Tema.

6 Defoliatori a culturilor forestiere conifere si

combaterea integrata a lor.
6.1. A face cunoştinţă şi a determina coleoptere defoliatoare
culturilor forestiere.

6.2. A face cunoştinţă şi a determina lepidopterele defoliatoare

culturilor forestiere conifere.

6. 3. A face cunoştinţă şi a determina viespile dăunătoare

culturilor forestiere conifere.
Diprion pini – viespea pinului – обыкновенный сосновый пилильщик (Diprionidae)
Adultul cu corpul oval 7-10 mm lungime. Femele mai mare decât
masculul. La femelă abdomenul galben cu inele la mijloc negre, capul
negru, antenel galbene seriforme; la mascul corpul aproape negru, numai
capătul abdomenului galben, antenele negre penate.
Oule a cîte 10-15 sînt depuse pe fiecare ac. Prolificitatea unei femele
este de 80-150 ouă. Dezvoltarea oului durează 2 săptămîni.
Larva este de culoare cu o nuanţă verzuie cu capul brun, cu lungimea
de 22-26 mm. Pe fiecare picior abdominal, cu excepţia ultimii perechi,
sînt prezente pete în for,ă de punct negru cu virgulă. După ieşirea din ou
larvele încep a roade lastarii coniferelor lateral, lasînd neains vîrful ţi
mijlocul nervurii. Resturile coniferelor se îngălbenesc, sucesc, dînd
senzaţia din depîrtare de băşicare. Larvele tinere se hrănesc în grup şi
migrază tot în grup. Înpuparea larvelor are loc la finele lunii iunie,
începutul lui iulie
Pupa în formă de cocon tare butiliformă de culoare sură. Faza de pupă
durează 12-15 zile. început verde apoi devine gălbuie, cu cremasterul
ridat adînc, cu lungimea de 7-15 mm.
Bioecologie. Adulţii apăruţi din pupă a generaţiei a doua depun ouăle
me acele tinere şi din a doua jumătate a lunii iuli – începutul lui august
apar larvele generaţiei a două, care se hrănesc cu acele anului trecut pînă
în septembrie- octombrie şi apoi coboară în sublitieră şi se împupează în
cocoane brune în care şi iernează. Iernează larva în cocon şi tocmai în
primăvară se transformă în pupă. Generatii una în an.
Masuri de combatere: biologice – paraziţii ouălor: Chrzsonotomyia
ruforum; paraziţii larvelor – tahinele Drino incospicua, Diplostichus
janitrix; paraziţii larvelor înupate eulofiidul Dahlbominus fuscipennis şi
ichneumonidul Pleolophus basizonius. Evidenţa se efectuiază după
prezenţa fecaliilor în timpul hranirii larvelor şi după cocoane.
Neodiprion sertifer – viespea roşcată a pinului – рыжий сосновый пилильщик (Diprionidae)

În stadiul de adult se deosebeşte de prima specie prin faptul că

femela este roş-roşcată, iar masculul negru. La femelă corpul mai
îngust, zvelt cu lungimea 7-9 mm, mezanotumul şi scutellum sînt
neted-lucioase.
Oule sînt depuse în interiorul acelor lastarilor din anii trecuţii.
Larva este de culoare verzde-pămîntie cu o fîşie deschisă pe
spate şi cu cap negru-lucios. Pe picioarele abdominale nu are
petele punctate cu virgulă. Preferă pinul obişnuit. Trăiesc în
cuiburi şi migrează în grup. Modul de atac este ca a speciei
precedente. Larvele se alimentează pînă la mijlocul lunii iunie şi
are 5 vîrste. Din mijlocul lunii iunie larvele părăsesc pomii şi
cobor în sublitieră, unde se împupează. La eonimfe se observă
diapauza parţială, unde o parte a populaţiei se transformă în adulţi
şi zboară toamna, iar cealaltă parte rămîne în cocoane unul sau doi
ani, şi în unele zon poate zbura în luna mai, dar nu toamna.
Pupa în formă de cocon dens butiliformă de culoare galben-
aurie, iar pîă la zbor se transformă în pupă.
Bioecologie. Este o specie plastică.
Generatii una în an.
Masuri de combatere: amestecul de brad, stejar şi alte foioase
micşorează numărul dăunătorului în pinete. Cea mai mare daună o
provoacă în culturile tinere de 20 de ani. Focarele de dezvoltare a
acestui dăuător sîmt mai frecvente decît la prima specie.
Bupalus piniarus – cotarul pinului, cосновая пяденица (Geometridae)

Adultul are anvergura arpilor 30-40 mm. La femele aripile

sint roŞcate, la mascul brun-negrii cu pete albe sau galbui
apical.
Oul este depus în urma zborului care are loc în luna iunie.
Femelele depun ouăle în rînduri a cîte 1-32 în rînd pe
coniferele bătrîne. Prolificitatea unei femele – 80-230 ouă.
Ouăle oval, dorsal turtite, verzui. Stadiul de ou durează 3
săptămîni, iar la temperatura de 25,5grade – 8 zile.
Larva este de culoare verzuie cu capul mare. Larvele mici rod
jgheaburi mici, iar cele mature dinţează ghipii de coniferelor,
lasînd neatinse tija şi baza. Larvele rod întîi ghipii din anii
anterior.
Pupa la început verde apoi devine gălbuie, cu cremasterul
ridat adînc, cu lungimea de 7-15 mm.
Bioecologie. Specie mezofilă formează deseori focare.
Ierneza pupa.
Generatii una în an.
Masauri de combatere: biologice – păiangenii, furnica
ruginie, păsări, pe ouă – trichogramma. Specile de tahine
infestează larvele de vîrsta a 4-a şi a 5-ea. Focarele de invecţie
durează pînă la 6 ani. Controlul se efectuiează în luna
septembrie după fecalii şi la topirea zăpezii după pupe.
Ocneria monacha –fluturele monah, монашенка (Orgydae).
Este specie polifagă. Adultul are anvergura arpilor 35-60 mm.
Aripile sint surii cu patru linii negre transversale în formă de zigzag, iar
cele posterioare alb-surii. Abdomenul roz, dungi negre. Oul este sferic,
puţin turtit dorsal şi venral. De mărime seminţei de mac, la îbceput roz,
apoi brun-întunecate sau sure. Este depus în urma zborului care are loc
în a doua jumătate a lunii iulie-august. Fluturii deobicei depun 100-300
ouă în mai multe tranşe, maximum 15-140 ouă defiecare dată.
Prolificitatea şi sexratio puternic variază. Depune ouăle pe brad şi
molid în partea inferioară a tulpinii, iar la înmulţirea în masă pe toată
tulpina. În pădurile de pin femelele depun ouăle în partea ce mai de jos
a tulpinii (pînă la 0,5 m) în crăpături şi scoarţă. Larva este polifagă, dar
preferă pinul şi bradul. Larvele tinere rod lastarii din luna mai şi
mugurii în creştere, apoi polenul inflorescenţelor masculine. Începând
cu vîrsta a treia, larvele se pot hrăni cu ramurile bătrîne.Larvele sînt
vorace. Stadiul de larvă 45-80 zile. Pupa la început brun-bronză ,
lungimea 15-20 mm cu un mănunchi de peri în formă de gîrlige la
vîrful posterior. Stadiul de pupă 11-19 zile. Mod de atac: Atacul
incepe primavara devreme, cand sunt rosi mugurii tineri, abia desfacuti.
Pana la desfacerea mugurilor rasinoaselor, larvele se hranesc cu
frunzele foioaselor. Atacul incepe de la baza coroanei spre varf si din
interior spre exterior. O defoliere de 60% in cazul unui atac puternic,
duce la uscarea arborelui. Ierneza larva de prima vârsta sau stadiul de
ou. Generatii una în an.
Masauri de combatere: complexul entomogag neefectiv.
Focarele sânt reglate de bolile: flaşeria şi poliedroza. Pentru
monitorizarea acestui daunator se utilizeaza feromon atractant sexual.
Cursele feromonale se instaleaza inaintea inceperii zborului.
Panolis flammea – buha pinului, сосновая совка (Noctuidae)
Adultul are anvergura arpilor 30-35mm. Aripile anterioare de la brun-
suriu pina la cafeniu cu dungi transvrsale brun-inchise si aripi albe.la
mijlo două pete. Aripile posterioare brun-surii.
Oul este depus în rînduri a cîte 1-20 pînă la 25, în pontă deseori 2-3
ouă. Zborul are loc primavara devreme cu apariţia primelor protaline si
durează 10-20 zile. Fluturii zboară seara şi noaptea. Prolificitatea unei
femele în medeie de la 80 pînă la 150 ouă. Oul verde deschis, apoi se
întunecă şi devine brun. Faza de ou – 10-15 zile, pragul de dezvoltare -
62°C, la o suma a ∑ T- de 125 °C.
Larvele sînt distribuite solitar, la atingere elimină secreţie repelentă.
Larvele deabea apărute sîn deculoare verde sînt asemănătoare cu cotarii.
La vîrsta unu –trei se alimenteză cu ace tinere , rod mugrii, dezgolesc
lăstarii, iar la deranjare atîrnă pe fir. La vîrsta IV-V se hrănesc cu ace din
anii trecuţi, şi devine de culoare verde-deschisă cu 5 făţii albe
longitudinale şi una portocalii lateral corpului. Dezvoltarea larvei are loc
rapid: la 20-24 °C timp de 22-28 zile. Larvele pleacă la diapauză la
finele lunii iunie-începutu lui iulie, în sublitieră.
Pupa cu lungimea de 12-22 mm, culoarea roş-brunie, mat-lucioasă, la
vîrful abdomenului cu 2 chimpi conturaţi, puţin curbaţi unul faţă de altul.
Bioecologie. La grosimea sublitierei pînă la 4 cm pupele se distribuie
la hotarul ei şi stratul de sol mineralizat, iar la cel gros de licheni – sub
stratul de licheni.Ierneza pupa. Generatii una în an.
Masauri de combatere: atacul e se resfrînge asupra puieţilor şi
deseori duce la dezvoltarea dăunătorilor tulpinilor, ramurilor şi peirea
plantaţiei. Evidenţa este binevenită la stadiul de pupă în sublitieră, pe
supraeţe test toamna.
Zeiraphera diniana – molia sură a zadei, серая лиственничная листовертка (Tortricidae)

Adultul are anvergura arpilor 20-22mm. Aripile anterioare

galben-surii cu haşurări ne clare şi pete întunecate, cu două
Aripile posterioare brun-surii. Zborul are locla mijlocul lunii
iulie şi durează pînă la finele lunii august.
Oul este ma, galben- lămîi, cu suprafaţa ridată, diametrul 0,5
mm. în rînduri a cîte 1-20 pînă la 25, în pontă deseori 2-3 ouă.
Femela depune oul sub solzii scorţei lăstarilor scurţi şi subţiri, în
grup a cîte 2-12 bucăţi. Prolificitatea unei femele – 200 ouă.
Larvele de culoare verde-surie cu capul negru apar în perioada
desfacerii acelor zadei deoicei în a doua jumătate a lunii mai. În
prima vîrstă se hrănesc pe flori, muguri, făcînd saci de păianjeniş
între lăstarii tineri. Larvele mai adulte trăiesc deschis şi rod total
lastarii. Larve se dezvoltă în 5 vîrste. Înpuparea are loc la finele
lunii iunie.
Pupa cu lungimea de 10-12 mm, de culoare brună, lucioasă,
cu peri rari galben. Stadiul de pupă durează 15-17 zile.
Bioecologie. Focarele au caracter de pete. Roaderea puternică
a coniferelor de larve are loc unu, doi ani. Ierneza pupa.
Generatii una în an.
Masauri de combatere: evidenţa se efectuiază în iunie-iulie
după atacurile larvelor. Pentru evidenţă se i-au ramuri model şi
se numără larvele per 1 metru ramur, iar în timpul trecerii
focarului de faza de culminare – pe 15-20.
 Studiul individual
1. Molia miniera a acelor de larice
2. Tortricidul cu cap negru al bradului
3. Tortricidul cu cap roşu al bradului
4. Omida paraoasă a molidului
5. Omida paroasa a pinului