Tehnologia Cresterii Albinelor

ASOCIAIADOMINOU STR.EUGENIU CARADA NR.
19 CRAIOVA, DOLJ Tel 0744636776 Fax 03518082

30 e-mail : asociatiadominou@yahoo.com
TEHNOLOGIA CRETERII ALBINELOR
Calificarea : APICULTOR Nivel de pregatire: 1 Domeniul de pregatire: Agricultura
, piscicultura, pescuit, economia vanatului
2010
1 Curs calificare APICULTOR
ASOCIAIADOMINOU STR.EUGENIU CARADA NR. 19 CRAIOVA, DOLJ Tel 0744636776 Fax 03518082
1.1. VIATA FAMILIEI DE ALBINE Indivizii dintr-o familie Dezvoltarea familiei de
albine Inmultirea familiilor de albine Activitatea , cuibul si hrana albinelor I
.2. DESPRE APICULTURA, ALBINE, MIERE, STUPI SI STUPARI Organizarea unei stupine
Primul pas in apicultura Alegerea vetrei stupinei Alegerea tipului de stup Procu
rarea familiilor de albine Apicultura - o afacere de success 1.3. INTRETINEREA F
AMILIILOR DE ALBINE Intretinerea in stupi orizontali Intretinerea unei singure f
amilii intr-un stup orizontal O alta metoda de intretinere a unei singure famili
i Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare Intretinerea in stupi ve
rticali cu magazine Intretinerea in stupi multietajati Insarmarea ramelor - mont
area fagurilor artificiali 1.4. LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA Pregatirea vetre
i stupinei Supravegherea zborului de curatire Primul control si stramtorarea cui
burilor Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Completarea rezervelor d
e pasture Dezinfectia stupilor Largirea cuiburilor Intarirea familiilor slab dez
voltate 1.5. INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE Roirea artificiala Cum intrerupem r
oitul Metode de roire artificiala Roirea naturala Ingrijirea roiurilor 1.6. CRES
TEREA MATCILOR IN STUPINA Producerea matcilor - conditii generale Producerea mat
cilor - provocarea frigurilor roitului 2 Curs calificare APICULTOR
Producerea matcilor - metoda fara transvazare Introducerea matcilor Imperecherea
matcilor - formarea nucleelor 1.7. EXEMPLU DE TEHNOLOGIE PENTRU OBTINEREA MATCI
LOR IMPERECHEATE Conditii generale Unelte si utilaje folosite Tehnologii folosit
e Selectia si pregatirea familiilor Obtinerea si transvazarea larvelor Acceptare
a botcilor , cresterea primara Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cr
esterii Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee Aprecieri finale 1.8. LUCRA
RI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR Recunoasterea unui cules Condi
tii pentru valorificarea culesurilor Stuparitul pastoral generalitati Pregatirea
familiilor - manuirea stupilor Extragerea si conditionarea mierii 1.9. LUCRARI
DE TOAMNA IN STUPINA Intensificarea cresterii puietului Asigurarea de matci tine
re si viabile: Deblocarea cuiburilor Asigurarea cu faguri de calitate Asigurarea
de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Reducerea si impachetarea cuiburilor
Asigurarea rezervelor de hrana Calitatea hranei Ramele de miere si pastura Hran
irile de completare Pregatirea cuibului familiilor de albine 1.10. LUCRARI DE IA
RNA IN STUPINA Izolarea termica a cuibului Ventilatia stupului Aplicarea tratame
ntelor de toamna Protectia generala a stupinei Supravegherea albinelor iarna Zbo
rurile de curatire iarna Zborurile de curatire iarna Indreptarea starilor nedori
te Conditii generale de iernare 1.11. BOLILE SI DAUNATORII ALBINELOR Nosemoza o boala ce poate fi prevenita 3 Curs calificare APICULTOR
Varrooza - o lupta de durata Loca americana - o boala care starneste controverse
Loca europeana - sau "dracul nu e asa de negru" Puietul varos (ascosferoza) - o
crestere a frecventei de aparitie 1.12. SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI 1.13. P
RACTICA APICOLA 1.14. MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE 1.15. CRESTEREA MATCILOR
- METODE LA NIVEL DE AMATORI Metode de crestere fara transvazare Metoda "matcil
or de salvare" Metoda "decuparea fagurelui" 1.16. CALENDARUL APICULTORULUI 1.17.
INVENTARUL NECESAR UNEI STUPINE 1.18. CONDITIONAREA MIERII Filtrarea mierii Des
hidratarea mierii Lichefierea mierii cristalizate Pasteurizarea mierii Ambalarea
mierii Pastrarea mierii 1.19. EXAMINAREA SI ANALIZA MIERII 1.20. HRANIREA ARTIF
ICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE 1.21. PREGTIREA FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU IERNARE
. 1.22. METODE DE IERNARE A FAMILIILOR DE ALBINE 1.23. LUCRRI CE SE EFECTUEAZ IARN
A N STUPIN FIE DE DOCUMENTARE ANEXE
n primul rnd se vor lua msuri de evitare a nepturilor, care pentru unele persoane pot
produce chiar stri alergice, intoxicaii etc. De aceea n stupin se va lucra la orice
control n cuibul familiilor, numai purtnd echipamentul de protecie n stare de funcion
are (masca apicol, salopet de preferin, de culoare alb, mnui, cizme, afumtor) Apicult
i nu trebuie s prezinte mirosuri strine care irit albinele, n cazul nepturilor se vor
ua msuri urgente pentru ndeprtarea acului, Scoaterea acului se face cu unghia sau c
u dalta, printr-o micare de alunecare pe piele, antrennd astfel i acul cu punga de
venin, Pentru a ameliora durerile, la locul nepat se va pune comprese cu ap rece sa
u cu oet diluat cu ap, ori cu soluie foarte slab de amoniac sau 20% soluie de hipoclo
rit de sodiu. Se mai poate friciona locul cu frunze de ptrunjel sau se pun felii d
e cartof, de ceap. O atenie deosebit trebuie acordat transportului stupilor n pastora
l, care se face n general noaptea. Pe vagoanele ce transport stupi vor fi prinse tb
lie cu inscripia "atenie albine!", vor avea asigurate stingtoare i vor fi dotate core
spunztor pentru circulaia n siguran pe drumurile publice. Vetrele de stupin vor fi amp
lasate ct mai departe de drumurile circulate de oameni i animale iar la masivele m
elifere se va ine de cont de normele n vigoare privind paza contra incendiilor etc
. n lucrrile de xtracie a mierii, a cerii, la folosirea centrifugelor electrice de
mare capacitate, a topitoarelor cu aburi se vor lua msuri concrete pentru evitare
a electrocutrii, opririi. La toate mijloacele de transport i n apropierea stupinelor
se vor folosi tablie indicatoare cu inscripia: ATENIE, ALBINE !
Masc
Salopet
Mnui
Afumtor
Urmtoarea list de termeni va fi folositoare la absolvirea unitiilor de competen. 1 2 3

4 Albine lucrtoare Botina Culesurile de ntreinere Culesurile de producie cei mai mic
i indivizi ai familiei de albine, femele cu ovarele nedezvoltate, incapabile de
reproducie, reziduurile rmase dup ce fagurii vechi au fost topii. asigur hrana necesa
r pentru creterea, dezvoltarea i stimularea familiei de albine se realizeaz de la sp
eciile melifere cu potenial ridicat. Fiind de mare intensitate, albinele i realizea
z necesarul propriu de hran i un surplus de miere care se extrage (miere-marf) anex a
stupului orizontal care servete la desprirea stupului n dou compartimente, complet i
zolate. aplicat la albine, este luarea mierii altor colonii, pe ascuns sau prin
for. intervale n care albinele nu gsesc surse de hran n natur este singura femel capa
de reproducie din familia de albine servete la separarea familiei de baz de familia
ajuttoare (stupul multietajat) plante care ofer familiilor de albine materia prim
necesar existenei lor (nectar, polen) plant care ofer familiei de albine numai polen
plant care ofer familiei de albine numai nectar plant care ofer familiei de albine
att nectar ct i polen culesurile care se gsesc la o distan de pn la 1,5 2 m fa de
asculii familiei de albine
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Diafragma Furtiag Goluri de cules Matca Podiorul Snellgrove Plante melifere Plant p
olenifer Plant nectarifer Plant nectaropolenifer Raz economic de zbor Trntor
CUVINTE CHEIE: familie de albine; matc; albin lucrtoare; trntor; stupin; stup; plante
melifere
Curs calificare APICULTOR
6
1.1. VIATA FAMILIEI DE ALBINE Indivizii dintr-o familie In familia de albine se
gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii. Albinele
lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de
iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de ap
rox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele
sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. Matca : Este singura femela
fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De ob
icei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abd
omenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Trantorii :S
unt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana i
n toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdo
menul,capul globulos si o greutate de 200 mg. Dezvoltarea familiei de albine Int
r-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivi
zilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu
.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada :
Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina ta
nara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe
sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul ter
mic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca dep
une din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii a
junge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite trept
at. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfars
itul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are
o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvol
tarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada d
e crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trant
orii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine
doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand a
cest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie
insuficienta etc.),apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire,i
n care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi
de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la ca
pacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,
insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar
si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute d
e zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destina
tie. In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca
tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusi
nd lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roi
tului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la
iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului
2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,ac
est roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor
roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in condi
tiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii i
ulie. 7 Curs calificare APICULTOR
Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si pol
en,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfar
situl lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta ,
trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada fo
rmarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la cul
esurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina
care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite
toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pa
na in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : E
ste perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna
la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii d
in dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din
interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele m
ai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stu
pului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Albinele din partea ext
erioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stan
d nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari
din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timp
ul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg
de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilo
r de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ t
raind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec
prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa. Albina lucratoare : In prim
a zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru
ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a
treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lo
r salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui
viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinel
e doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albin
ele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hran
ite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incola
cite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul
celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa c
elula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei lar
va tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In z
iua a 21-a iese albina lucratoare. Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita,p
renimfa,nimfa Total zile Matca Lucratoare Trantor 3 3 5 1/2 6 7 1/2 12 16 21 3 6
1/2 14 1/2 24
Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca dep
unerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul
de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea
fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana d
intr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,pri
n modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Acest
e larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Tran
torii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modu
l de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se c
onsuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este ce
a mai mare(24 de zile). 8 Curs calificare APICULTOR
Activitatea , cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula,viata albinei lu
cratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile albina lucratoare execut
a tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina
culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele
si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele
zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe
masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si
a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in ace
st timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depozite
aza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zil
e cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre
a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dup
a aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia
unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul fa
miliei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe am
bele fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de alb
ina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trant
or cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 1112 mm , celule de matca (botci) care
au forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 1021 mm.In celulele de
lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere s
i mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul
si polenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii
dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate s
pune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea).Co
nsumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si
de prezenta sau absenta puietului. I. DESPRE APICULTURA, ALBINE, MIERE, STUPI S
I STUPARI Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfact
ii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un
punct comun: dragostea de albine, natura, aer liber.Apicultura are o latura mat
eriala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis) cat si una spirituala.
Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupin
a ta. Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii plini de po
len si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dra
gostei.Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata mul
tumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti a
le aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura. Organizarea unei stupine Ca
in orice activitate, si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stup
arii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de
finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si m
ateriale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bata
ie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documenta
re (literatura de specialitate se gaseste) si mai ales cu multa tenacitate. Prim
ul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi (2-3 buc
.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste num
eric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoas
a,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte 9 Cu
rs calificare APICULTOR
produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele
nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor cr
iterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata (2826 hectare) treb
uie sa asigure un cules bogat, intins pe toata durata sezonului activ. Pe o vatr
a nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine, tinand seama ca o familie c
onsuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu
mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obti
nem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere, 800 g
ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. A
mplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna, de
parte de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate
si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate s
pre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupi
ne vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul mel
ifer al zonei. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de s
tup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Stupii sunt de doua feluri: s
tupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite v
ariante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt
buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de
realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti, bine incheiati, realizati dupa standar
d, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati! Prin aleg
erea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate
de cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in ma
re masura si de tipul de echipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.
Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.Consultand stuparii din zona voast
ra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.Un adevar e sigur:un stup orizon
tal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul vertical cu magazine s
au unul multietajat unui stuparit pastoral.La fel si zona in care aveti amplasat
a stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltar
e de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati,iar in zonele de
deal,montane si nordice,stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. Ava
ntajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie
foarte bine cantarite. Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut
grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri, din care 5-6 cu puiet)
,intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa l
e instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1,5 kg) si
apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.Este recomandat ca roiurile de
albine sa fie instalate in stupi noi,pe rame cu faguri necladiti,pentru ca asa
vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele achiz
itii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. A
precierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: - Pr
olificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea u
neii familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua, aprox. 150-180000, in
decursul unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Fel
ul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea m
atcii.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei famili
i.Nu degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu: prin schimbarea 10 Curs calific
are APICULTOR
unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma,calitatile ma
tcii fiind transmise la descendenti. - Rezistenta la iernare - Sunt familii de a
lbine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor, au un fel al lor
de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire trebuie sa se tina seama, p
entru ca iernile noastre sunt destul de lungi (120-150 zile).Parametrii luati in
calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor prefer
a familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. - Blandetea alb
inelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita
lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de
mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. - Re
zistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli
si daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra cur
atenia in stup. Acestea trebuie alese! Prin comparatie,se intampla ca la oameni.
O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. - Harnicia
la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale dimin
etii,au un numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana m
ai tarziu.De obicei,un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezi
nta o dovada. - Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la s
farsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantit
ate de miere marfa,este valoroasa.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care
vor sa-si achizitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile asupra c
alitatii materialului biologic sunt relevante. Un sfat: participarea la aceste o
peratiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti t
otul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin ajutorul pe c
are vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat. Apicultura - o
afacere de success Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi
pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este din start unul
pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia materiala si implicarea pe
rsonala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasi
lor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor, medic veterinar,
contabil, manager, sofer, hamal,etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului a
u fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al car
ui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati, asta functie de
nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales: Stupina stationara - se baze
aza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc./vatra),cu o dis
tanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locati
i,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km
. facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi
propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utila
jele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este
construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. Ia
rna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra, pentru ca supraveghe
rea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace
de transport constituie o necesitate. Stupina "pastorala" - Este un alt sistem
care se practica atat in tarile U.E cat si in America.Albinele sunt deplasate in
pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane, tractoare, tern, pavilioan
e), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre. Siste
mul expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind rentabil la un numar
de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul. 11 Curs cali
ficare APICULTOR
O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele din
tre amatori,semiprofesionisti si profesionisti : Amatori - obiectivul principal
este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si ev
entual obtinerea unui profit.Potrivit normelor, se considera amator stuparul car
e are 1100 familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urm
atoarele: volum de munca mediu (la sfarsit de saptamana) ; materialul genetic (r
oiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are o alta munca de ba
za. Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca
1200-1300 ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se p
oate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza pr
imar unele produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind fol
osita munca membrilor ei. Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin p
este 300 de stupi,un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.Aici lucrurile se
schimba radical, stuparitul pastoral fiind absolut necesar.Numarul de ore munca/
an creste dramatic,fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.Pentru o mai
buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei soc
ietati comerciale. Apropiata aderare a Romaniei la U.E deschide noi orizonturi a
piculturii in general si apicultorilor in special. Penetrarea pietei U.E se va f
ace mult mai usor,subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas no
rmal.Ingradirile privind calitatea produselor,cerintele in domeniul veterinar-ap
icol, mediul concurential,nu trebuie sa sperie pe nimeni.Se schimba conditiile d
e functionare intr-un mediu economic,dar se schimba si generatiile de apicultori
,care vor deprinde altfel de comportamente economice.Un singur gand trebuie sa v
a calauzeasca: nu ratati oportunitatea oferita de apicultura,pentru ca in acest
domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi !!! II. INTRETINEREA FAMILII
LOR DE ALBINE In Romania sunt comercializate trei modele constructive de stupi:o
rizontali,verticali cu magazine si multietajati.Stuparul incepator dupa o atenta
studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosi
rea unuia din ele.In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a
familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate.Bin
einteles toate tehnologiile au un caracter general,ele urmand sa fie adaptate ap
oi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina.Sa
trecem la descrieri concrete !!! Intretinerea in stupi orizontali Stupul orizon
tal este stupul cel mai usor de manuit,din acest motiv el fiind recomandat incep
atorilor.Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala,apic
ultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand
apare un cules principal.Totul se poate compara cu o casa sistem vagon,fara etaj
si in care locuiesc mai multe generatii.Extinderea spatiului locuibil se face p
rin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte
dintr-un intreg.Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra?Nimic mai simplu dac
a alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. Intretinerea unei singure fa
milii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel:
spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul
cu pastura, iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. Prin mentinerea caldurii n
ecesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. In acest scop cuibul
se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine, operatiune dubla
ta de o impachetare cu materiale izolatoare.
O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie fa
cuta periodic, prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si ce
l cu puiet.Odata cu venirea timpului frumos, aceasta largire se poate face si pr
in introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Atentie mare insa!Nu fortati dez
voltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti ob
tine rezultate nefaste.Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt
insamantati si bine acoperiti de albine.La aparitia unui cules principal,cuibur
ile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali.In acesti faguri,albinele
vor depozita si prelucra nectarul florilor.Familiile de albine au tendinta de a
depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib.De
aceea,apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib(pentru a asigura sp
atiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibulu
i,cu cei goi de la extremitati Cand culesul inceteaza, mierea se extrage avand g
rija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. In luna i
unie, familiile ajung la dezvoltarea maxima.Pentru a preveni intrarea in friguri
le roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru
formarea de noi familii. Odata cu terminarea culesurilor de vara,se opreste in c
uib hrana necesara iernarii,iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri b
ine ocupati de albine.Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere
pe 3/4 din suprafata ei.Toamna,fagurii neacoperiti de albine se scot,cuibul se i
mpacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului.Iernarea se fa
ce pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului,daca lucraril
e din toamna au fost bine facute. O alta metoda de intretinere a unei singure fa
milii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este c
reata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se oc
upa de albine. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon.Cum
procedam: de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisu
ri.La peretele stupului asezam doi faguri (unul cu miere si altul cu miere si pa
stura),apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet),2-3 faguri claditi,
goi,alti 2-3 faguri cu miere,urmati iarasi de faguri goi pana la completarea tot
ala a cutiei. In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fi
ind facut dupa incheierea culesurilor.Metoda se preteaza foarte bine a fi aplica
ta cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Pentru ca familiile sa ierneze in m
od satisfacator, toamna cuibul se restrange si se impacheteaza.Daca vrem sa inmu
ltim familia de albine, divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sec
tiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete).Bineinteles pentru a preintampin
a frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de ecloz
ionare. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultor
ii care considera stuparitul un hobby. Intretinerea unei familii de baza cu matc
a ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea
matcilor ajutatoare.Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa
obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine.Daca acest luc
ru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele v
or fi pe masura,traduse in importante sporuri de productie. Scopul metodei este
acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza i
n vederea iernarii. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la sa
lcam se incheie.Din familia de baza,se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu p
uiet.Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic.Aceasta fa
milie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata.Daca matca nu este
imperecheata se asteapta imperecherea ei.Familiile ajutatoare se vor imputernici
periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare,recoltati din familiile de baza
.Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare.Se formeaza d
in nou un nucleu stolon pe 3 faguri 13 Curs calificare APICULTOR
care cuprinde matca mai in varsta,iar restul de faguri cu albine se strang intro familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii.In toamna dupa ce c
ulesurile au incetat,familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care iernea
za cu matca tanara. Bineinteles ca procedeele de intretinere ce se aplica famili
ilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literat
ura de specialitate.Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele
mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat
de complicate. Intretinerea in stupi verticali cu magazine Alegand acest tip de
stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicar
ea unui stuparit profesionist.Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastora
l,pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.Trebuie sa va g
anditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata(in fagurii de recolt
a) si mai ales miere pe sortimente.Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine
are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologi
ilor elaborate de-a lungul timpului.In orice caz daca l-ati ales,alegerea a fost
inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie
intre stupul orizontal si cel multietajat,mai bine spus preia tehnologii caracte
ristice ambelor.De aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este id
entica cu cea aplicata la stupii orizontali.Se fac restrangeri de cuib,impacheta
ri,largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali ,etc.Ca
nd familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului,iar matca depune
oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi,stim ca a sosit momentul sa ada
ugam primul magazin.Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules
la salcam.Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali.P
entru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare in
tre ei,in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. Cand albinele au umpl
ut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capaci
rea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea maga
zin. Acesta se aseaza deasupra cuibului, primind deasupra magazinul cu miere und
e bineinteles va continua procesul de capacire.Asezarea unui magazin de recolta
devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din cauza multimii albin
elor, care ocupa pana la refuz fagurii din cuib.Dupa terminarea culesurilor mier
ea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup inter
vine o problema majora: mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantita
tea de provizii indestulatoare unei bune iernari (nu e insa o regula), si de ace
ea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Odata cu venirea ti
mpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului oriz
ontal. Intretinerea in stupi multietajati Stupul multietajat este stupul care na
ste cele mai multe controverse.Unii il considera ca fiind cel mai bun stup exist
ent, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.Sigur este un lu
cru:este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul s
a posede un bagaj vast de cunostinte apicole. Folosit in zonele tarii in care cl
ima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna, succesul este
asigurat.Iata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua
corpuri suprapuse,avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita,de
calitate superioara.Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor
din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. Prin form
a inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pe care o dobandeste in urma sup
rapunerii, majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. Datori
ta acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa p
e verticala, in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele faguril
or ocupate de ghem.Se asigura in acest mod o iernare din cele mai 14 Curs califi
care APICULTOR
corespunzatoare. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii famil
iile ocupa, treptat, cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai
bune pentru mentinerea caldurii!Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in ce
l de jos exista faguri cu celule goale,se trece la intensificarea cresterii de p
uiet prin simpla inversare a corpurilor. Aceasta schimbare de pozitie a corpuril
or "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (c
are mai inainte se gaseau deasupra), cat si in fagurii goi din corpurile superio
are (care mai inainte se gaseau dedesubt,d easupra fundurilor). Altfel fagurii d
in corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet.Lucrarea se face cand timpul
frumos si caldura s-au statornicit,cel mai bine pe timpul infloririi pomilor rod
itori, odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi
curatati si dezinfectati.Cand familiile au matci tinere si prolifice,populatii n
umeroase,provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretiner
e,cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la
o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere,inainte de inflorirea salcamu
lui sau -cel mai tarziu-inainte de aparitia culesurilor de productie de vara.De
aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se
recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv:intre cele doua corpuri se
introduce al treilea corp,care-in anii favorabili-poate fi si el ocupat cu puie
t si albine. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de j
os, matca este nevoita sa-si desfasoare,in continuare, activitatea de ouat pe ac
esti faguri,celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru
depozitarea mierii.Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere
de extras se ridica incepand cu cel de deasupra.La pregatirea familiei pentru ia
rna,peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastur
a de buna calitate. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce
tip de stup vor introduce in exploatare.In privinta tehnicilor de intretinere,
fiecare alege ce i se potriveste mai bine,intr-un cuvant isi alege "stilul de lu
cru".Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experie
nta treceti la un nivel superior.Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas,nu s
arind peste etape !!! Insarmarea ramelor - montarea fagurilor artificiali Aparit
ia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali,au insemnat pentr
u apicultura o dezvoltare accelerata.Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagur
ilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit.In scopul el
iminarii acestor neajunsuri,apare necesitatea insarmarii ramelor,operatiune care
inseamna teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei.In acest fel,atat fagurel
e artificial ca atare,cat si cel rezultat dupa cladire,au o rezistenta marita,pu
tand face fata tensiunilor aparute din diferite motive. Sa vedem cand se intampl
a ruperea,deformarea sau deteriorarea fagurilor : 1)In timpul executarii lucrari
lor curente de intretinere,cand la manevrarea ramelor,fagurii plini cu miere,pas
tura ori puiet si acoperiti de albine,cedeaza mecanic desprinzandu-se de pe sarm
e se rup sau se indoaie. 2)In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artifi
cial,cand apar defecte de cladire,deformari,ruperi si indoituri. 3)In timpul ext
ragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice,cand forta centrifu
gala exercitata asupra ramelor cu faguri este mare.Se intampla deseori ca faguri
i sa cedeze in apropierea spetezei superioare,deoarece acolo nu a fost crescut p
uiet,fiind in permanenta prezenta o coroana de miere.Practic fagurele este mai r
ezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se f
ace cresterea puietului. 4)In timpul transportului stupilor spre locurile de pas
toral.Factorii favorizanti degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timp
ul transportului si balansul mijlocului de transport. 15 Curs calificare APICULT
OR
Analizand cauzele deteriorarii fagurilor,se poate trage concluzia ca o insarmare
cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru ap
icultor. Intrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de ins
armare al ramelor.Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare efi
cace? 1)Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit s
i cat mai uniform. 2)Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme,avand
grija sa nu apara gauri in foaie,cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea
ei. 3)O atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui,care trebuie proteja
te de rupere sau alt tip de deteriorare. 4)Fixarea fagurelui sub speteaza superi
oara cu un numar marit de sarme,care maresc rezistenta la centrifugare. 5)Montaj
ul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare,stiind ca intervine o
anume dilatare termica. In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare
diversitate.Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama,putem spune
ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala ; insarmarea orizontal-obli
ca ; insarmarea orizontal-verticala (vezi fig.) Toate acestea au avantajele si d
ezavantajele lor,scopul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare
de calitate. Insarmare orizontala : Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insar
mare.Rezultate bune se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu 5
sarme,de multietajat cu 4 sarme,iar cele de magazin cu 3 sarme.Este foarte impo
rtant ca sarma de sus sa fie pozitionata la 10-15 mm de leatul superior,restul s
armelor fiind distribuite in mod simetric,una fata de alta. Pentru asigurarea un
ei trainicii sporite,prima sarma se ancoreaza pe mijloc,de acelasi leat superior
,cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor.La montarea fagurelui se ar
e in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul superior 3-4 mm,fa
ta de laterale 5 mm,iar fata de leatul inferior 5-10 mm. Insarmarea orizontal oblica : Principial,se vor respecta aceleasi norme, ca in cazul insarmarii orizo
ntale.Noutatea consta in adaugarea altor 2 sarme dispuse oblic pe verticala(vezi
fig.),care vor asigura o trainicie sporita.Pentru montarea fagurelui artificial
se au in vedere aceleasi deziderate,expuse mai sus. Insarmarea orizontal - vert
icala : Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure.
Bineinteles,reteaua de sarme fiind mai deasa,presupune ca si manopera operatiuni
i sa fie un pic mai complicata. Dar care este scopul pe care il urmarim,daca nu
acela de a face o treaba buna?Deoarece intentionam sa promovam acest tip de insa
rmare,vom dezbate mai pe larg subiectul,asta neinsemnand ca dorim sa impunem met
oda.La urma urmei,totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui apicultor. Pr
incipalele operatiuni executate sunt : Gaurirea ramelor - Pozitia gaurilor se ma
rcheaza cu un sablon si un creion.Se va folosi o masina de gaurit electrica(mica
),fixand in mandrina un burghiu de lemn,de 3 mm.In scopul situarii gaurilor in a
celasi plan,dupa marcarea initiala,gaurirea se va face pe partea interioara a el
ementelor ramelor,astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor.Daca sarmele nu su
nt montate corect,atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va f
i defectuoasa. Atentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asa fel
incat ca sarmele marginale,orizontale sau verticale, sa se afle pozitionate la
2,5 cm de toate stinghiile ramei (vezi fig.). Tipul sarmei si taierea ei - Sarma
folosita este o sarma subtire,de 0,4 mm,zincata,lucioasa si maleabila.Pentru as
igurarea a 3 orizontale si 5 verticale se taie bucati de 3,5 m,pentru rama de or
izontal si 3,2 m,pentru rama de multietajat.Recomandam in prealabil sa se faca o
proba si sa se stabileasca lungimea necesara. 16 Curs calificare APICULTOR
Montarea si fixarea sarmelor - Sarma taiata la dimensiune, se introduce lateral
jos,si se trag cele 3 randuri orizontale.Practic vor rezulta 2 lungimi : una de
1,6 m pentru traseul orizontal si 1,9 m pentru traseul vertical.(rama de orizont
al).entru rama de multietajat cele doua lungimi sunt egale,adica 1,6 m. Asezarea
sarmelor in rama se face cu atentie,cele orizontale de o parte,iar cele vertica
le de alta.Intre cele doua retele se formeaza un buzunar,unde se aseaza fagurele
artificial.Fixarea sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor.Acestea trebuie sa fi
e subtiri si scurte(1 mm grosime,10 mm lungime).Dupa ce fixam un capat al sarmei
,aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fixeaza cu cel
de-al doilea cuisor.Fixarea sarmei pe cuisor se face rasucind de 2-3 ori,apoi ca
pul cuiului se ingroapa in rama,batand cu ciocanul. Fixarea fagurelui artificial
- Foaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale,dinsp
re speteaza inferioara,spre cea superioara,Se aseaza rama cu fagurele montat pe
calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia.Pozitia corecta a fagurelui est
e cea in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara,fagurele
aproape lipit,pe laterale si speteaza superioara 2-3 mm. distanta.Pentru lipire
se pot folosi pintenul apicol,randalina apicola,un ciocan de electronist cu cioc
ul modificat sau mai modern transformatoare de c.a cu o tensiune mica.In toate a
ceste cazuri se are in vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe
toata lungimea sarmelor.Unde din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza
la astuparea gaurii cu ceara topita. Cladirea si pastrarea fagurilor - Pentru a
avea si faguri bine claditi,se recomanda ca in timpul infloririi pomilor fructif
eri,sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial.Dupa 1-2 zile se sc
ot, se trec la rezerva ,urmand a fi utilizati la nevoie.Depozitarea se face in c
orpuri de stup,dulapuri speciale,obligatoriu in pozitie verticala pentru a prein
tampina deformarea lor. III.LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA Stuparii incepatori
care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru: anul apicol incepe toamna
! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul: Produ
ctia, starea de sanatate,marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desf
asurare a lucrurilor.Totusi pentru a nu crea confuzii,vom suprapune anul apicol
cu cel calendaristic,urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce
trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa tre
cem la treaba !!! Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor, primavara in stu
pina trebuie facute mai multe lucrari.In ordine cronologica (subliniem ca toate
au importanta lor) acestea ar fi: Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lun
ii martie (functie de starea vremii) vom demara primele actiuni: - curatam si im
prastiem zapada pentru ai grabi topirea,adunam si inlaturam crengile,frunzele si
in general toate resturile,urmarind o igienizare totala - asezam stupii pe locu
rile definitive,functie de sistemul ales,urmarind ca urdinisurile sa fie orienta
te spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui - curatam prin ur
dinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi;acestea se vor arde ne
aparat - instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele d
e vanturile reci ale inceputului de primavera Supravegherea zborului de curatire
In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup,au
acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate.De aceea in primele
zile calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C),trebuie sa stimulam efec
tuarea acestor zboruri de curatire.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei e
ste recomandat sa intindem paie pe jos.Urdinisele se vor deschide larg iar capac
ele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul 17 Curs cali
ficare APICULTOR
stupului.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare important
a: introduc in mijlocul cuibului un fagure gol,bine cladit,in care toarna 1-2kg
de sirop de zahar caldut.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de tot
alitatea familiilor,reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele ca
re au fost saltate. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una d
in zilele calduroase executam primul control de primavara,in care vom evalua sta
rea familiilor de albine,operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.La desch
iderea stupului constatam: - prezenta hranei care exista in faguri,stiind ca o r
ama standard contine 3,5kg miere pe ambele fete - prezenta matcii,dupa puietul d
e pe fagurii din mijlocul cuibului;daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa n
e ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara
repetarea controlului dupa o saptamana,pana cand tragem o conluzie corecta. Tot
in timpul acestui control,scoatem din stupi fagurii mucegaiti,cu pete de diaree,
si pe cei ce contin multe celule de trantori.S-a constatat ca dezvoltarea famili
ilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura o
ptim.In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".Cuibul se aranjeaza catre per
etele stupului care este cel mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaz
a in mijloc,ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura;in cuib se lasa str
ict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule d
e lucratoare;in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4
-5 kg miere si bineinteles pastura.Atentie mare ca la stramtorare si la eliminar
ea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.Cuibul se limiteaza
cu o diafragma mai scurta,dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de mier
e,aceasta delimitand compartimentul de hranire. Se recomanda ca tot cu aceasta o
cazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate,reparate si dezinfectat
e.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi,urmand ca pe masura ce mutam al
binele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea este foarte necesara pentru c
a pe langa toate celelalte,sa pastram o stare de igiena perfecta.Toate aceste lu
crari sunt decisive,necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem
"ingaduinta" vremii. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea f
amiliilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupin
a chiar daca apicultorul este lipsit de experienta.In acest scop folosim urmatoa
rele rezerve: - proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse
de ghem, sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial - provizi
ile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie - mie
rea in faguri,miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz c
onstatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se afla cate 1-2
faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.Asta se intampla din cauza ca
odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de
pe fata fagurilor unde se afla.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ra
mele care contin provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. S
e descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac
2-3 gauri de grosimea unui creion.Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si puti
ne albine din ambele margini ale ghemului.Se introduc fagurii gauriti, cu miere
descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat.Fagurii scosi (cu putine al
bine pe ei) se alatura de fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a p
ermite circulatia albinelor. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are f
aguri disponibili in stup, se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din
familiile mai bogat aprovizionate. Introducerea lor in stupi se face dupa tehnol
ogia descrisa mai sus. 18 Curs calificare APICULTOR
Cand nu dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalz
ita si apoi turnata in faguri goi.Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite
de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dor
ita,cat si cu serbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superio
ara a ramelor.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in ca
z de urgenta, putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a
cuibului inca din toamna. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere, albi
nele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.Aceasta este a
sigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila
a familiilor de albine.Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1,5 kg
de pastura.Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si l
a nevoie prin completarile de primavara.In primavara modurile de administrare su
nt: -Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii;apoi frecam fasiile in
mana pana la separare.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si
o cantitate dubla de miere.Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si
se omogenizeaza.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g,pana
la aparitia culesului de polen. - Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere
si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completar
e. -Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cu
ibului sub forma de turtite. Concluzionand, hranirea proteica de primavara se fa
ce de preferinta cu pastura de la rezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesar
e se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere. Dezinfectia stupil
or Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din
diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.Dezinfectia se face cu scopul
pastrarii sanatatii familiilor de albine.O casa curata inseamna eliminarea unor
probleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi,p
e care i-am curatat si dezinfectat.In principiu lazile se curata de resturi de c
eara,propolis,pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. U
rmeaza o limpezire,o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Largirea cuiburilo
r Lucrarea este deosebit de importanta,avand in vedere ca interventia stuparului
poate face mult bine,dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.Prin l
argirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Tr
ebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: -existenta unei concordan
te intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici;la un numar mic d
e doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica - prezenta rez
ervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere - conditiile
interne si externe,precum si caracteristicile biologice.acestea tin de temperat
ura externa,de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup
cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activ
itatea matcii.In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dup
a cei cu pastura. - aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare;printr
-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv la
rgirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib s
unt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura).
Se adauga un fagure bine cladit.Acesta se introduce intre fagurele marginas si
cel cu puiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti
faguri tinand seama de cresterea populatiei.Primul fagure 19 Curs calificare AP
ICULTOR
introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de a
lbine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puie
t. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapaci
te) este un factor favorizant. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii int
rodusi, este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata.La incalzirea t
impului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure art
ificial.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand
celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. Citind aceste
randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere
la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind d
e o constructie aparte se manuiete diferit.La acest tip de stup largirea se face
prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib ne
maifiind necesare. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stup
arii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina o parte din f
amilii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauza anume definita.La urma
urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de al
bine poate fi asimilata unui "organism".Pentru a uniformiza puterea stupilor se
practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si a
jutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea. Concluzii Citind aceasta pagina v-a
ti putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in stupina.Tr
ebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in
preajma primului cules major stupi puternici,capabili sa valorifice resursele ne
ctarifere.Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna.......!!!! IV.
INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul
ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biol
ogice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. In apicultura
moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta
roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi b
ine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificia
la care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interven
tia controlata a apicultorului. Roirea artificiala Roirea artificiala are menire
a sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza la timpul pot
rivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic, evitand risc
ul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera. Se poate afi
rma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila, insa exista o serie i
ntreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.
Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea
si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea u
nei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu mat
ci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa ret
inem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci
cand familia de albine intra in frigurile roitului. Principalele cauze care det
ermina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia
necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora
prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere
care pot hrani puietul 20 Curs calificare APICULTOR
si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale
acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le po
ata creste,faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor, l
ipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispozitia ereditara si alti factori
care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitu
l. A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifes
tarea instinctului de roire este foarte greu, putandu-se analiza numai fiecare i
n parte si sintetiza corelatia care exista intre ele. - Stupi de mare capacitate
- Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu u
n spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcil
e sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului
.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri
artificiali.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii
si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un sp
or zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt ne
cesari 2-3 faguri,iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri. Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioa
da de maxima insolatie (orele 12-17) deoarece supraincalzirea favorizeaza instin
ctul de roire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare p
entru a nu atrage caldura razelor de soare. - Culesul nectarului si polenului Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti, determinand o mai buna hranire a ma
tcii,o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup
,contribuind la cresterea puterii familiei.Un cules intensiv de rapita timpurie
poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.
De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pas
toral. - Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine t
inere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe
faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Familia
respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lu
ngi de timp nefavorabil. - Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldur
a cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna po
zitive si suficient de eficace, predispunand familia de albine la roire.In timpu
l culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilat
iei. - Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si
polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu
mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si
favorizand roirea. - Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de m
atca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca est
e tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa trans
mita produsul lor larvelor, acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza
hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe ra
me cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului. - V
arsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de
unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai
bune familii de albine. - Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca
glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca"
dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o
cantitate determinata din aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cant
itate insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produc
e fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni f
ie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina red
ucerea cantitatii de feromoni primiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.
Cum intrerupem roitul 21 Curs calificare APICULTOR
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin d
istrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea
si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in de
pistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservat
a,toata operatiunea devine inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou
la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta opera
tie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca fam
ilia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului p
rin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluz
ia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic. Metod
e de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii nat
urale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.Roirea artificiala u
sureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.In literatura de spe
cialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Aici insa
vom descrie doar cateva (cele mai simple si eficace), folosite atat in stupine
de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: Roirea artificiala prin diviz
are - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire Artificial a albinelor si
se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.Cu
aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp
relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zon
a de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona
de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa
la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare. Divizarea
familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intens
e. Cu scopul de a forma familia noua, se aduce langa familia ce urmeaza sa fie d
ivizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine, puiet si mie
re a familiei de baza. Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se s
tabili in care stup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza depart
ati intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei d
in care s-a format familia noua. Albinele culegatoare, pe masura ce se inapoiaza
de la cules,se impart aproape egal in cei doi stupi. In cazul in care se consta
ta ca albinele populeaza mai bine unul din stupi, acesta se poate indeparta puti
n pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal. Spre seara, in famil
ia orfana se introduce, intr-o colivie,o matca imperecheata sau neimperecheata.I
n cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in diviziunea ramasa o
rfana se introduce o botca matura. Dupa imperecherea matcii si inceperea depuner
ii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea v
alorificarii culesurilor. Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se re
alizeaza un spor efectiv de 100%. - Roirea artificiala prin stolonare colectiva
- Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie
de baza.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu c
at roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca ie
rnarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga paramet
rii cantitativi ai unor familii de albine normale. Se scoate din fiecare familie
donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se v
a urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza in stupul ce va
gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentr
u a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite
de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa cateva or
e,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca 22 Curs calificare APICULTO
R
tanara imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu
cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2. Roirea naturala Prin r
oirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o par
te din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In fu
nctie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care
se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si r
oiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimpe
recheate.Legat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in:timpurii,atunc
i cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile r
oiesc in luna iulie. Obisnuit, roiurile naturale parasesc stupul in zilele caldu
roase si cu timp frumos, intre orele 11-15. Dupa ce matca iese din stup insotita
de albine, roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit
de care sa se prinda. Roiul primar cu matca varstnica, spre deosebire de roiuril
e secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se as
eaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore. Dupa prinderea
roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se sc
utura direct intr-un stup nou, pregatit in acest scop. Stupul in care se introdu
ce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta
pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,
se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa
cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura
spatiul necesar. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea r
oiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reor
ganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea bo
tcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evi
te in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in prea
jma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de m
iere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. Ingrijirea roiurilor Dupa
ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una es
te aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de
hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine
si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest dezidera
t se iau urmatoarele masuri: - La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipse
sc culegatoarele)se administreaza in faguri apa. - Se urmareste ca roiurile form
ate cu matci neimperecheate (sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imper
echeate. - Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se
ajuta periodic cu puiet capacit. - Se asigura matcilor fagurii necesari depuneri
i oualelor si dezvoltarii activitatii. - Se asigura existenta de culesuri abunde
nte,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent. Respectarea
termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiuril
or dupa formare, asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonu
lui.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa
fie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltar
e corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se
folosesc la intarirea celorlalte roiuri. V.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA 23 Curs
calificare APICULTOR
Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspu
nda "matcile taica, matcile". Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gand
im ca viitorul unei familii este strans legat de matca. O matca valoroasa asigur
a o descendenta de calitate si de aici rezulta toate: productia de miere, blande
tea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si to
ate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. Exista diferite criterii de
apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o se
lectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune, dar din pacate nu toti apicu
ltorii o pot face.O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mic
i,cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si
folosind tehnologii sigure.In aceasta sectiune vom trata urmatoarele subiecte: cresterea controlata a matcilor de calitate ; imperecherea matcilor in nuclee;
introducerea matcilor in familiile de albine. In acest scop o sa va expunem tehn
ologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o idee despre ce a
veti de facut in aceasta directie. Producerea matcilor - conditii generale De ob
icei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare,considerand ca este p
rea complicata si ca necesita un mare volum de munca.Ei se multumesc cu procurar
ea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate di
n roirea naturala. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati,i
nsa nici o satisfactie nu e mai mare,decat aceea de a produce regine(poate doar
obtinerea unei productii apicole mari). Producerea matcilor incepe odata cu veni
rea timpului frumos,cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abu
ndent puietul.Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul luni
i mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie.In unele cazuri si prima jum
atatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stu
pinei.In toate cazurile(indiferent de metoda aleasa),stupii trebuie sa indepline
asca urmatoarele criterii: - in familii sa se gaseasca un numar mare de albine t
inere si cate 7-8 faguri cu puiet; - sa aiba cuiburile bine impachetate ; - sa f
ie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. Stuparul trebuie sa
asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii
.Se vor respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si
elemente "novatoare". Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului Cele
mai bune matci pe care le produce apicultorul,sunt cele obtinute cand familia ro
ieste natural.Roirea naturala are doua dezavantaje: unul ar fi acela ca nu putem
planifica ca timp lucrarea,totul decurgand de la sine in mod natural.Alt dezava
ntaj scos in evidenta de literatura de specialitate,este faptul ca matcile obtin
ute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta.Intere
sul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare,numai ca dezi
deratul este greu de atins,daca nu imposibil.Natural, procentul familiilor neroi
toare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem,asa ca a insis
ta in acest sens este o greseala.Momentul producerii de matci prin roire natural
a se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitu
lui. Ce avem de facut: inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupi
na) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Can
d numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine
tinere,imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit,prelevate din alti st
upi. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si
de o stramtorare a cuibului. In scurt timp, prin aparitia noilor generatii,popu
latia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.La moment
ul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un
numar mare de botci.In tot acest timp in natura trebuie sa 24 Curs calificare A
PICULTOR
existe un bun cules de nectar si polen.Cand botcile sunt capacite si ajung la ma
turitate,se recolteaza cele mai frumoase,cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta
si bine ascutita. Inainte de a taia,lama se incalzeste la o lampa cu spirt.Botci
le recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata,avand grija sa nu le turtim.In final
acestea se folosesc imediat,fie formand nuclee de imperechere,fie date direct i
n stupii unde dorim sa schimbam matca. Producerea matcilor - metoda fara transva
zare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomanda
t apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere f
ara transvazare".Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia
Voiculescu este o imbunatatire a unuia mai vechi (cunoscuta in anii 50).Iata cum
se procedeaza: - alegem din stupina stupul cel mai performant,cu o buna dezvolt
are de primavara.Cu circa 1520 zile inainte de culesul la salcam - momentul dife
ra de la o zona la alta,cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem
un fagure cu puiet capacit. - peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 f
aguri;unul cu puiet capacit si un altul gol.Fagurele gol trebuie sa fie nou cons
truit si se va introduce in mijlocul cuibului.Albinele se vor stimula zilnic. peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut,care intre timp a fost insamanta
t de matca. - acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fag
ure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se
ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi.Roiul se va s
trange cu o diafragma si reducem urdinisul. - dupa aceste operatiuni trecem la f
amilia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit, care se
vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire).Trebuie sa acordam max
ima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor.Acestea se
scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau la
rve necapacite.Atentie,se vor verifica toti fagurii,inclusiv cei cu hrana. - in
urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat.Acesta se va scoate din roi
si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe ceal
alta, avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si
nu in acelasi loc pe ambele fete.Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand
jumatatea inferioara.Toate celulele -in afara de cele 30 alese- se distrug cu aj
utorul unui cutitas ascutit. - familia orfanizata,in tot acest timp,sesizeaza li
psa matcii si intra in alerta.Acum este momentul sa introducem fagurele,pregatit
,cu oua pentru crestere.In cateva minute familia se linisteste si incepe sa faso
neze botcile.Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules.Putem stimula albi
nele si cu zahar candi sau tos,umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.Aten
tie,nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima mat
ca care eclozioneaza le va distruge. Introducerea matcilor Se stie ca albinele a
u un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea ma
tcilor batrane sau la formarea de roi artificiali.Comportarea albinelor fata de
aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii: - existenta s
au lipsa culesului; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun.
In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stim
ulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de zahar. - introducand matcile seara procen
tul de acceptare este mult mai mare,decat in cazul celor introduse ziua. - o mat
ca imperecheata,care incepe imediat sa oua,este primita mai bine decat una neimp
erecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga(aviz celor
ce cumpara matci din comert). 25 Curs calificare APICULTOR
- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite,decat in perioada c
e corespunde roirii naturale. - lipsa totala puietului este o situatie favorizan
ta ; in cazul prezentei celui capacit se face mai greu ;prezenta botcilor face i
ntroducerea imposibila. - albinele tinere accepta mai bine matcile,decat cele ba
trane. In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci,trebuie sa remarcam
din nou ca exista mai multe metode,apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 12 care sunt considerate mai sigure.Cea mai sigura metoda este introducerea indir
ecta a matcii(in colivie). Cum se procedeaza: - in cazul in care familia nu este
orfana ,se identifica matca si se scoate din stup.Daca matca mai prezinta valoa
re biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. - dupa 4-5 o
re de la orfanizare,se introduce noua matca in colivie,asezand si lipind colivia
intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului,pe o suprafata cu miere necapacita
,pentru ca matca sa se poata hrani. - la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si
urmarim cum reactioneaza albinele.Daca acestea nu mai sunt agresive,inlocuim par
tea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe lo
curi.Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in linist
e 3-4 zile,apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.
In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. - la expirare
a celor 4 zile se mai deschide odata stupul,se verifica daca matca a fost eliber
ata si daca a inceput sa depuna oua. - urmatoarele interventii sunt facute la 7
zile(calculate dupa cele 4), introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de z
ile pentru o verificare si organizare finala. In ceea ce priveste introducerea b
otcilor,trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct,fie sub un capace
l protector(ca un degetar) pentru mai multa siguranta. Imperecherea matcilor - f
ormarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia
crescatore,botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de impere
chere.Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare,da
r aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. Formarea nucleelor - albinele
se adapostesc in cutii speciale numite chiar "nuclee de imperechere",sau in cor
puri de stup,compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate.Cea m
ai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a un
uia multietajat.La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat,pozition
at astfel: doua la un perete,pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijl
oc.Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina ac
operitoare si un fagure cu hrana.Popularea se face cand albinele in varsta sunt
plecate la cules,pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti des
igur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cat
e o botca protejata de colivie,pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. Dupa
ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi,introducand o alta botca.Ce a
vem de facut dupa ce introducem botca: - la 3 zile dupa eclozionarea matcii se v
erifica acceptarea ei de catre albine,si daca lucrurile merg bine matca se elibe
reaza. - nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din no
u prezenta matcii. - dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizea
za sa constate imperecherea matcii. - daca matca nu s-a imperecheat,din diferite
motive,vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea b
otcilor. - matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii
care necesita schimbarea matcii.Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mar
e de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente. 26 Curs calificare API
CULTOR
- nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a
evita bezmeticirea lor(numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concl
uzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata.
Stuparii incepatori, insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasc
a problema.Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul
o sa vi se para mai usor. Abordand curajos domeniul,veti deveni adevarati apicul
tori....de succes. 1.7. EXEMPLU DE TEHNOLOGIE PENTRU OBTINEREA MATCILOR IMPERECH
EATE Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii,vom prezenta u
n exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor,care poate fi folosit d
e orice apicultor,fie el amator sau profesionist. Procedeele enumerate au fost f
olosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii,de 120 si respectiv
150 familii de albine,putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea cator
va sute de matci pentru comercializare. Dat fiind faptul ca tehnologiile se baze
aza pe abordarea profesionista a domeniului,numarul matcilor imperecheate obtinu
te poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor,cu mentiu
nea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate
. Conditii generale Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre.Pas
toralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in v
edere conditiile locale s-a preferat aceasta formula.Singurele deplasari sunt ce
le de la salcam(ocazionale). Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatic
a a Moldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata),sursele d
e polen fiind asigurate constant.Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa i
ntre 15 mai si 30 iulie. Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame ; i
zolatoare rama cu gratii Hanneman ; diafragme de separare cu fereastra de 200 cm
patrati,acoperita cu gratie Hanneman ; rame de crestere cu hranitor si un leat
; sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete ; dopuri port-botci ; lanteta
transvazare ; nuclee imperechere 2-3 faguri. Tehnologii folosite Obtinerea larv
elor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea si crester
ea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate ;
formarea nucleelor de imperechere,introducerea botcilor si imperecherea ; valori
ficarea matcilor imperecheate. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii da
m o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de larve,deci
cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase,sunt urmarite pe o p
erioada de 2-3 ani.Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor
noi familii sau eliminarea altora.Principalele caractere urmarite sunt cele arh
icunoscute de toata lumea,cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de mie
re. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma,dintre cele cu o buna dezvoltare
in toamna si primavara.Ambele grupe sunt ingrijite in mod special,scopul princip
al fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii crester
ii. 27 Curs calificare APICULTOR
O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare,ierna
nd un roi stolon langa familia de baza,in ideea obtinerii de familii puternice.
Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matci
lor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile.Obtinem aceste larve astf
el : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singur
a fata aplicand o gratie Hanneman.Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalt
a de fagure, deci pentru a limita spatiul de ouat,toate fantele existente intre
rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). Dupa 24 de ore avem supra
fete de fagure insamantate si scoatem matca.Acest fagure ramane in mijlocul cuib
ului inca 3-3 1/2 zile,timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiu
l de larva tanara,numai buna de transvazare. Rama de crestere arata ca in fig.1,
ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de cres
tere. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artifici
ale,cu ajutorul dopurilor de fixare.Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop
se face cu ceara topita. In ceea ce priveste metoda de transvazare,practicam o
transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. Acc
eptarea botcilor , cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o famili
e gazduita in stup orizontal de 16 rame,conditia de baza fiind aceea ca familia
sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara.Inainte de introducerea ra
mei cu botci,restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o di
afragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. 200 cm patrati).Organi
zarea cuibului este urmatoarea: Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere
si polen proaspat ; 2) Fagure cu puiet capacit ; 3) Rama de crestere cu hranitor
; 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare ; 5) Diafragma despartitoare cu
fereastra acoperita; Compartimentul cu matca : 6) - 16) restul de faguri existen
ti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam
cu fagurii cu miere si pastura. Astfel restructurata,lasam familia fara sa o der
anjam,24-36 de ore.La primul control verificam rama de crestere si daca acceptar
ea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc).Tot la pri
mul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar,operatiune repetata p
este 2 zile.Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introd
ucem intr-o familie orfanizata.Putem folosi familia doica ,cu matca,pentru o cre
stere de matci pe tot sezonul, practicand restructurari periodice. Orfanizarea f
amiliei crescatoare - finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata
,fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii fol
osim "metoda Jordan".Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei g
ratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului.In compartiment mutam ma
tca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. P
e cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua(desi spatiul este limitat),iar
in compartimentul 2, albinele vor capaci puietul.In concluzie lucrarea de obtin
ere a familiei orfanizate ,fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inai
ntea introducerii ramei de crestere.Pentru a orfaniza familia ridicam matca impr
euna cu cei 3 faguri(fara albina).Motivul pentru care nu ridicam si albina acope
ritoare este acela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea c
resterii.Dupa un control atent,rama cu rama,pentru a depista prezenta unor event
uale botci naturale,putem introduce fara grija rama cu botci. 28 Curs calificare
APICULTOR
Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea ouale
lor,recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere.Aici matci
le vor ecloziona si apoi se vor imperechea.Avand in vedere faptul ca metoda apli
cata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant), de matci pentru im
perechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.Acestea pot fi intretinute usor
si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul. Nu
cleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri,unul cu hrana,u
nul cu puiet capacit,impreuna cu albina acoperitoare.In nucleu se mai adauga o r
ama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o a
lta.Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. In aceste nuclee
matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza.Pentru a verifica daca matca
este imperecheata,asteptam sa apara primele oua pe fagure.Pentru a simplifica fl
uxul de imperechere, matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt
distruse. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura
si trateaza profesionist problema ,fiind folosita prin anii 80` de unul din mar
ii producatori de matci ai Europei( Piana - Italia). Modificarile de ordin perso
nal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile local
e. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor
iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi(ex:continuarea si finalizar
ea cresterii in familia doica pornitoare). VI.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALOR
IFICAREA CULESURILOR Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate famili
ile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor.Culesu
rile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de m
iere si polen.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa,dar
marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.In general culesurile su
nt de mare intensitate,insa durata lor este scurta.Aceste culesuri pot fi timpur
ii (salcam,zmeuris),de vara(tei,faneata,floarea soarelui) si tarzii. Recunoaster
ea unui cules - speciile melifere infloresc abundent - intensitatea zborurilor c
reste exponential,albinele se inghesuie la urdinis. - fagurii din cuib se inalbe
sc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea. - pe inse
rat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. - albinele ventilatoare
isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. C
onditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul i
ncepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupin
a poate valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt : - familiile sa f
ie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard,dintre care 8-9 cu puiet - fami
liile sa fie in stare activa,stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de
roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest
deziderat? Sunt lucrari care facute la timp, ne pun in ipostaza de a aborda Cu m
axim succes culesul: - familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare
capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal,de
pozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora 29
- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,ridicarea partiala sau total
a a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita - ridicarea periodica de rame c
u puiet capacit,cu albina aferenta,aceasta operatiune prevenind intrarea in frig
urile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei - inlocuirea m
atcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere,apte biologic si genetic p
entru performanta - folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu fa
milia de baza in preajma culesului,in acest fel asigurand o cantitate mare de al
bina culegatoare si implicit o productie pe masura - marirea puterii familiilor
ramase in urma cu dezvoltarea,prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat d
in stupii puternici. Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,
in care culesul incepe timpuriu. Zonele cu salcii,artar,cu flora spontana si mai
ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Stuparii care
au in zona asemenea "comori",sau cei care practica stuparitul pastoral,obtin rez
ultate remarcabile.Odata cu sfarsitul primaverii,familiile de albine ating capac
itatea maxima de dezvoltare.Daca nu se intervine ferm,acestea vor intra in frigu
rile roitului si culesurile urmatoaretei,fanete,floarea soarelui- pot fi comprom
ise.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute p
entru aceasta perioada,pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea va
lorificarii culesurilor urmatoare. Stuparitul pastoral generalitati In cautarea
surselor variate si permanente de nectar,se practica deplasarea stupinelor la ma
sivele melifere.Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile
legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ;
baza melifera,timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces s
pre masiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei,sursele de apa si tot ce tine
de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.
Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivulu
i melifer.In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina.
Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti, existenta unei surse de apa(care
este foarte necesara),posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de ur
genta(deci drumuri practicabile). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor,
in poienite sau locuri cu raritura de arbori.Toti stupii vor fi verificati inain
te de plecare,trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor
.Se astupa crapaturile,se pregatesc toate sistemele de fixare,ventilatie etc. Vo
m scoate fagurii plini si extragem mierea.Deplasarea la sursele de cules se va f
ace de preferinta noaptea: odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza para
lel si nu perpendicular pe sursa.La culesul de salcam,stupina se aseaza pe locur
i insorite - dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai - pentru
ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii.La tei si
floarea soarelui,cules care are loc in perioada de canicula,vom aseza stupii la
umbra.Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capa
cele stupilor de diferite materiale(paie,frunze).Daca nu facem aceasta,contingen
te intregi de albine vor ventila stupul,neparticipand la cules. Pregatirea famil
iilor - manuirea stupilor Pregatirea stupilor-implicit si a familiilor de albine
-se face diferentiat: -Stupii orizontali: cu o saptamana inaintea debutului unui
cules,fiecare familie trebuie asigurata cu 5-6 faguri,pentru a crea loc suficie
nt depozitarii nectarului.La introducerea acestor faguri,organizam cuibul astfel
: la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura,fagurii cu
puiet,inca un fagure cu pastura si miere,faguri cu miere,urmand apoi fagurii go
i.Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib
,prin depozitarea 30 Curs calificare APICULTOR
mierii in coroane.Cand cuibul este completat in totalitate,depozitarea se contin
ua in fagurii goi.Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu fagur
i claditi sau artificiali. - Stupii verticali cu magazine: crearea spatiului nec
esar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului.Urmarind culesul si d
aca constatam ca albinele au umplut magazinul,mai adaugam un magazin suplimentar
,peste cuib, iar deasupra acestuia magazinul plin.Albinele vor umple si magazinu
l adaugat si vor capaci mierea in celalalt. - Stupii multietajati: In cazul unui
cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua.Albinele depozi
teaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca.Acum este mome
ntul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2.In acest fel depozitarea mierii c
ontinua in corpul 3, acum devenit 2. Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada
dificila in viata familiilor.Populatia creste si Sursa de hrana scade.In scopul
mentinerii albinelor in stare activa,unii apicultori fac hraniri suplimentare c
u sirop de zahar 1/1.Pentru a crea loc matcii sa oua(cuibul fiind blocat cu mier
e)se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. Extragerea si conditionarea mieri
i In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere,care reprezinta p
oate cel mai important produs al stupului.Inainte de toate trebuie sa spunem ca
mierea este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam,d
epinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an.Apropiata aderare a Romani
ei la U.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate
pentru miere. Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit
cel putin jumatate din suprafata lor.Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacit
a, mierea are un continut de apa de 1820%.Sunt insa situatii in care din cauza v
remii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. O prima concluzie ar fi a
ceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare.D
e multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematur
a a celor pline. Cum scoatem ramele pline: aceasta lucrare se face cu ajutorul a
fumatorului si a daltii apicole.Mult hulitele "podisoare izgonitoare" nu se vor
folosi,pentru ca prin continutul lor de substanta activa,riscam sa contaminam mi
erea. Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scu
turam albinele. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aic
i si riscam sa o vatamam.Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula sp
eciala,dupa care punem rama in ladita de transport.Executam operatiunea cu grija
si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. Camera in care facem extract
ia va fi curata si dezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de extractie.
Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii, se procedeaza la
sortarea fagurilor dupa culoare. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagur
ii trebuie preancalziti la 35 grade C, cu un curent de aer cald. Extractia efect
iva a mierii cuprinde doua lucrari: descapacirea fagurilor si extragerea propiuzisa a mierii din faguri.Ce fel de echipament folosim: La un nivel mic se poate
folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara,cutit sau fu
rculita de descapacit,un extractor tangential,un vas unde se scurge mierea,un ma
turator,strecuratori diferite.Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox
sau un alt material agreat de norme. La descapacire cutitul se tine in pozitie o
rizontala, cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata f
agurelui. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. Folosirea e
xtractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fag
urii sunt grei si s-ar putea rupe.Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa, put
em mari turatia pana la 200-250 ture/min.Dupa extractie, fagurii goliti se dau f
amiliilor pentru a fi curatati. Limpezirea mierii este procesul prin care corpur
ile straine mai grele, cad la fund,si cele mai usoare se salta la suprafata.Limp
ezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 z
ile,iar la 25 grade C in 36 ore.Dupa decantare mierea se va trece in vasele 31 C
urs calificare APICULTOR
maturatoare,unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme.Depozitar
ea finala se face in recipiente de inox,sau altele agreate de cumparator. Conclu
zii Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase.Producerea si imperecherea
matcilor, formarea noilor familii si ingrijirea lor,au fost deja expuse in alte
pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor.Dupa cum si singuri v-ati d
at seama...vara se numara ....bidoanele..!!!! Succes...!!! 1.9. LUCRARI DE TOAMN
A IN STUPINA Vine toamna,mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fat
a unor noi provocari,carora trebuie sa le faca fata.Dupa cum am mai spus acum in
cepe anul apicol,toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina
pe o alta treapta a performantei.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna
demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii: - lucr
ari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentr
u iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de ca
litate. Intensificarea cresterii puietului Pentru ca familiile de albine sa iasa
cat mai puternice din iarna,trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie
numeroasa,bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta.Acest lucru nu este
usor de obtinut,stuparul fiind foarte solicitat,atat ca timp,cat si ca volum de
munca.Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile:
S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depu
nere a puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batran
e de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.Biologic matcile b
atrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un
cules bogat de nectar si polen,pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin
ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici
(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).Un alt avantaj al
matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii
ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0,5%).Cu toate astea nu se rec
omanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neampereche
ate decat in cazuri de urgenta. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii de
punerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.Oda
ta cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv,albinele bl
ocheaza cuibul,cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.Practic se int
ampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua,numarul celulelor libere scazand d
rastic. Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu ma
gazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi(recomandati cei
in care s-au crescut cateva generatii de puiet).Aceste spatii libere se creeaza
prin scoaterea fagurilor marginasi.La stupul multietajat lucrarea este mult mai
simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.Atentie insa,pent
ru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul
care gazduieste rezervele de hrana. Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce
raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori
sau alte defecte.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a
sta prea mult pe ganduri.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai al
es in "zona fierbinte" a cuibului,adica acea zona in care primavara se vor crest
e noile generatii. 32 Curs calificare APICULTOR
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tar
zii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Prelungirea acestei per
ioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei,albinele recapatand starea
febrila care caracterizeaza un bun cules.Stuparii pot pune familiile in aceasta
stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesur
i tarzii,fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea
unei vetre permanente adecvate. Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert es
te faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire
artificiala de stimulare.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri a
peleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite
sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).Despre eficienta acestor hraniri d
e stimulare o sa discutam cu alta ocazie,aici limitandu-ne a spune ca se fac in
mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dinc
olo de diafragma sau la marginea cuibului;hraniri cu sirop de zahar concentratie
1/1,cate 200-300 g la interval de 2-3 zile;deasemeni o alta metoda este stimula
rea cu zahar tos,umectat putin cu apa sau miere. Nu trebuie sa ignoram un fapt:
hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice,prin asigurarea polen
ului livrat in mod natural sau artificial.In lipsa unui cules se administreaza c
a turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului. Reducerea
si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat f
avorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului; in stup vor ramane numai fag
urii care sunt acoperiti bine de albine, marginiti de faguri cu miere si pastura
.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a
fi carata de albine in cuib.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dup
a diafragma,asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare. Tot
in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetare
a finala din toamna).Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati,aceste
operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine,cand familiile nu ajung la ni
velul de dezvoltare cerut.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a
populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. Asigurarea rezervel
or de hrana Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul
este asigurat de o miscare continua a lor.Cand conditiile externe permit,famili
a de albine demareaza cresterea puietului- la inceput timid,pe suprafete mici de
fagure- urmand ca odata cu imbunatatirea vremii,inspre primavara,cresterea sa f
ie accelerata.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor spec
ifice)traiesc aprox.5-6 luni,deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelo
r culesuri este o lucrare foarte importanta. Aceste rezerve sunt folosite la aut
ointretinere si pentru cresterea puietului.O familie fara prea multa hrana risca
sa se piarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute
.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate
de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala.Ca o pr
ima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in total
itate din stupi.Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierd
em albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).O alta conditie ar fi ace
ea ca mierea din faguri sa fie capacita.Mierea este un produs hidroscopic si pri
n ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.Consumata de
albine, mierea alterata produce boli grave.Deasemeni se prefera ca albinele sa
ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.In special mierea de rapita,pr
in puterea mare de cristalizare,este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. 33
Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesu
rile de primavara-vara.O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe am
bele fete cam 2/3 din suprafata.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de o
rizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg.Se accepta ca o
ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere,dar acestea trebuie folosite cu multa pre
cautie.Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.Ca rezerva de pas
tura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura,fiind si pentru ac
est fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere.
Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de co
mpletare.Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita cond
itiilor meteo;apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita,sau cand s-au facut gre
seli de ordin tehnic in intretinere.In cazul stupului vertical cu magazine sunt
probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii
de stransura) si care reprezinta un caz aparte. Incepem aceste hraniri cat mai t
impuriu,adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara.Trebuie sa facem
o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare,fiecare ava
nd rolul si scopul sau.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop
de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor in
tra in iarna.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata
si incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a crest
e generatiile noi de puiet).Ca un principiu general,hranirea de completare o fac
em dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.C
antitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata,iar mierea completata
sa aiba timp pentru a fi capacita. La completare se va folosi un sirop de zahar,
1/1,cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie),la litru.Administrarea hrane
i se face in portii medii sau mari(2-3 kg),seara,cu luarea de masuri stricte de
prevenire a furtisagului.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de z
ahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.Cand timp
ul este inaintat,siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.Trebuie sa remarcam
insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere,pe care o desc
apacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. Pregatirea cuibului familii
lor de albine Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiulu
i locuibil intr-o casa,pentru ca toata lumea sa se simta bine.Aranjarea cuiburil
or familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor,starea vrem
ii si prezenta puietului.Timpul acestei aranjari difera de la an la an,iar stupa
rul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.In principiu in cuib se lasa
atatia faguri cat sa fie ocupati de albine,iar acestea sa aiba acces la hrana to
ata iarna.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor: amplasarea bilaterala : este
cea mai folosita metoda,si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spr
e extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. amplasarea uni
laterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup.Fagu
rii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.Langa diafragma se aseaza fa
gurele cu cea mai mare cantitate de miere,urmand fagurii cu cantitati descrescat
oare. amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare can
titate de miere,urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce
mai putina. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina
mai putin de 1,5 kg miere si sa 34 Curs calificare APICULTOR
fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).La stupii multietajati iern
area trebuie facuta de regula pe doua corpuri,in corpul superior trebuind sa exi
ste 14-15 kg de miere.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii lateral
i.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dori
t)se va prefera o asezare centrala a fagurilor. 1.10. LUCRARI DE IARNA IN STUPIN
A Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mul
t.Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de ier
nare".Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele.Ce mai pute
m face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna
am facut deja o impachetare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea recoma
ndata pentru iernare.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul
ghemului.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperat
ura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.Lite
ratura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si unilat
erala.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este n
ecesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul. Totusi,ea se aplica familiilor de a
lbine slabe,pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.In ce con
sta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu magazine,
fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.La diafragma se astupa
toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care
nu creaza condens.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleas
i materiale.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea
apei din stup.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impachetea
za numai superior,deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sun
t "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun,daca nu daun
eaza". Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta,daca ne gh
idam dupa experienta trecutului;familii de albine puternice in toamna,au iesit d
in iarna ca niste umbre de nerecunoscut.Si asta datorita greselilor care au fost
facute,cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta
este lipsa totala a oricaror curenti,altii dacat aceia proveniti din schimbul de
aer,dintre urdinis si fanta din podisor.Deci prima masura ar fi ca orice orific
iu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.Este recomandata si o anumita
marime a urdinisului,care s-ar situa undeva la valoarea de 0,5cm pentru fiecare
spatiu dintre rame. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor,un mare stup
ar roman recomanda:"orificiul de aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea
unei palme".Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdin
is- podisor),veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii
a iernii.Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in explo
atare. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotri
va varozei se aplica in lipsa puietului.Acest lucru se intampla mai tarziu in to
amna,spre inceputul iernii.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i dre
pt-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomanda
rilor producatorilor de medicamente. Protectia generala a stupinei Conditiile gr
ele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest
scop, stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.Stupina se va proteja
cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilo
r de aer. Stupii vor fi asezati pe postamente 35 Curs calificare APICULTOR
speciale, avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Aceasta masura es
te benefica, in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. Exi
sta 3 metode de iernare: iernarea in aer liber,iernarea in cojoc si iernarea in
adapost.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare
metoda in parte este de discutat.Recomandat insa este o iernare in aer liber,cu
luarea masurilor mai sus mentionate. Supravegherea albinelor iarna Odata cu veni
rea iernii, lucrarile din stupina s-au incheiat.Pentru stuparii care au facut to
ate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stu
pina reprezinta simple vizite de supraveghere.Mai mult,exista o anumita categori
e de stupari,care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor;prima vizit
a fiind facuta pe la inceputul lunii martie.Acestia sunt "meseriasii",cei care p
e baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune
. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie? La cate
3 saptamani interval,vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si c
u unul improvizat)ascultam zgomotele din stupi.Ce ne-ar putea indica ele? - un z
umzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. - un bazait puter
nic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. - zumzetul neuniform si pla
ngator indica absenta matcii. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a sta
rii familiilor de albine iarna,aceasta numindu-se "foaia de control".Prin examin
area resturilor si albinelor moarte de pe ea,ne putem da seama daca exista probl
eme. La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala,se examine
aza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. Zborurile de curatire ia
rna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".I
nainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire, fapt care are influ
ente pozitive in ce priveste iernarea.Nu de putine ori in unii ani cand temperat
urile depasesc 12 grade C ,in lunile decembrie,ianuarie februarie sunt conditii
favorabile ca albinele sa iasa din stup.Stuparul- ca si in primavara -trebuie sa
stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri: - curata urdinisurile,ridica
capacele si saltelutele izolatoare,curata zapada,imprastie paie. O practica des
folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si
in acest fel sa iasa. Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in s
tupina pentru a supraveghea zborurile de curatire, asa veti fi scutiti de multe
necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. Indrept
area starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite
probleme care trebuie rezolvate.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara
, dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind pro
vocate chiar de noi). familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta;a
lbinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara.Aproviz
ionarea se face cu faguri de la rezerva.Dupa ce deschidem stupul,localizam ghemu
l de iernare.Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana,nu inainte
insa de a gauri fagurii de 2-3 ori,pentru a inlesni circulatia albinelor.O alta
metoda este hranirea cu miere cristalizata fin,framantata cu zahar pudra.Din ac
est amestec se fac turte de 1,5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemen
i gaurita)si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferint
a.Cand nu avem miere indemna la boli,sau pur si 36 Curs calificare APICULTOR
simplu aceasta lipseste,se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul p
recedent(turte).Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens,administrat in fag
uri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fa
ra matca.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.Iern
area acestor matci fiind o chestiune destul de dificila,se ajunge in situatia in
care acestea lipsesc.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familie
i in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucra
ri se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferim stupul de t
emperatura scazuta de afara.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate p
entru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. Conditii generale d
e iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.
Ce trebuie sa urmarim: - sa poata fi protejata de vanturile reci. - sa asigure l
inistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale,
sau de zgomote de alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor imb
olnavi. - sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu ba
lteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in ca
zul cand prinde o crusta de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare term
ica.Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cu
m am uitat eu acum sa va spun). Concluzii La o prima vedere stuparii incepatori
cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie fa
cute ; este un adevar,numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de
la inceputul iernii au fost bine facute.Deci mare atentie..... 1.11. BOLILE SI D
AUNATORII ALBINELOR Acest capitol din intretinerea albinelor este ca o Cenusarea
sa : intotdeauna lasat de izbeliste,tratat cu indiferenta,urat,dar foarte frumos
si mai ales necesar.Daca in alte directii se mai poate face rabat de calitate,a
ici nu exista jumatati de masura ci doar lucruri bine facute.Un sfat:nu ocoliti
si nu tratati cu indiferenta problema,pentru ca in definitiv este o situatie de
"a fi sau a nu fi".Aici va vom prezenta principalele boli care apar in stupina s
i modul lor de prevenire si tratament.Pentru a nu incarca cititorul cu prea mult
a informatie,aceste boli au fost selectate dupa doua criterii : frecventa aparit
iei lor si virulenta cu care se manifesta. Nosemoza - o boala ce poate fi preven
ita Denumita de multi si "boala mizeriei", este o boala parazitara care apare in
urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in
timpul iernii ; rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana,necapacita) ;ad
aosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor
; umiditatea crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata de u
n protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la a
paritia conditiilor prielnice. La o infestare incipienta cu nosema,semnele clini
ce sunt mascate,fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti aj
unge la o anumita limita.Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albi
nelor,reduce drastic capacitatea de productie.In final se ajunge pana la dispari
tia definitiva a familiilor,printr-o decimare rapida.Semnele clinice sunt :urdin
isul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici c
ordoane intrerupte ; albinele prezinta abdomenul umflat ; o stare de slabiciune
a intregii familii ; neingrijirea adecvata a puietului. 37 Curs calificare APICU
LTOR
Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea
),punerea unui diagnostic sigur este mai complicata,necesitand examinarea probel
or de catre un laborator specializat.Totusi cand boala este avansata si stuparii
pot pune un diagnostic corect,prin cercetarea catorva albine moarte.Se procedea
za in felul urmator : se ia albina,separam capul de corp si cu o penseta fina,sc
oatem intestinele.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu,pe cand
la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.Masuri igienico-sanitare de preventie
si combatere a nosemozei : - inlocuirea la max.2-3 ani a tuturor fagurilor din
stupi ; exista metode de inlocuire anuala a fagurilor,dar daca macar la 3 ani al
binele stau pe un cuib nou,este perfect. - distrugerea fagurilor vechi sau noi c
are contin pete diareece ; si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corec
t,se distrug. - colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea l
or imediata. - in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indife
rent de varsta si calitati. - curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (p
reventiv),sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) ; la utilajele si
uneltele metalice,se fac fumigatii cu formol 3%; aceste dezinfectii vor fi urmat
e de o clatire abundenta cu apa. - supravegherea permanenta a familiilor si exec
utarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari. - folosirea cu precautie
a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si inte
rzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. TRATA
MENT NOSEMOZA - PROTOFIL: In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Pr
otofil".Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii,nici
albinelor,nici produselor stupului.Prin continutul de principii active(vitamine
si microelemente),stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvel
or,inhiband parazitul.Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop
cate 17 ml/l sau in pasta de zahar,miere si zahar,cate 34 ml/kg.Se administreaz
a toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau s
iropul de stimulare.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie,cu o singura
conditie: cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an. Pentru
o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati doze
le de administrare. TRATAMENT NOSEMOZA - FUMIDIL B : Un alt preparat,mai vechi,a
dus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.I
n tarile U.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.Ca prin
cipiu activ,Fumidil B,are la baza antibioticul fumagilina. Administrare: Se admi
nistreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la
1litru sirop,la una medie 18 g/0,750 litri sirop,iar pentru un roi 18 g/0,500lit
ri sirop.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.Sunt doua moduri de admini
strare : in hrana albinelor,cu preparatul livrat in hranitor ; prin pulverizarea
pe rame si peretii stupului iar siropul ramas ,livrat ca hrana. In total se fac
8 administrari la interval de 7 zile,intre administrare.Dupa cum vedeti tratame
ntul este de durata,iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic,exist
a riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.Recomandam
mare precautie. TRATAMENT NOSEMOZA - NECONVENTIONAL :Unii stupari romani mai fol
osesc un ceai de plante(cimbru,coada soricelului etc) la care adauga o mica cant
itate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si
se da albinelor in portii de 200 g.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obti
nut rezultate bune. Concluzii: orice tratament folositi,respectati dozele, modul
de administrare recomandat, perioada etc. Dublati tratamentele medicamentoase c
u masuri igienico-sanitare draconice, pentru ca altfel rezultatele vor fi minime
. Varrooza - o lupta de durata 38 Curs calificare APICULTOR
Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.Aparuta pe la noi,la sf
arsitul deceniului 7, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se in
trevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.Boala este produsa de un acarian
,Varroa Jacobsoni,care ataca albinele in toate fazele vietii.Infestarea coloniil
or are loc treptat,pe o perioada de 2-3 ani,ducand in final la distrugerea acest
ora.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1,fiind imaginate tot felul
de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste. Manifestarea clinica :albinele
si trantorii prezinta malformatii, puietul este pestrit,larvele mor in pozitii
nefiresti,albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul, mortalitat
e mare in faze avansate.Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infes
tate, furtisag, patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sa
nitar etc. Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se
face remarcata.Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare p
rocedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constat
area numarului de acarieni morti si cazuti pe ea;daca in lunile iunie si iulie c
ad intre 5-10 bucati/zi,trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. O alta me
toda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor;acarianul are o predil
ectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata c
u usurinta cat de grava e situatia.In ultima faza de infestare,acarienii pot fi
observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie. Un lu
cru trebuie inteles de la inceput: cand ne tratam albinele obtinem numai o reduc
ere masiva a numarului de acarieni, aflata la limita inlaturarii pericolului.In
principiu, stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis", insa circulatia facila a
albinelor (pastoral,vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare. TRATAMENT VARROOZ
A -VARACHET: Substanta activa, raspandita prin fumigatii, actioneaza asupra para
zitilor prin contact molecular. Este un medicament de sinteza, cu un bun randame
nt, care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor.Un dezavantaj
: Prin modul de administrare (fumigatii), nu actioneaza si asupra puietului capa
cit. De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna, cand in stupi n
u mai exista acest puiet capacit. Retineti acest lucru pentru ca este foarte imp
ortant. Modul de administrare:Toamna,la sfarsit de septembrie (sau functie de vr
eme),cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente. Este permisa existenta
unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente, insa cel de-al treilea
se face neaparat fara prezenta acestuia.Intervalul intre tratamente este de 7 z
ile, iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. Prin urdinis,asezata pe
o tablita,se introduce o banda speciala,aprinsa,pe care picuram substanta activ
a : 2 picaturi pentru un corp multietajat,3 picaturi pentru un corp Dadant si 4
picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii: nu inhalati fum
ul si mai ales supravegheati stupii, pentru ca este pericol de incendiu.Tratamen
tele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.
Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele. Astfel tratate
si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In p
rimavara se mai face un tratament (o singura administrare), profitand de faptul
ca puietul este putin extins.Unii autori mai indica si un al treilea tratament d
upa extragerea mierii de salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si perico
lul mare de contaminare,ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. TRAT
AMENT VARROOZA - MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a
braulozei la albine.Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub form
a de benzi textile impregnate,actionand prin contact.Prezentarea este in role de
5 m,o cutie fiind folosita la 10 familii. Dupa terminarea tratamentului cu Vara
chet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de 39 Curs calificare APICULTO
R
iernare,se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca ace
stea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).Acestea vor ramane 3-4 lu
ni in cuib,actionand latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul primaver
ii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului),pentru ca riscati s
a contaminati mierea.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungir
e fericita a celui cu Varachet,astfel fiind eliminati si parazitii care eventual
au scapat in toamna. TRATAMENT VARROOZA - ACID FORMIC : In Occident pentru a li
mita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor
stupului se practica asa numita "chimie biologica".Acidul formic fiind o compone
nta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.Folosirea lui
de catre stuparii romani este insa la scara redusa.Tratamentul cu acid formic n
u se face inainte sau in timpul culesului,cea mai buna perioada de aplicare fiin
d la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.Conform literaturii de spe
cialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri
din miere si ceara. Modul de administrare: O placuta de carton de 20/30 cm si 1,
5 mm grosime,se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%.Pentru un fagure st
andard se folosesc 2 ml acid formic diluat,deci pentru un corp Dadant aprox. 20
ml.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si aco
perita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici,pentru ca albinele sa nu intre in con
tact cu substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile,facem o pauza de alte 7
zile,si apoi repetam operatiunea de 3 ori,in total fiind facute 4 tratamente. Te
mperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.Ca o recomandare sup
limentara ; restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti aten
ti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. In urma folosirii ace
stui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din cel
ulele capacite.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a
ramelor protejeaza matca. TRATAMENT VARROOZA - METODA BIO : Am mai vorbit ca ac
arianul varooa are o mare preferinta,puietul de trantor ;apicultorii trebuie sa
profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l
inlatura ; o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcu
rsul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti,insamantati
si capaciti sa fie recoltati.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame
cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in pr
imavara dupa ce a fost insamantata si capacita.Trebuie spus ca aceste metode nu
ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. Conc
luzii : lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata.Bineinteles c
a mijloacele de combatere in lume sunt mult mai largi.Sunt o serie de medicament
e si metode de care romanii doar au citit.Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu ni
mic.Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce
avem,putem obtine rezultate bune. Loca americana - o boala care starneste contro
verse Loca americana este o boala bacteriana,foarte contagioasa,produsa de agent
ul patogen Bacillus larvae.Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot par
cursul verii si afecteaza numai puietul, a carei moarte survine dupa capacire.Pu
tem afirma ca loca americana este boala puietului capacit,iar prin efectele nefa
ste pe care le are asupra familiilor, este una dintre cele mai periculoase si de
temut. Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul (s
au stupina), unelte, miere sau polen infestat, achizitii de roiuri si familii af
ectate de boala. Manifestare clinica: aspect imprastiat al puietului, moartea la
rvelor (numai a celor capacite), miros de clei de tamplarie a larvelor moarte, a
derenta la celule a larvelor, prezenta solzisorilor uscati. Diagnosticare :cea m
ai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.O diagnosticar
e destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stup
ar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului"
; se ia un betigas,chibrit 40 Curs calificare APICULTOR
sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort ; daca lichidul (larva
moarta) se intinde intr-un filament lung,sigur este loca americana ; lichidul de
ns (larva moarta) are culoarea galben-cafenie,mergand pana la culoarea cafelei c
u lapte. TRATAMENT LOCA AMERICANA - Fiind o boala intalnita in toata lumea trata
mentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie,atatea obi
cee".In principiu boala se poate trata cu antibiotice,numai ca de aici pleaca to
ate divergentele.Antibioticele sunt "proscrise" in U.E,iar prin tratament aceste
a trec in miere,polen,ceara,pastura si produsele devin impropii exportului. Cum
procedeaza "puritanii" din U.E cu familiile bolnave: unii distrug toate familiil
e de albine si o iau de la capat, cu repopulari masive cu material genetic indem
n de boli(oare asa o fi?..in orice caz asa se intampla la modul declarativ) ; o
alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" ;procedeu
l consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea
lor in locuri autorizate,cu recuperarea cerii. Albinele impreuna cu matca se tr
ec in alt stup dezinfectat, prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii
mari de carton. Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali,albinele urmand
sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1,daca nu exista cules in natura.Practic met
oda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.Se afirma ca mierea c
are mai exista in gusa albinelor,contine o cantitate mica de spori care nu mai d
uce la o noua infestare. In literatura de specialitate,mai este o referire la tr
atamentul cu antibiotice,care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite
ca si-au lasat si ei o portita de iesire).Toate metodele sunt urmate de o dezin
fectare puternica .Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare
pret pe o preventie anuala a bolii.Cert este ca pe plan legislativ,fiecare tara
din U.E,are o anumita politica in domeniul apicol,neajungandu-se la un punct com
un. Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.americanii), in Romania speciali
stii considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. Pretul est
e insa mare,stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele.Bineintel
es daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana,intr
eaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).Toti stuparii ro
mani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie ; schimbarea la m
ax. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi ; dezinfectarea anuala a stupilor,ramelo
r,fagurilor de la rezerva; dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor; pr
evenirea furtisagului ; mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele
slabe se unesc sau se distrug); procurarea de material genetic indemn de boli ;
limitarea pe cat posibil a pastoralului ; mentinerea stupinei ca un teritoriu "
inchis",etc. Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe pr
in distrugerea familiilor slabe,mai ales daca acestea sunt atacate si de alte bo
li.La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.
Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN , SULFATIAZOL ,TERAMICINA ; m
odul de administrare,dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospect
ul pus la dispozitie de producator. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu
este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.Sa recapitulam ce avem d
e facut : distrugem familiile slabe ; curatam stupii de urme de ceara,propolis,i
i spalam cu lesie de soda caustica 4%,clatim bine cu multa apa,apoi flambam lemn
ul cu lampa de benzina sau gaz ; indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat d
e boala,flambam usor ramele cu flacara ;spalam si dezinfectam toate uneltele si
utilajele ;curatam toate resturile si le ardem ; mierea extrasa este buna numai
pentru consumul uman,fiind total interzisa hranirea albinelor ; Doua sfaturi de
incheiere: NU faceti tratamente preventive cu antibiotice, pentru ca nu sunt nec
esare. Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. Cela
lalt sfat este : preveniti boala, pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!!
Loca europeana - sau "dracul nu e asa de negru" 41 Curs calificare APICULTOR
Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.Loca
europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana, pentru ca nu are un
impact la fel de grav,decat daca nu o combatem.Primul sfat : daca constatati pr
ezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice,pentru ca de multe ori albin
ele reusesc sa invinga boala,daca luam masurile adecvate. Manifestare clinica Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine,decat loca america
na.Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar la
rvele capacite.Perioada de aparitie este in primavara,in preajma primului cules
principal(salcam)sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiil
e de albine cand sunt in dificultate.Familiile atacate prezinta urmatoarele semn
e clinice :faguri pestriti ; larvele moarte sunt rasucite in celule,fiind atacat
e cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite); larvele des
compuse sunt de culoare cafenie inchisa ; capacelele celulelor atacate sunt infu
ndate si cel mai probabil si gaurite ; mirosul larvelor moarte este de "acru",fi
ind similar cu cel al otetului.Daca ati citit la loca americana despre "proba be
tigasului",aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa
nu se intinde,decat in cazuri rare). Modul de raspandire - Boala se raspandeste
in acelasi mod ca in cazul locii americane: albine hoate sau ratacite,miere con
taminata,unelte contaminate si toate celelalte. Combatere si tratament - Se obse
rva ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.Preze
nta altor boli si mai cu seama a nosemozei, constituie un factor favorizant,la f
el si absenta culesurilor in primavara.Din fericire familiile afectate reusesc d
e foarte multe ori sa inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind ce
l care le ajuta.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : In primul rand
ar fi asigurarea unui bun cules, sau daca nu hranim artificial ; indepartam toti
fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ; stropi
m toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de
curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii,banuit f
iind faptul ca o intrerupere a oatului,ar da un ragaz albinelor sa curete faguri
i. In cazuri foarte grave,daca nu putem controla boala,se fac tratamente cu anti
biotice TERAMICINA , ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are
si consecinte nedorite.Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o d
ezinfectare la "sange" a stupilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu hrana,etc. Sfat
uri finale - Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor; NU face
ti tratamente preventive cu antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ;
schimbati toti fagurii la 2 ani,ca masura de preventie. Puietul varos (ascosfero
za) - o crestere a frecventei de aparitie Puietul varos face parte din seria de
boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci.Nu este o boala
exagerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crest
ere a frecventei de aparitie,am considerat necesar sa o aducem in prim-plan. Man
ifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte,uscate si mum
ificate; puietul moare in stadiu de larva si preninfa ; culoarea puietului ataca
t este alba,gri sau negricioasa; fagurele produce un sunet caracteristic cand es
te scuturat ; boala prefera (pentru a cata oara?),puietul de trantori fara a oco
li totusi si pe cel de lucratoare. Raspandire si frecventa de aparitie - ratacir
ea albinelor sau furtisag; schimbul de faguri; folosirea de unelte si utilaje (i
nclusiv stupi) contaminate etc. Boala apare la cateva familii si se raspandeste
daca nu ii dam atentia cuvenita.Dupa cum am mai spus,numarul stupinelor infectat
e creste alarmant. Prevenire si combatere - la aparitia puietului varos stuparii
au o contributie decisiva.Familiile slabe,umiditatea crescuta in stup,polenul u
med,cuibul largit fara discernamant,sunt factori favorizanti.In literatura de sp
ecialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca 42 Curs c
alificare APICULTOR
aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza.Practic puietu
l varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". In Romania boala se trat
eaza cu medicamentul MICOCIDIN.Acesta se presara pe rame si pe albine, cate 100150 g de substanta activa. se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre el
e. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos,incercati sa eliminati boala a
stfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos,neocupati bine de a
lbine ; eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri
artificiali sau claditi si dezinfectati ; dezinfectati fundul stupului,pentru c
a acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine ; imbunatatiti
ventilatia,reduceti umiditatea stupului ; stropiti fagurii cu sirop de zahar pen
tru a stimula instinctul de curatire. Concluzii - Aceasta sectiune a site-ului p
rezinta primele 5 boli intalnite la albine,care prin consecintele grave,reprezin
ta "nucleul dur" al acestei problematici.Bineinteles numarul "factorilor perturb
atori" este mult mai mare,iar informatii puteti gasi in orice carte despre apicu
ltura.Asa ca.....sapati adanc....!!!! 1.12. SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI Acea
sta pagina cuprinde tot felul de sfaturi utile stuparului icepator sau avansat.
Nu exista un anume criteriu de ordonare a subiectelor expuse,singura noastra gri
ja fiind aceea de a prelua sfaturi corecte,care au fost expuse in publicatiile d
e specialitate din Romania sau din lume.Acesta sectiune a site-ului,este in cont
inua dezvoltare,pe masura ce fluxul de informatii o sa creasca. Metoda de inlocu
ire a matcii - "Intr-un stup gol,pus in spatele celui caruia voim sa-i dam o mat
ca noua,se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele in afara de mat
ca.Aceasta este omorata sau se foloseste in vreun nucleu.Se distrug toate botcil
e pe care albinele le-ar fi facut eventual pe aceste rame.Stupul cu rame se tine
descoperit circa o ora si se acopera cu tifon sau plasa deasa de sarma pentru e
vitarea furtisagului.Catre sfarsitul acestei ore se aduce matca noua in colivie,
care se pune cu capacelul de ceara inchis,deasupra pe rame,catre mijlocul stupul
ui,care este lasat in continuare tot descoperit. Stupul vechi se ridica de pe po
stament si se duce in alta parte in stupina,iar pe locul lui se pune stupul nou.
Albinele simtindu-se orfane in ora in care au stat in stupul nou,vor elibera mat
ca din colivie dupa care totul reintra in normal.Prin acest procedeu albinele nu
-si vor creste o noua matca pe parcurs,asa dupa cum se petrec lucrurile in unele
cazuri cand se folosesc alte metode de inlocuire a matcii." Al.Vartolomei - Fra
gment articol - Revista "Apicultura in Romania" Alta metoda de inlocuire a matci
i - "Daca in natura nu este cules,inainte cu o saptamana de introducerea matcii,
se administreaza in fiecare seara cate 0,5 litri sirop 1/1,familiei respective.D
upa aceasta saptamana,intr-o zi insorita si calda,dimineata pe la ora 10 deschid
stupul in liniste,fara a folosi in exces fumul,scot o rama marginasa si cercete
z toate ramele pentru a gasi matca batrana.Rama cu matca o scot din stup,si form
ez un nucleu pe apte 3 rame,pentru siguranta. Dupa ce am scos matca ,las un spat
iu intre doi faguri cu puiet necapacit,unde introduc o rama cu un inceput de num
ai 1 cm de ceara(rama claditoare) si inchid stupul.Ce se intampla in stup : intr
e cele doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara,care incepe sa cladea
sca pentru a umple spatiul din mijlocul cuibului.Timp de 2 ore familia fara matc
a este agitata,ceea ce se observa si pe scandura de zbor. Dupa 2 ore deschid stu
pul,scot cu grija rama goala pentru a ramane cat mai multa albina tanara si fixe
z imediat colivia cu matca tanara,cu placuta de ceara,pe care pun pasta de zahar
si miere 4/1. In acelasi timp,administrez o portie de 0,5 litri sirop de zahar,
pentru ca albinele sa aiba hrana.In acest fel albinele sunt mai blande si accept
a mai usor matca noua.Cand inchid stupul,pun in fata urdinisului o gratie Hanema
nn,pentru ca albinele sa treaca la intrare si iesire prin ea.Dimineata 43 Curs c
alificare APICULTOR
urmatoare,inainte de zborul mare, scot gratia si ma uit prin urdinis.Daca matca
se afla in spatele gratiei inseamna ca nu a fost primita de familie si stuparul
stie ce are de facut mai departe.Acest lucru se intampla rareori,mai ales cand i
n stup au ramas botci.Gratia mai sta inca 2 zile dupa aceea se indeparteaza. Stu
pul nu se deschide 10 zile .La finalul celor 10 zile scot rama din mijloc si fam
ilia continua viata normal,cu matca tanara." H.Knall - Fragment articol - Revist
a "Apicultura in Romania" Alta metoda de inlocuire a matcii - "Daca in natura nu
este cules,inainte cu o saptamana de introducerea matcii,se administreaza in fi
ecare seara cate 0,5 litri sirop 1/1,familiei respective.Dupa aceasta saptamana,
intr-o zi insorita si calda,dimineata pe la ora 10 deschid stupul in liniste,far
a a folosi in exces fumul,scot o rama marginasa si cercetez toate ramele pentru
a gasi matca batrana.Rama cu matca o scot din stup,si formez un nucleu pe apte 3
rame,pentru siguranta. Dupa ce am scos matca ,las un spatiu intre doi faguri cu
puiet necapacit,unde introduc o rama cu un inceput de numai 1 cm de ceara(rama
claditoare) si inchid stupul.Ce se intampla in stup : intre cele doua rame cu pu
iet necapacit se aduna albina tanara,care incepe sa cladeasca pentru a umple spa
tiul din mijlocul cuibului.Timp de 2 ore familia fara matca este agitata,ceea ce
se observa si pe scandura de zbor. Dupa 2 ore deschid stupul,scot cu grija rama
goala pentru a ramane cat mai multa albina tanara si fixez imediat colivia cu m
atca tanara,cu placuta de ceara,pe care pun pasta de zahar si miere 4/1. In acel
asi timp,administrez o portie de 0,5 litri sirop de zahar,pentru ca albinele sa
aiba hrana.In acest fel albinele sunt mai blande si accepta mai usor matca noua.
Cand inchid stupul,pun in fata urdinisului o gratie Hanemann,pentru ca albinele
sa treaca la intrare si iesire prin ea.Dimineata urmatoare,inainte de zborul mar
e, scot gratia si ma uit prin urdinis.Daca matca se afla in spatele gratiei inse
amna ca nu a fost primita de familie si stuparul stie ce are de facut mai depart
e.Acest lucru se intampla rareori,mai ales cand in stup au ramas botci.Gratia ma
i sta inca 2 zile dupa aceea se indeparteaza. Stupul nu se deschide 10 zile .La
finalul celor 10 zile scot rama din mijloc si familia continua viata normal,cu m
atca tanara." H.Knall - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania" Intep
aturile albinelor - "Acul se reteaza orizontal cu unghia,cu dalta apicola,sau cu
o lama de cutit.Locul intepat se tamponeaza de urgenta cu una din solutiile : a
lcool cu propolis 10%,solutie de amoniac 10%,otet de 9 grade sau apa sarata mai
concentrata Pe cale orala se vor lua : Romergan,1 pastila a 0,30g sau o lingurit
a de sirop cu romergan.Tot ca antihismatice mai sunt in comert : Feniramin,compr
imate a 0,05g si 0,1g ; Nilfan,drajeuri a 0,025g,supozitoare a 0,01g ; Tavegil c
omprimate a 0,001g .Tot pe cale bucala se va mai lua ca desensibilizant :Cloroca
lcin solutie la flacon,20-40 picaturi intr-o lingura de apa ;Calciu,o tableta di
zolvata in apa sau Lactat de calciu,un comprimat a 0,500g. In caz de soc anafila
ctic,se vor lua urmatoarele masuri, dar numai de catre personalul medicosanitar:
In primele 5 min.,Calciu gluconic solutie 10%,injectie profund intramuscular sa
u intravenos,foarte lent sau Clorhidrat de adrenalina 1/10000,profund intramuscu
lar ; urmat de o injectie de Fenergan(romergan),1 fiola intramuscular profund ;
daca socul continua, injectiile se repeta la 10-15 min. Dr.I.Buzatu - Fragment a
rticol - Revista "Apicultura in Romania" Studiu - tehnologii simple de intretine
re - Inca din anii 1977, cercetatorii romani au elaborat tehnologii de intretine
re a familiilor de albine.In ce consta studiul si ce urmareste: "Elaborarea unei
tehnologii adecvate conditiilor aparte de intretinere si exploatare a stupinelo
r cu efective mici s-a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor conditi
i,dintre care mentionam : amplasarea stupinelor la o oarecare distanta de locuin
ta stuparului; ingrijirea periodica a familiilor de albine in functie de timpul
liber limitat al apicultorului amator ; ampla 44 Curs calificare APICULTOR
diversificare a utilajului folosit; diversitatea mare a conditiilor de cules; ni
veluri diferite de pregatire profesionala. Principiul de baza de la care s-a por
nit in abordarea lucrarilor experimentale a fost acela ca micii apicultori,in ca
litatea lor de stupari amatori isi pot ingriji familiile de albine in timpul lor
liber,de regula duminica.In aceasta idee,lucrarile de ingrijire a familiilor de
albine din lotul experimental sau defalcat in 12-14 vizite la un interval de 714 zile. Lucrarile s-au executat in asa fel incat in cadrul fiecarei vizite sa f
ie verificat intregul lot de familii adapostite in stupi multietajati (80 de fam
ilii de baza si 20 familii ajutatoare). Cu ocazia acestor vizite s-au executat:
controlul starii familiilor si reorganizarea cuiburilor prin inversarea corpuril
or; indreptarea starilor anormale (introducerea de matci in familiile orfane, co
mpletarea rezervelor de hrana, tratamente medicamentoase,etc.); combaterea roitu
lui ; raniri stimulente ; recoltarea si extractia mierii la salcam ; pregatirea,
incarcarea , transportul, descarcarea si raspandirea stupilor pe vatra la pasto
ral, la culesul de floarea soarelui ; recoltarea si extractia mierii de floarea
soarelui ; pregatirea, incarcarea, transportul, descarcarea si dispunerea stupil
or pe vatra de iernar; ompletarea rezervelor de hrana pentru iarna. Lucrarile ex
perimentale desfasurate pe parcursul a 3 ani si au cuprins 4 grupe de stupi: V1
- familii cu matci obisnuite,neselectionate. V2 - familii cu matci selectionate.
V3 - familii cu matci selectionate, la care au fost facute hraniri stimulente.
V4 - familii cu matci selectionate, hraniri stimulente si cu familii ajutatoare.
Care au fost concluziile : - intretinerea rationala si planificata a familiilor
de albine prin vizite periodice la un interval de 7-14 zile asigura o dezvoltar
e normala a familiilor de albine si efectuarea volumului necesar de lucrari in c
adrul unei familii de albine. - folosirea materialului biologic selectionat in c
adrul acelorasi conditii de cules si de tehnologii de intretinere permite obtine
rea unei dezvoltari superioare cu 17-22 % fata de materialul neselectionat si a
unei productii globale de miere cu 35 % mai mare. - administrarea de hraniri sti
mulente la familiile de albine cu matci selectionate nu are un efect semnificati
v in cazul existentei in natura a unui cules moderat de intretinere ; cresterile
inregistrate la dezvoltarea familiilor de albine si la productia medie sunt ins
uficiente pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare. - folosirea familiilor a
jutatoare temporare cu matci selectionate permite cresterea cantitatii de albina
cu pana la 69% fata de martor(V1),iar productia globala de miere cu 44%,obtinan
du-se un venit net superior." Rezultatele studiului reprezinta o pledoarie pentr
u practicarea apiculturii fie chiar si la nivel de amator,in conditiile cand tim
pul stuparului este limitat. 1.13. PRACTICA APICOLA Diagnosticare - fara sa desc
hidem stupul Multi apicultori (mai ales cei incepatori),intampina dificultati de
osebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor
de albine.Din aceasta cauza,numarul interventiilor din cuib creste,multe dintre
acestea putand fi evitate.Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale
au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si asupra productivita
tii muncii.Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute fara sa fa
ca interventii majore in cuib. Observatii vizuale ale apicultorului - zborul alb
inelor 45 Curs calificare APICULTOR
Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile,apicultor
ul avizat tragand concluziile necesare : 1 - La zborul de curatire albinele nu i
es din stup.Verificam daca urdinisul este liber,curatam cu o sarma resturile dac
a este obturat.In cel mai rau caz familia este moarta. 2 - Albinele ezita sa int
re in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal,cautand parca ceva,treb
uie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca. 3 - Albinele intra fara ez
itare in stup,inseamna ca familia de albine are matca deci nu trebuie sa ne face
m griji in aceasta privinta. 4 - Albinele ies din stup si pe vreme rece,indica o
lipsa acuta de apa datorata cresterii puternice de puiet.Este un semn ca lucrur
ile merg bine in dezvoltarea generala.La fel,frecventarea masiva a adapatorului,
in aceleasi conditii meteo dificile este legata de cresterea accelerata a puietu
lui. 5 - Albinele aduc mult polen,inseamna cresterea masiva de puiet de toate ca
tegoriile si varstele.Este un semn de normalitate. 6 - Albinele frecventeaza gra
mezi de rumegus umed,scurgeri de balegar de langa grajduri, ne indica o lipsa ac
uta de substante proteice(polen).Polenul fiind insuficient ,ele cauta sa supline
asca cumva aceasta lipsa. 7 - Albine multe pe scandura de zbor,care isi balansea
za abdomenul,si au capul orientat spre camp,indica un cules bun.Daca albinele au
capul orientat inspre urdinis culesul este la final,sau nu exista cules. 8 - Al
binele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume),sun
t albine tinere care fac zborul de recunoastere. 9 - Albinele moarte in fata stu
pului ,situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de zbor ne indica un
furtisag puternic. 10 - Albinele care intra sau ies sunt fara stransura,cele de
pe scandura de zbor stau nelinistite,trantorii isi intensifica activitatea insea
mna ca familia se pregateste de roire. 11 - Albinele incep sa alunge trantorii d
in stup,acestia incercand sa intre dar fara a fi lasati,inseamna ca familia se p
regateste de iernare. Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din s
tup O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea rest
urilor scoase de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul st
upului. 1 - Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului
indica existenta asa numitului "puiet racit".Vina pentru prezenta acestui puiet
mort apartine de multe ori apicultorului care nu a stiut sa extinda cuibul in r
aport cu puterea familiei. 2 - Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului
indica prezenta mierii cristalizate care nu poate fi valorificata de albine in l
ipsa apei.Situatia se intalneste mai ales iarna. 3 - Albine moarte si mucegaite
ne indica prezenta bolii numita aspergiloza,care apare in principal din cauza um
iditatii crescute in stup.Umiditatea excesiva este provocata de ventilatia inefi
cienta. 4 - Albine moarte cu aripile detasate de corp,cu malformatii, indica o a
carioza in stadiu avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facu
te incorect. 5 - Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor,indica pre
zenta bolii numita popular "puiet varos".La aparitia acestor simptome stuparul t
rebuie sa ia masuri sanitare urgente. 6 - Gramezi de ceara si/sau albine fara ca
p indica prezenta unui soarece in stup.Fenomenul se intampla in perioada rece,ca
nd nu s-au pus gratii de protectie la urdinis. Examinarea acustica a familiilor
de albine de catre apicultor Si examinarea acustica a familiilor de albine se in
scrie in seria de metode folosite de apicultor pentru a depista situatiile nedor
ite aparute iarna in familiile de albine.Iata cateva situatii : 1 - Familia de a
lbine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in cuti
a 46 Curs calificare APICULTOR
stupului).Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine es
te moarta. 2 - Un zumzet slab si prelungit,de parca am ravasi niste frunze uscat
e ne arata ca familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa m
oara de foame daca nu intervenim la timp. 3 - Un zumzet slab si plangator indica
ca familia de albine a ramas fara matca.Stuparii au denumit acest sunet caracte
ristic "bocetul albinelor". 4 - Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uni
form,care creste rapid in intensitate si scade la fel de rapid,indica ca familia
ierneaza in conditii normale,fara probleme deosebite. Examinarea olfactiva a fa
miliilor de albine. La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depistez
e unele boli aparute,folosindu-si simtul olfactiv ,asta mai cu seama in perioade
le calde ale anului. 1 - Mirosul neplacut de otet, indica imbonlavirea familiei
de albine de loca europeana.Acest miros este dat de descompunerea puietului neca
pacit. 2 - Mirosul caracteristic de clei de oase,indica prezenta locii americane
.Mirosul este dat de puietul capacit descompus. 3 - Mirosul acru care de multe o
ri il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de diaree sau de nosem
oza.Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile adecvate. 4 - Mir
osul placut,intalnit mai ales vara si primavara,pe care il emana familia de albi
ne indica ca totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie,spre a
vantajul nostru si al albinelor. Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus,o cun
oastere buna a albinelor ne scuteste de mari neplaceri.Bineinteles ca pe langa t
oate acestea,daca o sa cititi cu atentie literatura de specialitate si cu timpul
din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii....Succes si mai ales....sap
ati adanc.Aveti o viata inainte... 1.14. MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE In ac
easta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunat
orilor albinelor,substante dezinfectante si modul lor de folosire.Mentionam ca n
u toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de m
ai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare,conditii ext
erne de mediu,rezistenta biologica a familiilor de albine,gradul de infestare et
c. MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE VARACHET - VARACHET FORTE Varachet un medic
ament folosit in combaterea varroozei,aprobat si folosit in Romania de mai multa
vreme,avand ca substanta activa amitraz-ul. Se administreaza mai multe tratamen
te familiilor de albine,pe tot parcursul sezonului activ.Cele mai eficiente trat
amente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit.O schema de tratar
e clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activ
itatea , un tratament la 10 zile dupa primul , un tratament dupa extragerea mier
ii de salcam , un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soa
relui.Toamna se mai fac 3 tratamente in septembrie si octombrie,cu 7-10 zile int
erval intre ele,din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit.
Mod de administrare , dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp mu
ltietajat , 3 picaturi/corp Dadant , 4 picaturi/corp orizontal.Dozajul se refera
la volumul delimitat de diafragma intr-un stup.Se impregneaza benzile(in preala
bil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare volumului si asezate pe mici g
ratare de sarma se introduc aprinse in stup.Urdinisul se tine inchis 15-20 min.
Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. 12 grade C,arderea completa s
i fara flacara a suportului,etansarea perfecta a stupului,masuri de precautie sp
orite pentru apicultor deoarece inhalarea produsului este nociva. Aprecieri fina
le : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri.Mult mai
indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte,care este o formula imbuna
tatita(s-a adaugat o noua substanta).O eficacitate marita a Varachetului se cons
tata cand tratamentul este urmat de folosirea Mavrirolului. MAVRIROL - BANDA IMP
REGNATA Mavrirol este un medicament aprobat in Romania.Acest medicament este com
ercializat sub forma de benzi textile impregnate cu substanta activa.Banda se ta
ie in bucati de 25 cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si c
ate una pentru roi sau familii slabe. Substanta activa actioneaza prin contact d
irect cu toate categoriile de indivizi din familia de albine.Benzile se aseaza d
easupra ramelor transversal,iar dupa 7-8 zile se suspenda vertical intre ramele
3-4 si 7-8.Primavara se mentin in stup 45 de zile,iar dupa ultimul tratament cu
Varachet din toamna sunt lasate toata iarna. Aprecieri finale : instalarea benzi
lor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt stranse in ghem,iar benzil
e cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate acol
o. APISTAN - BANDA IMPREGNATA Apistan este un medicament aprobat in Romania si p
rodus de firma Sandoz.Forma de prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat
,care actioneaza prin contact direct.Se face un singur tratament prin introducer
ea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6 saptamani,in orice
perioada a anului. Nu are alte restrictii de utilizare,totusi in perioadele de c
ules nu este recomandata folosirea,datorita rezidurilor care raman in miere.Dupa
o folosire indelungata si mai ales necorespunzatoare se poate instala o anumita
rezistenta a varroa la tratament. APITOL SOLUTIE Apitol este un produs al firme
i Ciba si are ca substanta activa cymazol.Preparatul se prezinta sub forma de so
lutie apoasa cu 350 mg substanta activa.Modul de administrare este prin picurare
si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile.Temperatura mediului
trebuie sa fie min.10 grade C,iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinel
or.Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet. BAYVAROL - BANDA IMPREGNATA Bayva
rol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin.Prezenta
rea comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate ,substanta activa trecand sp
re albine prin contact direct.Practic aceste benzi se atarna intre rame o singur
a data pe an,timp de 5-6 saptamani.Se poate folosi tot anul,cand nu este cules.
API - LIFE VAR Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile
ce impregneaza niste placi de evaporare.Se face un tratament in toamna introduca
nd placile in stup pe o perioada de 5-6 saptamani.Temperatura exterioara a mediu
lui trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toata perioada tratamentului.Alte condit
ii deosebite nu sunt specificate. In Romania acest medicament este folosit pe sc
ara larga in stupinele care produc miere bio.Firmele care certifica aceste stupi
ne bio il 48 Curs calificare APICULTOR
recomanda sau chiar il impun.Componentele principale a medicamentului sunt Timol
ul(70%),ulei de eucalipt,mentol si camfor(in varianta initiala). PERIZIN SOLUTIE
Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos.Prezentare es
te in flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa.Se fac doua tratament
e in toamna la interval de 4-7 zile.Modul de administrare este prin picurare ,la
o temperatura de peste 5 grade C si in absenta puietului. FOLBEX - BENZI FUMIGE
NE Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat,impr
egnat in benzi.Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratame
nte.Administrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste
8 grade C.Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament),iar
urdinisul se tine inchis 30 min.In rest se iau precautiile intalnite la alte me
dicamente administrate prin fumigatii. TIMOL PUDRA Timolul este folosit in medic
ina veterinara.In apicultura are un efect bun in combaterea varroa si se foloses
te atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra.Fiecare interval dintre f
aguri se pudreaza cu 0,5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar.Se fac 3
tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C,seara,inchiz
and si urdinisul pana dimineata. Albinele vor elimina singure substanta.Inainte
de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente. ACID FORMIC - CONCENTRAT 6
0 % Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile U
E.Practic se imbiba de catre apicultor o placuta de carton,un burete sau se poat
e administra cu un evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau
20ml/corp.Suportul impregnat se aseaza pe fundul stupului,sub gratar de sarma(se
evita contactul direct cu albinele).Asezarea pe fundul stupului mai are avantaj
ul ca se evita pierderea matcii.Se aplica 3-4 tratamente la interval de 4-7 zile
,cand temperatura exterioara este de 12-25 grade C.Introducerea se face seara si
se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in stup,perioada optima fiind dupa ri
dicarea corpului cu miere(in toamna).Tratamentele se fac si in prezenta puietulu
i,indiferent daca este capacit sau nu. ACID LACTIC - CONCENTRAT 15% Acidul lacti
c se foloseste in apicultura diluat 15%.In toamna,cand nu mai exista puiet in fa
milia de albine,fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie..Se fac 2-3 trata
mente cand temperatura exterioara depaseste 6 grade C. MEDICAMENTE ANTI - NOSEMO
ZA PROTOFIL SIROP Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din in
grediente naturale.Contine principii active ca vitamine,minerale care stimuleaza
secretia enzimatica digestiva a albinelor.Se administreaza in sirop de zahar sa
u paste in urmatoarele cantitati : in sirop 17ml/litru sirop , in paste 34 ml/kg
de pasta.Se administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea to
tala administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an. FUMIDIL B PUDRA Fumidi
l B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina.Se administreaza amestec
at in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop,la una medi
e 18g/750 ml sirop,la un 49 Curs calificare APICULTOR
roi 18g/0,500 ml sirop.Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop m
edicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupulu
i,iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum. ANTIBIOTICE DE UZ APICOL ATENTI
ONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este inter
zisa !! Nu se vor folosi decat in cazuri exceptionale,stiind faptul ca impurific
a produsele albinelor !! LOCAMICIN PUDRA Este un medicament produs in Romania,fo
losit in tratamentul locii americane sau europene.Substanta activa este oxitetra
ciclina.La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2,5 g oxitetraciclina si se obtine pr
odusul final.Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu 80100 g Locamic
in.Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la inte
rval de 57 zile.Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de
cate 250 ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa. OXITETRACICL
INA Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene.O ca
ntitate de 0,5-0,75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru d
e sirop.In functie de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 admi
nistrari,cate 250-500 ml, la interval de 4-5 zile. ALTE ANTIBIOTICE In apicultur
a se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA , STREPTOMICINA , SULF
ATIAZOL , ERITROMICINA etc.Unele dintre ele au devenit total interzise spre folo
sinta,altele se folosesc numai in cazuri exceptionale. SUBSTANTE DEZINFECTANTE S
ODA CAUSTICA LESIE Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apico
le din lemn.Pentru a obtine o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caust
ica pura in proportie de 4/100 (4 parti soda caustica la 100 parti apa).Preparar
ea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare de accidenta
re al apicultorului.Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii s
e incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant.Dupa ce lesia se apl
ica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape. SODA CALCINATA SOLUTIE Soda
calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din
lemn,mai putin periculos pentru apicultor.Are un efect dezinfectant bun daca se
prepara o solutie cu concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti
apa).Se aplica fierbinte pe stupi,operatiune urmata de o clatire puternica cu ap
a. ACID ACETIC TEHNIC LICHID Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea
fagurilor.Fagurii se depoziteaza in corpuri de stup asezati in stive si bine eta
nsati.Se aseaza la fundul stivei,intr-o tava, cantitate de 2 ml acid acetic tehn
ic conc. 60-95 %, la litrul de volum. ALTE DEZINFECTANTE In apicultura se mai fo
losesc substante dezinfectante cum sunt cloramina , apa oxigenata , alcool 96 ,
batoane de sulf etc.Folosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in dez
infectarea diferitelor echipamente. 1.15. CRESTEREA MATCILOR - METODE LA NIVEL D
E AMATORI 50 Curs calificare APICULTOR
Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect,la nivel de amatori,deriva din co
mplexitatea problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere.A
ceste pagini cuprind informatii cu caracter practic,referitoare la cresterea mat
cilor fara transvazare. Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei
cazuri : - Roirea naturala.Este unica cale prin care familiile de albine se inm
ultesc in mod natural.Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci,ci
si la o divizare a lor in 2,3,4 noi familii(roiuri).Se poate ajunge ca prin roir
ea consecutiva,familia de baza sa dispara.In urma pregatirii procesului de roire
naturala,rezulta un numar variabil de botci (30-50 buc.), functie de puterea fa
miliei si de apetitul acesteia pentru crestere,botci care sunt pozitionate pe ex
tremitatile fagurilor. - Schimbarea linistita a matcii.Sunt o serie de familii d
e albine la care instinctul de roire este mult atenuat.Aceste familii se comport
a un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte.Puse in situ
atii favorabile roirii,acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca,cele
doua matci convietuind chiar impreuna cateodata,insa divizarea ulterioara(roirea
)nu se produce.Pentru schimbarea linistita a matcii,albinele cladesc un numar mi
c de botci(3-5 buc.),pe marginile fagurilor. - Cresteri de salvare.Din diferite
cauze accidentale,albinele pot ramane fara matca.Pentru a creste o noua matca,el
e transforma in botci,celule ce contin larve de lucratoare,larvele primind drept
hrana laptisor de matca.Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc.,aceste b
otci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui,acolo unde se gasesc
si larvele. Metode de crestere fara transvazare Vom trece la abordarea directa a
metodelor de crestere,urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtiner
ea matcilor,ulterior. Metodele expuse sunt multe si diverse,iar intrebarea "de c
e nu se expune o singura metoda,care este considerata cea mai buna",apare in min
tea oricui.Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potri
vita tuturor apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere,cl
imatice etc. Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmarest
e a se obtine,de calificarea apicultorului.In orice caz fiecare apicultor va ave
a si o versiune proprie a metodei puse in discutie.Pentru o mai buna intelegere,
vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte,urmand ca dv.
sa alegeti. Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai),aceasta metoda
este mult indragita de apicultorii incepatori.Simplitatea si usurinta cu care s
e obtin matci,numarul mic de interventii in cuib,fac ca aceasta sa fie agreata,c
u toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica. Iata pe scurt care sunt p
asii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o familie de albine,si i
mplicit sa obtina un numar de matci,divizeaza acea familie in doua.O diviziune r
amane cu matca batrana,urmand ca cealalta sa-si creasca matca.Diviziunea fara ma
tca,asezata intr-o cutie noua,sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca
botci.Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoar
e. Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci,care e
vident o sa-si ucida suratele.Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru
a fi folosite in alte familii,acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi int
roduse in stupii vizati. O alta varianta este obtinerea directa a matcilor,fara
a diviza familia.In principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane,lasa
nd restul sa decurga de la sine.Din nou dupa capacirea botcilor,acestea se vor r
ecolta si folosi unde este nevoie. 51 Curs calificare APICULTOR
Avantaje : metoda este simpla si usoara,si nu cere decat o calificare minima a s
tuparului. Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica. Motiv
ele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt : - albinele iau i
n crestere larve de varste diferite,iar o selectie ulterioara a botcilor nu poat
e fi facuta. - albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca
cat trebuie celulele de lucratoare ; in aceste celule s-a mai crescut puiet iar
"camasile" generatiilor trecute,consolideaza prea tare peretii acestor celule.
- recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscur
i mari vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc. Aceasta metoda nu este re
comandata apicultorilor,decat ocazional,cand acestia sunt lipsiti de experienta(
anul 1,anul 2),urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apico
la,sa adopte alte variante de crestere a matcilor. Metoda "decuparea fagurelui"
Pentru obtinerea de matci mai mari,de calitate,metoda expusa mai sus a fost perf
ectionata.Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fos
t eliminate,urmeaza sa ne lamurim.Sigur este ca "decuparea fagurelui" are varian
te care se aplica atat in Romania cat si in Occident. - Taietura in arc (variant
a occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda recomandata incepator
ilor.Se alege un fagure insamantat,deschis la culoare,in care nu s-a depus pentr
u prima oara puiet.Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara s
e gaseste coronita de miere,puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat co
ncentric pe restul suprafetei. Pe acest fagure se practica o taietura in lungul
zonei cu larvele cele mai tinere,tinand seama ca in mijloc se afla larve mai bat
rane.Taietura sub forma de arc(vezi fig.1),se face cu ajutorul unui cutit cu lam
a subtire si incalzita in apa clocotita.Se are grija ca taietura efectuata sa nu
distruga larvele vizate,iar daca fagurele este insarmat,bucatile taiate se scot
cu mare atentie. Dupa indepartarea bucatii inferioare,urmeaza rarirea larvelor,
in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite.Rarirea se face cu ajutorul une
i spatule de lemn(betigas),urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a f
agurelui,sa fie fata in fata,daca este posibil.Cand spunem ca rarim larvele,ne r
eferim bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc",albinele prefer
and sa construiasca acolo botcile. Avand fagurele astfel pregatit,trebuie sa ne
ocupam si de familia de albine.aceasta se va restructura inlaturand toti fagurii
care contin puiet necapacit,pentru a obliga albinele sa ia in crestere larvele
din fagurele introdus.Fagurii scosi se vor da altor familii de albine,insa fara
albina de acoperire.Cu matca batrana se poate forma un roi,sau putem sa o omoram
.Astfel pregatite albinele,vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii,
construind un numar mare de botci. - Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) :
Stim deja ca taierea fagurelui are ca principal scop selectarea larvelor tinere
si facilitarea construirii botcilor de catre albine. In varianta folosita la no
i,aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de crestere.
Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de lua
t in crestere. Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul
cuibului familiei de albine,introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut
puiet si care este stropit cu sirop de zahar.Dupa 4-5 zile,daca avem noroc,matca
o sa umple fagurele cu oua.Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca i
ntr-un izolator cu gratie Hanneman,pentru a o obliga sa oua numai acolo.In tot a
cest timp(4-5 zile), hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. La
expirarea perioadei,scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana,dupa ce in
prealabil l-am scuturat de albina de acoperire.Aici,cu ajutorul unui cutit cu l
ama subtire(cater),incalzit in apa clocotita,decupam jumatatea inferioara. 52 Cu
rs calificare APICULTOR
Pe jumatatea superioara,alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta,avan
d grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunz
atoare fetei celelalte.Cu acelasi cutit,radem toate celelalte celule in afara de
cele 30 alese pentru crestere. O precizare : pentru a trece dincolo de expunere
a literara a metodei,trebuie mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelo
r este aceea in care prima oara se face restructurarea si orfanizarea si apoi pr
egatirea fagurelui. Din familia de baza ridicam matca, formam un roi,daca vrem s
a o pastram,sau o omoram.Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de alb
ine il vom cerceta vizual.In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fag
urilor care contin puiet necapacit sau oua.In stup vor ramane numai fagurii cu p
uiet capacit,miere sau pastura. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da alt
or familii de albine.Este foarte important ca in familia crescatoare sa nu raman
a nici o celula cu ou sau larva. O alta precizare : pentru a mari sansele ca oua
le sa fie luate in crestere,mai exista si varianta ridicarii tuturor fagurilor c
e contin puiet,familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana,care se vor
putea controla mai usor. Astfel pregatita familia de albine,orfanizata si fara o
ua sau larve(sau numai cu puiet capacit),primeste in mijlocul cuibului fagurele
cu cele 30 de oua.Dupa 10-11 zile,timp in care familia nu va fi deranjata decat
pentru 1-2 controale a acceptarii,vom avea botci capacite gata de recoltare,pent
ru a fi introduse in nucleele de imperechere. - Avantaje : folosind aceasta meto
da relativ simpla,calitatea matcilor se imbunatateste considerabil(mai ales in v
arianta romaneasca). - Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si
limitarile legate de crestere. 1.16. CALENDARUL APICULTORULUI Lucrari lunare in
stupina De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de fa
cut in decursul anului apicol.Acesta fiind faptul,am considerat necesar ca preze
nta in paginile site-ului a calendarului apicol este justificata.Iata ce aveti d
e facut : Ianuarie - asigurarea linistii familiilor de albine ; pasarile,animale
le pot provoca prin zgomotele pe care le fac,o neliniste a familiilor,determinan
du-le sa consume hrana suplimentara ; soarecii intrati in stup creaza acelasi di
scomfort . - supraveghem zborurile de curatire ; asta in cazul in care avem noro
c de o vreme favorabila ; daca vremea permite,albinele fac in aceasta perioada z
boruri de curatire care au un rol benefic. - supravegherea permanenta a stupilor
,pentru prevenirea aparitiei starilor anormale ;nu exagerati insa pentru ca daca
v-ati facut treaba bine in toamna,va pierdeti timpul de pomana. - indepartarea
zapezii de pe stupi ; tineti cont ca numai zapada inghetata(care are crusta)daun
eaza intr-o oarecare masura ; curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea u
nei bune ventilatii. - repararea,curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva,
ramelor,utilajelor ; insarmarea ramelor. - pregatirea teoretica a stuparilor ; i
n aceasta perioada cand sunteti mai liberi,e timpul sa faceti si un curs de stup
arit la A.C.A ; o diploma nu o sa va strice. Februarie - continuam sa supraveghe
m zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna ; curatam zapada,imp
rastiem paie ; pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura impachetajul su
perior al stupilor,eventual si capacele. - completam rezervele de hrana la famil
iile aflate in dificultate ; completarea se va face numai cu faguri de la rezerv
a,turte de miere si zahar pudra sau serbet ; aplicam aceste turte(1-2 kg)in foli
e perforata,deasupra ramelor(in contact direct cu ele). 53 Curs calificare APICU
LTOR
- curatam urdinisul stupilor,supraveghem familiile facand controale auditive ; r
eparam,curatam dezinfectam inventarul apicol ramas. - in zonele mai calde ale ta
rii,matca incepe sa depuna primele oua ; stuparii recolteaza si conditioneaza pr
imele cantitati de polen de la alun si arin ; daca este nevoie se pune in functi
une adapatorul. Martie - in unele zone(mai reci),au loc zboruri de curatire ; st
uparii iau masurile necesare. - alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sar
ata(5g/l) ; pentru cei ce vor sa faca hraniri de stimulare acum este momentul de
incepere a lor. - executam controlul sumar al familiilor de albine ; indreptam
starile anormale. - in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie...fo
arte important) ; stramtoram cuiburile ;impachetam suplimentar stupii ; uscam im
pachetajul existent ; micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii. - contin
uam hranirile de stimulare ; executam controlul general si in amanunt la toate f
amiliile ; largim cuiburile acolo unde este nevoie ; largirea se face cu mare pr
udenta. - executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si n
osemoza) ; tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatoru
lui ; executarea acestor tratamente este foarte importanta. Aprilie - acolo unde
stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara,il fac acum ; largi
rea cuibului la toate familiile devine absolut necesara ; adeptii "spargerii cui
bului" au cale libera. - dezinfectam stupii,mutam familiile in casa noua ; imput
ernicim familiile slabe prin completarea cu faguri cu puiet capacit,prelevati de
la familiile puternice. - demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresteri
i matcilor,formarea de familii temporare etc. - introducem primii faguri artific
iali in vederea cladirii lor ; introducem rama claditoare. - deplasam familiile
de albine la pomii fructiferi ; luam masuri pentru preintampinarea furtisagului.
Mai - continuam largirea cuiburilor ,acum introducem si faguri artificiali ; in
stalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara . - mentinem in
stare activa toate familiile,prin formarea de roi artificiali ;unim familiile s
labe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la sal
cam ; intarim familiile temporare cu puiet capacit ; continuam sa introducem fag
uri artificiali la cladit. - la stupii verticali cu magazine a sosit momentul ad
augarii magazinelor de stransura ; la stupii orizontali se introduc faguri goi p
entrui asigurarea depozitarii mierii ; la stupii multietajati se procedeaza la i
nversarea si adaugarea de corpuri. - extragem primele cantitati de miere ; se va
lorifica culesul la salcam ; soseste vremea primelor deplasari la masivele melif
ere . - face primele rezerve de faguri cu miere de calitate ; executam primele s
chimbari de matci. Iunie - extragem mierea ; topim ceara obtinuta ; pregatim dep
lasarile la culesurile de vara . - formam un numar mare de roiuri ; deasemeni fo
rmam nuclee cu matci de rezerva imperecheate sau neanperecheate ; aplicam o inmu
ltire dirijata a familiilor de albine ; aplicam lucrarile necesare prevenirii fr
igurilor roitului. - alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute
la rezerva stupinei; extragem mierea de la culesurile de vara. - crestem artific
ial matci aceasta perioada fiind una propice ; formam nuclee de imperechere a ma
tcilor. 54 Curs calificare APICULTOR
Iulie - continuam cresterea artificiala a matcilor,organizam imperecherea si int
roducerea lor in familii ; recoltam mierea de la culesurile tarzii. - egalizam c
a putere familiile din stupina ; intarim roii artificiali formati in iunie. - pe
ntru a ne mari rezerva de polen,acum putem recolta polen de la porumb ; valorifi
cam culesurile tarzii,in urma carora putem obtine cantitati importante de miere
; continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa. executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet ; preint
ampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos. August - stimulam o
uatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna ; aceasta operatiun
e se face prin deblocarea cuibului;stimularea cu miere,sirop de zahar sau faguri
cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma;folosind culesurile tarzii ac
olo unde este posibil . - stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate ; micsora
m corespunzator urdinisul ; inlocuim matcile necorespunzatoare ; extragem mierea
de prisos. - scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celu
le de trantori etc.) - controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentr
u iarna ; facem hraniri de completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii
verticali cu magazine) . - echilibram puterea familiilor,unim familiile slabe si
roiurile necorespunzatoare. Septembrie continuam deblocarea cuiburilor acolo un
de este cazul ; echilibram si facem ultimile completari cu hrana(numai cu miere)
; oprim hranirile de stimulare. - unim familiile slabe ; pregatim matcile de re
zerva pentru iernare ; selectam si bagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa a
plicam acest procedeu) ; conditionam ceara si propolisul. - stramtoram si organi
zam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea iernarii(atentie,lucrarea e
ste foarte importanta). Octombrie - impachetam cuiburile cu materiale izolatoare
; se vor evita acele materiale care provoaca condensul,gen polistiren ; nu impa
chetati exagerat cuiburile ; instalam gratiile contra soarecilor. - facem tratam
entul contra varrozei ; 3 tratamente repetate la interval de 7 zile ; ultimul tr
atament obligatoriu fara puiet. - amenajam vatra stupinei ; construim perdele de
protectie ;stimulam si supraveghem zborurile de curatire ; sortam,curatam si tr
atam fagurii de la rezerva. Noiembrie - terminam ultimile lucrari de pregatire a
iernarii ; continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor; . - supraveghem
familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii. - introducem fasii
le de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul de ierna
re. - reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru me
ntinerea echipamentului in buna stare. Decembrie - supraveghem cum ierneaza fami
liile de albine ; supraveghem zborurile de curatire. - indepartam zapada(numai c
and are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguram o liniste deplina in stu
pina. - reparam inventarul,insarmam ramele,ne pregatim teoretic. Concluzii - ace
st calendar apicol are un caracter strict orientativ.Perioada de executie a dife
ritelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta. 1.17. INVENTARUL NECESAR U
NEI STUPINE 55 Curs calificare APICULTOR
Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate
,apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula.Pentru cei ce cred ca viitor
ul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa
detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupin
e. Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de f
amilii de albine, acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca
abordam domeniul din postura de semiprofesionisti.Poate la o prima vedere o sa c
redeti ca investitia este destul de consistenta,dar va asiguram ca in comparatie
cu alt tip de afacere,o sa vedeti ca nu este deloc asa. Utilaje principale de i
ntretinere - Stupi sistematici completi - 105 buc. ; nuclee de imperechere - 25
buc. ; rame goale de rezerva - 10 buc/stup ; corpuri rezerva - 10 buc. ; cabana
apicola - 1 buc. ; dulap pentru pastrat fagurii - 1 buc. ; Utilaje pentru extrag
erea mierii - Centrifuga - 1 buc ; masa pentru decapacit - 1 buc. ; cutit decapa
cit - 2 buc. ; tava decapacit - 1 buc. ; site pentru strecurat mierea - 5 buc. ;
maturator inox /300 kg. - 2 buc. ; bidoane depozitare miere Scule diverse pentr
u intretinere - Dalti apicole - 3 buc. ; perii apicole - 2 buc. ; afumator - 2 b
uc. ; costume protectie + masti - 3 buc. ; ladita transport rame - 2 buc. ; ladi
ta scaun - 2 buc. ; colivii introducere matci - 30 buc. ; perforator rame - 1 bu
c. ; planseta calapod faguri - 2 buc. ; pinten lipit faguri - 2 buc.; cantar de
control - 1 buc. ; gratii Hanemann - 100 buc. ; gratii urdinis - 100 buc. ; cole
ctoare propolis - 90 buc. ; colectore polen - 90 buc. ; roinita - 1 buc. ; sipci
port-botci - 40 buc. ; ciocan lipit botci - 1 buc. ; sablon botci - 1 buc. ; la
mpa butan - 1 buc. ; carucior stupi - 1 buc. ; adapator - 1 buc. ; izolator fagu
re - 3 buc. ; Utilaje conditionat ceara - Topitor solar - 1 buc. ; presa ceara 1 buc. ; vase diverse - 3 buc. ; forme ceara - 3 buc. ; Materiale consumabile Faguri artificiali ; biostimulatori apicoli ; medicamente ; matci ; sarma pentr
u rame ; cuie ; vopsele ; doze gaz butan ; substante dezinfectante etc. ; Dupa c
um vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achizitionarea lor fii
nd costisitoare.Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani),deci
si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor
obtinute in anul precedent. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si m
ulta rabdare.O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi , vechi
turile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. Niste stupi vec
hi,cu lemnul putred,plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita
, reprezinta adevarate pietre de moara,legate de "gatul" unei afaceri de succes.
La vremuri noi...oameni noi...si scule noi.. Procurarea sculelor si utilajelor S
tupii - sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai ma
re.Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presup
unem ca deja alegerea a fost facuta), ci doar ce sa urmariti la cumparare.Stupii
trebuie sa fie construiti din lemn de calitate,bine uscat (atentie, aici puteti
avea mari surprize),fara noduri cazatoare,bine incleiati si finisati. Evitati s
tupii din polistiren greu,care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara
larga nici in Occident.Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio,una di
n conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale.Evit
ati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde.De 56 Curs calificare APICU
LTOR
cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel
se explica si pretul mai mic).Cumparati numai de la firme de profil , unde pute
ti beneficia de o garantie. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant ,s
au nut-feder.Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din
loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta.Cumparati doar stupi nevopsiti(po
t fi simplu impregnati),pentru a va putea da seama de existenta defectelor.Verif
icati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si carac
teristici.Discutati cu producatorul toate amanuntele. Ramele - desi pare ca aici
nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.Ca si stupii,ramele trebuie sa
fie construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri cazatoare. Trebuie sa
respecte cotele si tolerantele admise de standard.Ramele pot fi facute din doua
esente de lemn : rasinoase sau tei.Amandoua sunt bune daca materialul este de ca
litate.Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti prob
leme cu igienizarea si curatirea lor.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele
pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. Co
stumul si masca de protectie - acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.E
vitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare,
culorile pastelate,deschise, fiind de preferat.Vara un costum inchis la culoare
se incinge la soare si provoaca disconfort.Intrebarea este daca aveti nevoie de
echipament de protectie,unii stupari evitand folosirea lui. Raspunsul este "da",
pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor,chiar
daca familia este blanda.Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament,singur
ul reper care poate fi ignorat fiind manusile ,care sunt folosite numai de cei c
u mari probleme alergice. Afumatorul,peria,dalta,scaunul de lucru - afumatoarele
sunt de mai multe feluri,toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa
fie bine incheiata,pentru a nu avea pierderi mari de fum,sa asigure debitul de a
er necesar,sa fie usor de manevrat.Achizitionarea unui afumator din inox nu se j
ustifica,fiind bun si unul de tabla zincata. Peria apicola - sunt bune si periil
e din par naturat,cat si cele din sintetic.Singura conditie este aceea ca trebui
e sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. Daltile - si acest
ea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind sa fie de c
alitate.Se vor evita daltile prea ascutite,acestea putand provoca raniri. Scaunu
l de lucru - este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.Trebuie sa f
ie ergonomic,usor si bine incheiat.Se foloseste si ca ladita de scule. Coliviile
pentru matci - sunt de mai multe feluri : de transport,de eclozionare,de introd
ucere.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea oc
hiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.Se are in vedere grija cu care s
unt construite. Cutitul , furculita de descapacit - Sunt recomandate cele din in
ox,material agreat la nivel legislativ.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si n
ici nu lasa reziduri in miere.Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu
incalzire electrica,care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei
muncii. Tava , masa de descapacit - materialul din care sunt fabricate este acel
asi inox alimentar.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca m
ierea intra in reactie cu zincul,existand riscul contaminarii.Cat despre modele,
ramane la alegerea dv.,functie de buget. Centrifuga - necesita o investitie mare
,dar care odata facuta inseamna o investitie durabila,necesara si utila.Material
ul este inoxul alimentar,orice alt material nefiind agreat.Sunt bune si centrifu
gile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar de product
ivitatea muncii si pret.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) ,num
ai inoxul va asigura puritatea ceruta. Sitele - trebuie sa asigure o buna separa
re a mierii de resturile existente (cadavre albine,ceara,etc.).Se recomanda un s
istem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.Prima 57 Curs calificare
APICULTOR
trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare total
a.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar.Atentie la trainicia
lor,acestea trebuind sa fie destul de robuste. Maturatoarele , vasele pentru de
pozitare - inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz,plas
ticul alimentar (acel plastic alb,dur).Sunt bune si recipientele din tabla smalt
uita,numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltul
ui prin lovire.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii,reco
lta fiind compromisa prin impurificare.La inceput puteti achizitiona cateva vase
din inox care pot fi folosite si ca maturatoare.Evitati recipientele prea mari
(sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat. Topitorul solar - se construieste
din lemn,tabla si sticla.Trebuie sa fie trainic si bine finisat. Evitati topitoa
rele complicate constructiv,mari si grele. Colectoarele de propolis si polen - s
unt bune majoritatea modelelor existente pe piata.Acestea trebuie sa fereasca po
lenul (pana la recoltare) de intemperii.Placa activa trebuie sa aiba ochiurile c
alibrate pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pent
ru diversificarea productiei. Nucleele de imperechere - se construiesc din lemn
de rasinoase de calitate.Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi.Este recoman
dat nucleul pe trei compartimente in corp.Trebuie sa se asigure o separare total
a a albinelor ,deci mare atentie la etanseitati. CONCLUZII : Atentie mare ce , s
i de unde cumparati !!! 1.18. CONDITIONAREA MIERII Mierea extrasa prin centrifug
are nu poate fi direct imbuteliata deoarece prin proiectarea picaturilor de mier
e pe peretii extractorului, incorporeaza in acestea aer,sub forma unor bule micr
oscopice. In mierea proaspat extrasa ajung de asemenea particule de ceara smulse
din fagure in momentul descapacirii,fragmente de propolis,mici cantitati de pol
en provenit din celulele cu polen ce se gasesc in numar mare sau mic printre cel
ulele cu miere,larve si alte impuritati. Prin conditionarea mierii se intelege t
otalitatea procedeelor tehnice menite sa asigure purificarea acesteia pentru pas
trarea propietatilor fizico-chimice si biologice in perioada conservarii.Procese
le prin care se realizeaza aceste elemente se refera la filtrarea mierii,limpezi
rea ei, reducerea continutului de apa,lichefierea mierii cristalizate,pasteuriza
rea si conservarea ei. Filtrarea mierii Filtrarea mierii se face in momentul ext
ragerii ei,cu ajutorul unei strecuratoare,pentru a o separa de resturile de capa
cele,de eventualele larve si impuritati.Strecuratoarea pentru miere se prezinta
sub forma unui cuplu de site,prima avand ochiuri mai mari ce retin impuritati gr
osiere,iar a doua mai fina,ce retine impuritatile mai mici.Sita se ataseaza la r
obinetul extractorului sau deasupra vasului de colectare a mierii. Filtrarea se
mai poate face si in momentul turnarii mierii in maturator,prin asezarea deasupr
a gurii acestuia a unei site fine,confectionata de obicei din tesatura textila.
Cea mai buna metoda de a purifica (limpezi) mierea este sa o lasam cateva zile i
ntr-un vas numit maturator, pentru decantare. In timpul decantarii, bulele mari
de aer se ridica la suprafata datorita dimensiunii lor si diferentei de densitat
e intre aer si miere. Cu cat bulele sunt mai mici,cu atat se ridica mai incet,in
schimb particulele de ceara se ridica mai incet decat aglomerarile de polen.Dac
a mierea este foarte vascoasa sau a inceput sa cristalizeze,purificarea devine p
ractic imposibila.Deci,in timpul limpezirii,corpurile straine se separa pe baza
dimensiunilor,cele usoare ridicandu-se la suprafata,de unde sunt eliminate cu aj
utorul unei linguri,iar cele grele se lasa la baza vasului.Evacuarea mierii cura
te se face prin intermediul unui robinet situat la o anumita distanta fata de fu
ndul maturatorului.Mierea aflata sub 58 Curs calificare APICULTOR
robinetul maturatorului se colecteaza separat,urmand a fi supusa unui nou proces
de limpezire.Durata de limpezire a mierii depinde de temperatura si de inaltime
a vasului.In cazul unui strat de 1 m inaltime,durata de limpezire la diferite te
mperaturi este de 15 zile la 10 grade C,de 3 zile la 20 grade C,de 18 ore la 30
grade C,de 6 ore la 40 grade C si de 2 ore la 50 grade C.Cu cat inaltimea matura
torului creste ,cu atat durata de limpezire este mai lunga. Deshidratarea mierii
Deshidratarea mierii se refera la eliminarea surplusului de apa din faguri sau
mierea extrasa,in scopul prevenirii fermentarii ei.Se supun acestui proces de de
shidratare toate cantitatile de miere a carei continut de apa depaseste 18%.Desh
idratarea mierii se face in timpul limpezirii ei,in aceleasi vase,iar pentru o m
ai rapida maturare a ei este indicat ca maturatoarele sa fie mentinute in camere
incalzite si uscate. In lipsa acestor maturatoare speciale si cand cantitatea d
e miere este mica,limpezirea si maturarea ei se poate face in insasi bidoanele i
n care se pastreaza. In sistemul de crestere intensiv al familiilor de albine,op
timizarea continutului de apa din miere se realizeaza in camere speciale destina
te acestui scop.Din cercetarile intreprinse de Stephen (1941) s-a constatat ca t
recerea unui curent de aer printre stivele de magazii cu faguri,la temperatura d
e 38 grade C,umiditate de 33%,cu o viteza de 250 m/minut,timp de 12 ore,a redus
cu 0,7%continutul de apa din fagurii aproape capaciti si cu 3,1%din cei necapaci
ti.Rezultatele obtinute sunt remarcabile,mai ales daca tinem seama ca umiditatea
relativa optima pentru uscare se situeaza intre 0 si 20%.In practica se foloses
c camere de incalzire care au ca principiu functional circularea unui volum mare
de aer cald,relativ uscat,printre stivele de magaziic cu faguri cu miere.Temper
atura se optimizeaza prin termoreglatoare pentru a nu depasi 38 grade C.In mod o
bisnuit, temperatura folosita pentru uscare este cuprinsa intre 32 si 35 grade C
.S-a constatat de asemenea ca incalzirea mierii la temperatura de 35 grade C,tim
p de 2 zile inainte de extractie,ii dauneaza foarte putin.Dar daca timpul de inc
alzire se prelungeste,calitatea mierii se depreciaza datorita cresterii continut
ului de hidroximetilfurfurol. Camerele de incalzire pot fi folosite in acelasi s
cop si pentru optimizarea continutului de apa din mierea deja extrasa.Procesul e
ste favorizat de faptul ca mierea cu cel mai ridicat continut de apa se ridica l
a suprafata vaselor de pastrare.Folosind aceasta metoda, in decurs de 30 ore,con
tinutul de apa al mierii de la suprafata s-a redus cu 1,2%. In tarile cu clima f
oarte secetoasa,pentru a favoriza extractia se impune ridicarea continutului de
apa din miere,in care scop,se instaleaza in betonul pardoselii radiatoare de cal
dura si stropirea periodica a acesteia cu apa. Lichefierea mierii cristalizate S
e stie ca toate sortimentele de miere cristalizeaza mai mult sau mai putin,dar a
ceasta cristalizare nu influenteaza negativ calitatile ei,lichefierea nefiind ne
cesara intotdeauna. Aceasta lichefiere se face atunci cand pe piata se cere mier
e fluida. Cantitatile mici de miere se lichefiaza prin introducerea borcanelor s
au bidoanelor cu miere cristalizata in apa incalzita la temperatura de 60-70 gra
de C ,fara a fi in contact direct cu sursa de caldura.In cazul unor cantitati ma
i mari de miere,lichefierea se poate face cu ajutorul aerului cald,in doua etape
.In prima etapa,vasele cu miere se introduc intr-o incapere care se incalzeste p
rogresiv pana la temperatura de 40 grade C.Aici,vasele sunt tinute inchise timp
de o jumatate de zi.Tinand seama de slaba conductibilitate termica a mierii,acea
sta preincalzire duce la lichefierea straturilor de miere cele mai periferice,pa
rtea centrala nu este incalzita.In a doua etapa,vasele cu miere sunt trecute int
r-o alta incapere,unde temperatura aerului este de 60-70 grade C si sunt rasturn
ate pe un gratar asezat deasupra unui tanc de receptie.Pe masura desfacerii cris
talelor,pe 59 Curs calificare APICULTOR
seama fortei gravitatiei,mierea se scurge in acest tanc,unde este agitata timp d
e cateva ore cu ajutorul unei elice. Pentru a pastra mierea in stare lichida,est
e absolut necesar sa i se anihileze cristalele de glucoza pe care inca le contin
e.Acest lucru se realizeaza prin pasteurizarea mierii. Pasteurizarea mierii Past
eurizarea mierii se face cu scopul de a distruge toti germenii care pot provoca
fermentarea mierii si de a topi cristalele initiale existente,care fara aceasta
operatie,ar determina incepere cristalizarii mierii.Pasteurizarea se face in ins
talatii asemanatoare celor utilizate pentru pasteurizarea laptelui si consta in
incalzirea si racirea ei brusca.Intr-un pasteurizator,mierea lichida circula in
contra -curent cu apa calda,intr-un strat gros de cativa mm si se incalzeste int
r-un timp foarte scurt la temperatura de pasteurizare de 70-78 grade C.Dupa ment
inerea ei timp de 5-8 minute la aceasta temperatura,va intra in circuitul de rac
ire in contra-curent cu apa rece si se va raci brusc la 42 grade C.Ea este acum
pasteurizata si isi va pastra starea lichida timp de cel putin 6 luni,timpul nec
esar pentru a fi consumata. Ambalarea mierii Ambalarea mierii se face imediat du
pa terminarea proceselor tehnologice descrise mai sus.Alegerea ambalajului pentr
u miere depinde de doua categorii de motivatii;una se refera la motivatii de ord
in tehnic,cealalta la motivatii de ordin estetic.Astfel,deoarece mierea ataca ma
joritatea metalelor,vasele pentru miere nu vor fi confectionate din fier sau alt
e metale decat cositorite sau emailate. Vasele ideale pentru ambalarea mierii su
nt cele confectionate din aluminiu,sticla sau alte materiale transparente.Vasele
opace,spre deosebire de cele transparente,ascund uneori defectele de prezentare
pe care o tehnica mai atenta le-ar fi putut evita.Vasele pentru ambalatmierea t
rebuie sa fie perfect etanse. Pastrarea mierii Mierea se pastreaza in vrac sau i
mbuteliata.Pastrarea in vrac se face in cazul mierii neprelucrate.Mierea cu un c
ontinut de apa sub 17,1%se pastreaza foarte bine indiferent de continutul de lev
uri,cea cu continut de apa cuprins intre 17,3%si 18% numai in cazul in care levu
rile nu depasesc 1000/g,intre 18,1% si 19% apa,mierea se pastreaza numai daca ni
velul levurilor nu depasesc 10/g,iar intre 19,1% si 20% numai in cazul in care a
cestea nu depasesc 1/g.Indiferent de continutul in levuri,mierea cu o umiditate
de 20% fermenteaza si este supusa procesului de degradare. Mierea se pastreaza i
n containere ce se inchid ermetic,confectionate din materiale rezistente la umid
itate.Introducerea de substante conservante in miere (benzoat de sodiu-0,025%) d
esi impiedica procesele fermentative ,ele nu sunt acceptate de industria prelucr
atoare si in special de consumatori.Cea mai eficiente metoda de a impiedica ferm
entatia este pasteurizarea mierii timp de 7 1/2 minute la temperatura de 63 grad
e C sau timp de 1 minut la 69 grade C,procedeu care distruge levurile.Pentru pas
trarea mierii fluide in borcane este necesar ca ea sa se tina timp de 5 luni la
temperatura de 0 grade C,iar dupa imbuteliere,cutiile cu borcane se aseaza dista
ntate una fata de alta,permitand astfel trecerea printre acestea a unui curent d
e aer rece.Mierea se pastreaza in incaperi curate,uscate,fara mirosuri straine,l
a temperatura de 14 grade C.Pastrarea mierii la temperaturi mai mari,cuprinse in
tre 20 si 25 grade C determina pierderea aromei si inchiderea la culoare. 1.19.
EXAMINAREA SI ANALIZA MIERII 60 Curs calificare APICULTOR
Examinarea si analiza mierii se face pentru aprecierea calitatii si puritatii ei
,pentru stabilirea starii de degradare sau alterare si pentru depistarea falsifi
carilor.In aceasta pagina va vom prezenta metodele care se folosesc,cat si norme
le interne si externe care certifica ca produsul este de calitate. Examenul orga
noleptic Examenul organoleptic se refera la culoarea,mirosul,gustul,consistenta
si puritatea mierii. - Culoarea : se apreciaza prin examen vizual la lumina zile
i pe o cantitate de 10-15 g de miere,introdusa intr-o eprubeta cu diametrul inte
rior de 10 mm.Se poate determina culoarea si cu melascopul,aparat ce stabileste
nuantele mierii.Rezultatele examinarii se exprima in urmatorii termeni:incolora,
galbena-deschis,aurie,portocalie,verzuie,roscata,bruna,inchisa. - Mirosul si gus
tul : se apreciaza prin mirosire si degustare.In acest caz se indica denumirea p
lantei dominante si provenienta, precum si eventualele particularitati gustative
: acrisor, amarui, astringent,etc. Mirosul, gustul se exprima in placut, dulce,
caracteristic mierii de albine, slab aromat,etc. - Consistenta : se apreciaza du
pa modul de scurgere a mierii de pe o lopatica de lemn.Ea poate fi uniforma,flui
da,vascoasa,cu diferite aspecte de cristalizare.La mierea cristalizata se indica
si particularitatile structurale inainte de fluidizare ca:untoasa,cristalizata
fin,cristalizata nisipos,cristalizata grosolan. - Puritatea : se apreciaza prin
examinarea probei de miere care a servit la stabilirea culorii,la lumina directa
a zilei si se identifica fragmente de cadavre de albine,de ceruri,etc.Examenul
microscopic consta in examinarea sedimentului depus intr-o solutie de miere in a
pa.Pentru acest scop se omogenizeaza 10 g miere in 20 ml apa distilata. Dupa omo
genizare se toarna in fiole si se centrifugheaza timp de 4 minute,cu 2500 turati
i pe minut.Se decanteaza 2/3 din continutul fiecarei fiole,iar restul se amestec
a,se omogenizeaza.Se aduna intr-o singura fiola,care se centrifugheaza din nou,i
n aceleasi conditii.Lichidul clar se decanteaza,iar sedimentul se intinde pe 2 l
ame,in cate doua fractiuni pe fiecare. Peste acestea se picura o solutie calda d
e glicerina-gelatina 1:1,iar deasupra se aplica o lamela.Fixarea se face tinand
preparatul in pozitie orizontala la temperatura de 42 grade timp de 20 minute.Ex
aminarea se face la un microscop care mareste de aproximativ 350 de ori,stabilin
du-se proveniente graunciorilor de polen,precum si a celorlalte componente din p
reparat. Analize fizice si chimice de laborator Inainte de analiza,proba de mier
e se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta de sticla sau cu o lingura,iar miere
a cristalizata se incalzeste in prealabil la aproximativ 45 gradeC dupa care se
amesteca,ca si mierea fluida. - Determinarea continutului in apa : se face cu re
fractometrul.Pe prizma inferioara a refractometrului,se aplica o picatura din pr
oba de miere si imediat se inchide camera.Cu ajutorul oglinzii se orienteaza un
fascicul de lumina prin deplasarea cremalierei pana in momentul in care partea i
ntunecoasa a campului vizual ajunge in centrul unde se intersecteaza liniile viz
uale.In acest moment,indicele de refractie se citeste pe scala.In functie de ace
st indice,cu ajutorul tabelelor care insotesc refractometrul se stabileste proce
ntul de substanta uscata,respectiv continutul mierii in apa.La unele refractomet
re se poate citi direct,pe scala,procentul de apa.La mierea de albine,umiditatea
este admisa pana la 20%. - Greutatea specifica a mierii : se poate determina la
nivelul stupinelor astfel : intr-un vas de sticla se cantareste exact 1 kg de a
pa,dupa ce in prealabil i s-a luat tara si se noteaza nivelul apei.Apoi,vasul se
desarta,se usuca si se umple cu miere pana la semn,dupa care se 61 Curs calific
are APICULTOR
cantareste.Diferenta dintre greutatea vasului cu miere si tara acestuia reprezin
ta tocmai greutatea specifica a mierii. - Determinarea cenusei : Se face prin ca
lcinarea unei probe de 10 g miere,intr-un creuzet.Mai intai se evapora pe o baie
de apa,se carbonizeaza la o flacara slaba si apoi se calcineaza.Se raceste in e
xicator si se intareste treptat,pana se ajunge la masa constanta. - Determinarea
aciditatii : ajuta la aprecierea gradului de prospetime a mierii.Aciditatea mie
rii se exprima in grade de aciditate,adica numarul de centimetri cubi de NaOH n/
10 necesari sa neutralizeze aciditatea din 10 g de miere. - Determinarea zaharul
ui invertit (reactia Elser) : Glucoza si fructoza in stare libera au capacitatea
de a reduce sulfatul de cupru in mediul alcalin si cald,pe care-l transforma in
oxid cupros.Cantitatea de oxid cupros ce se formeaza in conditii de lucru speci
fice,este proportionala cu concentratia celor doua zaharuri reducatoare din solu
tia de cercetat. - Determinarea zaharozei (metoda Elser) : Se determina zaharul
direct reducator inainte si dupa invertire (hidroliza acida),iar prin diferenta
se calculeaza zaharoza. - Determinarea indicelui diastazic : In mierea naturala
de albine exista mai multe enzime.Amilaza este enzima cu cea mai mare rezistenta
la tratarea termica,aceasta fiind ultima care se distruge.Pe baza acestei insus
iri,amilaza poate fi folosita ca test general de apreciere (indice enzimatic,sau
diastazic)a calitatii mierii naturale.Mierea naturala supusa unui tratament ter
mic brutal va avea indicele diastazic cu valori reduse sau chiar zero.Acelasi lu
cru se constata si la mierea falsificata.La baza determinarii indicelui diastazi
c sta determinarea activitatii amilazei. Indicele diastazic se defineste ca numa
rul de ml dintr-o solutie de amidon 1% care a fost transformat in dextrina in ti
mp de o ora,la temperatura de 45 grade C si pH optim,de catre amilaza continuta
de 1g miere. Sursa : Revista "Romania apicola" nr.11/1998- autor : Liviu Alexand
ru Marghitas Norme de calitate interne si externe Ati vazut care sunt metodele d
e analiza si examinare a mierii asa cum sunt ele prezentate in publicatiile de s
pecialitate.Sa vedem acum cum este definita din punct de vedere legislativ miere
a : "Mierea de albine naturala este produsul care se obtine prin centrifugare sa
u scurgere din fagurii fara puiet".Mierea de albine este : monoflora,atunci cand
provine din nectarul unei singure specii de flori (salcam,tei,floarea-soarelui)
; poliflora,cand provine dintr-un amestec natural de nectar recoltat din flori
de diferite specii ; miere de mana, cand provine integral sau in cea mai mare pa
rte din sucurile dulci ale altor parti ale plantelor decat nectarul. Se consider
a necorespunzatoare organoleptic mierea cu urmatoarele defecte : mierea cu impur
itati,fragmente de cadavre de albine,de ceruri,alte impuritati ; dupa conditiona
re prin decantare si filtrare aceasta miere se poate da in consum ; mierea ferme
ntata ; mierea caramelizata,cauzata de incalzire la temperaturi ridicate ; miere
a falsificata. Mierea care se comercializeaza in Romania trebuie intruneasca urm
atorii parametrii de calitate : apa - max. 20 % ; densitate relativa la 20 grade
C - 1,417 ; cenusa - max. 0,5 % ; zahar invertit - 75 % ; zaharoza - max. 7 % ;
indice diastazic - min.10,9 ; HMF - max.1 % ; indice colorimetric max. 12 ; zah
ar artificial - lipsa ; glucoza - lipsa ; alte adaosuri - lipsa ; Pentru cei ce
vor sa vanda la export sau en-grosisti-lor conditiile cerute sunt mai dure in un
ele privinte.Iata care sunt parametrii de calitate : Mierea nu trebuie sa contin
a antibiotice.Sunt acceptate insa urmatoarele limite : streptomicina max. 20 ppb
, tetraciclina max. 10 ppb , sulfonamida max. 10 ppb , cloranfenicol - absent ,
nitrofuran - absent .Alti indici de calitate sunt : umiditate max. 18%, HMF - m
ax. 1,5 .Falsificarea mierii cat si o incarcatura biologica mare duc la respinge
rea marfii.Existenta pesticidelor este un alt motiv. 62 Curs calificare APICULTO
R
Ce avem de facut pentru a indeplini conditiile de calitate : in stupina nu folos
im antibiotice pentru tratarea familiilor bolnave , decat in cazul locii america
ne , cand trebuie sa stim ca mierea este compromisa calitativ..Nu facem tratamen
te preventive cu antibiotice sub nici o forma. Recoltam fagurii cu miere cand su
nt capaciti trei sferturi de albine, atunci avand garantia ca apa din miere este
sub limita de 19 % .Extragem , preconditionam , depozitam mierea conform tuturo
r regulilor de igiena si tehnologice cerute.Nu folosim la recoltarea fagurilor "
podisorul izgonitor" , si asiguram culesuri de nectar de la surse necontaminate
industrial sau cu pesticide. CONCLUZII : obtinerea unei mieri de calitate care s
a corespunda normelor impuse se face numai cu adoptarea de masuri drastice.Daca
nu tineti cont de ele,intreaga dv. munca se duce pe "apa sambetei"..... 1.20. HR
ANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE Sunt situatii cand in stupina se ajung
e la hranirea artificiala a familiilor de albine.Motivele sunt diferite : ajutor
area familiilor fara rezerve de hrana,hraniri stimulente de primavara sau sfarsi
t de vara,ajutorarea roiurilor,perioade lipsite de cules,etc.Aceasta pagina se d
oreste a fi un ghid pentru apicultorii incepatori sau avansati care nu au stabil
ita o anumita "tehnologie" in aceasta directie.Toate informatiile prezentate au
aparut in literatura de specialitate de-a lungul timpului,sub semnatura unor rep
utati apicultori romani.O parte apreciabila a retetelor a fost verificata in pra
ctica si de autorii acestui site,dovedindu-se viabile. Probabil stiti ca albinel
e folosesc trei elemente esentiale in hrana lor : apa,mierea,pastura.Mierea repr
ezinta elementul energetic,iar pastura cel proteic. Inca de la inceput atragem a
tentia ca hranirea naturala a albinelor reprezinta calea corecta de urmat;insa d
upa cum am mai spus nu putine sunt situatiile cand aceasta trebuie inlocuita. Hr
anirea artificiala a familiilor de albine se face cu:miere, pastura,zahar,polen,
inlocuitori de polen,toate in stare pura sau in diferite combinatii. Siropul de
zahar (uz apicol) Este un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este cuprins
a intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembri
e).Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii:1/1 , 3/2, 2/1.La 1/1
,adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1,6 l sirop de zahar;la 3/2,adica 3 kg
zahar si 2 litri apa rezulta 3,8 litri sirop de zahar; la 2/1,adica 2 kg zahar s
i 1 litru apa rezulta 2,2 litri sirop de zahar. Apare intrebarea: ce concentrati
e folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste concentratia siropului ,s
ubliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescat
or,concentratiile 2/1 sau 3/2.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentrati
ile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mie
rea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2
/1).In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in c
azul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1." Mod
de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.Cand preparam si
ropul la rece,punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize,ameste
cand continutul pana la dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca zaharul t
rebuie dizolvat total,in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". Prepararea
siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere,dupa care se i
a vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Aceasta m
etoda este mai practica si mai rapida.O indicatie care trebuie respectata intotd
eauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze. 63 Curs
calificare APICULTOR
Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe p
e 1-15 august si se termina in maxim 10 septembrie(cu cat mai repede cu atat mai
bine).Se folosesc doze de 2-2,5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari da
ca albinele reusesc sa preia cantitatea.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a
reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate. Hraniri
de salvare,stimulare in primavara : cu sirop 1/1,concomitent cu reducerea cuibu
lui si impachetarea de primavara.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze ziln
ice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.Hraniri medicamentoase
de primavara,vara sau toamna ; concentratie 1/1 conform prospectului.Hraniri de
stimulare la sfarsitul verii (august) ; concentratie 2/1 in doze mici,zilnice.A
lte situatii de urgenta aparute in stupina. De retinut : Cea mai avantajoasa con
centratie este 2/1 sau 3/2.Siropul nu se fierbe sub nici un motiv. Adaugati 2 g
sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului.Se administreaza
dupa nevoi,insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere. Serbet
ul de zahar (uz apicol) Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificia
la a albinelor este serbetul de zahar.Usor de administrat,destul de usor de preg
atit este preferatul multor apicultori. Mod de preparare : In cele ce urmeaza va
vom descrie modul de preparare ,dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari
s-ar putea transforma in esecuri.Nu disperati pentru ca odata insusita tehnolog
ia,nu o sa mai aveti probleme.De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mic
i de zahar. Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox,1 kg.zahar si 0,2 litri
apa.Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar ap
a nu balteste.Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc
moale.Nu trebuie sa grabiti fierberea;spuma rezultata(la inceput) se indepartea
za.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o ca
rpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului.Durata fierberii este de 15-3
0 min.,functie de taria focului. Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia
siropului.Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece.
Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima,cand acesta ramane inchegat p
e lingurita.In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se r
aceasca usor(70-80 grade C). Cu ajutorul unei linguri mari,de lemn, solutia de z
ahar apa se amesteca continu.Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia d
evine opaca,apoi se albeste.Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consi
stenta si granulatia dorita.Daca prima incercare a insemnat un esec,se adauga ap
a din nou si o luam de la capat. De retinut : Nu preparati cantitati mari de ser
bet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de preparare.Nu preparati doze mai ma
ri de 5 kg,pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat);pentru aceasta cantitate o
ala trebuie sa fie de 10 litri.Spumuiti amestecul,stergeti permanent peretii vas
ului,iar focul trebuie sa fie domol.Dupa fierbere si o oarecare racire,amestecat
i energic crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza).Daca serbetul este prea
tare ,inglobati cateva picaturi de apa si framantati.In caz de esec,nu retopiti
amestecul mai mult de 3 ori. Serbet de zahar cu miere : Dupa ce ati invatat cum
se prepara serbetul,a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinel
or dv.Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere ,ceea
ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare.Iata reteta de preparare: Se
amesteca 5kg zahar tos,apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii.Vasul se aseaza
pe foc si fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.S
pumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.Verificarea
concentratiei se face tot cu lingurita si 64 Curs calificare APICULTOR
paharul cu apa rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba c
are se poate modela intre degete (de consistenta medie).In acest moment se adaug
a 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.(in tot acest timp amestecam inglo
band mierea).Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este, se lich
efiaza in prealabil.Dupa ridicarea vasului de pe foc,racim amestecul pana la 4050 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Pr
odusul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata,pergament,etc.Grosim
ea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1,5 cm. Administrarea si depozitarea serb
etului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare,sau p
utem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen,inlocuitori d
e polen,acizi pentru corectarea ph-ului,medicamente,etc.Folosirea serbetului de
zahar ,sau zahar cu miere,este recomandata tot timpul anului,in toate cazurile,c
u exceptia hranirilor de completare. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de
serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 812 grade C,impachetat in
pungi, sau in recipiente etanse. Pasta de zahar pudra si miere Un alt produs cu
o eficienta mare,consumat cu placere de albine,usor de preparat si administrat
este pasta de zahar pudra si miere.La preparare se vor avea in vedere urmatoarel
e:folosirea unui zahar pudra de calitate;mierea sa provina de la familii sanatoa
se;mierea sa nu fie cristalizata(sau cristalizata fin,de consistenta untului). M
od de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar
pudra si o parte miere. (mierea usor incalzita).Framantarea se face energic,tre
buind sa rezulte un produs de consistenta aluatului.Corectia produsului se face
prin adaugare de miere,daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moa
le.Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2
g sare de lamaie pe kg. Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma
de turtite a 0,2-1 kg,asezate pe folii de plastic gaurit,tifon,etc.,deasupra ram
elor,unde albinele au acces direct.Se poate folosi in tot timpul anului,in toate
cazurile,mai putin la hranirea de completare.In aceasta pasta se pot ingloba po
len, inlocuitori de polen, ceaiuri medicinale, Protofil, medicamente, etc.Este i
deala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara prov
izii in timpul iernii sau primaverii. Zaharul pudra,ceaiurile medicinale,lichefi
erea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete,zaharul
pudra este un component de baza.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului
tos, care se poate macina cu o rasnita universala(manuala).Deoarece macinarea e
ste destul de dificila,recomandam procurarea unei rasnite mari,care poate fi act
ionata manual sau de un motor.In literatura de specialitate se recomanda marunti
rea zaharului pe o placa dura,cu ajutorul unei merdenele.Din fericire,pentru stu
parii care nu au timp pentru aceasta lucrare,exista in comert zahar pudra gata p
reparat,care in ciuda faptului ca este mai scump,elimina"bataile de cap". Ceaiur
i medicinale : Dupa cum ati observat,in toate preparatele,indiferent de consiste
nta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal.Acest ceai est
e benefic albinelor,catre sfarsitul iernii sau in primavara,combatand cu succes
nosemoza. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunato
are , cimbrisor , isma , musetel , coada soricelului , roinita,etc.Obtinem ceaiu
l folosind 3-4 g din fiecare planta uscata.In prealabil plantele se umezesc cu 0
,150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate 65 Curs califi
care APICULTOR
de 0,850 l.Din acest ceai folosim dozele necesare,cu mentiunea ca pastrarea lui
la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. Lichefierea mierii : Mierea cristal
izata(zaharisita),folosita in diferitele retete trebuie lichefiata,pentru ca alt
fel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hra
na.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult d
e 45 grade C ; nu lichefiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus
intr-un alt vas cu apa care fierbe.In rest....nimic mai simplu. 1.21. STUPARITUL
PASTORAL Cu 4000 ani in urma, egiptenii incarcau stupine intregi pe vase, trans
portand stupii primitivi de-a lungul malurilor Nilului. La noi apicultura pastor
ala este atestata inca din 1645, pastrandu-se si azi unele denumiri ce ne duc cu
gandul la practicarea stuparitului. In vederea practicarii pastoralului apicult
orul trebuie sa cunoasca:

flora melifera dintr-o anumita localitate, perioadele de inflorire si durata lor
, numarul stupilor repartizati in localitatea respectiva (care nu trebuie sa fie
suprasaturata cu albine), specificul localitatii in care merge, starea culturil
or si esalonarea lor, izvoarele si fantanile cele mai apropiate cat si posibilit
atile de aprovizionare, regulile sanitar-veterinare stabilite pentru stuparitul
pastoral, drumul ce trebuie parcurs.
Odata ajuns la destinatie apicultorul trebuie sa instiinteze Primaria, Ocolul Si
lvic etc. de prezenta sa, pentru a fi anuntat in cazul efectuarii unor tratament
e cu fungicide. Practicarea pastoralului nu asigura intotdeauna productii mari.
Exista atatea conditii si circumstante pentru ca floarea sa secrete nectar incat
nici un stupar nu poate sa aiba siguranta ca merge la sigur. Arbori si arbusti
meliferi Agrisul - numit si burboana, coacaza salbatica, razachie, struguri spin
osi, este un arbust pana in 1,20 m ce da o productie de miere de 30-70 kg / ha.
Alunul - este foarte bun polenifer (februarie). Aninul - arin alb si negru - inf
loreste o data cu alunul si da polen abundent (martie-aprilie); arinul pitic - a
ninas - da, de asemenea, polen din belsug. Artarul - jugastrul - da polen si nec
tar abundent precedand cu 10-12 zile inflorirea salcamului, dand pana la 200 kg
miere la ha. Mierea este de culoare deschisa si gust placut. Uneori secreta si m
iere de mana. Artarul tataresc sau paltinul de camp ori verigariu (specii de art
ar) sunt de asemenea melifere. Verigariu ajunge sa dea pana la 800 kg miere la h
a. Este raspandit in padurile de ses si deal pana la inaltimea de 400 m. Artarul
american da putin nectar dar da mult polen. Dintre toate speciile jugastrul est
e cel mai melifer (pana la 1000 kg miere la ha), in anumite imprejurari dand si
miere de mana. Bradul - cu toate speciile lui: bradul alb, molidul, etc. - este
bun producator de miere de mana si polen (pluteste in aer pana la mare inaltime)
albinele nefiind interesate de acest polen , din cauza continutului prea mic de
albumina digestibila. Doicile care se hranesc numai cu polen de molid produc pu
tin laptisor si cu o valoare alimentara scazuta, astfel ca 66 Curs calificare AP
ICULTOR

albinele ce vor iesi vor trai cu 50% mai putin. Culesul mierii de mana de la bra
d si molid are intensitate variata si apare la diferite date, incepand de la poa
le si apoi din ce in ce mai sus. In anii favorabili, productia de miere de mana
pe stup poate ajunge la 40-60 kg pe stup. Caisul - florile sunt vizitate mai ale
s dupa amiaza (25 kg la ha). Calinul - infloreste in iulie fiind precedat (in iu
nie) de darmoz, o ruda apropiata a calinului, oferind culesuri de lunga durata.
Caprifoiul - este un arbust agatator melifer (np) infloreste in mai-iunie si da
o productie de 20 kg miere la ha. Castanul salbatic - castanul porcesc si castan
ul calului dau nectar si polen (foarte bogat in proteine). In anii ploiosi polen
ul capata o usoara alterare devenind putin toxic. In medicatia umana polenul de
castan nu este recomandabil. In unii ani secreta si miere de mana. Catina - cati
na alba (salcia spinoasa), catina de gard (licina, lition, zaharica) - sunt spec
ii de arbusti spinosi folositi la formarea perdelelor de protectie fiind simelif
eri. Catina de gard infloreste pe o perioada destul de lunga (mai-octombrie). Ca
tina alba se dezvolta bine pe malurile apelor iar nectarul secretat contine mult
e vitamine. Catinis - Tamarisca (Tamarix gallica sau ~ pallassi) este un arbust
ce creste prin locurile nisipoase si inundabile (pe malul Dunarii si ostroave, p
e vaile inundabile ale raurilor Buzau si Ramnicu-Sarat), avand ramuri lungi si f
lexibile, cu frunze ca un bradis, cu flori roz dispuse in spiculete ce dau un ne
ctar abundent. Cenusar - arbore puturos - secreta polen din belsug si nectar (30
0 kg la ha), uneori nectarul fiind si extrafloral (mai ales dimineata). Inflorir
ea are loc spre sfarsitul verii (iunie-august), fiind unul din cei mai meliferi
arbori. Se inmulteste prin seminte puse la stratificat, creste repede, dar nu tr
aieste mai mult de 50 de ani. Cimbrisor - este o planta cu tulpina scurta ce cre
ste in tufa. Florile infloresc prelung (iunieiulie) si ofera mult nectar (100 kg
la ha). Ciresul - infloreste in aprilie-mai (35-40 kg miere la ha), polenul fii
nd bogat in substante proteice. Clocotis - locutita, nucusoara - infloreste in m
ai-iunie in regiunile de la munte si da mult nectar. Coacazul - pomusoara, gongi
oare, ribizli, strugurel - impreuna cu coacazul de munte si enisorul, ofera mult
polen si nectar (35-100 kg la ha) la inceputul primaverii. Frunzele de coacaz s
unt utilizate cu succes pentru prepararea unui ceai, folosit in combaterea diare
ei albinelor (in lipsa macrisului). Planta struguri negri (o varietate de coacaz
) este si ea melifera (30 kg la ha). Corcodusul - corcodel - are flori cu mult n
ectar (25-40 la ha) ce apar in a doua jumatate a lunii aprilie. Corn - arbore di
n familia Cornacee - ofera mult nectar si polen in primele zile ale primaverii.
Crusin - crusci, lemn cainesc, patachina - este un arbust melifer ce infloreste
2-3 saptamani (mai-iulie) dand 25-35 kg miere la ha. Dud alb si dud negru - este
cautat pentru florile sale bogate in polen in luna aprilie. Evodia - arbore mel
ifer din familia Rutacee, originar din Asia. Infloreste dupa 4,5 ani si este de
doua ori mai melifer decit salcamul (3000 kg miere la ha). Nu necesita o ingriji
re speciala fiind aclimatizat destul de bine la clima din tara noastra (in primi
i 2 ani avand nevoie de protectie intrucat nu rezista sub -15/-20 grade celsius)
, putand fi gasit in gradinile botanice din Craiova, Cluj-Napoca, in partea de s
ud-vest a tarii si in partea centrala a Transilvaniei. In revista Romania Apicol

a sunt date urmatoarele numere de telefon: 021/3324559; 0723122828 unde, cei int
eresati de material saditor, pot apela. Fagul - are flori monoice cu saci poleni
feri alungiti si bogati (aprilie). 67

Floarea de ceara - arbust agatator originar din China, totdeauna verde, cu flori
ce raspandesc un parfum puternic ce atrage albinele la culesul de nectar si pol
en. Frasinul - infloreste in aprilie. Este cercetat pentru polen, propolis si su
curile dulci secretate de coaja. Gledicia (gladita, platica) - poate tine loc de
gard. Produce nectar (100-200 la ha) si nectar 8-10 zile (mai-iunie). Gutuiul (
alamioara) - da o productie de 10 kg miere la ha si polen din abundenta. Hurmuzu
l - carmazul da foarte mult polen (in iulie-septembrie) iar nectarul are aproape
cel mai mare continut de zaharoza. Iarba neagra (negrusorul ) - este un mic arb
ust care pe la noi se gaseste mai ales in Muntii Apuseni. Infloreste in a doua p
arte a verii, culesul fiind capricios. Mierea nu este prea indicata pentru ierna
rea albinelor. Iasomia - jasminul - arbust ce infloreste in iunie si e foarte ce
rcetat de albine. Iedera - iedera zanelor - da o miere consistenta de culoare de
schisa (august-octombrie). Ienupar - anoperi, cetina, finior, ialovat, turtel arbore cu multe fitoncide (in special soiul cetina de negi), infloreste in april
ie-mai si da o miere ce se mentine mult timp fluida. Iovul - loza, rachita moale
, rachita puturoasa - arbore ce creste in regiunile de deal si de munte si inflo
reste in martie cu un extraordinar continut de polen si nectar. Mierea are o cul
oare aurie si este foarte aromata. Isopul - mic arbust din familia Labiatae ofer
a polen si nectar (80-120 kg la ha) mierea de isop fiind de culoare cenusie desc
his cu gust placut si aroma aleasa. Infloreste din iunie pana in septembrie. Lam
aioara - cimbru de gradina - arbust mult cercetat pentru florile puternic parfum
ate. Din tulpina si frunze se extrage tymolul, folosit in combaterea paduchilor
albinelor. Lamaita - arbust ce creste in tarile calde (America de Sud, Crimeea)
- atinge 2 m si are frunzele parfumate ca cele de la lamai; la noi se gaseste pr
in parcuri si gradini; este folosita in industria parfumurilor; se inmulteste pr
in butasi pusi din toamna sub geamuri si plantati in aprilie pe brazde unde rama
n 2 ani, apoi se planteaza definitiv, fiind protejati impotriva crivatului; Lemn
ul bobului -bobitel, drob, grozama mare - da nectar si mai ales polen. Lemnul ca
inesc - mladita, malin negru - infloreste la inceputul lui mai si da mai mult po
len si putin nectar (20 kg la ha). Levantica - arbust aromatic care ajunge in ca
tiva ani ca o tufa cu diametrul de pana la 1 m (daca este bine ingrijita) dand o
productie de 500-1000 kg miere la ha daca cultura se afla la cel putin 500 m al
titudine, inflorirea durand 6 saptamani; se cultiva prin stolonare; Liliacul - d
a polen alb si ceva nectar dar numai in zilele calde. Mahonia - mic arbust ce cr
este mai mult prin parcuri, infloreste prin martie-aprilie (20 kg miere la ha).
Macesul - rasura, cacadar, ruja, trandafir salbatic - este polenifer si putin ne
ctarifer. Malinul - prun salbatic - da nectar si polen in luna mai. Creste la mu
nte in locurile mai umede. Marul - este melifer (20 kg miere la ha) dar uneori s
e fac stropiri tocmai pe timpul infloririi. Merisorul - creste pe coastele munto
ase, infloreste in mai si asigura uncules de durata(impreuna cu afinul). Mesteac
anul - infloreste in aprilie si da polen de o valoare alimentara exceptionala (i
n special cel cu coaja alba). Migdalul - bademul - pom mic ce infloreste cel din
tai in livada si da putin nectar si mult polen. Este un foarte bun consolidant a
l pantelor abrupte. Mielaria - rachitanul, arborele de piper - infloreste din iu
lie pana in septembrie. 68

Mojdrean - frasinita, frasin de munte - este inrudit cu frasinul si infloreste d

upa pomii roditori (100 kg miere la ha), prin padurile din Banat si Oltenia (pe
versantii sudici). Mosmon - martochin, nasalca, scorn nemtesc - infloreste in ma
rtie. Nucul - este cercetat mai mult pentru polen (atunci cand albinele nu gases
c altceva mai bun). Polenul de nuc este foarte abundent in amenti si contine 21,
87% albumina digestibila si rutina 3%. Consumul acestui polen este salutar pentr
u oamenii suferinzi de inima (previne infarctul cardiac si hemoragiile cerebrale
). Otetarul - arbore din Japonia ce infloreste dupa salcam, mierea de otetar fii
nd parfumata si de culoare alb-deschis, batand putin in verzui. Paulownia - surs
a ieftina de miere a chinezilor, este un arbore melifer folosit si ca specie int
ensiva de producere a lemnului. Paducelul - infloreste cu 2-3 saptamani inaintea
salcamului, mierea trebuind recoltata repede pentru a nu cristaliza. Aceasta mi
ere e foarte buna pentru bolnavii de inima. Paliur - infloreste in iunie-august
fiind mult cercetat de albine. Paltinul de munte - infloreste in lunile apriliemai-iunie in masivele din regiunile subcarpatice (200 kg la ha). Parul - gort, p
rasad - este cercetat pentru polen si nectar (16 kg la ha), timp de 10 zile. Pie
rsicul - da o productie de miere variabila 3-15 kg la ha), in functie de conditi
ile pedoclimatice. Pinul - chifar, luciu, zetin - este un arbore care da mult po
len de calitate inferioara si uneori miere de mana. In anii exceptionali, la pri
sacile aduse la padurile de pini s-au obtinut cate 95 kg miere de fiecare stup.
Plopul alb si negru - da mult polen rosiatic, cu multe substante proteice. In ti
mpul verii frunzele secreta miere de mana. Mugurii plopului sunt cautati de albi
ne pentru propolis. Porumbar - cotobei, maracine, spin, tarn - este un arbust pi
tic bun melifer, foarte spinos cu flori imaculate ce apar o data cu frunzele (25
kg miere la ha) la inceputul lui aprilie. Prunul - ofera albinelor un cules abu
ndent (familiile puternice adunand chiar 10 kg de miere, la o productie de 15 kg
la ha). Polenul de prun este bogat in albumine digestibile. Rachitica - maslin
salbatic, salcioara - infloreste in mai-iunie, timp de 15 zile, florile fiind ca
utate mai mult pentru polen. Salba moale - voiniceru - creste prin paduri muntoa
se si in poieni, infloreste in mai-iunie, fiind cercetat pentru nectar. Salcia rachita alba, salcia alburie - este un arbore ce se prezinta sub felurite aspec
te, in functie de specia respectiva (peste 160 de specii), la noi fiind raspandi
te 47 de specii. Toate speciile de salcie sunt dioice, cu flori mascule pe unii
arbori si femele pe altii. Stuparii care nu au salcie in jurul stupinei trebuie
sa o planteze. Pe la sfarsitul lui iulie inceputul lui august, uneori, salcia pr
oduce mana (hrana ce compromite iernarea in bune conditii). Salcamul alb - salca
m, bagrin, acat, magrin, malin, dafin - este un arbore originar din S.U.A., adus
in secolul al XVIII-lea in partea de sud a tarii (80.000 ha in masiv), totaliza
nd 100.000 ha impreuna cu exemplarele razlete si solitare. Plantatiile razlete d
in sate au mare importanta apicola pentru practicarea stuparitului stationar. Da
ta infloririi este in functie de mersul vremii (la 5 saptamani de la pornirea in
crestere a primilor muguri). Cand bobocul atinge 3 cm lungime, se considera ca
inflorirea incepe dupa 2 saptamani (in functie si de mersul vremii). Floarea tin
e 8-10 zile la pomii solitari si cu 2-3 zile mai mult in masiv. In functie de um
iditate si dupa noptile cu temperatura de +14 grade Celsius secretia de nectar i
ncepe sa devina apreciabila, iar dupa noptile cu +18 grade Celsius secretia nect
arului e foarte buna. Arborii solitari produc mai mult nectar, fiind expusi mai
bine razelor solare. La fel si cei plantati pe soluri usoare, cu panza freatica
la suprafata, si cei aflati in apropierea raurilor sau lacurilor (1100-1700 kg l
a ha). Plantatiile aflate pe soluri grele, argiloase sunt 69


slab productive (neatingand nici a treia parte din capacitatea productiva). Evol
utia culesului: in primele zile este modest, urca pana la 10-12 kg pe zi si scad
e iar, in ultimele 2 zile scazand brusc la 2 kg, 1 kg, 0 kg. Salcamul galben - b
asicoasa - infloreste la sfarsitul lunii mai secretand cantitati mari de nectar
(chiar si atunci cand ploua). La noi acest salcam nu prea este raspandit - crest
e doar prin parcuri, ca arbori ornamentali. Salcamul pitic - salcam de balta, es
te un arbust melifer (50 kg la ha), dar mai ales polenifer. Creste prin zonele i
nundabile ale Dunarii si pe prundurile vailor mari, inflorind la sfarsitul lui m
ai timp de 2 saptamani. Sanger - sangerel, lemn pucios - infloreste in mai-iunie
si este melifer. Scorus - infloreste in mai-iunie (25-40 kg la ha). Smardar - b
ujor de munte, trandafiras de munte, iedera cu flori - creste prin muntii Bucegi
(august). Sofora - infloreste in a doua jumatate a lunii iulie, timp de 3 sapta
mani (300 kg la ha). Polenul de sofora contine cantitatea cea mai mare de rutina
dintre toate florile cunoscute (in proportie de 25%) fiind indicat sa fie colec
tat si pastrat. Stejarul - cu toate speciile sale ca tufanul si gorunul - inflor
este cu cateva zile inaintea salcamului si da un polen foarte abundent (uneori s
i miere de mana - primavara sau toamna). Teiul - are mai multe varietati ce infl
oresc esalonat: teiul cu frunza mare, pucios (paduret), alb argintiu, teiul rosu
. Secretia de nectar incepe la minim 16 grade Celsius, creste vizibil dupa 20 gr
ade Celsius, incetand complet la 32 grade Celsius, cand floarea se deshidrateaza
si cade. Nectarul incepe sa fie secretat numai cand in atmosfera se gaseste o u
miditate minima de 51-60% si variaza intre 800-1200 kg la ha, in functie de spec
ie. Teiul e foarte sensibil la negurile de dimineata urmate de soare cald (opari
rea sau manarea florii). Sunt ani in care, desi precipitatiile sunt insemnate, t
eiul nu da nectar sau da foarte putin (atunci cand mugurii florali au fost ataca
ti in primavara de geruri tarzii, dupa ce arborii si-au inceput vegetatia). Cule
surile de la tei nu sunt sigure si in unii ani eterurile volatile emanate, in sp
ecial in primele zile de la inflorire (teobromina), depopuleaza stupii. Atunci c
and, pe timpul infloritului temperatura e caniculara, teiului ii cade floarea, i
ar cand apar ploi interminabile, grindina sau atac de omizi, culesul e compromis
. Pentru vetrele de stupina se recomanda o incarcatura de 6-10 stupi la ha. Se c
auta poiene la marginea padurii, la umbra, soarele incalzind stupii dimineata de
vreme si spre seara. Albinele trebuie sa faca o buna orientare fiind nevoite sa
zboare in paralel cu solul spre sursa de cules si nu vertical prin hatisuri care
sa le oblige la eforturi suplimentare. Inaintea deschiderii stupilor se vor amp
lasa 2-3 adapatoare cu apa evitandu-se astfel pierderea de albina care va pleca
sa aduca apa fara a face o recunoastere adecvata, intrand apoi in prima stupina
pe care o gasesc in cale. Trandafirul de luna - este specia cea mai melifera din
familia trandafirilor. Mierea de trandafir nu trebuie consumata decat in cantit
ati mici, altfel da tulburari intestinale. Tuia uriasa - e un conifer din famili
a Pinaceae, care da foarte mari cantitati de polen, care, spre deosebire de alte
conifere, este de calitate foarte buna. Tulichina - cleita, chiperul lupului, l
iliac de padure - este un arbust cu fructe veninoase care se claseaza insa print
re cei mai productivi arbusti meliferi (martie-aprilie) culesul durand 10 zile,
in regiunea muntoasa si submuntoasa - pe locuri umede si despadurite. Verigariu
- parul ciutei, patachina, salba moale, spinul cerbului - infloreste prelung (ma
iiulie) oferind nectar si polen. Creste prin paduri si tufisuri. Visin - pom fru
ctifer ce da ceva nectar 7-10 zile (14-74 kg la ha).

Vita de Canada - iedera cu 4 foi, jie salbatica - arbust agatator ce se prinde d
e ziduri cu ajutorul unor ventuze - infloreste spre toamna. Vita de vie -atrage
albinele mai ales pentru polen iar toamna ofera si un cules, dar trebuie extrasa
intrucat peste iarna provoaca diaree. Zadul - larita, larice, zada, cris - e o
planta monica (cu florile mascule si femele pe aceeasi tulpina), produce mult po
len care nu are o valoare alimentara prea mare pentru albine. Mierea de zada nu
este buna pentru iernare si cristalizeaza repede. Zamosita - este cercetata pent
ru polen si nectar. Este folosita la formarea gardurilor vii. Zmeura - zmeurul,
rug de munte, zmeurar - este un arbust din familia Rosaceae, cu tulpini inalte d
e 1-2 m care se arcuiesc la varf. Are nectar abundent (50-100 kg la ha) pe orice
vreme putand fi cules ori de cate ori sunt conditii favorabile de zbor. Durata
culesului este de 15 zile (dupa salcam) etc.
Plante melifere spontane sau de cultura care secreta nectar si/sau polen
albumeala (floarea de colt = Leontopodium alpinum, canafi, albinite, flocosele,

floarea reginei, prescurele, siminic, studelite) - face parte din familia Compos
itae si infloreste in iulie-august; creste numai pe stanci calcaroase, in regiun
ea alpina si subalpina, fiind ocrotita de lege ca monument al naturii. anason badean, patrunjel de camp - infloresc in lunile iunie-iulie; angelica salbatica
(Archangelica officinalis) - planta perena bianuala - infloreste in iulieaugust
oferind un cules de durata (100 kg miere la ha); arriel (Cynoglossum oficinale L.
), limba cainelui, turbarea cainelui, plescaita rosa, poamele matei - da 100-400
kg miere la ha (mai-iunie) crescand prin locuri pietroase; armurariu = planta e
xclusiv de cultura, care creste in zone mai calde, cum ar fi Dobrogea, Oltenia,
sudul Moldovei, Subcarpatii Sudici = argintica (Dryas octopetala) - infloreste i
n iulie-august, pe stancariile calcaroase, florile fiind activ fiind cercetate p
entru nectar si polen; barba caprei (tragopogon pratensis L), salata de iarna, t
ata caprei - infloreste in lunile iunie si iulie, crescand prin fanete si colini
calcaroase (50-90 kg miere/ha); barba lupului (crepis biennis, )- infloreste in
iunie-iulie si tine 30 de zile; bananica, achinuta, planta perena - infloreste
in iunie-august - prin poieni muntoase; bibilica (Fritillaria meleagris) , lalea
ua pestrita - este o planta melifera ce creste si in gradina cu flori inflorind
in aprilie-mai; bob (vicia faba) - bobusor, oresnita - planta erbacee din famili
a Leguminoase, se cultiva in gradina de legume si infloreste in mai-iunie, putan
d atinge, atunci cand se iriga 250 kg miere la ha; borage - a se vedea si limba
mielului; bostan (dovleac furajer, dovlecel= Cucurbita pepo L.), dovleac vitamin
os (Cucurbita moschata L.) - planta erbacee agatatoare, are o durata prelunga de
inflorire fiind foarte apreciate pentru polen si nectar (40-100kg/ha); brandusa
, sofran galben, brandusa galbena (Crocus moesiacus Ker.) - este o planta erbace
e perena ce infloreste in martie prin poieni si margini de paduri (10-20 kg mier

e/ha); brustur (Lappa tomentosa Lam.) , lapac, lipan - planta erbacee din famili
a Compositae da nectar mai ales in primele 2 zile de la inflorire (30-200 kg mie
re la ha si polen); brusturul negru e si mai melifer (300 kg miere la ha) fiind
si o excelenta planta furajera buna pentru insolizare; bubernic, branca, frunza
de buba rea, urzica neagra - este o planta erbacee din familia Scrophulariaceae
- avand un miros neplacut - albinele o cerceteaza toata ziua in luna mai si uneo
ri si toamna (cand infloreste pentru a doua oara); 71

bulbuci, balbor, bulbar (toxic) - sunt cercetate pentru nectar si polen timp de
25 de zile pe pasunile de munte (mai-iunie); busuiocul (Ocimum basilicum L.), ba
silic, nalacica, busuioc de balta (tepuh = Stachis palustris L.), busuioc de mir
iste (Stachis annua L.), busuioc jubiliar (Ociumum gratissimum), busuiocul cerbi
lor (Mentha pulegium) - sunt plante din familia Labiataelor, ca si busuiocul sal
batic. Vizitat de albine toata ziua pentru nectar si polen (100-180 kg miere la
ha / iunie-octombrie), mierea avand un parfum deosebit; calcea calului (Caltha l
aeta), captalan, bulba de balta, capra nemteasca, scalci - este buna producatoar
e de polen dand si ceva nectar (martie-mai); calomfir, calamfir, calapar, spilcu
te - infloreste in august-septembrie si este cultivata in gradini si cimitire; c
anepa codrului (Euphraseia stricta), dumbravnic - ofera polen si nectar (iulie-a
ugust) preferand terenurile umede; capul calugarelui - infloreste din iunie si t
ine pana toamna, cand florile sunt avid cercetate de albine mai ales pentru pole
n; capul sarpelui (Echium russicum) - infloreste timp de 30 de zile (mai-iunie)
dand 120-170 kg miere la ha si polen; castravete (cucumis sativus L.), cucumar da 30 kg miere la ha; caldaruse (Aquilegia vulgaris L.), candeluta, cinci clopo
tei, cinci cozi, toporasi - planta perena erbacee din familia Ranunculaceae - in
floreste in lunile iunie-iulie preferand locurile mai umbroase si nu prea umede
- este cautata pentru nectar si polen; caltunul doamnei (Geum urbanum), cerentel
, comanacul ciobanului, crances - da mult nectar si polen timp de 20 de zile in
aprilie - creste la umbra si umezeala paraielor si izvoarelor de la munte; capsu
ni (fragaria sp.), fragi de camp - florile sunt cercetate mai ales pentru polen
(20-40 kg miere la ha); catusnica (nepeta cataria L.), iarba matei - da 100 kg m
iere la ha (iulie-august); ceapa seminceri (Allium cepa L.) - da 100 kg miere la
ha - cu conditia ca sa nu se afle alte plante melifere prin jur - mierea fiind
foarte buna pentru iernare - ofera u cules de 20-25 de zile; ceara albinei (Ascl
epias syriaca L.), cuisoara - da 600 kg miere la ha, iar in anii cu umiditate ur
cata culesul poate fi si mai abundent - inflorirea incepe in iulie si tine 60 de
zile; cebareea (Sanguisorba minor) - este considerata una dintre cele mai melif
ere plante infloreste la 15 mai timp de 1 luna, fiind mult cercetata de albine c
hiar si pe timp secetos; chimen, chimion (Carum carvi L.) de camp, chimion salba
tic, secarea (Foeniculum vulgare), fenouil - planta melifera (25 zile iunie-iuli
e in regiunile de munte, si mai devreme cu o luna in regiunile de ses), planta f
iind cautata si in industria alimentara si farmaceutica; cicoarea - planta tehni
ca si melifera (100-200 kg miere la ha), creste natural prin fanete pe marginea
drumurilor si campurilor - prin selectie obtinandu-se o planta tehnica industria
la din care se fabrica surogatul de cafea; cimbrul - infloreste timp de 40-50 de
zile (iulie) si poate da o productie de pana la 80 kg miere la ha; cimisir, ban
ghiu, banutel - ofera mult polen in iunie si da si nectar (fructele - toamna); c
instet, busuioc de miriste - planta melifera de prim rang, da o productie de 50120 kg la ha, in functie de regimul de temperatura si umezeala, in anii ploiosi
si caldurosi atingand maximum - este foarte capricioasa; ciocarlan, coroniste, c

ununi, floare de tranji, samaschisa, unghia gaii - in anii ploiosi da recolte bu
ne; 72

ciucusoara, albinita - ofera un bun cules aproape 3 luni (iulie-septembrie) - cr

este pretutindeni prin culturi pe langa drumuri si prin ogoare (toamna); ciulin,
scai - este denumirea ce se da plantelor purtatoare de tepi, in special celor c
are fac parte din familia Compositae - toate soiurile sunt bune melifere, incepa
nd cu holera spinoasa, crapusnicul sau scaetele (90-100 kg miere la ha), limba o
ii, castravanul, scaietele si terminand cu spinul dracului (scaiul vantului) inf
lorind in iulie-august-septembrie; clopotei - infloreste in iulie-august prin li
vezile si poienile alpine si de la marginea padurilor; coada racului, iarba gast
ei, scrantitoare - are o inflorire prelungita (mai-septembrie) fiind mult cautat
a pentru nectar si polen putandu-se ajunge la circa 200 kg miere la ha - putand
fi gasita mai peste tot (pe suprafete imprastiate); cocoseii de campie, cocosel
tomnatic sau varatic - specii ce infloresc din aprilie cate 3-4 saptamani - in u
nii ani polenul fiind toxic; condurul doamnei, bostanei, coltunasi, bobidrag, ne
mtoaice - planta agatatoare erbacee ce da polen si nectar din iulie pana in sept
embrie; coriandru - planta erbacee din familia Umbeliferae, da 100-500 kg miere
la ha; coroabe, busuioc de padure, busuioc negru, iarba neagra, inrudita cu busu
iocul salbatic sunt plante perene erbacee ce infloresc in iunie-august prin padu
ri si coastele calcaroase expuse la soare; cosaci - planta erbacee - infloreste
in iunie-august si creste prin islazuri, livezi, campii si locuri uscate; crucea
pamantului - infloreste din iunie pana in septembrie, prin poieni, paduri, coli
ne, in special la munte - este o planta furajera exceptionala pentru insilozare,
foarte buna melifera, cultivandu-se si pentru protectia solurilor erodate; crus
atea, barbusoara, gargat - este foarte melifera si polenifera (mai-august) - cre
ste prin locurile umede si prin mlastini, in culturile cerealiere si locuri inte
lenite; cupa vacii, volbura mare, Calystegia sepium - infloreste din iulie pana
in septembrie; cuscrisor (PULMONARIA OFFICINALIS), mierea ursului, plamanarita da mult nectar - creste prin paduri, tufisuri, poieni, colinele subcarpatice, l
ocuri umbroase; cutcurig, bojotel, spanz - apar de cum se topeste zapada, fiind
prima floare impreuna cu podbalul, care da nectar si polen; degetelul rosu (Hera
clea sphondylium), degetarica, naparstoc, branca ursului inflorirea tine 30 de z
ile iar mierea recoltata trebuie amestecata cu alte sorturi, caci daca e consuma
ta in stare pura da tulburari digestive, vomitari etc.; dintele dracului, iarba
iute, iarba rosie, piperul baltii, piperul broastei - are o inflorire prelunga (
iulie-septembrie) si creste in locuri baltoase, delta, paraie; dioc (albastrea),
floarea florilor, ghioc, sglavoc, smoc - dau recolte bune, mierea trebuind lasa
ta mult timp in stup ca sa se maturizeze si sa-si piarda mirosul putin neplacut
(iulieaugust); drobusor, Melittis melissophyllum L. ssp. melissophyllum , boiang
ioaie, cardama - este cercetata pentru nectar si polen (50 kg miere la ha); dumb
et (Teucrium montanum), buruiana de spulberaturi, jugarel, sclipet (ofera 60 kg
miere la ha iulie-august); dumbravnic (Melittis melissophyllum) - da nectar si p
olen (mai-iunie) prin paduri si tufisuri; unii apicultori recomanda si frolosire
a esentei de dumbravnic in vederea prinderii de roiuri; entiura (Gentiana Asclep

iadea, Gentiana Lutea, Gentiana Punctata), ghintura, ochingea - secreta insemnat
e cantitati de nectar si "favila" substanta mult cautata in farmacie, ca si olen
ul (iulie-octombrie); 73

facelia - este o planta melifera originara din tarile tropicale ce se prezinta s
ub forma de tufa cu 15-20 ramuri ramificate, cu flori grupate (cate 6-9 asezate
in rand, ca niste spirale) de culoare violet, cu polen de culoare albastru inchi
s; productia de miere la hectar variaza intre 130 si 600 kg la cultura de primav
ara, in functie de conditiile pedoclimatice si agrotehnica aplicata. In cultura
pura si in conditii cu totul exceptionale, potentialul melifer urca pana la 1000
kg/ha. Atunci cand semintele de facelia sunt amestecate cu semintele altor plan
te (borceag, lupin, mazare, mazariche, mustar, ovaz, soie) potentialul melifer v
ariaza intre 30-150kg/ha. Facelia infloreste dupa 45-55 zile de la insamantare p
e o perioada de 2550 zile si poate fi folosita, impreuna cu borceagul, ovazul et
c. la furajarea animalelor de ferma. Tehnologia de cultura la facelia: Insamanta
rea este de dorit a se face in mustul zapezii si apoi esalonat la intervale de 1
5-20 de zile, pentru ca albinele sa aiba 2-3 serii de culesuri dupa culesul cel
mare de la salcam; semintele se seamana la o distanta de 40-50 cm, pentru ca tuf
ele sa poata iesi viguroase (planta avand nevoie de un pamant cat mai afanat). A
tunci cand se seamana toamna tarziu (impreuna cu mustarul) trebuie data o cantit
ate dubla de samanta (pentru pierderile din iarna). Mierea de facelie are o culo
are galbena deschisa si cristalizeaza in masa ca o pasta. Seminte pentru Facelia
se gasesc la Statiunea de Cercetari Lovrin - tel. 0256-381404. galbenele (Calen
dula officinalis), filimica, calinica, hilimica, rosioara (mai-septembrie); floa
rea cucului (Lychnis Flos-cuculi ), cuculeasa - da mult nectar si polen - creste
prin fanete si paduri (mai-iunie); floarea soarelui (Helianthus annuus L.) - ra
sarita, soreanca - este o planta uleioasa din familia Compositae originara din M
exic, fiind si melifera; in anii secetosi nu da prea mult nectar; florile din mi
jlocul capitulului secreta putin nectar, iar productia cea mai mare corespunde c
u momentul in care anterele sunt pline cu polen; gherghine galbene - ruji galben
e - are o inflorire lunga (iunie-septembrie) si se inmulteste singura prin semin
te; ghiocei - clopotei, aisori, coconei, primavarite - da ceva nectar dar mai mu
lt polen; ghizdei - planta perena erbacee dar si cultivata - fiind buna furajera
este si melifera cu o inflorire indelungata, mierea avand un gust excelent si o
culoare alb verzuie; greghetin - andrisca, ciocul berzei, sagetica - planta erb
acee perena - da nectar abundent (iulie-august), creste in stare naturala prin p
oieni, livezi si mlastini la ses si chiar in regiunea subcarpatica; hasmaciuca planta erbacee ce infloreste in mai-iunie prin poienile padurii, tufarisuri, ma
i ales in regiunile muntoase; hilimica - ilinica sau arnica - ca si filimica, es
te folositoare pentru substanta ei tinctoriala folosita in farmacii, folosita de
apicultorii care nu pot suporta intepaturile de albine si sufera de soc anafila
ctic; holera - cornuta, ghimpa, scai rusesc, spin muscalesc - infloreste indelun
g (iunie-octombrie) si este melifera mai ales in anii ploiosi; hrana vacii - pla
nta erbacee melifera (iunie-iulie), buna si pentru nutret insilozat, preferand t
erenurile nisipoase; hrisca - grau negru, grau tatarasc, tatarca - este o planta
de cultura agricola cultivata mai ales in nordul Moldovei oferind polen (mult c
autat in preparatele farmaceutice) si miere (3040 kg la ha) mai ales in prima pe
rioada a infloririi; perioada de vegetatie pana la inflorire este de 45-50 zile
si inflorirea tine 6 saptamani; mierea de hrisca este folosita pentru prepararea
turtei dulci si, desi este vascoasa si de culoare inchisa, contine multe vitami
ne (C, PP, W, B2);

iarba broastei - izma apei, menta broastei, busuiocul cerbilor sau izma maciucat
a - creste pe locuri inundabile (iulie-august), in special in valea Dunarii, ost
roave si delta, da recolte bune (220 kg miere la ha) in special cand apele nu st
au prea mult si baltesc; iarba ciutei - iarba lupului, nevastuica - planta peren
a erbacee (un fel de floarea soarelui in miniatura) este mult cercetata pentru p
olen (mai-iunie); iarba de soldana - soaldina, buruiana de tranji, oloiasa, sopa
rlita - mica plana perena erbacee are o floare cu gust acru si piperat nectarife
ra si polenifera (iunie-iulie) ; iarba fiarelor - briliona, harnial, randunita produce mult nectar in special dimineata si seara dar, nu da polen; mierea are
multa dextrina; iarba lui Sfantul Ion - serlai (Salvia scarleea) - planta bianua
la erbacee - este una din cele mai bogate plante melifere pe care albinele o cer
ceteaza timp de 30 de zile (iunie) - da 250300 kg miere la ha; florile contin su
bstante antibiotice pe care albinele le duc in stup luptand cu succes impotriva
locei; iarba moale - coada gainii, ghiungurele, iarba fetei (aprilie-mai); iarba
osului - ferestrau, malacel, ruja soarelui, starnita - planta perena, una din c
ele mai mari producatoare de polen (mai-august) din colinele aride si poienile u
scate; iarba rosie - iarba purecelui - planta erbacee ce creste prin locurile um
ede de pe langa paraie (iunie-septembrie); iarba sarpelui - ochiul matei, ochiul
veveritei, viperina - este una dintre cele mai melifere plante erbacee (poate f
i si cultivata, fiind folosita la hrana pasarilor de curte), neputand fi fecunda
ta decat prin polenizare incrucisata productia de miere fiind estimata la 300-70
0 kg la ha (iunie-august), in functie de conditiile meteorologice, productia cea
mai mare fiind data dupa ploi si nopti calduroase; o specie asemanatoare numita
capul sarpelui este mai rara si mai slaba producatoare de nectar; iarba de urec
hi - dragoste, iarba grasa, verzisoara - planta perena erbacee melifera (august)
; izma - menta, izma proasta sau salbatica, voestinita - este buna melifera(iuli
e-august), crescand langa izvoare si locuri umede; izma broastei - izma apei, me
nta broastei, busuiocul cerbilor sau izma maciucata - iulieaugust - sunt plante
erbacee melifere; izma de camp - buna melifera; imparateasa - brei, curcubetea,
mutatoarea, tidva de pamant - florile sunt melifere (iunieiulie) iar fructul otr
avitor; radacina este folosita in farmacie ca purgativ; jalesul - salvia de grad
ina - este o planta vivace semiarbust care da o miere bogata in substante minera
le (fier, cupru, mangan, cobalt etc.), productia la ha fiind estimata la aproxim
ativ 300 kg (infloreste in a doua parte a verii); cultura se face prin butasire
sau prin samanta (pe un teren perfect lucrat, bine maruntit, pufos si potrivit d
e uscat); salvia de camp, o specie inrudita, infloreste pe terenurile aride, pe
langa drumuri si santuri (mai-septembrie); exista cateva specii asemanatoare (iu
nie- septembrie); laleaua pestrita - coroana imparatului - planta erbacee perena
- este o planta melifera cu nectar bogat in acid ascorbic (vitamina C), dar cu
o concentratie slaba de zahar (aprilie-mai); este cultivata prin gradinile de la
tara; laptele cucului - aior, buruiana de friguri, laptele cainelui, laptele lu
pului - planta erbacee perena de la care albinele nu aduna polen (e repulsiv si
toxic) dar aduna nectar (mai-august); creste pe locurile joase din valea Dunarii
; lacramioarele - cercelus, clopotele, floarea turcului, georgite, margarit, suf

letele - ofera nectar si polen in luna aprilie - creste la umbra padurii; laptuc
ul oii - brustan, brusturul oii, floare de brusture, amar, sora soarelui de munt
e - (iulieaugust) infloreste pe langa torentele padurilor umbroase ale muntilor;
75
limba mielului - aratel, boroanta - planta rustica melifera (traieste pe acelasi

teren ani la rand) rezistenta la uscaciune; temperatura (25-30 0C), umezeala si
ingrasamintele pe baza de calciu si fosfor maresc mult productia de nectar (150
-300 miere la ha); limba pestelui - este o planta erbacee ce traieste pe locuril
e saraturoase, fiind buna melifera in anii secetosi, cand planta prezinta reflex
e sclipitoare pe frunze; mierea este cautata doar de suferinzii de bolile stomac
ale (culoare liliachie batand spre violet) si este buna pentru iernare; in anii
ploiosi are multe flori dar acestea nu dau nectar; dupa 10-12 zile de la inflori
re culoarea rosiatica a campului cu flori este dovada ca culesul s-a terminat; l
imbarita - limba baltilor, limba broastei, limba oii, podbeal de apa - planta er
bacee acvatica ,perena si nectaro-melifera, are o inflorire prelungita (iulie-se
ptembrie), traind pe locurile aride sau cultivate, pe drumuri si ziduri; linarit
a - buruiana de in, floarea jelei, gura matei, inisor, jale, trapanag - inflores
te prelung (mai-septembrie), pe locuri aride sau cultivate, daramaturi, pe langa
drumuri si ziduri; lintea pratului - traieste pe pajisti, livezi, paduri si tuf
isuri; lipicioasa - este cautata de albine mai ales dimineata (iunie-iulie) avan
d numai 20 de zile de inflorire; lucerna - este o planta furajera cu insemnatate
melifera numai daca este lasata pentru seminte (25 kg la ha), mai ales daca ace
asta coincide cu o perioada umeda; atunci cand este irigata productia poate atin
ge 250 kg la ha iar daca terenul a fost ingrasat cu azot, potasiu si fosfor prod
uctia poate atinge si 500 kg la ha; luminita - iarba asinului, luminita noptii (
iunie-august) - traieste pe locuri umede, nisipoase, pe malurile paraielor si pe
langa drumuri; lumanarica - coada lupului, coada vacii (iulie-august) prefera l
ocurile nisipoase si uscate; lupin - cafeluta - este o planta furajera ce se cul
tiva pentru ingrasamantul verde al tarlalelor epuizate, fiind mai mult polenifer
a (mai-septembrie); mac - somnisor - planta erbacee - are un polen foarte cautat
de albine, recoltat in primele ore ale diminetii (iulie); manarei de padure - p
lanta perena erbacee agatatoare, nectaro-polenifera (iulie-august); maseaua ciut
ei - cocorei, ghicitori, turcaleti - planta erbacee perena ce traieste in paduri
, face o singura floare care ofera albinelor mult nectar si polen (martie); mata
ciunea - busuiocul de munte, roinita, busuiocul stupului, melisa turceasca - pla
nta erbacee, seamana cu melisa si creste in tufa deasa; atat frunzele cat si flo
rile secreta eteruri volatile care, prin distilare dau uleiuri folosite in indus
tria cosmetica; inflorirea tine 20-30 zile si cea mai mare cantitate de nectar e
ste secretata la amiaza (150-200 kg miere la ha), in conditii de seceta producti
a scazand la jumatate; mazariche - borceagul, mazarichea paroasa - cea mai mare
parte a nectarului este extrafloral si apare cu 10 zile inainte de inflorire (23 saptamani - 20 kg la ha) cand florile dau nectar mai putin; melisa - roinita,
floarea stupilor - are multiple intrebuintari in stupina: la ungerea roinitei, l
a unirea coloniilor (esenta de melisa), la vindecarea diareei, la indepartarea f

luturilor de gaselnita (pusa in manunchi in camera de pastrare), la ungerea main
ilor inainte de a umbla la cuiburile coloniilor etc.; menta - izma bruna, ghiazm
a, giugiuma, izma de leac, menta de gradina - are o inflorire prelungita (iulieoctombrie), mierea (200 kg la ha) fiind de culoarea chilimbarului (galbena), cu
gust caracteristic si aroma de menta, pastrandu-se multa vreme fara sa granuleze
; polenul are o culoare cenusie; micsandra - micsunele, siroi, vioara rosie, mic
sandra salbatica (iunie-iulie) - infloreste in zonele calcaroase si muntoase; 76

micsunele ruginite - floare de vioara, foaltine, siboi, viorea galbena - este pl
anta erbacee perena poleno-nectarifera (mai-iunie); miruta - miruta, limba boulu
i - da 50-100 kg la ha (iulie-octombrie); moartea puricelui - planta erbacee bia
nuala (iulie-august), poate fi gasita prin locurile pietroase si aride; molura chimen dulce, anason, fincen, fenicul - este o planta poleno-melifera numai in
primele 2 saptamani de la inflorire, mierea avand o culoare galbena-deschis, cu
miros de marar, fiind foarte buna pentru iernarea albinelor; morcovul - este pol
eno-melifer atunci cand se pune radacina in pamant primavara, pentru a da floare
; radacina rasa si apoi stoarsa da un suc bogat in vitamine (mai ales A), fiind
folosit la prepararea siropului de stimulare a coloniilor crescatoare de matci,
in doze de 100 g suc la 10 litri sirop; mur - armura, rug de munte - infloreste
30 de zile (mai-iunie) si da o recolta de 20-50 kg la ha; muscata dracului - mus
cata de camp, calugaras, ochiul boului albastru - si floarea vaduvei - sunt plan
te melifere (iulie-septembrie) ce dau miere mai multa pe timp secetos, dar si pe
timp umed; mustar de camp - creste natural pe toate campiile si se aseamana cu
mustarul alb sau galben, rapita alba - da mult polen si nectar; infloreste inain
te de salcam sau odata cu acesta; mierea de mustar are o culoare galben deschis,
cu aroma placuta si gust usor intepator, gust pe care il pierde dupa 10-12 zile
de maturare; se cristalizeaza dupa 20-25 zile de la extractie; nalba - colaceii
babii, malanga - dau mai ales mult polen; casul popii (da nectar ceva mai mult)
; nalba de gradina si nalba creata sunt specii bune furajere folosite pentru ins
ilozare; toate speciile au inflorire lunga (iunie-septembrie); nap - napii porce
sti, broajbe, mere de pamant, picioarca, napi turcesti - dau ceva nectar si mult
polen (iulie-octombrie) foarte important pentru stimularea de toamna a coloniil
or de albine; tuberculii lor sunt folositi pentru hrana omului si a animalelor;
napraznic - inchizatoare, priboi capresc - da nectar si ceva polen (mai-septembr
ie); se gaseste mai ales in regiunea montana; nasturel - bobalnic, brancuta, car
dama de izvoare, chrenita, creson, maces de balta - da nectar mai ales in locuri
le umede; negrilica - cerusca, chimen negru, negrosica, negrusca - ca si rudele
ei chica voinicului si negrusa, sunt plante erbacee poleno-nectarifere; nemtisor
ii de camp - cizma cucului, galceava, mararul campului, toporas - planta erbacee
anuala poleno-nectarifera (mai-septembrie); in anii nefavorabili contine alcalo
izi toxici; nopticoasa - liliacele, mirodea, micsunea, sibiog, viola de primavar
a, vioara de noapte plante perene erbacee, care infloresc la doi ani o data - pl
anta polenifera - creste prin tufisuri si la margini de paduri; nu ma uita - bef
ele, miozotis, ochii pasaricii, ochiul sarpelui, urechea soricelului - planta pe
rena erbacee poleno-nectarifera (mai-iunie), creste prin padurile de munte; odog
aci - sapunarita, floarea calugarului, floare de sapun, flori albe, sapunele - p
lanta erbacee poleno-nectarifera (pn), creste prin fanete umede, pe langa paraie
si paduri umbroase; odolean - gusa porumbelului, navalnic - planta peren erbace

e, stufoasa (mai-iulie), prefera terenurile mai umede; omagul - marul lupului planta perena erbacee din familia Ranunculacee, infloreste in iulieaugust prin p
adurile subcarpatice si este buna polenifera si nectarifera, polenul, in anii ne
favorabili continand alcaloizi toxici; 77

palamida -crapusnic, scaiete - pe timp umed da 70-200 kg miere la ha (dupa 1 an
de umiditate); pana zburatorului - infloreste din aprilie pana in mai la umbra p
adurilor muntoase; pastarnac - planta erbacee aromatica bianuala (50 kg la ha);
patlagina - limba oii, mama ploi, patlagina ingusta si cea moale - specii ce dau
polen, inflorirea fiind prelungita pana in septembrie; pepene - verde si galben
si toate speciile de bostanoase (dovleacul, dovleacul furajer etc.) florile dau
polen mult (iulie-august) si nectar (30 kg la ha); sucul dulce al pepenilor zah
arosi taiati in felii subtiri poate fi transformat in miere dar aceasta nu este
buna pentru iernare (fermenteaza); pesma - maturica - planta erbacee si melifera
, inrudita cu ea fiind si spoitorul; piciorul caprei - infloreste in mai-iunie,
oferind recolte bune (acolo unde creste in masiv); creste prin locuri umbroase s
i umede; poala Sfintei Marii - este o planta erbacee ce da polen si mult nectar
(100-240 kg la ha), inflorind in lunile iunie-august; podbeal - este prima floar
e cu polen si nectar ce apare primavara (martie-aprilie), crescand pe locurile a
rgiloase, pe sub maluri, pe langa paraie si coaste; pufulita de balta - limbrica
s, zburatoare de balta - ofera o productie de 30 kg la ha, mierea 30 kg la ha) f
iind de o calitate aleasa, cu gust placut, culoare deschisa (ca cea de salcam),
fiind chiar ceva mai alba (iunie-august); rachitan - calbasoara, floarea zanelor
, lemnie, zburatoare barbateasca - secreta mult polen si nectar, cu atat mai mul
t cu cat vremea e mai calda (chiar si pe ploaie) productia estimata fiind de 200
kg la ha; mierea are o culoare galbena-inchisa, cu gust placut putin astringent
(iulie-septembrie); rapita - colza si naveta - ambele varietati sunt plante ole
aginoase si bune melifere (np) infloreste inaintea salcamului (10-15 aprilie) ti
mp de 10-15 zile, mai ales daca sunt semanate ambele varietati, colza fiind prim
a care infloreste; se recomanda ca, in cazul practicarii stuparitului pastoral l
a rapita, stupina sa fie asezata cat mai aproape de lan, intrucat vremea fiind f
oarte capricioasa, multe albine pot pieri pe camp pana sa ajunga la stupi (in ca
zul ploilor sau vanturilor reci); floarea secreta nectar si in zilele mai putin
calde (chiar la 11-12 0 C; rapita salbatica creste prin culturile de primavara,
fiind de asemenea bogata in polen, a carei valoare proteica este intrecuta doar
de cel de piersic. rascoage - vezi zburatoare; ridiche salbatica - rapita de ogo
are, rapita salbatica - este foarte raspandita prin lanurile de mazare si grau (
iunie-iulie) si este foarte melifera; rosatea - crinul de balta, fanul camilei,
micsuneaua apei, papurica - infloreste prelungit (iulie-august) prin locuri mlas
tinoase; rocoina - coada de gaina, rocotel, rocovina - infloreste din martie pan
a in octombrie (np); rostogol - ariciul, maciuca ciobanului, scaietele - inflore
ste in lunile iulie-august (np), cea mai mare cantitate de nectar fiind data pe
timp umed (uneori nectarul se revarsa inundand toata floarea) iar pe timp de sec
eta productia se reduce la jumatate; creste pe terenuri calcaroase si locuri vir
ane; rostopasca - calcea mare, crucea voinicului, iarba de negi, iarba randunelu
lui - secreta nectar si polen (aprilie mai); rotatele albe - iarba de stranut infloreste prelung (iulie-septembrie); rozeta - rezeda, zmeurica - infloreste di
n mijlocul verii pana in octombrie (200 kg miere la ha) si da si polen abundentfavorizand o buna populare pentru iarna; rusulita - sangeroasa, struguras - inf
loreste in iunie-iulie (np) in zona alpina si in locuri deschise; 78
salvia alba - este asemanatoare cu toate speciile de nalba, inflorind in iulie-a

ugust (200 kg la ha), contribuind la formarea unor populatii puternice de iernar
e; creste prin tufisuri, fanete si semanaturi; saschiu - bobarnac, cucunita, foa
ie de fier, foi-foi, merisor, pervinca - este o buna planta melifera (np) inflor
ind din martie pana in mai; unele varietati infloresc din iulie pana in octombri
e; scaiul - este denumirea ce se da plantelor purtatoare de tepi ce fac parte di
n familia Compositae. Scaietii se gasesc in toate locurile nelucrate, parasite,
la margini de drum si locuri virane. Toate soiurile sunt bune melifere si poleni
fere.; scara Domnului - scaricea - da nectar si mai ales polen (iunie-iulie) pre
ferand poienile de munte; scaiusul sau varga ciobanului - este o planta rezisten
ta la seceta, dand nectar mult (una dintre cele mai melifere plante), mierea si
polenul continand foarte multe vitamine. sica - garofita de mare, limba boului,
aparatoare - este o planta melifera valoroasa ca si sora ei limba pestelui, infl
orind prelung (iunie-septembrie) si dand polen si nectar din belsug; creste pe t
erenurile saraturoase; foarte rezistenta la frig (apare in primele zile ale prim
averii), cu o vegetatie bogata mai ales cand terenul se afla in preajma unei ape
curgatoare; da o miere de culoare deschisa cu aroma puternica care mai dispare
cu timpul; sangeric - sorbestrea - este asemanatoare cu trifoiul de munte, avand
insa 4 sepale eliptice colorate in rosu purpuriu, in prima perioada a infloriri
i dand mult nectar (iunie-august); creste prin paduri, fanete si pasuni umede di
n regiunile muntoase; radacina acestei plante contine fitoncide ce pot fi folosi
te impotriva locei; infloreste in anul al 2-lea si se mentine pe loc 5 ani; sipi
ca - e una din cele mai melifere plante (np) erbacee (iulie-august), mierea obti
nuta fiind de culoare alba (asemanatoare cu cea de salcam); prefera terenurile j
oase de la camp (deal si munte); slabanog - brie, pomusor baietesc - infloreste
in iulie-august prin padurile de munte, la umbra pomilor; smantanica - buruiana
impuscata - planta vivace erbacee care da polen si mai ales nectar (40 kg la ha)
, inflorind din aprilie pana in octombrie; sovarv - origan, broasca, drost, milo
t, solovarf - plante ierboase din familia Labiatae, se gasesc pe pantele deluroa
se mai inalte, in paduri si taieturi, fiind cercetate de albine indelung (iulieseptembrie), florile dand nectar si pe timp secetos, mierea asemanandu-se cu cea
a trifoiului; spanac salbatic - infloreste prelung (iulie-septembrie) si creste
aproape peste tot; sparceta - este o planta leguminoasa melifera (np) perena ce
se cultiva pentru furaj, considerata superioara lucernei si trifoiului, putand
sta pe acelasi teren 6 ani (primii ani da productii crescute); cu cat terenul e
mai calcaros cu atat plantele sunt mai melifere (60-270 kg la ha - incepand cu a
l doilea an de la insamantare), totul depinzand de sol, umiditate (uneori, daca
sunt multe ploi poate inflori si in primul an), temperatura (22-25 0C temperatur
a optima); nectarul e incolor iar mierea are o culoare galbena aurie fiind parfu
mata ; planta este o buna fixatoare pentru malurile rapoase; specia inrudita a s
parcetei numita Solidago canadensis L. este si mai melifera (iulie-septembrie);
splinuta - floarea boiereasca, manunchi, smeoaica, splinarita sau varga de aur este o planta consolidatoare, medicinala si nectaro-polenifera ce atinge 60-100
cm, inflorind din iulie pana in octombrie; spumeala - limba sarpelui, pastele c
alului, stupitul cucului - infloreste din aprilie-mai timp de 30 de zile si cres
te pe pajisti, fanete si poieni umede; 79
stelita - ochiul boului, rusa de toamna vanata - este o planta bine cercetata de
albine pentru nectar si polen (60 kg la ha), inflorind prelung (iulie-septembri
e), pe coline, coaste, tufisuri si locuri pietroase; steluta - steaua fetei - e
melifera si infloreste indelung (mai-iulie), la umbra arborilor in paduri si loc
uri umede; strigoaia (Veratrum album) - a se vedea si gentiana lutea - este o pl
anta buna melifera (iulie-august), cam de 1 metru inaltime, frunze late, pe o si
ngura tulpina, groasa, in varf avand o inflorescenta mare alba, cu niste flori m
ici. In anii secetosi sau foarte ploiosi, polenul contine sponina si devine toxi
c; atentie! acolo unde strigoaia este in masiv nu se va pune colectorul pentru p
olen; sugarel - infloreste din iunie pana in august (np) in locuri stancoase si
calcaroase; sugelul - urzica alba, urzica moarta, sugelul rosu si galben - sunt
plante melifere, cea mai insemnata din punct de vedere melifer fiind sugelul ros
u (50-100-180 kg la ha) inflorind din aprilie; mirosul florilor e neplacut dar e
le dau mult nectar si polen; sulfina - iarba de piatra, molotru galben, sufulg,
trifoi mare - planta furajera (bogata in albumina digestibila), erbacee, bianual
a, din familia leguminoase, foarte melifera, are diferite soiuri: sulfina albast
ra, sulfina alba etc. , cele obtinute prin selectie inflorind din primul an de l
a insamantare, timp de 30 de zile; varietatea galbena infloreste cu 3 saptamani
inaintea celei albe; este foarte melifera si secreta nectar chiar si pe timp rec
e (200-600 kg la ha), creste pe orice teren (chiar si pe cele saraturoase) pe ca
re le imbunatateste caci are o tulpina pivotanta (atinge 2 m); pe petalele flori
lor se afla numerosi bacteriofagi buni pentru vindecarea locei; daca se recoltea
za polen de la sulfina trebuie avut in vedere sa nu fie umed, caci fermenteaza f
oarte repede si produce (in aceste conditii) o substanta otravitoare "dicumarina
" care provoaca hemofilia (o boala a sangelui foarte periculoasa); sulitica - fa
lcata, sunatoarea, trifoiul caprelor, trifoi sarma - are un miros puternic imbat
ator si infloreste 4-6 saptamani de la finele lunii iunie pana in august; mierea
este alba-deschisa, cu un gust placut; surguci - ciocanas, ciocul ciorii, nemti
sori de gradina, tata caprei (iunie-august); susai - iarba iepurelui, susan, tal
harea - este o planta oleaginoasa ce ofera mari cantitati de polen; infloreste i
n iulie-august pe semanaturi, ogoare, margini de drum, avand multe specii ce tra
iesc pe diferite terenuri in paduri, vii sau mlastini; talpa gastei -, cione, co
ada leului, creasta cocosului, iarba flocoasa, somnisor - infloreste in iunie-au
gust (200 kg miere la ha), mierea fiind limpede, de culoare deschisa cu gust uso
r amarui; talpa ursului - matruna - e cercetata de albine pentru polen si nectar
(iunie-august), inflorind prin poieni, tufisuri si cranguri; tatarnica - maciuc
a ciobanului, rostogol, scaiete - planta perena erbacee, galbena spinoasa, foart
e buna melifera (350 kg la ha), infloreste prin paduri si maracinisuri ((iulie-a
ugust); tataneasa - iarba baloasa - iarba lui Tatin - infloreste prelung (mai-se
ptembrie) si creste prin locuri umede; este folosita si in industria farmaceutic

a, in special pentru radacini; tatais - maciuca ciobanului, rostogol, scaiete este o planta perena spinoasa foarte buna melifera, creste prin poieni, margini
de paduri si maracinisuri (350 kg miere la ha); toporasii - hioara, ligoarce, mi
csunea, lamaioara - infloresc printre cei dintai primavara (martie-aprilie), pri
n paduri, poienuri, tufisuri, livezi; se cultiva in paturi calde in gradinile di
n jurul oraselor mari; toposnic - balibasa, chipul matei, zeabre - infloreste in
iunie-august (np) si prefera terenul nisipos;

trifoiul - este o planta melifera din familia leguminoase, de la care albinele a
duna mult polen, mai ales daca se face dresaj in acest scop. Inflorirea dureaza
25-30 zile. Mierea de trifoi are o savoare cu totul exceptionala. Trifoiul alb e
ste cel mai melifer; troscotul - hericica, sporis, tarsoaca - da mult polen si p
utin nectar (40 kg la ha), inflorind prelung (iunie-septembrie) pe drumuri si lo
curi necultivate; turta - ceapa cioreasca, cioropor, ciumuhaiul, ciurul zanelor,
punga-babei, turtea - infloreste in iulie-august si creste prin livezi, coaste
aride, pajisti si pasuni pietroase de munte; tutunul - bacon, duhanita, tabac este o planta erbacee din familia Solanaceae care da si nectar ce se transforma
intr-o miere aproape fara culoare, putin acidulata si chiar amaruie foarte recom
andata pentru iernare; planta ofera si polen abundent dar, in unii ani e toxic (
contine in proportii exagerate alcaloizii nicotina si anabazina); telina - telar
- are o radacina comestibila - infloreste din iulie pana in septembrie; unguras
- baltatura, catusnica salbatica, voronic - infloreste in iunie-august si da o
productie de 50 kg miere la ha si foarte putin nectar; voronica este asemanatoar
e cu ungurasul si este mult mai cautata de albine; urechea porcului - jale, salv
ie - da o productie de 300 kg miere la ha, inflorirea in masa durand 2 luni (iun
ie-august); se aseamana cu salvia de camp si cu iarba Sfantului Ion - specii ce
infloresc 30-35 zile (in iunie-septembrie); urechelnita - iarba ciutei, iarba de
urechi, iarba grasa, iarba tutunului, jintura, prescurarita, verzisoara - inflo
reste in iulie-august pe stancile calcaroase din munti; urzica moarta - inflores
te din martie pana in august, prin paduri, tufisuri, poieni, in regiunile de dea
l si de munte; usturoita - aisoara, frunza voinicului, iarba de lingoare, vindec
atoare, voinicica - infloreste in aprilie-mai; varga ciobanului - cardu, iarba v
oiniceasca, lugaci, scaiete, scai voinicesc - planta spinoasa erbacee, ofera mul
t polen si nectar (120 kg la ha), inflorind in iulie-august prin fanete, tufisur
i, paduri, locuri necultivate, nisipoase si umede; vatamatoare - iarba ranei, tr
ifoiul racului - are o inflorire prelunga (mai-iulie) crescand pe pajistile de m
unte si pe terenurile calcaroase; verbina - sporici, maturita - infloreste in iu
lie-august prin locuri necultivate pe langa drumuri si daramaturi, secretand din
abundenta nectar si polen; verigariu - artar tataresc; vetrice - ferecea, matri
se - da mult polen si foarte putin nectar; vinarita - cearta casei, lavrentina,
tamaita, vinetica - infloreste in mai-iunie prin pajisti umede, pasuni si paduri
; vinetele - albastrele, corobatica, dioc, neghina - secreta polen si nectar (ch
iar si pe timp secetos) 60 kg miere la ha (mai-iunie); viorele - gaurele, zambil
e de camp - sunt printre primele flori ale primaveri care dau nectar si mult pol
en (martie-aprilie); virnant - ruta - infloreste in iunie-august si este cautata
pentru produsele farmaceutice, polenul sau continand insemnate cantitati de rut
ina; se gaseste prin vii, locuri nisipoase si pe langa ziduri; voinicica - e cer
cetata pentru polen si nectar (mai-august); voronica - catusnica, gutuita, ungur
as - da polen si nectar (50 kg la ha) si infloreste in iunie septembrie; zburato
area - roscove, rachitica, iarba Sfantului Ion - planta perena vivace din famili
a Oenotheraceae, are radacini cu rizomi, frunze asemanatoare cu ale salciei, flo
rile rosii purpurii, infloreste 35-40 de zile dand 500-600 kg miere la ha; produ
ctia este insa nesigura, 81
datorita larvelor unor musculite ce-si depun ouale pe flori, albinele renuntand
sa mai adune nectarul. Organizarea pastoralului Planul deplasarii in pastoral tr
ebuie pregatit din vreme, stabilind:

numarul de stupi ce vor fi transportati, vetrele temporare, procurarea mijloacel
or si documentelor de transport cu respectarea legislatiei in vigoare, efectuare
a tratamentelor antivarroa etc.
Densitatea recomandata de stupi la hectar este urmatoarea:

14-18 colonii la salcam, 6-10 la tei, 1-2 la floarea soarelui, 0,5 la bostanoase
in culturi intercalate, 1-2 in culturi pure, 4-6 la leguminoasele perene, 3-5 l
a zmeuris.
Inchiderea stupilor Stupii nu se pot inchide oricum si oricat. Inchiderea stupil
or in perioadele in care se fac stropiri cu insecticide sa se faca cu ajutorul u
nor dispozitive speciale, tip triunghi de aerisire, care pot fi folosite si in t
impul deplasarilor prelungite in pastoral, cu conditia ca acestea sa fie bine pr
inse de peretii stupilor. In situatiile in care transporturile se vor face la di
stante foarte mari stupii se vor asigura si cu apa in faguri. Metode si mijloace
Stuparitul pastoral cuprinde aspecte organizatorice, stiintifice, tehnice, econ
omice etc. In cazul nerespectarii regulamentului privind organizarea stuparitulu
i pastoral, a normelor sanitar-veterinare, a codului silvic si a oricaror reglem
entari legale, se aplica sanctiuni. Stuparitul pastoral se practica in doua form
e: cu stupii varsati (transportati cu ajutorul unor camioane, remorci etc.);cu a
jutorul pavilioanelor apicole special amenajate, existand o multitudine de tipur
i si variante constructive. Pregatirea deplasarii stupinelor Inainte de a se efe
ctua deplasarea familiilor de albine se executa din vreme recunoasterea masivelo
r melifere, stabilindu-se locul in care urmeaza a fi amplasata stupina. Pentru a
se evita strivirea albinelor fagurii trebuie sa fie bine fixati, asigurandu-se
si un spatiu de refugiu, deasupra cuibului. Circulatia aerului se asigura prin d
eschiderea sitelor de ventilatie. Daca stupii sunt foarte puternici este nevoie
sa li se asigure spatiu suplimentar de refugiul albinelor. Pentru eliminarea bio
xidului de carbon acumulat pe timpul transportului cele mai bune rezultate se ob
tin daca pe fundul stupilor se practica un orificiu prevazut cu panza metalica.
Daca in stupi se afla miere nematurata este bine sa stropim fiecare colonie cu a
pa (circa 1 litru), ori vom transporta stupii cu urdinisurile deschise avand mon
tate si sitele de ventilatie deasupra ramelor. Trebuie avut grija insa ca sosire
a la destinatie sa se faca in primele ore ale diminetii iar la destinatie sa se
pulverizeze pe deasupra sitelor apa. Pe timpul transportului se fac scurte oprir
i de control. Toamna si primavara daca timpul 82 Curs calificare APICULTOR
este friguros transportul se poate continua chir si pe timpul zilei. Dupa instal
area stupilor la noua vatra se instaleaza adapatorul. La asezarea pe noua vatra
se va avea in vedere ca plasarea stupilor sa nu fie in aceeasi directie cu cea a
vecinului caci daca stupina va fi amplasata in spatele altei stupine vom pierde
o parte din culegatoare. La cateva ore dupa deschiderea urdinisurilor se acoper
a sitele si se desfac legaturile care au fixat partile componente. Valorificarea
unor tehnologii noi Pentru a nu avea neplaceri la transport trebuie sa folosim
cu precadere faguri armati sau ramele trebuie insarmate atat orizontal cat si ve
rtical (cel putin pe mijloc). Pavilioanele apicole sunt net superioare stupinelo
r divizate sau clasice. Dezavantajele acestora pot fi inlaturate prin adaptari d
e dispozitive cum ar fi cele referitoare la cele 2 puncte redate mai jos: Impere
cherea matcilor in stupina pavilion. Matcile ies din familie pentru imperechere
si la inapoiere nu mai revin daca nu au un semn distinct vizibil, necesar pentru
orientarea lor. Inlaturarea neajunsului se face prin:

vopsirea tuturor fetelor stupilor in culori diferite: galben, maro, crem, albast
ru, bleu, alb etc. suprafata vopsita nedepasind 0,4-0,5 metri patrati; aplicarea
unor forme confectionate din placute de tabla cat mai variate pe fetele stupilo
r (tinandu-se cont de modul de perceptie al albinelor); folosirea unor repere (a
rbusti, pietre, steaguri etc.); nucleele de imperechere vor fi plasate la inalti
mi diferite, in apropierea pavilionului, cu urdinisurile orientate cat mai varia
t.
Paravanturile Paravanturile, folosite la urdinisuri, duc la eliminarea aproape i
n totalitate a curentilor reci, marindu-se astfel efectivul de albine. Nefolosir
ea acestor paravanturi determina incetarea ouatului matcii de timpuriu - toamna,
iar primavara depunerea oualor incepe mult mai tarziu decat in stupii plasati j
os si feriti de curentii reci. Familiile de albine intra astfel in iarna cu efec
tive imbatranite si uzate, iar primavara pier mai timpuriu, neavand timp suficie
nt sa se dezvolte pana la primul mare cules. Daca avem paravanturi montate la pa
vilion, acesta se poate orienta in orice directie, fara a lua in seama din care
parte bate vantul. Paravanturile se pot confectiona din tabla de aluminiu de 1 m
m grosime si pot fi marite sau micsorate in raport de dorinta si necesitati. Pen
tru detalii se poate consulta Apicultura in Romania, 12 decembrie 1986. Culesuri
le tarzii Ca surse de cules la sfarsitul verii se pot folosi fanetele din luncil
e raurilor, zonele inundabile, gradinile de zarzavat, bostanoasele etc., care pa
na la efectuarea araturilor de toamna ofera culesuri de intretinere.
FIA DE DOCUMENTARE Nr.1 INDIVIZII FAMILIEI DE ALBINE Albinele duc o via n comun, for
mnd familia (colonia) de albine. In familia de albine se gasesc trei feluri de in
divizi: matca, albinele lucratoare si trantorii.
Matca
Albine lucrtoare
Trntori
FIA DE DOCUMENTARE Nr.2 Caracterele morfologice ale indivizilor familiei de albin

e In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca, albinele lucrat
oare si trantorii. Acetia prezint caractere morfologice diferite, care i fac s se de
osebeasc ntre ei. INDIVIZII FAMILIEI CARACTERE MORFOLOGICE DE ALBINE - Este singur
a femel capabil de reproducie, - Se deosebete uor de celelalte albine prin form i mri
avnd corpul mai lung, capul mai mic i abdomenul foarte dezvoltat i acoperit pn la ju
mtate de aripi. - Pe faguri este nsoit ntotdeauna de o suit care se ocup cu hrnirea e
cu laptisor de matc) i cu transmiterea substanei de matc la ntreaga colonie. Matca
Albina lucrtoare
- Sunt, ca dimensiune, indivizii cei mai mici ai familiei de albine, femele cu o
varele nedezvoltate, incapabile de reproducie, - Capul albinei lucrtoare are o for
m triunghiular iar abdomenul este egal n lungime cu aripile. - Limba le este bine a
daptat pentru cules, n medie are 6,4 mm lungime, - Picioarele sunt prevzute cu pane
rae (corbicule) destinate colectrii i transportului polenului.
Trntorul
- Reprezint masculii familiei de albine, - Corpul lor este mai mare dect al lucrtoa
relor i a mtcii, lungimea este aprox. 15 -18 mm, - Capul este rotunjit, antenele t
rntorului au cu o articulaie n plus fa de cele ale albinei lucrtoare cu ochi foarte bi
ne dezvoltai, mirosul sensibil i vederea trntorilor, adaptat la lumina cerului i a zri
i, ajutndu-i la detectarea uoar a mtcilor ieite la mperechere. - Rolul principal al tr
torilor este de a mperechea mtcile i de a asigura astfel perpetuarea speciei.
FIA DE DOCUMENTARE Nr.3 CLASIFICAREA STUPILOR Stupii sunt construcii din lemn sau
poliuretan fcute de om pentru adpostirea albinelor n vederea exploatrii economice a
acestora.
Stupul orizontal
Stupul vertical cu magazine
Stupul multietajat
TIPURI DE STUPI
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 4 Stupul orizontal - STAS nr.4170/1976 Este un stup de mar
e capacitate, cu 20 rame de tip orizontal (Dadant), aezate pe un singur rnd. Capac
Corp
Urdini
Fund
Prile componente Fundul stupului
Corpul stupului Capacul stupului
Caracteristici constructive Este fix prins n cuie de corp Corpul are forma parale
lipipedic, Confecionat din scnduri aezate longitudinal, Peretele frontal are, n parte
a sa inferioar, dou urdiniuri nalte de 20 mm, diferite ns ca mrime, primul avnd lungi
de 300 mm iar cellalt de 150 mm. Capacul mbrac partea de sus a stupului pe 20 mm,
sprijininduse pe brul corpului, Este rabatabil, fiind prevzut cu dou balamale cu ca
re se fixeaz de corp.
Anexe: Stupul orizontal este prevzut cu: 20 de rame, ( dimensiuni: lungimea 435 m
m, limea 300 mm) Dou diafragme (de reducere a cuibului i de separare) 6 scndurele de
podior, confecionate din scndur subire Un dispozitiv de fixare a ramelor pentru trans
port ( O bar de fixare care se aeaz perpendicular pe rame. Rolul acestui dispozitiv
este de a rigidiza ramele n stup pe timpul transportului, de a nu permite micarea
, deplasarea acestora i, implicit, strivirea albinelor).
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 5 Stupul vertical STAS nr.1138/1980.
Capac Magazin
Corp
Fund
n acest tip de stup dezvoltarea familiei de albine se face tot pe orizontal fa de so

l, ca i n cazul stupului orizontal. Diferena fa de acesta este c, pe lng ramele de cu
de 300 mm, n care albinele cresc puiet, stupul vertical are i rame mici, puse n ma
gaziile aezate deasupra corpului, n care albinele pun exclusiv miere. Fundul stupu
lui este fix. Corpul stupului are o form aproape ptrat i conine 10 rame de cuib de 43
5 x 300 mm Deasupra corpului pot fi fixate, pe brul care l nconjoar lateral sus i n fa
lurile superioare una sau dou magazine. Ramele de magazin sunt de dimensiuni ca i l
a stupul orizontal, singura diferen fiind nlimea acestora, de 162 mm (dimensiunile ex
terioare de 435 x 162 mm). Avantajele acestui tip de stup sunt: diferenierea clar n
tre cuib i ramele din care se extrage miere, uurina cu care se poate extrage mierea
familia de albine se deranjeaz la extracie foarte puin. Stupul vertical cu magazin
e este potrivit pentru stupritul pastoral deoarece permite luarea magazinelor de
pe corp, transportul lor separat, deci este mai uor dect stupul orizontal i permite
obinerea de miere de calitate, pe sortimente distincte de flor.
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 6 Stupul multietajat- STAS nr.8128/1977
Capac
Corpuri
Fund
Prile componente
Fundul stupului
Corpul stupului
Capacul stupului
Caracteristici constructive Este mobil, cu o singur fa utilizabil n prezent se utiliz

eaz din ce n ce mai mult fundul dublu, cu ambele fee utilizabile. Are lungimea de 5
50 mm, depete corpul din fa cu circa 60 mm formnd astfel scndurica de zbor. Este const
uit din scnduri groase de 20 mm. Este construit din scnduri Dimensiunile exterioar
e ale corpurilor sunt 490 x 420 x 245 mm, Pereii din fa i din spate ai corpurilor su
nt prevzui n partea de sus, pe interior, cu cte un fal de 17 mm nlime i 10 mm adnci
ru sprijinirea umeraelor ramelor. n exterior corpurile au dou scobituri cu o adncime
de 10 mm care servesc ca i mnere. Pereii laterali ai corpurilor sunt strpuni pe toat
mea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care se introduce tija de fixare a
corpurilor n timpul transportului la pastoral. Este telescopic (mbrac puin corpul).
n interiorul capacului exist un spaiu gol, n care se aeaz salteluele sau alte materia
e izolante n timpul iernii.
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 7 Stupul multietajat- STAS nr.8128/1977 - Anexe
1 3 1. Capacul stupului 2. Corpuri 3. Podior 4. Podiorul Snellgrove 5. Rama ventil
aie 6. Hrnitorul 7. Rame (435 X 230 mm) 8. Rame 9. Fundul stupului 10. Blocul pent
ru urdini 11. nchiztor de urdini 12. Orificii pentru sistemul de fixare
4 5
12
6 7 2 8 2 9 10 11 12
Stupul multietajat prezint o serie de caliti, care l-au impus n practica apicol: O co
nstrucie simpl, cu pri componente divizibile; Volumul lui poate fi mrit sau micorat, d
up necesitile i puterea familiei de albine; Satisface pe deplin cerinele biologice al
e albinelor, care prefer dezvoltarea pe vertical; Permite folosirea operaiunilor de
mecanizare n transport, prin paletizare, extracia mierii pe sorturi florale direc
t din corpuri etc.; Este considerat ca un stup al prezentului i viitorului.
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 8 Utilaje pentru fixarea fagurilor n rame
Utilaje pentru fixarea fagurilor n Caracteristici rame Este confecionat din scndur Es
te dimensionat ca s ncap exact n lumina unei rame Se poate confeciona pentru a fi ada
t acelai calapod la fixarea fagurilor n rame de tip orizontal, multietajat i de mag
azin Planeta calapod Este prevzut cu ac de oel pentru gurirea spetezelor laterale (p
entru a se obine ramele msrmate)
Guritor pentru rame Prezint o roti dinat, care se trece peste srma ce trebuie intergat
fagure. Pentru fixarea fagurelui de speteaza superioar a ramei se folosete pintenu
l tvlug (cu rol). Exiat i pinteni electrici. Pintenul apicol
Faguri artificiali (foi)
ram nsrmat
Dispozitiv de gurit rame
srma zincat de 0,4 mm
Fagure artificial fixat pe ram
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 9 Utilaje pentru extracia mierii Uneltele pentru extragerea
, prelucrarea i pstrarea mierii sunt: furculia, cuitul i tava i masa pentru descpcit,
tractorul, strecurtoarea pentru filtrat mierea i maturatorul. Furculia de descpcit se
folosete pentru eliminarea cpcelelor de cear de pe celulele pline cu miere ale fagu
rilor, n special a celor care au suprafaa neuniform cpcit. Pentru o mai bun alunecare
pe suprafaa de cear a fagurelui i o mai mare eficien, nainte de utilizare furculia de
escpcit care nu este prevzut cu rezisten electic se nclzete n prealabil n ap fie
de descpcit se folosete, ca i furculia de descpcit, pentru nlturarea cpcelelor de
e celulele fagurilor cu miere. Au fost dotate cu rezisten electric i termostat pentr
u a le nclzi la o temperatur constant, de 50-70C. De asemenea exist modele de cuite n
te cu aburi. Tava i masa de descpcit sunt confecionate din inox. Servesc pentru descpc
irea fagurilor Extractorul este un aparat care se folosete pentru extragerea mier
ii din faguri,. Exist mai multe tipuri de extractoare: dup modul de aezare a ramei
: extractoare tangeniale la care ramele sunt aezate perpendicular pe axul rotorulu
i. Ele pot fi cu 2, 3, i 4 rame de obicei acionate mecanic extractoare radiale n ca
re ramele sunt aezate cu direcia pe axul extractorului i nu mai este necesar s se nto
arc ramele, deoarece extracia se face simultan pe ambele fee. Pot fi acionate manual
, cnd numrul ramelor este mic i cu un motora electric, cnd sunt de mare capacitate (c
u 12, 16, 28, 32, 36, i 56 rame)
Srecurtoarea pentru filtrat mierea se folosete, la extragere, pentru strecurarea m

ierii de impuritile de cear i pstur. Maturatorul (zctoarea) este folosit pentru limpe
ea i pstrarea mierii.
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 10 Utilaje pentru extracia cerii
Uneltele pentru extragerea i prelucrarea cerii sunt reprezentate de topitorul de

cear cu aburi sau solar i presa de cear. Topitorul de cear cu aburi este un utilaj c
u randament sczut, folosit la prelucrarea materiei prime ce are un coninut bogat n
cear. Este compus dintr-un vas de tabl, cu perei dubli i este acoperit cu un capac c
are se fixeaz etan de perei. n interior vasul are o sit pe care se fixeaz fagurii de t
opit i care va reine botina i celelalte resturi care rmn n urma prelucrrii acestora (
, resturi de lemn, etc.). n spaiul dintre perei se toarn ap care prin fierbere provoa
c aburi ce topesc ceara sau, n cazul altui model, apa ptrunde n vas acionnd direct asu
pra materialului de topit, ceara ridicndu-se la suprafa.
Cerificatorul solar este un utilaj care topete ceara coninut n faguri i cpcele cu ajut
rul energiei solare, cldurii emis de soare pe timpul verii. Cerificatorul se aeaz n l
ocurile cele mai nsorite din stupin sau curte pentru a beneficia de ct mai mult cldur
de la soare. Prin utilizarea topitorului de cear solar se obine o cear curat, glbuie,
plcut mirositoare.
Presa de cear permite extragerea cerii i din fagurii reformai, nu numai din cpcele i f
aguri noi deoarece folosete, n afar de temperatur, aciunea de presare, n deeuri (boti
d o cantitate mic de cear (10-30%), de calitate inferioar, ce poate fi extras doar p
rin procedee industriale.
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 11 Specii forestiere melifere
Arbori: Salcmul alb este considerat cea mai important specie melifer. nflorirea ncepe
n luna mai i se continu pn la sfritul lunii iunie. Prin practicarea stupritului past
l apicultorii pot asigura 2 3 culesuri pe an. Producia de miere este evaluar la 10
00 kg./ha. Mierea este incolor sau uor colorat n galben cu arom specific de salcm, mul
apreciat pe piaa intern i la export. Ofer importante culesuri de producie. Salcmul al
Teiul nflorete n cursul lunilor iunie iulie, la 15 zile dup salcm. Durata de nflorire
a celor trei specii (teiul cu frunz mare, teiul cu frunz mic, teiul argintiu) luate
mpreun este n medie de 30 zile. Producia de miere este evalut la 800 1200 kg./ha Mie
rea de tei este de culoare galben nchis, cu gust plcut i arom pronunat de tei, cu cal
ti alimentare i terapeutice deosebite. Ofer importante culesuri de producie.
Teiul Arbuti: Zmeurul este considerat cel mai valoros arbust melifer. nflorete n lun
ile iunie iulie. Perioada de nflorire dureaz aproximativ 25 zile. Cultivat la cmpie
, are o nflorire mai timpurie, n aprilie mai i dureaz 10 14 zile. La munte producia
e miere estimat este de 50 200 kg./ha. Mierea de zmeuri este de culoare rocat-glbuie
foarte gustoas. Zmeurul
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 12 - a Culturi agricole
Floarea-soarelui reprezint principala cultur melifer din zona de cmpie. nflorete n lun
le iunie iulie. Perioada de nflorire a unui lan este de 20 25 zile. Culesul la fl
oarea soarelui este destul de stabil i constant, suplinind adesea teiul. Florile
ofer albinelor nectar i polen de culoare galben. Producia de miere n medie este de 60
kg / ha. Ofer importante culesuri de producie. Floarea soarelui
Rapia este o plant melifer valoroas pentru zona de cmpie. nflorete n aprilie, iar per
dade nfloriri dureaz pn n mai. Furnizeaz nectar i polen ntr-o perioad cnd fora meli
srac. Producia de miere este de 35 100 kg/ha. Mierea monoflor de rapi este de calitat
bun, are culoarea galben-deschis i cristalizeaz foarte repede. Rapia
Porumbul este o valoroas plant polenifer. nflorete n luna iunie pn n octombrie, n f

data semnatului. Polenul este de culoare galben i are un coninut bogat n proteine, l
a care se adaug un factor de cretere, cu rol important n dezvoltarea organismelor t
inere. De pe un hectar de porumb se estimeaz c se pot obine 22 kg. polen proaspt iar
de la o plant 1 gram.
Porumbul
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 12 - b Culturi agricole
Coriandrul nflorete
az aproximativ pe 30
ha. Mierea monoflor
az florile i pentru
n lunile iunie-iulie, furniznd un lung cules de var care se ealone

zile. n anii favorabili producia de miere este de 100 500 kg /
de coriandru are gust i miros caracteristic. Albinele cercete
polen.
Coriandru Lucrena nflorete n luna mai (coasa I) sau n iulieaugust(la coasa II). Prod
ucia de miere este apreciat la 25 30 kg. / ha. Iar n culturi irigate 200 kg. / ha.
Pentru a spori participarea albinei melifere la polenizarea lucernei se vor asig
ura familii puternice i o ncrctur de 8 10 familii /ha., amplasate n interiorul parcel
lor sau n imediata lor apropiere. Lucerna Trifoi alb
Trifoiul alb este una din cele mai melifere specii de trifoi, fiind intens cerce
tat de albine pe toat durata zilei. Albinele culeg nectar i polen cafeniu-nchis. Du
rata nfloriri este lung, din luna mai, pn toamna n octombrie. Producia de miere evalua
t este de 100 250 kg / ha.
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 13 a Pomii fructiferi
Mrul este cea mai valoroas specie melifer dintre pomii fructiferi. nflorete abundent n
luna aprilie mai. Secret mult nectar i mai ales polen, care contribuie la ntreinere
a i dezvoltarea timpurie a familiilor de albine. Producia de miere este de 30 42 k
g. /ha. Mierea monoflor este galben, cu arom plcut i cristalizeaz repede dup extraci
Prul nflorete n luna aprilie. Durata de nfloriri a unui pom este de 10 14 zile i ofer
lbineleor att nectar ct i polen. Polenul este foarte necesar pentru creterea puietul
ui primvara i pregtirea familiilor de albine pentru culesul principal de la salcm. P
roducia de miere este evaluat la 18 20 kg. /ha.
Gutuiul, fa de ceilali pomi fructiferi este specia cu nflorirea cea mai trzie, ealonat
mai - iunie. Florile sunt intens cercetate de albine. Producia de miere evaluat l
a gutui este de 90 kg. /ha. Ofer familiilor de albine importante culesuri de ntrein
ere.
Prunul, nflorete n luna aprilie i ofer familiilor de albine culesuri de ntreinere de n

ctar i polen. Producia de miere evaluat la aceast specie este de 20 30 kg. /ha.
FIA DE DOCUMENTARE Nr.13 b Pomii fructiferi
Cireul este o specie nectaro-polenifer bun, cu nflorire abundent, care desfoar ealon
una aprilie. Producia de miere obinut de la cire este de 30 40 kg. /ha.
Viinul nflorete n luna aprilie i ofer familiilor de albine culesuri de nectar i polen.
Producia de miere obinut de la cire este de 30 40 kg. /ha.
Caisul este una din speciile pomicole cu nflorirea cea mai timpurie, n martie apri
lie, nainte de nfrunzire. Ofer culesuri att de nectar ct i de pollen, contribuind la n
irea i dezvoltarea familiilor de albine ieite din perioada de repaus.
Piersicul nflorete timpuriu n martie aprilie Producia de miere medie este evaluat la
20 40 kg. /ha. Alturi de cais , sunt specii valoroase pentru apicultur pentru c ofe
r primele culesuri de ntreinere care stimulez activitatea albinelor ieite din iarn.
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 14 Specii decorative
Ghiocei
Zambile
Speciile decorative ofer familiilor de albine culesuri de ntreinere de primvara devr
eme (martie aprilie) pn toamna trziu, prin nflorirea lor ealonat.
Narcise
Gladiole
Alte specii decorative
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 15 a Specii medicinale
Levnica este una dintre cele mai valoroase plante melifere din flora erbacee, prin
nfloritul de lung durat care se ealoneaz din iunie pn n august i prin potenialul s
r ridicat. Producia de miere evaluat la aceast specie este de 50 100 kg. /ha. Miere
a de levnic este galben aurie cu nuane verzui, aromat i cu gust plcut.
Menta nflorete din iunie pn n august, fiind foarte atrgtoare pentru albine, care recol
eaznectar i polen. Caracteristic pentru nectar este coninutul mare n vitamina C. Pro
ducia de miere este de 100 200 kg. /ha. Mierea este brun rocat , cu arom pronunat d
enti gust plcut.
Roinia sau iarba stupilor, floarea roilor nflorete n lunile iunie- august, oferind f
amiliilor de labine un bun cules de ntreinere, fiind cercetat intens mai ales n miez
il zilei. Producia de miere este de 100 150 kg. /ha. Florile sunt de culoare albglbuie, alb sau liliachie, cu miros de lmie.
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 15 b Specii medicinale
Isopul nflorete abundant n lunile iunie iulie pe durata a 30 zile. Utilizat n scopur
i medicinale se poate cosi de dou ori, fapt ce determin a doua nflorire n septembrie
octombrie, oferind albinelor culesuri valoroase ntr-o perioad cu flora melifer tot
mai rar. Producia de miere evaluat este de 50 100 kg. /ha.
Salvia este o valoroas specie melifer din flora spontan, care nflorete n mai iunie i
er familiilor de albine culesuri de nectar i polen valoroase. Producia de miere eva
luat la aceast specie ajunge n medie la 300 kg. / ha.
Anghinarea nflorirea se desfoar pe o perioad lung de timp, din iunie pn n septembrie

ducia de miere este evaluat la 150 400 kg. / ha. Albinele recoletaza de la anghina
re i polen de culoare alb cenuie.
FIA DE DOCUMENTARE Nr. 16 Specii melifere tipice
Facelia sau floarea albinelor este cea mai valoroas plant melife tipic. Importana ei
este legat de capacitatea nectarifer mare ct i de perioada de vegetaie, care permite
ealonarea nfloririi, pentru acoperirea golurilor de cules din ar. De la facelie albi
nele culeg polen de culoare mov, mai ales la nceputul nfloriri i nectar pe toat peri
oada. Producia de miere este evaluat la 300 1000 kg. / ha. Mierea are culoare galb
en deschis. Peritada de nflorire se situeaz n lunile mai octombrie, n cazul culturilo
r ealonate.
Specii erbacee spontane Zburtoarea este o specie melifer apreciat pentru culesul di
n zona de deal i de munte. Perioada de nflorire ncepe n luna iulie i se ealoneaz pn
st, n funcie de altitudine. Florile secret nectar din abunden. Condiiile optime de sec
reie a nectarului sunt: Temperatura de 21 - 26 C i umiditatea atmosferic de 60 70%. D
e aceea culesul la zburtoare este foarte variabil i nesigur, producndu-se abundent
o dat la 6 7 ani. n condiii favorabile producia de miere variaz ntre 200 - 600 kg. /
a. Mierea moniflor de zburtoare este transparent, de culoare verzuie, cu arom i gust
plcut, dar cristalizeaz repede dup extracie. Polenul are culoarea verde.
(anexa 1)
Ram cu puiet cpcit
Ram cu miere cpcit
AEZAREA STUPILOR N STUPIN (anexa 2)
AEZAREA STUPILOR N FORM DE AH
AEZAREA STUPILOR N GRUPURI
AEZAREA STUPILOR N SEMICERC
AEZAREA STUPILOR N RNDURI

Tehnologia Cresterii Albinelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Cresterii Albinelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIAIADOMINOU STR.EUGENIU CARADA NR.

19 CRAIOVA, DOLJ Tel 0744636776 Fax 03518082

Urmtoarea list de termeni va fi folositoare la absolvirea unitiilor de competen. 1 2 3

ud-vest a tarii si in partea centrala a Transilvaniei. In revista Romania Apicol

Curs calificare APICULTOR

Mojdrean - frasinita, frasin de munte - este inrudit cu frasinul si infloreste d

a ha). Plantatiile aflate pe soluri grele, argiloase sunt 69

albumeala (floarea de colt = Leontopodium alpinum, canafi, albinite, flocosele,

e perena ce infloreste in martie prin poieni si margini de paduri (10-20 kg mier

si caldurosi atingand maximum - este foarte capricioasa; ciocarlan, coroniste, c

ciucusoara, albinita - ofera un bun cules aproape 3 luni (iulie-septembrie) - cr

a esentei de dumbravnic in vederea prinderii de roiuri; entiura (Gentiana Asclep

74 Curs calificare APICULTOR

; lacramioarele - cercelus, clopotele, floarea turcului, georgite, margarit, suf

limba mielului - aratel, boroanta - planta rustica melifera (traieste pe acelasi

a unirea coloniilor (esenta de melisa), la vindecarea diareei, la indepartarea f

si paduri umbroase; odolean - gusa porumbelului, navalnic - planta peren erbace

Curs calificare APICULTOR

salvia alba - este asemanatoare cu toate speciile de nalba, inflorind in iulie-a

ptembrie) si creste prin locuri umede; este folosita si in industria farmaceutic

FIA DE DOCUMENTARE Nr.2 Caracterele morfologice ale indivizilor familiei de albin

n acest tip de stup dezvoltarea familiei de albine se face tot pe orizontal fa de so

Caracteristici constructive Este mobil, cu o singur fa utilizabil n prezent se utiliz

Srecurtoarea pentru filtrat mierea se folosete, la extragere, pentru strecurarea m

Uneltele pentru extragerea i prelucrarea cerii sunt reprezentate de topitorul de

Porumbul este o valoroas plant polenifer. nflorete n luna iunie pn n octombrie, n f

n lunile iunie-iulie, furniznd un lung cules de var care se ealone

Prunul, nflorete n luna aprilie i ofer familiilor de albine culesuri de ntreinere de n

Anghinarea nflorirea se desfoar pe o perioad lung de timp, din iunie pn n septembrie

S-ar putea să vă placă și