CONTRIBUTIA POPORULUI

ROMAN LA DEZVOLTAREA
PATRIMONIULUI UNIVERSAL
Realizat de Tanasov Vlada
  Cultura Republicii Moldova - se referă la

CULTURA cultura spațiului dintre Prut și Nistru, a

Basarabiei și a Moldovei de peste Prut, a
Republicii Autonome Sovietice Socialiste, a
Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești
și a Republicii Moldova. Cultura Republicii
Moldova este legată de cultura diferitelor
naționalități, care trăiau și mai trăiesc pe
teritoriul sus menționat și de limba vorbită pe
teritoriul Moldovei. Cultura Republicii
Moldova, prin populația majoritară, este
asemănătoare cu cultura statului român, și,
datorită minorităților, are tangențe și cu
cultura Ucrainei, Rusiei și a altor state
vecine.
PATRIMONIUL CULTURAL REPREZINTĂ
VALOAREA DE BAZĂ A UNUI POPOR
PRIN INTERMEDIUL CĂREIA
IDENTITATEA ACESTUIA ESTE
PERCEPUTĂ LA NIVEL LOCAL CÂT ȘI
INTERNAȚIONAL.

Patrimoniul Cultural
 Odată cu ratificarea
Convențiilor, Republica Moldova
beneficiază de dreptul de a propune
bunuri/situri de patrimoniu cultural și
natural pentru înscriere în Lista
Patrimoniului Mondial UNESCO și,
respectiv, de a propune bunuri de
patrimoniul cultural imaterial pentru
înscriere în Lista reprezentativă UNESCO
a patrimoniului cultural imaterial al
umanității.
UNESCO
Republica Moldova a devenit membru
UNESCO cu drepturi depline pe data
 Republica Moldova a ratificat de 27 mai 1992.
prin
Legea nr.1113 din 6 iunie 2002
Convenția UNESCO privind
protejarea patrimoniului mondial
natural și cultural (adoptată la
Paris de Adunarea Generală
UNESCO în anul 1972), iar prin
Legea nr.12 din 10 februarie 2006
- Convenţia privind salvgardarea
patrimoniului cultural
imaterial (adoptată la Paris la 17
octombrie 2003).
 Patrimoniul Cultural
Valorificarea patrimoniului cultural
reprezintă una dintre misiunile principale
ale moldovenilor ce se manifestă prin
diverse căi: fie prin artă, fie prin muzică,
dans, meșteșugărit precum și prin
intermediul ansamblului practicilor și
abilităților moștenite de-a lungul
timpului.

********************************

Elemente reprezentative ale

autenticitatății poporului pot fi remarcate
în obiecte ca: Ia și costumul tradițional,
covorul moldovenesc, meșteșugurile
tradiționale, muzica populară.
  În martie 2009 Guvernul Republicii Moldova a aprobat decizia
privind constituirea Instituţiei Publice „Rezervaţia Cultural-Naturală
Orheiul Vechi”, în scopul protecţiei, conservării şi salvării acesteia

PATRIMONIUL IN RM pentru generaţiile prezente şi viitoare. Rezervaţia constituie un

ansamblu de monumente istorico-culturale şi natural-peisagistice de
interes naţional şi internaţional din defileul râului Răut.

 Elemente ale Republicii Moldova incluse în Lista

Reprezentativă a Patrimoniului Cultural
Imaterial UNESCO:
1. Colindatul de ceată bărbăteasca (2013)
https://ich.unesco.org/en/RL/mens-group-colindat-
christmas-time-ritual-00865
2. Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în
România și Republica Moldova (2016)
https://ich.unesco.org/en/RL/traditional-wall-carpet
-craftsmanship-in-romania-and-the-republic-of-mo
ldova-01167
3. Practici culturale asociate zilei de 1 Martie
(Mărțișorul)(2017) -
https://ich.unesco.org/en/RL/cultural-practices-ass
ociated-to-the-1st-of-march-01287

 În proces de elaborare a dosarului: Arta cămășii

cu altiță – element de identitate culturală în
 Participarea cetei de colindători bărbaţi la acest
Festival a fost posibilă grație sprijinului acordat de
Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Acțiunea
face parte din obiectivul instituției de a promova la
nivel internaţional înscrierea de către Republica
Moldova și România la 5 decembrie 2013 a
colindatului de ceată bărbătească în Lista
Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural
Imaterial al Umanităţii.
LISTA UNESCO
PENTRU
REPUBLICA
MOLDOVA
La 5 decembrie 2013 colindatul în ceată
bărbătească a fost inclus în lista
patrimoniului cultural, protejat de UNESCO.
Dosarul privind înscrierea acestui obicei în
patrimoniul UNESCO a fost elaborat în
comun cu specialiști din România
Reabilitarea colindatului, în ansamblu, şi
a colindatului în ceată bărbătească, în special,
este esenţială în menţinerea vitalităţii
sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou.
Colindatul în ceată a însemnat din cele mai
vechi timpuri deprinderea tinerilor bărbaţi să
îşi asume responsabilităţi în cadrul
colectivităţii, iar ceilalţi membri ai
comunităţii, prin obiceiul colindatului
deprind solidaritatea comunitară şi
comunicarea socială.
Acest fenomen etnocultural reprezintă un spectacol integru,
în care își dau concursul aproape toți locuitorii satului, care,
pe de o parte, esențializează o instituție ce socializează
tinerii, îi inițiază în obiceiurile comunității, educându-le un
comportament corespunzător, iar pe de altă parte, se
coagulează în scenariul unor prestații artistice ale cetelor de
colindători, fiecare din ele străduindu-se să se evidențieze
pentru a deține o poziție importantă în habitatul său
tradițional

A fost primul element de patrimoniu cultural din

spaţiul basarabean, protejat de
UNESCO. Colindul de ceată bărbătească, intrat
în patrimoniul universal UNESCO, se mai
practică în câteva sate din Republica Moldova,
în special în sudul țării, în Lunca Prutului de
Jos
Alături de colindatul în ceată bărbătească, în
lista reprezentativă UNESCO se mai regăsesc
covorul basarabean și Mărțișorul.
 Scoarţa
„O EXPRESIE A CREATIVITĂŢII, IDENTITĂŢII ŞI COEZIUNII SOCIALE, TEHNICILE AU FOST TRANSMISE DIN GENERAŢIE ÎN GENERAŢIE ÎN UNELE FAMILII, DAR ŞI DE ATELIERE ŞI
INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT” (UNESCO).

Tradiţional, scoarţa era realizată de ţesători din România şi Republica Moldova şi era folosită în scop decorativ, pentru ceremonii funerare,
expoziţii şi ca parte constituantă a zestrei miresei. Actualmente, sunt prezentate, îndeosebi ca lucrări de artă. La 12 decembrie 2015, la cea de-a
doua ediţie a Târgului Naţional al Covorului sub genericul „Covorul Dorului”, eveniment organizat în contextul elaborării dosarului de
candidat Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţelor pentru înaintare în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al
umanităţii de către Republica Moldova, au putut fi admirate mai multe lucrări de patrimoniu, care merită a fi incluse în patrimoniul UNESCO. Prin
asemenea evenimente este promovat ţesutul covoarelor şi al altor textile din lână şi se contribuie și pe această cale la promovarea covoarelor
basarabene pe plan naţional şi internaţional
 PRACTICILE
CULTURALE
ASOCIATE ZIL
DE 1 MARTIE

La 6 decembrie 2017 Comitetul

Interguvernamental UNESCO pentru
Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial
a votat înscrierea pe Lista Reprezentativă a
Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității
a dosarului multinațional „Practicile culturale
asociate zilei de 1 Martie”

Mărţişorul reprezintă un vechi obicei cu caracter

lunar şi feminin, răspândit pe tot teritoriul
României, practicat şi în alte zone sud-est
europene. Iniţial, şnurul împletit, un fir roşu şi unul
alb, era confecţionat de femei şi oferit în familie şi
în comunitate, dăruit în principal persoanelor de
sex feminin. Astăzi este dăruit de
bunici/părinţi/naşi copiilor pentru a fi sănătoşi, de
flăcăi fetelor pentru a fi frumoase şi drăgăstoase,
de bărbaţi femeilor, de copii mamelor, bunicilor,
rudelor, de fete şi femei altor fete şi femei.
 PROTECȚIA
PATRIMONIULUI
CULTURAL
 Dinamica şi prosperitatea unui stat nu pot fi concepute fără
moştenirea lui culturală. Sistemul de valori culturale din cadrul unei
societăţi îi creează identitatea şi determină locul acesteia în
palmaresul culturii mondiale. Patrimoniul cultural al Republicii
Moldova reprezintă o totalitate de valori şi bunuri culturale
(materiale şi imateriale, mobile şi imobile) de importanţă locală,
naţională şi mondială, constituite pe parcursul istoriei. Acest
domeniu de referinţă este ocrotit şi valorificat prin acţiuni specifice
de identificare, protejare, propagare, utilizare şi perpetuare a
moştenirii materiale şi spirituale. Actualmente, în țară are loc
reconsiderarea atitudinii societăţii faţă de patrimoniul cultural şi
natural, faţă de diversitatea expresiilor culturale.