Patrimoniu universal și prezenţe româneşti pe listele Patrimoniului

mondial

Patrimoniul cultural şi natural: o expresie a istoriei umanităţii

Patrimoniul cultural reprezintă expresia unui mod de viaţă dezvoltat de o comunitate şi transmis din
generaţie în generaţie şi include, obiceiuri, practici, tradiţii, obiecte, manifestări artistice şi valori.
Patrimoniul cultural presupune atât elemente și valori materiale, cât și imateriale şi conţine dovezi
istorice, evidente încă din antichitate.

Noţiunea de patrimoniu s-a extins considerabil în ultimele decenii. Astfel, pe lângă ansamblul
bunurilor culturale de o valoare universală excepţională, patrimoniul mondial cuprinde şi totalitatea
celor mai importante situri naturale, semnificative din punctul de vedere al biodiversităţii, al
fenomenelor fizice sau proceselor geologice sau al superlativului estetic al peisajului, vestigii culturale
subacvatice, precum şi expresii cultural-artistice orale, tradiţii, ritualuri, meşteşuguri tradiţionale,
moştenite din antichitate şi care merită a fi promovate şi conservate, pentru a fi transmise
generaţiilor viitoare.

În 1994, UNESCO a lansat Strategia Globală pentru o Listă echilibrată, reprezentativă şi credibilă a
Patrimoniului Mondial (Global Strategy for a Balanced, Representative and Credible World Heritage
List), cu scopul de a extinde semnificaţia definiţiei de patrimoniu mondial şi de a valorifica, într-o mai
mare măsură, diversitatea culturală şi naturală a lumii, considerată a avea o valoare universală
excepţională.

Convenţii UNESCO privitoare la patrimoniul cultural

România participă la acţiunile UNESCO în domeniul patrimoniului, sub egida convenţiilor la care este
parte:

Convenţia pentru protejarea bunurilor culturale în caz de conflict armat (1954), adoptată prin
Decretul de ratificare nr.605/26.12.1957, și cele două protocoale anexe

Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural (1972), adoptată prin Decretul
nr. 187/1990/ EN/FR/RO.

Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor

ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale (1970), adoptată prin Legea
nr. 73/1993.
Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (2003), adoptată prin Legea nr.
410/2005.

Convenţia pentru protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale (2005), adoptată prin Legea
nr. 248/2006.

Convenţia pentru protecţia patrimoniului cultural subacvatic (2001), adoptată prin Legea nr. 99/2007.

Pentru a vedea lista completă a Convențiilor UNESCO ratificate de România, click AICI

Prezenţe româneşti pe listele Patrimoniului Mondial

România are înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 9 obiective (7 culturale și 2 naturale):

Biserici din Moldova (1993, 2010):

Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore

Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor

Biserica „Buna -Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa

Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi

Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava

Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ

Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa

Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota

Mănăstirea Hurezi, Satul Romanii de Jos, aparţinător oraşului Horezu, judeţul Vâlcea (1993)

Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999):

Situl rural Câlnic

Situl rural Prejmer

Situl rural Viscri

Situl rural Dârjiu

Situl rural Saschiz

Situl rural Biertan

Situl rural Valea Viilor

Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei(1999):

Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte

Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia

Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru

Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie

Cetatea dacică de la Băniţa

Cetatea dacică de la Căpâlna

Centrul Istoric Sighişoara (anul înscrierii 1999)

Biserici de lemn din Maramureş (anul înscrierii 1999):

Biserica “Intrarea în Biserica Maicii Domnului” (Bârsana)

Biserica “Sfântul Nicolae” (Budești)

Biserica “Sfânta Paraschiva” (Desești)

Biserica “Nașterea Maicii Domnului” (Ieud-Deal)

Biserica “Sfântul Arhanghel” (Plopiș)

Biserica “Sfânta Paraschiva” (Poienile Izei)

Biserica “Sfântul Arhanghel” (Rogoz)

Biserica “Sfântul Arhanghel” (Surdești)

Peisajul cultural minier Roşia Montană (anul înscrierii 2021)

Delta Dunării (1991)

Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei - proprietate transfrontalieră
în 12 țări (anul înscrierii pădurilor din România: 2017)
În plus, Peisajul cultural minier Roşia Montană este înscris și în Lista Patrimoniului mondial în Pericol
(anul înscrierii 2021)

În Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, România este

prezentă cu 7 elemente:

Ritualul Călușului (din 2008)

Doina (2009)

Artizanatul ceramicii de Horezu (2012)

Colindatul de ceată bărbătească (2013), înscriere multinațională cu Republica Moldova

Jocul fecioresc (2015)

Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), înscriere multinațională cu Republica Moldova

practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) - Mărțișorul, înscriere multinațională cu Republica
Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.

Cel mai recent dosar acceptat de către UNESCO, în martie 2021, spre analizare, în vederea înscrierii în
Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO este Arta
cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova.

În Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, România este

prezentă cu 7 elemente:

Ritualul Călușului (din 2008)

Doina (2009)

Artizanatul ceramicii de Horezu (2012)

Colindatul de ceată bărbătească (2013), înscriere multinațională cu Republica Moldova

Jocul fecioresc (2015)

Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), înscriere multinațională cu Republica Moldova

practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) - Mărțișorul, înscriere multinațională cu Republica
Moldova, Bulgaria și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO

Conform procedurilor UNESCO, România a întocmit și depus la Centrul Patrimoniului Mondial din
cadrul UNESCO o listă de propuneri (indicativă) ale bunurilor şi locurilor susceptibile de a fi propuse
spre înscriere în Patrimoniul Mondial. Listele indicative sunt actualizate periodic de statele membre
UNESCO.

Evaluările propunerilor de înscriere sunt realizate de organele consultative ale Centrului Patrimoniului
Mondial, printre care Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor ICOMOS și Uniunea
Internațională pentru Conservarea Naturii IUCN.

Gestionarea dosarelor de candidatură este realizată de către Institutul Naţional al Patrimoniului,

instituţie publică de importanţă naţională, aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului
Naţional.

În Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, România are înscrise 16 locuri şi bunuri, dintre
care:

12 Obiective culturale:

Bisericile bizantine şi post-bizantine de la Curtea de Argeş

Frontierele Imperiului Roman - Dacia

Frontierele Imperiului Roman - Limesul dunărean

Ansamblul monumental de la Târgu Jiu

Ansamblul rupestru din Basarabi

Biserica de la Densuş

Biserica Trei Ierarhi de la Iaşi

Mănăstirea Neamţ

Centrul vechi al oraşului Alba Iulia

Culele din Oltenia

Centrul istoric al Sibiului şi ansamblul său de pieţe

Satele istorice Hollókő şi Rimetea şi împrejurimile lor

4 Obiective naturale:

Masivul Retezat,
Pietrosul Rodnei

Sînpetru – sit paleontologic

Codrul Secular Slătioara

Patrimoniul Digital UNESCO (E-Heritage)

Patrimoniul digital reprezintă totalitatea materialelor informatice, de valoare durabilă, care necesită a
fi conservate pentru generaţiile viitoare. Acestea necesită metode active de prezervare. Principalul
proiect care sprijină listarea Patrimoniului Digital UNESCO este Biblioteca Digitală Mondială (World
Digital Library - WDL).

Materialele sunt accesate gratuit şi traduse în şapte limbi (engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză,
portugheză și rusă ) Se propune un conţinut în peste 40 de limbi.

UNESCO are drept parteneri ai proiectului aproximativ 30 de biblioteci naţionale şi instituţii culturale
din lume. Biblioteca Digitală Mondială furnizează documente fundamentale, precum manuscrise,
hărţi, cărţi rare, filme, gravuri, fotografii sau înregistrări sonore rare. Site-ul bibliotecii este găzduit de
Biblioteca Congresului American.

Pe site-ul WDL.org figurează două materiale despre România:

hărţile Deltei Dunării (documentul datează din 1887, este redactat în limba franceză şi provine de la
Biblioteca Congresului SUA);

album de călătorie „Prin Sudul Rusiei, Crimeea, via Ungaria, Valahia şi Moldova“, o descriere a
expediţiei întreprinse în 1837 de industriaşul şi filantropul rus Anatoli Demidov în sud-estul Europei
(documentul provine de la Biblioteca Congresului)

Comisia Națională a României pentru UNESCO are în proiect racordarea Bibliotecii Digitale Române la
WLD.

Patrimoniul documentar „Memoria Lumii”

Iniţiat în 1992, programul are ca scop conservarea şi difuzarea colecţiilor valoroase de arhive din toată
lumea, de interes internaţional şi valoare excepţională universală, pentru a evita “amnezia colectivă”
a generaţiilor viitoare, ţinând cont de starea alarmantă în care a ajuns o mare parte a memoriei
documentare.

Programul „Memoria lumii” pleacă de la principiul că:

patrimoniul documentar aparţine tuturor

trebuie prezervat în întregime şi protejat în beneficiul fiecăruia

trebuie să fie accesibil tuturor.

Sprijinirea accesului include încurajarea de a face copii digitale şi cataloage disponibile pe Internet,
precum şi publicarea şi distribuirea de cărţi, CD-uri, DVD-uri, şi alte produse.

România nu are, încă, înscrise în Registrul „Memoriei lumii” documente de patrimoniu.

Patrimoniul Tehnic

UNESCO a instituit, în anul 2008, Premiul pentru Patrimoniul Tehnic Preindustrial, pe care l-a acordat
muzeului „Astra” din Sibiu, ca recunoaştere a performanţelor acestei instituţii (pentru valoarea
patrimoniului expus şi cercetarea ştiinţifică).

Recunoaşterea internaţională a venit după ce, în anul 2006, CNR pentru UNESCO a acordat muzeului
Astra-Sibiu - Premiul Pentru Patrimoniul Tehnic „Dumbrava Sibiului”.

Patrimoniul tehnic permite reconstituirea unor arhetipuri tehnice din:

- neolitic (“ravariul”, piua din lemn cu pilug, tastul – primul cuptor termic portabil, “făcăul” – primul
“mixer” din lume, “druga” si tocălia pentru răsucit firele din lâna si păr de capra, etc.),

- perioada geto-dacică;

- epoca medievală, ca expresie a “revoluţiei tehnice medievale” (sec. XI-XIV), care a generat şi difuzat
noile “industrii medievale”, între care moara de grâne, moara “de postav” (pivele), moara “de
scândura” (fierăstrăul), moara de “piatra” (şteampul), moara “de oloi” (uleiniţa), moara “de fier”
(ciocanul hidraulic), moara de “meliţat” (meliţa), moara “de scoarţă” etc.

Din perspectiva etnografică, patrimoniul tehnic reprezintă unul dintre cele mai bine conservate
colecţii din lume, datorită păstrării artefactelor în funcţiune, până astăzi sau până la o data foarte
recentă, în numeroase sate din România.

Aniversări UNESCO

Încă de la înfiinţare, UNESCO se asociază la comemorarea evenimentelor istorice şi a personalităţilor

eminente celebrate de statele membre, cu scopul de a le conferi acestora o recunoaştere universală.
Aniversarea la nivel internaţional a personalităților, operelor şi a evenimentelor semnificative
contribuie la promovarea diversității culturale şi la promovarea valorilor universale.

Aniversările din 2020 - 2021 nominalizate sau susținute de România, la care UNESCO este asociată
sunt următoarele:

100 de ani de la moartea lui Ivan Vazov, scriitor (1850-1921) (Bulgaria, cu sprijinul Poloniei, României
și Federației Ruse)

650 de ani de la înființarea Școlii literare Tarnovo (1371) (Bulgaria, cu sprijinul României, Federației
Ruse și Sloveniei)

250 de ani de la prima lucrare literară a lui Olympe de Gouges (1771) (Franța, cu sprijinul Andorrei și
României)

50 de ani de la înființarea gândirii filozofice a lui Paul Ricoeur (1970) (Franța, cu sprijinul Andorrei și
României)

100 de ani de la fondarea Institutului pentru Seruri și Vaccinuri (1921) (România, cu sprijinul Bulgariei,
Franței, Republicii Moldova, Federației Ruse și Serbiei)

100 de ani de la nașterea lui Eugen Coșeriu, lingvist (1921-2002) (România, cu sprijinul Franței,
Germaniei, Greciei, Republicii Moldova și Turciei)

150 de ani de la nașterea lui Ivan Bunin, scriitor (1870-1953) (Federația Rusă, cu sprijinul Franței,
României și Uzbekistanului)

150 de ani de la nașterea lui Jovan Dučić, poet și scriitor (1871-1943) (Serbia, cu sprijinul Bosniei și
Herțegovinei, Ungariei și României)

750 de ani de la moartea lui Hacı Bektaș Veli, scriitor, poet, umanist și filozof (1209-1271) (Turcia, cu
sprijinul Azerbaidjanului, Republicii Islamice Iran, Macedoniei de Nord și României)
850 de ani de la nașterea lui Ahi Evran, filozof și scriitor (1171-1261) (nominalizare comună a Turciei,
Republicii Islamice Iran și Azerbaidjanului, cu sprijinul Macedoniei de Nord și al României)

Lista completă a aniversărilor şi a comemorărilor propuse de statele membre UNESCO pentru 2020-
2021 poate fi consultată AICI

Decembrie 2021