Sunteți pe pagina 1din 7

Crăciuniță

Crăciunița - POINSETTIA sau EUPHORBIA PULCHERRIMA - este o plantă DECORATIVĂ de interior în special în


perioada sărbătorilor de iarnă, este singura plantă cunoscută care își schimbă culoarea frunzelor superioare în
roșu, nuanțe de roz închis sau deschis, galben, având aspectul unei flori, care simbolizează venirea Craciunului.

Craciunița, de fapt nu are  flori, (florile sunt mici si neinsemnate), frumusețea ei o reprezintă frunzele care se
colorează în preajma Craciunului dând, aspectul unor flori. 

Este o plantă viguroasă și nepretențioasă, foarte ușor de întretinut, nu are nevoie de udare regulată, totuși
pământul trebuie să fie umed în permanență, preferă locurile luminoase dar semiumbrite, și nu suportă acțiunea
directă a razelor de soare care îi afectează coloritul frunzelor de asemenea nu suportă temperaturile scăzute sub
15 grade C.

Înmulțirea Crăciunitei se face prin butășire, ramurele  tinere de cel puțin o lună, lungi de 10-12 cm se recoltează
de la plantă, și se plantează într-un amestec de  turbă și nisip, vor avea rădăcini după aproximativ o lună, când se
replantează în ghivece mai mari.

Planta se udă zilnic cu o cantitate mica de apă, nu se tine apă în farfurioară, deoarece umezeala excesivă în ghiveci
duce la ofilirea plantei.

Primavara începând cu luna martie se fertilizează cu îngrășământ lichid, o dată la două săptămâni, iarna și în
perioada de înflorire nu se administrează îngrășământ.       

Butasii, tăiați secretă o seva lăptoasă, latex care împiedică formarea rădăcinilor, aceștia se introduc într-un
recipient cu apă la o temperature de 20-25 grade C, și  numai după ce nu mai au latex se plantează.

Primavara și vara, Craciunița se dezvoltă și înflorește afară într-un loc semiumbros, iarna trebuie obligatoriu dusă
în apartament, pentru a stimula ramificarea plantei, primavara când este mai puțin sensibilă, se tunde scurtând
din lastarii, după perioada de înflorire Craciunița are nevoie de cel puțin două luni de repaus, în acest timp se va
uda mai rar.
Ariciul
Ariciul  este un mamifer mic care aparține ordinului
insectivorelor, având o lungime a corpului de până la 33 de cm.
Greutatea variază de la 800-1200g, în dependență de specie.
Ei au membre mici și puternice, membrele posterioare fiind
puțin mai mari și musculoase ca cele anterioare. Membrele au
câte 5 degete, unde primul și ultimul deget sunt mai mici în
comparație cu celelalte degete și nu au gheare. Au niște ochi
mici și o ureche externă slab dezvoltată. Au un bot mic și
ascuțit, cu o acuitate olfactivă foarte dezvoltată. Partea dorsală
și laterală a corpului este acoperită cu niște ace lungi și
ascuțite, alcătuite din cheratină și având o lungime de 10-20 de
mm. Pe corpul unui arici pot fi până la 15.000 de astfel de ace.
Se deosebesc, în Europa, după ariile de răspândire
predominantă, în est Erinaceus concolor (cel întâlnit și în
România), iar în vest Erinaceus europeus. Poate mușca atunci
când se simte în pericol.
Anterior clasificați în ordinul Insectivora, aricii sunt totuși
mamifere omnivore. Ei mănâncă insecte, melci, broaște, șerpi,
ouă de păsări, hoituri de animale, ciuperci, rădăcini ale unor
ierburi, fructe de pădure, pepeni verzi și pepeni galbeni.
PeșteleGuppy
Pestele Guppy provine din apele dulci si sarate ale Americii de Sud si Centrale,
iar astazi poate fi gasit si in alte locuri, ca de exemplu Florida. Pestele
Guppy a fost eliberat in cateva ape din Asia cu scopul de a combate malaria
prin scaderea numarului de țanțari. Pestele Guppy este deseori ținut in acvarii
impreuna cu alți pesti deoarece este foarte linistit. Ei prefera sa fie impreuna
cu alți pesti Guppy, formand bancuri foarte frumoase. Este neindicat sa ții
un peste Guppy singur in acvariu. . Cand achiziționezi pesti Guppy e bine sa ai
asigurat o sursa de incalzire, un termometru pentru a verifica in permanența
temperatura apei, un filtru pentru a asigura o buna calitate a apei, un alt
recipient pentru a pune pestii Guppy atunci cand schimbi apa, o perie pentru
alge pentru a pastra acvariul curat si un sistem de oxigen pentru a pastra
aerul curat. Decoreaza acvariul cu plante, deoarece pestii Guppy se vor simți
mai linistiți si nestresați avand un loc in care sa se ascunda. Poți de asemenea
sa folosesti pietre, ramuris si lucruri similare pentru a decora acvariul. Partea
de jos a acvariului ar trebui sa fie acoperit cu pietris. Poți cumpara o soluție ce
o poți gasi la orice magazin specializat si care elimina clorul din apa. Pestii tai
Guppy se vor simți cel mai bine daca temperatura apei va fi intre 25 si 35 de
grade Celsius, iar pH apei sa fie cuprins intre 6.8 si 7.6.
Pestii Guppy pot fi hraniți o data pe zi. Este foarte important sa nu le dai mai
multa mancare decat este necesar. Toata mancarea ar trebui sa fie
consumata in cateva minute, altfel este un indiciu ca le dai prea multa
mancare. Poți cumpara mancare sub forma de fulgi, destinata pestilor
tropicali. Mancarea sub forma de fulgi este extraordinara pentru pestii
Guppy, insa e bine sa le dai si mancare cruda, proaspata. Creveții proaspeți
sau congelați sunt foarte buni pentru pestii Guppy. Viermii, larvele de țanțar,
ramele sunt cateva exemple de mancare potrivita pentru pesti. 
Papagal nimfă
Au o lungime aproximativă de 35–40 cm, iar durata medie de viață este de
20 ani dar pot trece și peste 25 (dacă trăiesc într-un mediu cald și sunt
îngrijiți, au hrana necesară și sunt mereu în preajma cuiva (perechea sau
stăpânul) pot avea o viață mai lungă). Au o greutate de 90–110 grame.
Sunt unii dintre cei mai rapizi zburători ale Australiei, australienii numindu-i
și “Quarrian”.
Nimfele trăiesc de obicei ca perechi, rareori în mici grupuri.
Nimfele sunt păsări foarte pașnice care pot fi ținute împreună cu alte păsări
pașnice cum ar fi perușii. Nimfele își iau timp cam două ore pe zi pentru a-
și aranja și curăța penajul (își trage fiecare pană în parte prin cioc). Datorită
faptului că sunt păsări care trăiesc în stoluri ei își desfășoară toate
activitățile zilnice împreună, adică se orientează după celelalte păsări din
stol; se spală împreună, mănâncă împreună etc. În grădinile zoologice în
care se găsesc aceste păsări, sunt puse peste tot oglinzi pentru a simula
spațiul lor natural de trai, și anume stolul.
Hrana nimfelor se găsește în mare parte pe jos, ea fiind compusă din
semințe de iarbă, semințe de pomi, fructe etc. Hrana de bază: mei, semințe
de floarea soarelui (albe sau tărcate), semințe de cânepă, semințe de
iarbă, semințe de castraveți, semințe de dovleac, semințe de lubeniță,
semințe de spanac, semințe din diferite buruieni, semințe de ridichi, pe
lângă hrana de bază formată din diferite semințe, nimfelor le trebuie
vitamine pe care cel mai bine le iau din fructe și legume.
Printre favoritele lor se enumeră salată verde, morcovi cu frunze, mere,
porumb încă necopt pe șiulete, cozi de ardei cu semințe, cartofi, orez,
semințe de soc, nuci, struguri, mandarine, portocale, vișine, prune, ardei,
sfeclă roșie, castraveți, mazăre.
Mătasa broaștei
Spirogyra este un gen de alge verzi pluricelulare formate din celule
care alcătuiesc un filament lung și subțire, numit în popor mătasea
broaștei. Conține peste 500 de specii global, în Europa mult mai puține
Spirogyra măsoară aproximativ 10 până la 100μm lățime și poate crește
până la câțiva centimetri lungime. Este foarte frecventă în apa eutrofă
relativ clară, dezvoltând mase verzi filamentoase. Primăvara crește sub
apă, dar atunci când există suficientă lumină solară și căldură, produce
cantități mari de oxigen, aderând ca bule între filamentele încurcate.
Masele filamentoase ies la suprafață și devin vizibile ca niște rogojini
verzi. Prezintă un perete celular, nucleu, cloroplaste pirenoide și spirale.
n citoplasma lor exista un cloroplast în formă de panglică spiralată.
Vara, înmulțirea se face asexuat, prin diviziune tranversală, datorită
căreia filamentul se alungește continuu. Spre toamnă, are loc înmulțirea
sexuată. Astfel, două filamente de sex diferit (unul masculin și unul
feminin) se apropie și emit un canal prin care conținutul unei celule se
unește cu conținutul celeilalte. Rezultă o singură celulă, numită celula
ou(zigot), care se desprinde și cade pe fundul apei. Primavara, ea va
da naștere unei alge noi.

S-ar putea să vă placă și