Plante
carnivore
Gionea Roxana
Marinescu Madalina
Preda Daria
Clasa a X-a A
Profesor: Iacob Constantin
 

  Prezentare generala:
• Plantele carnivore sunt plante care își iau unele sau majoritatea
substanțelor lor nutritive (dar nu energia) prin prinderea și consumul
unor animale sau protooare! de obicei insecte și alte artropode" Plantele
carnivore s-au adaptat s# creasc# în locuri unde solul este subțire sau
s#rac în substanțe nutritive! în special aot! cum ar $ mlaștini acide și
a%orimente de roc#" C&arles 'arin a scris nsectivorous Plants! primul
tratat bine-cunoscut despre plantele carnivore! în anul *+,"

• 'espre adev#ratele plante carnivore se crede c# au evoluat independent

de șase ori în cinci ordine diferite de plante cu %ori! acestea $ind acum
repreentate de mai mult de o duin# de genuri" Acestea includ
apro.imativ /01 de specii care atrag și prind în capcan# prada! produc
enime digestive și absorb nutrienții disponibili reultați" 2n plus! peste
011 de specii de plante protocarnivore din mai multe genuri preint#
unele caracteristici ale plantelor carnivore! dar nu toate aceste
caracteristici"
 

Mecanisme de capturare:

Capcana
3rcior

Capcana Capcana
4arsa Plenitoa
re

Capcana Capcana
4eicula Adeiva
ra
 

ULCIOR!
 

•   Plantele care apar5in acestei categorii! reu6esc s# atrag# prada

prin tot felul de 6iretlicuri" 3nele atrag insecte prin colora5ia
marginilor 6i a pere5ilor interni! altele prin seva dulce" Plantele
7arracenia au frunele sub form# de urcior! prev#ute la margini cu
ni6te pere5i orienta5i în jos: ace6tia împiedic# insectele s# se prind#
de margini 6i s# evadee" 3n alt motiv pentru care victima plantei nu
evadea#! este faptul c# seva dulce con5ine substan5e narcotice!
care ame5esc insecta"
•   8landele minuscule a%ate în pere5ii interiori ai ulciorului secret#
enime! care accelerea# descompunerea corpului insectei" C9teva
insecte îns# reu6esc s# supravie5uiasc# în urcior în asemenea
condi5ii" arvele unei specii de 59n5ari ;comia smitbii! de fapt
tr#iesc în ulciorul plantei 7arracenia purpurea! formele adulte intr9nd
6i ie6ind f#r# probleme" 7pecia de p#ianjen <isumenops
nepentbicola este un locuitor frecvent al ulcioarelor"
 

PL!"#I$OR!
 

•   Poate cel mai cunoscut e.emplu al capcanelor plesnitoare este

plesnitoarea lui 4enus ('ionaea muscipula)" Capcana se formea# pe
limbul frunelor" =ervura principal# formea# un fel de înc&eietur#!
fruna $ind alc#tuit# din doi lobi m#rgini5i de din5i" Cei trei peri
senitivi ai lobilor declan6ea# sistemul de capcan#"
•   'ac# o insect# atinge vreun per! procesul este declan6at! dar
numai la a doua atingere (a aceluia6i per! sau al altuia) provoac# în
r#d#cina plantei o e.cita5ie pentru înc&iderea capcanei" ndiferent de
ca! la plesnitoarea lui 4enus s-a devoltat un sistem se declan6are în
doi timpi: prin acesta se evita activarea accidental# a capcanei! de
e.emplu! în urma unei pic#turi de ploaie"
•   'upa activarea capcanei! aceasta se înc&ide imediat! într-o
frac5iune de secund#" 2ntre din5i r#m9ne un spa5iu su$cient de mare!
pentru ca insectele mai mici s# poat# ie6i" 2n sc&imb! dac# prada este
mai mare! capcana se va înc&ide treptat! în c9teva ore! p9n# c9nd
victima este drobit#"
 

CPC#! D!%I&!
 

•  Capcanele plantelor din 'rosera si 'rosop&llum!

Pinguicula! respectiv >blis! sunt prev#ute cu
substan5e lipicioase! cu care prind insectele"
7ubstan5a lipicioas#! cu un con5inut ridicat de
glucide! este secretat# de ni6te glande
tentaculare specialiate! situate pe frune?
insectele se vor lipi de aceste tentacule! în
momentul în care vor bura de pe plant#"
<i6c#rile produse în încercarea de a evada vor
determina tentaculele s# se aplece în direc5ia
insectei! pe care o vor imobilia 6i mai str9ns"
 

CPC#! &!%ICULR!
 

•   Plantele care apar5in genului 3ticularia respectivb

Polpomp&ols! tr#iesc în b#l5i" 4eiculele pirifoeme care
cresc pe frune se pot înc&ide cu un capac" =i6te glande
speciale vor elimina apa din interiorul veiculei! de aceea
capacul va $ 5inut înc&is de presiunea e.tern# a apei"
Aceste plante secret# o substan5# cu un con5inut de
glucide! care va atrage prada! 6i în acelasi timp va înt#ri
capacul"
•   4ictima este condus# cu ajutorul unor peri aspri p9n# la
nivelul capacului! care se 6i desc&ide imediat dup# ce perii
au fost atin6i" 'iferen5a de presiune împinge capacul în
interior! iar victima este aspirat# împreun# cu apa" Capacul
se înc&ide! glandele elimin# apa din veicul#! iar digestia
pradei este început#"
 

CPC#! &R"
 

• 8enlisea se g#se6te deseori în vecin#tatea

plantelor din genul 3tricularia" @ste o specie de
tranda$r! care plute6te în apele mai pu5in ad9nci!
par5ial scufundat#" runele sunt împar5ite de un
pedicul scurt în doi lobi! $ind scufundate in ap#"
Pe marginile frunelor tubulare se g#se6te un
canal spiralat? pere5ii interiori ai canalului sunt
prev#u5i cu ni6te peri! glandele de la acest nivel
secret9nd o substan5# lipicioas#" Perii orienta5i în
 jos! permit p#trunderea vie5uitoarelor acvatice în
capcan#! dar ie6irea este împiedicat#
 

Plante carnivore din Romania

• n Bomania e.ista cateva plante carnivore ce traiesc in
&abitatul lor natural! cea mai cunoscuta $ind 'rosera
rotundifolia! cunoscuta popular ca Boua cerului"
Aceasta este cea mai raspandita specie de 'rosera: se
gaseste in nordul @uropei! pe alocuri in centrul si sudul
@uropei! in America de =ord! 7iberia! Coreea! aponia
si =oua 8uinee" Boua cerului are un apetit destul de
devoltat in comparatie cu alte plante carnivore!
consumand in jur de 1 de insecte pe an" Alte plante
carnivore care se gasesc in Bomania: Pinguicula
alpina! Pinguicula vulgaris (ambele in muntii >ucegi)!
3tricularia vulgaris ('elta 'unarii) si Adrovanda
vesiculosa"