GOLBAN HOTAȚIU

Clasa a VI -a A
Școala Gimnazială ,,Horia Cloșa si Crișan”Turda
 Din cele 525 de specii de plante carnivore
care se cunosc în flora de pe Terra, în România se
găsesc doar 10 specii, care aparţin genurilor Drosera,
Aldrovanda, Pinguicula şi Utricularia.
Plantele carnivore sunt plante care își iau unele sau
majoritatea substanțelor lor nutritive (dar nu energia)
prin prinderea și consumul unor animale sau
protozoare, de obicei insecte și alte artropode. Plantele
carnivore s-au adaptat
să crească în locuri unde solul este subțire sau sărac în
substanțe nutritive, în
special azot, cum ar fi mlaștini acide. Charles Darwin a
scris ,, Insectivorous Plants” (Plante carnivore), primul
tratat bine cunoscut despre plantele carnivore, în anul
1875.
 Până în prezent oamenii de știință au identificat
cinci modalități prin care aceste plante se hrănesc:
A. PRINDEREA ÎN URNĂ
Acesta este considerat cel mai simplu mecanism de
prindere a prăzii. Majoritatea insectelor sunt atrase de
colorația marginilor și a pereților interni, iar altele, de
seva dulce. O data ademenite în capcana, insectele
aluneca în frunza modificată sub forma de urnă.
B. CAPCANĂ ,, CU ARC” SAU PLESNITOAREA
LUI VENUS
Aceasta utilizează o capcana ce se formează pe partea
lata a frunzelor, nervura principala formând un fel de
încheietură. Astfel frunza este alcătuită din doi lobi
mărginiți de “dinți”. Capcana este activată când
insecta atinge perișorii senzitivi din interiorul
capcanei. Când prada realizează o singura mișcare nu
se întâmpla nimic, însă a doua mișcare provoacă în
rădăcina plantei o excitație pentru închiderea capcanei
C. CAPCANĂ ADEZIVĂ
Majoritatea plantelor carnivore au dezvoltat substanțe lipicioase pe suprafața
frunzelor sau pe alte organe, cu care prind insectele. Adezivul natural, cu
conținut ridicat în glucide, este secretat de niște glande tentaculare specializate,
situate pe frunze. Atrase de coloritul frunzelor si de picăturile ce seamănă cu apa,
de pe perișorii plantei, insectele zboară pe frunze, unde rămân blocate.
D. CAPCANĂ VEZICULARĂ
Plantele prezintă o vezică cu o serie de prelungiri așezate în vecinăteatea unei
trape. In momentul în care prada atinge aceste prelungiri, trapa se deschide rapid.
Datorita diferenței de presiune, capacul este împins în interior, iar victima este
aspirată înăuntru cu tot cu apă. Glandele din vezică elimina apa, iar apoi începe
digestia pradei.
E. CAPCANĂ ,, TIRBUSON”
In partea scufundată planta formează niște
capcane din frunze împărțite în două, ce seamănă
cu un “Y”. Ambele capete le lui “Y” sunt răsucite
ca un tirbușon, în interiorul căruia se afla un
canal. Pereții interiori ai acestuia sunt prevăzuți
cu perișori orientați în jos. O data intrată, prada
nu poate decât înainta, ajungând într-o cameră
digestivă de unde planta își va extrage substanțele
nutritive
CAPCANE-FRUNZE MODIFICATE
1.Sarracenia purpurea-Saracenia
Aria de răspândire a acestei plante este mare: litoralele
Americii de nord, Texas, zona Marilor Lacuri, sud-vestul
Canadei. Frunzele în formă de cupa au o culoare ispititoare
și conțin o secreție aromata si foarte lipicioasă. Cupa nu este
orientată niciodată în sus, evitând astfel diluarea secreției cu
apă de ploaie. Este destul ca insecta, atrasa de culoare si de
aroma, sa ajungă la marginea cupei, pentru ca din aceasta sa
țâșnească o substanță narcotică, sub efectul căreia insecta se
prăbușește, iar vânătoarea ia sfârșit.
2. Nepenthes bicalcarată-Nepentes
Planta este răspândită în China, Malaezia,
Indonezia, Filipine, Madagascar, Australia, India,
Borneo și Sumatra. Localnicii îi spun "cupa
maimuței", după obiceiul maimuțelor de a bea apa din
cupa-capcana. Nepenthes creste ca o iederă, cu o
lungime de 10-15 m. Cupa atrage insectele care
mănâncă din ea, până cad înăuntru. Uneori cupa este
atât de mare, încât pot fi digerați chiar și șoareci.
3. Genlisea aurea
Planta este răspândită în Africa, America Centrală și de
Sud. Se prezintă ca o iarba cu flori galbene. Iși prinde
prada cu ajutorul frunzelor, în formă de clești de rac.
Prelucrarea hranei se face atât de rapid încât insecta
ajunsă acolo nu apucă sa se dezmeticească și să iasă
afară.
• 4. Darlingtonia californica-Crinul cobră
Este catalogată ca o planta rară, aria de râspândire fiind
limitată la nordul Californiei și Oregon. Se dezvolta în
bălți și în albiile unor ape curgătoare. Doua frunze,
articulate în stil "clește de rac", au rolul să apuce prada
de îndată ce se apropie de planta și să o trimită spre
interior, de unde insecta nu va mai putea ieși.
5. Utricularia vulgaris-Otrățelul de baltă
Planta este prezentă în locuri umede, pe toate
continentele, cu excepția Antarcticii. Frunzele ei
sunt prevăzute cu ventuze de dimensiuni mici - intre
0,2 mm si 1,2 cm - predominând cele foarte mici. In
momentul când prada se apropie de ventuza, aceasta
o absoarbe pe principiul vacuumul si se închide
brusc. Totul durează câteva miimi de secundă.
6. Pinguicula grandiflora-Foaie grasă
Pinguicula își atrage și captează victimele cu
ajutorul frunzelor sale lipicioase. Sunt identificate
80 varietăți din aceasta plantă, răspândite în ambele
Americi, Europa si Asia. Celulele de pe suprafața
frunzei sunt specializate: unele atrag prada, altele o
digeră cu ajutorul fermenților pe care îi secretă. La
noi în munții Bucegi întâlnim Pinguicula alpina și
Pinguicula vulgaris.
7. Drosera rotundifolia-Roua cerului
La noi o întîlnim în tinovul Mohoș , o turbarie ce a
luat naștere într-un fost crater vulcanic. El se afla în
vecinatatea mult mai cunoscutului lac vulcanic Sf. Ana,
în Tinovul Mare de la Poiana Ștampei /Suceava.Si
aceasta planta are o mare arie de răspândire, fiind
prezentă pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii.
Natura a dotat-o cu mai multe tentacule, aflate in
permanentă mișcare.Atunci când prada se află în
apropiere, tentaculele se direcționează spre ea, o prind și
o introduc în aparatul digestiv.
8. Byblis liniflora-Biblis
Byblis este o mică planta carnivoră, răspândită
numai în Australia. Intreaga suprafață a frunzelor și
tulpina sunt acoperite cu peri fini, la baza cărora este
secretatată o substanță lipicioasă. Perii cu substanța
atrag, prind și prelucrează prada. Componentele
plantei acționează independent și pot prinde mai
multe insecte în același timp, trecând rapid la
digestie.
9. Aldrovanda vesiculosa-Otrățel
Este o planta plutitoare, fără rădăcini, care își duce
traiul susținută de o tulpina lunga de 6-11 cm. La rândul
sau, tulpina plutește vertical, susținută de frunze.
Frunzele-capcana funcționează în perechi cuplate în
sistem "balama". Este suficient ca o insecta să se
apropie și cele doua "balamale" închid capcana într-un
interval de câteva miimi de secundă. Digestia începe
imediat.
10. Dionaea dentata-Capcana lui Venus
Dionaea mai este cunoscută și sub numele de Venus
Flytrap. Este o planta carnivoră care îsi prinde și își
digeră prada, în general insecte. Structura capcanelor
este formată din porțiunea finală a frunzelor.
Mecanismul de închidere este atât de avansat încât poate
diferenția insectele de alte lucruri precum picături de
ploaie. Daca prada este prea mică și scapă, capcana se va
redeschide în 12 ore.
• Fiind martore la apusa eră a dinozaurilor, plantele carnivore
constituie adevărate miracole ale naturii. Este suficient să
observi sistemul lor inedit de hrănire pentru a dobândi
respect pentru micile fosile. Deși le poate induce
necunoscătorilor ideea de teamă, plantele carnivore sunt cu
totul inofensive în relația cu oamenii.

VĂ MULȚUMESC!
 

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Plantă_carnivoră
2. www.plantecarnivore.ro/
3. www.horticultorul.ro/flori-de-apartament-gradina/plante-carnivore/
4. www.descopera.ro/
• Bibliografie:
5.https://devoratoruldecreiere.wordpress.com/2013/08/23/plantele-carnivore/