AMANITA MUSCARIA

plria arpelui, mucria

Cuprins
1 Clasificare tiinific
2 Descriere botanic
3 Copo!iie c"iic
- Muscimol
- Acid ibotenic
- Muscarin
# Into$icaii pro%ocate &e ctre ciupercile otr%itoare
' Cauzele intoxicaiei cu ciuperci
- Clasificarea ciupercilor
- Intoxicaii cu perioad scurt de incubare (0,5-6 ore
- !indromul panterinian
- Msuri terapeutice "n intoxicaiile acute cu ciuperci
( )iblio*rafie
AMANITA MUSCARIA
plria arpelui, mucria
1 Clasificare tiintific+
#e$n% &un$i
'ncren$tura % (asidiom)cota
Clasa% A$aricom)cetes
!ubclasa% *)menom)cetes
+rdin % A$aricales
&amilie% Amanitaceae
,en% Amanita
!pecie% Amanita muscaria
Sinoni +
!oma, asumer, amarita (denumiri ariene, pon$, pan-, pon$o (denumiri siberiene,
bolond $omba (denumire ma$.iar /i 0arren !c.1amm (denumire $erman2
,ocali!are *eo*rafic +
+ri$inar din 3uropa, Asia /i America de 0ord (re$iuni cu clim temperat din
emisferele de est /i de 4est2
-abitat+
5duri de pin, mesteacn, fa$ /i zad "n timpul sezoanelor ploioase (foioase cu lemn
tare, conifere, c6mpii2
2 Descriere botanic+
5lria, de 7890 cm diametru, de culoare ro/ie sau ro/ie-portocalie, acoperit cu
numero/i solzi albi sau puin $lbui, este con4ex la "nceput, apoi "ntins, crnoas, umed
sau putin 46scoas, cu mar$inea striat2
:amelele serate, distanate, libere, albe sau cu o tent $lbuie, sunt ine$ale2
5iciorul este alb, p6n la 95 cm "nltime si 9,5 cm $rosime, plin la "nceput, apoi "n
interior, neted, dilatat la baz "ntr-un bulb sferic, "ncon;urat de resturi de 4ol4a sub forma
unor 4eruci "n cercuri concentrice2
Inelul membranos, alb sau $alben pal, lsat "n ;os2 <ol4a friabil rm6ne sub forma
de resturi, dispuse concentric "n partea bazal2 Carnea este alb, $alben-rosiatic sub
cuticula plriei, are miros /i $ust dulce, destul de plcut2
!porii sunt .ialini, albi fci masa, netezi, o4oizi,$utulai2 Aceast specie deosebit
poate fi $sit pretutindeni= are plria "ntre > /i ?5 cm2
C6nd ciuperca e t6nr, plria o4oid e nedez4oltat, cresc6nd "ns aproape plat cu
4remea2 3ste ro/ie spre portocaliu, cu protuberane albe2
!e $sesc amanite /i de alte culori, de la portocaliu la maro-desc.is spre $alben /i alb,
aceste specii pot fi otr4itoare2 :amelele, albe, sunt libere /i spaiate2
Ciuperca t6nr are un fel de 4oal, ce de4ine un $uler alb cu timpul2
A muscaria matura
Istoric
0umele de @fl) a$aricA deri4 de la ciuperca amanita, din care se face o fiertur ce
omoar mu/tele2 &iind probabil cel mai 4ec.i /i mai lar$ rsp6ndit .alucino$en, amanita se
folose/te de secole "ntre$i ca substan ameitoare sau s.amanistic de populaiile ost)a- /i
4o$ul (populaii fino-u$rice din 4estul !iberiei, de c.u-c.i, -or)a- /i -amc.adal din nord-
estul !iberiei /i de c6te4a triburi de b/tina/i americani de pe coasta 5acificului2
3 Copo!iie c"iic
5rincipalii constitueni toxici sunt muscimolul, un .alucino$en C0!, acidul ibotenic B
un precursor al muscimolului B /i muscazona2
Musciol este un toxic descoperit mai t6rziu ca muscarina "n ciuperci otr4itoare ca
celor din familia Amanita mai ales "n Amanita muscaria, Amanita pantherina /i Amanita
muscaria varitatea regalis2
Cin acidul ibotenic (premuscinol C5*609+> prin decarboxilare se formeaz
muscimol2 Doxicul rezultat este .alucino$en, termostabil la 60 EC /i persist /i "n ciuperca
uscat2 Ceoarece muscimolul determin o reacie a$resi4 a consumatorului ciuperca nu este
folosit ca surs de dro$2
Acidul ibotenic se decarboxileaz u/or /i pierde ap, ca s se transforme "n muscimol
la F? B FF C2 Muscimolul, este produs probabil "n timpul procesului de uscare2 #adiaia
ultra4iolet a acidului ibotenic are ca rezultat producerea muscazonei2
Ali alcaloizi prezeni sunt muscaradina /i muscarina2
Muscarina este o substan toxic neuronal cu aciune la ni4elul sinapselor2
Mecanismul const prin cre/terea concentraiei de acetilcolin, care nu mai este descompus
de enzima acetilcolinesteraz2 Aceasta determin stri de excitaie excesi4, paralizia
centrului respirator, mioz (mic/orarea pupilei oculare /i sali4aie /i lcrimare abundent2
Doxicul a fost izolat prima oar "n anul G76H de la ciuperca @Amanita muscariaA, care ia dat
numele de @muscarinA2
3ste un toxic .alucino$en iar ulterior s-a dectat toxicul @muscimolA care se afl "n
cantitate de 500 de m$, cantitate mult mai mare "n ciuperc, fa de muscarin din care sunt
numai 9-? m$2
O
HO
H
3
C CH
2
N CH
3
CH
3
CH
3
MUSCARINA
N
O
CH
HO
COO
NH
3
.H
2
O
CO
2
-
H
2
O
-
N
O
CH
2
O
NH
3
HN
C
O
CH COO
NH
3
O
ACID IBOTENIC MUSCIMOL
MUSCAZONA
Cespre muscarin, un tropan psi.oacti4, se credea odat c produce efectul de alterant
mintal al ciupercii2 Acum se /tie c ea se $se/te "n cantiti relati4 mici2 3ste $reu ca
molecula aceasta s treac bariera de s6n$e a creierului2
# Into$icaii pro%ocate &e ctre ciupercile otr%itoare
Ciupercile cu plrie, prin forma, culoarea, 4arietatea /i frumuseea lor, au exercitat
dintotdeauna o atracie asupra omului, care le-a apreciat /i datorit $ustului /i aromei lor2
'nc din antic.itate apar descrieri referitoare la intoxicaiile pro4ocate de anumite
macromicete2 Ciupercile otr4itoare, din cele mai 4ec.i timpuri p6n azi, nu au "ncetat s
fac 4ictime2
Cauzele intoxicaiei cu ciuperci
Cele mai multe /i cele mai $ra4e cazuri de otr4iri in4oluntare cu ciuperci sunt
cauzate de i$norana persoanelor care le cule$2 !impla experien, fie ea /i "ndelun$at, nu
scute/te de accidente2 3xist numeroase ciuperci care "/i sc.imb aspectul de4enind
asemntoare cu alte specii2 Cule$torul de ciuperci poate e4ita orice confuzie doar prin
cunoa/terea temeinic a caracterelor botanice ale macromicetelor2 3ste "n primul r6nd necesar
s se renune la o serie de superstiii /i pre;udeci cu pri4ire la ciupercile mari, deoarece
credina "n Itestele populareI este una dintre cauzele ma;ore a mortalitii cauzate de
ciupercile otr4itoare din #om6nia2 Cintre falsele pre;udeci cu pri4ire la toxicitatea sau
lipsa toxicitii ciupercilor, amintim%
J ciupercile atacate de limac/i sau de insecte nu sunt toxice (ne4ertebratele au un
metabolism complet diferit de cel al mamiferelor, reacion6nd diferit la o substan dat,
J sc.imbarea culorii unei seciuni executate "n corpul de fructificaie a ciupercii
poate indica toxicitatea ei (prob empiric, fr nici o 4aloare toxicolo$ic, care indic o
reacie de oxidare ce nu se produce pe baza toxinei,
J :a contactul dintre o ciuperc otr4itoare /i un obiect din ar$int (de obicei o
lin$uri, acesta din urm se "nne$re/te ("nne$rirea ar$intului este determinat de de$a;area
.idro$enului sulfurat /i nicidecum de compu/ii toxici din ciuperc2
J formarea de .ibrizi "ntre speciile toxice /i cele comestibile, ar explica toxicitatea
unor ciuperci culese de ctre persoane cu experien ("n natur nu au loc .ibridri
interspecifice, acele persoane IexperimentateI cule$6nd de fapt ciuperci toxice2 Mai mult,
ciupercile spontane exportate din #om6nia (ciuperci atent alese, care de altfel se consum /i
"n restaurantele de la noi, nu au intoxicat pe nimeni,
J pot a;un$e toxine pe ciupercile comestibile de la speciile otr4itoare, ca o
consecin a IsplriiI acestora de ctre ape sau de ctre precipitaii (cele mai periculoase
toxine sunt insolubile "n ap, inclusi4 "n apa "n care s-au $tit, sin$urele le4i$abile cu
potenial toxic fiind sporii2
Clasificarea ciupercilor
5erioada de incubare "n intoxicaiile cu ciuperci% de/i termenul de IincubareI este
oarecum impropriu (se folose/te de obicei la bolile produse de ctre microor$anisme, el s-a
"ncetenit ca noiune ce desemneaz perioada de laten (asimptomatic, care se scur$e de
la consumul ciupercii otr4itoare p6n la apariia primelor semne ale intoxicaiei2 &r a fi o
re$ul strict, "n $eneral se constat c cu c6t o intoxicaie debuteaz mai repede, cu at6t ea
este mai mai puin periculoas2 Cin acest moti4, principalul criteriu de clasificare a
intoxicaiei cu ciuperci este perioada de incubaie2
Clasificarea toxicolo$ic a ciupercilor are drept criteriu de baz debutul simptomelor2
Astfel, exist dou tipuri de debut a simptomatolo$iei, $ener6nd mai multe $rupuri de
ciuperci%
- debutul simptomatolo$iei la mai mult de 6 ore de la in$estie, determinat de dou
$rupuri de ciuperci%
,rupul G - cuprinde $rupul ciupercilor $eneratoare de ciclopeptide
,rupul 9 B cuprinde $rupul ciupercilor $eneratoare de monometil.idrazin
- debutul simptomatolo$iei "ntr-un inter4al de timp mai mic de 6 ore de la in$estie%
,rupul ? B cuprinde specia Coprinus
,rupul > B cuprinde $rupul ciupercilor $eneratoare de muscarin
,rupul 5 B sunt cuprinse ciupercile $eneratoare de acid ibotenic
,rupul 6 B ciuperci $eneratoare de indoli
,rupul F ciuperci iritante $astrointestinale2
Intoxicaii cu perioad scurt de incubare (0,5- ore!
Ma;oritatea simptomelor intoxicailor cu ciuperci cu perioad scurt de incubare, se
manifest di$esti4 sau ner4os2 Dot "n cate$oria intoxicaiilor cu perioad scurt de incubare,
pot fi "ncadrate intoleranele /i aler$iile produse de ctre ciuperci, fie ele /i comestibile2
3xist ciuperci care, imediat dup consum, produc intoxicaii banale, care afecteaz
doar intestinul $ros, produc6nd diaree2 Cintre acestea, unele conin principii laxati4e sau
pur$ati4e, a/a cum sunt speciile de barba caprei (Ramaria formosa, Ramaria pallida2 Alte
ciuperci sunt laxati4e doar dac sunt consumate cu pielia 46scoas a plriei, a/a cum se
"nt6mpl "n cazul .ribilor (Boletus sp.2
Intoxicaiile mai serioase cu perioad scurt de incubaie, produc sindroame
caracteristice toxinelor care le-au produs2
"fecte primare Ameeal, con4ulsii /i posibil $rea dup ;umtate de or, urmate de
amorirea picioarelor /i un somn u/or de dou ore, .alucinaii at6t 4izuale c6t /i auditi4e2
3xperimentul dureaz "ntre patru /i zece ore2
Muscarina este un .alucino$en extrem de toxic, fiind tropan, este un alcaloid
parasimpatomimetic, in ciuperca Amanita muscaria in cantitati reduse, dar apare /i la alte
specii d Inoc)be (Inoc)be sororia, Clitoc)be (Clitoc)be cla4ipes /i (oletus ((oletus
satanas2 Muscarina stimuleaz receptorii muscarinici, $ener6nd efecte coliner$ice
asemntoare cu cele de in.ibitorii de colinesteraz, fiind o toxin termolabil, este inacti4at
prin fierbere, sc)6nd astfel ponteialul toxic2
Muscarina a fost izolat prima dat din ciuperca Amanita muscaria (muscaria2 Cu
toate acestea, muscaria conine o cantitate foarte mic de muscarin, insuficient pentru a
dez4olta un sindrom sudorian, a46nd "ns "n componen, substane toxice care induc
sindromul panterinian#
Muscimolul /i acidul ibotenic sunt cuprinse "n ciuperci din $enul Amanita muscaria,
A pant.erina /i A $emmata2 Muscimolul este produs de metabolism al acidului ibotenic
(pro4ine din decarboxilarea acidului ibotenic2
Muscimolul /i acidul ibotenic sunt compu/i coliner$ici, anta$oni/ti ,A(A-er$ici2
Aceste toxine au aciune antispastic la ni4elul tubului di$esti4, cilor biliare /i urinare,
"ncetinesc e4acuarea $astric,diminu secreiile $astrice, sali4are, lacrimale, sudorale2
$indromul panterinian este pro4ocat de o $am lar$ de toxine (acidul botenic,
muscimolul, muscazona, etc2 prezente "n unele ciuperci din familia Amanitacee.
!imptomele sunt asemntoare cu cele pro4ocate de intoxicaia cu atropin, fiind
oarecum opuse semnelor caracteristice sindromului muscarian2 Intoxicaia se manifest prin %
ta.icardie (ritm cardiac accelerat, .ipertensiune arterial, uscarea mucoaselor, midriaz
(dilatarea pupilelor, a$itaie psi.omotorie, delir2
!indromul debuteaz dup G-> ore de la consum, prin tulburri di$esti4e, urmate de
fenomene de excitaie psi.omotorii cu delir /i .alucinaii urm6nd o faz de somnolen sau
de com care dureaz ?-7 ore2 In faza de excitaie, luciditatea se pierde altern6nd strile de
mare 4eselie cu cele de mare furie (nebunia panterinian2 Cup faza de somn sau de com,
intoxicatul se treze/te spontan, puin ameit /i cu u/ore .alucinaii auditi4e2 Cup
aproximati4 dou ore de la in$erare, apar % a$itaie, furie, .alucinaii, con4ulsii, midriaza2
Cup 9> B >7 de ore imprudentul intoxicat este complet refcut2
In urma acestui sindrom se semnaleaz rar complicaii, cazurile de deces fiind rare ,
"ns nu excepionale2
3ste contraindicat atropina, deoarece a$ra4eaz tulburrile neuropsi.ice2 !e
administreaz anticon4ulsi4ante-(enzodiazepine sau (arbiturice2
'n toate cazurile de intoxicaie cu ciuperci se asi$ur libertatea cilor aeriene, suport
4entilator, susinerea inimii, reec.ilibrare .idroelectrolitic /i acidobazic2 !e aplic msuri
de decontaminare $astro-intestinal (crbune acti4at, pur$ati4e,diureza forat2

Msuri terapeutice %n intoxicaiile acute cu ciuperci
!unt msuri de terapie intensi42 Cu c6t se instituie mai rapid, cu at6t e4oluia ulterioar este
mai bun2
- anamneza B tipuri de ciuperci in$erate= timpul de in$estie manifestrile clinice pe care
le-a prezentat pacientul2
- crbune acti4at /i catarctice, oral sau pe sonda naso-$astric
- msuri de reec.ilibrare .idroelectrolitic /i acido-bazic
- diureza forat
- reec.ilibrare .emodinamic
- tratament simptomatic B anticon4ulsi4ante, antiememtice, .epatotrope
- monitorizare complex
&articulariti terapeutice'
In cazul intoxicatiei cu ciuperci $eneratoare de acid ibotenic se administreaz%
- fizosti$min 0,5 m$ intra4enos= ulterior 9 m$ "n funcie de rspunsul terapeutic
- diazepam2
( )iblio*rafie+
G .ttp%KK1112terapeutica2roKIssuesK9007K0umber>KpdfKGH2Dudosie2pdf
9 .ttp%KKart-zone2roKciuperciKMuscaritaLM97LAmanitaLmuscariaLM9H2.tml
? .ttp%KK1112medical2ne1s902roK1ordKMN!CA#I0A2.tml
> .ttp%KKro21i-ipedia2or$K1i-iKMuscarinMC>M7?
5 .ttp%KKro21i-ipedia2or$K1i-iKMuscimol
6 .ttp%KK1112calificati42roKreferateKreferat-intoxicatiileLcuLciuperci-rid97502.tml
F.ttp%KK1112bioterapi2roKaprofundatKindexLaprofundatLindexLenciclopedicLterapeuticIntoxicatii
Lpro4ocateLdeLciupercileLotra4itoare2.tml
7 .ttp%KK1112sfatulmedicului2roKIntoxicatiiKintoxicatia-cu-ciuperciLG9??
H .ttp%KKro21i-ipedia2or$K1i-iKAlcaloid
G0 .ttp%KK1112scribd2comKdocK9>57?>H0KMedicamentele
GGhttp://www.referatele.com/referate/biologie/online17/Planteto!icesiotravitoareA"#$
%&'P$R%&($R&#&referatelecom.php