Homoptere daunatoare

plantelor ornamentale din sere

Alpoianis Atena
Tudorache Lavinia
PEISAGISTICA, An III
ENTOMOLOGIE
PROF.COORD.IONELA DOBRIN

Clasa Insecta

Clasa Insecta se imparte in doua subclase Apterygota si Pterygota care cuprinde 32 de

ordine. Subclasa Apterygota cuprinde insecte lipsite in mod primar de aripi. Subclasa Pterygota
cuprinde insecte cu aripi, exista insa si specii la care aripile secundare lipsesc sau sunt
reduse.Aceasta din urma se imparte in doua diviziuni Hemimetabola si Holometabola.
Din diviziunea Hemimetabola fac parte insecte cu metamorfoza incompleta. Aripile
insectelor se dezvolta la exteriorul corpului, iar larvele in general se aseamana cu adultii. Aceasta
cuprinde 17 ordine: Ephemeroptera, Plecoptera, Odonata, Embiodea, Orthoptera, Phasmida,
Dermaptera, Blattaria, Mantodea, Isoptera, Zoraptera, , Psocoptera, Malophaga, Anoplura,
Thysanoptera, Heteroptera, Homoptera. Dintre cele mai importante specii pentru plantele cultivate
apartin ordinelor: Orthoptera, Dermaptera, Thysanoptera, Heteroptera, Homoptera.
Diviziunea Holometabola cuprinde insecte cu metamorfoza completa. Aripile se dezvolta
intern, iar larvele se deosebesc de adulti. Din aceasta diviziune fac parte 11 ordine: Hymenoptera,
Coleoptera, Strepsiptera, Megaloptera, Raphidioptera, Planipennia, Mecoptera, Trichoptera,
Lepidoptera, Diptera, Aphaniptera. Specii importante pentru plantele cutivate se intalnesc in
ordinele: Hymenoptera, Coleoptera, Lepidoptera, Diptera.
Ordinul Homoptera
Insectele acestui ordin sunt de dimensiuni diferite si au aparat bucal de intepat si supt.
Aripile sunt membranoase, uneori pergamentoase. In repaus aripile sunt asezate ca un acoperis
de casa. Masculii paduchilor testosi au o singura pereche de aripi. Exista forme aptere.
Metamorfoza incompleta. Specii fitofage.

Daunatorii plantelor ornamentale in sere ale ordinului Homoptera

Paduchele testos al lamaiului Lecanium hesperidum L., Familia Lecaniidae
Este o specie raspandita in toate regiunile tropicale si temperate, iar la noi in tara se
intalneste in spatii protejate, in sere si apartamente.
Descriere. Femela are corpul oval-piriform, plat, asimetric si de culoare galbenaportocalie sau galbena-verzuie. Dorsal prezinta o carena longitudinala neagra si altele mai putin
pronuntate spre margine. Lungimea corpului este de 3-4 mm.
Larva este eliptica, galbuie sau verde-galbuie.

Biologie si ecologie. In conditii de sera, acest paduche are 3-4 generatii pe an,
inmultindu-se ovovivipar. Femela depune sub carapace 150-300 oua, uneori pana la 1000 oua.
Larvele apar la cateva ore dupa ponta si migreaza in masa pe frunze, lastari si ramuri, unde
formeaza colonii. Stadiul larvar dureaza 40-55 zile, iar dezvoltarea unei generatii in medie 50-65
zile.
Plante atacate si mod de daunare. Paduchele testos al lamaiului este o specie polifaga,
ataca diferite plante de sere si apartamente, ca: Citrus, Ficus, Agave, Camelia, Nerium , Cycas,
Laurus, Hibiscus, Cyclamen etc. Larvele se localizeaza pe frunze de-a lungul nervurilor si mai
putin pe lastari, ramuri si fructe. In urma atacului plantele sunt debilitate, frunzele, lastarii se
deformeaza si se decoloreaza, se acopera cu roua de miere specifica afidelor, pe care se
dezvolta fumagina( Capnodium salicinum). La atacuri puternice frunzele se usuca si cad,
determinand o defoliere partiala sau totala, iar fructele raman mici si depreciate.

Paduchele alb al leandrului Aspidiotus hederae Vall, Familia Diaspididae

Specie raspandita mai ales in zona tropicala, subtropicala si mediteraneana. In zona
temperata se intalneste numai in sere si apartamente.
Descriere. Scutul femel este circular, de 1,8-2,0 mm, usor convex, alb-galbui, cu exuvia
larvara galbena-cenusie, dispusa putin excentric.
Scutul macul este oval, de 1,0-1,2 mm lungime, alb, cu exuvia dispusa subcentral.
Femela adulta are corpul piriform, de culoare galbena-palid. Pigidiul este prevazut cu 3
perechi de palete,cele mediane fiind mai dezvoltate. Glandele perivaginale sunt dispuse grupat( 45 la un loc). Lungimea corpului este de 1,4-1,6 mm.
Biologie si ecologie. In regiunile tropicale are 3-4 generatii pe an , iar in tara noastra 1-2
generatii. Primavara are loc ponta, o femela depunand pana la 100 oua. Larvele apar esalonat in
perioada mai-septembrie si se fixeaza pe frunze, flori, muguri,fructe,ramuri si lastari, unde raman
pana la sfarsitul evolutiei. In functie de temperatura si umiditate, stadiul larvar dureaza 70-120
zile.
Plante atacate si mod de daunare. Insecta polifaga. Ataca peste 200 de specii de plante
apartinand la peste 100 de genuri botanice, ca : mimoza, datura, sparanghelul, cartoful,ricinul,
trifoiul, coacazul, liliacul, palmieri, agave, maslinul etc. Pagubele mai mari se inregistreaza la
citrice si leandru. Atacul: larvele colonizeaza frunzele, ramurile si fructele, pe care le inteapa si
extrag sucul celular din tesuturi. La invazii masive, organele atacate sunt acoperite cu o crusta
continua formata din scuturile daunatorilor, plantele se deformeaza, frunzele se usuca si cad,
florile nu mai apar sau raman mici si lipsite de parfum, iar cu timpul intreaga planta se usuca.

Paducele lanos al lamaiului Pseudococcus adonidum L., Familia Pseudococcidae

Specie cu o larga raspandire in zonele calde, subtropicale si mediteraneene, iar in zonele
temperate se dezvolta numai in sere si apartamente.
Descriere. Femela are corpul oval-alungit, de 3,0-3,5 mm lungime, roz-galbui, acoperit cu
o secretie ceroasa pulverulenta, alba. Pe partile laterale prezinta cate 17 filamente conice
ceroase. Abdomenul se termina cu doua perechi de filamente caudale, din care o pereche
depaseste lungimea corpului. Dorsal si marginal pe corp, se afla 3-4 glande ceriere, prevazute cu
cate 2-3 spini scutiti, conici si pubescenti. Caracteristic femelei este ovisacul, punga pasloasa,
albicioasa, in care sunt depuse ouale.
Larvele sunt asemanatoare adultului,plata, galbena-rosiatica si are 3-5 mm lungime.
Biologie si ecologie. Specie polivoltina, cu inmultire ovovivipara. Femela depune cate
100-150 oua in fiecare ovisac, in total 450-600 oua. Incubatia dureaza 4-6 zile. Larvele neonate
sunt mobile si migreaza pe organele plantei. Pe timp nefavorabil, la temperaturi sub 20 grade,
larvele coboara la radacinile plantelor sau in zona coletului. Stadiul larvar dureaza 20-25 zile. In
conditii optime de temperatura(24-28 grade) si umiditate atmosferica(50-60%), o generatie
evolueaza in 30-40 zile.
Plante atacate si mod de daunare. Insecta polifaga, ataca diferite specii de Citrus, Ficus,
Cactus, Cycas, Asparagus, Dracaena, Phoenix, Mimosa etc. Paduchii se localizeaza in colonii
masive pe frunze, lastari si ramuri. Atacul: organele vizitate de paduchi sunt acoperite cu roua de
miere, frunzele se ingalbenesc si cad, iar plantele se usuca. Pagube mai mai se inregistreaza in
serele calde si umede.

Combaterea insectelor daunatoare plantelor ornamentale in sere se

face prin masuri preventive si curative.

Masuri preventive: Mentinerea serelor in perfecta curatenie, distrugerea florei spontane

din jurul serelor, impiedicare a introducerii in sere a plantelor infestate cu diferite specii
daunatoare. Dupa recoltare, toate plantele sau resturile de plante , vor fi scoase in afara serelor si
distruse prin ardere. Corpurile serelor libere de plante( intre doua cicluri), se vor dezinsectiza prin
stropiri( cu produse organofosforice sau carbonice, in doze marite) sau prin aerosoli( Multanin).
Masuri chimice. Se efectueaza la aparitia unor focare de insecte, in cursul perioadei de
vegetatie, folosindu-se produse cloroderivate:Thiodan 35 CE( Thionex, Malix) in concentratie
0,15% cu pauza de la tratament de 15 zile; organofosforice: Mevinfos 24CE (Phosdrin, Gesfid) in
concentratie 0,1% cu pauza de 7 zile; Nexion(Bromofos, Omexan) in concentratie de 0.08% cu
pausa de 18 zile ; Ultracid 40 PU( Supracide) in concentraie de 0,1%; Ometoat 50 Ce( Flomat) in
concentratie 0,06 % cu pauza de 21 zile etc. In timpul recoltarii se vor folosi preparate pe baza de
piretrinoizi: Piretrina I si II VUR in concentratie 1%, Permethrin 5 VUR in doza 100-200 g.s.a/ha,
Resmetrina VUR, 6-10 g.s.a/ha, fara interval de pauza sau produse ca DDVP 50 CE(nogos,
DDVP,Vapona K.,Mutox). In concentratie 0,1% care au o remanenta mica (3 zile). Se vor trata mai
ales partile inferioare ale frunzelor unde se alfa localizate de obicei focarele de insecte, precum si
plantele din jurul serelor.
Masuri biologice. Acestea se refera la utilizarea parazitilor si a biopreparatelor la musca
alba de sera( T. vaporariorum), care este parazitata de viespea-Encarsia formosa in proportie de
pana la 70%( din larve si pupe) si de ciuperca- Aschersonia aleyrodes, care poate infecta peste
80% din larve.

Musculita alba de sera- Trialeurodes vaporariorum- Familia Aleurodidae

Specie intalnita frecvent pe toate continentele,iar la noi in tara intalnita in conditii de sera
si in camp.
Descriere. Adultul prezinta corp alungit, alb-galbui, acoperit de o secretie ceroasa alba
pulverulenta. Antenele sunt dezvoltate din 7 articole. Aripile sunt bine dezvoltate si cu nervatiune
redusa.Dimensiunile corpului ating 1,1-1,3 mm. Oul este fusiform, cu diametru de 0,22-0,24 mm,
prevazut cu un pedicel scurt, la depunere fiind de culoare alb-galbui, iar dupa doua zile devine
negru violet cu reflexe metalice.
Larva neonata are forma ovala de culoare galbena-palid, cu ochii rosii. In ultimul stadiu
de dezvoltare denumit si pupariu corpul acesteia este oval, turtit dorso-ventral si acoperit de o
secretie ceroasa, alba. Lateral prezinta o bordura alcatuita din peri scurti iar dorsal 15-20
filamente lungi, albe. Lungimea variaza intre 0,7-0,9 mm.
Biologie si ecologie. Daunatorul se dezvolta in conditii de sera in tot cursul anului, iar in
camp numai in perioada de vegetatie.In sera se poate sezvolta de la 3 pana la 6 generatii atunci
cand conditiile sunt favorabile . Dupa 2-3 zile de la aparitie femela incepe depunerea pontei.
Ouale sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor, grupate in cerc sau izolat. Fiecare
ponta este alcatuita din 10-15 oua, numarul totala depus de o femela este de 100-500.Incubatia in
conditii de sere , la temperatura medie de 20-23 grade , dureaza 10-30 zile, dupa care apar
larvele. Acestea sunt mobile timp de 2-3 zile dupa care devin imobile pana la transformarea in
adult. Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 saptamani in sera si 7-8 saptamani in
camp.Depunerea esalonata a oualor determina suprapunerea generatiilor succesive, astfel ca in
cursul perioadei d evegetatie pot fi intalnite toate stadiile de dezvoltare ale daunatorului. In
primavara si vara, musculita alba de sera, migreaza din sere in camp pe plantele cultivate si
spontane unde poate fi intalnita pana in lunile septembrie-octombrie cand o parte din adulti se
retrag in spatiile protejate, restul populatiilor fiind distruse ca urmare a scaderii temperaturii sub 0
grade.
Plante atacate si mod de daunare. Specie polifaga ataca numeroase plante
legumicole( tomate, ardei, vinete, fasole) si ornamentale( Dianthus, Freesia, Begonia, Gerbera,
Primula). Adultii si larvele colonizeaza frunzele, deseori si lastarii, intepand si sugand seva din
tesuturi. In urma atacului, frunzele se etioleaza, se usuca si cad. SE produc modificare insemnate
si din punct de vedere biochimic fiind perturbat procesul de respiratie si folosinteza. Pe langa
actiunea directa a daunatorului asupra plantei prin hranire, se adauga si cea cauzata de dejectiile
zaharoase eliminate care favorizeaza dezvoltarea unor ciuperci, care influenteaza negativ
procesele fiziologice ale plantelor, producand uscarea prematura a foliajului cu consecinte
negative asupra produciei.

Combatere. Distrugerea completa a resturilor vegetale duna desfiintarea culturii, inainte

de plantare dezinsectia scheletelor serelor si solului previne atacul acestui daunator.Controlul
biologic al populatiilor de T. vaporariorum, in spatii protejate presupune utilizarea de preparate
fungice pe baza de Beauveria bassiana(tulpina GHA), Paceilomyces fumosoroseus( tulpina
Apopka 97_ si Verticilium lecanii, diferite specii de pradatoriChrysopa carnea Steph., Hippodamia
comvergens Guer., Delphastus pusillus Le Conte sau specii de paraziti: Ancarsia formosa Gh.

care paraziteaza larvele in proportie de 85%

.

Paduchele verde al trandafirului Macrosiphum rosae L., Familia Aphididae

Specie raspandita pe tot globul, iar la noi in toate regiunile tarii
Descriere. Aptere de 2,8- 3,5 mm lungime. Cap, torace, Picioare si cornicule de culoare
neagra, abdomen verde lucios. Antene de lungimea corpului.

Aripate cu corp alungit, de culoare verde, mai rar brun. Picioare verzi, cu varful tarselor,
tibiilor si femurelor negre. Cornicule negre, lungi si usor latite bazal. Pigidium alungit si sagitiform,
verde-galbui. Lungimea 3,0-3,5 mm
Biologie si ecologie. Specie migratoare, cu gazda primara trandafirul, iar cele secundare
diferite plante cu flora spontana. Ierneaza in stadiul de ou, depus toamna pe scoarta ramurilor de
trandafir, din care primavara apare fundatrixul. Ajuns la maturitate,acesta se inmulteste pe cale
partenogenetica, depunand direct larve si dand nastere la mai multe generatii de fundatrigene. In
luna mai, in coloniile dundatrigene apar forme aripate, care migreaza in diferite plante din flora
spontana.Toamna apar formele sexuate care migreaza pe diferite din nou pe trandafiri, unde are
loc copulatia. Fiecare femela depune in medie 2-3 oua, forma sub care ierneaza.
Plante gazda si mod de daunare. Frecvent pe trandafiri, apar de pe Malus, Ribes,
Fragaria. Pe trandafiri, larvele si adultii formeaza colonii aglomerate, alcatuite dintr-un mare
numar de indivizi, pe partea inferioara a frunzelor, lastarilor si pe bobocii florali. La atacuri
masive ,frunzele se gofreaza, bobocii nu se mai deschid, lastarii se ofilesc si se usuca.Organele
atacate raman uneori acoperite de secretii translucide aderente la substrat, pe care secundar se
dezvolta diferite ciuperci saprofite. Sunt atacate deopotriva, atat soiurile de trandafiri cu port pitic,
cat si cei urcatori.
Combatere. La semnalarea primelor colonii de afide, se fac tratamente foliare cu Actellic
50 EC , Diazol 60 EC- conc. 0,15%, Decis 2,5 EC, Sumi-Alpha 2,5 EC0conc. 0,05%, Fastac 10
EC, Cipertrin 10 EC- conc. 0,02%.

Paduchele lanos al radacinilor- Pulvinaria artemisiae Sing., Familia Lecaniidae

Daunator raspandit in Europa, America de Nord, iar la noi este semnalat in conditii de
sera.
Descriere. Femela de culoare verde, glonuloase la inceput, plate dupa depunerea oualor.
Sac oviger alb, de 2-3 ori mai lung decat corpul. Antene formate din 8 articole.Dorsal, cuticula este
prevazutacu spini rari, scurti si grosi, iar ventral cu spini subtiri si lungi. Lateral, marginile corpului
sunt ornate cu spini parastigmali egali, sub care se gasesc inca daoua randuri de spinuli scurti.
Lungimea corpului este de 2,5-3,2 mm , la care se mai adauga sacul oviger de 5-8 mm.
Larvele primare de forma eliptica, verzui, cu antene formate din 6 articole, iar cele
secundare sunt vernil, cu antene formate din 7 articole.
Ou oval, verzui.
Biologie si ecologie. Daunator cu o singura generatie de adulti pe an, se inmulteste pe
cale partenogenetica. Ierneaza in stadiul de femela imatura, pe radacinile garoafelor.Femelele
ajung la maturitate primavara, pe parcursul lunii mai. Ouale depuse in sacul oviger secretat de
femela sub forma dunei pasle albe situate inapoia corpului.Prolificitate de pana la 1.500 de oua.
Durata perioadei de incubatie este de 35-40 de zile, larvele aparand de regula la mijlocul lunii
iunie. Eclozarea larvelor din oua se face esalonat, pe parcursul a 20-25 zile. Pana la completa
maturizare, larvele trec prin doua varste, dintre care prima dureaza 25-30 de zile, iar ce ade-a
doua30-35 de zile.
Plante gazda si mod de daunare. Daunator in stadiul de larca si adult se dezvolta
preferential pe Dianthus, Gypsophila, salvie, unde formeasa colonii aglomerate de culoare alba pe
radacini. Ambele forme sunt fitofage, hranindu-secu sucul celular, pe care il absorb din celule prin
inteparea tesuturilor. Ca efect, plantele se ofilesc si se usuca. Atac in focare, poate deveni
generalizat.
Combatere. Macuri preventive: strangerea si depunerea resturilor vegetale ramase dupa
recoltare, insotita de scoaterea radacinilor din sol, rotatia culturilor, masuri de igiena culturala,
constand in eliminarea plantelor cu simtome de atac.
Masuri curative: tratamente efectuate la semnalarea atacului in cultura, cu Confidor 70
WG-conc 0,02% sau Confidor 20 SL-conc 0,05 % aplicat la sol, cu pompe manuale la care s-a
scos duza de la lance.Aplicarea solutiei se va face pe traseul tulpinilor sau pe randurile de
plantare.

Paduchele fainos al plantelor de sera- Pseudococcus adonidum L.- Familia

Pseudococccidae
Raspandit in toate continentele , la noi este prezent in toate regiunile tarii in diferite sere.
Descriere. Adult alb-galbui, cu corpul moale, acoperit cu o secretie ceroasa albapulverulenta. Prezinta 36 de cerarii, cate 18 pe fiecare parte a corpului, care secreta prelungiri
ceroase de jur imprejurul corpului, egale, cu exceptia celor doua prelungiri anale, care sunt lungi
si suor curbate. Lungimea corpului este de 4-6 mm.
Biologie si ecologie. Larve si adulti fitofagi, se dezvolta pe culturile din sere si pe plantele
de apartament. Are pana la 4 generatii pe an, in functie de conditiile climatice, abundenta si
calitatea hranei.Forma vivipara, in sere si aparta,mente se inmulteste pe toata durata anului. La
maturizare, femela depune larve in sacii ovigeri, formati din fibre de matase de vata. O femela
poate depunde pana la 350 de larve, in mod esalonat, timp de 2-3 saptamani. Dezvoltarea
larvelor primare dureaza 10-20 de zile, a celor secundare 8-20 de zile, iar a celor tertiare 7-20 de
zile.Dezvoltarea unei generatii dureaza 35-70 de zile.
Plante gazda si mod de daunare. Forma polifaza, frecventa in conditii de sera, unde
ataca lamai, portocali, fiscusul, smochinul, laurul, azaleele, garoafelor, cactaeelor, orhideele etc.

Se dezvolta pe frunze, lastari, tulpini si flori, unde lasa secretii translucide aderente la substrat, pe
care secundar se dezvolta fumagina. Plantele infestate se dezvolta lent, nu infloresc sau, daca
infloresc, florile nu au un aspect comercial.
Combatere. Tratamente preventive si curative efectuate cu Confidor 70 WG-conc0,025
SAU Confidor 20 SL-conc 0,05%,aplicate la sol si foliar. Tratamentele foliare se fac de
deschiderea bobocilor florali. La solutie de tratament aplicate foliar, se adauga, ca adeziv,
aracet0,2%.

Paduchele verde al lalelelor- Dysaphis tulipae- Familia Aphididae

Raspandit in toate continentele, iar la noi in tara a fost semnalat in Muntenia si Moldova
Descriere. Aptere cu cap si torace brun- deschis, abdomen alb-roziu prevazut cu pete
mici brune dispuse lateral. Ultimelesegmente abdominale ornate cu benzi transversale brune.
Corp acoperit de o secretie pulverulenta alb-cenusie. Antenele cu primele trei articole galbenedechis, iar ultimele inchise la culoare. Pigidium brun, prevazut cu doi pericurbati. Lungimea 1,51,6 mm
Aripate de 1,8-2,1 mmlungime, corp negru exceptand abdomenul care este mai deschis
la culoare. Antene brun-inchis.Picioare brune.Pigidium de aceeasi lungime cu corniculele.
Biologie si ecologie. Se dezvolta in sere, unde se inmultestepe tot parcursul anului. Din
sere , prin migrare, infesteaza culturile din camp si solarii.
Plante gazda si mod de atac. Forma Polifaga, la flori ataca lalelele, gladiolele, stanjeneii,
zambilele etc. Larvele si adultii formeaza colonii aglomerate, cenusii-pulverulente, pe frunze,
lastari, tulpini, bulbi, rizomi, de unde, prin intepare absorb sucul celular. Frunzele atacate se
ingalbenesc si se usuca. Pe bulbi se localizeaza la nivelulmeristemelor de crestere, care sunt la

majoritatea cazurilor compromise .Plantele atacate de dezvolta lent si neuniform, uneori nu

infloresc. Vector de viroze
Combatere.Tratamente foliare care se aplica la semnalarea primelorcolonii de afide de
plante, prinalternanta cu unul din produsele Confidor 70 WG, Actata 25WG-conc0,02%, Chess 25
WP, Confidor 20 SL-conc0,04%, Hostaquick 50 EC, Decis 2,5 EC, Sumi-Alpha 2,5 Ec-conc
0,05%, fastac 10 Ec, Cipertrin 10 Ec-conc 0,02%. Tratamentele se executa pana la deschiderea
bobocilor florali.La solutia de tratament se va adauga ca adeziv aracet0,2%.

Paduchele ciclemului- Neomyzus circumflexum- Familia Aphididae

Specie cosmopolita, la noi este prezenta in toate regiunile tarii.
Descriere. Aptere de 1,3-1,4 mm lungime, de culoare verde. Antene galbene, mai scurte
decat corpul. Lateral, pe torace prezinta care doua pete brune, iar median oe abdomen o pata de
forma literei U. Cornicule si pigidium galben-palid.
Aripate de 1,6-1,7 mm lungime, galben-verzui, cu pete dorsale transversale mai inchise la
culoare. Cornicule si pigidium ca la formele aptere.
Biologie si ecologie. Specie polifaga, raspandita la toate serele din tara noastra. Se
inmulteste partenogenetic, prin depunerea direct pe larve. Formele aripate sunt rar intalnite, iar
cele sexuate sunt necunoscute.
Plante gazda si mod de daunare. Larve si adulti polifagi, se hranesc cu sucul celular pe
care il absorb din celule prin intepare. Recventa la planele floricole din sere pe ciclamen,
cinerarie,gradiole, muscate, lalele, asparagus, frezia, crini, crizanteme,calceolaria, cercelusi,
calitefus etc Formeaza colonii aglomerate pe partea inferioara a frunzelor si disperate pe lastari,
boboci si flor. Cauzeaza dezvoltarea tardiva si neuniforma a plantelor, ofilirea si uscarea
aparatului foliar , uscarea si caderea bobocilor, flori la slaba calitate. Vector de viroze.

Combatere. Pentru limitarea populatiilor se aplica tratamente foliare la semnalarea

primelor colonii de afide pe plante, cu aceleasi produse in concentratiile indicate in combaterea
paduchelui verde al lalelelor.

Paduchele brun al crizantemelor Macrosiphoniella sanborni Familia Aphididae

Specie cosmopolita, la noi este semnalat in toate regiunile tarii, in sere si in camp.
Descriere. Aptere de 1,5-2,0 mm lungime. Corp brun-roscat, cu picioare zvelte de culoare
neagra. Antene mai scurte decat corpul, cornicule latite la baza.
Aripate asemanatoare cu formele nearipate, cu antene mau lungi decat corpul.
Biologie si ecologie. Daunator la stadiul de larva si adult, se hraneste cu sucul celular pe
care il absoarbe din tesuturi, prin intepare. Prezent in sere pe intreaga durata a ciclului de
vegetatie, iar in camp din iunie si pana la venirea anotimpului friguros. Forme indiferente la
intensitatea luminii, rezistente atat la temperaturi scazute cat si ridicate. Are mai multe generatii pe
an.
Plante gazda si mod de daunare. Forma caracteristica culturilor de crizanteme. Formeaza
colonii aglomerate pe lastari si tulpinile florifere, de culoare brun-acaju. Pe frunze ,coloniile sunt
mai putin numeroare, cu localizarea pe partea lor inferioara . Ca efect, frunzele se ingalbenesc, se
usuca si cad, iar cand atacul se extinde la tijele asimetrice. Vector de viroze, la crizanteme
transmite virusul Y al cartofului si aspergia tomatelor.

Combatere. Pentru limitarea pagubelor se aplica tratamente foliare la semnalarea

primelor colinii de afide pe plante , prin alternanta, cu unul dintre produsele: Confidor 70 WG,
Actara 25 WG-conc 0,02%, Confidor 20 Sl, Chess 25 Wp conc 0,04%, Hostanquick 50 Ec-conc
0,05%, care actioneaza ca aficide specifice.