CULTURA NEAMULUI MEU ÎN

PATRIMONIUL NAȚIONAL
UNESCO
Realizat de: Schidu Ionuț și Grosu Cristian
 INTRAREA REPUBLICII MOLDOVA
ÎN UNESCO
• Republica Moldova a devenit membru UNESCO cu
drepturidepline pe data de 27 mai 1992. Republica
Moldova aratificat prin Legea nr.1113 din 6 iunie
2002 ConvențiaUNESCO privind protejarea
patrimoniului mondial natural șicultural (adoptată la
Paris de Adunarea Generală UNESCOîn anul 1972), iar
prin Legea nr.12 din 10 februarie
2006- Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cul
turalimaterial (adoptată la Paris la 17 octombrie 2003).
 OBLIGAȚIUNILE REPUBLCII
MOLDOVA
• Odată cu ratificarea Convențiilor, Republica Mold
ova beneficiază de dreptul de a propune bunuri/
situri de patrimoniu cultural
și natural pentru înscriere în ListaPatrimoniului
Mondial UNESCO și, respectiv, de a
propune bunuri de patrimoniul cultural imaterial pe
ntru înscriere înLista reprezentativă UNESCO a
patrimoniului culturalimaterial al umanității.
 BENEFIICILE UNESCO

• Avantajele ajungerii în lista UNESCO sunt

evidente - de la păstrarea
patrimoniuluicultural, natural şi până la
atragerea turiştilor. Creşte însă şi
responsabilitateastatului faţă de aceste bunuri.
ORHEIUL VECHI
La 25 ianuarie 2008 Ministerul Culturii şi Turismului a depus la Centrul
Patrimoniului Mondial UNESCO (cu sediul la Paris) dosarul cu privire la
„Peisajul Cultural Orheiul Vechi” în vederea includerii în Lista Patrimoniului
Mondial ca monument mixt – cultural şi natural. Un rol important în pregătirea
documentaţiei respective şi în prezentarea teoretico-metodică a subiectului l-au
avut reprezentanţii comunităţii ştiinţifice, universitare, ai societăţii civile ș.a.
COLINDELE
La 5 decembrie 2013 colindatul în ceată
bărbătească a fost inclus în lista patrimoniului
cultural, protejat de UNESCO. Dosarul privind
înscrierea acestui obicei în patrimoniul
UNESCO a fost elaborat în comun cu specialiști
din România
CONCLUZII
Unii activişti civici consideră că Moldova ajunge cu
greu la UNESCO din
cauza proastei gestionări a patrimoniului și intervenț
iilor iresponsabile ce distrug potențialul turistic. Bun
ăoară doar în Chișinău, din 1991
încoace, au fost distruseaproape 80 de clădiri
istorice, alte zeci de edificii fiind ruinate sau în
stare avansatăde degradare