Sunteți pe pagina 1din 38

PĂSĂRI EXOTICE

MIERLA INDIANA (Gracula


India)

Aceste pasari si-au capatat popularitatea pe seama remarcabilului lor talent mimetic, imită
sunete și vocea umană.

Desi sunt destul de rezistente, nu suporta vremea umeda si cetoasa si prefera sa traiasca in
colivii spatioase amplasate in casa. Imbaierea regulata le este esentiala, deoarece le ajuta sa-si intretina
penajul.

Este important ca stinghiile sa le fie permanent curatate pentru a preveni infectarea


degetelor. Hraniti-le cu fructe tocate si hrana moale, cu graunte speciale si cu insecte.

Penaj negru cu irizatii purpurii si verzui la lumina soarelui și pată albă pe penele de zbor.
Mierla indiană apartine -Familiei Sturnidi,
- Ordinului Passeriformes.

Sunt originare din Asia, cu o gamă destul de largă de distribuție, care se întinde de la
poalele muntilor Himalaya în Sri Lanka și Filipine și frontierele estice ale Pakistanului și Indochina.

Această zonă de mare este populată de 32 de specii diferite, unele sunt sedentare - în
principal, cele care locuiesc în zonele tropicale, în timp ce altele sunt migratoare si preferă tropicele
numai în timpul lunilor de iarnă.

În sălbăticie trăiesc aproximativ 10 de ani, în timp ce în captivitate, în cazul în care sunt


bine întreținute, dublu.

Mierlele indieni trăiesc în stoluri de douăzeci de exemplare, păstrând legătura prin mai
multe tipuri de sunete, de la tonuri stridente la fluiere mai mici.

Gracula religiosa este specia cea mai răspândită în Europa, incluzând 12 subspecii, dar în
captivitate mai frecvent întâlnite sunt doar trei din zona temperată.
Cele mai multe dintre celelalte specii care nu sunt vândute sau comercializate.

Cele mai diverse subspecii diferă în funcție de:

-mărime și greutate (care variază între 130 și 210 g),


-forma bărbii occipitali galbene sau galben-portocaliu,
-culoarea ciocului și a picioarelor,
-reflecțiile și prezența de pete sau dungi albe pe aripi.
Alegerea unei mierle

-Dacă penajul este în ordine, fără zone goale,


-Nările clare, ochii clari și deschiși,
- respirație ar trebui să fie normală, fără extinderea evidentă a mișcărilor abdomenului sau
coada, și să fie silențios;
- Orice sunetele respiratorii sunt întotdeauna anormale, deși ocazional mierla poate trage
aer pe nas, în condiții normale;
-plin de viață și un apetit bun.
Vârsta la adulți este imposibil de a fi determinată,
chiar și la vârstnici. Chiar și sexul nu poate fi
determinat doar cu inspecția, pentru că masculii și
femelele sunt identice.
Asigurați-vă că cușca în care se află aceasta
este curată și întreba despre tipul de alimente cu care
este alimentat.
Caracteristici:

Lungime:30 cm
Durata medie de viata:10 ani
Determinarea sexului:pe cale stiintifica
Tip de cuibar: cutie-cuibar si materiale pentru realizat cuibare (canepa)
Perioada de incubatie:14 zile, maturitatea sexuală este la 1 an.
Aptitudini pentru zbor: dupa 20 zile
ALIMENTAȚIE

Alimente toxice: niciodată să nu se administreze avocado și ciocolată.

Ar trebui să li se ofere întotdeauna fructe și legume proaspete de sezon, tăiate în bucăți


mici.
Mierla este o pasăre omnivoră, zboară prin copaci după alimentele sale
preferate, cum ar fi fructele, nectar de flori, insecte și chiar pui de specii, inclusiv cele ale
propriei sale specii.

După cum știm, starea de sănătate a fiecărui animal este dependentă într-o mare
măsură de regim alimentar echilibrat, de faptul că mai mult de jumătate dintre bolile
găsite la păsări exotice provine dintr-o dietă săracă.

Mierla are o caracteristică fiziologică specială: ele sunt predispuse la acumularea în ficat
de fier conținut în produsele alimentare, cauzand o boala severa care duce la moarte.

Pentru a rămâne sănătoase, au nevoie de o dieta cu o cantitate relativ limitată


de fier. Dacă nu puteți găsi un produs alimentar adecvat, puteți administra un furaj
granulat (formulate în granule) pentru papagali mici, completate cu bucati de fructe
proaspete.
orez fiert,

cartofi fierți,

porumb, mere, banane, pere, papaya, pepene galben, pepene verde.

Trebuie să se evite fructele bogate in vitamina C (citrice și kiwi), deoarece


vitamina C imbunatateste absorbtia de fier, si alimente bogate in fier, cum ar fi strugurii,
legumele cu frunze verzi.

conserve de fructe, neindulcite.


CANARUL

Clasa: Aves
Subclasa: Neornithes
Ordin: Passeriformes
Familia: Passeridae
Subfamilia: Fringillidae
Genul: Serinus
Specie: S. canaria

Canar are strămoșul sălbatic a unei pasări verde gri din Insulele Canare de la
care provin numele.

Prin selecție și reproducere artificială s-au dezvoltat pestev 200 varietăți de


culori.
Canarul si naparlirea lui

Pentru canar penele au doar un rol de protectie si pentru zburat.

El isi atrage perechea prin cantec. Penele mai au rolul de mentinere a temperaturii
corpului care la canar este de 41 grade Celsius.

Caderea penelor si cresterea altora noi, este un proces normal si are loc la sfarsitul verii,
cand au loc scaderi de temperatura. Naparlirea in alta perioada este anormala si este un semn ca
pasarea are o afectiune.

Penele nu se regenereaza iar canarul are nevoie sa-si schimbe toate penele rupte sau tocite
iar acest proces nu are loc decat prin naparlire. Naparlirea normala este atunci cand penele cad pe
rand si nu toate odata. In toata aceasta perioada canarul nu va mai canta, va fi agitat si se va scarpina
foarte mult, pentru a-si indeparta penajul vechi.

In aceasta perioada se recomanda hranirea si cu seminte de floarea soarelui


decorticate(bogate in vitamina E), care dau un luciu special penajului. Cresterea noului penaj la un
canar sanatos ar trebui sa se incheie la sfarsitul lunii septembrie.
Canarul si igiena lui

Curatenia este deosebit de importanta


pentru prevenirea bolilor.

Se recomanda o colivie cu sertar la baza


, acesta poate fi scos fara a scoate canarul.

Dar si aceasta colivie trebuie spalata


periodic cu apa fierbinte, la fel ca si betele de
sprijin.

Daca nu detinem o astfel de colivie,


se scoate canarul si se pune intr-o colivie de
rezerva sau o cutie de carton(de preferat) care
are orificii prin care sa patrunda aerul, sau se
lasa libera prin camera
(atentie la geamuri, sa fie inchise).

Recipientele pentru apa si mancare se vor spala zilnic inainte de utilizare. Nu folositi in
nici un scop hartie de ziar sau revista, cerneala tipografica este toxica si poate duce la moartea
canarului.
CUM SA-TI HRANESTI CANARUL

Canarul este usor de hranit, dar trebuie avut mereu grija ca hrana sa fie de
calitate, proaspata si cat mai variata.

Cele mai folosite seminte sunt cele de: iarba canarului,glantul, canepa, meiul alb,
dughia, rapita, ovazul, macul si canepa la care se adauga(nu in cantitati mari) marul, para,
morcovul ras,frunze de papadie(foarte bine spalate), ardei gras, spanac, salata, brocoli,oul
fiert, biscuitii simplii (fara crema)si painea.

Pentru completarea sarurilor minerale se recomanda nisipul special si osul de


sepie. Se folosec cu succes amestecurile de seminte gasite in comert, cele cu un amestec
imbogatit de vitamine si amestecuri care au fructe si legume uscate.

Daca utilizati un amestec de seminte imbogatile cu vitamine inca se recomanda


adaugarea suplimentelor de vitamine in apa cel putin o data pe săptamana. Acest lucru va
asigura obtinerea tuturor vitaminelor de care are nevoie canarul.
Pentru adaparea canarului folositi tuburile standard
de plastic, cele cu capac, si care se pun intre gratiile de la
colivie in dreptul betelor de sustinere.

Se recomanda schimbarea apei in fiecare zi(pe


perioada verii chiar de doua ori pe zi), nu lasati apa cu
seminte sau excremente in ea.

Se recomanda hranirea si adaparea in cursul


diminetii.

Nu oferiti canarului spre hranire: lapte, ciocolata,


varza, alcool, avocado, cartof crud, cofeina sau orice alt fel de
mancare veche.

Verificati cu atentie calitatea hranei, intindeti cateva


seminte in palma si uitati va sa nu fie mucegaite, sa nu aiba
culoarea modificata si sa nu fie lipite intre ele.
CUM TRANSPORTAM CANARUL SAU CUM II SCHIMBAM LOCATIA

Trebuie sa avem grija atunci cand schimbam casa canarului sau cand il transportam dint-
un loc in altul, pentru ca este o operatiune foarte stresanta pentru pasare.

Cand transportam canarul dintr-o casa in alta, de la veterinar sau din orice alt loc si care
presupune aerul liber, trebuie sa se faca in colivie, acoperita complet cu un material textil de
culoare inchisa si in care s-au efectual in prealabil cateva gauri mici(pentru o mai buna circulatie a
aerului).

In timpul trasportului trebuie scose din colivie: hrana, betele de sprijin, apa sau orice alt
accesoriu.

Nu transportati canarul in recipiente si pungi de plastic sau orice alt recipient prin care
nu poate sa patrunda aerul(acesta se va sufoca).
REPRODUCȚIE

Caracteristicile de reproducere ale canarilor:

Maturitatea sexuală: la un an după naștere

Ouă : 3-5

Zilele incubație : 12-14

Înțărcarea alimentară de către părinții lor 28 de zile

Dezvoltarea de pene11-17 zile


CINTEZA AUSTRALIANA ZEBRATA
( POEPHILIA GUTTATA)
Usor de inmultit si de crescut, cinteza australiana este o specie cu o coloratie extrem
de diversa, de la nuante castanii si maro cu margini albe, pana la argintiu si crem.

Se crește intr-o voliera mica, dar, daca locuiti intr-o zona temperata, asigurati-i pe
timpul iernii lumina si caldura suplimentara.

Mai ales in perioada de imperechere e bine sa-i suplimentati alimentatia cu hrana


moale si cu hrana verde.

Masculul are cioc rosu si pete portocalii pe falci.Masculul are dungi negre pe piept.

Penajul femelei este mai slab colorat decat cel al masculului,fara semne pe flancuri.
Femela nu are dungi pe piept. Pantecul alb al acestei pasari ii confera denumirea de ,,pinguin,,.
CARACTERISTICI:

Lungime:10 cm

Durata medie de viata:5 ani

Determinarea sexului:in general, masculul este dungat;ciocul femelei este de culoare rosie,dar
are o nuanta pala

Tip de cuibar : cos sau cutie

Perioada de incubatie :13 zile

Aptitudini pentru zbor : dupa 18 zile


ÎNMULŢIREA

Cintezele australiene ajung la maturitate foarte repede şi sunt pregătite de


împerechere de la vârsta de 11-12 săptămâni.

Se recomandă ca împerecherea să nu aibă loc înainte de vîrsta de 6-9 luni.

Cel mai frumos cântec al cintezei îl veţi auzi în perioada de împerechere.

Colivia trebuie aşezată într-un loc liniştit şi poziţia ei nu mai trebuie schimbată.

În colivie montaţi cuiburi cu o singură deschidere, de preferat în mai multe


locuri.

Asiguraţi-le zilnic aproximativ 14-16 ore de lumină.

Femela depune 3-8 ouă pe care le clocesc ambii părinţi. Puii ies după 14 zile, iar
după 21 zile părăsesc cuibul.
SĂNĂTATE

Cinteza australiană zebrată este sănătoasă


atunci când:

-ochii sunt uscaţi şi fără secreţii

-penele sunt curate şi aranjate

-excrementele nu au culoarea şi consistenţa modificate

-are nările uscate şi curate

-ghearele nu sunt prea lungi


-
- nu prezintă umflături sau răni vizibile

- este energică şi cu un apetit normal


Hrănirea cu seminte de mei si cu graunte pentru canari.

Cintezele se hrănesc cu

amestecuri de seminţe, spanac,

frunze de păpădie, morcovi şi castraveţi decojiţi,

mere şi banane.

extract de cartilaj de sepia şi, uneori, ouă.

Cintezele trebuie să aibă în permanenţă hrană şi apă proaspătă.


PAPAGALI:
CACATUA ALBA
Cacadu-ul alb mai este cunoscut si sub numele de Cacadu-ul umbrela si este originar din
Indonezia.

Atinge lungimea de 46 de cm, este complet alb (pe partea inferioara a aripilor are putin
galben pai) cu cohisorii negrii si ciocul gri.

Cand este curios sau speriat isi arcuieste creasta bogata de forma semi-circulara ca o
umbrela, de unde ii vine si numele. Daca aveti grija de el poate sa traiasca 80 sau chiar mai mult.
Cușca - un spatiu mare de 100x100x200 cm, in care acesta sa isi faca siesta si sa doarma.

Pe timp de zi sa fie lasat liber prin casa sa zboare pentru ca nu face mizerie si nu sparge
obiecte.

Este recunoscut pentru dragostea lui fata de stapan, tot timpul sta pe umarul acestuia si
isi fraca capul si corpul de capul stapanului in semn de afectiune, il “imbratiseaza”.

Cusca trebuie sa aibe un vas mare de apa schimbata zilnic din care papagalul sa bea si sa se
balaceasca, iubeste apa dar sa nu il bagati cu forta pentru ca se va speria ingrozitor.

Cusca are nevoie de crengi mari de diferite marimi si cateva bucati de salcie din care sa
ciuguleasca cand se simte rau.

Este foarte inteligent si poate sa vorbeasca, iubeste sa se joace si este foarte curios, are
nevoie de jucarii noi cu luminite si butoane care sa il stimuleze si sa ii capteze atentia, e bine sa aveti
un papagal vioi si activ.
Dimorfismul sexual este foarte evident, masculii sunt mult mai mari si mai gri decat
femelele, acestia ating 800 de grame, pe cand femelele numai 400.

Cat sunt pui masculii au irisul negru-maroniu, iar femelele rosiatic-maroniu.

Are nevoie de multa atentie si sufera mult daca este lasat singur, asa ca se recomandă
persoanelor care calatoresc mult, cel mai bine se intelege cu copii.

E bine sa il cumparati de la un crescator avizat cu experienta si sa stiti exact varsta


papagalului.

Desi traieste si singur, se recomandă o pereche, insa sa nu fie de la acelasi crescator.

Cand au atins maturitatea sexuala puteti sa ii imperecheati, in natura isi fac cuiburi in
scorburi mari de copaci, asa ca trebuie sa simultati aceleasi conditii in captivitate.

Femela depune in medie 2 oua pe care ambi parteneri le incubeaza timp de 28 de zile. Au
nevoie de multa hrana, altfel primul nascut va acapara mai multa hrana si va creste mai repede, cel de-al
doilea daca nu primeste suficienta hrana va muri.

Puii sunt independenti dupa 84 de zile.


PAPAGALI: DIETA PAPAGALILOR
Papagalii, ca orice animal, au nevoie de o dieta cat mai diversificata formata din
seminte,
cereale,
fructe si legume, dar si calciu si
vitamine pentru ca oricat incercam sa imitam dieta lor naturala, nu vom reusi.

Papagalii in natura rod scoarta copacilor si mananca insecte pe care noi nu putem sa le
oferim in captivitate, asa ca trebuie sa le oferim suplimente.

Hrana lor de baza va fi un mix de seminte si cereale pe care le cumparati de la pet-shop.

Prefera fructele moi, proaspete si bine spalate: mere, pere, banane, fructe de padure,
citrice, struguri, kiwi, mango, pepeni, nectarine, papaya, piersici, prune.
Legume: morcovi, dovlecel, brocoli, castraveti, sfecla rosie, napi, salata.

• Ierburi: frunze de conopida, varza, frunze de papadie, frunze de mustar.

• Ocazional un ou fiert (va recomand numai albusul).

Aveti grija ca papagalii sunt foarte pofticiosi si ei nu stiu ce mananca, vor incerca orice
asa ca sa nu le dati alimente care pot sa le faca rau, de genul:

• Avocado sau rubarbura sunt foarte toxice pentru toate speciile de papagali.

• Usturoiul si ceapa pot provoca anemii, asa ca trebuie evitate, daca se poate cand gatiti cu acestea
papagalul sa nu fie in camera pentru ca va fi foarte agitat.

• Peste tot am citit ca e bine sa le dai un pic de lapte sau branza, eu va recomand sa NU incercati
asa ceva pentu ca sistemul lor digestiv nu este construit penrtu astfel de alimente si vor avea
probleme.
Evitati alimentele care contin cofeina, mai ales ciocolata.

• Nu le oferiti alimente cu o concentratie mare de zahar, de sare sau care contin sulfite.

• Pasarilor nu trebuie sa li se ofere alcool nici in joaca.

• Aveti grija unde depozitati alimentele pentru ca papagalii sunt foarte curiosi si vor cauta peste tot,
mai ales daca nu sunt supravegheati sau sunt lasati singur in casa.

Daca gasesc ceva ascuns il vor manca din instinct, asa fac in natura cand gasesc un vierme
intr-o scorbura.
PAPAGALUL GRI AFRICAN
Papagalul gri african poate fi caracterizat printr-un singur cuvant: ”inteligent”.

Este pe departe cel mai inteligent papagal, are capacitatea sa invete pana la 2000 de cuvinte.

E protejat de lege.

Acest papagal se afla pe lista CITES si in natura este pe cale de disparitie din cauza
capturarilor masive si vanzarea lor drept animale de companie.

Este originar din Africa Centrala si daca este intretinut foarte bine, poate sa traiasca 50-70
ani in captivitate (50 de ani in natura).

Este o pasare medie, de culoare gri, penele de pe cap si gat au o terminatie alba, in jurul
ochilor are pene albe, ciocul negru si coada de un rosu aprins.

Cresc pana la 30-35 cm si au o greutate cuprinsa intre 450-600 de grame.

Ating maturitatea sexuala la 4-5 ani.


Au intelectul similar cu un copil de 5 ani si sunt foarte iubitori, dar din cauza ca sunt foarte
inteligenti au si nevoi speciale.

In primul rand trebuie sa aibe o cusca mare unde sa doarma numai, pentru ca pe timp de
zi trebuie lasat sa zboare liber prin casa, este foarte curat si poate fi dresat foarte usor sa isi faca nevoile
intr-un singur loc.

Insa trebuie sa fie toate geamurile inchise, altfel va zbura afara. Dupa un timp, dupa ce s-a
atasat de stăpân nu va mai pleca, dar e bine sa fiti siguri.
Trebuie in permanenta sa vorbiti cu el pentru ca intelege ce ii spuneti.

Are nevoie de jucarii si chiar un partener de joaca, se intelege bine cu alte animale (nu cu
pisicile), sunt foarte curiosi, dar si gelosi.

Papagalul gri african este loial stapanului si retras cu strainii, asa ca ar fi bine sa nu aduceti
multi oameni in casa sa il vada, il veti stresa foarte tare si e important sa aveti un papagal vesel si activ.

Ar fi bine daca ar avea un colt de camera numai al lui cu crengi, liane, plante artificiale,
busteni, muschi si o scorbura mare in care sa se ascunda, ca in natura.

Papagalul gri african are nevoie de un vas mare in care sa se balaceasca, dar trebuie sa
aibaintimitate sa se scalde.
In cusca trebuie sa aibe un vas mic de unde sa bea apa proaspata si un vas cu hrana.

Ca dieta lor să fie cat mai diversificata si in fiecare zi sa ii oferiti o “delicatesa”.

In natura iubesc melcii, dar in captivitate trebuie oferit ceva nou in fiecare zi, recomandate
sunt cat mai multe fructe.

Hrana de baza trebuie sa fie un mix de seminte si cereale cumparat de la pet-shop,


aditional, dar foarte important, calciu si vitamine pentru a se dezvolta corespunzator, fructe si legume
.

Nu se imperecheaza in captivitate, dar daca aveti grija de el si il intretineti


cum trebuie, va fi un prieten pe viata.
MARELE ALEXANDER – PSITTACULA EUPATRIA
Marele Alexander este numit dupa cuceritorul Alexandru cel Mare, care era un
mare admirator al acestui papagal si a importat un numar mare de exemplare in Europa,
unde este foarte popular si in zilele noastre.

Specia nu este pe lisa CITES, deci achizitionarea unui astfel de exemplar este
perfect legala.

Exista 27 de subspecii, toate au capacitatea de a vorbi.


Ei traiesc foarte bine in grupuri se
achiziționează mai multe exepmplare pentru a nu se
simti singur, pentru ca are nevoie de socializare.

Pentru ca are nevoie de un spatiu mare


unde sa zboare, intr-o colivie cumparata de la pet-
shop de 50x50x50 o sa moara de stres.

Primul si cel mai important dintre toate


pentru un Marele Alexander este spatiul de zbor.

Este un papagal iubitor si loial, foarte inteligent care intelege multe cuvinte si comenzi,
recomand dresajul cu recompensa si repetitia.

Va trebuie multa rabdare si pasiune, la schimb papagalul va va oferi dragoste si


amuzament, pentru ca este foarte buclucas.

Bine intretinut, Marele Alexander poate trai pana la 40 de ani.


Trebuie un vas mare cu apa proaspata schimbata zilnic in care papagalul sa se balaceasca,
pentru ca ii place foarte mult apa.

Pe timp de vara puteti chiar sa il stropiti si sa va jucati cu el pentru ca nu se sperie si chiar ii


place, desigur sa nu exagerati, daca il vedeti ca zboara sau se intoare cu spatele e semn ca nu mai vrea.

Temperatura din camera sa fie constanta de 25-30 grade.

Se dreseaza foarte usor sa isi faca nevoile intr-un singur colt, deci va recomand sa il lasati sa
zboare prin casa, pentru ca daca nu zboara i se atrofiaza muschii si pe langa faptul ca nu va mai putea
zbura niciodata, va fi trist, va avea grave probleme de sanatoate si va muri in scurt timp.

Ii place foarte mult sa”roada”, asa ca are nevoie de foarte multe jucarii pe care sa le
distruga, daca nu are jucarii va roade orice prin casa (asta e metoda lui de a se distra), plus ca daca il
lasati singur pentru mult timp in casa va face ravagii.

Trebuie sa comunicati cu el pentru ca intelege ce i se spune si chiar o sa si raspunda. Poate


invata multe cuvinte si comenzi.
Exista o metoda foarte simpla sa va dati seama daca e adult:

masculii adulti au o banda neagra in jurul gatului foarte vizibila,

femelele au pielea din jurul gatului neagra asa ca dati un pic la o parte cateva pene si veti observa
clar daca e femela, puii si juvenilii au pielea roz.

Ating maturitatea sexuala la varsta de 3 ani. Puii au coada foarte scurta in comparatie cu
adultii.

S-ar putea să vă placă și