Colegiul international de

administrare si business

Lucru individual
La disciplina: Bazele legislatiei in tursim

A realizat: Chelseu Mihaela

Grupa Tur-202
A verificat: Iliev Silvia
 Referat
Colaborarea Republicii Moldova cu OMT și
UNESCO
Date generale:
OMT este una dintre agențiile specializate ale Organizației Națiunilor Unite, care are misiunea
de a promova turismul responsabil, sustenabil și accesibil tuturor.
Data înființării - 2 ianuarie 1975
Sediul – Madrid
Secretar General – Zurab Pololikashvili (ales la 1 ianuarie 2018)
Instanțele OMT - Adunarea generală, Comisiile regionale (6), Consiliul Executiv
State membre cu drepturi depline – 159, membri asociați– 6, observatori - 2
Republica Moldova are statut de membru cu drepturi depline din 2002
Reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă OMT:
- din 16.10.2018 - dna Violeta Agrici, Ambasador

Republica Moldova în organele elective ale OMT

La Sesiunea a 64-a a Comisiei Europa (27-30 mai 2019) din Croația, Republica Moldova a fost
aleasă în următoarele instanțe și comitete de lucru:
Vicepreședinte al Comisiei Europa (mandatul 2019-2021);
Membru în Comitetul pentru statistici și conturi satelit în turism (mandatul 2019-2023);
Membru în Comitetul pentru turism și competitivitate (mandatul 2019-2023)

Cooperarea Republicii Moldova cu OMT:

5-7 septembrie 2018 – Desfășurarea la Chișinău a Conferinței a III-a globale a OMT în domeniul
turismului enologic;
2019 – inițierea punerii în aplicare a proiectului “Empowering Young Women: Sustainable
Livelihoods through Tourism “, finanțat de OMT și Guvernul Estoniei.

Republica Moldova participă la acţiunile UNESCO în domeniul patrimoniului în cadrul

convenţiilor la care este parte:
a) Convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat împreună cu Protocolul
I la Convenţie, adoptată la 14 mai 1954 la Haga
b) Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural (1972)
c) Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea
operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale (1970)
d) Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (2003)
e) Convenţia pentru protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale (2005)
f) Convenţia pentru protecţia patrimoniului cultural subacvatic (2001)

Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial (PMI) UNESCO:

Republica Moldova are înscris 1 bun cultural imaterial pe lista reprezentativă a PMI:
a) Colindatul în ceată bărbătească (2013)
Propuneri de înscriere pe lista reprezentativă a PMI:
a) „Sărbătoarea Sf. Gheorghe” – 2014
b) „Sărbătorea Mărţişorului” – 2015

Lista Patrimoniului cultural imaterial al umanității a fost alcătuită oficial de UNESCO în

2008. În prezent, această listă numără peste 180 de opere din peste 75 de țări. Patrimoniul
Cultural Imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului
cultural imaterial, arta tradițională, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și
practici referitoare la natură, dar și meșteșuguri tradiționale.
Republica Moldova a devenit membru UNESCO cu drepturi depline în data de 27 mai 1992, de
asemenea, Republica Moldova a ratificat, prin Legea nr. 1113 din 6 iunie 2002 ,Convenția
UNESCO privind protejarea patrimoniului mondial natural și cultural (adoptată la Paris de
Adunarea Generală UNESCO în anul 1972), iar prin Legea nr. 12 din 10 februarie 2006,
Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (adoptată la Paris la 17
octombrie 2003).
Odată cu ratificarea Convențiilor, Republica Moldova beneficiază de dreptul de a propune
bunuri/situri de patrimoniu cultural și natural pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial
UNESCO și bunuri de patrimoniu cultural imaterial pentru înscriere în Lista reprezentativă
UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.
La 25 ianuarie 2008 Ministerul Culturii şi Turismului a depus la Centrul Patrimoniului Mondial
UNESCO (cu sediul la Paris) dosarul cu privire la „Peisajul Cultural Orheiul Vechi” în vederea
includerii în Lista Patrimoniului Mondial ca monument mixt – cultural şi natural. Un rol
important în pregătirea documentaţiei respective şi în prezentarea teoretico-metodică a
subiectului l-au avut reprezentanţii comunităţii ştiinţifice, universitare, ai societăţii civile ș.a.
În martie 2009 Guvernul Republicii Moldova a aprobat decizia privind constituirea Instituţiei
Publice „Rezervaţia Cultural-Naturală Orheiul Vechi”, în scopul protecţiei, conservării şi salvării
acesteia pentru generaţiile prezente şi viitoare. Rezervaţia constituie un ansamblu de monumente
istorico-culturale şi natural-peisagistice de interes naţional şi internaţional din defileul râului
Răut.
La 5 decembrie 2013 colindatul în ceată bărbătească a fost inclus în lista patrimoniului cultural,
protejat de UNESCO. Dosarul privind înscrierea acestui obicei în patrimoniul UNESCO a fost
elaborat în comun cu specialiști din România, acest fenomen etnocultural reprezintă un spectacol
integru, în care își dau concursul aproape toți locuitorii satului, care, pe de o parte, esențializează
o instituție ce socializează tinerii, îi inițiază în obiceiurile comunității, educându-le un
comportament corespunzător, iar pe de altă parte, se coagulează în scenariul unor prestații
artistice ale cetelor de colindători, fiecare din ele străduindu-se să se evidențieze pentru a deține
o poziție importantă în habitatul său tradițional.
La 1 decembrie 2016 Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea
Patrimoniului Cultural Imaterial a decis înscrierea pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului
Cultural Imaterial al Umanității a Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței în România și
Republica Moldova – dosar comun Republica Moldova și România: „O expresie a creativităţii,
identităţii şi coeziunii sociale, tehnicile au fost transmise din generaţie în generaţie în unele
familii, dar şi de ateliere şi instituţii de învăţământ” (UNESCO).
Începând cu anul 2014, în Republica Moldova se desfășoară Târgul Național al Covorului
„Covorul Dorului”, care a ajuns în anul 2020 la cea de-a VII-a ediție. Expoziția „Scoarța de
Camenca – Rai de pomi și flori” a fost organizată în decembrie 2020 de Muzeul Național de
Etnografie în Istorie Naturală din Chișinău, în contextul sărbătoririi Târgului Național al
Covorului „Covorul Dorului”