UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI
FACULTATEA DE AGRICULTURA

DAUNATORII VITEI DE VIE

Student:Macovei Alexandru
 Vita de vie- introducere

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in
care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile.
Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata
viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin.
Viticultura este o ramură intensivă a agriculturii, fiind caracterizată printr-un coeficient ridicat de
valorificare a terenurilor. Valoarea producţiei ce se realizează la un hectar cultura de viţă de vie, echivalează cu
4-5 hectare culturi cerealiere. Strugurii si vinul au o contribuţie importantă in alimentaţia omului. Prin
compoziţia lor chimică, strugurii constituie un aliment valoros,iar vinul reprezintă băutura alcoolică cea mai
sănătoasă si solicitată mult de consumatori. Vinul, consumat raţional,este necesar organismului uman.
La români, viticultura care a fost tot timpul o ocupaţie de bază, demonstrează continuitatea noastră milenară
in spaţiul carpato-danubianopontic. Vechimea acestei indeletniciri se pierde in negura vremurilor, fosilele găsite
dovedind ca viţa sălbatică (Vitis vinifera silvestris) din care s-a selecţionat viţa roditoare (Vitis vinifera sativa) a
existat pe strămoşeştile meleaguri incă de la începuturile erei terţiale. De aceea, istoria culturii viţei de vie,
constituie un argument in plus al permanentei si continuităţii noastre.
• Teritoriul ţării noastre se caracterizează prin existenţa unor condiţii
naturale deosebit de prielnice pentru cultivarea vitei de vie. Mărturii ale
apariţiei vitei de vie pe actualul spaţiu geografic al României vorbesc
despre existenta unor forme din care au derivat specii ale genului Vitis
incă din era neozoică.
• Pană la invazia filoxerei, la cumpăna dintre secolul XDC si XX viţa de
vie avea o tehnologie foarte simplă si se asigurau vinuri bune care au
dus faima podgoriilor din ţara noastră. Soiurile tradiţionale cultivate:
Feteasca albă, Feteasca regală, Galbena de Odobesti, Băbeasca,
Busuioaca de Bohotin, Băşicată, Crâmposie, Braghina, Gordan, Iordana,
Grasa, Coarna neagră, Tamâiosa românească, etc. provin din Vitis
vinifera, deci din grupa soiurilor europene, numite si soiuri nobile.
• In anul 1863, este semnalată pentru prima oara in Franţa, filoxera in
perioada 1863-1900. Este distrusă aproape întreaga viticultură a
Europei, ceea ce a dus la o adevărata criza mondială.
 Filoxera in Romania

• La noi, etapa filoxerică incepe in anul 1884 când in comuna Bucov si comuna Valea
Călugărească a fost semnalată pentru prima dată filoxera. Etapa durează 11 ani (1884 -
1895) si au fost distruse 44.300 ha (cea. 23 % din suprafaţa viticola a tarii).
• Pentru reconstrucţia viticulturii româneşti in 1889 s-a recurs la importul de viţă de vie
din soiuri de hibrizi direct producători (importate - mai ales - ca viţe nealtoite , denumite
impropriu butaşi înrădăcinaţi) si de portaltoi, punându-se astfel, bazele primelor
pepiniere din ţara noastră ( Strehaia - Mehedinţi si Ţintea - Prahova ) ; importul de
material săditor din alte ţări pentru reconstrucţia pe bază de vite altoite, introducandu-se
astfel numeroase soiuri străine : Merlot, Riesling italian si de Rhin, Pinot gris., Pinot
noir, Afuz Aii, Cabernet Sauvignon , Aligote , etc. care au înlocuit intr-o mare măsura
soiurile tradiţionale , realizandu-se un adevărat mozaic de soiuri in viticultura
românească.
 Daunatorii vitei de vie
Daunatori proprii Daunatori comuni
• Filoxera- Viteus vitifoliae
• Acarianul rosu comun – Tetranychus urticae
• Acarianul galben al vitei de vie – Eotetranychus
• Forfecarul – Lethrus apterus
carpini
• Carabusul marmorat – Polyphylla fullo
• Acarianul galicol al vitei - Colomerus vitis
• Scriitorul – Adoxus obscurus
• Acarianul vitei de vie- Phyllocoptes vitis
• Tripsul vitei de vie –Anaphothrips vitis
• Paduchele lanos al vitei – Pulvinaria vitis
• Molia strugurilor (Eudemisul) – Lobesia botrana
• Molia vitei de vie – Sparganothis pilleriana
• lacusta gheboasaa vitei-Ephippiger ephippiger
• Viespea strugurilor-Paravespula germanica
 Filoxera- Viteus vitifoliae
• Biologie: prezinta 2 cicluri biologice bine distincte un ciclu
complet cand dezvoltarea insectei are loc pe viata americana
sau pe hibrizi si un ciclu incomplet pe vita europeana.
• Mod de dăunare: Filoxera este un dăunător specific genului
Vitis. Formele radicicole înteapă şi sug seva din rădăcini. în
locurile atacate, ţesuturile se deformează şi se hipertrofiază
apărănd umflături denumite "nodozităti". Nodozitătile sunt
produse pe rădăcinile subtiri, iar tuberozitătile apar pe
rădăcinile mai groase, avănd 4-10 mm lungime şi 1- 3 mm
grosime. Rădăcinile cu nodozităti se usucă total, iar în cele
cu tuberozităţi, ţesuturile se necrozează şi se rup, formăndu-
se porti pentru pătrunderea diferitelor microorganisme.
Vitele atacate se debititează, au frunze vestejite, dau
productii din ce în ce mai mici şi în decurs de cătiva ani se
usucă. Forma galicolă determină aparitia pe partea inferioară
a unor gale, sub forma unei urne neregulate, de mărimea
unui bob de măzăriche sau de mazăre, la început de culoare
galbenă-verzuie, apoi ruginie. La invazii mari pot fi
acoperite cu astfel de gale atăt limbul foliar, precum petiolul,
uneori şi cărceii.
 Acarianul galicol al vitei
Colomerus vitis
• Biologie. lernează în stadiul de adult sub scoarta butucilor,
solzii mugurilor sau pe sub frunzele căzute. Prezintă 3 - 4
generatii pe an, din care 2-3 generatii partenogenetice şi una
sexuată.
• Mod de dăunare. Acarienii atacă în colonii pe partea
inferioară a frunzelor, întepănd şi sugănd seva din ţesuturi. În
timpul hrănirii secretă o substantă toxică, care acţionează
asupra tesuturilor foliare determinănd hipertrofierea lor si
aparitia pe partea superioară a frunzelor a unor umflături sub
forma unor gale. Din această cauză, acest atac, este cunoscut şi
sub denumirea de "băşicare" sau "erinoza" vitei de vie. În
dreptul acestor gale are loc o hipertrofiere a perilor cuticulei
inferioare şi formarea unor pete pasloase. La începutul
atacului, petele sunt subtiri şi de culoare gălbuiealbicioase,
apoi devin mai mari, dense şi cafenii, iar spre toamnă cafenii-
brunii. La infestări puternice, acarienii pot ataca şi petiolul
frunzelor, mugurii, cărceii şi ciorchinii. în urma atacului,
frunzele se etiolează şi cad; iar florile avortează.
 Tripsul vitei de vie
Anaphothrips vitis

• Biologie - 2-5 generatii pe an, ierneaza in stadiul

de larva sub scoarta butucilor.
• Mod de atac- frecvent pe soiurile de viata de vie
glabre sau putin pubescente. Lastarii atacati nu
mai cresc si de regula raman cruzi peste
iarna.Populatiile generatiei a II-a ataca
inflorescentele, florile se brunifica, se usuca si cad.
Paduchele lanos al vitei
Pulvinaria vitis
• Biologie – o generatie pe an si ierneaza
ca femela in ultima varsta, obisnuit la
baza tulpinilor sau in crapaturile scoartei
butucilor.
• Mod de daunare: Este o specie polifaga
ce ataca mai multe specii de plante.
Acest daunator se hraneste cu sucul
celular al plantei. De asemenea, aceste
insecte elimina secretii dulci pe care se
dezvolta fumagina, ce determina
scaderea capacitatii de fotosinteza.
 Molia strugurilor (Eudemisul)
Lobesia botrana

• Biologie – 2-3 generatii pe an, prima se dezvolta in

mai-iunie, a doua in iulie-august, a treia in august – mai
• mod de dăunare. Este un dăunător polifag, care atacă
peste 20 specii de plante lemnoase şi ierboase. Atacul
este diferenţiat în funcţie de generatie. Astfel, larvele
generaţiei I rod bobocii florali şi inflorescentele; o larvă
distruge 2-3 boboci pe zi, deci 60 - 80 boboci în timpul
dezvoltării sale. Larvele generaţiei a II-a atacă boabele
verzi sau în pargă (la soiurile timpurii), consumand o
parte din pulpă, iar larvele generaţiei a III-a rod boabe
în părga sau coapte. Organele atacate sunt înconjurate
cu fire mătăsoase albe, sub forma unor cuiburi. Totodată
se creează microleziuni, prin care se scurge sucul
zaharat, ce constituie un mediu foarte favorabil pentru
dezvoltarea ciupercii Botryotinia fuckeliana.
 Molia vitei de vie
Sparganothis pilleriana
• Biologie: Are 2 generatii pe an. Ierneaza ca
larva in cocon matasos, sub scoarta
exfoliata a butucilor sau sub frunzele
cazute pe sol.
• Mod de daunare: Larvele generatiei I
distrug organele florale, iar cele din
generatia a II-a rod boabele in parga sau
coapte. Boabele atacate se inchid la
culoare, se zbarcesc si sunt adesea
infectate de specii de ciuperci.
 Lacusta gheboasaa vitei
Ephippiger ephippiger

• Biologie: Specia are o singura

generatie pe an, hinernand in stadiul
de ou in sol. Larvele isi fac aparitia in
luna aprilie, in cursul dezvoltarii lor
larvele naparlesc de 5ori.
• Mod de daunare: Atat adultii cat si
larvele acestei specii rod coardele,
frunzele si strugurii la vita de vie.
Acarianul rosu comun
Tetranychus urticae
• Biologie - are 6-10 generatii pe an, ierneaza
in stadiul de adult mai, mai ales ca femela sub
scoarta uscata a butucilor, pe sub frunzele
uscate.
• Mod de daunare: Adultii si larvele
colonizeaza partea inferioara a frunzelor; in
urma intepaturiolr si sugerii sucului din
acestea celulele se dezagrega si se golesc de
continut, in interiorul lor patrunzand aer.
Frunzele atacate prezinta pete caracteristice
de culoare cenusie-lucitoare sau rosiatica si
sunt usor curbate.
Forfecarul – Lethrus apterus
• Biologie. lernează în stadiul de adult în
galerii în sol, la 50 - 70 cm adăncime şi are o
generatie de an.
• Mod de dăunare. Este un dăunător polifag
ce atacă viţa de vie, diferite specii pomicole,
floarea-soarelui, sfecla, lucerna, rapita, ceapa,
etc. Pagubele mari le produc adulţii care atacă
frunzele şi lăstarii vitei de vie atăt pentru
hrănirea proprie în perioada maturaţiei
sexuale, căt şi pentru pregătirea hranei
larvelor. Retezarea lăstarilor este dreaptă, ca
de foarfece, de unde şi denumirea de
"forfecar"
 Carabusul marmorat – Polyphylla fullo

• Biologie – o generatie la 3 ani, ierneaza ca larva de

diferite varste in sol.
• mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă mai
ales ca larvă numeroase plante de cultură: viţa de vie,
diferite specii pomicole şi forestiere, etc. Larvele atacă
rădăcinile, în care rod cavităti sub forma unor galerii,
uneori retează rădăcinile. Pagube mai mari se
înregistrează în pepinierele viticole din terenurile
nisipoare cănd numărul larvelor la m2 poate ajunge pănă
la 8 - 12. Datorită atacului, plantele nu se mai dezvoltă
normal şi treptat se usucă.
 Concluzii
• Vita de vie este afectata de un numar insemnat de daunatori; de aceea, masurile de
protectie fitosanitara ocupa un loc important in tehnologiile de cultura. Pe langa masurile
de prevenire (efectuarea la timp a lucrarilor solului distrugerea buruienilor,strangerea
resturilor vegetale atacate de boli si daunatori, aplicarea lucrarilor si operatiunilor in
verde, fertilizarea echilibrata, etc.), un rol important in mentinerea sanatatii plantelor si
evitarea pierderilor de recolta, combaterea chimica ramane mijlocul de baza in tratarea
daunatorilor.
 Bibliografie
• http://
www.cameraagricolavn.ro/biblioteca/articole/Viticultura/Combaterea%20
bolilor%20si%20daunatorilor%20la%20vita%20de%20vie.pdf
• http://decostyle.mayra.ro/dr-plant/tehnici-de-combatere-a-daunatorilor/da
unatorii-vitei-de-vie/1451
/
• http://www.biblioteca-usamvb.ro/fisiere/file/teze-doctorat/1956.pdf