UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE AGRICULTURA

DAUNATORII CULTURII DE PRUN

Student: Negoita ionel iulian

Profesor: Ionela Dobrin
 Daunatorii prunului
Daunatorii proprii Daunatorii comuni
• Viespea samburilor de prun • Paduchele din San Jose
• Viespea neagra a prunelor • Omizi defoliatoare
• Paduchele testos al prunului • Paianjenul brun si paianjenul
• Viermele prunelor rosu al pomilor
• Paduchele cenusiu al prunelor
• Sfredelitorul tulpinilor
• Acarianul galicol al prunului
• Cotarul verde
Viespea neagra a prunelor-Haplocampa minuta
• Atacul : -Ataca numai prunul
-Larvele (omizi false) patrund
in fructele abia legate si rod
samburii cruzi, apoi dupa
intarirea samburelui rod galerii in
pulpa fructului
• Biologie: - o singura generatie/an
- ierneaza in stadiul de
larva in sol la adancimea de 15-20
cm
- in luna martie se transforma
in pupa, adultii aparand in aprilie
- femelele depun ouale dupa
5-7 zile de la aparitie (intr-o floare
pot fii depuse 1-2 oua)
Viespea samburilor de prun
• Atacul: - viespea ataca fructele de prun imediat
Eurytoma schreineri dupa legat, femelele depun ouale printr-o taietura
cu ovipozitorul in samburele crud al fructelor
abia legate;
- larvele se hranesc cu continutul samburelui,
dupa un timp fructele atacate raman mici si
capata o culoare mov;
- provoaca pagube mari in livezi, provocand
caderea in masa a fructelor;
• Biologie: - are o generatie pe an;
- ierneaza in stadiul larvar in samburele
fructelor atacate;
- La jumatatea lunii aprilie, cand temperatura
depaseste 10 grade Celsius, larvele se transforma
in pupa;
- Cand temperatura depasete 15,6 grade
Celsius apar adultii care rod in peretii samburilor
orificii circulare de 1,0-1,4 mm in diametru si
zboara in natura.
Paduchele testos al prunului-
• Atacul: - femelele si larvele colonizeaza scoarta
pomilor, intepand si sugand seva rezultand necrozarea
zonelor atacate;
- cand atacul se manifesta pe frunze, acestea se
etioleaza si cad
• Biologie: - are o sinura generatie/an;
- ierneaza ca larva de varsta a doua pe ramuri
sau pe frunzele cazute pe sol, corpul larvelor peste iarna
este acoperit cu un strat de ceara protectoare;
- la sfarsitul lunii martie startul de ceara se
topeste si larvele
migreaza catre lastari;
- spre sfarsitul lunii aprilie larvele isi
diferentiaza sexul
(desi exista si masculi, inmultirea poate fi si
partenogenetica
 Viermele prunelor
Cydia funebrana
• Biologie: - adultul este un future de 1 cm lungime;
-2 uneori 3 generatii/an, o femela depune 40-80 de oua
in fructe diferite;
- In aprilie larvele se transforma in crisalida, iar dupa
15-32 de zile apar adultii, fluturasii primei generatii
• Atacul: -daunatoare in stadiul larvar, unde rod pulpa
si samburele;
-Ataca fructele de prun, care raman pipernicite
si prezinta adesea la suprafata lor pete violacee si un
lichid lipicios propriu. Aceste prune bolnave se coc
inainte de vreme si cad.
 Paduchele cenusiu al prunului- Hyalopterus pruni
Biologie:- are 3-5 generatii pe an din care ultima
generatie este aripata.
- Afidele ierneaza in stadiul de ou
amplasat pe ramuri. Primavara, din ouale de iarna
apar larvele
Atacul: - atacul incepe primavara la dezmugurit,
larvele dar si adultii inteapa si sug seva din
organele atacate;
- paduchii cenusii sunt usor vizibile pe
spatele frunzelor, acestea se incretesc, se
deformeaza si se ingalbenesc;
-lastarii atacati stagneaza din crestere, se
deformeaza si se acopera cu
fumagina;
 Cotarul verde
(Cheimatobia brumata)
Biologie: - o generatie/an
-primavara in
aprilie apar larvele( 5
stadia larvare)
-pentru impupare
coboara pe un fir de
matase si intra in sol unde
isi face un ciub de matase
impregnate cu pamant
Atacul: - larvele produc
pagube inseminate prin
atacarea mugurilor,
florilor si frunzelor chiar
si frctelor tinere
-
 Paduchele din San Jose
Quadraspidiotus perniciosus
Biologie: - are 2 generatii pe an, se inmulteste vivipar. Ierneaza sub scut ca larva de varsta I si de varsta
a III-a fixate pe scoarta pomilor. La inceputul lunii aprilie, dupa ce se hranesc cateva zile, larvele
naparlesc, diferentiindu-se in masculi si femele.Larvele au culoarea portocalie si se raspandesc pe
ramuri, pe tulpini, pe frunze si pe fructe, fiind mobile pana la 24 ore.In timp ce se hranesc larvele secreta
fibre de matase si o ceara speciala din care-si formeaza scutul protector. Aceasta, dupa 1-2 zile, are
culoarea alba-galbuie, iar dupa 5-6 zile de la aparitie devine cenusie-galbuie.
Atacul: Ataca atat partile lemnoase, frunzele, cat si fructele.Paduchele se fixeaza cu ajutorul rostrului in
tesut si suge continutul celular. O data cu intepatura este introdusa si saliva, care contine o substanta
toxica sub actiunea careia se produc o serie de modificari biochimice, din care cauza tesuturile se
necrozeaza, se rosesc, formandu-se pete caracteristice. Pomii atacati au o vegetatie redusa, frunze
etiolate, fructe mici si deformate.
 Omizi defoliatoare
Hyphantria cunea

Biologie : -Specia care prezinta 2-3 generatii pe an si ierneaza ca pupa in

ascunzisiuri, scorburi, sub scoarta, sub frunzele cazute etc. Adultii apar in aprilie-
mai, cand temperatura este peste 10º C si zboara in coroana pomilor seara si
noaptea. Depun oua pe fata inferioara a frunzelor, cate 400-800 de oua pe arborii
izolati si insoriti.
-Larvele neonate stau grupate si se deplaseaza spre varful lastarilor, pe
care ii invelesc in fire de matase, formand cuiburi, care se extind in cursul
evolutiei larvelor. Larvele sunt complet dezvoltate in iulie si se retrag in
adaposturi, formand crisalide in interiorul unuor coconi matasosi.
In august apare o noua generatie de fluturi, iar ciclul se repeta.
Atacul: - Produce doua defolieri pe an, dar si cea din toamna produsa de omizile
generatiei a doua, este cea mai periculoasa.
Omizile rod frunzele pe care le infasoara cu fire de matase, formand cuiburi. In
primele stadii larvele rod in interiorul cuiburilor, epiderma si parenchimul
frunzei, lasand una din epiderme intacta. Mai tarziu larvele rod limbul foliar in
intregime, lasand decat nervurile mai groase. La atacuri puternice pomii sau
plantele pot fi complet defoliati.
 Acarianul rosu
Panonychus ulmi
• Biologia si atacul: - Ierneaza in
stadiul de ou pe ramurile pomilor in
crapaturile scoartei sau sub solzii
mugurilor. Larvele apar in prima
jumatate a lunii aprilie colonizand
frunzele, mugurii, frunzele si florile
pe care se hranesc sugand seva.
- Adultii apar dupa 10-
15 zile, se imperechiaza si isi depun
ouale pe frunzele diferitelor specii de
pomi.Dupa 10-20 de zile apar larvele
noii generatii cate ataca frunzele
pomilor.O generatie de acarieni se
dezvolta intr-un interval de 20-35 de
zile.
 Concluzii
• Prunul este specia pomicola care este atacata de numeroase boli si
daunatori care produc pagube insemnate, indeosebi fructelor.
• O livada de prun trebie urmarita indeaproape pentru a tine sub control
posibilele atacuri de daunatori.
• Desigur aceste atacuri pot fi si prevenite printr-o serie de metode
tehnologice precum: mobilizarea solului in jurul pomilor, strangerea si
distrugere resturior vegetale in care se pot ascunde daunatori, precum si
urmarirea PED si aplicarea tratamentelor preventive.
 BIBLIOGRAFIE
• http://www.agropataki.ro/informatii-utile/descrierea-
culturilor-pomicole/cultura-prunului/show/all
• http://www.sanatateaplantelor.ro/recomandari/348-nu-
neglijati-combaterea-daunatorilor-la-prun
• http://sfaturipomicole.tripod.com/id6.html
• https://ro.scribd.com/doc/38762059/Boli-Si-Daunatori-Prun
• http://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-
insecticide-ingrasaminte-pesticide/viespile-prunelor-viespea-
neagra-si-viespea-samburilor/