Micotoxine: Amanita muscaria,

A. Pantherina, A. phalloides
Cuprins
1. Generalitati
2. Cauzele intoxicatiilor cu ciuperci
3. Clasificarea ciupercilor otravitoare
3.. ntoxica!ii cu perioad" scurt" de incu#are
3.. a.) Sindromul muscarian
Amanita muscaria $ toxicitate
- intoxicatia acuta, intoxicatia cronica
- tratamentul intoxicatiei acute
I. b.)Sindromul panterian
Amanita pantherina $ toxicitate
% tratamentul intoxicatiei acute
. ntoxica!ii cu perioad" lun&" de incu#are
. a.) Sindromul faloidan
Amanita phalloides $ toxicitate
- simptomatolo&ia intoxicatiilor acute
- tratament
'. (i#lio&rafie
2
Micotoxine: Amanita muscaria, A. Pantherina, A. phalloides
1. Generalitati
Macromicetele prin forma, culoarea, varietatea i frumuseea lor, au exercitat
dintotdeauna o atracie asupra omului, care le-a apreciat i datorit gustului sau aromei
lor. ns, pe lng ciupercile comestibile, n natur cresc i specii de temut, numite
ciuperci otrvitoare, care dac sunt consumate, provoac intoxicaii uneori grave sau
ciar mortale.
nc din anticitate apar descrieri amnunite referitoare la intoxicaiile provocate
de ctre anumite macromicete. !iupercile otrvitoare, din cele mai veci timpuri pn
a"i, nu au ncetat s fac victime, cu toate cunotinele acumulate de-a lungul vremii
referitoare la ele.
#pidemiologia intoxicaiilor cu ciuperci otrvitoare are un caracter se"onier bine
pronunat$ de la mi%locul lunii mai pn la mi%locul lunii octombrie, cu un apogeu n
lunile august-septembrie, cnd au loc intoxicaii n mas, uneori familii ntregi.
&-a constat c n ultimii ani ciupercile i-au modificat ntr-o oarecare msur
forma, dar nu i compo"iia, fiind necesar deci, o cunoatere i mai temeinic a
caracterelor botanice precum i o atenie sporit la recoltare.
2. Cauzele intoxica!iei cu ciuperci
!ele mai multe i cele mai grave ca"uri de otrviri involuntare cu ciuperci sunt
cau"ate de ignorana persoanelor care le culeg. &impla experien, fie ea i ndelungat,
nu scutete de accidente. #xist numeroase ciuperci care i scimb aspectul devenind
asemntoare cu alte specii. !ulegtorul de ciuperci poate evita orice confu"ie doar prin
cunoaterea temeinic a caracterelor botanice ale macromicetelor.
#ste n primul rnd necesar s se renune la o serie de superstiii i pre%udeci cu
privire la ciupercile mari, deoarece credina n 'testele populare' este una dintre cau"ele
ma%ore a mortalitii cau"ate de ciupercile otrvitoare din (omnia. )intre falsele
pre%udeci cu privire la toxicitatea sau lipsa toxicitii ciupercilor, amintim$
* ciupercile atacate de limaci sau de insecte nu sunt toxice +nevertebratele au un
metabolism complet diferit de cel al mamiferelor, reacionnd diferit la o substan dat,,
* scimbarea culorii unei seciuni executate n corpul de fructificaie a ciupercii poate
indica toxicitatea ei +prob empiric, fr nici o valoare toxicologic, care indic o reacie
de oxidare ce nu se produce pe ba"a toxinei,,
* -a contactul dintre o ciuperc otrvitoare i un obiect din argint +de obicei o linguri,,
acesta din urm se nnegrete +nnegrirea argintului este determinat de dega%area
idrogenului sulfurat i nicidecum de compuii toxici din ciuperc,.
* formarea de ibri"i ntre speciile toxice i cele comestibile, ar explica toxicitatea unor
ciuperci culese de ctre persoane cu experien +n natur nu au loc ibridri
interspecifice, acele persoane 'experimentate' culegnd de fapt ciuperci toxice. Mai mult,
.
ciupercile spontane exportate din (omnia +ciuperci atent alese,, care de altfel se
consum i n restaurantele de la noi, nu au intoxicat pe nimeni,,
* pot a%unge toxine pe ciupercile comestibile de la speciile otrvitoare, ca o consecin a
'splrii' acestora de ctre ape sau de ctre precipitaii +cele mai periculoase toxine sunt
insolubile n ap, inclusiv n apa n care s-au gtit, singurele levigabile cu potenial toxic
fiind sporii,.
3. Clasificarea ciupercilor otravitoare
/erioada de incubare n intoxicaiile cu ciuperci$ dei termenul de 'incubare' este
oarecum impropriu +se folosete de obicei la bolile produse de ctre microorganisme,, el
s-a ncetenit ca noiune ce desemnea" perioada de laten +asimptomatic,, care se
scurge de la consumul ciupercii otrvitoare pn la apariia primelor semne ale
intoxicaiei. 0r a fi o regul strict, n general se constat c cu ct o intoxicaie
debutea" mai repede, cu att ea este mai mai puin periculoas. )in acest motiv,
principalul criteriu de clasificare a intoxicaiei cu ciuperci este perioada de incubaie.
!lasificarea toxicologic a ciupercilor are drept criteriu de ba" debutul
simptomelor. 1stfel, exist dou tipuri de debut a simptomatologiei, genernd mai multe
grupuri de ciuperci$
- debutul simptomatologiei la mai mult de 2 ore de la ingestie, se numesc sindroame de
latenta scurta)
- debutul simptomatologiei ntr-un interval de timp mai mic de 2 ore de la ingestie se
numesc sindroame de latenta lun&a - sunt mult mai periculoase dect primele, cci
toxina produce numeroase ravagii nainte ca intoxicaia sa fie vi"ibila prin primele
simptoame.
3ntoxicatiile cu ciuperci au ca re"ultat aparitia unor simptome si semne grupate in
sindroame. 4ruparea sindroamelor se face in functie de perioada de incubatie pana la
aparitia primelor simptome si de principiile toxice care le dau nastere.
)iferite specii de ciuperci declansea"a sindroame specifice +ansamble de
simptome clinice, si anume$
I. Intoxicaii cu perioad scurt de incubare (0,5-6 ore) 5 simptomele apar la un
interval mai mic de 2 ore la ingestia ciupercilor si au un prognostic bun.
Ma%oritatea simptomelor intoxicailor cu ciuperci cu perioad scurt de incubare,
se manifest digestiv sau nervos. 6ot n categoria intoxicaiilor cu perioad scurt de
incubare, pot fi ncadrate intoleranele i alergiile produse de ctre ciuperci, fie ele i
comestibile.
3n aceasta categorie intra$
a, sindromul colinergic +muscarinic,
b, sindromul atropinic +panterinian,
c, sindromul resinoidian
d, sindromul alucinator
a.) Sindromul muscarian sau sudorian - ciupercile acionea" asupra sistemului
nervos cu a%utorul substanelor muscarina, acidul ibotenic, muscimol, micoatropin.
7
&imptoamele, ce apar n urma otrvirii cu Amanita muscaria, A. pantherina Inocybe
patouillardii +e considerat a fi cel mai toxic,, Clitocybe dealbata, C.candicans,
C.cerusata, C.phyllophyla, Mycena pura, M.rosea.
(ar mortal, uneori grav, sindromul induce o vasodilatatie si bradicardie nsoit de
ipotensiune, creterea peristaltismului intestinal, diaree.
&e manifesta peste 892-2 ore$ nroirea fetei, secreie abundenta de saliva si
sudoare, dereglarea v"ului si digestiei, cri"e de plns si rs, alucinaii. 1stfel de otraviri
se soldea"a cu nsntoirea. !onsumarea ciupercilor n cantiti sporite poate provoca
moartea. :travirile se tratea"a cu a%utorul atropinei sau fi"ostigminei.
&pecia raspun"atoare de acest sindrom$
Amanita muscaria *palaria sarpelui+
0amilia$ 1garicaceae +0amilia ciupercilor lamelate,
&inonime$ &oma, asumer, amrita +denumiri ariene,, pong, pan;, pongo +denumiri
siberiene,, bolond gomba +denumire magiar, i <arren &c=amm +denumire german,.
A muscaria matura
,ocalizare &eo&rafica: 1manita muscaria +muscarita, este originara din emisfera
nordica, dar se gaseste si in unele "one din 1frica de &ud, 1merica de &ud.
&ub coronamentul copacilor din padurile revene de ste%aret, pe sol, vara si toamna
+>33-?3,, cu de"voltarea in masa in lunile august-septembrie, prin luminisurle padurilor
de conifere, rar in padurile de foioase.
-oxicitate
!onsumul de 1manita muscaria provoac intoxicaii ale sistemului nervos.
n acest ca", simptomele otrvirii apar brusc, la 8 pn la . ore dup ingestie. &e
constat tulburri gastrointestinale, care duc la evacuarea rapid a unei pari din
ciupercile ingerate, dar n general acestea sunt urmate de tulburri nervoase, delir +delir
muscarian,, vesel sau furios, alucinaii. 3ntoxicaiile cu aceast ciuperc nu sunt mortale.
@
6oxina care este raspun"ator de producerea sindromului muscarinic +sau
colinergic, este muscarina. /rincipalii constitueni toxici pe langa muscarina sunt$
muscimolul, un alucinogen &<!, acidul ibotenic 5 un precursor al muscimolului 5 i
musca"ona.
Muscimol este un toxic descoperit mai tr"iu ca muscarina n ciuperci otrvitoare
ca celor din familia 1manita mai ales n Amanita muscaria, Amanita pantherina i
Amanita muscaria varitatea regalis.
)in acidul ibotenic +premuscinol, !@A2<2:7 prin decarboxilare se formea"
muscimol. 6oxicul re"ultat este alucinogen, termostabil la 2B C! i persist i n ciuperca
uscat. )eoarece muscimolul determin o reacie agresiv a consumatorului ciuperca nu
este folosit ca surs de drog.

cidul ibotenic se decarboxilea" uor i pierde ap, ca s se transforme n
muscimol la D. 5 DD !. Muscimolul, este produs probabil n timpul procesului de uscare.
(adiaia ultraviolet a acidului ibotenic are ca re"ultat producerea musca"onei.
1li alcaloi"i pre"eni sunt muscaradina i muscarina.
Muscarina este o substan toxic neuronal cu aciune la nivelul sinapselor.
Mecanismul const prin creterea concentraiei de acetilcolin, care nu mai este
descompus de en"ima acetilcolinestera". 1ceasta determin stri de excitaie excesiv,
parali"ia centrului respirator, mio" +micorarea pupilei oculare, i salivaie i lcrimare
abundent.
2
N
O
CH
HO
COO
NH
3
.H
2
O
CO
2
-
H
2
O
-
N
O
CH
2
O
NH
3
HN
C
O
CH COO
NH
3
O
ACID IBOTENIC MUSCIMOL
MUSCAZONA
6oxicul a fost i"olat prima oar n anul 8E2F de la ciuperca G1manita muscariaH,
care ia dat numele de GmuscarinH.
#ste un toxic alucinogen iar ulterior s-a dectat toxicul GmuscimolH care se afl n
cantitate de @BB de mg, cantitate mult mai mare n ciuperc, fa de muscarin din care
sunt numai 2-. mg.
)espre muscarin, un tropan psioactiv, se credea odat c produce efectul de
alterant mintal al ciupercii. 1cum se tie c ea se gsete n cantiti relativ mici. #ste
greu ca molecula aceasta s treac bariera de snge a creierului.
&indromul muscarinic este cau"at de muscarina-alcaloid parasimpaticomimetic cu
structura asemanatoare acetilcolinei,care produce excitarea receptorilor colinergici de tip
muscarinic.
Muscarina actionea"a excitand vagul, conducand la inibarea si oprirea inimii,
constrictia broniilor stimularea peristaltismului intestinal si a secretiilor, contractia
pupilei.
ntoxicatia acuta
3ntoxicatia survine in urma ingestiei deliberate de 1manita muscaria pentru a
obtine efecte psioactive, simptomele aparand in 2B-8EB minute.
&imptomele apar la o ora dupa ingerare si se manifesta cu diaree, ameteala,
delir-I betia muscarinica J, ipersudoratie, secretie lacrimala, salivara, voma urmata de o
fa"a somnolenta si verti%ul, urmate de buna dispo"itie, cresterea activitatii motorii,
tremor, agitatie si alucinatii +efectele care apar se pot manifesta de la agitatie pana la
coma,.
)in punct de vedere fi"ic principalele semne si simptome sunt cele neurologice.
#fectele tipice apar dupa .B-FB minute, cu un Gpea;' atins dupa aproape . ore, dar
efectele pot sa dure"e pana la cateva "ile.
Mortalitatea este redusa. +3n ca" de moarte, capul este acoperit cu pete violacee si
emoragii punctiforme, caractere comune la toate otravirile cu ciuperci.,
ntoxicatia cronica
1manita muscaria este consumata rar in scop recreational. &e foloseste atat in
ritualurile samanilor, cat si decatre populatia din &iberia.
#fectele care apar in urma consumului prelungit din aceste ciuperci, cunoscute
pentru efectele alucinogene sunt$ buna dispo"itie, cresterea activitatii motorii, tremor,
agitatie si alucinatii.
-ratamentul intoxicatiei acute:
D
O
HO
H
3
C CH
2
N CH
3
CH
3
CH
3
MUSCARINA
6ratamentul de urgenta $ antidotul-A-./P0A +blocea"a receptorii
muscarinici,-B,@mg s.c9i.m la fiecare 7 ore, pana la disparitia completa a sindromului
muscarinic. 3n ca" de bronospasm si =ee"ing, se administrea"a bronodilatatoare
+1lbuterol, pe cale inalatorie.
&e practica mai intai o decontaminare gastrointestinala. 1ceasta vi"ea"a
indepartarea toxicului de la nivelul tubului digestiv si9sau impiedicarea absorbtiei de la
acest nivel.
Masurile de decontaminare digestiva presupun$
- producerea vomeiK
- spalatura gastricaK
- administrarea carbunelui activatK
- administrarea de purgative osmotice.
#ficienta acestor masuri creste cu cat ele sunt aplicate mai precoce dupa ingestie.
&e admite ca eficienta poate ramane semnificativa pana la maxim 7 ore postingestie.
!roducerea eme"ei (#arsaturii) - compusul practic unanim acceptat in acest scop
este siropul de ipeca. #me"a este produsa prin mecanism mixt +central si periferic,.
#fectul se instalea"a in 8@-.B minute de la administrare. /recautii la bolnavii cu diate"a
emoragica, in ca"ul sarcinii avansate, in ca" de ipertensiune.
#ste contraindicata producerea vomei in ca"ul copiilor sub 2 luni, in ca"ul celor in
stare comatoasa.
Spalatura $astrica - aceasta metoda ramane utila mai ales la pacientii la care nu
este indicata eme"a. /rotectia cailor respiratorii se reali"ea"a prin sonda orotraeala sau
nasotraeala. )aca pacientul este constient, cu reflexe pastrate, nu se practica intubarea si
se asa"a in decubit lateral stang cu capul in po"itie decliva se insera un tub orogastric, pe
care se introduc 2BB-2@B ml solutie salina calda, care se lasa in stomac 8 minut, dupa care
se drenea"a pasiv. lava%ul complet se efectuea"a cu circa 2 litri de licid.
dministrarea carbunelui acti#at - dupa eme"a, spalatura gastrica sau in locul
acestora, se recomanda carbunele activat care, prin remarcabila sa proprietate de a
adsorbi un numar important de toxice, previne absorbtia digestiva a acestora. (etinem
importanta remarcabila a administrarii precoce dupa ingestia toxicelor, optimal in prima
ora si nu mai tar"iu de 7-2 ore, cand eficienta este insa indoielnica.
)o"a u"uala de carbune activat este cuprinsa intre .B-8BB g sub forma de
suspensie apoasa de cel putin 897.
dministrarea de pur$ati#e osmotice - pentru inceierea procedurilor de
decontaminare digestiva se recomanda purgative saline sau sorbitol, dupa carbunele
activat. /urgativele mentionate nu interfera cu proprietatile adsorbante ale carbunelui
activat.
%en"odia"epinele sunt folosite pentru a stopa cri"ele epileptice si a preveni
recurenta acestora. )intre ben"odia"epinele folosite pot fi enumerate$ dia"epam,
lora"epam, mida"olam.
)upa stabili"are, pacientii se recuperea"a complet in 2-E ore si pot parasi terapia
intensiva, daca nu apar alte complicatii.
!onsultul si evaluarea psiiatrica pot fi necesare daca simptomele psiotice
persista. /osibila complicatie ce poate aparea +in afara secelelor de la nivelul sistemului
nervos central, este toxicitatea cardiaca.
E
#.+1indromul panterian
&indromul provocat de Amanita pantherina este asemntor cu cel descris la
Amanita muscaria, dar mai grav, deoarece se pot constata i ca"uri mortale. n afar de
aceast specie, intoxicaii cu acelai simptom produc i alte specii de 1manita care nu au
pigment rosu.
A. pantherina prin intermediul toxinelor precum acidului ibotenic, muscimolului,
musca"anului, care induc vasoconstrictia si taicardia, nsoit de ipertensiune. 1cest
ansamblu de manifestri e complicat prin aciunea altor toxine excitante, alucinogene
sau afrodisiace +sunt folosite de ctre amani n cteva triburi extrem-orientale, siberiene
sau americane din 1las;a pn n Mexic, pentru ceremonii religioase si divine.
)e producerea acestui sindrom atropinic este responsabil$
Amanita pantherina *#urete pestrit+
.aspindire$ #ste ntlnit foarte frecvent att n pdurile de foioase ct i n cele
de conifere, la cmpie i la munte, in perioada de vara-toamna. )e regul e solitar.
/oate fi uor confundat cu 1manita spissa +buretele brobonat, i 1manita
rubescens +buretele rou brobonat,, specii comestibile destul de bune, dar numai dup o
fierbere ndelungat. #ste o specie foarte toxic din cau"a coninutului nalt de muscarin.


Amanita pantherina
-oxicitate
!ontine aceleasi principii toxice ca palaria sarpelui. 6oxicitatea provoaca
sindromul panterinian +atropinic,. &e declansea"a la 8-7 ore prin tulburari digestive
+greturi, vome, dureri abdominale,, urmate de tulburari psiomotorii +delirari, alucinatii,
F
agitatie, furie, convulsii, midria"a,, se trece de la o veselie extraordinara la o stare de
nebunie furioasa, confu"ie mintala.
&tarea durea"a citeva ore, apoi se instalea"a o coma +.-E ore, la capatul careia se
tre"este spontan, acu"ind ameteli si usoare alucinatii. >indecarea apare la 27 ore. Lneori
poate pricinui moartea..
/rincipiile toxice sunt $ muscinolul-alcaloid cu structura asemanatoare 41M1 si
acidul ibotenic-structura asemanatoare glutamatilor cu efecte agoniste asupra &<! ca
-&),.
1ceste toxine au actiune antispastica la nivelul tubului digestiv, cailor biliare si
urinare,incetinesc evacuarea gastrica,diminua secretiile gastrice, salivare, lacrimale,
sudorale.
-ratament:
3n toate ca"urile de intoxicatie cu ciuperci se asigura libertatea cailor aeriene,
suport ventilator, sustinerea inimii, reecilibrare idroelectrolitica si acido-ba"ica.
&e aplica masuri de decontaminare gastro-intestinala +carbune activat, purgative,,
diure"a fortata.
2izosti&mina B,@ mg intravenos lent, do"a se poate repeta dar fara a depasi 2 mg.
&e administrea"a anticonvulsivante-Men"odia"epine sau Marbiturice.
#ste contraindicata atropina, deoarece agravea"a tulburarile neuropsiiceNNN
II. Intoxicaii cu perioad lun$ de incubare 5 simptomele apar la un interval
de peste 2 ore de la consumul ciupercilor, au prognostic nefavorabil din acest motiv sunt
cu mult mai periculoase dect cele cu debut rapid, deoarece toxinele au timp s fac
ravagii n organism nc nainte de apariia primelor simptome.
a, sindromul giromitrian
b, sindromul orelanian
c, sindromul faloidian
II. a.) Sindromul faloidian - apare ntre 2-82 ore dupa consumarea speciilor
Amanita phalloides, A. virosa, A. verna, Lepiota helveola, L.josserandii,
L.brunneolilacina, L.pseudohelveola, L.subincarnata, L.helveloides, L.
brunneoincarnata, Hypholoma fasciculare, H.sublateritium, alerina marginata,
.autumnalis, ce contin otrava cu actiune plasmotoxica accentuata. 1manita palloides
este responsabil de F@O din intoxicaii mortale prin ingestie.
/rimele simptoame apar dup E-D2 de ore dup consumarea ciupercilor. 6oxinele
acionea" asupra sistemului nervos. &e constat i tulburri nervoase, care alternea" cu
perioade de acalmie. &e intensifica musculatura stomacului, are loc secreia intensa al
sucului gastric, apare diareea, voma. 1poi apar sincope, rcirea extremitilor corpului,
slbirea pulsului. Moartea survine dup 27 ore sau @-2 "ile, n funcie de cantitatea de
ciuperci consumate i de re"istena individului.
n ca"uri mai puin grave, bolnavul se restabilete treptat, dar pstrea" mult timp
simptomele de boal, uneori toat viaa.
6oxicitatea acestor ciuperci se datorea" mai multor compui toxici, printre care
falina sau amanita-emoli"ina +subsatanta emolitica,, amanitina si faloidina.
8B
Amanita phalloides *#uretele viperei, palaria mortii+ aceasta specie se cunoaste sub
denumirea populara de Pingerii distrugeriiH.
1ceste specii pot fi confundate foarte usor de catre culegatorii neexperimentati cu
ciuperci comestibile din genul !ampignons.
(aspindire$ este intilnita vara si toamna +>3-?,, pe sol umed si umbros in padurile
de conifere si foioase indeosebi sub ste%ari.
3ntoxicaiile cu 1manita /alloides dein F@O din toate ca"urile cu sfrit letal.
!onform datelor literaturii de specialitate, morbiditatea n ca"ul intoxicaiilor cu ciuperci
de toate tipurile este de 82-87O.
!iupercile$ -iepiota 4alerina, 1manita /alloides, conin amanitotoxine care
sporesc mortalitatea pn la 7B-7@O, iar n formele grave i extrem de grave o fac practic
inevitabil.
Lna din cau"ele evoluiei nefavorabile n intoxicaiile cu ciuperci la copii snt
gravitatea disfunciilor emodinamice, n condiiile particularitile morfo-funcionale ale
copilului i procesul permanent de cretere confer i intoxicaiile date un caracter
aparete.

Amanita phalloides !buretele viperei"
)e mai mult timp diagnosticul gradului de gravitate n intoxicaiile cu ciuperci a
suscitat un interes deosebit, deoarece exist intoxicaii diagnosticate i tratate urgent la
etapa precoce cu un exod favorabil. )e asemenea exist intoxicaii cu ciuperci i un
diagnostic tardiv fr soluie terapeutic eficient.
n ultimii ani s-au reali"at progrese importante n diagnosticul i abordarea
terapeutic a intoxicaiilor cu ciuperci la copii. /rogresele nregistrate permit un pronostic
favorabil n intoxicaiile date.
88
#ste cunoscut c toxinele din ciuperci provoac frecvent efecte enterotoxice,
epatotoxice i nefrotoxice asupra organismului. /rintre cau"ele deceselor sunt
disfunciile epatice i renale, de rnd cu cea neurologic, cardio-vascular, pulmonar.
n mod practic se consider c un rol ma%or n ndeprtarea mortalitii, toxinelor
medii i macromoleculare, a metaboliilor toxici de protein legat o dein metodele de
epuraie extrarenal ca emodiali"a clasic i emofiltrarea.
Manifestari clinice$ simptomele debutea"a dupa @-27 ore de la ingestie si constau
in varsaturi abundente, greturi, diaree apoasa-fetida, uneori emoragica, dureri
abdominale colicative, icter, epatomegalie, epatocitolitica si insuficienta epato-renala
fulminanta.
-oxicitate
6oxinele eliminate sunt$ amatoxina, p&allotoxine si #irotoxine.
6oxinele eliminate din ciuperci sunt repre"entate de ciclopeptide i derivatele
indolului, i sunt pre"entate de dou grupe de substane active$ falloidine i amanitine.
)up ierari"rile contemporane, n patogene"a intoxicaiilor, un prim loc l ocup
toxinele din grupa 33.
'rupa fallotoxinelor este compus din D toxine, repre"entate de eptapeptide,
care provoac simptomatica primar n intoxicaiile cu ciuperci +1manita /alloides,.
#fectul lor toxic se manifest peste 7-2 ore. /allotoxinele termostabile, dup efectul lor
toxic, cedea" aproximativ de 2B ori amanitotoxinelor .
/allotoxinele sunt predominant epatotrope, provoac distrugerea membranei celulare a
epatocitelor i sunt cunoscute ca toxine membrano-specifice. /allotoxinele distrug
membranele mitocondriilor i provoac edem i deformare, ceea ce este nsoit de
oprimarea celulei.
!a re"ultat, n plasm sporete coninutul de acid lactic de fosfor neorganic i de
acid piruvic, ceea ce provoac scderea necesitii lui. /allotoxinele distrug, la fel, i
membranele reticolului endoplasmatic, ale li"o"omului i mpiedic sinte"a glicogenului,
provocnd micorarea 1)<-ului. )istrugerea membranei duce la ieirea fermenilor
proteolici i idrolitici, cu finalul de autoli"a celulei.
n afar de aceasta, falloidina inib transportarea activ a Qaliului din celul,
blocea" QR - canalului membranelor excitabile i provoac polimeri"are ireversibil.
n componena 1manita palloides se enumer nou grupe de ciclopeptide ale
grupei de amanitotoxine, dintre care cinci sunt toxice. Masa molecular difer de la FBB
pna la 8BBB daltoni.
n 8BB gr de ciuperci proaspete +@ gr uscate, se conin aproximativ 8B mg
falloidin, E mg S5amanitin, @ mg T-amanitin, B,@ mg U-amanitin i urme de falloin.
)o"a mortal pentru om este B,@ mg de amatoxin la 8 ;g9corp. Mortalitatea n
aceste ca"uri este de @B-2B O.
/ericolul acestor intoxicaii se explic prin faptul c pn n pre"ent nu se
cunoate en"imul n organismul uman, care ar distruge amanitotoxinele.
6oxinele absorbite n ba"a masei lor se depun n esutul ficatului -2BO, i n
rinici -.O. #liminarea amanitinelor, n cea mai mare parte, are loc prin rinici, dar se
depistea" n urin nu mai devreme de 8@-.B ore dup nimerirea toxinei n organism.
)urata eliminrii pe aceast cale a%unge la peste 2B-EB ore, iar durata eliminrii
amanitotoxinelor cu masele fecale este F2 de ore.
82
manitotoxinele provoac, asupra organismului uman, prioritar efecte
enterotoxice, epatotoxice, nefrotoxice. #le mai au o aciune specific asupra structurii
nucleului celulelor epatice, stopea" formarea 1)< i 1(<, n re"ultatul de"volt
autoli"a celulei.
6oxinele deprimea" fermenii ficatului, dereglea" metabolismul proteinelor,
grsimilor, mineralelor, blocea" activitatea fermenilor ciclului Qrebs, mpiedic
sinte"a glucogenului i eliminarea veninului. 0alloidina din snge ptrunde n esuturi,
dar, n virtutea eliminrii proaste n tractul gastrointestinal, manifest o influen mic n
patogene"a intoxicaiei.
n pre"ent nu sunt ndoieli c toxinele 1manita /alloides provoac insuficien
poliorganic, cu afectarea ficatului, a rinicilor i a intestinului.
1imptomatica intoxica!iilor acute:
n tabloul clinic al intoxicaiei cu 1manita /alloides, se observ anumite fa"e
cronologice$
nceputul intoxicaiei are un caracter latent, fr simptoame i durea" de la 2
pn la .2 de ore.
1 doua fa" a intoxicaiei este caracteri"at de afectarea tractului gastro-intestinal.
/erioada gastroenteritei durea" de la 8 pna la E "ile. &imptoamele intoxicaiei se
manifest brusc i ncep cu dureri spasmodice in abdomen$ grea, vom repetat, scaun
licid repetat, urmate de apariia vomei de tipul V"aului de cafea, a premiselor de snge
n scaun, a scaunului oleric tipic pentru intoxicaia cu 1manita /alloides. -a fel, se
atest sete, slbiciune, astenie adinamic, taicardie, ipotonie arterial, frisoane,
transpiraii abundente. !rete tabloul clasic al desidratrii generale.
)up o perioad de sfrit ncipuit +fa"a 333,, peste 2-. "ile apare fa"a 3> 5
epatita citolitic sau sindromul epatonefrotic.
n fa"a terminal a intoxicaiei cu 1manita /alloides, se de"volt insuficienele
epatic i nefrotic.
n afar de aceasta, la bolnavii aflai n coma epatica adnc apare
decompensarea sistemului cardiovascular i progresarea sindromul coagulrii
intravasculare desiminate, encefalopatia i alte simptoame caracteristice insuficienei
poliorganice.
-ratament
&palatura gastrica cu carbune activ, emoperfu"ie si emodiali"a, transplant
epatic la pacientii cu le"iuni epatice ireversibile.
1ilimarina, epatoprotector, in do"e de 2B-@B mg9;gc9"i, administrata in primele 7E de
ore.
Penicilina G in do"e de 8 milion L39;gc9"i iv, prevenind preluarea amatoxinei de catre
celulele epatice.
3itamina C in do"a de .x8 g9"i.
/roblema tratamentului a intoxicaiilor acute cu ciuperci este mereu n centrul
ateniei ale cercettorilor i savanilor. /eriodic se constat intoxicaii cu ciuperci
familiare n mas, cu un sfrit letal n unele ca"uri. Morbiditatea n intoxicaiile cu
ciuperci mai ales cu ciupercile epatonefrotrope cu 1manita /alloides rmne foarte
nalt, trecnd de @BO.
8.
-a cele mai des ntlnite sindroame ale intoxicaiilor cu ciuperci otrvitoare se
observau afeciunile ficatului, rinicilor, tractului gastrointestinal cu o de"voltare a unei
insuficiente acute poliorganice.
3n pofida la de"voltarea n continuu al metodelor de tratament, actual snt prea
puine date despre indicii clinici i biocimici de laborator n intoxicaiile cu 1manita
/alloides, mai ales la copiii cu intoxicaii n primele 27-D2 ore din momentul intoxicrii.
n pre"ent in tratamentul intoxicaiilor cu ciuperci se folosete terapia de
detoxicare conservativ, la fel i metodele cirurgicale active aa ca$ diali"a, filtraia,
emoplasmolimfosorbia, care permit eliminarea efectiv din organism ale metaboliilor
toxici.
'. (i#lio&rafie
8. ttp$99===.sfatulmedicului.ro9Aalucinogene9ciuperci-amanita-muscariaW72FE
2. ttp$99reptilianul.blogspot.com92B8B9BD9palaria-sarpelui.tml
.. ttp$99===.liis.ro9osted9atestate9ciuperci9necomestibile.tm
7. ttp$99===.terapii.boom.ru9index@d7.tml
@.ttp$99===.bioterapi.ro9aprofundat9indexWaprofundatWindexWenciclopedicWterapeutic3nt
oxicatiiWprovocateWdeWciupercileWotravitoare.tml
2. ttp$99ro.=i;ipedia.org9=i;i9MuscarinO!7OE.
D. ttp$99ro.=i;ipedia.org9=i;i9Muscimol
E. ttp$99===.calificativ.ro9referate9referat-intoxicatiileWcuWciuperci-rid2E@B.tml
F. ttp$99===.medical.ne=s2B.ro9=ord9ML&!1(3<1.tml
8B. ttp$99===.scribd.com9doc927@E.7FB9Medicamentele
88. ttp$99===.referatele.com9referate9biologie9online8D9/lante-toxice-si-otravitoare---1-4#-
!3L/#(!3-0#(343-referatele-com.pp
82. ttp$99===.eu;arXa.ro9index.ppYoptionZcomWcontent[vie=Zarticle[idZ2.D2[3temidZ2.D
8.. ttp$99===.iatp.md9flora9ciuperci9FWamanita.tm
87. ttp$99===.acpmd.org9reviste92BBFWvolW?3.pdf
8@. ttp$99===.iatp.md9flora9ciuperci9FWamanita.tm
87