Lucrarea nr.1.

Nevetebrate importante în ecosistemele agricole

1. Fasciola hepatica- viermele de gălbează

Animalul are forma unei frunzuliţe de 3-5 cm, mai lata la un capăt, unde este
extremitatea cefalică. Suprafaţa corpului este acoperită cu un epiteliu unistratificat, lipsit de
cili, prevăzut cu solzi şi ţepi orientaţi înapoi, care au rol de a se prinde de pereţii canalelor
biliare. Se hrăneşte cu bilă, sau cu sânge pe care îl suge din ficat. Fecundaţia este internă şi
încrucişată. Pentru dezvoltare necesită gazdă permanentă- oaia şi o gazdă intermediară-
gasteropodul Limnea ( Galba) trunculata.

2. Taenia solium- tenia

Are corpul de forma unei panglici care poate atinge 2-4m sau mai rar chiar 8 m.

Corpul său este format din scolex cu gât şi din strobilă. Strobila este formată dintr-un
număr variabil de segmente numite proglote. Scolexul are forma unei măciuci, şi prezintă
anterior un rostru înconjurat de 4 ventuze laterale şi 2 coroane de cârlige chitinoase.
Ventuzele şi cârligele servesc la ancorarea parazitului în peretele intestinului.

Strobila sau corpul propriuzis este formată din până la 900 de proglote identice ca
organizare interioară. În fiecare proglot se găseşte aparat excretor şi aparat genital.

Deşi pe fiecare proglot se găsesc atât organe genitale mascule cât şi organe genitale
femele, fecundarea este încrucişată. Zona de lângă cap a strobilei este zona generatoare de
proglote, iar către coadă se află proglote mature, fecundate şi pline cu ouă. Pe masură ce se
dezvoltă embrionii, proglotele terminale se detaşază de strobilă şi sunt eliminate în mediul
extern odată cu fecalele.

3. Nematodul seminţelor de grâu- Anguina tritici ( Tylenchida- Tylenchidae)

Este prima specie identificată ca dăunător la plantele cultivate.

Adultul are corpul cilindric, ascuţit la ambele capete, semitransparent. La maturitate

masculul rămâne mobil şi destins iar femela datorită regimului de viaţă de tipul parazitism
obligat, devine imobilă şi stă strânsă în spirală. Lungimea corpului este de 2,4-3,8 mm.

Nematodul seminţelor de grâu este parazit specializat, creşterea şi dezvoltarea sa fiind

asigurate numai pe plantele de grâu. Atacul produce modificări morfologice cum ar fi piticirea
plantelor, încreţirea şi răsucirea frunzelor, scurtnodarea, deformarea spicelor, apariţia de gale.

4.Nematodul rădăcinilor de sfeclă, Heterodera schahtii, ( Tylenchida- Tylenchidae)

Adulţii au un puternic dimorfism sexual. Femela are corpul globulos cu aspect de pară sau
de lămâie. Corpul femel este la început de culoare albă, iar pe măsură ce se transformă în chist
devine brun.Treptat ea depune ouă în interiorul corpului şi se transformă în chist cu ouă.
 Masculul este filiform. Prezintă două generaţii pe an şi iernează în sol sub formă de chist
femel plin cu ouă.

Este dăunător polifag, atacă şi dăunează la peste 20 de specii din mai multe familii
botanice: Apiaceae, Cariophylaceae, Chenopodiaceae, Lamiaceae, Poligonaceae, etc.

Culturile preferate sunt cele de sfeclă pentru zahăr şi furajeră, iar atacul este uşor de
remarcat. Fruzele externe se ofilesc şi se usucă, frunzele centrale rămân mici, colorate în
verde închis, rădăcinile principale rămân mici, scurte şi subţiri iar rădăcinile secundare
ramifică exagerat, capătă aspect de smocuri, fenomen cunoscut sub numele de „bărboşirea
sfeclei”.