Provocările marketingului online și offline în context pandemic

- Muzeul Național al Literaturii Române din Iași.

- SESIUNEA NAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ”PATRIMONIUL ȘI EDUCAȚIA ÎN
MUZEELE DE ARTĂ” EDIȚIA a V-a
- Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea (organizator)
- Asociația de Dezvoltare Regională „Aegyssus” Tulcea (partener)
- Tema aleasă - Educație și marketing muzeal

Descrierea intervenției: exemple concrete, domenii impactate (vâznări, programe de

educație muzeală), aspecte psihologice (cauze și efecte), lecții învățate (beneficii)

Schimbări datorate pandemiei:

- Contact redus cu publicul
- Restricții de distanțare/participare la activități muzeale
- Resurse de achiziționat (buget) – dezinfectanți, măști, suplinirea personalului în caz de
îmbolnăvire/închiderea unităților pe o perioadă de timp (pentru dezinfecție și igienizare)
– reducerea nr. vizitatori
- Comunicare limitată/bruiată
-
Exemple de provocări online:
- Comunicare dificilă – canale, factori ce țin de personalitate (atenția, percepția,
concentrarea, participarea activă, implicarea în sarcină)
-
Exemple de provocări offline:
- Nr. Limitat de vizitatori – unii nu știu că ne-am deschis, alții s-au dezobișnuit să participe
la activități fizice
-
-
Provocările marketingului în contextul pandemic:
- Comunicare deficitară– informații parțiale sau eronate, datorate și contactului fizic limitat
- Interes scăzut pentru activități culturale ca alternativă de ocupare a timpului liber
 - Motivație diminuată de a participa la acest tip de activități
- Captarea atenției și menținerea ei pe tot parcursul interacțiunii – datorită surplusului de
interacțiune online, copiilor le-a devenit din ce în ce mai greu să-și mențină atenția
concentrată pe perioade lungi de timp, să respecte regulile de interacțiune sociale și
integrare în grup (așteptarea rândului să vorbească, statul nemișcat pe scaun)
- Tendințe de consum de cultură au fost dependente de prioritățile omului contemporan.
Preferințele culturale au fost influențate de factori precum: timpul liber, obiceiurile de
ocupare a acestuia, disponibilitatea individuală de schimbare și adaptare la noile cerințe
social-culturale, resurse financiare (Preț bilet/transport)
- Accesul la evenimente restricționat (ca nr, doar populația vaccinată)
- Teama de îmbolnăvire – datorată nesiguranței și neîncrederii în respectarea normelor de
igienă impuse în contextul pandemic

Obiectivele marketingului în contextul pandemic: păstrarea legăturii dintre public și muzeu (prin
comunicare permanentă și transparență), valorizarea obiectelor din patrimoniu prin maniera de
prezentare și expunere (utilizarea unor mecanisme de prezentare interactivă, povești personale cu
aspecte inedite despre scriitori și casele memoriale), creșterea numărului de interacțiuni cu
publicul online/fizice, accesibilizarea accesului (preț redus la bilet pentru anumite categorii de
vârstă/populație, bilet special pentru mai multe muzee, la preț avantajos)

Efectele negative ale provocărilor marketingului offline au fost diminuate prin

intermediul următorilor factori:

- Asigurarea respectării normelor de siguranță și sănătate în funcție de restricțiile

pandemice (purtarea măștii, aerisirea spațiului vizitat, dezinfectare, număr redus de
participanți la activități, desfășurarea întâlnirilor, pe cât posibil, în aer liber)
- Personal prietenos și amabil (confirmat de feedback-ul pozitiv lăsat de vizitatori în
Cartea de impresii a muzeului) care a suplinit nevoia de socializare a celor izolați la
domiciliu/cu contacte sociale reduse în această perioadă
- Crearea unor activități muzeale interactive și a unor contexte diferite de interacțiune
cu spațiile muzeale (piese de teatru, concerte de muzică clasică, lansări de carte,
tabere urbane, vernisaj de tablouri, expunere lucrări de la diferite concursuri de
creație literară, activăți de educație muzeală de tip atelier de creație)
 - Structura muzeului și felul în care este conceput sunt factori importanți în elaborarea
strategiilor de marketing. Faptul că există o dotare tehnico-materială solidă a fost unul
din elementele facilitatoare pentru activitățile de educație muzeală desfășurate.
Instrumente moderne de lucru precum flipchart-ul, videoproiectorul, tabla interactivă
sau cea magnetică, fac posibilă interacțiunea activă și atractivă. Atenția este captată
mai ușor iar concentrarea la activitate este susținută;
- Universalitatea expunerii patrimoniului – colaborarea cu artiști vizuali pentru săli
precum Muzeul Poezie(i) sau Abis 0.3, a condus la o diversificare a expozițiilor, o
trecere de la clasic la modern, fapt care a venit în întâmpinarea nevoilor
contemporane ale publicului vizitator (“în sfârșit avem muzee ca afară”- Carte de
impresii, Casa Muzeelor);
- În cazul costurilor implicate, MNLR Iași a propus publicului vizitator, asemeni
celorlalte instituții culturale, reduceri pentru anumite categorii de vârstă/populație, dar
și un bilet cu reducere în cazul vizitării mai multor muzee; totodată a fost selectată o
zi din lună (prima marți) când accesul este gratuit la toate muzeele;

Suplinirea nevoilor publicului prin: tururi virtuale ale expozițiilor, digitalizarea obiectelor de
patrimoniu, activități cultural-educative pentru copii/familii, ateliere tematice cu scopul
valorificării patrimoniului muzeal, publicarea unor volume instituționale

MNLR:

- Activități online – în prima parte a anului 2021, contactul cu publicul-țintă a fost indirect,
mediat de canale precum social media, televiziune, radio; au fost stabilite contacte cu
parteneri din toată țara, de la școli de stat și private; s-au folosit instrumente de lucru
moderne și platforme care cresc interactivitatea și caracterul participativ al întâlnirii
(Wordwall, Kahoot, prezentări ppt minimaliste, cu numeroase poze ale obiectelor de
patrimoniu sau cu link-uri către videoclipuri youtube în care sunt povestite de către
colegii muzeografi)
- Site-uri mai atractive, cu un content format din informații cât mai complete și diverse;
pagini realizate pe rețelele de socializare cu postări constante, frecvente și interesante;
anunțuri transmise direct și live-uri postate în timpul desfășurării anumitor evenimente),
pe permanentizarea interacțiunii cu publicul în spațiul virtual (prin conferințe live,
 descrieri ale unor obiecte de patrimoniu într-un material scris, completat de o versiune
audio-video, tutoriale de educație muzeală sau ateliere tematice cu participare online
- Activități offline cu număr restrâns și respectarea regulilor de distanțare și protecție;
activități de tip atelier cu public restrâns la Muz. Topîrceanu (pe baza unei expoziții cu
animalul de companie, copiii au aflat aspecte deosebite despre scriitor, preferințele și
viața sa și au realizat un material de prezentarea a acestuia și a casei în care a locuit,
folosind tehnica photovoice), Sadoveanu (ghidaj naiv de învățare prin descoperire,
problematizare și cercetare autonomă); Motto: Regulile s-au schimbat, muzeele s-au
adaptat!

Casa Muzeelor (inaugurată anul acesta, pe 22 iulie):

- Îmbinarea a 5 muzee diferite, unele conceptuale (realizate cu sprijinul unor artiști vizuali
– I. Barbu pentru Muzeul Poeziei și Boema Ieșeană, Sala „Abis 3.0” de Matei Bejenaru,
„Rezervația de îngeri”, dedicată lui Emil Brumaru, a fost realizată de Felix Aftene)
- Muzeul Pogromului, realizat de NSTITUTUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA
HOLOCAUSTULUI DIN ROMÂNIA "ELIE WIESEL", include metode tehnologice noi
de prezentare a informațiilor (videoproiector, hologramă)
- Muzeul Teatrului Evreiesc, Muzeul Copilăriei în Comunism (realizat de Uniunea
Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi), Muzeul Literaturii Române
(include elemente inedite precum obiecte de tezaur național combinate cu elemente
moderne create pornind de la patrimoniul literar, de ex: costumul Coanei Chirița din Sala
dedicată lui Alecsandri – creat în parteneriat cu un cunoscut designer de modă/producător
local care se ocupă cu fabricarea încălțămintei inedite și prezentat inedit (rotindu-se pe un
piedestal)
- Interacțiune cu oglinda lui Caragiale – joc de imaginație

De adăugat poze – pliantele de prezentare

Suveniruri – inspirate din basmele lui Creangă/continuare a operei artistului I. Barbu

Plusuri:

1. Exerciții de autocunoaștere – oamenii au mers la ce i-a interesat, au ales alternative de

petrecerea timpului liber cu mai mult discernământ
 2. Compensarea deficiențelor induse de contextul pandemic și identificare unor soluții noi,
mai atractive – constrânși de împrejurări toți s-au implicat, au fost realizate mai multe
parteneriate între muzee și școli, au fost folosite metode inovative, activ-participative,
pentru a menține interesul participanților, iar elevii au beneficiat de ateliere și activități de
educație muzeală în permanență, învățând în mod non-formal despre patrimoniul
național, în completarea noțiunilor predate cu ajutorul programei școlare
3. Schimburi de experiențe între specialiști prin participarea la diverse evenimente și sesiuni
de comunicări, conferințe, webinarii etc.
4. Acțiunea unitară a membrilor muzeului este una din principalele direcții de urmat,
filosofia muzeului trebuie să pornească de la satisfacerea nevoilor vizitatorilor, prin
observarea lor atentă, solicitarea de feedback și ajustarea aspectelor ce necesită
îmbunătățiri.
5. Dezvoltarea abilităților de viață precum abilități de comunicare la distanță, de socializare
și integrare prin mijloace de interacțiune indirectă, abilități practice (de mânuirea unor
obiecte, realizarea unor produse creative), tehnice și tehnologice (TIC, mijloace moderne
de comunicare și lucru), de cunoaștere și autocunoaștere (autocontrol emotional,
capacitatea de concentrare și motivare, evitarea conflictelor, rezistența la frustrare),
managementul timpului, abilităși artistice (pictură, dans).
6.

Societatea în care trăim, cea a secolului al XXI-lea, ne propune în permanență provocări

de schimbare. Noi ideologii și filosofii apar, noi trend-uri și din ce în ce mai multe criterii de
selecție. Omul acestor vremuri este în continuă schimbare, fiind multitask, atât la serviciu cât și
în viața profesională, iar cerințele sale pentru petrecerea timpului liber sunt din ce în ce mai
variate. Pandemia de Coronavirus începută în anul 2019, a adus cu sine un alt set de provocări și
cerințe de adaptare la un nou stil de viață. În decursul acestei perioade au fost dezvoltate noi
mecanisme de adaptare, iar muzeele nu au făcut excepție. Diversificarea acestor strategii a făcut
dovada clară a acestui fapt. Crearea unui conținut calitativ online a avut ca și consecințe
atragerea de vizitatori în spațiile muzeale. Contextul pandemic a provocat marketerii muzeali să
urmărească intens tendințele actuale pentru a expune conținuturile vizuale adaptate la cerințele și
nevoiele publicului.
 Experiența plăcută este principalul indicator că marketingul a funcționat iar vizitatorul a
rămas satisfăcut în urma celor trăite în contextul muzeal. Să vinzi cultură într-o astfel de vreme
nu este un scop utopic, însă să convingi omul să consume regulat această formă de umplere a
timpului liber, este cu adevărat o provocare. Adaptarea și colaborarea sunt cu certitudine două
din condițiile esențiale a succesului. Curajul de a lucra împreună provoacă dorința de a ne
dezvolta împreună iar aceasta aduce cu sine progresul.

''Tous pour un, un pour tous" (Alexandre Dumas – Cei trei muschetari)