod tangibil pentru utilizatorii spațiului cibernetic. Ca urmare a existenței rețelelor pentru socializare și a alor
inițiative, biblioteca, ce odată limita accesul publicului larg, se extinde acum catre aceste resurse electronice.
Întotdeauna o să fie nevoie de biblioteci. S-a ajuns la momentul în care toată lumea are un calculator
personal, un televizor și diverse gadgeturi, dar nevoia de socializare încă se simte. De aceea, ea trebuie
reinventata, adaptata la noile tendințe globale.
Acest lucru poate însă îndepărta populația vârstnică, aceștia simțindu-se în minoritate sau chiar deranjati
de exuberanta și energia tinerilor, copleșiti de noile tendințe. Astfel, biblioteca trebuie să pestreze și o parte din
imaginea tradițională, încorporând în interiorul sau și locuri retrase, liniștite. Spațiul bibliotecii este privit ca un

30 ‘Delft Media Library’, Architecture Week, 28 January 2009
<http://www.architectureweek.com/2009/0128/design_1-2.html> (3 July 2014).
31
Francois Lapelerie, De la fiole au goutte, in “Documentaliste”
32
Buluta Gheorghe, Sultana Craia, Victor Petrescu, Biblioteca in societatea informatei, Bucuresti, Ed. Do-MinoR,
2007, p.19
33
23

sanctuar, un loc unde se poate sta, citi, răsfoi, dormi fară a te simți stanjenit; nimeni nu este judecat. Poate fi unul
dintre puținele locuri din centrul orașului aglomerat unde oamenii petrec timp fără griji.
Pentru biblioteca modernă, cărțile nu sunt retrogradate într-o cameră mică în detrimentul terminalelor
publice care sunt oferite în prezent. În schimb, trebuie să le conțină pe amandouă în egala masură și, ceea ce ar fi
și mai frumos, cele două ar trebui integrate. Există o mulțime de biblioteci unde toate activitatile se petrec într-un
spațiu comun, iar cărțile sunt adunate într-un alt spațiu. În mod ideal cele două trebuie să se întrepătrundă.
De asemenea, noua eră tehnologică este și rezolvarea unor vechi probleme legate de stocare și arhivare.
Acestea și-au găsit soluția în noile tehnologii care permit depozitarea unei mari cantități de informație pe suport
digital, ocupând astfel un spațiu mic.
Ca o reprezentare simbolică a structurilor de putere dominante, tipologia bibliotecii a fost întotdeauna
afectată de tensiunea dată de rolul de arhivă, de a pastra informația, pe de o parte, și rolul public, de a oferi acces
la informație, pe de altă parte. Ca manifestare a acestor nevoi în cadrul programului de arhitectură, biblioteca are
nevoie de un echilibru între aceste conditii. Coexistenta spațiului fizic cu cel virtual, o reconciliere între
Biblioteca tradițională și biblioteca moderna digitală este solutia optimă.
În publicația “Schools for cities. Urban strategies”, arh. Sheila Kennedy declară: “Lumea fizică nu a fost
“înlocuită” de lumea digitală așa cum inițial s-a prezis. În schimb, am descoperit ca lumea digitală este din ce în
ce mai absorbită de lumea fizică și fuzionează cu aceasta.” 34
Se dorește crearea unor clădiri proiectate cu îndrăzneală, mândria orașelor de azi, care ajută la
dezvoltarea identității nationale și regionale, precum și la furnizarea de servicii publice eficiente. Aspectul
mediului construit este important, dar o arhitectură expresivă este mult mai mult decât aspect. Este vorba despre
comunitate, transformând modul în care oamenii simt și se comportă. De asemenea, este despre utilizarea în mod
eficient și creativ a resurselor.
Biblioteca este o entitate complexă. Ea nu impune ideea de unitate, ci de sistem, de galaxie. În prezent se
caută o schimbare în ceea ce privește expresia clădirii destinate unei biblioteci.
Biblioteca a fost întotdeauna înțeleasă ca o instituție ce impune respect, activitatea desfășurându-se în
spatele unor fațade reci, impenetrabile. Biblioteca de azi își doreste să intre într-un alt fel de dialog cu individul.
Ea se vrea mai aproape de utilizatori, mai atractivă. Arhitectii de azi au optat pentru ruperea monotoniei vechilor
biblioteci, având ca instrumente: jocuri de lumini, pereți cortină, atriumuri, luminatoare. Biblioteca își schimbă
înfătișarea ca obiect de arhitectură, ea capată o nouă expresie.
Binomul opacitate – transparență funcționează ca negociator între spațile publice și spațiile de lectură
în configurarea mediului construit. În timp ce funcțiunile publice de relaxare, de informare au nevoie de
transparență pentru a deveni atractive, sălile de lectură trebuiesc protejate de ochiul trecătorilor, oferind intimitate,

34
Sheila Kennedy, Something from “Nothing”: Informațion Infrastructure in School Design, Schools for cities.
Urban strategies, New York, Princeton Architectural Press, 2002, p.45 http://www.arts.gov/pub/design/schoolforcities.pdf
24

un mediu liniștit . De obicei, acestea din urmă se deschid catre o curte interioară a constructive, astfel încât lumina
naturală să poată fi valorificată.
Un exemplu în acest sens este Biblioteca Națională a Frantei, proiectată de Dominique Perrault, unde
spațiile de lectură sunt îngropate pentru a oferi intimitate și se deschid catre curtea interioară a construcției pentru
o iluminare adecvată.
Transparența este o calitate puternic valorificată, care susține ideea de dialog a spațiului interior cu cel
exterior, de atragere a utilizatorilor prin expunerea ca într-o vitrină a serviciilor pe care le oferă. Pereții de sticlă
realizează o puternică legatură cu spațiul public, fiind un ecran ce oferă utilizatorilor o conștientizare a
împrejurimilor, care are un efect psihologic pozitiv. Totuși, modul de pătrundere a soarelui trebuie atent controlat,
pentru a nu deranja activitățile din interior și materialele de bibliotecă trebuiesc protejate de lumina directă, care ar
putea deteriora hârtia.
În scopul obținerii unor forme inedite, numeroase procedee expresive sunt utilizate, iar aspectul clădirilor
destinate bibliotecilor capătă un caracter metaforic, fiind o sugestie clară, explicită a funcțiunii sau chiar simbolic,
unde conceptul este conturat pe baza unor semnificații ascunse.
“ DOK Library Concept Centre” este o bibliotecă ce utilizează metafora în exprimarea funcțiunii la
exterior: fațada de sticlă ce îti atrage privirea este decorată cu o grafică aparte, făcând-o să arate ca un mare raft
de bibliotecă. Totuși, este suficient de transparentă încât să permită trecătorilor să observe activitățile din
interiorul clădirii. (fig.10)
Dominique Perrault foloseste și el metafora în proiectul Bibliotecii Naționale a Franței: aspectul clădirii
a fost conceput să semene cu patru cărți deschise unele catre altele.(fig.11)
Prezența simbolului se face simțită în proiectul lui Toyo Ito, care concepe pentru Mediateca din Sendai
un proiect ce propune un bloc tansparent cu o structură dematerializată, formată din 13 tuburi neregulate,
organice, ce servesc ca vector de lumină și ca spațiu pentru circulațiile verticale. Intenția acestui proiect a fost
aceea de a exprima dinamica orașului modern, mișcarea și lumina suprapunându-se peste structura fizică a
clădirii. Pentru Ito, acest proiect întruchipa un pod între real și conceptual, forma fizică a labirintului
electronic.(fig.12)
Fig.10. DOK Library , http://www.archdaily.com/266672/mediatheek-delft-dok-architecten/

Fig.11. Biblioteca Natională a Franței , http://www.archdaily.com/103592/ad-classics-national-library-of-france-dominique-perrault/
Fig.11. Mediateca din Sendai, http://www.archdaily.com/118627/ad-classics-sendai-mediatheque-toyo-ito/
25

CADRUL SCENOGRAFIC
Fiind mai dinamică, mai flexibilă, biblioteca trebuie să exprime aceste calități prin rezolvările de
arhitectură. De mare efect este tratarea scenografică a soluției, unde circulații orizontale și verticale se compun
pentru a oferi spectacol, galerii și pasarele subliniază, pun în valoare traseele de parcurs. Noi elemente se
dezvoltă odată cu apariția noilor funcțiuni și nevoia articulării lor. Acestea devin strict necesare într-un spațiu
multifuncțional și pot contribui foarte mult la imaginea bibliotecii. Se crează o atmosferă aparte ce contribuie la
confortul psihic al cititorului, atrage și impresionează.
Lumina joacă și ea un rol important în conturarea unui spațiu, ajutând la individualizarea lui. Noua
bibliotecă promovează ideea unei clădiri ale carei spații sunt invadate de lumină, accentuând rolul de centru de
împlinire spirituală. Efectele lumnii pot accentua zone importante ale clădirii sau pot crea senzații speciale cu
ajutorul filtrelor, în funcție de tipul de folosintă al unui spațiu.
Totuși, pe lânga partea artistică a luminii, aceasta trebuie atent controlată și manipulată. Iluminatul
trebuie să fie proiectat în conformitate cu arhitectura de ansamblu și funcțiunile sale. Designul pentru iluminat
este inclus în stadiul incipient al proiectului de ansamblu și este dezvoltat concomitent cu alte aspecte. Lumina
zilei este de preferat să fie principala sursă de lumină în biblioteci, dar vine cu limitări. Chiar dacă lumina
naturală este disponibilă gratuit, este greu de controlat. Intensitatea luminii naturale variază în funcție de mulți
factori, cum ar fi sezonul, vremea sau ora din zi și poate afecta foarte mult luminozitatea și temperatura unui
spațiu. Prin urmare, este necesar să se includă o anumită protecție, cum ar fi ecrane sau perdele pentru a reduce
transmiterea de razelor UV care pot dăuna materialelor de bibliotecă și transferă căldura în întreaga construcție.
Două dintre zonele care se bazează de obicei pe iluminat sunt zona pentru citit / lucru și zona de rafturi.
Iluminatul rafturilor poate fi o provocare, deoarece citirea cotorului cărțiilor de pe rafturi este una dintre sarcinile
importante într-o bibliotecă și acest lucru trebuie rezolvat pe verticală. Rafturile sunt de cele mai multe ori plasate
în rânduri paralele, despărțite de culoare înguste, ceea ce face dificilă pătrunderea luminii către toate materialele
de pe rafturi, în special pe cele inferioare. Realizând acest lucru, bibliotecile moderne regândesc plasarea
rafturilor și se ajută de surse suplimentare de iluminat. Aceste lumini suplimentare sunt, de obicei, integrate sau
atașate rafturilor.
Iluminatul a fost, pentru biblioteca DOK, prima prioritate, potrivit lui Marijke Timmerhuis35. În afară de
pereții de sticlă din care este constituită fațada, există un acoperiș de sticlă imens în inima clădirii, care permite
luminii naturale să patrundă în întreaga bibliotecă.(fig.13)
Musashino Art Univercity se bazează și ea pe experienta spațială creată de lumina naturală ce pătrunde
prin luminatoarele poziționate la înalțimi foarte mari, deasupra rafturilor de cărți înalte și impunătoare. “Totuși,
spirala este cea care generează întreaga experientă în acea cladire”36, o experientă complexă și profundă. Există
astfel o curgere de spații diverse, conturate de forma spiralată, spații unde plafonul poate părea foarte sus sau,

35 consilier al bibliotecii DOK și manager de proiect
36
El Croquis, traducere din discutia dintre Ryue Nishizawa si Sou Fujimoto, nr.151, iunie 2010, p.9
26

deopotrivă, spații accesibile doar prin mersul ghemuit. Aceasta experiență este datorată, în mare, formei spiralate
și, de aceea, spune autorul, “nu cred ca este neaparat nevoie ca spirala în sine să fie vizibilă, aparentă”37, ea se
simte pe masura parcurgerii spațiului.(fig.14)
Toyo Ito, în proiectul pentru Mediateca din Sendai, propune un cadru scenografic printr-o structură
dematerializată. Dinamica orașului modern este sugerată prin mișcarea luminii ce se suprapune peste structura
fizică a clădirii. Simplitatea structurii, planseele, tuburile și închiderea exterioară permit, în opinia arhitectului,
complexitatea sistemeleor de activitati și informare din interior. (fig.15)
Fig.13. DOK Library , http://www.archdaily.com/266672/mediatheek-delft-dok-architecten/

Fig.14. Mediateca din Sendai, http://www.archdaily.com/118627/ad-classics-sendai-mediatheque-toyo-ito/
Fig.15. Musashino Art University, http://www.archdaily.com/145789/musashino-art-university-museum-library-sou-fujimoto/
La Biblioteca dinViipuri, Alvar Aalto a creat o secțiune liberă, punând accent pe iluminat și pe suprafețele
ondulate. De la nivelul parterului, un set de scări urcă în serpentine și conduce către un spațiu pe două niveluri
ce primește lumina zilei printr-un luminator. Conceptul bibliotecii își are inspirația în formele de munte și stânci
scăldate în lumina soarelui, în diferite momente ale zilei. "(...) Când am proiectat biblioteca orașului Viipuri,
conceptul pentru clădirea bibliotecii a luat nastere din desene primitive ale fantasticului peisajul montan, cu
stânci luminate din diverse unghiuri (…) schițele s-au unit în secțiune și plan, creând un fel de unitate între planul

37
Ibidem 36
27

orizontal și cel vertical.”38 Iluminatul fiind una dintre dintre considerațiile primare în biblioteca lui Aalto,
arhitectul a perforat plafonul cu 57 de luminatoare rotunde, cu un diametru de 1.83m. Forma de pâlnie a
luminatoarelor, dar și folosirea unei sticle difuze, permit citiorilor să își desfășoare activitățile fără a fi orbiți.
(fig.16)
Fig.16. Viipuri Library, https://www.studyblue.com/notes/note/n/arc-quiz-3-/deck/10865714
DESIGN
Design-ul are atât o parte socială cât și una materială și reprezintă un aspect fundamental în privința
impactului pe care o nouă bibliotecă îl are în comunitate. Un bun design, potrivit Comisiei pentru Arhitectură,
trebuie să fie: adecvat scopului, durabil, eficient, coerent, flexibil, să răspundă și să exprime clar cerințele
utilizatorilor.
La interior, clădirea trebuie să concentreze spații personale, să creeze o atmosferă intimă și foarte
primitoare să îți dea imediat sentimentul de apartenență. Biblioteca este oportunitatea de a învăța, de a te distra și
relaxa.
"În primul rând, dăm formă clădirilor noastre și după aceea clădirile ne modelează pe noi."39 “În mod
evident, relația dintre o clădire și utilizatorii săi este puternică și de necontestat.” 40 Deși clădirea este un rezultat

38 http://en.wikiarquitectura.com/index.php/Viipuri_Library
39
40
28

al designului care vine din experiența și așteptarile oamenilor, odată folosită, persoanele care locuiesc sau
lucrează aici sunt modelate în mod inevitabil de către aceasta. Schimbarile nu sunt vizibile la nivel fizic, dar
arhitectura are efecte asupra comportamentului uman.
În vreme ce arhitectura modelează comportamentul, deciziile luate în privința designului au un rol foarte
important în misiunea bibliotecilor. Este de studiat astfel modul în care oamenii reacționează intrând în relație
directă cu elementele de design, decor și mobilier. Toate pornesc de la mici detalii, cum ar fi culoarea peretilor,
până la elemente mai mari precum un scaun pentru două persoane care-i împinge pe utilizatori să se confrunte
reciproc, încurajand conversația41. O mare atenție trebuie acordata la alegerea culorilor, având în vedere efectul
lor psihologic asupra utilizatorilor și a personalului. Culoarea principală va fi una neutră și alte culori vor fi
adăugate ulterior pentru a identifica diferite domenii, de obicei legate de funcțiune.
Signalistica este și ea un element de design important. Semnele de informare trebuie să fie consecvente
în ceea ce priveste forma, dimensiunea, aspectul, cu un stil de scriere care transmite corect informații destinate
clienților. Semne de informații importante, cum ar fi reglementările, avertismentele, instrucțiuni de facilități self-
service și orele de deschidere trebuiesc bine concepute și ușor de citit: atenție acordată fontului utilizat,
dimensiunii, spațierii, contrastului și culorilor. Informațiile care identifică principalele servicii, produse ale
biblioteii și locațiile acestora sunt plasate aproape de intrare.
MOBILIER
Mobilierul unei biblioteci are două obiective: să fie ergonomic și să acorde o mare atenție impactului
psihilogic.
Principalele piese de mobilier într-o bibliotecă sunt rafturile. Este important de subliniat faptul ca
rafturile din bibliotecile moderne sunt concepute pentru a spori utilizarea lor și pentru a rezolva anumite
probleme din trecut. Multe biblioteci folosesc acum rafturi personalizate din mai multe motive. Acestea se
potrivesc conceptului general al bibliotecii, dar, de asemenea, facilitează accesul utilizatorilor cand aceștia caută
prin materiale. În mod evident, bibliotecile trebuie să acorde mai multă atenție la astfel de mici detalii pentru a
îmbunătăți experiența utilizatorilor42.
Exista diferite metode de organizare a rafturilor. O soluție este aranjarea în modele geometrice, alta ar fi
poziționarea rafturilor într-un mod convențional, paralel, pentru a permite utilizatorilor localizarea cu ușurință a
materialelor. O altă idee ar fi ruperea monotoniei prin utilizarea mai multor tipuri de rafturi care creează modele
diferite de organizări spațiale.
De exemplu, biblioteca de la DOK poate arăta normal la prima vedere, dar, de fapt, i s-a acordat foarte
multă atenție în ceea ce priveste designul, utilitatea spațiului și a mobilierului. Rafturile sunt concepute în mai
multe tipuri de partiții care oferă o pauză ochilor utilizatorului printre stivele de cărți. DOK are, de asemenea, o

41
Jean Roudaut, Libraries and their people, Inhabiting a library: Furniture and Bodily Gestures; Building for
books.Tradițions and visions, Publishers for Architecture, 2001, p.286-288
42 Ibidem 41
29

politică de a pastra câteva spații goale printre rafturile de cărți, pentru a arăta mai primitoare pentru utilizatori.
Mai mult decât atât, deși este greu de remarcat, rafturile sunt ușor înclinate spre spate în scopul de a utiliza
greutatea cărților pentru a le menține pe poziții, fără a se înclina spre părțile laterale.
Scaunele și mesele sunt și ele importante pentru utilizatori. Se prevăd mai multe tipuri de scaune pentru
oameni cu vârste și nevoi diferite. Raportul între scaunele pentru relaxare și cele de lucru sau lectură diferă de la
o bibliotecă la alta, acest lucru fiind în strânsă legătură cu diferitele motive ale comunității respective de a veni la
bibliotecă. În ceea ce privește scaunele din zonele de relaxare, există scaune care pot fi ușor mutate și scaune care
sunt destul de grele pentru a împiedica reamenajarea. Este totuși dificil de spus dacă raportul celor două tipuri
diferite de scaune dirijează modul în care oamenii folosesc biblioteca, sau invers. Există însă o relație în două
sensuri între acești doi factori. Bibliotecile decid cum vor să se prezinte prin design și mobilier, dar în același
timp utilizatorii decid, de asemenea, modul în care doresc să utilizeze bibliotecile. Prin urmare, este un
compromis între biblioteci și utilizatorii acestora, care conduc la îmbunătățirea și adaptarea spațiilor. Pe scurt,
deși bibliotecile moderne tind să ofere o varietate de opțiuni de relaxare, rezultatul real variază între biblioteci, în
funcție de contextul comunităților pe care le deservesc.
Mesele sunt și ele destinate pentru diferite tipuri de activități, cum ar fi mese rotunde pentru socializare,
și mese dreptunghiulare de lucru și de lectură. Trebuie să fie robuste, iar suprafața de lucru diferă în funcție de
modul de utilizare.
Birourile și serviciile pentru personalul bibliotecii trebuiesc concepute astfel încat să asigure un mediu
foarte prietenos și de ajutor. Faptul că personalul este binedispus, mulțumit și săritor lasă o impresie pozitivă.
Pentru ca utilizatorii să se simtă comfortabil, ei trebuie să se apropie de membrii personalului, iar aceștia ar trebui
să fie găsiți în zona de rafturi , nu în spatele tejghelei.
Interiorul clădirii de la DOK este un exemplu adecvat. Plafonul de la parter a fost eliminat pentru a crea
mai mult spațiu și pentru a oferi o atmosferă deschisă în lobby-ul bibliotecii. În cele mai multe zone, pereții și
tavanul au fost lăsate nevopsite, dezvăluind structura principală a clădirii din beton aparent, ca parte a aspectul
industrial imaginat. Acesta este “îndulcit” prin utilizarea unor componente de mobilier inovatoare, culori
liniștitoare, alături de lumina naturală, caldă, care acoperă cele mai multe părți ale bibliotecii.
30

5. SERVICII
a. Servicii directe
Biblioteca reprezintă un loc unde oamenii se pot întâlni și interacționa, reprezintă un spațiu social, un
spațiu în care oamenii, în special tinerii, se simt bine-veniti și doresc să își petreacă timpul aici. Se dorește
crearea unui spațiu în care oamenii ar putea petrece o zi, ar putea programa întâlnirile cu prietenii, ar putea folosi
noile tehnologii sau citi, ar putea sta la o cafea sau la un ceai; crearea, de fapt, a unei resurse sociale. S-a pus
totuși și întrebarea dacă biblioteca privită ca loc de întâlnire, spațiu de relaxare și concept de învățare în grup este
compatibilă cu necesitatea pentru meditație și studiu individual. Ca răspuns la problemă, o soluție sugerată este
conceptul ”biblioteca-în-biblioteca” , sub forma unor zone special amenajate în cadrul bibliotecii care ar permite
toate aceste comportamente să apară simultan. Acest lucru permite o mare diversitate de utilizatori, de la copii,
adolescenti și persoanele cu handicap, cât și acces la resurse extrem de specifice. Ideea de segregare a spațiului
pentru diverse activități este una foarte utilă pentru biblioteci, datorită multitudinii de activități care se potrivesc în
interiorul lor.
Bibliotecile oferă azi o gamă mai largă de servicii în noile lor constructii, cele mai importante fiind cele
legate de utilizarea considerabil mai mare a tehnologiei informației și comunicațiilor pentru personal și public.
Acest lucru permite accesul la reviste on-line, poștă electronică și rețele de socializare și informare, precum la
software-urile special create pentru a ajuta utilizatorii cu handicap.
În timp ce cărțile nu sunt afectate direct de evoluția tehnologiei, calculatoarele sunt o resursă care cere o
mare atenție în termeni de design: alocarea de spațiu pentru toate componentele lor, cablare, servere , etc.
Ecranele calculatoarelor necesită, de asemenea, un iluminat special, anti-orbire și surse de alimentare speciale.
Pentru a satisface rolul tot mai mare pe care îl joacă bibliotecile în furnizarea de cultură pe tot parcursul
vieții, un mare spațiu este dedicat grupurilor de lucru și domeniilor de formare. Spațiu de studiu din cadrul
bibliotecii joacă un rol vital pentru comunitate.
De asemenea, foarte importante sunt spațiile folosite pentru a atrage clientul și a-i menține trează
curiozitatea și interesul pentru șederi mai lungi. Această politică ia forma unor zone de afișare pentru literatura
nouă, o zonă de expunere a celor mai populare colecții de carte, CD, DVD și video, zone de băuturi răcoritoare și
cafenele, precum și zone de relaxare cu canapele sau fotolii. În mod similar, aparatele destinate uzului public,
precum fotocopiatoare și imprimante sunt utile pentru că nu obligă utilizatorii să părăseăsca incinta clădrii,
făcând experiența lor la bibliotecă una continuă. Acest act de a transforma o bibliotecă într-un serviciu
”one-stop” face parte din încercarea de a face oamenii să petreaca mai mult timp la bibliotecă și să atragă noi
grupuri de utilizatori.
O bibliotecă trebuie să fie deschisă pentru oricine, să rupă toate barierele sociale care au existat până
acum. Aceasta trebuie să răspundă nevoilor tuturor cetatenilor, indiferent de varstă, statut social, naționalitate sau
tip de educație.
31

Bibliotecile tradiționale pot fi guvernate de reguli stricte care reglementează zgomotul și
comportamentele, o reputație care poate descuraja un număr mai mare de utilizatori, inclusiv mamele cu copii
mici și adolescentii. Prin urmare, în loc să reglementeze comportamente, biblioteca modernă încurajează
eliminarea barierelor, optând pentru relaxare și un mediu revigorant, atrăgând astfel o gamă mai largă de
utilizatori.
De asemenea, un program de lucru prelungit care permite un acces mai îndelungat în interiorul clădirii
este un factor esențial pentru publicul tânar al bibliotecii, dar și pentru familii, întrucat aceștia se pot relaxa după
terminarea programului de lucru, fără a-și face griji legate de ora de închidere.
Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani ar dori să vadă utilizate mai des serviciile de recreere ale
unei biblioteci publice prin folosirea noilor tehnologii și a gadget-urilor. În plus, diverse activități de promovare
a lecturii sunt organizate în mod regulat, mai ales pentru publicul tânăr. Unul dintre serviciile care susțin această
politică este împrumtul de cărți. Cu toate acestea, împrumutul cărților în bibliotecile publice a fost în scădere
începând cu anii 1990. Unul dintre motive ar fi numarul mare de librării, care din cauza concurenței mari, aplică
prețuri mici pentru cărțile pe care le furnizează. O cercetare subliniază faptul că librăriile mari și ieftine reduc
utilizarea bibliotecilor publice într-o oarecare măsură, în special pentru familiile cu venit mediu.43
Pe de altă parte, există utilizatori cu vârste înaintate ce își doresc să poată accesa serviciile unei
biblioteci. În acest caz, o soluție sunt cărțile cu o dimensiune mare a fontului, făcând astfel posibil ca acestia să
își poata continua pasiunea de a citi, în ciuda vederii lor deteriorate. Totuși, pe lânga aspectele practice legate de
cititul propriu-zis, se face simțită nevoia unui anumit mediu. Persoanele cu o vrasta înaintată prezintă sentimente
foarte puternice despre ceea ce bibliotecile înseamnă, fată de tradiție, sunt atașati emoțional prin amintirile
plăcute din copilărie, de modul în care aceștia au folosit bibliotecile.
Există, în același timp, cazuri în care unii dintre utilizaori nu au acces la o educație bună , totuși își
doresc ajutor, iar biblioteca este un răspuns! Un mediu prietenos, plăcut, personal săritor și bine instruit și
posibilitati de educare din belsug.
Noile proiecte de biblioteci publice pun de asemenea un puternic accent pe accesul persoanelor cu
dizabilități. În consecință, se asigură existenta unor cerințe minime de acces fizic în structura bibliotecii:
ascensoare și rampe, spații largi, tejghele și birouri mici și toalete speciale.
Comunitățile au adesea membrii care sunt excluși social dintr-un motiv sau altul; și într-o lume în care
se pune accentul pe deținerea de informații și pe abilitățile de a o comunica și de a o folosi, biblioteca facilitează
legăturile dintre oameni și resurse care pot ajuta la ameliorarea societătii.
Exista în Franta un tip inedit de biblioteca, "bibliothèque hors les murs"44. Ce este o "bibliothèque hors
les murs"? O echipa alcătuiă din 7-8 meditatori veniti de la mai multe biblioteci, se instalează într-un loc care este
în aer liber - parc, grădina publică- aducând cu ei cărți a caror alegere trebuie să ducă la sensibilizarea publicului.

43
J. A. Hemmeter, ‘Household Use of Public Libraries and Large Bookstores’, Library & Informațion Science
Research, 28 (2006), pp. 595-616.
44
“biblioteca fara pereti”
32

O sședintță durează aproximativ două ore. Lectura individuală este cea mai buna practică pentru acest tip de
bibliotecă: un adult citeste o carte aleasă de către un copil. Acesta ascultă, stând jos sau în picioare, jucându-se în
ritmul sau propriu. Adultul respecta textul, face pauze, înmâneaza și altor copii textul pentru a fi citit, dar va
încerca să nu se lase acaparat doar de un singur copil. Chiar și părinții pot participa la actul lecturii.
Biblioteca în afara peretilor își găseste originile acum 45 de ani, în 1957, în Noisy-le-Grand, ATD-Quart
Monde creând prima “biblioteca de stradă” pentru un cărtier sărac, și care își propunea ca obiectiv descoperirea
cărții și a lecturii în rândul persoanelor defavorizate.

Bibliotecile publice de azi sunt nevoite să asigure anumite tipuri de servicii. În scopul de a satisface
aceste cerințe într-un mod cât mai complet, acestea fac mai nou echipă cu alte organizații, fapt ce asigură
plasarea și livrarea de servicii diversificate sub un singur acoperiș. Apare ideea de "one-stop-shop" pentru
utilizatori și crește accesul pentru toți cei implicați.
Chiar dacă bibliotecile au o gamă mai largă de titluri și sunt mai accesibile, ele nu pot oferi titluri noi la
fel de repede ca librăriile din cauza proceselor de ținere a evidenței. Prin urmare, bibliotecile au început să adopte
unele dintre practicile librăriilor și a altor întreprinderi pentru a spori utilizarea materialelor de bibliotecă. Acest
lucru a dus la un nou design interior, mai interesant, rafturi cu aranjamente similare celor utilizate în librării,
strategii de marketing mai bune și mai puține restricții.
În restabilirea rolului lor ca o resursă pentru persoane fizice și comunitate, bibliotecile publice încep să
colaboreze cu alte organizații pentru a oferi o mare diversitate de servicii. Rezultatul este un sistem de furnizori
specializați care lucrează în parteneriat în scopul atingerii aceluiași țel- satisfacerea nevoilor utilizatorului.
Categoriile includ educație și învățare, atracții familiale și vizitatori, comunicare, artă, restaurante și divertisment.
În plus, acestea furnizează educație locuri de muncă, posibilitati de afaceri, precum și alte informații prin
intermediul noii biblioteci publice.
Beneficiul acestor parteneriate?
Schimbul de oportunități și crearea de sinergii merită efortul depus în planificarea și stabilirea de
parteneriate complementare întrucât duc la partajarea costurilor de închiriere și întreținere și, în același timp,
asigură o diversitate a utilizatorilor, benefică atât bibliotecii, cât și părților integrate.
Pentru utilizatori, asigură comoditatea unui loc care oferă mai multe servicii în același timp, o economie
de timp și bani.
Parteneriatele au, de asemenea, rolul de a extinde capacitățile bibliotecilor, precum și cele ale partenerilor săi:
bibliotecile profită de construcția lor pentru a furniza spații de muzeu sau de expunere și astfel pot lucra în
parteneriat cu autoritățile locale ce sprijină muzeul, galeriile de artă sau patrimoniul local.
33

6. STATUTUL BIBLIOTECII ÎN ROMÂNIA
a. Analiza
Bibliotecile românești sunt și acum instituții introvertite, închise, cu utilizatori încă tradiționali și cu
cerințe clasice, unde rolul de arhivă este dominant, în detrimentul rolului public pe care bibliotecile moderne din
lume pun accentul.
Biblioteca in România “este legată nu numai de volumul de informație, dar și de schimbările politice
(…) Dacă până in 1990 publicul era obisnuit cu ideea secretului de stat (…) libertatea accesului tuturor la
informare implică și o schimbare de mentalitate.”45
Majoritatea bibliotecilor de pe teritoriul Romaniei se stabilesc în cadrul instituțiilor școlare, care alocă un
spațiu ce poate fi transformat într-un mediu de învățare în interesul copilului. Cu toate acestea, există și școli
foarte populate care doresc realizarea unei biblioteci, dar ele pur și simplu nu au capacitatea de a dedica nici
macar o cameră, întrucat sunt deja prea aglomerate.
Primul pas catre educație este un copil care citește, iar în multe situații din România, în special în mediul
rural, părinții sunt prea săraci pentru a cumpăra materiale de citit copiilor lor, astfel încât industria locală de
editare a cărților pentru copii este aproape inexistentă, iar despre biblioteci nici nu încape discuția. Mai mult decât
atât, chiar și prezența școlilor poate fi rară în zonele rurale. Nu este nimic neobișnuit pentru acești copii să
parcurgă câteva ore, chiar și prin conditii neprielnice, doar pentru a ajunge la școală, iar unele dintre sșcolile
existente sunt adesea colecții șubrede de cărămizi, lemn vechi și podele murdare.
La fel ca în multe alte țări în curs de dezvoltare, lipsa de resurse joacă un rol esențial în ”viața”
bibliotecilor din Romania. Exista, din pacate, multe cazuri în care nu este disponibilă nici măcar o singură carte
pentru copii, pentru a încuraja învățarea independentă, să nu mai vorbim de oportunitatea de a dezvolta o
pasiune pentru a citi.
Atunci când biblioteca deține un sediu independent, o clădire proprie, majoritatea dintre acestea
(exemplul marilor orașe), dintre care și cele recent sarăcite de fonduri, sunt utilate în spiritul sălilor de lectură din
vechime, lungi, rânduite cu mese de lemn.
Se remarcă, mai nou, o tendință de a privilegia două elemente în programarea unei biblioteci în
România:
· consultarea pe loc - este vorba despre spații destinate lecturii de relaxare sau informare. Dupa
dezvoltarea intensivă a funcției de împrumut, o treaptă pare să fi fost atinsă, aceea care redă literelor noblețea
utilizării lor într-un loc ca biblioteca și repunerea în valoare a lecturii și documentarii pe loc. Este evident că
existența unor clădiri recente, spațioase și prietenoase joacă un rol esențial în acest fenomen.
· sectorul actualități - în mare care se ocupă de prezentarea documentelor legate de actualitate, și
instrumente de informare privind viața practică și evenimentele locale. Acest sector este conceput ca un spațiu

45
Buluță Gheorghe, Sultana Craia, Victor Petrescu, Biblioteca in societatea informației, Bucuresti, Ed. Do-MinoR,
2007, p.22-23
34

autonom, adesea plasat în vitrina bibliotecii și accesibil încă de la intrare.
Aceste două elemente nu sunt totuși suficiente pentru a compune o bibliotecă publică modernă, iar
bibliotecile din România au acumulat numeroase puncte slabe:
• colecţii îmbătrânite;
• fonduri mici și putine alocate investiţiilor pentru sedii noi sau pentru extinderea spațiilor şi dotărilor;
• insuficiența documentelor, atât ca număr de exemplare, cât și ca număr de titluri
• lipsa / nerespectarea normelor şi standardelor;
• lipsa accesului la internet în majoritatea bibliotecilor;
• documente electronice și audiovizuale insuficiente;
• inexistenţa unui sistem de cercetare coerent;
• resurse umane insuficiente;
• lipsa unei politici de formare profesională în noile domenii;
• lipsa unor criterii de evaluare a bibliotecilor şi a personalului;
• nivelul scăzut al salarizării personalului;
b. Sondaje
Sondaje privind atitudinea publicului față de mass-media și conceptul de bibliotecă au fost realizate de
catre Gh. Bulută, Sultana Criva și Victor Petrescu 46, dar și Studiile Naționale Biblionet47, efectuate în 2014,
sunt de un real ajutor pentru a conștientiza situația reală.
A. Accesul la internet în bibliotecă
· Cetățenii români care utilizează calculatoarele și internetul de la biblioteca publică caută pe internet
informații legate de: educație, piața muncii, comunicare cu prietenii, rudele din țară sau din străinătate, rezolvarea
unei probleme medicale;
· mai mult de 10% dintre români declară că o dată ce trec pragul bibliotecii, folosesc și alte servicii (cărți,
ziare, informații utile);
· 33% (aproximativ 2,3 milioane persoane) dintre utilizatorii actuali ai bibliotecilor Biblionet declară că vin la
biblioteca publică doar, sau în primul rând, pentru calculatoare și internet;
B. Tipuri de utilizatori
· Numărul persoanelor care vizitează o bibliotecă a crescut cu 50% în orașele mici (sub 15.000 de locuitori).
· În ceea ce privește segmentul de utilizatori ai serviciilor bibliotecilor publice se constată o creștere a duratei
folosirii internetului. Principalul consumator de internet este cel cu precădere tânăr, între 15–34 de ani, absolvent
al universității, locuitor al orașelor mari. Cei care afirmă că nu au accesat niciodată internetul sunt majoritar
persoanele de peste 55 de ani, fără școală sau cu studii elementare, rezidenți ai mediului rural.

46
Buluță Gheorghe, Sultana Craia, Victor Petrescu, Biblioteca în societatea informației, Bucuresti, Ed. Do-MinoR,
2007
47
http://www.slideshare.net/bibliotecibihorene/studiu-cantitativ-2014-biblionet
35

C. Non utilizatori ai bibliotecii
· Peste 50% dintre respondenții non-utilizatori nu știu ce schimbări au avut loc în cadrul bibliotecilor publice
(acces la internet, fond de carte).
· Peste 30% spun însă că s-ar duce la bibliotecă pentru o problemă specifică.
· Aproape un sfert dintre români spun că nu merg la bibliotecă din lipsă de timp, pe locul doi situându-se
lipsa de interes sau de plăcere privind cititul.
· Totodată, respondenții care nu folosesc serviciile bibliotecii au indicat o medie de 80 de cărți în gospodărie
în afară de ziare și reviste. Cu toate acestea, frecvența de lectură este scăzută, 42% dintre respondenți indicând că
citesc o dată pe an sau chiar niciodată.
· Peste 35% dintre respondenți au declarat că ar reveni la bibliotecă dacă se dezvoltă serviciul de acces la
calculatoare și dacă se îmbunătățesc condițiile spațiilor destinate utilizatorilor
· Din perspectiva informațiilor pe care și-ar dori să le regăsească în bibliotecă, respondenții au indicat atât în
mediul urban cât și rural în primul rând creșterea numărului de cărți în cadrul bibliotecii, în mod specific cărți mai
noi, cărți de specialitate, creșterea numărului de calculatoare pus la dispoziție.
De asemenea, sondajul realizat personal, adresat utilizatorilor de bibliotecă, a ajutat la conturarea unei
imagini asupra modului în care bibliotecile românești sunt utilizate și asupra opiniilor acestora în privința
arhitecturii. Persoanele care au participat acestui sondaj fac parte din categorii de vârstă diferite, cu ocupatii
diverse și interese multiple.
Dintr-un numar de 15 persoane care au participat la sondaj, doar două au afirmat că sunt utilizatori
ocazionali, restul fiind membri.
Utilizatorii tineri utilizează seriviciile bibliotecii în scopuri cât mai multe și variate: pentru a citi cărți,
reviste, pentru împrumutul de cărți și materiale multimedia, pentru a participa la evenimente și întalniri cu alte
persoane și pentru munca individuală și cercetare. Utilizatorii cu varste peste 35 de ani însă, folosesc doar o parte
a serviciilor oferite de bibliotecă, iar acestea sunt: împrumutul și cititul cărților, participarea la evenimente și
munca individuală.
În privința arhitecturii, tinerii sunt oarecum nesatisfăcuti de aspectul bibliotecilor din România,
persoanele cu vârste peste 35 de ani sunt oarecum satisfăcute, în timp ce o singură persoană a afirmat că este
indiferentă, iar toate persoanele participante au afirmat că designul și activitatile desfăsurate satisfac partial
nevoile acestora.
Toate persoanele participante la sondaj sunt multumite de modul de organizare al bibliotecilor
românesti, iar nemultumirile acestora se axeaza pe spațiile mici ale sălilor, filtre de cautare ineficiente, aspect
neîngrijit al spațiilor și materialelor furnizate și clădirile vechi ale sediilor.
Sugestiile de îmbunătătire sunt : crearea de grădini interioare destinate relaxarii și studiului, proiectarea
de spații moderne, mari, aerisite; modernizarea aspectului exterior; înlocuirea cărților deteriorate cu altele noi;
personal mai numeros; desfășurarea de activitați pentru cât mai multe categorii de varste; amenajarea de săli
multimedia; asigurarea unei accesibilitati ridicate prin poziționarea clădirilor în centrul orașului.
36

7. CONCLUZII
Deși aflați într-o perioadă în care cartea este din ce în ce mai atacată de mediile electronice, continuă să
se proiecteze numeroase biblioteci, în țările cele mai dezvoltate ale globului, demonstrând faptul că și acum,
bibliotecile sunt la fel de importante ca în orice alt moment al istoriei. De multe ori, localizate în zone importante
ale orașelor, ele devin expresie constantă a valorilor culturale și a tradițiilor într-o lume din ce în ce mai virtuală.
Chiar și atunci când majoritatea informațiilor vor fi disponibile on-line, ele vor rămane locații de referință pentru
studiu și, mai ales, pentru socializare.
Acest studiu a fost realizat cu scopul de a contura idei despre cum bibliotecile vor arăta în viitor în ceea
ce privește funcționalitatea și design-ul, prin studierea unei selecții de biblioteci moderne din țările dezvoltate,
precum și a cerințelor celor mai recente concursuri de arhitectură cu tema “biblioteca”. În urma analizei și
efectuarea unei cercetări, poate fi observat un număr de tendințe.
Bibliotecile sunt depozite și diseminatori de informație. Deși metoda de arhivare și stocare se transformă
în mod continuu, două aspecte rămân constante:
1. Biblioteca stochează și oferă acces la informație

În mod ideal, biblioteca publică își indeplineste funcția dacă este capabilă să satisfacă nevoile și cerințele
de informare, interesele de lectură și pe cele culturale ale membrilor colecțivității în cadrul căreia își desfăsoară
activitatea, folosind atât colecții proprii (tradiționale și pe suport electronic), cât și resurse documentare ale
întregului sistem.
2. Biblioteca oferă un loc de socializare, de formare a colecțivității

Colectivitatea în mijlocul căreia își desfăsoară activitatea o bibliotecă este un organism dinamic, social ce
o influențează în mod direct. Astfel, biblioteca nu mai este doar un centru de informare și de cunoaștere, ci și un
centru cultural “unul dintre putținele locuri de întâlniri non-comerciale care există în comunitatea locală”, iar
“afirmarea bibliotecii ca spațiu comercial are ca explicație lipsa locurilor de întalnire publice în societatea
postmodernă”.48
Chiar și într-o perioadă în care spațiul virtual al unei biblioteci are un rol important, concluziile acestui
studiu arată că biblioteca secolului XXI trebuie să fie, de asemenea, un spațiu fizic, o construcție . Dacă lucrurile
ar evolua într-un mod constant, ar trebui să existe un viitor luminos pentru bibliotecile publice, dându-le acestora
capacitatea de a-și recâștiga încet, încet statutul de instituții importante care oferă cunoștințe, un mediu de
învățare, precum și conexiuni cu alte persoane din comunitate.
Biblioteca este unul dintre principalii participanți la cresterea și menținerea gradului de cultură al unei

48
Robert Florin Coravu, Biblioteca universitara intre cultura tiparului si informația electronica, Universitatea
Bucuresti, Facultatea de litere, 2011
37

societăți, este locul unde sunt stocate informații. O bibliotecă este vizitată de cineva care doreste să se informeze
ori pentru a-și largi orizonturile. Este locul unde își satisface curiozitătți, unde se poate îmbogăți spiritual.
Muzeele, bibliotecile, galeriile de artă, sunt entități ce trebuie să ofere posibilitatea oricui să aibă acces la
ceea ce au relizat predecesorii săi, trebuie să stabilească acest contact între generații. Faptul că această funcțiune
evoluează împreună cu societatea, face din proiectul unei biblioteci o fascinantă provocare. Proiectantul unei
biblioteci este un mediator între funcțiune și societatea pe care aceasta o deserveste. Dar ele au, de asemenea, și
alt rol: reprezintă puterea intelectuală și estetică a unei comunități.
38

8. APLICAȚIE: BIBLIOTECĂ PUBLICĂ ÎN CRAIOVA
Situl propus pentru realizarea Bibliotecii este fostul amplasament al proprietăților boierești din secolul al
XVI-lea, poziționat de-a lungul ”vechiului drum al Bucureștiului ”- o veche legătură a acestei regiuni cu
Bucureștiul, capitala României. Astăzi, aceasta a luat numele de str. Madona Dudu. Lateralele amplasamentului
sunt delimitate de două artere de circulație cu sens unic : strada Matei Basarab și strada Bibescu. Terenul nu a fost
construit până în prezent, el făcând initial parte dintr-un parc public, însă de câtiva ani a devenit proprietate
privată. La momentul actual, locul a devenit din ce în ce mai anost, fiind înconjurat cu un gard de sârma și
ulterior transformat în parc de dezmembrări auto.
În imediata apropiere sunt localizate multiple puncte de interes cultural precum: două biserici din
secolele XVII – XVIII, Casa Băniei, dar și numeroase alte edificii și vechi piețe ce alcătuiesc patrimoniul
Craiovei. Importanta sa valoare culturală atrage astfel vizitatori și, în consecintă, un program cultural : biblioteca.
De asemenea, este situat de-a lungul unui traseu turistic ce înglobează principalele atracții ale zonei Olteniei.
Vecinatatea sa cu parcul amenjat îi sporește rolul social pe care noul edificiu îl impune, conform
tendințelor actuale.
Complexitatea intervenţiei în situl propus derivă din faptul că nu este numai un proiect de arhitectură, ci
este, în același timp, un proiect urban, care datorită locaţiei şi încărcăturii simbolistice trebuie să se situeze la
nivelul celor mai înalte ambiţii .
În atingerea obiectivelor, şi anume: acces facil la cultură, precum și crearea unui mediu social, se
propune realizarea unui proiect numit „Biblioteca viitorului – o etapă a experientelor”, pe un amplasament
prestigios, care să întrunească condițiile de funcționalitate și de reprezentativitate firești pentru orașul Craiova.
Important în redactarea programului este modul în care sunt repartizate funcțiunile clădirii; cum se
ajunge la clădire, cum se deschide spre împrejurimile sale, cum și dacă această clădire oferă un cadru bun ca loc
de întâlnire deschisă pentru toată lumea.
Tema prevede gruparea unor funcţiuni specifice și ariile construite desfășurate aferente:
- Lobby cu o suprafață de aproximativ 800 m2 ;
- Spații adiministrative și de control cu o suprafață de aproximativ 400 m2 ;
- Săli de studiu, săli pentru diverse activități sociale- 1000 m2 ;
- Săli multifuncționale -1200m2 ;
- Spațiu servicii publice -1000 m2 ;
- Librărie și bibliotecă de cărți -1600 m2 .
Suprafața estimată a întregului sit este de 2500mp. Din suprafața totală a terenului este preconizată
rezervarea pentru „Bibliotecă” a unei arii de aproximativ 1500mp, adică P.O.T.max=60%. Restul terenului ar
urma să se aloce unor obiective de iteres public, compatibile ca vecinătate cu funcțiunile de Bibliotecă.
39

c. Criterii si concepte
În atingerea obiectivelor sale, şi anume: acces facil la cultură și informație, precum și crearea unui mediu
social, se propune realizarea unui proiect ale cărui principale calități sunt: claritatea, siguranța, accesibilitatea,
calitatea de a fi suficient de spațioasă și cu spații adaptate tuturor sectoarelor populației.
Încă din faza incipientă de proiectare, pentru buna funcționare a viitorului bibliotecii este important să fie
gândite și integrate principii de bază ale arhitecturii sustenabile pentru a obţine o clădire cu un consum energetic
redus. În ultimii ani, se simte tot mai tare nevoia unor schimbări semnificative în operațiunile interne ale
bibliotecilor. Acestea sunt justificate de evoluția tehnologică și culturală care are loc în lumea înconjurătoare, mai
ales în lumea mass-media.
Legătura cu spațiul public aflat în centrul zonei de conservare poate fi accentuată printr-un design foarte
deschis, astfel încât activitațile să aibă loc la vederea tuturor trecătorilor, atrăgându-i, făcându-i să participe. O
fațadă de sticlă poate fi un fel de expunere a activităților din bibliotecă. Aceasta ar putea fi nu doar un mod de a
atrage utilizatori noi, ci și un fel de a crește valoarea contextului în ceea ce privește aspectul public. Invitația nu
implică doar spațiul fizic din interiorul bibliotecii, ci un spațiu mult mai amplu, un spațiu colectiv, o piață, un
mediu social unde toți se simt confortabil. Trebuie creat un spectacol primitor care întâmpină vizitatorul cu
ospitalitate.
Clădirea, deși impunatoare pentru a-și afirma statutul și rolul în societate, nu trebuie să “înghită” biserica
Madona Dudu, ci trebuie să își deschidă brațele către aceasta și către parcul adiacent. Trebuie să fie, de asemenea,
o declarație a timpului său. Designul joacă un rol important pentru curiozitatea publicului, nu numai în căutarea
de cunoaștere în general, ci pur și simplu în căutarea pentru lucruri noi și interesante.
Obiectivul general este de a face ceva foarte primitor, foarte flexibil, foarte confortabil de utilizat, cu o
arhitectură curajoasă, modernă și un aspect curat. Folosirea sticlei contribuie la un aspect uimitor și atractiv. O
parte din viziunea arhitecturală care apare frecvent în bibliotecile moderne este existența unui atrium mare, care ar
oferi un spațiu colecțiv, public. Este de dorit conturarea unor spații ce pot fi adaptate pentru diferite scopuri în anii
ce vor urma, spații flexibile.
Premisele principale în proiectarea bibliotecii sunt claritatea, siguranța, accesibilitatea, calitatea de a fi
suficient de spațioasă și cu spații adaptate sectoarelor populației, inclusiv copiii, persoanele în vârstă și cele cu
deficiențe fizice. Diferitele stiluri de învățare ale oamenilor vor fi luate în considerare, de asemenea, în
proiectarea de spații, a mobilierului și a echipamentelor.
În concluzie, o bibliotecă cu un puternic rol de reprezentare, cu un aspect curajos și care are toate
facilitățile vremurilor moderne, poziționată în centrul orașului, poate ajuta la crearea unei noi imagini pentru
Craiova, care, deși este un oraș vechi, nu este pierdut în timp, acesta fiind încă un centru vibrant. Deci, întregul
oraș beneficiază și este oferită o noua percepție pentru întreaga zonă. Una dintre cele mai bune modalități de a
recruta vizitatori este, de fapt, a arăta că orașul Craiova este un loc minunat de a trăi, iar asigurarea unor
importante dotări sociale, o bibliotecă de primă clasă, atrage într-adevăr tipul de oameni pe care îi dorim în zonă
pentru a o activa.
40

BIBLIOGRAFIE
 Cărți
Anna Klingmann, Datascapes:Libraries as Informațion Lanscapes, Informațion as experience;
Building for books. Tradițions and visions, Publishers for architecture, 2001;
Arenson, ‘Libraries in Public before the Age of Public Libraries: Interpreting the Furnishins and
Design of Atheneaeums and other Social Libraries, 1800-1860;
Bulută Gheorghe, Sultana Craia, Victor Petrescu, Biblioteca în societatea informației, București,
Ed. Do-MinoR, 2007;
Drâmbă Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol.3, București, 1990;
J. A. Hemmeter, ‘Household Use of Public Libraries and Large Bookstores’, Library &
Informațion Science Research, 28 (2006);
Jared Bryson, Bob Usherwood, Richard Proctor, Libaries must also be buildings?, UK, The
Council for Museums, Archives and Libraries, March 2003;
Jean Roudaut, Libraries and their people, Inhabiting a library: Furniture and Bodily Gestures;
Building for books.Tradițions and visions, Publishers for Architecture, 2001;
Kesaree Prakumthong, Modern Public Library Buildings and their Funcțions,Leiden Univercity,
Netherlands august 2014;
Michael Brawne, Libraries. Architecture and Equipment, New York, Praeger Publishers, 1970;
Robert Florin Coravu, Biblioteca universitara intre cultura tiparului și informația electronica,
Universitatea Bucuresti, Facultatea de litere, 2011;
Sheila Kennedy, Something from “Nothing”: Informațion Infrastructure in School Design,

Schools for cities. Urban strategies, New York, Princeton Architectural Press, 2002;
Sîrghie Anca, Pagini din istoria bibliotecilor, ed. Alma Mater, Sibiu, 2003;
W.J. Murison, The Public Library: Its Origin, Purpose, and Significance , London: Clive
Bingley, 1988;
 Reviste
El Croquis, nr.151, iunie 2010;
El Croquis, nr.161, ilie-august 2012, 148;
El Croquis, OMA Rem Koolhas, nr 31-132, 2006;
A+U, No.412, nr.496, ianuarie 2012, p.56;
A+U, No.412, nr.503, august 2012, p.112;
Arhitectural Record, nr.9, septembrie 2012, p.148;
41

BIBLIOGRAFIE WEB
“Delft Media Library”, Architecture Week, http://www.architectureweek.com/2009/0128/design_1-
2.html;
UNESCO Public Library Manifesto,

http://www.unesco.org/webworld/libraries/manifestos/libraman.html;
Susane Fritz, Knoledge Bases – Library architecture from antiquity to the digital age,
http://www.architonic.com/ntsht/knowledge-bases-library-architecture-frofm-antiquity-to-the-digital-
age/7000523;
http://www.archdaily.com/103592/ad-classics-national-library-of-france-dominique-perrault/
http://www.archdaily.com/11651/seattle-central-library-oma-lmn/
http://www.archdaily.com/118627/ad-classics-sendai-mediatheque-toyo-ito/
http://www.archdaily.com/145789/musashino-art-university-museum-library-sou-fujimoto/
http://www.archdaily.com/266672/mediatheek-delft-dok-architecten/
http://en.wikiarquitectura.com/index.php/Viipuri_Library
http://www.alvaraalto.fi/viipuri/building.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Phillips_Exeter_Academy
http://www.slideshare.net/bibliotecibihorene/studiu-cantitativ-2014-biblionet
http://arts.gov/pub/design/schoolforcities.pdf
https://www.sheffield.ac.uk/polopoly_fs/1.128117!/file/CPLIS---New-Library-Impact-Study.pdf
http://www.igloo.ro/articole/biblioteca-hub-cultural/
http://competition.keskustakirjasto.fi
http://www.bibnat.ro/Strategia-Bibliotecilor-din-Romania-s35-ro.htm
42

ADDENDA
Chestionar adresat utilizatorilor de biblioteci
1. Date ale utilizatorului:

Nume:_________________________ Prenume:___________________
Vârsta:_________
Sex: M F
Tipul de utilizator: membru utilizator ocazional
2. Scopul vizitelor la bibliotecă:

pentru a citi cărți pentru a participa la evenimente
pentru a citi reviste/publicatii pentru întalniri cu alte persoane
pentru a împrumuta cărți pentru muncă individuală
pentru a împrumuta materiale multimedia pentru a face cercetare
pentru a folosi calculatorul altele________________________
3. Opinii asupra arhitecturii, clădirii:

• Sunteti satisfăcut de aspectul bibliotecilor din România?
foarte satisfăcut oarecum satisfăcut indiferent oarecum nesatisfăcut nesatisfăcut

• Considerati că designul și activitătile desfăsurate în bibliotecile din România vă
satisfac nevoile?
în totalitate parțial deloc
• Ce anume vă place la modul în care arată și sunt organizate bibliotecile din

România?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
________________________
• Ce nu vă place la modul în care arată și sunt organizate bibliotecile din România?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
________________________
• Ce sugestii ați avea pentru îmbunătățirea bibliotecilor din Romania?
(aspect interior/exterior, acțiuni desfășurate, personal, poziționare la nivelul
orașului, etc.)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
________________________
43

AB - Tendinte Actuale in Arhitectura Bibliotecilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AB - Tendinte Actuale in Arhitectura Bibliotecilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE IDEI

4. Biblioteca - obiect de arhitectură

a. Informația, cunoașterea, comunicarea

a. Evoluția imaginii unei biblioteci într-o societate în continuă schimbare

c. Evoluția bibliotecii ilustrată prin analize tipologice

 Al doilea tip este cel al organizării în partiții de tip

Fig.2. Biblioteca Bodleian din Oxford, interior, http://www.cotswolds.info/places/oxford/bodleian-library.shtml

Fig.4. Biblioteca Siant Genevieve, interior, secțiune, plan

Fig.5. Biblioteca Publică din Stockholm, interior, secțiune, plan http://www.all-art.org/Architecture/25-5.htm

Fig.6. Biblioteca Academiei Phillips Exeter, machetă, secțiune, plan http://ibweb.biz/Marie/archive/exeter/index.html

a. Imaginea și impactul bibliotecii în societatea de azi

Fig.7. Musashino Art University, concept

Fig.8. DOK Library, interior http://www.archello.com/en/project/dok-delft-library-concept-centre

Fig.9. Biblioteca Centrală din Seattle, funcțiuni http://www.archdaily.com/11651/seattle-central-library-oma-lmn/

a. Rolul arhitectului și al arhitecturii

c. Spațiu fizic și spațiu virtual

Fig.10. DOK Library , http://www.archdaily.com/266672/mediatheek-delft-dok-architecten/

Fig.13. DOK Library , http://www.archdaily.com/266672/mediatheek-delft-dok-architecten/

Fig.16. Viipuri Library, https://www.studyblue.com/notes/note/n/arc-quiz-3-/deck/10865714

b. Parteneriate și servicii adiționale

1. Biblioteca stochează și oferă acces la informație

2. Biblioteca oferă un loc de socializare, de formare a colecțivității

Drâmbă Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol.3, București, 1990;

Sheila Kennedy, Something from “Nothing”: Informațion Infrastructure in School Design,

El Croquis, nr.161, ilie-august 2012, 148;

El Croquis, OMA Rem Koolhas, nr 31-132, 2006;

A+U, No.412, nr.496, ianuarie 2012, p.56;

A+U, No.412, nr.503, august 2012, p.112;

Arhitectural Record, nr.9, septembrie 2012, p.148;

UNESCO Public Library Manifesto,

Chestionar adresat utilizatorilor de biblioteci

1. Date ale utilizatorului:

2. Scopul vizitelor la bibliotecă:

3. Opinii asupra arhitecturii, clădirii:

• Ce anume vă place la modul în care arată și sunt organizate bibliotecile din

S-ar putea să vă placă și

 Al doilea tip este cel al organizării în partiții de tip