PRINCIPALELE INSECTE DEFOLIATOARE PREZENTE LA OCOLUL SILVIC TOPOLNITA

4.1. Lymantria dispar (omida paroasa a stejarului)

Adultul este un fluture cu dimorfism sexual pronuntat.Femela este mai mare decat
masculul, cu anvergura de 50-90 mm pe cata vreme masculul are anvergura de 35-40
mm.
Masculul are aripa anterioara bruna-cenusie, cu desene transversale neregulate de
culoare inchisa. Aripa posterioara este galbui maronie sau galbui-cenusie. Capul si
toracele sunt brun-cenusii, abdomenul subtire, galben-cenusiu. Antenele sunt dublu
pectinate. Latimea cu aripile desfacute este de 35-50 mm.
Femela are aripile albe-galbui, pe aripile anterioare cu desene brun-inchise
asemanatoare cu cele de la masculi. Abdomenul este mare, greoi, cu peri desi de
culoare bruna-galbuie. Antenele sunt negre, filiforme, slab distantate. Cu aripile
desfacute are diametrul de 50-90 mm.
Oul este sferic, turtit la poli, cu diametrul de 0,8 – 1,3 mm si greutatea de 0,39-
1,22mg. La inceput oul este galbui, iar dupa 15-20 zile devine galben-cenusiu.
Ouale continute de o femela sunt depuse de obicei pe scoarta tulpinilor si
ramurilor, aproape de locul de iesire din pupa, intr-o gramada, fiind acoperite de
perii de pe abdomenul femelei.
Omida mica este neagra, cu capsula cefalica neagra. Omida dezvoltata are culoarea
generala cenusie-galbena, pina la cafeniu-negricioasa. Pe fiecare inel are sase
negi din care pornesc smocuri de peri lungi, teposi, de culoare castanie-
negricioasa. Negii mediani de pe primele cinci inele sunt albastri, iar de pe
celelalte inele, sunt rosii sau bruni. Omida mascula ajunge pina la lungimea maxima
de 45-50 mm, iar cea femela la 60-76 cm.
Pupa este bruna, bruna negricioasa, cu smocuri de peri galbene – ruginii. Latimea
la torace la pupele mascule este de 6,0-7,3 mm, iar la cele femele de 10,0 – 12,5
mm. Lungimea pupelor femele este cuprinsa intre 17,0 si 39,0 mm.
Dezvoltarea insectei. Este monovoltina. Iernarea are loc in stadiul de ou, cu omida
complet dezvoltata. In timpul diapauzei de iarna, ouale rezista la temperaturi pina
la minus 500 C si la inundatii care nu depasesc 30 zile. Majoritatea depunerilor
sunt plasate spre baza tulpinii, dar se gasesc si la inaltimi mari, de 20-22 m.
repartizarea depunerilor depinde de conditiile de temperatura, de consistenta
arboretului, de densitatea depunerilor.
Dezvoltarea embrionara are loc vara, in primele 20-25 zile dupa depunere si
ecloziunea in aprilie, cind temperatura medie este de 5-60C. la inceput omizile
stau citeva zile impreuna, in oglinda, dupa care urca spre virful arborilor. In
aceasta perioada sunt usor luate de vint. Dezvoltarea omizilor dureaza 45-80 zile,
in functie de conditiile de temperatura si hranire. Omizile mascule au cinci
virste, cele femele sase si numai exceptional cinci virste. Virsta omizilor se
determina dupa latimea capsulelor cefalice.
Impuparea are loc la sfirsitul lunii iunie, inceputul lui iulie. Pentru impupare
omizile tes cu citeva fire de matase 2-3 frunze, sau se retrag in crapaturile
scoartei, la insertia ramurilor. In caz de densitate mare, intr-un loc se impupeaza
mai multe omizi. Durata stadiului de pupa este de 13-18 zile, in functie de
conditiile de temperatura, iar durata stadiului de prepupa este de 2-3 zile In
prima zi dupa aparitia fluturilor, are loc imperecherea, de obicei pe tulpina
arborilor. Fluturii au activitate diurna, masculii au un zbor neregulat, la
inaltime mica. Femela nu zboara, cel mult se ajuta in mers batind din aripi, sau in
cazul cind isi da drumul din coroana arborilor, desface aripile planind.
Fecunditatea individuala variaza intre limite largi: 17-1975 oua.
Caracteristicile atacului. Produce defolieri puternice, uneori repetate 2-3 ani la
zind. Datorita dezvoltarii indelungate, distruge si a doua infrunzire. Atacurile
duc la pierderea partiala sau totala a cresterii anuale, pierderea fructificatiei,
uscarea ramurilor, virfurilor.
Frunzele fragede care apar dupa defoliere, in general sunt atacate puternic de
fainare.
Depistarea. Controlul existentei daunatorilor se face in toate stadiile de
dezvoltare.
Depistarea suprafetelor infestate se face in doua etape. In prima, se determina cu
aproximatie suprafata infestata, in stadiul in care s-a descoperit prezenta
insectei. Depistarea exacta se determina o data cu densitatea daunatorului, in
stadiul de ou, in perioada septembrie-noiembrie, numarindu-se in fiecare parcela
depunerile de oua de pe cite zece arbori, luati la rind (in interiorul parcelei).
Cercetarea stationala si prognoza. Cu ocazia depistarii dupa oua din cel putin 5-6
parcele, se culeg in total 40-50 depuneri. Aceste depuneri, curatate de resturile
de scoarta si de impuritati, se cintaresc impreuna si se determina greutatea medie
a unei depuneri cu ajutorul formulei :
F= 1204,56 g + 40,89
in care:
f. -este numarul mediu de oua/depunere;
g. -greutatea medie a unei depuneri , in grame.
Se determina numarul mediu de oua dintr-o depunere, care practic este egal cu
fecunditatea medie. Produsul dintre numarul mediu de depuneri/arbore si numarul
mediu de oua/depunere, reprezinta densitatea defoliatorului in stadiu de ou, iar
totalitatea parcelelor in care s-au gasit mai mult de o depunere la 50 arbori, se
considera suprafata infestata.
Fecunditatea medie se determina in septembrie-octombrie, in functie de greutatea
medie a unei derpuneri dupa formula data mai sus sau la sfirsitul lunii iunie-
ineputul lunii iulie in functie de greutatea medie a unei pupe femele.
Pentru determinarea fecunditatii medii in functie de greutatea medie a unei pupe
femele vii, se utilizeaza formula:
fec.med. = 503,71 g – 108,97
in care :
g. -este greutatea medie in grame, a unei pupe femele vii, determinata prin
cintarirea impreuna a cel putin 20 pupe.
Indicele sexual se determina in stadiul de pupa (in perioada 25 iunie – 10 iulie),
prin impartirea pe sexe a cel putin cite 100 pupe dintr-o suprafata de control.
Mortalitatea naturala se determina in stadiile de ou, pupa si eventual omida mare.
In stadiul de ou, in perioada octombrie-noiembrie, se recolteaza cite cinci
depuneri din fiecare suprafata de control. Fiecare depunere in parte, se curata de
peri si se numara toate ouale. La numarare se separa ouale goale (din care au
zburat deja parazitii sau au fost roase de dermestide), care sunt transparente, cu
gaura mica de iesire, sau roase neregulat. Restul oualor se pun in solutie de 10%
de KOH sau NaOH si se lasa 24 ore, dupa care se spala de solutie si sub binocular
se controleaza continutul lor, prin strivire cu acul. Se numara ouale care au un
continut alb laptos sau portocaliu (oua sterile) si cele care contin larve de
paraziti (larve fusiforme, incovoiate, glabre, de culoare galbuie) sau pupe si
adulti paraziti. In functie de numarul total de oua din depunere, se calculeaza
procentul de oua sterile, parazitate (ouale de dezvoltare) si apoi se face
procentul mediu pentru cele cinci depuneri. La densitatea daunatorului se tine
seama de procentul de oua sterile si parazitate scazindu-l din numarul mediu de oua
dintr-o depunere.
In stadiul de pupa (25 iunie – 10 iulie ), mortalitatea naturala se determina prin
impartirea a cite 100 pupe recoltate la intimplare din fiecare trup de padure (din
diferita parcele si diferite inaltimi ale coroanei), in pupe: sanatoase, vii,
parazitate, atacate de rapitori, bolnave (la rupere se scurge un lichid brun, urit
mirositor).
In stadiul de omida, prin parcurgerea parcelei in perioada 10-20iunie se numara la
rind cel putin 100 de omizi, impartindu-le in omizi vii si moarte (parazitate sau
cu boli).
In perioada de zbor se observa coloratia fluturilor masculi, care sunt in zbor
intre orele 10 si 13 si a celor care stau asezati pe arbori. Coloratia intensa
intunecata a masculilor indica perioada de progradatie, iar coloratia stearsa
batind in cenusiu-deschis, indica perioada de retrogradatie.