UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE

SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE AGRICULTURA

FAINAREA MARULUI

Studenti: Negoita Ionel si Macovei Alexandru

 Podosphaera leucotricha

Principalele simptome:
Boala atacă frunzele, florile, lăstarii, uneori fructele tinere.
Frunzele sunt atacate odată cu apariţia lor. Pe frunzele tinere
apare un înveliş albicios, pulverulent, vizibil pe ambele părţi
ale limbului foliar. Frunzele se deformează, se răsucesc în
partea superioară, devin sfărâmicioase şi se usucă înainte de
timp. În timpul verii, pe frunze pot fi şi alte simptome. La
frunzele din mijlocul coroanei, pe faţa superioară, apar pete de
forme diferite, clorozate, cu margini difuze, acoperite pe partea
de jos cu un înveliş roşcat.
La un atac al florilor, petalele se deformează, se decolorează
şi devin albe. În unele cazuri petalele se îngroaşă, se ofilesc,
florile atacate se usucă fără a lega fructe.
Pe lăstarii tineri apare un înveliş micelian albicios şi prăfos
datorită formării conidioforilor şi conidiilor. În a doua jumătate
a vegetaţiei, mai frecvent spre toamnă, învelişul de pe lăstari se
https://www.paradisverde.ro/sites/default/
brunifică în urma formării pe ei a unor puncte de culoare brună files/images/2013/09/tulpini-in-repaus-
închisă, care sunt corpurile fructifere ale agentului patogen. vegetativ-atacate-de-fainare.jpg

Începând de la vârf, lăstarii atacaţi se usucă, uneori se îndoaie

în jos. În cazuri rare pot fi atacate fructele tinere.
 Agentul patogen

• Boala este provocată de ciuperca Podosphaera

• Corpul vegetativ al ciupercii este un miceliu
• Organele de înmulţire sexuată, sub formă de
http://www.horticultorul.ro/wp-content/uploads/
2010/05/podosphaera-leucotricha-microscope.jpgv
leucotricha din cl.Ascomycetes, ord. Erysiphales.
După fructificaţia conidiană agentul patogen poartă
denumirea de Oidium farinosum
multicelular, hialin, septat, care se fixează pe
ţesuturile organelor parazitate cu ajutorul apresorilor
şi se hrăneşte din celulele epidermale prin haustori.
Pe miceliu, în timpul vegetaţiei, se formează conidii
unicelulare, hialine, de 16-27 x 10-17 µ,
asemănătoare cu nişte butoiaşe aşezate în lanţuri pe
conidiofori scurţi neramificaţi. Conidiile dau
miceliului un aspect prăfos.
peritecii, se formează mai târziu tot pe miceliul
aerian de pe organele atacate. Ele au formă sferică,
sunt la început gălbui, apoi brune-negricioase, cu
apendici ramificaţi dihotomic la capete. În peritecii
se formează câte o singură ască cu 8 ascospori
elipsoidali, unicelulari, hialini.
 Tipul de epidemie

• Podosphaera leucotricha nu are nevoie

de umiditate pentru a se raspandi,
infectarea rapida are loc in perioadele
secetoase ale anului.
• Sporii ciupercii podosphaera
leucotricha sunt sensibili la căldură
și/sau lumină solară directă si mor in
conditii de umiditate prelungita cand
germinarea este inhibata.
• In conditii optime de dezvoltare a bolii
produce epidemii policiclice. Primele
infectii se fac cu spori produsi de
miceliile ce au rezistat in timpul iernii.

http://www.botanistii.ro/blog/wp-content/
uploads/2016/10/banner-1-1.jpg
 Inoculul primar

• Inoculul primar este reprzentat de

ascosporii din periteciile ce au rezistat
peste iarna.
• Primavara boala reapare ca urmare a
intrarii în vegetatie a miceliului de
rezistenta aflat în solzii mugurilor infectati
din anul precedent. Astfel, mugurii
contaminati dau lastari sau flori infectate.
Acestea constituie primele focare de
infectii.
• Cercetarile efectuate la noi în tara au
aratat ca periteciile desi se formeaza în
luna mai pâna în toamna, nu joaca rol în
infectiile primare din primavara ascosporii
neputând fi captati pe lame capcana.

http://www.scritub.com/biologie/botanica/BOLILE-
MARULUI-SI-PARULUI20541145.php
Inoculul secundar

Atacurile primare produc conidii care,

diseminate prin vânt, dau naştere la
focare secundare, sursă de contaminare
până toamna.
Pe suprafata organelor atacate se
formeaza conidii care asigura infectiile
primare în timpul înfloritului, care sunt
urmate de numeroase infectii
secundare în cursul aceleiasi perioade
de vegetatie. Cercetarile efectuate la
noi în tara au aratat ca periteciile desi
se formeaza în luna mai pâna în
toamna, nu joaca rol în infectiile
primare din primavara ascosporii
neputând fi captati pe lame capcana.
 Localizarea inoculului cu rol in transmiterea
bolii

• Inmultirea ciupercii se face prin

sporii care apar pe miceliu sub
forma de siruri de celule
butoiate. Ciuperca ierneaza sub
solzii mugurilor, ca miceliu de
rezistenta si forma de cleistotecii
(fructificatii de rezistenta).
• Primavara, boala reapare ca
urmare a intrarii in vegetatie a
miceliului de rezistenta existent
in mugurii infectati din anul
precedent. Acesta formeaza spori
ce asigura infectia primara
urmata apoi de cele secundare.
http://www.scrigroup.com/files/afaceri/agricultura/272_poze/
image006.gif
Schema ciclului bolii
 Factorii care influenteaza aparitia epidemiilor de
fainare la mar

• Temperaturile cuprinse între 10-200 C (intre 0-100 C: lipsa dezvoltare; peste

380 C conidiile sunt alterate)
• Umiditatea puternică a aerului este suficientă pentru declanşarea unor infecţii
puternice, dar conidiile îşi pierd facultatea germinativă în mediu umed.
• Sensibilitatea varietală. Unele soiuri valoroase (Ionathan, Ionared, Mc. Intosh,
Boiken, Idared) sunt foarte sensibile. Soiurile Golden Delicious, Pătul, Parmen
Auriu etc. sunt mijlociu de sensibile, iar Astrahan Roşu, Şovari, Red Delicious,
Maşanschi, Roşu de Stettin, Reinette Ananas sunt slab atacate de făinare. Soiuri
rezistente: Pionier, Voinea, Generos, Romus 2, Romus 3.
• Sensibilitatea foliară. La măr, numai frunzele tinere sunt sensibile: perioada de
receptivitate este limitată la 3-6 zile care urmează apariţiei frunzelor. După 14-17
zile, frunzele sunt definitiv imune.
• Factori antropici:sporii ciupercii se pot imprastia si cu ajutorul oamenilor care
executa lucrari de taiat in plantatie atunci cand este prezent atacul.
 Strategii pentru reducerea inoculului primar

• Se recomanda ca lastarii atacati sa fie

îndepartati si distrusi prin ardere.
• Iarna se vor efectua stropiri cu zeama
sulfocalcica. Primavara se executa mai
multe tratamente cu zeama sulfocalcica
10%, pâna la deschiderea mugurilor si în
concentratie de 2% dupa deschiderea
acestora.Se pot face de asemenea
tratamente cu sulf muiabil 0,4% sau
Karathan 0,1%.

http://web2.mendelu.cz/af_291_projekty2/vseo/files/
9/2443.jpg
 Strategii pentru reducerea inoculului
secundar

• Se recomanda ca în
permanenta lastarii puternic
atacati sa fie îndepartati si
distrusi prin ardere. Pentru
prevenirea raspândirii bolii se
vor aplica tratamente umede
sau uscate cu substanta care
au ca baza toxica sulful.
• Tratament curativ: unul din
fungicidele Systhane 12E
(producator: Dow
AgroSciences), Flint Plus 64
WG (producator Bayer),
Clarinet (producator Bayer),
Folicur Solo, Topsin,
http://utahpests.usu.edu/admin/images/uploads/UtahPests/landscape-
advisory/2009/04-23/powdery%20mildew%20on%20bradford%20pear.JPG
 Bibliografie

• Curs Epidemiologia patogenilor agroecosistemelor, Beatrice Iacomi

• http://
www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/Bolile-marului-si-parului245
17.php
• http://
dspace.uasm.md/bitstream/handle/123456789/205/fitopatologie.pdf?
sequence=1&isAllowed=y
• http://www.pomicultor.ro/fainarea-la-mar-podosphaera-leucotricha
• http://www.pomosat.ro/Brosura%20Prot%20Plant_POMOSAT.pdf