IGIENA SI CONTROLUL PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA I

1. Controlul sanitar veterinar al produselor de origine animala - definitie, istoric, aspecte legislative. 2. Controlul sanitar veterinar la receptia animalelor de macelarie. 3. Controlul sanitar veterinar al animalelor de macelarie inainte de taiere. 4. Competentele personalului sanitar veterinar auxiliar in controlul sanitar veterinar de abator. 5. Abatorul sanitar. 6. Controlul sanitar veterinar al starii de igiena a abatoarelor. . Controlul sanitar veterinar dupa taiere - dispo!itii generale. ". Controlul sanitar veterinar dupa taiere - etapele controlului sanitar veterinar dupa taiere. #. Controlul sanitar veterinar dupa taiere - modalitatile controlului sanitar veterinar dupa taiere. 1$.Controlul sanitar veterinar dupa taiere la taurine. 11.Controlul sanitar veterinar dupa taiere la suine. 12.Controlul sanitar veterinar dupa taiere la ovine si caprine. 13.Controlul sanitar veterinar dupa taiere la cabaline. 14.%xamenele de laborator &complementare' solicitate de controlul sanitar veterinar de abator. 15.Conditii merceologice pentru carnea si subprodusele livrate pentru consum uman. 16.(anctiuni de abator. 1 .Alte categorii de carne re!ultate in urma sacrificarii animalelor de macelarie. 1".Controlul sanitar veterinar al altor categorii de carne si organe. 1#.)dentificarea speciei animalelor de macelarie de la care provine carnea. Controlul sanitar veterinar in bolile para!itare* 2$.+ric,inelo!a. 21.Cisticerco!a bovinelor. 22.Cisticerco!a suinelor. 23.+oxoplasmo!a. 24.(arcosporidio!a omului. 25.-i,atido!a. 26.Alveococo!a. 2 .(arcosporidio!ele animalelor. 2"..asciolo!a. 2#./icrocelio!a. Controlul sanitar veterinar in bolile infectocontagioase* 3$.+uberculo!a. 31.(almonelo!ele. 32.Antraxul. 33.0orva. 34.+urbarea. 35.1oala lui Au2es34,
2

36.1rucelo!ele. 3 ..ebra aftoasa. 3".5eptospiro!ele. 3#.6u2etul. 4$.5isterio!a. 41.+ularemia. 42..ebra 7. 43.Actinomico!ele. 44.Actinobacilo!ele. 45.Campilobacterio!ele 46.8ersinio!ele 4 .1olile prionice. 4".9asteurelo!ele 4#.Carbunele emfi!ematos. 5$.+etanosul. 51.9aratuberculo!a. 52.5imfadenita ca!eoasa a ovinelor si caprinelor. 53.0icoplasmo!a respiratorie aviara. 54..usobacterio!ele &necrobacilo!ele'. 55.9esta porcina clasica. 56.1oala de :e;castle &pseudopesta aviara'. 5 ./ifterovariola aviara. 5".5euco!a en!ootica bovina. 5#.5euco!ele gainilor. 6$.Alte boli para!itare sau infectioase. 61.9estele si icrele - specii de pesti comestibili, carnea de peste, pre!entarea pestelui in comert, controlul sanitar veterinar al pestelui si te,nologia producerii icrelor, controlul sanitar veterinar al icrelor. BIBLIOGRAFIE NEGREA A. -2$$1 - +e,nologia, calitatea si controlul sanitar veterinar al produselor de origine animala <ol. ) %d. 0oldogrup )asi. NEGREA A. -2$$1 - Controlul sanitar veterinar in unitatile de taiere ale animalelor- %d. =+%66A :>(+6A? )asi NEGREA A. -2$$2 - Controlul sanitar veterinar al carnii si organelor in bolile para!itare si infectioase %d 9)0 )asi NEGREA A. -2$$5 :ote de curs SINDRILAR E. -1## - Controlul igienic al produselor si subproduselor de origine animala <ol ) %d. @,. Asac,i )asi. POPA G., STANESCU V. -1#"1 - Controlul sanitar veterinar al produselor de origine animala %d. /id. 9ed. 1ucuresti.
3

1. 2. 3. 4. 5. 6.

1. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA - DEFINITIE, ISTORIC, ASPECTE LEGISLATIVE Alimentele de origine animala comerciali!ate pentru u!ul consumatorilor, trebuie controlate pentru confirmarea calitatii lor si de asemenea pentru a asigura consumatorul ca nu contin microorganisme periculoase, toxine ale acestora, para!iti &periculosi sau nepericulosi, dar care modifica aspectul comercial', re!iduuri nocive si ca alimentele respective corespund declaratiei de conformitate si se gasesc in interiorul termenului de valabilitate. Aceste controale se executa de catre serviciul veterinar de stat, prin intermediul medicilor veterinari din circumscriptiile si laboaratoarele sanitare veterinare. )n decursul timpului aceste controale s-au mai denumit experti!a sanitara veterinara, iar in pre!ent se impune din ce in ce mai mult sintagma =igiena alimentelor?, folosita in Comunitatea %uropeana si (.A.A. si care repre!inta de fapt controlul sanitar veterinar al calitatii si salubritatii &securitatii' alimentelor. (alubritatea alimentelor consumate a preocupat omul din cele mai vec,i timpuri. )nstinctual omul primitiv nu consuma alimente care ii puteau fi daunatoare. Alterior cand au aparut primele formatiuni statale au aparut si legiferari ale consumului de alimente. Aceste legiferari au fost introduse in cartile sfinte ca interdictii de consum ale unor animale necurate sau ale unor produse de origine animala necurate sau retinute de la consum din alte motive. Astfel in vec,iul %gipt animalele se imparteau in animale curate si animale necurate, care puteau transmite consumatorului anumite boli. 9orcul era considerat necurat. :u se consuma sangele, deoarece egiptenii credeau in reaincarnare. Animalele curate se sacrificau ca 2ertfe pentru !eitati, carnea lor putand fi consumata de populatie. Aceste animale erau controlate de catre preoti atat inainte de taiere, cat si dupa taiere, in special organele, iar carnea era stampilata. (umerienii practicau ,epatoscopia. Ar,eologii au descoperit un mula2 de ficat de miel din lut, cu suprafata impartita in patrate, denumit 3abittu. Acest mula2 servea preotilor pentru a deosebi ficatul normal de ficatul modificat. <ec,ii evrei aveau numeroase legi, inscrise in cartile sfinte &capitole si subcapitole', referitoare la animalele curate si necurate si la alimentele de origine animala care puteau fi consumate. )n Bibli sau S! "# S$%i&#'% , Cartea G("() *F $(%( +, Capitolul # D',"(-(' il bi"($'.i"#( - &( N/(, se spune * B3. +ot ce se misca si are viata, sa va slu2easca de ,ranaC toate acestea vi le dau ca si iarba verde. 4. :umai carnea cu viata ei, adica cu sangele ei, sa nu mancati?. )n Cartea L(.i#i$'l, Capitolul - S "' , " "$( 0% )i,( )i ) "0(l( , se preci!ea!a* B22. /omnul a vorbit lui 0oise, si a !is*
4

23. =<orbeste copiilor lui )srael, si spune * =(a nu mancati grasime de bou, de miel sau de capra. .............................................................................................................................................. 26. (a nu mancati sange, nici de pasare, nici de vita, in toate locurile in care veti locui.? )n Capitolul 11 - D/bi#/ $(l( $'% #( )i "($'% #(, se spune* ?1. /omnul a vorbit lui 0oise si lui Aaron si le-a !is* 2. <orbiti copiilor lui )srael si spuenti-le* =)ata dobitoacele pe care le veti manca dintre toate dobitoacele de pe pamant* 3. (a nu mancati orice dobitoc care are ung,ia despicata, copita despatita si rumega. ............................................................................................................................................. . (a nu mancati porcul, care are ung,ia despicata si copita despartita, dar nu rumegaC sa-l priviti ca necurat. ". (a nu mancati din carnea lor, si sa nu va atingeti de trupurile lor moarteC sa le priviti ca necurate. ............................................................................................................................................. 46. Aceasta este legea privitoare la dobitoacele, pasarile, toate vietuitoarele care se misca in ape, si toate care se tarasc pe pamant. 4 . Ca sa faceti deosebire intre ce este necurat si ce este curat, intre dobitocul care se mananca si dobitocul care nu se mananca.? )n Capitolul 1 , subcapitolul - S "' , " "$( ) "0(, este preci!at* ?1$. /aca un om din casa lui )srael sau din strainii care locuiesc in mi2locul lor, mananca sange de orice fel, imi voi intoarce .ata impotriva celui ce mananca sangele, si-l voi nimici din mi2locul poporului sau. 11. Caci viata trupului este in sange. <i l-am dat ca sa-l puneti pe altar, ca sa slu2easca de ispasire pentru sufletele voastre, caci prin viata din el face sangele ispasire?. )n %lada existau ,ale pentru van!area carnii, care erau controlate de agorinomi. Acestia erau functionari speciali!ati. /atorita deselor intoxicatii provocate de consumul de peste Alexandru 0acedon a inter!is, prin lege, comerciali!area si consumul acestuia. )n 6oma antica ,alele de carne erau controlate de doi edili curuli. 6omanii consumau carnea de porc dar nu consumau carnea de taur sau de capra. /e asemenea romanii foloseau metodele de conservare prin frig &g,eata', sarare si afumare si produceau numeroase tipuri de me!eluri. 5a ma,omedani cartea sfanta &Coranul' inter!ice consumul carnii de porc si al carnii animalelor care ataca omul. Ca si la vec,ii evrei animalele sacrifiacte pentru consum trebuie sa fie curate si integre &=fara cusur?'. )n evul mediu se organi!ea!a breasla macelarilor si se promulga regulamente pentru sacrificarea animalelor si comerciali!area carnii produse.
5

/upa anul 1 $$ controlul carnii si organelor se face de catre medici, sacrifiacrea animalelor facandu-se in abatoare de stat. >data cu infiintarea scolilor de medicina veterinara &54on 1 63' controlul carnii si organelor revine medicilor veterinari, care folosesc in aceasta activitate toate noutatile stiintifice. )n tara noastra primele dispo!itii legale sunt cuprinse in prima 5ege de politie sanitara veterinara din anul 1""2. Acum se legiferea!a* infiintarea abatoarelor comunale &art. 15', controlul sanitar veterinar obligatoriu inainte si dupa taiere &art. 16', obligativitatea de a sacrifica animalele numai !iua &art. 1 ', )n anul 1"#$ este elaborat un 6egulament de functionare a abatoarelor. A doua 5ege de politie sanitara veterinara a fost emisa in anul 1#12. Aceasta stipulea!a* inter!icerea functionarii abatoarelor si !a,analelor particulare &art. 2"', sacrificarea exclusiv in abator a animalelor ce vor furni!a carne pentru consum public &art. 31', lista bolilor datorita carora carcasele si organele se confisca si se distrug &art.33', respingerea de la sacrificare a animalelor prea slabe si a femelelor in gestatie inaintata &art 33'. 5egea este amendata si republicata in anii 1#26 si 1#32. Articolul 36 &amendat in 1#32' prevede * = 0edicii veterinari.......vor exercita un control sanitar, in special asupra carnurilor si preparatelor din carne, peste, lapte si in genere asupra tuturor produselor de origine animala, in abatorii, piete, localuri de fabricatie, de depo!itare si desfacere...?. +oate legile sanitare veterinare care au fost promulgate ulterior &5egea nr. "4$D1#42D1#44, /ecretul nr. 16 D1##5 si 5egea 6$D1# 4' au prevederi multiple referitoare la controlul sanitar veterinar al produselor de origine animala. )ncepand din anul 1##$ guvernul, ministrul agriculturii si alimentatiei si ministrul sanatatii au emis ordine referitoare la igiena produselor de origine animala, dintre care unele au fost abrogate si inlocuite cu ordine noi, mai cuprin!atoare. Armatoarele ordine sunt inca in vigoare* >rdinul 0.A.A. nr. 25 din 21 aprilie 1##3 si al 0.(. nr. 4 4 din 3$ aprilie 1##3 privind serviciile de sanatate preventive ce se asigura de organele sanitare veterinare si sanitare umane pentru prevenirea si combaterea bolilor de la animale la om - 0.>. nr. #"D1##3. -.@. nr. #4D3$ decembrie 1##3 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare - 0.>. nr. 45D1##4. -.@. nr. 524D" august 1##4 privind aprobarea 9rogramului national de supraveg,ere, prevenire si combatere a tric,inelo!ei - 0.>. nr. 264D1##4.

 -.@. nr. "2$D25 noiembrie 1##4 pentru modificarea si completarea -otararii @uvernului nr. #4D1##3 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare - 0.>. nr. 34$D1##4. >rdinul nr. 45 al 0.0.A., din 2# iunie 1##5, pentru aprobarea :ormei sanitare veterinare privind decelarea tric,inei din carnea proaspata de procine, vanat &urs, mistret' si cabaline, si a :ormei sanitare veterinare cuprin!and masurile de supraveg,ere si control al unor substante si al re!iduurilor acestora la animalele vii si produselor lor - 0.>. nr. 1 #D1##5. >rdinul nr. 1#56 al 0.(. din 1" octombrie 1##5, privind introducerea si aplicarea sistemului -.A.C.C.9. &-a!ard Anal4sis Critical Control 9oints' in activitatea de supraveg,ere a conditiilor de igiena din sectorul alimentar - 0.>. nr. 5# bisD1##6. >rdinul nr. 33 al 0.A.A., din 23 mai 1## , privind neautori!area sanitara veterinara a importului de bovine, ovine si caprine vii si a unor produse de origine animala din tarile in care evoluea!a encefalopatia spongiforma la bovine si scrapia la ovine si caprine. >rdinul nr. 46 al 0.0.A., din 23 iunie 1## , privind modificarea si completarea ordinului 0.0.A. nr. 33 din 23 mai 1## , privind neautori!area sanitara veterinara a importului de bovine, ovine, caprine vii si a unor produse de origine animala din tarile in care evoluea!a encefalopatia spongiforma la bovine si scrapia la ovine si caprine. >rdinul nr. # 5 al 0.(., din 16 decembrie 1##" privind aprobarea :ormelor igienico-sanitare pentru alimente - 0.>. nr. 26"D1###. >rdinul nr. # 6 al 0.(., din 16 decembrie 1##" pentru aprobarea :ormelor de igiena privind productia, prelucrarea, depo!itarea, pastrarea, transportul si desfacerea alimentelor - 0.>. nr. 26"D1###. >rdinul nr. 6 al 0.0.A., din 26 mai 1###, pentru modificarea >rdinului ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 33D 23.$5.1## privind neautori!area sanitara veterinara a importului de bovine, ovine si caprine vii si a unor produse de origine animala din tarile in care evoluea!a encefalopatia spongiforma la bovine si scrapia la ovine si caprine, modificat si completat prin >rdinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 46D 23.$6.1## . >rdinul nr. 1$$ al 0.0.A., din 2 iulie 1###, pentru aprobarea :ormei sanitare veterinare privind masurile de profilaxie si combatere a encefalopatiei spongiforme bovine. /upa anul 1##$ 5egea sanitara veterinara nr. 6$D1# 4 a fost amendata prin mai multe acte normative* 5egea 5D1##1 pentru modificarea 5egii sanitare veterinare nr. 6$D1# 4 - 0.>. nr. 251D1##1. 5egea nr. 254D1##" privind aprobarea >rdonantei @uvernului nr. 1$4D2 august 1##" pentru modificarea 5egii sanitare veterinare nr. 6$D1# 4 - 0.>. nr. 151D1###.

 >rdonanta de Argenta nr. 42D1### pentru complementarea 5egii sanitare veterinare nr. 6$D1# 4 - 0.>. nr. 151D1###. 5egea nr. 6$D2$$$ privind aprobarea >rdonantei de Argenta nr. 42D1### pentru complementarea 5egii sanitare veterinare nr. 6$D1# 4 - 0.>. nr. 1"5D2$$$. >rdonanta de Argenta nr. #$D2$$$ pentru modificarea si completarea 5egii (anitare <terinare nr. 6$D1# 4 - 0.>. nr. 31$D2$$$. >rdonanta de Argenta nr. 61D2$$1 pentru modificarea 5egii sanitare veterinare nr. 6$D1$ 4 - 0.>. nr. 231D2$$1. Anual ministrul agriculturii si alimentatiei emite prin ordin = 9rogramul actiunilor de supraveg,ere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om si protectia mediului?, elaborat de Agentia :ationala (anitara <eterinara. )n cuprinsul acestui program exista un capitol care se refera la * =%xperti!a sanitara veterinara a produselor de origine animala si a fura2elor, pentru apararea sanatatii publice si sanatatii animalelor?. Controlul sanitar veterinar al produselor de origine animala se reali!ea!a prin mai multe examene* organoleptic &inspectie, palpatie, sectionare', sen!orial &culoare, forma, gust, miros etc.', fi!ice &densitate, temperatura etc.', c,imice &indicatori c,imici de calitate si integritate', fi!ico-c,imice &refractometrie, colorimetrie etc.', bioc,imice &en!ime, ,ormoni, re!iduuri nocive etc.', biologice &insecte, para!iti, levuri, mucegaiuri, bacterii etc.'. 5a buna desfasurare a controlului sanitar veterinar al produselor de origine animala contribuie si legile de organi!are a profesiei de medic veterinar * 5egea 16$D1##" pentru organi!area si exercitarea profesiunii de medic veterinar 0.>. nr. 2#"D1##". >rdonanta de Argenta nr. 2D1### pentru complemenatrea art. 25 din 5egea nr. 16$D1##" pentru organi!area si exercitarea profesiunii de medic veterinar - 0.>. nr. 235D1###. -.@. nr. 446D3 iunie 1##$ privind aprobarea concesionarii unor activitati sanitare veterinare publice de interes national si a unor bunuri proprietate publica a statului - 0.>. nr. 265D1###.

2. CONTROLUL SANITAR VETERINAR LA RECEPTIA ANIMALELOR DE MACELARIE

"

Acest control face parte din grupul examinarilor denumite ,,ante mortem,, sau ,,in viata,, care sunt in numar de trei * examinarea animalelor la receptie. examinarea &supraveg,erea' animalelor ca!ate in parcul de animale al abatorului. examinarea inainte de taiere. 9entru buna desfasurare a activitatii de control sanitar ante mortem conducerea unitatii de taiere este obligata sa asigure conditiile materiale necesare pentru buna desfasurare a controlului sanitar veterinar ante mortem, si anume* iluminatul artificial, care sa nu modifice culorile, cu o intensitate de minimum 2$$ de lucsi, la 1 metru de la sol. o camera pentru personalul sanitar veterinar, care desavarseste unitatea respectiva, cu un dulap metalic pentru pastrarea instrumentarului necesar &termometru, mucarnita, crotalii auriculare si cleste pentru crotalii', o masa, scaune, c,iuveta cu apa calda, prosoape de unica folosinta. personalul a2utator necesar. 9unctele de control sanitar veterinar ante mortem se organi!ea!a astfel* cate un punct pentru rampele auto si C..., sau unul singur daca rampa este comunaC pentru controlul sanitar veterinar la receptie. un punct pe culoarul de adductie, catre padocul de presacrificare, pentru controlul sanitar veterinar inainte de taiere. Controlul sanitar veterinar al animalelor ante mortem este necesar deoarece* asigura taierea animalelor bolnave numai in partida sanitara, evitand, in ca!ul animalelor bolnave de boli infectioase, difu!area agentilor etiologici in afara abatorului, depistea!a animalele bolnave de boli transmisibile la om &!oono!e' permitand astfel protectia personalului care lucrea!a in abator &ingri2itori, macelari, personal sanitar veterinar etc.', asigura depistarea unor boli infectioase cu semne clinice evidente si modificari morfopatologice discrete &turbare, tetanos', care ar putea scapa neobservate la examenul sanitar veterinar dupa taiere, usurea!a, simplifica si completea!a, in multe ca!uri, examenul sanitar veterinar dupa taiere. 5a sosirea animalelor in abator medicul veterinar a2utat de personalul sanitar veterinar auxiliar &te,nician veterinar, asistent veterinar' siDsau ingri2itori de animale le examinea!a din toate punctele de vedere. Controlea!a existenta si modul cum au fost intocmite actele care trebuie sa insoteasca animalele* daca animalele pre!entate corespund semnelor particulare din actele pre!entate, daca pe actele femelelor este specificata cau!a clasarii pentru taiere si starea uterului,

 controlea!a daca la cumparare animalele au fost cantarite si corect clasificate si de asemenea controlea!a starea de sanatate a acestora. Controlul sanitar veterinar propriu-!is se face numai la lumina !ilei, examinandu-se animalele in statiune patrupodala, in repaus si in mers. %xaminarea se refera la * starea generala a animalelor, faciesul si reactivitatea acestora, termometrie in ca!ul animalelor suspecte sau bolnave, examinarea orificiilor naturale, examenul articulatiilor, copitelor, ongloanelor, cicatricea ombilicala &la tineret', etc. /esi este o examinare sumara nu trebuie sa fie superficiala deoarece trebuie sa permita incadrarea animalului intr-o anume destinatie si va permite urmarirea unor anumite aspecte la examinarea sanitara veterinara dupa taiere. )n functie de specie, varsta si de sex, medicul veterinar va urmari anumite semne clinice si va controla mai atent anumite regiuni corporale. %xaminarea se face de obicei individual la animalele de talie mare si in grup la animalele de talie mica dar se pot examina individual si animalele mici, daca situatia sanatatii acestora reclama un asemenea examen. 0edicul veterinar poate retine anumite animale suspecte pe care doreste sa le supuna unui examen mai amanuntit. Acest control se executa prin inspectie si palpatie, pe rampa de descarcare a animalelor. 6e!ultatele acestui control se inscriu intr-un registru oficial &anexele 1 si 2'*
&anexa 1' 00A-Agentia :ationala (anitara <eterinara /irectia sanitara <eterinara............................................. Circumscriptia (anitara <eterinara pentru controlul produselor de origine animala............... REGISTRUL privind examenul sanitar evterinar al animalelor la receptie inainte de taiere /ata .urni!orul (pecia, Certificatul sanitar 0odul de intrarii si adresa categoria veterinar identificare si al :r si Circumscriptia numarul animalelor data sanitara de veterinara animale

:r curent

+ipul si nr de circulatie al mi2locului de transport

(ant si admise

6e!ultatul examenului sanitar veterinar (uspecte 6espinse de la taiere si confiscate )dentific :r /iag /estinatia )dentific /iag :r act :r act /estin 1$

(emna

la taiere

anim -nr foaie matricol de obs

anim moarte si respinse de la taiere nr matricol

de necro psie

de confis care

atar

tura

&anexa 2' 00A-Agentia :ationala (anitara <eterinara /irectia sanitara <eterinara............................................. Circumscriptia (anitara <eterinara pentru controlul produselor de origine animala............... REGISTRUL privind examenul sanitar ante mortem si post mortem in unitatile de taiere pasari si iepuri :r crt /ata intrarii .urni!orul (pecia, si adresa categoria si nr de animale Certificat sanitar veterinar :r si Circumscriptia data sanitara veterinara 6e!ultatul examenului ante mortem Admise la 0oarte si taiere confiscate :r. +o. :r. +o.

/ata examinarii

+otal animale examinate

6e!ultatul examenului post mortem .recventa bolilor diagnosticate Admise

Admise Confiscate conditionat :r +o :r +o :r +o carcase carcase carcase

Controlul sanitar veterinar la receptie trebuie sa confirme ca* animalele nu pre!inta semne de boala sau de agitatie, animalele nu sunt afectate de o boala transmisibila omului sau animalelor sau ca nu pre!inta semne clinice care ar putea indica suspiciunea unei astfel de boli, animalele nu pre!inta semne de boala sau tulburari generale, vacile si 2unicile nu sunt gestante. Animalele receptionate sunt individuali!ate si diri2ate in parcul de animale sau la sacrificare imediata in partida sanitara.
11

Animalele sanatoase care vor fi conditionate in parcul de animale se adapostesc pe loturi cu aceeasi origine, introducerea la sacrificare reali!andu-se in ordinea receptionarii. Controlul sanitar veterinar la receptie evidentia!a urmatoarele categorii de animale* animale sanatoase - acestea se receptionea!a si se sacrifica in partida normala, dupa ce au fost conditionate. animale bolnave care se pot sacrifica in partida sanitara - acestea se sacrifica in partida separata, in aceeasi sala, dar la sfarsitul taierilor din partida normala, in sala sanitara sau in abatorul sanitar, dupa ca!* animale cu ,ipertermie sau ,ipotermie, animale suspecte sau bolnave de boli infectioase admise la sacrificare, animale cu afectiuni gastro-intestinale acute sau cronice, animale cu afectiuni ale aparatului urinar si genital, animale cu inflamatii sau rani purulente, gangrenoase, mamite, tineret cu omfaloflebite si artrite, animale ca,ectice, animale cu semne clinice de +1C sau numai cu reactie po!itiva la tuberculina, bovine cu sau fara semne clinice pentru brucelo!a, suine cu semne clinice de brucelo!a &abcese, mamite, or,ite', animale cu boli para!itare. Animalele din aceasta categorie se sacrifica imediat daca afectiunea respectiva le pune viata in pericol sau este incurabila. )n ca!ul in care afectiunea poate fi tartata animalele se i!olea!a si se supun unui tratament specific, urmand a fi sacrificate ulterior in partida sanitara sau c,iar in partida normala, daca sunt complet vindecate. +aierea bovinelor bolnave de brucelo!a se face numai in pre!enta medicului veterinar de stat, cu respectarea masurilor de protectie a muncitorilor si va fi urmata de de!infectarea riguroasa a salii, instrumentarului si personalului. Caii, catarii si magarii adusi la abatoare sau centre de taiere pentru a fi taiati de urgenta in ca!uri de accidente grave, care le ameninta viata, pot fi admisi la taiere, fara maleinare prealabila, dar numai dupa un examen clinic rigurosC taierea lor se face in sala sanitara. animalele respinse de la taiere din cau!e fi!iologice * femelele in stare de gestatie diagnosticabila, femelele care au fatat si de la fatare nu au trecut " !ile, tineret sub 21 !ile sau c,iar peste 21 !ile daca plaga ombilicala nu s-a cicatri!at,
12

 animalele obosite, vierii de peste 6 luni de la a caror castrare nu a trecut 3 luni. /aca viata animalelor, din categoriile enumerate anterior, este in pericol atunci si acestea se pot sacrifica, in partida normala sau in partida sanitara dupa ca!. animale respinse de la taiere din cau!e medicale - animale care au fost tratate cu antibiotice, c,imioterapice, substante antipara!itare, ,ormoni, alte substante care pot imprima carnii gusturi si mirosuri neplacute sau care influentea!a conservabilitatea carniiC animalele care au fost vaccinate cu diverse tipuri de vaccinuri )n toate aceste ca!uri animalele respective se receptionea!a, dar se vor taia numai dupa trecerea perioadei de risc pentru fiecare ca! in parte, eliminandu-se astfel posibilitatea furni!arii de catre abator de carne cu continut de re!iduuri nocive. animale respinse de la taiere deoarece sunt suspecte sau bolnave de urmatoarele boli * antrax, carbune emfi!ematos, edem malign, enterotoxiemii anaerobe ale ovinelor si suinelor, turbare, morva, anemie infectioasa, tetanos, boli cu caracter exotic. )n toate aceste ca!uri animalele sunt supuse masurilor de combatere specifice fiecarei boli, preva!ute in 5egea sanitara veterinara nr 6$D1# 4. Animalele muscate de animale turbate se pot sacrifica numai daca de la data muscaturii nu au trecut mai mult de 6 !ile si daca nu pre!inta nici un semn suspect de turbare. Animalele pre!entate fara acte sau cu acte necorespun!atoare nu vor fi primite in abator sau se vor i!ola de catre serviciul sanitar veterinar al abatorului intr-un padoc sau o boxa de gra2d, se va instiinta medicul veterinar din circumscriptia de origine a animalelor, politia sanitara veterinara si politia si se va inter!ice taierea lor pana la pre!entarea actelor complete si corespun!atoare. )n ca!ul cand la primirea unui transport de animale sau la examenul inainte de taiere se constata animale bolnave de boli infectioase, medicul veterinar de stat al abatorului sau care asigura controlul la centrul de taiere va instiinta imediat directia sanitara veterinara 2udeteana respectiva si medicul veterinar de stat din circumscriptia sanitara veterinara !onala de unde provin animalele.
13

)n ca! de boli transmisibile la om, se vor instiinta autoritatile sanitare 2udetene si circumscriptia sanitara de origine a animalelor, respectiv circumscriptia sanitara pe ra!a careia se gaseste abatorul sau centrul de taiere, deoarece trebuiesc luate sub control sanitar toate persoanele care au venit in contact cu animalele respective. )n adaposturile si padocurile abatorului sau centrelor de taiere este inter!isa mentinerea animalelor sanatoase destinate taierii mai mult de 4" ore, socotite din momentul cand au fost receptionate. 6ampele de debarcare a animalelor, padocurile si boxele pentru animale se curata si se spala !ilnic, dupa debarcarea sau scoaterea la taiere a loturilor de animale si se supun de!infectarii obligatoriu, la sfarsitul !ilei de lucru sau inainte de introducerea unui alt lot de animale. Culoarele de aductiune se curata, se spala si se supun de!infectarii la sfarsitul fiecarei !ile de lucru. 0asinile de transport pentru animale se spala si se supun de!infectarii dupa fiecare transport de animale, inainte de iesirea din unitate. <agoanele de cale ferata se curata mecanic, se supun unei de!infectari de fixare, se sigilea!a si se expedia!a la o statie C... de spalare si de!infectare a vagoanelor.

3. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL ANIMALELOR DE MACELARIE INAINTE DE TAIERE Admiterea animalelor in sala de taiere se face in ordinea sosirii in abator, pe loturi de origine si daca au fost conditionate. 9e culoarul de aductiune catre tarcul de presacrificare, cu 3 ore inainte de taiere, animalele se recontrolea!a sanitar veterinar. Acest control, din punct de vedere te,nic, este identic cu cel efectuat la receptia animalelor. Categoriile de animale care re!ulta in urma acestui control sunt, in principiu, animale sanatoase si animale bolnave, care se vor sacrifica in partida normala si partida sanitara. +otusi medicul veterinar de abator va trebui sa examine!e cu atentie animalele deoarece, din motive diverse, se pot intalni la acest control si animale din alte categorii. )n eventualitatea aparitiei altor categorii de animale &admise sau neadmise la sacrificare' medicul veterinar de abator va lua aceleasi sanctiuni ca si in ca!ul controlului sanitar veterinar la receptie. )n cele trei ore dinainte de sacrificare animalele nu se mai adapa dar se spala cu apa calda in anotimpul rece si cu apa rece in anotimpul cald. Apa calda pentru spalare nu va depasi 3$EC. 6e!ultatele acestui control se inscriu intr-un registru de evidenta special&anexa 1-2'

14

&anexa 1' 00A-Agentia :ationala (anitara <eterinara /irectia sanitara <eterinara............................................. Circumscriptia (anitara <eterinara pentru controlul produselor de origine animala............... REGISTRUL privind examenul sanitar evterinar al animalelor la receptie inainte de taiere /ata .urni!orul (pecia, Certificatul sanitar 0odul de intrarii si adresa categoria veterinar identificare si al :r si Circumscriptia numarul animalelor data sanitara de veterinara animale

:r curent

+ipul si nr de circulatie al mi2locului de transport

(ant si admise la taiere

6e!ultatul examenului sanitar veterinar (uspecte 6espinse de la taiere si confiscate )dentific :r /iag /estinatia )dentific /iag :r act :r act /estin anim -nr foaie anim de de atar matricol de obs moarte necro confis si psie care respinse de la taiere nr matricol

(emna tura

15

&anexa 2' 00A-Agentia :ationala (anitara <eterinara /irectia sanitara <eterinara............................................. Circumscriptia (anitara <eterinara pentru controlul produselor de origine animala............... REGISTRUL privind examenul sanitar ante mortem si post mortem in unitatile de taiere pasari si iepuri :r crt /ata intrarii .urni!orul (pecia, si adresa categoria si nr de animale Certificat sanitar veterinar :r si Circumscriptia data sanitara veterinara 6e!ultatul examenului ante mortem Admise la 0oarte si taiere confiscate :r. +o. :r. +o.

/ata examinarii

+otal animale examinate

6e!ultatul examenului post mortem .recventa bolilor diagnosticate Admise

Admise Confiscate conditionat :r +o :r +o :r +o carcase carcase carcase

4. COMPETENTELE PERSONALULUI SANITAR VETERINAR AU1ILIAR IN CONTROLUL SANITAR VETERINAR DE ABATOR 9rin personal veterinar auxiliar se normali!ea!a* te,nicienii veterinari si asistentii veterinari, promovati din te,nicieni dar si asistentii veterinari cu studii superioare &absolventi de colegii veterinare' de scurta durata &(.(./.'. 5egea sanitara veterinara nr. 6$D1# 4 prevede ca te,nicianul veterinar, care executa controlul ante mortem in abator, poate aproba taierile numai in urmatoarele ca!uri*
16

 cand animalele sunt clinic sanatoase si au temperatura normala, cand dintre bolile transmisibile se constata raia, cand se constata rani, fracturi, desmorexii sau arsuri fara febra, survenite de mai putin de 12 ore, cand se constata prolapsul uterului sau al vaginului, fara nici un semn de infiltratie sau necro!a, in ca! de meteori!atii acute, in ca! de pericol de asfixie mecanica. )n orice alte ca!uri decat cele preva!ute mai sus te,nicianul veterinar nu are competenta de a aproba taierea animalelor si acestea trebuie examinate de medicul veterinar. )n toate ca!urile cand te,nicianul veterinr constata pre!enta de animale suspecte sau bolnave de boli infectioase, para!itare, interne, pentru care nu are competenta de a aproba taierea, va lua imediat urmatoarele masuri* va identifica animalul printr-o crotalie fixata la urec,e sau cu o etic,eta de retinere si il va i!ola in boxa sau in gra2dul de i!olare, cu inscriptia =Animale suspecte sanitar veterinar?. va anunta medicul veterinar de stat, care va examina animalul i!olat, va confirma sau infirma diagnosticul pre!umtiv al te,nicianului si va stabili destinatia animalului si masurile suplimentare necesare a fi luate. /aca exista pericolul ca animalul sa moara pana la sosirea medicului veterinar, te,nicianul veterinar are dreptul de a aproba taierea animalelor respective, la sala sanitara, sub controlul sau permanent, luand masuri pentru a se pastra toate partile componente &carcasa, cap, organe, picioare, piei, ung,ii, coarne' in vederea controlului post mortem, care se executa numai de medicul veterinar de stat si va comunica acestuia toate constatarile facute la examenul animalului viu. )n ca!ul cand te,nicianul veterinar, la controlul sanitar veterinar ante mortem, suspicionea!a aparitia unor ca!uri de boli epi!ootice cu mare difu!abilitate & febra aftoasa, pesta porcina etc.' iar medicul veterinar lipseste din abator, te,nicianul veterinar are obligatia de a anunta imediat -telefonic- directia sanitara veterinara 2udeteana. 5.ABATORUL SANITAR Animalele accidentate, animalele suspecte de anumite boli, animalele bolnave & cu afectiuni locali!ate sau generali!ate', admise la taiere, se taie in partida sanitara. 9artida sanitara, se poate taia in sala de taieri normale dar la sfarsitul !ilei de lucru, in sala sanitara sau in abatorul sanitar. (ala sanitara se construieste pentru abatoare cu capacitate de 1$-2$ tD!i iar abatorul sanitar este necesar in ca!ul unitatilor cu capacitate de peste 2$ tD!i. Animalele destinate partidei sanitare sunt adapostite in gra2duri de i!olare, motiv pentru care aceste adaposturi sunt situate in aceeasi incinta cu sala &abatorul' sanitara.
1

Anele unitati de taiere au in aceeasi incinta amplasat si construit un sector de prelucrare a confiscatelor si deseurilor de abator in fainuri proteice siDsau un crematoriu pentru distrugerea acestora. /eci unitatile de taiere, cu capacitate de peste 1$tD!i, trebuie sa fie preva!ute cu o incinta sanitara, care are ca si componenta minima* un adapost de carantina, o sala sanitara, un crematoriu. @ra2dul de carantina trebuie sa aiba o capacitate de 2-3 F din totalul taierilor !ilnice si trebuie identificat printr-o placa cu inscriptia =Animale suspecte sanitar veterinar?. )luminatul in acest adapost trebuie sa aiba intensitatea minima de 22$ de lucsi, la inaltimea de 1 m de la sol. Aceasta incinta se amena2ea!a la minim 3$ m de adaposturile pentru animale sanatoase si la 5$ m de sala de taiere normala. )ncinta se impre2muieste cu gard de 2 m inaltime, incon2urat la exterior de o !ona verde. )ntreaga incinta se asfaltea!a, pre!inta canali!are separata. +rebuie sa fie preva!uta cu toate utilitatile necesare sacrificarii &indiferent de specie' si cu unele utilitati in plus* sala de sec,estru sanitar veterinar, sala de sterili!are a carnii si organelor admise in consum conditionat, sala de depo!itare a produselor confiscate, sala pentru depo!itarea carnii si organelor admise in consum neconditionat, sali pentru de!infecatrea si depo!itarea subproduselor necomestibile etc. . Abatorul sanitar trebuie sa aiba personal propriu, birouri si grupuri sociale proprii.

6. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL STARII DE IGIENA A ABATOARELOR (tarea de igiena a abatoarelor se aprecia!a de catre autoritatea sanitara veterinara respectiva &medicul veterinar de stat !onal sau medicul veterinar al circumscriptiei sanitare veterinare a unitatii de taiere respective, daca aceasta exista' inainte de incepera activitatii &preoperational', in timpul activitatii &operational' si dupa terminarea activitatii &postoperational'. Controlul sanitar veterinar preoperational are ca scop controlul modului de igieni!are a salii de taiere si a utila2elor si ustensilelor, asa cum au fost decise a se executa dupa terminarea activitatii &postoperational', precum si controlul personalului care va participa la activitatile !ilei curente. 9ractic medicul veterinar de stat urmareste trei categorii de curat*

1"

 fi!ic* inseamna absenta murdariilor vi!ibile in spatiile si pe utila2ele te,nologice. (e executa !ilnicC c,imic* inseamna absenta substantelor sau urmelor de substante c,imice, folosite la igieni!are &detergenti, de!infectante, insecticide etc. ', in spatiile si pe utila2ele te,nologice. (e executa !ilnicC microbiologic* inseamna lipsa germenilor patogeni sau pre!enta lor in cadrul standardelor microbiologie admise in spatiile si pe utila2ele te,nologice. (e executa periodic. Controlul sanitar veterinar al personalului consta in* controlul ec,ipamentului de protectie* -blu!a si pantalon de salopeta albe si curate -ci!me de cauciuc albe si curate. -se executa permanent. controlul ec,ipamentului sanitar* -boneta si ,alat albe si curate -sort alb si curat &de pan!a, plastic, cauciuc etc.' -se executa permanent. controlul mainilor* -lipsa ranilor si !garieturilor iar in ca!ul celor nepurulente se admit numai daca sunt prote2ate prin pansamente impermeabile, -ung,ii a2ustate corespun!ator fara depo!ite subunguale. -se executa !ilnic. controlul starii de sanatate generala &carnetul de sanatate'* acest control se reali!aea!a prin inscrisuri periodice intr-un carnet individual, de catre o autoriate sanitara si stipulea!a ca posesorul carnetului nu este bolnav sau purtator de* -febra tifoida, -febra paratifoida, -salmonele, -di!enterie, -,epatita epidemica, -scarlatina, -infectii stafilococice, -tuberculo!a, -sifilis si alte boli venerice transmisibile fara contact sexual, -boli para!itare transmisibile. Anumite infectii sunt luate in considerare deoarece pot constitui surse de intoxicatii alimentare colective &+.).A.C.' iar altele deoarece eventualii bolnavi pot transmite boala celor cu care coabitea!a in spatiile sociale si te,nologice. (e executa periodic. Controlul sanitar veterinar preoperational se executa cu 3$ minute inainte de inceperea activitatii. )n urma acestui control sanitar veterinar medicul veterinar ia urmatoarele ,otarari &sanctiuni'*
1#

 permite inceperea activitatii daca re!ultatele controlului se situea!a in parametri normaliC inter!ice activitatea pe puncte de lucru sau pe intreaga sala de taiere, prin etic,ete cu inscriptia = .olosirea oprita?, pana la remedierea situatieiC inter!ice accesul la lucru al persoanelor care nu corespund din punct de vedere al starii ec,ipamentului &de protectie si sanitar', al starii de sanatate curenta si al starii de sanatate generala. /aca starea ec,ipametului de protectie si a celui sanitar se remedia!a, persoanele respective pot fi admise la lucru. %c,iamentul trebuie inlocuit c,iar si de mai multe ori intr-o !i de lucru, daca situatia impune aceasta. Controlul sanitar veterinar operational se desfasoara pe toata durata activitatii si se refera la urmatoarele aspecte* asigurarea salubritatii incintei &absenta* resturilor, deseurilor, cainilor, pisicilor, sobolanilor etc.'C inter!icerea accesului persoanelor straine in incinta unitatii sau in spatiile te,nologiceC repararea sau inlocuirea utila2elor te,nice defecteC nu se admite sc,imbarea ,ainelor sau consumul de alimente in spatiile te,nologiceC se inter!ice fumatul si scuipatul in spatiile te,nologiceC igieni!area persoanelor, ec,ipamentului, ustensilelor si utila2elor care au venit in contact cu carnuri sau organe insalubreC curatirea mecanica permanenta, prin 2et de apa a murdariilor acumulate la punctele de lucru sau pe pavimentul saliiC introducerea in sala de taiere numai a animalelor sanatoase si curateC separarea carcaselor in timpul prelucrarii primareC legarea corecta a segmentelor tubului digestiv si a gatului ve!icii urinareC indepartarea rapida din sala de taiere a tuturor subproduselor poluante &coarne, urec,i, piei, picioare, burti, stomace, intestine, organe genitale externe, etc.'C curatirea permanenta si sterili!area unor utila2e si unelte mobile &cutite, carlige manuale, fierastraie, etc.'C indepartarea imediata de pe carcase sau organe a produselor contaminante &puroi, bila, lapte, continutul tubului digestiv, fecale, murdarii de pe piele, rugina, etc.' prin spalare cu 2et puternic de apa si prin inlaturarea cu a2utorul cutitului a portiunii respective de carcasa sau organeC inter!icerea folosirii de carpe pentru stersul carnii sau organelorC asigurarea distrugerii sistematice a ro!atoarelor, insectelor si altor daunatoriC inter!icerea depo!itarii direct pe paviment a tavilor sau a altor containere cu carne, organe si produse de carne, cu exceptia containerelor preva!ute cu rotiC
2$

 este inter!isa imprastierea de rumegus sau alt material analog pe pardoseala salilor de lucru si de depo!itare a carnii. Controlul sanitar veterinar postoperational se refera la masurile de curatenie mecanica si de de!infectare a spatiilor te,nologice, pe care medicul veterinar le ,otaraste la sfarsitul !ilei de lucru, in functie de situatiile aparute in timpul activitatii. Aceste actiuni se desfasoara sub conducerea responsabilului de sala &in situatiile normale' sau sub control sanitar veterinar &in situatiile deosebite'. 0odul de executie si eficienta acestor actiuni se controlea!a sanitar veterinar preoperational.

4. CONTROLUL SANITAR VETERINAR DUPA TAIERE *POST MORTEM+ DISPO2ITII GENERALE 9e parcursul sacrificarii animalelor si dupa sacrificarea animalelor se efectuea!a controlul sanitar veterinar al prelucrarii primare, al carnii si tuturor subproduselor. Acest control se executa de medicul veterinar siDsau de personalul medical veterinar auxiliar, de la circumscriptiile sanitare veterinare &personalul din reteaua sanitara veterinara de stat' sau de catre personalul sanitar veterinar oficial. Acestia trebuie* sa fie pre!enti in sala de sacrificareC sa supraveg,e!e igiena salii de sacrificare, igiena muncitorilor, igiena prelucrarii primareC sa examine!e carnea si subprodusele pentru a admite pentru consum si u! public numai carnea si subprodusele care nu pun in pericol sanatatea consumatorului sau utili!atorului acestora. 9ersonalul te,nic si muncitorii, care executa si supraveg,ea!a sacrificarea, sunt obligati sa respecte toate indicatiile personalului sanitar veterinar. Conducerea unitatii de taiere este obligata sa puna la dispo!itia personalului sanitar veterinar personalul, ustensilele, materialele si aparatura necesare pentru buna desfasurare a activitatii acestuia. >peratiunile de confiscare, sterili!are pentru consum respectiv diri2area spre prelucrare te,nica a deseurilor si confiscatelor se fac la solicitarea si sub directa supraveg,ere a personalului sanitar veterinar, care raspunde de toate aceste operatiuni. )ntre aceste operatiuni se includ si cele de sec,estrare sanitara veterinara, depo!itare si transportare a deseurilor si confiscatelor. 5a intrarea in sala de taiere fiecare animal primeste un numar de ordine, care insoteste toate partile componente ale animalului, astfel ca acesta sa poata fi reconstituit inclusiv in momentul recontrolului final.
21

Carcasele animalelor sacrificate care au greutatea peste 65 3g se parcelea!a in semicarcase si eventual in sferturi. Cele sub aceasta greutate se prelucrea!a intregi &>rdinele 0.0.A. nr. 11 D1##" si # D2$$$'. %fectuarea controlului sanitar veterinar al animalelor sacrificate se reali!ea!a in functie de specificul fluxului te,nologic, confiscarile de subproduse comestibile sau te,nice se efectuea!a numai dupa ce a fost examinata si carcasa. 9unctele de control sanitar veterinar se fixea!a in functie de capacitatea si dotarea unitatii de taiere respective. /aca sunt necesare mai multe puncte de control sanitar veterinar, atunci acestea se pot acoperi cu personal sanitar veterinar auxiliar dar este obligatorie pre!enta unui medic veterinar coordonator de sala, care are dreptul si obligatia sa stabileasca destinatia carnii si subproduselor comestibile si te,nice. )n ca!ul abatoarelor cu flux dicontinuu acelasi medic veterinar examinea!a carnea si organele intr-un singur punct. 5a abatoarele cu flux continuu exista mai multe puncte de control sanitar veterinar &5-6' reparti!ate astfel* la asomare si sangerare -1C la prelucrarea capetelor -2C la eviscerarea organelor din cavitatea abdominala si pelvina -3C la eviscerarea organelor din cavitatea toracica -4C controlul carcasei -5C punctul de recontrol final -6. 9ersonalul sanitar veterinar trebuie sa indeplineasca conditiile de sanatate si de igiena personala specifice activitatii in sectorul alimentatiei publice. .iecare examinator trebuie sa posede cel putin doua cutite &pentru tesuturi sanatoase si pentru tesuturi contaminate sau le!ionate', care se pastrea!a intr-o teca de metal legata cu lant la brau. /e asemenea examinatorii trebuie sa posede instrument de ascutit cutite &masat'. )n sala de sacrificare trebuie sa existe sterili!atoare pentru cutite in numar suficient si usor accesibile.

3. CONTROLUL SANITAR VETERINAR DUPA TAIERE ETAPELE CONTROLULUI SANITAR VETERINAR DUPA TAIERE 9rincipalul control sanitar veterinar are in vedere initial organele, deoarece acestea exprima mai rapid si mai specific efectele negative ale tuturor factorilor nocivi. Alterior este examinata si carcasa, deoarece musculatura reactionea!a tardiv si mai putin specific la factorii nocivi. %tapele controlului sanitar veterinar sunt* controlul sanitar veterinar al prelucrarii primare se examine!a*
22

corectitudinea operatiunilor te,nologice, asomarea, calitatea, aspectul si timpul de coagulare al sangelui, sanatatea degetelor si articulatiilor, integritatea pielii, aspectul tesutului con2unctiv subcutan, masa gastrointestinala, organele genitale mascule sau femele, ugerul, calitatea si cantitatea lic,idelor naturale intracavitare &pleural, pericardic, peritoneal', mirosurile specifice si straine &deoarece se percep mai pregnant pe animalul cald, in momentul eviscerarii', la organe toate tunicile peretelui si limfoganglionii viscerali. controlul sanitar veterinar al celui de-al cincilea sfert se examinea!a* capul respectiv musculatura, oasele, limba, creierul, amigdalele si limfoganglionii, organele &splina, ficat, cord, pulmon, rinic,i si musc,iul diafragm, sectionat odata cu ficatul'. 5a organe se examinea!a parenc,imul si limfoganglionii viscerali. examenul carcasei se examinea!a* aspectul exterior al carcasei, suprafetele articulare si lic,idul sinovial &la nivelul articulatiilor mediocarpiana si mediotarsiana', seroasele parietale &pleura si peritoneul', sectiunile te,nologice prin oase si musc,i, limfoganglionii musculari &superficiali si profun!i' si cavitari parietali, aspectul si de!voltarea musculaturii sc,eletice. recontrolul final in ca!ul cand la examinarile anterioare au fost depistate semne de boli para!itare sau infectioase, locali!ate sau generali!ate, examinatorul intrerupe activitatea sau conveierul, etic,etea!a componenta le!ionata cu specificarea =6estrictie sanitara veterinara? si anunta medicul veterinar coordonator de sala. 0edicul veterinar coordonator de sala ia urmatoarele masuri* identifica toate partile componente ale animalului si le etic,etea!a pentru restrictie sanitara veterinara, dispune transportarea acestora la punctul de recontrol final,

23

 executa un control sanitar veterinar riguros al tuturor componentelor, efectuand sectiunile suplimentare, specificate de legislatia sanitara veterinara, pentru boala suspicionata, sectione!a toti limfoganglionii musculari, cavitari viscerali si cavitari parietali nesectionati si ii reexaminea!a, sectione!a un os lung si examinea!a maduva osoasa, in ca! de marasm, executa orice alta sectionare &in carcasa si organe' care considera ca poate facilita diagnosticul, stabileste un diagnostic si ,otaraste destinatia carnii si subporduselor. -otararile pe care medicul le ia poarta denumirea de sanctiuni de abator si sunt obligatorii pentru toti salariatii unitatii de taiere respective, in ca!ul cand le!iunile nu pot duce la stabilirea unui diagnostic cert medicul veterinar recolte!a probe repre!entative &din carne, din organe, din lic,ide', le ambalea!a corespun!ator si le expedia!a la laborator pentru examinare paraclinica. Carnea si toate subprodusele, identificate ca apartinand animalului respectiv, se pun sub sec,estru sanitar veterinar, in conditii de pastrare corespun!atoare. (pecificarea destinatiei acestora se va efectua, pe ba!a re!ultatelor de laborator, dupa sosirea buletinului de anali!a. 4. MODALITATILE CONTROLULUI SANITAR VETERINAR DUPA TAIERE Controlul sanitar veterinar dupa taiere se reali!ea!a in b #/% sau intr-un l b/% #/% ) "i# % .(#(%i" % 5( )# #, pe probele expediate de medicul veterinar de abator. )n b #/% personalul veterinar efectuea!a un examen macroscopic si in unele ca!uri examen microscopic. %xamenul macroscopic consta in inspectie, palpatie, sectionare, mirosire si gustatie* inspectia se efectuea!a prin simtul va!ului si urmareste* forma, volumul si culoarea organelor, aspectul suprafetelor si marginilor acestora, existenta de secretii sau de excese de tesuturi aspectul, dimensiunile, pre!enta tesutului adipos la suprafata si in profun!imea maselor musculare -inspectia este o metoda care se ba!ea!a pe experienta examinatorului. palpatia se reali!ea!a prin simtul tactil cu a2utorul unei maini sau al ambelor maini. 9alpatia se poate efectua prin atingere ferma, prin malaxare sau prin presare intre mana examinatorului si o suprafata tare. 9rin palpatie se sesi!ea!a diferentele de consistenta din profun!imea tesuturilor cu grosime mai mare, determinate de pre!enta unor c,isti, noduli, tumorete, colectii reduse cantitativ incapsulate etc., sectionarea este o metoda care se practica cu a2utorul cutitului si poate fi obligatorie &preva!uta in mod expres in legislatia sanitara veterinara' sau facultativa &la latitudinea examinatorului'. (ectionarea se poate executa pe carcasa si pe organe, fiind inter!isa in ca!ul in
24

care prin sectionare se deprecia!a merceologic carcasa sau organul. /upa sectionare suprafetele re!ultate se examinea!a prin inspectie si palpatie. mirosirea se practica in mod frecvent la eviscerare dar se poate practica si pe exteriorul carcasei imediat dupa 2upuire, caldura fiind un element de ba!a in evidentierea mirosurilor. gustatia este o metoda de examinare care se practica destul de rar in abator, pe carne si organe proaspete. @ustatia se efectuea!a in mod frecvent dupa fierberea sau frigerea carnii si organelor, pentru perceperea gusturilor si aromelor straine sau particulare. %xamenul tric,ineloscopic este un examen microscopic de abator, efectuat cu tric,ineloscopul portabil sau cu tric,ineloscopul cu ecran. Acest examen este obligatoriu pentru toate speciile de animale care se imbolnavesc de tric,inelo!a, sacrificate pentru consum public. 5a noi in tara aceste specii sunt* porcul, mistretul, ursul, calul, nutria. I" l b/% #/% &examenele paraclinice' se executa * examene organoleptice, examene fi!ice, examene c,imice, examene fi!ico-c,imice, examene bioc,imice, examene para!itologice, examene microbiologice. 5a controlul sanitar veterinar dupa taiere medicul veterinar trebuie sa acorde o atentie deosebita examinarii sistemului limfoid format din* formatiunile lifoepiteliale, complexul limfoid al splinei, complexul circulator limfatic. %xaminarea acestora este foarte importanta deoarece capacitatea acestor organe de a reactiona, in contact cu diverse noxe, este deosebit de mare. 0odificarile intalnite la sistemul limfoid sunt* de volum, de consistenta, de structura. .ormatiunile limfoepiteliale sunt* nodulii limfoi!i, foliculii limfoi!i, placile limfoide 9a4er, amigdalele &tonsilele', apendicele cecal, sacul rotund, tonsilele cecale, timusul, bursa &punga' lui .abricius.
25

Aceste formatiuni se examinea!a permanent prin inspectie, palpatie si sectionare obigatorie. +onsilele de suine dupa examinare se confisca, deoarece sunt loc de porta2 pentru bacilul ru2etului. Complexul circulator limfatic este format din vase limfatice si limfoganglioni. 5imfoganglionii pot fi mici si multipli si se grupea!a in limfocentre sau pot fi mari si unici pe limfocentre, in functie de specie. 5imfocentrele sunt eta2ate, inainte de a se varsa in sange lifa trecand cel putin prin doua limfocentre. 5imfoganglionii se examinea!a prin inspectie, palpatie si sectionare obligatorie. (ectionarea se efectuea!a de fiecare data in felii transversale, subtiri si multiple.

16. CONTROLUL SANITAR VETERINAR DUPA TAIERE LA TAURINE 16.1. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CAPULUI %xaminarea capului de taurine se efectuea!a la cuier sau pe masa, dupa ce s-a sectionat podeaua cavitatii bucale si limba a fost traversata printre ramurile ori!ontale ale mandibulei. 9rin inspectie se examinea!a* musc,ii, oasele, bu!ele, mucoasa cavitatii bucale, mucoasa faringelui, amigdalele, glandele salivare &gl parotida, gl mandibulara, gl palatine', narinele, musculatura faringelui, musculatura laringelui, musculatura ,ioidiana, sacii con2unctivali, globii oculari, conductele auditive externe.
26

/aca la inspectie se observa modificari de forma sau le!iuni regiunile respective se palpea!a. /e asemenea se palpea!a musc,ii maseteri si musc,ii pterigoidieni, pentru depistarea cisticercilor &c,isti ce contin larve de +aenia saginata, tenie ce para!itea!a intestinul subtire de la om'. 5a cap se sectionea!a obligatoriu musc,ii maseteri si musc,ii pterigoi!i, pentru depistarea cisticercilor, la toate taurinele. (ectiunile se efectuea!a paralel cu planul mandibulei, reali!andu-se minim 2 felii cu suprafata mare, care se inspectea!a si se palpea!a. (e inspectea!a, se palpea!a si se sectionea!a obligatoriu* limfoganglionul parotidian este situat imediat sub arcada !igomatica, pe suprafata musc,iului maseter, acoperit aproape in totalitate de marginea anterioara a glandei parotide. %ste mare, oval, cu axul mare verticalC limfoganglionul mandibular este plasat pe fata mediala a ung,iului mandibulei, pe fata laterala a extremitatii orale a glandei mandibulare, medial de tendonul musc,iului sternomandibularC limfoganglionul retrofaringien medial este situat pe fata dorsala a faringelui, este oval si foarte voluminosC limfoganglionul retrofaringien lateral este mic si este ase!at sub aripa atlasului, pe fata laterala a musc,iului marele drept ventral al capului. 5imba se inspectea!a si se palpea!a. (ectionarea limbii este indicata in ca!ul pre!entei unor modificari de forma, de volum, de consistentaC in ca!ul pre!entei unor le!iuni linguale sau in ca!ul depistarii cicatricilor in alte locuri de electie examinate. 5imba se sectionea!a in plan median ventral, se efectuea!a una sau mai multe sectiuni, care se inspectea!a si se palpea!a. 16.2. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL ORGANELOR 16.2.1. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL PULMONULUI 9entru examinare pulmonul se pre!inta impreuna cu tra,eea din cavitatea toracica si cu esofagul din cavitatea toracica. %xaminarea se efectuea!a pe masa sau la cuier. 9ulmonii de taurine au de!voltare diferita, masa pulmonara fiind asimetrica, cu de!voltare mai mare a pulmonului drept. Acesta are lobul apical foarte de!voltat, format din doi lobi* cranial si caudal. 9arenc,imul pulmonar se examinea!a prin inspectie, palpatie si sectionare. %xaminarea se refera la masa parenc,imului urmarindu-se modificarile de culoare, forma si volum. (ectiunile in parenc,im se executa la nivelul lobului diafragmatic &la mi2locul acestuia', transversal sau profund, pentru a se sectiona bron,ia lombara. 9arenc,imul pulmonului se malaxea!a in maini, pentru a se sesi!a modificari de consistenta sau pentru a se exprima la nivelul sectiunilor eventualul continut patologic existent la nivelul sacilor alveolari siDsau arborelui bronsic.

)mpreuna cu pulmonul se examinea!a pleura viscerala si mediastinala pentru depistarea existentei de focare de pleurita sau de !one de aderenta intre pleura viscerala si pleura parietala. 5a eviscerare odata cu masa pulmonara sunt extrasi si* limfoganglionii tra,eobron,ici &drept si stang' sunt situati la originea bron,iilor, intre aceasta si tra,ee. 6umegatoarele mari pre!inta si limfoganglion tra,eobron,ic cranial &accesoriu', plasat intre tra,ee si originea bron,iei accesorii &tra,eala'C limfoganglionii mediastinali caudali sunt foarte lungi &1$-15 cm', plasati in mediastinul postcardiac, separati de pleura mediastinala, intre lobii diafragmatici. 5a taurine se observa un limfoganglion pulmonar drept, situat in inci!ura dintre portiunea caudala a lobului apical si lobul mi2lociu &intermediar' sau intre cele doua portiuni ale lobulului apical. /imensiunea acestui limfoganglion varia!a, de la individ la individ, intre un bob de ore! si un bob de aluna. Acest limfoganglion poate lipsi. 5imfoganglionul se examinea!a in ca! de fraude sau de litigii. /e asemenea trebuie retinut ca taurinele pre!inta limfoganglioni pulmonari, ase!ati la bifurcarea bron,iilor lobare. Acesti limfoganglioni sunt modificati in toate afectiunile parenc,imului si sunt foarte importanti cand se examinea!a fragmente de pulmoni. +ra,eea se examinea!a prin inspectie si sectionare obligatorie, pentru examinarea mucoasei. (e efectuea!a sectiuni si la nivelul originii celor doua bron,ii principale & dreapta si stanga' si la nivelul originii bron,iei tra,eale. %sofagul se examinea!a prin inspectie si palpatie si numai facultativ prin sectionare. 0ucoasa esofagului poate fi loc de insediere a lui C4sticercus bovis si a c,istilor de (arcoc4stis spp., motiv pentru care inspectia trebuie sa se execute cu deosebita atentie. /e asemenea mucoasa esofagiana poate fi loc de insediere pentru diversi para!iti. 16.2.2. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CORDULUI 9entru examinare cordul se detasa de masa pulmonului si se pre!inta cu sacul pericardic intact. %xaminarea se face pe masa sau la cuier. 9ericardul se desc,ide printr-o sectiune transversala scurta, la nivelul insertiei pe ba!a cordului, apoi aceasta se prelungeste spre varful sacului pericardic, cu atentie pentru a se putea recolta lic,id pericardic. %xaminatorul controlea!a existenta aderentelor intre pericardul seros parietal si pericardul seros visceral &epicard', precum si cantitatea si calitatea lic,idului pericardic. )n continuare se examinea!a cordul prin inspectie, palpatie si sectionare obligatorie.

2"

)nspectia urmareste pre!enta modificarilor de culoare sau de volum iar palpatia se executa pentru a depista pre!enta unor diferente de consistenta in masa musc,iului miocard. %xaminarea se refera la toata masa cardiaca &ventriculara si atriala' precum si la vasele mari &aorta ascendenta, venele cave, venele pulmonare' si la vasele coronare. (e examinea!a si grasimea de la ba!a cordului &culoare, consistenta, cantitate'. 9entru sectionare cordul se asea!a cu varful spre examinator si cu fata stanga in sus. 9rima sectiune se efectuea!a la 4-6 cm in spatele santului paraconal, de la ba!a cordului la apexul cardiac, desc,i!andu-se ventricolul stang si originea aortei cu cele trei valvule sigmoide. Apoi se intoarce cutitul cu taisul in sus si se introduce in atriul stang, prin orificiul atrioventricular. /upa desc,iderea atriului stang se practica 2-3 sectiuni in peretele posterior al ventricolului stang dar fara perforarea acestuia. )n continuare se sectionea!a septumul interventricular si se patrunde in ventricolul drept. /upa aceasta se rasuceste iarasi cutitul cu taisul in sus si se introduce in atriul drept, prin orificiul atrioventricular. /upa aceste sectiuni toate cele patru camere cardiace sunt desc,ise si se poate examina in intregime endocardul parietal si valvular, precum si coagulii sanguini &aspect exterior, aspect pe sectiune si consistenta'. Aspectul coagulului este foarte important pentru stabilirea momentului mortii animalului. Animalul mort prin exangvinare, moare in sistola si va pre!enta un coagul mic, lucios, neaderent la endocard si cu aspect uniform pe sectiune. /aca animalul a fost sacrificat in agonie sau post mortem moartea se instalea!a in diastola, coagulul fiind mare, mat, aderent la endocard si cu aspect neuniform pe sectiune, datorita stratificarii elementelor figurate albe si rosii in timpul coagularii. +oate sectiunile efectuate se inspectea!a si se palpea!a iar masa musc,iului miocardic se palpea!a prin malaxare. Cordul este loc de insediere atat pentru C4sticercus bovis cat si pentru sarcocisti, ec,inococi si alti para!iti. 16.2.3. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL DIAFGRAGMULUI SI FICATULUI %viscerarea ficatului este insotita obligatoriu de sectionarea circulara a musc,iului diafragm, deoarece ligamentul coronar il face sa adere intim la acest musc,i. 0uncitorul &care executa operatiunea' sectionea!a odata cu aponevro!a si mici portiuni musculare din diafragm. 0area ma2oritate a portiunilor musculare ale diafragmului raman la carcasa &curelusa' si se examinea!a odata cu aceasta. %xaminarea diafragmului este foarte importanta deoarece este loc de insediere pentru unele para!ito!e* cisticerco!a, sarcosporidio!a etc., dar se mai pot observa abcese si aderente peritoneale. .icatul se examinea!a pe masa prin inspectie, palpatie si sectiuni obligatorii la nivelul parenc,imului si la nivelul limfoganglionilor portali.
2#

9rin inspectie se observa existenta modificarilor de culoare, pre!enta unor microcicatrici, aspectul marginilor ficatului. (e observa capsula @lisson pentru a depista ingrosari, aderente, ec,inococi, cisticerci etc. 9alpatia se executa fie prin presare intre mana examinatorului si masa pe care se face examinarea, fie prin malaxare intre mainile examinatorului, pentru depistarea unor noduli sau abcese profunde. 9entru sectionare ficatul se asea!a cu ve!ica biliara spre examinator, cu fata viscerala in sus. (e executa doua sectiuni in =<? pe lobul stang, sectiuni care desc,id canalele biliare &dorsal si ventral' si care se intalnesc la nivelul ,ilului ,epatic. Cu muc,ia cutitului se ia continut canalicular si se examinea!a pe dosul mainii. (e pot observa concretiuni si para!iti* .asciola ,epatica si /icrocelium lanceolatum. /e asemenea se pot observa le!iuni de angiocolita. Apoi se apuca de lobul caudat &(piegel' cu mana stanga, si se sectionea!a profund lobul drept, paralel cu fetele ficatului. (ectiunea trebuie sa interese!e si canalul biliar lobar. (e malaxea!a parenc,imul ,epatic pentru a se exprima prin sectiuni eventualii para!iti sau concretiuni. 9rin inspectie se observa aspectul peretilor canalelor biliare. <e!ica biliara se inspectea!a si se palpea!a si apoi se exci!ea!a cu parenc,im ,epatic, pentru a nu se deprecia restul parenc,imului, prin trecerea bilei in parenc,imul ,epatic prin traversul peretelui ve!icii biliare. )n mod obisnuit bila se recoltea!a intr-un butoi, dupa ce ve!ica a fost sectionata. 5imfoganglionii portali &,epatici', in numar de 2-3, sunt mari, aplati!ati, ase!ati in 2urul ,ilului ,epatic, mai mult sau mai putin mascati de pancreas. 5a taurine se intalnesc si limfoganglioni ,epatici accesorii, ase!ati pe marginea dorsala, in imediata apropiere a inci!urii cave. 16.2.4. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL SPLINEI (plina este primul organ care se eviscerea!a, datorita po!itiei si raporturilor sale, la toate speciile. (plina se atasea!a celorlalte organe la cuierul de organe sau pe masa de examinare. %xaminarea se face prin inspectie, palpatie si sectionare obligatorie. )nspectia urmareste forma, marimea, marginile, culoarea, aspectul capsulei splenice si posibilele modificari morfopatologice. 9alpatia se executa intre mainile examinatorului, pentru depistarea modificarilor de consistenta ale pulpei splenice, pe toata lungimea splinei. (plina trebuie sa aiba consistenta pastoasa. (ectionarea splinei se face aproape pe toata lungimea, penetrandu-se splina, evidentiind cat mai mult parenc,im splenic. 9entru aprecierea calitativa a pulpei splenice este indicat sa se efectue!e un racla2 al suprafetei sectionate, care se va examina pe dosul aminii, pentru a se preci!a gradul de diferentiere a pulpei rosii de pulpa alba.
3$

5a rumegatoare examinatorul trebuie sa tina cont ca nu exista ,il splenic, ca splina este incomplet acoperita de peritoneu &este neacoperita pe treimea dorsala si marginea craniala, atat lateral cat si visceral-medial' si ca limfoganglionul splenic este ase!at pe fata laterala a sacului dorsal al rumenului, la originea arterei splenice. 16.2.5. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL PRESTOMACELOR, STOMACULUI SI INTESTINELOR )n functie de dotarea unitatii de taiere examinarea acestor organe se efectuea!a in sala de taiere, la triperie sau la matarie. )n sala de taiere examinarea se face la pardoseala, in tavi sau pe ben!i transportatoare. 5a triperie sau la matarie examinarea este contraindicata deoarece organele sunt reci si mai ales sunt rupte din contextul animalului sacrificat. %xamenul sanitar veterinar se executa prin inspectie, prin palpatie si facultativ prin sectionare. /e obicei inspectia este suficienta pentru depistarea modificarilor de forma si structura si a posibilelor afectiuni. Afectiuni mai frecvente se intalnesc la retea &reticulita traumatica' dar se pot observa le!iuni si la nivelul intestinului subtire, valvulei ileo-ceco-colice si peritoneului, care acopera toate aceste compartimente, precum si la nivelul limfoganglionilor. 0odificarile observate se palpea!a si se sectionea!a. +opografia acestor limfoganglioni este urmatoarea* limfoganglionii ruminali la nivelul santurilor longitudinaleC limfoganglionii reticulari pe mica curbura, la dreapta cardieiC limfoganglionii foiosului pe fata posterioaraC limfoganglionii gastrici pe marea si mica curburaC limfoganglionii me!enterici pe mica curbura a duodenului, 2e2unului si ileonului. (unt mari si foarte numerosi, formand o veritabila arcada, deasupra arcadei vasculareC limfoganglionii ceco-colici pe mica curbura a cecumului si colonului pana la rect. (unt mici si rari. Anul din acestia este situat la nivelul valvulei ileo-ceco-colice, este mai mare si este foarte important, deoarece este afectat in toate tipurile de enterite. %ste obligatorie sectionarea unui numar mare de ganglioni, pe toata lungimea masei gastrointestinale. (egmentele tubului digestiv trebuie examinate cu foarte multa atentie, deoarece urmea!a a fi folosite &ca membrane naturale' la ambalarea unor produse din carne sau se consuma ca atare. Aceste segmente poarta denumiri de abator specifice* beregus &esofagul', burti &rumenul, reteaua', mura &stomacul',
31

mate &duoden, 2e2un, ileon', fund &cecumul', rotocol &colonul', bumbar &rectumul', ba!ar &me!enterul' /e asemenea trebuie mentionat ca rumegatoarele au intestinul foarte lung comparativ cu omnivorele &suinele'. 16.2.6. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL RINIC7IULUI, VE2ICII URINARE SI APARATELOR GENITALE Ri"i$8i'l se examinea!a la carcasa sau pe masa, prin inspectie, palpatie si sectionare faculativa. %xaminarea la carcasa se obisnuieste deoarece examinarea urmareste si limfoganglionii renali si tesutul adipos perirenal &seul renal'. 5imfoganglionii renali fac parte din gupa de limfoganglioni parietali lomboaortici si sunt plasati pe arterele renale, in apropierea ,ilului renal. 5imfoganglionii renali se sectionea!a obligatoriu. (eul renal se aprecia!a calitativ si cantitativ prin inspectie. /upa examinarea la carcasa rinic,ii se detasa, se decapsulea!a, se inspectea!a si se palpea!a. 6inic,ii de taurine pre!inta suprafata inci!ata, cu formarea a 1"-22 de lobi, iar la nivelul pelvisului sunt pluripapilari. 9rin inspectie si palpatie se aprecia!a culoarea, forma, consistenta. >rice suspiciune este insotita de sectionarea rinic,iului. (ectiunea se executa pe marea curbura si trebuie sa fie profunda, pana la pelvisul renal, la nivelul caruia sunt examinate calicele minore, calicele ma2ore si originile ureterului. %xaminarea rinic,iului este foarte importanta deoarece acesta sufera modificari in toate starile patologice generale si in unele stari patologice locale, fiind principala cale de epurare a organismului mamniferelor. V(-i$ '%i" % se examinea!a la carcasa sau dupa eviscerare, prin inspectie, deoarece este afectata si in ca!ul afectiunilor renale dar pre!inta si afectiuni specifice &cistite'. A& % #'l 0("i# l , )$'l. 9enisul, furoul, pungile testiculare si testiculele se detasa inca de la 2upuire si sunt examinate rapid prin inspectie. 9alparea si eventual sectionarea se efectuea!a numai in ca! de le!iuni. (e inspectea!a si se sectionea!a obligatoriu limfoganglionii ingvinali superficiali &scrotali'. Aretra intrapelvina si glandele anexe sunt detasate si examinate odata cu ve!ica urinara si cu intestinul gros. Controlul se face prin inspectie si palpare si numai in ca! de afectiuni se procedea!a la sectionarea acestora.
32

A& % #'l 0("i# l !(,(l. %ste detasat odata cu masa intestinala si cu ve!ica urinara si se examinea!a prin inspectie si palpatie. (ectionarea se executa in ca! de metrite si vaginite sau in ca! de uter gestant, pentru a stabili varsta fatului. 5egislatia sanitara veterinara din tara noastra nu permite sacrificarea femelelor sanatoase in gestatie diagnosticabila. %ste permisa sacrificarea femelelor gestante &indiferent de luna de gestatie' numai in ca!ul cand viata le este pereclitata &ca!uri de accident sau de boala'. U0(%'l se detasa de la carcasa fie in momentul 2upuirii fie in momentul toaletarii. %xaminarea se face prin inspectie si palpatie, iar in ca! de afectiuni se sectionea!a. 9alpatia se face prin malaxare pentru a sesi!a toate modificarile de consistenta, eventual pre!ente in tesutul glandular al celor patru sferturi. (e sectionea!a obligatoriu limfoganglionii ingvinali superficiali &retromamari', care sunt mari, discolidali, plasati laterocaudal pe sferturile posterioare. 16.2.9. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL PANCREASULUI SI TIMUSULUI P "$%( )'l este ase!at pe fata viscerala a ficatului in ansa duodenului. 5a eviscerare o mica parte se detasa impreuna cu ficatul, cea mai mare parte a pancreasului fiind eviscerata odata cu duodenul. %ste recoltat in scop farmaceutic si in scop industrial. 9ancreasul pre!inta si limfoganglion, ase!at in vecinatatea limfoganglionilor ,epatici. Ti,')'l este plasat in regiunea cervicala ventrala si in cavitatea toracica, deasupra primelor sternebre. %ste intalnit la vitel si se comerciali!ea!a sub denumirea de momite. .iind un organ limfoepitelial este important in controlul sanitar veterinar de abator al animalelor tinere. 16.3. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CARCASEI Carcasa de taurine se examinea!a inca din momentul 2upuirii, cand se urmareste &prin inspectie' aspectul exteriorului, aspectul lic,idului sinovial si al suprafetelor articulare &dupa detasarea picioarelor si capului'. /e asemenea suprafetele intracavitare &toracale, abdominale si pelvine' se examinea!a inca din momentul eviscerarii. )n aceasta prima examinare se controlea!a* forma si volumul regiunilor corporale, proeminentele osoase, aspectul tesutului con2unctiv subcutan si tesutului adipos al maniamentelor externe, calitatea si cantitatea lic,idului sinovial si aspectul suprafetelor articulare, mirosul care se dega2a din cavitati in momentul eviscerarii,
33

 eventualele aderente intre seroasele parietale si viscerale. )nspectia va fi insotita de palpatie de cate ori medicul veterinar considera necesar. /upa parcelarea in semicarcase si eventual in sferturi, examinarea se reia, urmarindu-se &prin inspectie si palpatie' toate sectiunile te,nologice in oase si musc,i. (e examinea!a din nou fetele interne si fetele externe si se aprecia!a* aspectul general al carnii si tesutului con2unctiv, caracterele organoleptice ale grasimii, coagulabilitatea sangelui, seroasele sunt reexaminate, se examinea!a toate portiunile musculare ale musc,iului diafragm, ramase la carcasa. Controlul se efectuea!a pe semicarcase suspendate, de sus in 2os. %xaminatorul urmareste si momentrul instalarii rigiditatii musculare. (ectionarea carcasei de taurine se face numai daca la controlul capului si organelor au fost depistati* cisticerci, sarcoc,isti, le!iuni de tuberculo!a, pre!enta de mirosuri sau colorari anormale, le!iuni ale altor boli care sunt insotite de modificari in musculatura sc,eletica si in limfoganglionii carcasei &leuco!a etc.'. )n ca!ul animalelor foarte slabe se sectionea!a un os lung &radiusul sau tibia' si se examinea!a aspectul maduvei osoase. )n ca!ul efectuarii sectiunilor este obigatorie atat sectionarea musculaturii cat mai ales sectionarea limfoganglionilor carcasei &musculari si cavitari parietali'. :u se admite sectionarea carcasei animalelor sanatoase, care s-ar solda cu deprecierea aspectului merceologic al carcasei si pentru a nu crea porti de intrare in carcasa pentru microflora. (ectionarea carcasei de taurine pentru depistarea cisticercilor se face daca au fost depistati cisticerci la cap siDsau organe si dupa sectionarea limbii. 5a carcasa se sectione!a in felii musc,iul diafragm si de asemenea se mai executa minim o sectiune longitudinala in musc,iul iliospinal si minim o sectiune transversala in musc,iul triceps bra,ial, deasupra olecraniului, perpendicular pe osul ,umerus. (ectiunile se inspecte!a si se palpea!a. (e inspecte!a si palpea!a musc,iul triung,iularul sternului. /aca in sectiunile efectuate in cap, organe si carcasa au fost depistati cisticerci se stabileste gradul de infestare, care poate fi slaba sau masiva. Carcasele vor fi considerate infestate masiv, daca pe langa existenta cisticercilor, in cel putin doua regiuni anatomice cercetate &cord, maseteri, pterigoi!i, limba, esofag,
34

diafragm, musculatura sc,eletica' exista c,isti in cel putin doua sectiuni facute in musculatura iliospinala si tricipitala bra,iala. Carcasele animalelor care pre!inta unul sau mai multi cisticerci, dar la care prin sectiunile suplimentare facute in musculatura iliospinala si tricipitala bra,iala nu s-au gasit cisticerci, pot fi date in consum conditionat dupa indepartarea le!iunilor si tesuturilor incon2uratoare si dupa sterili!are prin frig. 9entru sterili!are carcasele, capetele si organele, cu infestatie slaba de cisticerco!a se mentin in depo!ite de congelare, in boxe separate, sub control sanitar veterinar, timp de doua !ile la -12EC, dupa care se dau in consum fara restrictii, sau la -15EC, fara a mai fi mentinute in continuare la aceasta temperatura. /aca nu s-au gasit cisticerci in musculatura masei gastrointestinale, aceasta se va da in consum fara restrictii. )n ca! de infestare masiva ca si in ca!urile cand musculatura este modificata organoleptic se fac confiscari totale, urmate de denaturare si distrugere a confiscatelor. 9entru depistarea le!iunilor de tuberculo!a si leuco!a se sectionea!a limfoganglionii carcasei. 9entru aceste boli se examinea!a cu atentie si musculatura, deoarece se pot produce modificari organoleptice locali!ate. )n tuberculo!a trebuie controlate atent si oasele, pentru depistarea ca!urilor de tuberculo!a osoasa. 5imfoganglionii carcasei de taurine sunt* limfoganglionii musculari acestia sunt situati mai mult sau mai putin superficial si se pot aborda din exteriorul carcasei. limfoganglionii cervicali superficiali* dorsali, medii, ventrali si accesorii. )n abator se controlea!a limfoganglionul cervical superficial &prescapular', ase!at sub musc,ii cleidomastoidian si cleidoocipital, anterodorsal de articulatia scapulo,umerala &a umarului'C limfoganglionii cervicali profun!i formea!a un lant ganglionar pe partile laterale ale tra,eei si se impart in craniali, medii si caudaliC limfoganglionii axilari se controlea!a in ca!urile cand este necesara desprinderea spetelor. (unt trei limfoganglioni si anume* -axilar propriu* plasat la marginea inferioara a insertiei ,umerale a musc,iului marelui rotundC -axilar accesoriu* ase!at la mi2locul coastei a )< aC -axilari ai primei coaste* situati la fata mediala a articulatiei umaruluiC limfoganglionul popliteu plasat caudal de femur, deasupra insertiei musc,ilor gastrocnemieni, intre musc,iul biceps si musc,iul semitendinosC limfoganglionul subiliac &precrural' situat pe marginea anterioara a musc,iului tensor al fasciei lataC limfoganglionul fosei paralombare &al flancului' plasat in mi2locul golului flanculuiC
35

 limfoganglionul isc,iatic &sacral lateral' ase!at lateral de ligamentul sacrotuberos, sub insertia musc,iului biceps femural. limfoganglioni cavitari parietali sunt situati pe peretii cavitatilor &toracica, pelvina si abdominala' si sunt abordabili pe fetele interne ale semicarcaselor. limfoganglionii toracali aortici ase!ati lateral de aortaC limfoganglionii intercostali plasati imediat caudal de articulatiile costovertebraleC limfoganglionii sternali caudali &ai inspectorului' plasati intr-o foseta dorsolaterala a primei sternebreC limfoganglionii sternali caudali ase!ati caudal de fiecare articulatie condrosternalaC limfoganglionii mediastinali craniali situati in mediastinul precardiac, in lungul trunc,iului bra,iocefalicC limfoganglionii mediastinali medii plasati dorsal de cord, in dreapta esofaguluiC limfoganglionii mediastinali caudali au fost descrisi la pulmonC limfoganglionii lomboaortici ase!ati de o parte si de cealalta a aortei abdominaleC limfoganglionii iliaci laterali situati pe fata ventrala a musc,ilor psoasiC limfoganglionii iliaci mediali plasati subsacral, anterior si posterior de originea arterei iliace externeC limfoganglionii sacrali &,ipogastrici' situati median subsacral, intre cele doua artere iliace interne &,ipogastrice', separati de artera sacrala medianaC limfoganglionii ingvinali profun!i sunt ase!ati sub gatul iliumului, inaintea arterei iliace externe, la intrarea in cavitatea pelvinaC limfoganglionii ingvinali superficiali &scrotali, retromamari' au fost pre!entati la aparatele genitale, fiind situati lateral de inelul ingvinal superficial.

11. CONTROLUL SANITAR VETERINAR DUPA TAIERE LA SUINE 11.1. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CAPULUI Capul de suine poate sa fie detasat de la carcasa, dupa eviscerare sau poate sa ramana la carcasa. )n primul ca! capul este despicat sagital prin g,ilotinare, se recoltea!a creierul si este examinat sanitar veterinar. )n cel de-al doliea ca! capul este despicat sagital cu fierastraul in momentul parcelarii in semicarcase, se recoltea!a creierul, capul urmand sa fie examinat sanitar veterinar odata cu carcasa.

36

%xaminarea organelor in bloc, practicata la suine, face ca la capul de suine sa nu mai ramana unele organe &limba, faringe, laringe, complexul ,ioidian', care se vor gasi la tacamul de organe. Comerciali!area capului de suine se face in piele indiferent de modul de prelucrare a acestora. %xaminarea se efectuea!a deci pe semicapete de suine, care la exterior sunt acoperite in piele, prin aceleasi metode ca si la taurine. (e urmaresc modificarile de forma, de culoare, atat pe suprafata externa cat si pe suprafetele interne. (e examinea!a ratul, oc,ii si urec,ile, mucoasa cavitatii bucale, mucoasa cavitatii na!ale. 9rin palparea si sectionarea in felii a musc,ilor pterigoi!i se controlea!a pre!enta cisticercilor si sarcoc,istilor. 5a suine se intalneste C4sticercus cellulosae, care contine larva infestanta de +aenia solium, care para!itea!a intestinul subtire de la om. 5a suine nu se practica sectionarea obligatorie a musc,ilor maseteri, deoarece se deprecia!a aspectul comercial al capului. 0usc,ii maseteri se sectionea!a numai daca s-au gasit cisticerci in alte locuri de insediere examinate. %xaminatorul trebuie sa controle!e daca nu au ramas la cap portiuni de amigdale, acestea se confisca dupa ce sunt inspectate si palpate, deoarece aici se gaseste locali!at bacilul ru2etului. /e asemenea la capul de suine se inspectea!a, se palpea!a si se sectionea!a obligatoriu limfoganglionii. 5a suine limfoganglionii sunt mici si numerosi, adeseori se gasec limfoganglioni in plus &fata de taurine', iar unii limfoganglioni &descrisi la taurine' lipsesc* limfocentul parotidian este repre!entat de doua grupuri de limfoganglioni * profun!i si superficialiC limfocentrul mandibular pre!inta in afara pac,etului de limfoganglioni mandibulari si un alt grup denumit mandibular accesoriu, situat aboral de ung,iul mandibulei, la locul de varsare a venei linguofaciale in vena 2ugularaC limfocentrul retrofaringian este fomat din doua grupuri de limfoganglioni * mediali si laterali. Cei laterali sunt plasati sub glanda parotida, aboral de limfoganglionii parotidieni. 11.2. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL ORGANELOR Asa cum s-a pre!entat la eviscerare, la suine detasarea organelor din cavitatile naturale &pelvina, abdominala si toracica' se face in doua etape. )n prima etapa sunt eviscerate* splina, organele genitourinare,
3

 masa gastrointesinala. )n etapa a doua se eviscerea!a tacamul de organe. +acamul de organe cuprinde* ficatul, diafragmul, cordul, pulmonul, esofagul, tra,eea, laringele, faringele, limba (plina si tacamul de organe se agata in cuier numerotat, unde se examinea!a. 11.2.1. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL PULMONULUI 9ulmonii la suine sunt asimetrici, pulmonul drept fiind mai de!voltat. 5obul apical al pulmonului drept este simplu si pre!inta bron,ie tra,eala. %xaminarea pulmonului de suine se efectuea!a identic cu cea descrisa la taurine. 5imfoganglionii bron,ici &drept, stang si cranial' sunt identici cu cei descrisi la taurine. 5a suine lipsesc limfoganglionii pulmonari si limfoganglionul pulmonar drept &al inspectorului'. 5imfoganglionii mediastinali caudali sunt mici. 9ulmonii de suine se confisca la toate animalele care au fost spalate sau oparite in ba!ine, dupa sangerare, deoarece pulmonul este invadat de apa din ba!in, in momentele finale ale agoniei. 11.2.2. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CORDULUI Cordul de suine este loc de insediere a cisticercilor, motiv pentru care inspectia, palpatia si sectionarea sunt identice cu cele descrise la examinarea cordului de taurine. 5a examenul cordului de suine se mai urmareste in mod deosebit depistarea sarcoc,istilor si a endocarditei mitrale trombo-ulceroasa si verucoasa. Aceasta afectiune este specifica ru2etului cronic si obliga la control bacteriologic al carnii si subproduselor comestibile, bacilul ru2etului putand fi transmis la om prin consum de carne. /aca examenul bacteriologic este negativ carnea si organele se pot da in consum fara restrictii. )n ca! contrar se confisca organele le!ionate si carnea modificata organoleptic, restul carnii si organelor putand fi date in consum dupa sterili!are termica.

3"

11.2.3. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL DIAFRAGMULUI SI FICATULUI /iaframgmul suinelor poate fi loc de insediere a cisticercilor si sarcoc,istilor, motiv pentru care portiunile musculare de diafragm, detasate impreuna cu ficatul, se inspectea!a, se palpea!a si se sectionea!a. .icatul suinelor se inspectea!a si se palpea!a dar nu se sectionea!a decat in ca! de afectiuni. 9e ficat se pot observa microcicatrici, produse de migrarea larvelor de para!iti si c,isti ,idatici. 5imfoganglionii ,epatici &portali' sunt ase!ati pe pediculul vasculo-canalicular si din aceasta cau!a pot fi detasati odata cu pancreasul. 11.2.4. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL SPLINEI (plina de suine are aspect de curea, cu extremitatea dorsala mai rotun2ita si cu cea ventrala mai ascutita. )n sectiune transversala are aspect triung,iular si pre!inta ,il splenic. 5a nivelul extremitatii dorsale a ,ilului splinei se observa limfoganglionii splenici, mici si numerosi, inglobati in masa de grasime din ,il. 5a suine splina se examinea!a prin inspecie, palpatie si sectionare obligatorie, ca si la taurine. /e asemenea se sectionea!a limfoganglionii splenici. 11.2.5. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL STOMACULUI SI INTESTINELOR %xaminarea acestor organe la suine trebuie sa se faca cu mare atentie deoarece animalele din aceasta specie pre!inta numeroase entitati morbide gastrice si intestinale, dintre care unele sunt intalnite in boli grave, cum sunt salmonelo!ele. (tomacul si intestinele de suine se folosesc ca membrane naturale, la ambalarea unor preparate din carne, motiv suplimentar pentru examinarea foarte atenta a acestora. Aceste segmente ale tubului digestiv se examinea!a prin inspectie, palpatie si daca este necesar se si sectionea!a. (tomacul pre!inta un grup mare de limfoganglioni &gastrici', plasati pe mica curbura, intre cardie si pilor. 5imfoganglionii me!enterici &duodenali, 2e2unali, ileocecali si colici' sunt mici si numerosi, formand o arcada situata langa arcada vasculara, pe mica curbura a acestor segmente ale intestinului de suine. Aceasta arcada este situata la o distanta mai mare de mica curbura a tubului digestiv, comparativ cu rumegatoarele. 5a suine, ca si la rumegatoare, exista un grup mare de limfoganglioni care recoltea!a limfa de la valvula ileocecocolica si care trebuie examinati cu mare atentie. 0edicul veterinar examinator trebuie sa sectione!e cati mai multi limfoganglioni, in felii subtiri si numeroase. Acesti limfoganglioni sunt modificati in pesta porcina, in antrax intestinal, in ru2et, in salmonelo!e si in numeroase alte boli, unele dintre acestea fiind foarte periculoase pentru om.
3#

11.2.6. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL RINIC7IULUI, VE2ICII URINARE SI APARATELOR GENITALE Ri"i$8i'l de suine are forma de bob de fasole, este aplati!at, are exteriorul neted si pelvisul pluripapilar, pre!entand calice mici si calice mari. Afectiunile renale sunt destul de numeroase, motiv pentru care examinarea acestui organ in abator este foarte importanta. %ste situat sublombar si este cuprins intr-o masa mare de tesut adipos perirenal. %xaminarea se face prin inspectie si palpatie si in functie de situatie si prin sectionare. (ectionarea se face pe masa, intre mana examinatorului si masa, pornind de la marea curbura si mergand pana la pelvis. 5imfoganglionii renali fac parte din grupul limfoganglionilor lomboaortici si se inspectea!a, se palpea!a si se sectionea!a obligatoriu. V(-i$ '%i" % se examinea!a prin inspectie si palpatie, fiind sectionata doar in ca! de cistite. A& % #'l 0("i# l , )$'l la suinele sacrificate in abator se caracteri!ea!a prin lipsa testiculelor. <ierii se castrea!a deoarece carnea de vier are miros specific, puternic si neplacut. 5a 2upuire se detasa furoul si penisul si se examinea!a iar dupa eviscerare sunt examinate uretra intrapelvina si glandele seminale. A& % #'l 0("i# l !(,(l se caracteri!ea!a prin aspectul muriform al ovarelor si prin aspectul intestiniform al coarnelor uterine. %xaminarea se face prin inspectie si palpatie, sectionarea fiind efectuata numai in ca! de metrite sau de uter gestant. (unt multe afectiuni ale ovarului si uterului, motiv pentru care examinarea se va face atent. 11.2.9. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL LIMBII SI AL ALTOR ORGANE Li,b de suine se inspectea!a, se palpea!a si se sectionea!a obligatoriu, deoarece este loc de insediere pentru C4sticercus cellulosae dar si pentru sarcoc,isti. 9alparea se executa prin malaxare de la ba!a la apex iar sectionarea se executa ventral, sagital. (ectiunea se inspectea!a si se palpea!a. F %i"0(l(, l %i"0(l( )i ()/! 0'l sunt examinate prin inspectie si palpatie, sectionarea fiind facultativa. 0usculatura acestor organe, ca si cea a 8i/i5'l'i, poate fi loc de insediere pentru cisticerci si sarcoc,isti si va fi examinata atent. 5a faringe sunt pre!ente amigdalele, care se vor examina cu atentie, dupa care se vor confisca. %ste indicat ca exminarea si confiscarea amigdalelor &tonsilelor' sa se efectue!e rapid dupa eviscerare, deoarece flora mobila de porta2, cantonata in acestea, poate migra in tesuturile adiacente. .aringele, laringele si ,ioidul se comerciali!ea!a sub denumirea de slung.
4$

P "$%( )'l este ase!at in aceeasi po!itie ca si la taurine dar la detasarea acestuia se pot prelua limfoganglionii portali. /in aceasta cau!a medicul examinator trebuie sa fie foarte atent la examinarea ficatului si pancreasului pentru a putea examina acesti limfoganglioni. Ti,')'l la suine este foarte de!voltat, fiind ase!at ventral in regiunea cervicala si toracala, suprasternal si se poate observa pana la varsta de 2 ani. %xaminarea acestui organ limfoepitelial trebuie facuta cu atentie &prin inspectie si palpatie', deoarece poate furni!a numeroase informatii despre starea de sanatate a suinelor sacrificate. +imusul cervical ramane de obicei la carcasa. 11.3. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CARCASEI Carcasa de suine se examinea!a cu foarte mare atentie atat in mod obisnuit cat mai ales cand au fost depistati cisticerci si sarcoc,isti in organe si cap. (pecific pentru controlul de abator al carcasei suinelor este examenul tric,ineloscopic. 11.3.1. CONTROLUL SANITAR VETERINAR OBISNUIT AL CARCASEI Acest control se efectuea!a pe tot parcursul prelucrarii primare a suinelor dar mai ales dupa eviscerarea si parcelarea in semicarcase. %xaminarea se reali!ea!a prin inspectie, palpatie si sectionare facultativa, urmarindu-se modificarile de culoare, forma si volum ale regiunilor corporale, articulatiilor si degetelor. (unt de asemenea examinate atent suprafetele interne ale semicarcaselor, aspectul normal al pleurei si peritoneului, precum si toate suprafetele musc,ilor si oaselor sectionate in timpul parcelarii carcasei in semicarcase. %ste examinat cu atentie musc,iul diafragm ramas la carcasa &curelusa', care este loc de insediere a cisticercilor si sarcoc,istilor. (e controlea!a mirosul specific si eventuala pre!enta a unor mirosuri particulare sau c,iar patologice. %xaminarea se face de sus in 2os. 5imfoganglionii carcasei de suine sunt clasificati in limfoganglioni musculari si limfoganglioni cavitari parietali. 5imfoganglionii musculari sunt* limfoganglionii cervicali superficiali dorsali sunt plasati inaintea articulatiei umarului, pe marginea superioara a musc,iului bra,iocefalicC limfoganglionii cervicali superficiali medii sunt situati ventral fata de cei superficiali, intre musc,ii omotransvers si cleidooccipitalC limfoganglionii cervicali superficiali ventrali sunt situati intre marginea inferioara a glandei parotide si musc,iul cleidooccipitalC limfoganglionii cervicali profun!i sunt identici cu cei descrisi la taurineC
41

 limfoganglionii axilari ai primei coaste sunt ase!ati lateral de marginea anterioara a primei coaste. 5a suine nu se intalnesc alti limfoganglioni axilariC limfoganglionii poplitei sunt formati dintr-o grupa superficiala si una profunada. 5imfoganglionii poplitei profun!i sunt situati in spatiul popliteu, ca si la rumegatoare. 5imfoganglionii poplitei superficiali &ai 2aretului' sunt plasati cranial fata de coarda 2aretului, respectiv dorsal fata de tubero!itatea calcaneeana, in fosa calcaneeana lateralaC limfoganglionii subiliaci &precrurali' si limfoganglionii isc,iatici sunt plasati asemanator cu cei de la rumegatoare 5imfoganglionii cavitari parietali la suine sunt* limfoganglionii aortici sunt putini, numerosi si miciC limfoganglionii intercostali lipsescC limfoganglionii sternali craniali sunt impari, plasati sub trunc,iul bra,iocefalicC limfoganglionii sternali caudali lipsescC limfoganglionii aortici sunt pre!enti pe laturile aortei abdominaleC limfoganglionii* iliaci laterali, iliaci mediali, sacrali &,ipogastrici', ingvinali profun!i si ingvinali superficiali sunt situati ca la rumegatoare. 16.3.2. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CARCASEI PENTRU CISTICERCO2A )n afara sectiunilor efectuate la nivelul capului, limbii si cordului si a inspectiei si palaptiei sectiunilor te,nologice in musc,ii cefei, musc,iul diafragm si musc,ii abdominali, la carcasa de suine se mai pot practica si alte sectiuni pentru depistarea cisticercilor. Astfel se pot efectua* o sectiune in musc,ii mediali ai coapsei, in felie paralela cu suprafata regiunii sau perpendicular pe femurC o sectiune de de!inserae a musc,ilor psoasi de vertebrele toracale sau lombare, de circa 1$ cmC o sectiune pe fata interna a peretilor lateroventrali ai abdomenului, in musc,ii oblici &mic si mare'C o sectiune in musc,ii intercostali, pe fata interna a semicarcaseiC o sectiune longitudinala, in felie, in musc,ii cefei, de la atlas la prima vertebra dorsala, paralela cu sectiunea te,nologica de semicarcasa. Aceste sectiuni pot fi acompaniate si de alte sectiuni in carcasa, daca au fost depistati cisticerci in sectiunile efectuate in mod obisnuit in cap, organe si carcasa. +oate sectiunile efectuate se inspecte!a si se palpea!a. 9entru stabilirea gradului de infestare se examinea!a totalitatea suprafetelor sectionate si examinate.
42

/aca pe o suprafata de 4$ cmG musc,i examinati, se gasesc cisticerci in mai mult de 2umatate din numarul sectiunilor executate, se considera ca fiind o infestatie masiva. /aca pe aceasta suprafata se gasesc cisticerci in mai putin de 2umatate din numarul sectiunilor executate, infestatia se considera slaba. )n ca! de infestatie masiva carnea, organele si subprodusele se confisca. @rasimea se topeste la 1$$EC, dupa care se da in consum. 0asa gastrointestinala, daca nu pre!inta para!iti, se da in consum fara restrictii. Carnea si organele se confisca si in ca!ul infestatiilor slabe, daca pre!inta modificari organoleptice importante. Cand caracterele organoleptice ale carnii, organelor si subproduselor sunt normale, iar infestatia cu cisticerco!a este slaba, acestea se vor da in consum conditionat dupa sterili!are. (terili!area se face prin caldura, cand se procedea!a ca la tric,inelo!a sau prin frig, congelare, timp de 1$ !ile la -15HC sau 4 !ile la -1"HC. Cu grasimea si intestinele se procedea!a ca si in ca!ul infestatiei masive. Ca!urile de cisticerco!a constatate la speciile de bovine si suine, precum si locurile de provenienta a animalelor receptive, vor fi comunicate la directiile sanitare veterinare 2udetene, ale 2udetelor interesate, care la randul lor vor informa autoritatile 2udetene sanitare competente, pentru investigatii in vederea depistarii persoanelor infestate cu tenii si aplicarea masurilor ce se impun. 16.3.3. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CARCASEI PENTRU TRIC7INELO2A 16.3.3.1. GENERALITATI >bligativitatea controlului carcaselor de suine, pentru depistarea larvelor de +ric,inella spiralis, este preva!uta in tara noastra inca din anul 1#12, cand este promulgata a-))-a 5ege de politie sanitara veterinara. Aceasta lege a fost promulgata prin inaltul decret regal nr. 4""# din 2$ noiembrie 1#12 si publicata in 0onitorul >ficial nr. 1## din 2 decembrie 1#12. 5egea va fi amendata in anii 1#26 si 1#32 si va si abrogata la 1# noiembrie 1#42 cand se publica 5egea sanitara veterinara nr. "4$. )n 5egea de politie sanitara veterinara din anul 1#12, la Capitolul )I- Abatorii si supraveg,erea alimentara art. 33 se specifica* = (e vor inlatura din consumatiune si se vor distruge in intregime carnurile animalelor atinse de urmatoarele boli* pesta bovina, pleuropneumonia contagioasa, dalac & carbune bacterian, antrax', carbune emfi!ematos, tuberculo!a generali!ata, turbare, tetanos,
43

rapciuga, variola la oi, branca &ru2etul' porcului, pesta si pneumonia porcului, infectii septice consecutive ranilor sau nasterii, enterita septica a viteilor si mieilor, cisticerco!a si tric,ino!a. /easemenea se vor respinge de la taiere animalele prea slabe, prea tinere si vacile in gestatie inaintata. Confiscarile partiale se vor face pentru bolile sau ca!urile care se vor determina printr-un regulament special.? +oate legile sanitare veterinare ulterioare vor cuprinde masuri pentru depistarea tric,inelo!ei. )n momentul actual, in afara de 5egea sanitara veterinara nr. 6$D1# 4, masuri referitoare la depistarea tric,inelo!ei mai sunt cuprinse in >rdinul 0.A.A. nr. 45D2$ iunie 1##5 pentru aprobarea :ormei sanitare veterinare privind decelarea tric,inei din carnea proaspata de porcine, vanat &mistret, urs' si cabaline si a :ormei sanitare veterinare cuprin!and masurile de supraveg,ere si control al unor substante si al re!iduurilor acestora la animalele vii si produselor lor - 0onitorul >ficial - 9artea ) - nr. 1 #D1$ august 1##5 precum si in 9rogramul de supraveg,ere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om si de protectie a mediului, in anul 2$$1-0.A.A.-A.:.(.<. )n aceste acte normative se preci!ea!a ca examenul tric,ineloscopic se efectuea!a la* fiecare porc taiatC fiecare carcasa de vanat &mistret, urs'C carnea si produsele crude, din carne de porc sau de vanat, aduse in piete si alte locuri de desfacere autori!ateC fiecare carcasa de calC fiecare carcasa de nutrieC carnurile provenite de la alte specii de animale receptive. %xaminarea se va reali!a prin urmatoarele metode* examen tric,ineloscopic direct &compresie'C metoda digestiei artificialeC metoda digestiei artificiale pe probe colectiveC metoda digestiei artificiale pe probe colective cu agitatie mecanica &te,nica de i!olare prin filtrare'C metoda digestiei pe probe colective utili!and un agitator magneticC metoda de digestie automatica pe probe colective, cu greutatea de pana la 35g. %xamenul tric,ineloscopic se efectuea!a in*
44

 circumscriptiile sanitare veterinare, circumscriptiile sanitare veterinare pentru controlul produselor de origine animala, laboratoarele directiilor sanitare veterinare 2udetene, )nstitutul pentru )giena si (anatate 9ublica <eterinara, laboratoarele de tric,ineloscopie autori!ate. )n toate locurile sus mentionate examenul tric,ineloscopic se efectuea!a in primul rand prin metoda compresiei &directa'. )n functie de cerintele relatiilor internationale se foloseste si una dintre metodele de examinare prin digestie artificiala a probelor de carne recoltate. +ric,inelo!a este o boala para!itara care se transmite la om prin consum de carne. %ste o antropo!oono!a foarte periculoasa pentru consumator. +ric,inella spiralis este para!it auto,eteroxen, adica isi desfasoara tot ciclul biologic pe aceeasi ga!da. 1oala se intalneste atat la animalele domestice cat si la animalele salbatice, speciile care fac boala fiind foarte multe. )n literatura de specialitate, referitor la speciile de +ric,inella spiralis apar opinii diferite. .oarte multi autori considera ca exista o singura specie +ric,inella spiralis cu mai multe subspecii* +ric,inella spiralis domestica, +ric,inella spiralis nativa, +ric,inella spiralis nelsoni, +ric,inella pseudospiralis. %u!eb4 &1##4' descrie doua specii* +ric,inella spiralis, care para!itea!a mamniferele si +ric,inella pseudospiralis, care para!itea!a pasarile carnivorele &sorecarul comun- 1uteo 1uteo' dar care poate para!ita si unele mamnifere &9acoonproc4on lotor, diavolul +asmanian- (arcop,ilus ,arrisii'. /e asemenea %u!eb4 descrie la specia +ric,inella spiralis taxoni &subspecii', notati +1-+", deoarece +4 este re!ervat pentru +ric,inella pseudospiralis. )onescu &1##5' preci!ea!a ca din anul 1##$ au fost recunoscute patru specii* +ric,inella spiralis, +ric,inella nelsoni, +ric,inella nativa, +ric,inella pseudospiralis. Cristea &1##"' sustine ca genul +ric,inella cuprinde cinci specii* +ric,inella spiralis, +ric,inella pseudospiralis, +ric,inella nelsoni, +ric,inella nativa,
45

 +ric,inella britovi. )nfestarea se face prin consum de carne de la animalele bolnave de tric,inelo!a. )n carne larvele infestante se gasesc in interiorul unor formatiuni c,istice in forma de lamaie, de minge de rugbi sau sferice. C,istii sunt digerati in stomac si larvele a2ung in intestin, unde dupa 3-4 naparliri dau nastere la adulti. /upa copulare femelele patrund profund in submucoasa si dau nastere la larve, in numar de 1$$$-15$$$. Acestea traversea!a activ tesuturile pana la vasele limfatice si sanguine, prin care sunt ve,iculate pana la locul de insediere. )nsedierea se produce in fibra musculara striata de obicei la locul de continuitate intre fibra musculara si fibra tendinoasa. Aici larvele se spiralea!a sau nu si se incapsulea!a dublu, formand c,isti, ase!ati cu axul mare paralel cu axul lung al rabdocitului. (piralarea se face la maxim 2,5 ture. )ntr-un c,ist se poate observa cel putin o larva sau mai multe &2-3' larve. /imensiunea larvelor, in momentul cand penetrea!a activ sarcolema &cu a2utorul unui stilet situat la capatul anterior', este de "$-12$ u lungime si de 5-6 u diametru. 5a varsta de 3$ de !ile &dupa circa 12 !ile' larvele au o lungime de 1$$$ u si un diametru de 35 u. C,istii au si ei dimensiuni microscopice* 4$$- $$ u axul longitudinal si 25$-3$$ u diametrul. /in cau!a dimensiunilor examinarea carnurilor se face la microscop &tric,ineloscop', la puteri diferite de marime x5$, x"$ si x1$$. 5a noi in tara examinarea se face la tric,ineloscop portativ ).>.6. sau la tric,ineloscop proiector &cu ecran interior sau cu ecran exterior' ).>.6. 16.3.3.2. E1AMENUL TRIC7INELOSCOPIC PRIN COMPRESIE Acest examen se reali!ea!a in urmatoarele etape* identificarea animalelor, recoltarea probelor, pregatirea campurilor &etalarea probelor', examinarea campurilor, stabilirea diagnosticului si aprecierea intensitatii infestatiei, stabilierea destinatiei carnii, organelor si subproduselor. I5("#i!i$ %( "i, l(l/% *este obligatorie pentru toate locurile si ca!urile cand se sacrifica doua sau mai multe animale, pentru ca animalul sa poata fi reconstituit dupa toaletarea si fasonarea carcaselor. Acordarea numarului se face la intrarea in sala de sacrificare, inscrierea numarului pe carcasa efectuandu-se dupa 2upuire sau imediat inainte de viscerare, in ca!ul suinelor care se supun oparirii. R($/l# %( &%/b(l/% *se executa in functie de specia examinata, respectiv in functie de clasificarea locurilor de insediere &locuri de electie' a larvelor de +ric,inella ssp. 5a suine aceasta clasificare este*
46

pilierii musc,iului diafragm, celelalte portiuni musculare ale musc,iului diafragm, musc,ii intercostali, musc,ii cefei, musc,ii maseteri si pterigoi!i, musc,ii abdominali superiori &psoasi', musc,ii limbii, musc,ii laringelui, musculatura striata a esofagului. 6ecoltarea se face din cele doua parti ale carcasei &dreapta, stanga', respectiv din fiecare semicarcasa, din apropierea oaselor sau a tendoanelor. @reutatea unei probe trebuie sa fie de 2$-3$g &de marimea unei nuci'. 5a suine si nutrie se recoltea!a doua probe din pilierii musc,iului diafragm sau in absenta acestora din celelalte portiuni musculare ale musc,iului diafragm, din musc,ii limbii, din musc,ii maseteri si musc,ii pterigoi!i sau din musc,ii abdominali superiori. 5a mistret si urs se recoltea!a cate patru probe astfel* doua din pilierii diafragmatici si alte doua din musc,ii intercostali sau musc,ii abdominali superiori. 5a cabaline probele se recoltea!a din musc,ii limbii sau din musc,ii maseteri si pterigoi!i, iar in absenta acestora din pilierii musc,iului diafragm. 9entru piesele din carne se recoltea!a din fiecare piesa, din locuri diferite, din apropierea oaselor sau a tendoanelor, trei probe de musc,i sc,eletici fara grasime. .iecare proba trebuie sa fie de dimensiunea unei nuci. /in preparatele crude se recoltea!a trei probe, din puncte diferite. .iecare proba trebuie sa fie de dimensiunea unei nuci. 9entru recoltarea de probe carnea congelata se supune decongelarii, carnea sarata se desarea!a iar carnea uscata se ,idratea!a. 9robele provenite de la aceste carnuri se supun clarificarii in sticle de ceasornic sau c,iar pe compresor, operatie care se executa cu solutii de acid acetic 1$F, otet alimentar de #E, ,idroxid de potasiu 3F si ,idroxid de sodiu &soda caustica' 3F. )n aceste solutii probele sunt imersate timp de 2-4 minute sau pe compresor se picura &cu pipeta sau cu sticluta picurator' solutie si dupa 1-2 minute se fixea!a lama superioara, dupa care se examinea!a. 9robele supuse ,idratarii se tin in apa calduta 2$3$ minute. /e asemenea se supun clarificarii carnurile de vanat, carnurile tocate, carnurile din me!eluri si orice alta categorie de carne, conform ,otararii medicului veterinar. )n ca!ul c,istilor calcificati se face decalcifierea pe compresor cu acid acetic solutie 1$F, timp de 2-3 minute. 9robele recoltate trebuie sa poarte numarul de identificare a animalului, de la care s-a efectuat recoltarea. /in aceasta cau!a recoltatorul trebuie sa fie ec,ipat cu cel putin un sistem de identificare a probelor recoltate de la mai multe animale sacrificate.
4

Aceste sisteme pot fi* ben!i de ,artie pergaminata, in care probele se impac,etea!a si pe care se inscrie numarul animalului de la care s-a recoltat, cutiute metalice din inox, cu capac, cu numere imprimate, fixate pe cingatori, tavi din inox cu compartimente numerotate si cu toarta. 9robele recoltate, in conditii de igiena riguroasa, se trimit la laboratorul de tric,ineloscopie, pentru a fi examinate. P%(0 #i%( $ ,&'%il/% *(# l %( &%/b(l/%+* se face pe lama inferioara a compresorului. Compresorul este format din doua lame de sticla cu grosimea de $,6 cm, latimea de 5 cm si lungimea de 23-25cm. 5ama inferioara este impartita in 2" campuri numerotate, 14 in 2umatatea superioara &1-14' si 14 in 2umatatea inferioara &15-2"'. /imensiunea unui camp de pe compresor este de 2,5D1,5 cm. 5ama mai are fixate doua suruburi. 5ama superioara are doua orificii, corespondente cu suruburile lamei inferioare, si se presea!a prin doua piulite, preva!ute cu saibe de material plastic sau cauciuc. )n fiecare camp se asea!a cate o portiune de carne, de marimea unui bob de ova!, sectionata cu forfecuta in lungul fibrelor musculare. 6ecoltarea probelor se face de preferinta de la continuitatea fibra musculara-fibra tendinoasa, loc predilect de insediere a larvelor de +ric,inella ssp. (e etalea!a 14 campuri & dreapta, stanga' de la fiecare porc cu origine cunoscuta. Aceasta inseamna ca pe Certificatul sanitar veterinar de transport medicul veterinar a mentionat aceasta solicitare si a motivat-o prin faptul ca unitatea sau localitatea are un grad de infestare de pana la 1J. 5a suine se vor etala 2" de campuri, un compresor &14 dreapta, 14 stanga' in urmatoarele ca!uri* de la carcasele la care lipsesc pilierii musc,iului diafragm si s-au recoltat probe din alte locuri de electie, de la suine, trimise in unitati de industriali!are sau desfacere in stare refrigerata sau congelata, fara certificare &prin certificat sau stampilare' ca su fost supuse examenului tric,ineloscopic cu re!ultat negativ si de la care lipsesc pilierii musc,iului diafragm, de la carnuri de suine conservate altfel decat prin frig, de la suine provenind din unitati sau localitati in care pe certificatul sanitar veterinar de transport , medicul veterinar de stat solicita examen pe 2" campuri &unitati sau localitati infestate cu tric,inelo!a in proportie de peste 1J'. 5a cabaline si nutrie se etalea!a 2" campuri &14 dreapta, 14 stanga'. 5a vanat &mistret, urs' se etalea!a 112 campuri, cate 2" de campuri din fiecare dintre cele patru probe recoltate de la o carcasa. /eci se vor etala doua compresoare din pilierii musc,iului diafragm &drepta, stanga' si alte doua compresoare din alt loc de electie &drepata, stanga'.
4"

/upa ase!area probelor pe fiecare camp al compresorului se aplica lama superioara si se apasa cu degetele pentru ca probele sa se prese!e cat mai bine. Apoi se asea!a saibele si se pun piulitele, care se strang incet si alternativ, pentru a se reali!a o compresie corespun!atoare. /aca sectiunile sunt bine executate si bine presate, vor ocupa maxim K din suprafata campului si vor fi atat de subtiri incat sa permita citirea prin transparenta a unui text tiparit. )n 2urul campului de carne compresata apare o !ona de lic,id, !ona variabila ca dimensiuni, in functie de prospetimea si constitutia carnii. E: ,i" %( $ ,&'%il/%* se face in ordinea numerotarii lor, pe fiecare camp examinandu-se cu atentie carnea si sucul de carne exprimat prin compresie, deoarece prin presare c,istii se pot sparge, larvele fiind expul!ate in lic,idul din exteriorul probei. Aspectele care se pot observa, in momentul examinarii, sunt diferite. An prim aspect este cel al larvei insediate recent, care se caracteri!ea!a prin observarea larvei ase!ata longitudinal in fibra musculara, sau observarea larvei cu tendinta de spiralare &cu aspect de carlig'. %xaminarea caudala a larvei este cutata pe ea insasi. Aceste larve au varsta cuprinsa intre 1 -21 !ile si au de2a capacitate infestanta dar nu re!ista la actiunea sucului gastric sau ai unor factori fi!ico-c,imici* frig, caldura, sare, etc., utili!ati la conservarea carnii. Armatorul aspect care se poate observa este stadiul de larva spiralata &in forma de tirbuson', cand larva are varsta cuprinsa intre 21-35 !ile, este infestanta si re!ista la actiunea sucului gastric si la actiunea factorilor fi!ico-c,imici folositi la conservare. .ibra musculara este afectata de actiunea patogena a larvei, striatiunile miofibrilelor disparand. Aspectul cel mai des observat este cel al larvei incapsulate. Capsula se formea!a datorita actiunii patogene a larvelor in varsta de aproape 4 saptamani. )nitial capsula este subtire si ulterior se ingroasa. C,istii pot fi multipli, aran2ati ca margelele pe ata. Actiunea patogena a larvei, cu caracter acut, se observa la tesutul con2unctiv interfascicular si la fibrele musculare invecinate. Aceste larve sunt infestante. 9e gramul de carne c,istii pot fi mai mult sau mai putin numerosi, in functie de gradul infestarii. )n infestari masive se poate observa "5$-3.3$$ c,isti pe gramul de carne. /o!a infestanta mortala, pe Lg de greutate vie, pentru om este de 5."$$ de larve, pentru suine este de 1$.$$$ de larve iar pentru sobolan este de 3$.$$$ de larve. )ntr-un c,ist se observa de obicei o singura larva dar se pot observa si doua sau mai multe larve. /upa varsta de 4-6 saptamani la cei doi poli ai c,istului incep sa se forme!e conuri de celule adipoase, cu ba!a pe polul c,istului. Aceste conuri se formea!a datorita fenomenelor de degenerescenta adipoasa a fibrelor musculare, le!iune consecutiva actiunii larvei de +ric,inella spp. /upa trecerea a cel putin 6 luni de la infestare c,istii se pot calcifica. Calcificarea tipica incepe, cu depunerea de granule fine de saruri de calciu, de la cei doi poli &c,istii au inceput de calcificare'.
4#

9rocesul se continua in toata masa c,istului &plin proces de calcificare' dar larva este inca vi!ibila. Cand c,istii sunt calcificati larva se distinge foarte greu. Capsula se calcifia!a ultima &c,istii complet calcificati' si in acest moment larva nu se mai poate observa. C,istii calcificati poti fi va!uti cu oc,iul liber, ca formatiuni punctiforme de dimensiuni sub 1mm, de culoare alb-gri, pe fondul ro!-rosietic al carnii. /estul de rar se poate observa calcificarea atipica &se calcifica numai larva' sau calcificare patogena &calcificarea incepe de la centrul c,istului'. C,istii se decalcifica cu acid acetic diluat sau acid clor,idric diluat. (ub actiunea aci!ilor carbonatul de calciu se di!olva si c,istul devine complet vi!ibil. Calcificarea nu se produce simultan la toti c,istii, pe acelasi compresor putandu-se observa c,isti necalcificati si c,isti in diverse stadii de calcificare. S# bili%( 5i 0"/)#i$'l'i )i &%($i(%( i"#(")i# #ii i"!()# %ii . /aca tric,ineloscopul nu observa larve &c,isti', carcasa &carnea' se considera neinfestanta. /aca tric,ineloscopul observa o singura larva sau un singur c,ist atunci carcasa &carnea' se considera infestanta. )ntensitatea infestarii &conform normelor sanitare veterinare' poate fi slaba sau masiva. (e considera infestatie slaba cand se observa larve &c,isti' in mai putin de 5 campuri din 14 sau in mai putin de 1$ din 2" de campuri etalate &examinate'. /aca se observa larve in 5 &respectiv 1$' sau mai mult de 5 &respectiv 1$' din 14 &respectiv 2"' campuri etalate &examinate ' atunci se considera ca infestarea este masiva. Confirmarea diagnosticului se face de catre medicul veterinar de stat, care recoltea!a contraprobe din doua locuri de electie diferite pentru fiecare semicarcasa sau cate o proba din fiecare bucata de carne supusa controlului tric,ineloscopic & in ca!ul cand porcul a fost transat'. %talarea si clarificarea probelor se efectuea!a de catre tric,ineloscopist sub directa supraveg,ere a medicului veterinar de stat. %xaminarea contraprobelor se face numai de catre medicul veterinar de stat care confirma sau infirma diagnosticul pus de tric,ineloscopist. /iagnosticul diferential. C,istul tric,inelic cu larva spiralata vi!ibila este greu de confundat dar sunt situatii &calcificare' cand pot aparea confu!ii cu alte formatiuni, fie de natura para!itara fie de alte naturi. /in aceasta cau!a este necesar sa se faca un diagnostic diferental* C4sticercus cellulosae este locali!at in afara fibrelor musculare, este pre!ent si in cord, este rotund sau oval, nu are depo!ite adipoase, membrana c,istului este groasa si stratificataC (arcoc4stis misc,eriana &pro parte (arcoc4stis suicanis, pro parte (arcot4stis sui,ominis' c,istul este rotund, este locali!at si in cord, are dimensiuni peste 1 mm, nu are depo!ite adipoase, pre!inta septumuri si lo2i cu sporiC

5$

 %c,inococcus granulosus c,istii sunt mari, ase!ati interfibrilar, locali!ati in special in organe. bulele de aer sunt rotunde, cu continut clar si margini groase. picaturile de grasime sunt mari, de obicei rotunde, au centrul clar si margini subtiriC /istomum musculorum suis este locali!at interfibrilar, la examinare se disting* ventu!a bucala, ventu!a ventrala si tubul digestiv stralucitor, ca o semilunaC AnMuillula aceti este un vierme cu capetele ascutite, mai mare decat larvele de +ric,inella spp, si este plasat pe fibrele musculare. firele de par, vase, nervi, fibre de tesatura se deosebesc usor prin caracteristicile structurale proprii. S# bili%( 5()#i" #i(i $ %"ii, /%0 "(l/% )i )'b&%/5')(l/% *) "$#i'"i+* carnea, organele si subprodusele se confisca si se denaturea!a in ca!ul infestatiilor masive sau indiferent de gardul infestatiei daca pre!inta infiltratii seroase sau marasm, datorita iritatiei sau actiunii toxice produse de para!itiC cand nu s-au produs aceste modificari iar infestatia este slaba carnea, organele si subprodusele se pot da in consum in mod conditionat, dupa o prealabila sterili!areC in ca!ul constatarii tric,inelo!ei la vanatul comestibil &mistret, urs' carnurile, organele si subprodusele se confisca, se supun denaturarii si se ingroapa la cel putin 1,5m. /aca este posibil acestea se pot directiona pentru industriali!are te,nica, in conditii de securitate sanitara veterinaraC masa gastrointestinala poate fi folosita fara restrictii, dupa prelucrare obisnuitaC directiile sanitar veterinare 2udetene si circumscriptiile sanitar veterinare vor tine evidenta detaliata a tuturor ca!urilor de tric,inelo!a constatata la porc, indiferent de locul de sacrificare, precum si la cadavrele de porci trimise la laborator in scop de diagnostic, pentru a determina !onele tric,inelogene, in vederea instituirii masurilor de prevenire si combatere. 9entru fiecare ca! se vor preci!a* locul de origine, proprietarul, locul diagnosticarii, intensitatea infestatiei, stadiul de de!voltare al larvelor, numarul c,istilor, locul si data sacrificarii, !ona de colectare a vanatului.
51

+oate ca!urile diagnosticate vor fi comunicate in termen de 4" ore directiilor sanitare veterinare 2udetene. /ate corespun!atoare vor fi comunicate si in ca!ul depistarii tric,inelo!ei in preparatele din carne si in carnurile aduse spre comerciali!are in piete agroalimentare, targuri, unitati de alimentatie publica etc. S#(%ili- %( $ ,&'%il/% $' #%i$8i"(l/- se poate face prin caldura &fierbere' sau prin frig &congelare'. S#(%ili- %( $ ,&'%il/% &%i" $ l5'% &conform art. 66 din :orme si masuri sanitare veterinare elaborate in ba!a 5egii sanitare veterinare nr. 6$D1# 4, 9artea a )< a, Capitolul ))'* este considerata suficienta fierberea in apa la o temperatura de 1$$EC, timp de 2,5 oreC topirea grasimii se face la foc desc,is pana la lic,efierea totala a ei, iar cand se face prin vapori trebuie sa a2unga la o temperatura de cel putin 1$$ECC carnurile infestate cu para!iti se vor taia in felii de cel mult 1$ cm grosime, dupa degresare. (terili!area se va considera terminata cand carnea are culoare alb inc,is &cenusiu', se desprinde usor de pe os, iar sucul de carne are aceeasi culoare ca si carneaC sterili!area in autoclav se va face timp de 2 ore, la temperatura de "$EC si presiunea de 1,5 atmosfere. Carnea se degresea!a si se taie in felii groase de cel mult 1$cm. (terili!area se considera terminata cand carnea se detasa usor de pe os si cand carnea si sucul din carne au culoare alb inc,is &cenusiu'. S#(%ili- %( &%i" !%i0 &Conform >rdinului 0.A.A. nr. 45D1##5-Anexa nr. 4-0.>.9art. ), nr.1 #D1##5' se poate aplica pe carne proaspata si produse din carne proaspata de suine, vanat &mistret, urs', cabaline si nutrie. M(#/5 1 1. Carnurile pre!entate in stare congelata sunt conservate in aceasta stare. 2. )nstalatia te,nica si alimentarea cu energie a camerei frigorifice trebuie sa fie astfel incat temperatura mentionata la pct. 6 sa poata fi atinsa in toata incaperea si mentinuta in interiorul spatiului cat si in carne. 3. )ncaperea trebuie sa aiba de2a temperatura mentionata la pct. 6, in momentul introducerii carnii. 4. 5oturile trebuie conservate separat in camera frigorifica si pastrate sub c,eie. 5. 9entru fiecare lot, !iua si ora introducerii in camera frigorifica se notea!a separat. 6. +emperatura trebuie sa atinga minimum -25ECC ea se verifica prin aparatura de masura etalonata si se inregistrea!a constant. Aparatele de masura trebuie pastrate sub c,eie. @raficele &termogramele' trebuie sa poarte indicarea numarului corespun!ator din registrul de inspectie a carnurilor, !iua si ora pornirii si terminarii congelariiC acestea se pastrea!a timp de 1 an. . Carnurile cu grosimea feliei de pana la 25 cm trebuie sa fie congelate fara intrerupere 24$ ore cel putinC cele cu gosimea intre 25 si 5$ cm, 4"$ ore cel putin.
52

Carnurile ale caror felii au grosimea peste aceste dimensiuni nu se supun acestei metode de congelare. /urata congelarii se calculea!a incepand cu momentul atingerii temperaturii mentionate la pct. 6, care sa fie in toata camera frigorifica. M(#/5 2 (e aplica prevederile pct. 1-5 ale 0etodei 1, cu reali!area urmatoarelor combinatii de timp si de temperatura* 1. 1ucatile cu grosimea de cel mult 15 cm* 2$ !ile la -15EC, 1$ !ile la -23EC, 6 !ile la -2#EC. 2. 1ucatile de carne cu grosimea de la 15 la 5$ cm* 3$ !ile la -15EC, 2$ !ile la -5EC, 12 !ile la -2#EC. +emperatura in spatiul frigorific nu trebuie sa depaseasca temperatura de inactivare aleasa. +emperatura spatiului se masoara cu aparate termoelectrice etalonate, dotate cu sistem de inregistrare permanenta. +emperatura nu se masoara la nivelul curentului de aer. Aparatele de masurat trebuie pastrate sub c,eie. @raficele &termogramele' trebuie sa evidentie!e numarul care corespunde in registrele pentru examinarea carnii, !iua si ora inceperii si inc,eierii congelariiC ele se pastrea!a timp de 1 an. M(#/5 3 Controlul temperaturii in centrul bucatilor de carne. 1. (e vor aplica combinatii de timp si temperatura, care se vor masura in centrul bucatii de carne* 1$6 ore la -1"EC, "2 ore la -21EC, 63 ore la -23EC, 4" ore la -26EC, 35 ore la -#EC, 22 ore la -32EC, " ore la -35EC, N ora la -3 EC. 2. Carnurile intrate in stare congelata se vor pastra congelate. 3. 5oturile se pastrea!a separat sub c,eie, in spatiul frigorific. 4. (e va inregistra data si ora sosirii fiecarui lot in spatiul frigorific. 5. Atila2ul te,nic si sursa de energie trebuie sa permita garantarea ca temperatura mentionata la pct. 1 este atinsa foarte rapid si este mentinuta in orice punct al bucatii de carne. 6. +emperatura se masoara cu aparate termoelectrice etalonate si dotate cu inregistrare permanenta. (onda termometrului trebuie plasata in centrul unei bucati de carne calibrata, care nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai groasa bucata de carne congelata. Aceasta bucata de carne calibrata trebuie sa fie amplasata in locul cel mai putin favorabil din spatiul frigorific, sa nu fie nici in imediata apropiere a agregatelor frigorifice, nici in directia curentului de aer rece. Aparatura de inregistrare se pastrea!a sub c,eie. @raficele &termogramele' trebuie sa evidentie!e numarul corespun!ator din registrul pentru examinarea carnii, !iua si ora inceperii si inc,eierii congelariiC ele se pastrea!a timp de un an. M %$ %( $ %"'%il/% (: ,i" #( #%i$8i"(l/)$/&i$ se face conform Art. ), alineatul 3, din ordinul 0.A.A. nr. # D2$$$ - &0.>. - 9art. ) - nr.3 2D2$$$', care stipulea!a urmatoarele*
53

Atestarea executarii examenului tric,ineloscopic, cu re!ultat negativ, la carnea provenita de la animalele din speciile receptive, se efectuea!a prin aplicarea pe fata interna a pulpei si pe fata laterala a capului a unei stampile de forma rotunda, cu diametrul de 2,5 cm, in care sunt cuprinse urmatoarele informatii inscriptionate cu caractere perfect li!ibile* in centru litera +, ma2uscula, cu inaltimea de 1 cm si cu latimea de $,2 cm. (tampila se aplica cu tus sau prin foc. )n ca!ul carnii conditionate sau ambalate stampila insoteste marca de sanatate.

12.CONTROLUL SANITAR VETERINAR DUPA TAIERE LA OVINE SI CAPRINE Controlul sanitar veterinar dupa taiere al ovinelor si caprinelor este aproape identic cu cel descris la taurine, existand insa unele particularitati. 5a examinarea capului se sectionea!a limfoganglionii, se controlea!a existenta le!iunilor specifice cenuro!ei, limba se examinea!a prin tragere la nivelul comisurii cavitatii bucale, globii oculari se controlea!a pentru a se depista le!iunile specifice agalaxiei contagioase. 9ulmonul, cordul se examinea!a ca si la taurine dar nu se sectionea!a cordul. Celelalte organe de la animalele adulte si de la tineret se examinea!a ca si la taurine. (e efectuea!a un examen atent al mamelei pentru depistarea le!iunilor de agalaxie contagioasa. Carcasa se examinea!a atent si se executa sectionarea limfoganglionilor musculari, pentru depistarea ca!urilor de limfadenita ca!eoasa. 5a ovine si caprine se executa examene speciale pentru urmatoarele boli* variola, febra aftoasa, antax, ec,inococo!a, sarcosporidio!a, para!ito!e ,epatice si pulmonare, brucelo!a, raie cisticerco!a. 9entru variola, raie si febra aftoasa se controlea!a atent pielea iar pentru febra aftoasa se examinea!a limba si mucoasa cavitatii bucale. (e sectionea!a pulmonul pentru depistarea para!itilor /ict4ocaulus filaria, 9rotostrong4lus rufescens etc. Carcasa se examinea!a atent si se executa sectionarea limfoganglionilor musculari pentru depistarea ca!urilor de limfadenita ca!eoasa.
54

.icatul este para!itat la foarte multe ovine de .asciola ,epatica si de /icrocelium lanceolatum. %c,inococo!a este o para!ito!a care se intalneste la toate speciile de animale sacrificate in abator si se caracteri!ea!a prin pre!enta c,istilor ,idatici pe ficat si in pulmon. /imensiunea si numarul acestora sunt variabile dar constituite motiv permanent de confiscare a celor doua organe. (arcosporidio!a ovinelor este data de (arcoc4stis ovifelis si (arcoc4stis ovicanis si se caracteri!ea!a prin pre!enta sarcocistilor in* submucoasa faringelui, tesutul con2unctiv perifaringian, musc,iul diafragm, musculoasa esofagului, musc,ii intercostali, musc,ii abdominali lateroventrali, cord. Acestia au aspectul semintei de castravete, infestatiile putand fi slabe sau masive. Cisticerco!a ovinelor este data de C4sticercus ovis care contine larva infestanta de +aenia ovis, care para!itea!a intestinul subtire al cainelui. Cand numarul cisticercilor este mai mare de circa "-# pe suprafata de 4$ cmG sectiune examinata, iar caracterele organoleptice ale carnii sunt modificate carnea si organele se confisca. /e asemenea se confisca carnea si organele in ca!ul infestatiilor slabe insotite de modificari organoleptice. Cand numarul cisticercilor nu este mai mare de "-# pe suprafata de 4$ cmG examinat, iar carnea si organele nu pre!inta modificari organoleptice, acestea se dau in consum conditionat, dupa sterili!are prin frig, timp de 2 !ile la temperatura de -12EC. 13.CONTROLUL SANITAR VETERINAR DUPA TAIERE LA CABALINE %xaminarea dupa taiere a cabalinelor pre!inta similitudini dar si particularitati, comparativ cu examinarea de dupa taiere a celorlalte mamnifere de macelarie. Capul cabalinelor se sectionea!a sagital, pentru a evidentia toata mucoasa cavitatilor na!ale si a septumului na!al, deoarece aici pot fi locali!ate le!iuni specifice morvei sau cicatrici post morvoase. (e examinea!a si se sectione!a limfoganglionii capului. 9ulmonul se sectionea!a longitudinal si multiplu &3-4 sectiuni'. 5imfoganglionii prepectorali, bronsici si mediastinali se examinea!a si se sectionea!a. /e asemenea se sectionea!a laringele, tra,eea si bron,iile principale. Cau!a acestor sectionari este tot morva, boala foarte grava, antropo!oono!a cu sfarsit letal la om.
55

Cordul, ficatul, splina si rinic,ii se examinea!a prin inspectie, palpatie si sectionare obligatorie atat a organelor cat si a limfoganglionilor aferenti. Celelalte organe se examinea!a ca si la taurine si suine. Carcasa de cabaline se supune examenului tric,ineloscopic. Cabalinele pre!inta numeroase alte boli para!itare si infectocontagioase, motiv pentru care atat organele cat si carcasa se vor examina foarte atent. Consumul de carne de cal in tara noastra este in crestere, iar comerciali!area frauduloasa a carnii de cal drept carne de taurine obliga medicul veterinar sa acorde o mai mare atentie acestei specii, ca animal de macelarie.

14. E1AMENE DE LABORATOR *COMPLEMENTARE+ SOLICITATE DE CONTROLUL SANITAR VETERINAR DE ABATOR 9robele recoltate sunt expediate la laborator insotite de o :ota de insotire a probelor recoltate pentru examen de laborator &anexa 1' in care medicul veterinar, care a recoltat probele, solicita anumite examene de laborator* fi!ico-c,imice si bacteriologice, pentru a putea determina salubritatea carnurilor si subproduselor sec,estrate.

&anexa 1' 0.A.A.-A@%:+)A :A+)>:A5A (A:)+A6A <%+%6):A6A /irectia (anitara <eterinara.......................................................... Circumscriptia sanitara veterinara................................................ :r.....................................din....................................................... Catre, ........................................................................ ........................................................................ NOTA DE INSOTIRE a probelor recoltate pentru examen de laborator .elul probelor............................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... recoltate la data..............................................de la....................................................................proprietatea .....................................................................localitatea........................................strada............................... 1. /ate epi!ootologice............................................................................... ...................................................................................................................................................................... 2. /ate clinice............................................................................................ ..................................................................................................................................................................... 3. /ate anatomopatologice......................................................................... ...................................................................................................................................................................... 56

4. +ratamente efectuate si re!ultate obtinute.............................................. ...................................................................................................................................................................... 5. )muni!ari efectuate si data..................................................................... ...................................................................................................................................................................... 6. /ate cu privire la fura2are, ca!are, ingri2ire si alte informatii care pot servi la stabilirea diagnosticului................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... . /iagnosticul pre!umtiv.......................................................................... ...................................................................................................................................................................... ". %xamene cerute...................................................................................... ...................................................................................................................................................................... 0edic veterinar de stat, 5.(..................................... &semnatura si parafa'

9robele care se recoltea!a vor fi din carne si organe si trebuie sa fie repre!entative, adica sa corespunda naturii le!iunilor, bolii suspicionate si produselor care trebuie examinate, astfel* portiune de musc,i &de preferinta cubica' cu latura de 12-15 cm, atat din sfertul anterior cat si din sfertul posterior opus, prelevata din urmatorii musc,i* supraspinos, triceps bra,ial, bra,ial, flexor ,allucis longus, semimembranos, gastrocnemieniC din celelalte doua sferturi se va recolta cate un ganglion limfatic &cervical superficial, subiliac'C splina intreaga sau o portiune de 1$-15 cm, din partea cu le!iuniC ficatul de la animalele mici se va trimite intreg impreuna cu ve!ica biliara. /e la animalele mari se va recolta o portiune cu latura de 15 cm, din regiunea cu modificari, insotita de limfoganglionul portal si ve!ica biliara. )n ambele ca!uri ve!ica biliara va fi golita de bila si cu canal coledoc legatC un rinic,iC portiuni de tesuturi &carne, organe etc.', suspecte de a contine germeni patogeni, insotite de limfoganglionii corespun!atoriC portiuni de piele si un os lung nedesc,isC limfoganglioni me!enterici, in ca!ul in care animalul pre!inta simptome de enterita. 6ecoltarea, ambalarea si expedierea probelor se vor face in conditii sterile.
5

%xamenul bacteriologic al carnii si subproduselor este obligatoriu in urmatoarele ca!uri* cand animalele inainte de taiere au pre!entat simptome ale unor boli transmisibile sau la examenul carnii si organelor se constata modificari anatomopatologice specifice sau suspecte de asemenea boliC cand animalele sunt bolnave sau suspecte de pesta porcina, iar carnea, organele si grasimea au aspect normal &se face examenul pentru salmonele'C cand animalele taiate au fost suspecte de spticemie, piemie, au simptome de enterita, metrite, artrite acute, inflamatie septica a tecilor seroase a tendoanelor, le!iuni purulente-neincapsulate sau necrotice la nivelul cordonului ombilical, ficatului, splinei, rinic,ilor, pulmonilor, pleurei, peritoneului sau in alte tesuturi ale organismuluiC cand a survenit o inrautatire brusca a starii generale a animalului cu putin timp inainte de taiereC cand gradul modificarilor anatomopatologice nu este in concordanta cu simptomele constatate la animalul in viataC cand lipsesc organe importante pentru a aprecia salubritatea carnii, sau cand organele respective sunt modificate organolepticC cand carnea provine de la animale din efective cunoscute ca purtatoare de salmoneleC cand animalele au fost inoculate cu microbi sau toxine microbiene &experimental sau pentru prepararea de seruri si vaccinuri' si nu au trecut 21 !ile de la inocularea cu microbi vii si !ile de la inocularea cu microbi morti sau toxine microbieneC cand eviscerarea s-a facut mai tar!iu de o ora din momentul sangerarii sau cand carnea si organele sunt infiltrate cu sangeC cand animalele au fost intoxicate cu ga!e sau substante toxiceC in acest ca! este obligatorie si executarea examenului toxicologicC cand se banuieste ca un produs comestibil &carne, subprodus comestibil' a suferit o contaminare cu germeni patogeni in timpul prelucrarii, manipularii, depo!itarii sau transportuluiC in toate ca!urile de taieri de necesitate, cand nu s-a putut stabili in mod sigur cau!a care a impus la taierea animalului sau cand nu s-a putut face examenul animalului inainte de taiereC ori de cate ori autoritatile sanitare veterinare cer executarea lui.

15. CONDITII MERCEOLOGICE PENTRU CARNEA SI SUBPRODUSELE LIVRATE PENTRU CONSUM UMAN
5"

Carnea si subprodusele comestibile, produse in unitatile de taiere, pentru a putea fi comerciali!ate in scopul consumului public vor trebui sa indepliceasca niste conditii de calitate, salubritate si conservabilitate. Aceste conditii decurg din sanatatea animalelor si din caracterele organoleptice si fi!ico-c,imice ale carnii si subproduselor comestibile si sunt urmatoarele* carnea si subprodusele comestibile nu trebuie sa afecte!e sanatatea consumatorului prin afectiunile morbide din timpul vietii animalului sau prin alteratiile survenite dupa sacrificarea animalelorC carnea si subprodusele comestibile trebuie sa pre!inte calitati nutritive normaleC carnea si subprodusele comestibile trebuie sa pre!inte caractere organoleptice normale, sa impresione!e placut pe consumatorC carnea si subprodusele comestibile trebuie sa aiba proprietati de conservare normale.

16. SANCTINUILE DE ABATOR )n urma controlului sanitar veterinar dupa taiere carnea, subprodusele comestibile si subprodusele necomestibile se grupea!a in doua categorii* admise in consum siDsau u! uman si improprii consumului siDsau u!ului uman. Carnea si subprodusele comestibile din prima categorie se pot clasifica astfel* produse salubre admise in consum liber &neconditionat, fara restrictii' - acestea provin de la animale sanatoase, au caractere organoleptice, fi!ico-c,imice si microbiologice normale, au calitati nutritive corespun!atoare si proprietati de conservare optime. produse salubre, cu valoare nutritiva redusa - sunt produse care nu pun in pericol sanatatea consumatorului dar nu indeplinesc in totalitate conditiile merceologice. 9rodusele pre!inta modificari organoleptice minore, care le diminuea!a valoarea nutritiva si conservabilitatea corespun!atoare. )n aceasta categorie intra carnuri si subproduse cu modificari de gust si miros, cum ar fi* peste, urina, sexual, medicamente, de!infectanteC carnuri cu infiltratii seroaseC carnuri cu ,emoragii de mica intindereC carnuri de la animale slabeC carnuri sangeroase etc. +oate aceste carnuri si subproduse comestibile sunt apte pentru consum liber dar se vor comerciali!a cu pret redus. produse admise in consum conditionat &dupa salubri!are, sterili!are' - aceste
5#

produse pre!inta pericol pentru consumator datorita para!itilor, germenilor siDsau toxinelor bacteriene pe care le contin dar acest continut periculos poate fi distrus prin diverse procedee, admise de normele si masurile sanitare veterinare. 9rodusele insalubre pot deveni astfel salubre fara a suferi modificari organoleptice. 0etodele de salubri!are &sterili!are' pot fi fi!ice sau c,imice. 0etodele fi!ice folosesc caldura &fierberea in ca!ane desc,ise, autoclavarea' sau frigul &congelarea la temperaturi mai mici de -15HC'. 0etodele c,imice folosesc sarea, acidul lactic etc. Carnea si subprodusele comestibile din cea de-a doua categorie sunt periculoase pentru consumator deoarece pre!inta para!iti, germeni siDsau toxine bacteriene care nu se distrug prin metodele de sterili!are enumerate mai sus. +ot in aceasta categorie intra si carnea si subprodusele comestibile modificate organoleptic. Aceste produse se confisca, se denaturea!a si se distrug sau se prelucrea!a &valorifica' te,nic. /enaturarea consta in deteriorarea fi!ico-c,imica &sectionare, maruntire, stropire cu substante odori!ante' pentru ca produsele respective sa devina necomerciali!abile si neconsumabile. /istrugerea acestor produse se face prin ingropare in cimitire de animale, prin aruncarea in putul sec sau prin arderea in crematorii. 9relucrarea te,nica inseamna transformarea produselor confiscate in fainuri, prin procedee industriale. )n timpul prelucrarii produsele se sterili!ea!a prin autoclavare, fainurile re!ultate &de carne-oase, de sange, de peste, de oase' fiind foarte valoroase pentru ,ranirea animalelor. Activitatea sanitara veterinara de dupa taiere, dintr-o unitate de taiere, este consemnata in mai multe acte oficiale sanitare veterinare*

Act sanitar veterinar de confiscare &anexa 1'

6$

&anexa 1' 0.A.A.-Agentia :ationala (anitara <eterinara /irectia (anitara <eterinara Circumscriptia (anitara <eterinara............................ ACT SANITAR VETERINAR DE CONFISCARE :r....................din................................... 9rodusul*...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... Calitatea*...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... 9roprietarul*................................................................................................................................................. Adresa*......................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... 0otivul confiscarii*...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... /estinatia*.................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... :erespectarea masurilor dispuse atrage, dupa ca! sanctionarea contraventionala sau penala, conform 5egii sanitare veterinare. 0edic veterinar de stat ....................................... &semnatura si parafa' 5.(. 5uat la cunostinta, proprietar, ...................................... &semnatura'

61

 6egistrul privind examenul sanitar veterinar al animalelor dupa taiere &anexa 2'

0.A.A.-A@%:+)A :A+)>:A5A (A:)+A6A <%+%6):A6A /irectia (anitara <eterinara.......................................................... Circumscriptia sanitara veterinara pentru controlul produselor de origine animala..................................................................... REGISTRUL privind examenul sanitar veterinar al animalelor dupa taiere /ata (pecia, .urni!orul 6e!ultatul experti!ei sanitare veterinare examinarii categoria si adresa .recventa /estinatia carcaselor si nr. bolilor admise admise confiscari confisacari animalelor conditionat totale partiale :r +o :r +o :r +o :r +o

:r. crt

/estinatia organelor Admise Admise Confiscate cnditionat +o. +o. +o.

/estinatia subproduselor Admise Admise Confiscate conditionat +o. +o. +o.

(emnatura medicului veterinar

6egistrul de gestiune sanitara veterinara a carnii si produselor din carne &anexa 3'

62

&anexa 3' 0.A.A.- A@%:+)A :A+)>:A5A (A:)+A6A <%+%6):A6A /irectia (anitara <eterinara............................................................ Circumscriptia sanitara veterinara pentru controlul produselor de origine animala........................................................................... REGISTRUL de gestiune sanitara veterinara a carnii si produselor din carne .urni! .elul Cantita /ata :r /ata Cant. 6e!ultatul (anctiuni sanitare orul carnii tea produc si trans trans transarii veterinare si nr de &spec &to.' erii dat arii ata sortime + repreluc Confisc ageea2 ia si carnii a nte o rare are sanit modu cer veterin l de t. ar pre!e san nt' it vet

: /ata r intra c rii rt

/iri2area carnii 6efrigera re :r camerei Congela re :r tunelulu i /epo!ita re :r depo!itul ui .abricat ie (ectia

9roduse le livrate

/ata livrar ii

:r certificatul ui sanitar veterinar

/estinatia )ntern %xport Cantitat Cantitat +ar ea ea a +o +o

Act sanitar veterinar privind prelucrarea sub restrictii si consumul conditionat al produselor de origine animala &anexa 4'

63

&anexa 4' 0.A.A. Agentia :ationala (anitara <eterinara /irectia (anitara <eterinara............................... Circumscriptia (anitara <eterinara..................... ACT SANITAR VETERINAR PRIVIND PRELUCRAREA SUB RESTRICTII SI CONSUMUL CONDITIONAT AL PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA :r................................................data................................... 9rodusul....................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... Cantitatea* ................................................................................................................................................... 9roprietarul* ................................................................................................................................................ Adresa* ........................................................................................................................................................ ...................................................................................................................................................................... 6e!ultatul experti!ei sanitare veterinare* .................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... 6estrictiile impuse si modul de conditionare* ............................................................................................. ...................................................................................................................................................................... +ermenul de executie* ................................................................................................................................. :erespectarea masurilor dispune, atrage dupa ca!, sanctionarea contraventionala sau penala, conform 5egii sanitare veterinare. 0edic veterinar de stat ............................................... &semnatura si parafa' 5.(. 5uat la cunostinta proprietar, ............................................ &semnatura'

19. ALTE CATEGORII DE CARNE RE2ULTATE IN URMA SACRIFICARII ANIMALELOR DE MACELARIE 19.1. STARI FI2IOLOGICE CARE INFLUENTEA2A NEGATIV CALITATEA CARNII SI ORGANELOR 19.1.1. STAREA FETALA
64

Carnea de fetus are valoare nutritiva redusa deoarece contine o cantitate mare de apa, o cantitate mare de glicogen, cantitati reduse de lipide si cantitati mari de colagen. 0usculatura este slab de!voltata, infiltrata, de culoare gri-cenusie. >sificarea ets te incompleta. .etusul se recunoaste dupa* capul mare, botul lung, oc,ii inc,isi, articulatiile voluminoase, parul lins si neted, copitele elastice, galbene, cu talpa bombata si netocita. 0ucoasa cavitatii bucale este violacee, dintii nu au erupt. Cordonul ombilical are vasele pline cu sange. )n intestin se observa meconiu. %ste pre!ent dopul anal. 9ulmonii sunt mici, atelecta!ici, compacti, cu aspect carnificat si docima!ie po!itiva. 0aduva osoasa este rosie, difluenta iar grasimea este infiltrata, gelatinoasa, de culoare brun-rosietica si cu aspect granulos. 6inic,ii sunt de culoare violet-albastru. 5a noi in tara carnea fetala este inter!isa pentru consum si se confisca. )n alte tari &Anglia, Argentina, +unisia, )talia, (pania' carnea de fetus bine de!voltat este admisa in consum. 19.1.2. STAREA DE ANIMAL PREA TANAR 5egea sanitara veterinara 6$D1# 4 considera ca animal prea tanar, animalul sub 21 de !ile sau peste aceasta varsta dar cu plaga ombilicala necicatri!ata. Aceasta interdictie este 2ustificata atat de considerentele de igiena alimentara &carnea cu continut mare de colagen etc.' cat si de considerentele economice. Carnea provenita de la aceste animale este moale, apoasa, de culoare cenusie-ro!. >asele sunt elastice cu epifi!ele nesudate la diafi!a. 0aduva osoasa este gelatinoasa, de culoare rosu-inc,is. @rasimea este absenta sau este pre!enta in cantitati mici, infiltrata, cu aspect gelatinos, de culoare galbuie. 6inic,ii sunt slab de!voltati, de culoare rosuviolet, iar pe sectiune pot aparea nuante de brun-ver!ui la nivelul !onei corticale. 5a nivelul spatiului con2unctiv axilar &subscapsular' se observa infitratie seroasa. @rasimea perineala are aspect granular. Animalele prea tinere care au fost sacrificate se confisca. )n @ermania si in tarile scandinave se admite consumul de carne de vitel in varsta de cateva !ile. 19.1.3. STAREA DE GESTATIE DIAGNOSTICABILA 5egea de politie sanitara veterinara, promulgata in anul 1#12, inter!icea sacrificarea vacilor =in gestatie inaintata? &art.33'. )n momentul de fata in legislatia sanitara veterinara de la noi din tara este stipulata interdictia de a sacrifica =animale femele in gestatie diagnosticabila? &:orme si masuri sanitare veterinare-1# 4, art.22, litera a', cu exceptia celor acidentate sau bolnave, a caror viata este periclitata. )n acest ca! sacrificarea este decisa de medicul veterinar. /e asemenea este inter!isa sacrificarea femelelor in ca!ul cand de la fatare nu au trecut mai mult de " !ile &:orme si masuri sanitare veterinare-1# 4, art.22, litera b'. 9revederile legislatiei sanitare veterinare se 2ustifica prin considerente umanitare si economice.
65

Aceste femele pre!inta edeme ale musculaturii si tesutului con2unctiv intermuscular &mai mult sau mai putin accentuate' de la nivelul trenului posterior. )n ca!ul taierilor de necesitate !onele edematiate &infiltrate' se confisca, restul carnii si organelor putand fi date in consum liber. 19.2. CARNEA SI ORGANELE CU VALOARE NUTRITIVA REDUSA 0edicii veterinari de stat sunt obligati sa declare cu valoare nutritiva redusa acele carnuri si subproduse comestibile la care constata urmatoarele modificari* miros sau gust de peste, modificari moderate ale gustului si mirosului sau ale culorii, a consistentei &miros moderat de urina, de vieri, tapi, medicamente sau de!infectante etc.', infiltratii seroase mai putin pronuntate, ,emoragii reduse la numar si suprafata, sarcosporidii sau depo!ite calcare nu prea numeroase. /aca se constata modificari de natura celor amintite numai la unele sferturi sau portiuni de organe sau la unele subproduse comestibile, se vor declara cu valoare nutritiva redusa numai acestea. 0odificarile privind culoarea, gustul, mirosul si compo!itia carnurilor se aprecia!a dupa 24 ore de la taiere si la nevoie se vor face si probe de fierbere sau frigere. slabire avansata &marasm', in afara ca!urilor cand se impune confiscarea totala a animaluluiC carcase de vitel cu o de!voltare incompleta a musculaturiiC sangerare incompleta, mai ales la animalele taiate de necesitateC carnurile date conditionat in consum, grasimile animale comestibile, carnea de pasare si de la alte specii decat animalele de macelarie, atunci cand acestea pre!inta modificari organoleptice, fi!ico-c,imice sau bateriologice. Carnea si subprodusele comestibile pot fi declarate cu valoare nutritiva redusa in proportie de 25F si 5$F. Cele care au valoare nutritiva redusa peste 5$F se confisca. /eclararea valorii nutritive reduse, termenul de valorificare, conditiile de van!are si pretul produselor se fac de catre medicul veterinar de stat si de conducatorul unitatii producatoare sau de desfacere, pe ba!a unui proces verbal. 9rodusele cu valoare nutritiva redusa nu se pot folosi la fabricarea de preparate decat in situatii speciale si cu avi!ul Agentiei :ationale (anitare <eterinare. 19.2.1. CARNEA SI ORGANELE DE LA ANIMALE PREA SLABE Aceste carnuri sunt produse de cau!e fi!iologice &varsta, subalimentatie, disfunctii ale aparatului digestiv' sau de cau!e patologice &para!itare, infectioase, toxice' si se caracteri!ea!a prin modificari organoleptice ale maselor musculare si prin reducerea sau absenta tesutului adipos. Animalul este foarte slab, cu proeminentele osoase vi!ibile si musculatura putin voluminoasa. /upa taiere se observa putine depuneri grasoase sau lipsa acestora si inlocuirea lor cu tesut con2unctiv predominant fibros, uscat sau infiltrat, cu aspect gelatinos. 6inic,ii sunt flotanti si se poate observa edem perineal.
66

Clasificarea carnurilor slabe &5efenetre si /edieu-1#64' .elul slabirii 0odificari produse +ipul carnii in carne (labire fara 6esorbtia grasimii .ara amiotrofie Carnuri slabe din infiltrarea tesutului de origine cau!a inanitiei con2unctiv fi!iologica, fara &carnuri modificari fi!ice ale marasmatice' grasimii Cu amiotrofie Carnuri slabe din cau!a u!urii senile &ca,exie senila' 6esorbtia grasimii Cu sau fara Ca,exie uscata de origine amiotrofie patologica, grasime uscata, fainoasa (labire cu infiltrarea @rasimea si )nfiltratie seroasa tesutului con2unctiv musculatura normale cantitativ @rasimea pe cale de .ara amiotrofie -idro,emie resorbtie sau absenta, masele musculare normale @rasime absenta, Cu amiotrofie -idroca,exie masele musculare pronuntata foarte atrofiate +esutul con2unctiv axilar este infiltrat seros, limfoganglionii cervical superficial si bra,ial sunt turgescenti. 0aduva osoasa este difluenta. +esutul osos al vertebrelor este decolorat. 9entru stabilirea calitatii carnii se poate efectua testul densitatii maduvei osoasetestul 5afenetre si /edieu. (e recoltea!a 1$g maduva osoasa de la un os lung &radius, femur', la 24 deore de la sacrificare. 9roba se pune intr-un vas ermetic pentru a nu se des,idrata si se aduce la laborator. 5a laborator in trei pa,are se pune alcool etilic cu concentrati diferite* 32H &/O$,#63', 4 H &/O$,#4$' si 52H &/O$,#32'. (e recoltea!a trei fragmente de maduva de dimensiunea unui bob de porumb si se introduc in cele trei pa,are. 9roba poate pluti sau poate sa cada la fundul pa,arului si in felul acesta se

stabileste destinatia carnii. Aceasta destinatie difera dupa continutul in apa al maduvei osoase &tabel'.

32 H cade la fund pluteste -

+estul 5afenetre si /edieu pentru maduva osoasa Alcool etilic Amiditatea /estinatia maduvei osoase carnii 4 H 52 H peste 5$ confiscare cade la fund 4$-5$ confiscare sau me!eluri pluteste cade la fund 25-4$ me!eluri 9luteste pana la 25 carne normala

(anctiuni* in ca! de slabire pronuntata insotita de edeme gelatinoase, la locul de depunere a grasimilor, amiotrofie, infiltratia tesutului muscular, maduva osoasa difluenta, rosie sau ro!-galbuie, se confisca animalul in intregimeC in celelalte ca!uri carnea se da in consum cu pret mai mic deoarece are valoare nutritiva redusaC in toate ca!urile se controlea!a posibilitatea existentei de ca!uri patologice si daca acestea sunt pre!ente se dau sanctiuni corespun!atoare cau!ei. 19.2.2. CARNEA CU MIROSURI STRAINE /upa taiere carnea pre!inta un miros caracteristic speciei dar in anumite ca!uri poate pre!enta si mirosuri straine. Aceste mirosuri straine apar in carne datorita mai multor cau!e* fi!iologice - miros sexual de mascul &la vier permanent, la tap si berbec permanent dar mai accentuat in perioada rutului'C -mirosuri datorate unor alimente &sroturi, faina de peste, plante aromatice'C -mirosuri industriale absorbite respirator &petrol, de!infectante, terebentina etc.'C -mirosuri datorate medicamentelor administrateC patologice -miros de urina &uremie', -miros de acetona &febra vitulera, acetonemie', -miros putrid &piemie, metrite', -miros de iod &omfaloflebite', -miros acid &meteorisme', -miros de usturoi &ascaridio!a',
6"

-miros de unt ranced &carbune emfi!ematos' etc. Carnea calda depo!itata incorect ca si carnea rece depo!itata si transportata incorect pot capata mirosuri straine &de mucegai, de neaerisit, de ro!atoare, de substante c,imice, de legume, de alte produse de origine animala'. )n ca!ul eviscerarii tardive, carnea capata miros fecaloid. 0irosurile sexuale se pot corecta prin castrarea masculilor respectivi, dupa care sacrificarea se efectuea!a la o anume perioada de timp, perioada in care mirosul carnii dispare. (anctiuni* carnurile cu mirosuri straine se supun unei aerisiri puternice timp de 24 ore. daca mirosurile dispar prin volati!are carnea se da in consum neconditionat. daca mirosurile se estompea!a carnea se da in consum cu valoare nutritiva redusa. daca mirosurile nu dispar carnea se confisca. pentru aprecierea corecta a mirosurilor se executa proba frigerii siDsau proba fierberii. 19.2.3. CARNEA COLORATA ANORMAL Carnea se poate colora anormal din mai multe cau!e* alimentare - culoare galbena &consum de iarba verde in cantitate mare-xantofila, caroten'. (e observa mai des la animalele batrane si obositeC medicamentoase - tratamente cu albastru de metil, cu acid picric, triplaflavina, albastru de tripan etc. )n unele ca!uri carnea se colorea!a la cateva ore dupa sacrificare &albastru de tripan etc.' deoarece colorantul din tesuturi se oxidea!a in contact cu oxigenul atmosfericC patologice - pigmenti exogeni &antraco!a, sidero!a', pigmenti endogeni &,emoglobina, melanina, lipocrom, luteina, lipofuscina', pigmenti bacterieni &bacterii cromogene', stari de boala &pigmentare icterica'. Aceste pigmentari pot fi locali!ate &la limfoganglioni, la organe, la alte tesuturi' sau generali!ate. 9igmentarea icterica trebuie diferentiata de pigmentarea in galben din cau!e alimentare. )n pigmentarea icterica sunt colorate in galben* corticala si ba!inetul renal, cartila2ele articulare, nervii, tendoanele, tesutul adipos perineal &este mai colorat la periferie', urina, etc. (anctiuni* se confisca tot animalul in ca! de icter intens, generali!at, in ca! de melano!a generali!ata si in toate ca!urile de pigmentare intensa generali!ata. in ca! de pigmentatii icterice moderate, daca nu sunt de natura infectioasa, carnea si organele se supun aerisirii si frigului timp de 24-4" de ore. daca s-a produs depigmentarea carnea si organele se pot da in consum neconditionat. +rebuie insa executat cotrolul gustului, deoarece in unele pigmentari in galben apare gustul amar.
6#

 daca nu s-a produs depigmentarea carnea si organele se confisca. in ca! de pigmentari locali!ate se confisca numai ceea ce este pigmentat. in pigmentarile de natura alimentara si de natura senila moderate carnea si organele se pot da in consum cu valoare nutritiva redusa. 19.2.4. CARNEA SI ORGANELE DE LA ANIMALELE OBOSITE 5a animalele obosite apar modificari de compo!itie c,imica a sangelui si a musc,ilor. Astfel in sange se acumlea!a cantitati mari de metaboliti si apare o stare de subintoxicatie, iar re!erva musculara de glicogen scade. /in cau!a reducerii cantitative a glicogenului muscular carnea se maturea!a necorespn!ator, nu se mai poate conserva, se reduce consecutiv cantitatea de acid lactic din musc,i si creste p--ul carnii &6,$-6,5'. Aceste carnuri au o capacitate de ,idratare redusa si din aceasta cau!a nu pot fi folosite la producerea de preparate din carne. 6igiditatea musculara este puternica dar de scurta durata, vasele intercostale sunt pline cu sange, limfoganglionii si viscerele pre!inta congestie. (eul perirenal este infiltrat cu sange. )n profun!imea depunerilor de grasime se observa picaturi de sange asfixic. Apare mirosul de mere renette la nivelul spatiului con2unctiv axilar, care dispare dupa aerare. +esutul con2nctiv axilar are vasele congestionate si negre. (imfi!a isc,iopubiana este de culoare inc,isa &negricioasa'. 0aduva oaselor este de culoare rosu inc,is. /upa fierbere bulionul obtinut este tulbure. (anctiuni* carnea si organele se dau in consum cu valoare nutritiva redusa daca examenul bacteriologic are re!ultat negativ si daca mirosul acid a fost redus sau eliminat prin aerare. )n ca! contrar se confisca intreg animalul. de asemenea se confisca tot animalul daca mirosul acid este pronuntat. 19.2.5. CARNEA SI ORGANELE DE LA ANIMALE INCOMPLET SANGERATE (angerarea este incompleta la urmatoarele categorii de animale* obosite, febrile, in agonie, bolnave, taiate de necesitate. /upa sacrificare se observa sange remanent in vasele mici atat in musc,i si organe cat si in tesutul con2unctiv subcutan si intermuscular. Carnea este de culoare inc,isa, neagra si pe sectiune se scurge sange. @rasimea este infiltrata cu sange. )n !onele de decubit se observa ,iposta!a, iar plaga de sangerare este foarte putin sau deloc infiltrata cu sange. (anctiuni* in ca!ul acestor carnuri este obligatoriu examenul bacteriologic.
$

 se confisca tot animalul in ca! de re!ultat po!itiv la examenul bacteriologic si in ca! de ,iposta!a accentuata. cand re!ultatul examenului bacteriologic este negativ si cand remanenta de sange in musc,i si organe este moderata acestea pot fi date in consum imediat, cu valoare nutritiva redusa, sub control sanitar. 19.3. STARI PATOLOGICE CARE INFLUENTEA2A NEGATIV CALITATEA CARNII SI ORGANELOR 19.3.1. STAREA FEFRILA .ebra produce modificari organoleptice importante atat in carne cat si in subprodusele comestibile. 0usc,ii sunt decolorati &membrele anterioare' sau sunt de culoare gri-murdar &membrele posterioare' si au aspect de carne fiarta. Carnea este infiltrata, are consistenta redusa, vasele mici sunt pline cu sange. 5imfoganglionii sunt suculenti, ,ipertrofiati, congestionati si ,emoragici, tesutul con2unctiv interfascicular este infiltrat. @rasimea perirenala si pelvina are aspect laptos si umed. (eroasele &pleura si peritoneul' sunt cenusii. Carnea are de obicei p- puternic acid &3,5-4'. %ste posibila pre!enta florei microbiene patogena sau conditionat patogena. 5a nivelul 2aretelor &la taurine si cabaline' se observa edeme. 6igiditatea musculara este absenta. )n spatiul con2unctiv axilar se percepe miros de cloroform sau de lapte acru. >rganele parenc,imatoase pre!inta fie modificari distrofice fie modificari inflamatorii. Carnea se pune sub sec,estru sanitar veterinar, dupa ce s-au recoltat probe pentru examenul de laborator. %xamenul bacteriologic este obligatoriu. /upa 24 ore carnea se va reexamina. (anctiuni* cand re!ultatul examenului bacteriologic este po!itiv siDsau cand caracterele febrile sunt pronuntate se confisca carnea si subprodusele comestibile. cand re!ultatul examenului bacteriologic este negativ si modificarile organoleptice nu sunt pronuntate carnea si subprodusele comestibile se declara cu valoare nutritiva redusa si se da in consum dupa sterili!are. 19.3.2. CARNEA SI ORGANELE DE LA ANIMALELE INTO1ICATE Cau!ele si modul de manifestare a intoxicatiilor intalnite la animale sunt diverse. Cau!ele pot fi de natura* vegetala*-alcaloi!i, -glico!i!i, -saponine etc. industriala*-produse industriale secundare,
1

-aditivi fura2eri, -premixuri minerale, -:aCl, -fainuri fura2ere, -pesticide, -ingrasaminte c,imice, -metale grele, -arsen, -substante radioactive, -substante medicamentoase, -,ormoni, -de!infectanti, -detergenti, etc. microbiana &botulism etc.' animala* -veninuri de insecte, -veninuri de reptile etc. micotoxica* -aflatoxina, -sterigmatocistina etc. (imptomatologia poate varia de la forme supraacute la forme cronice de manifestare. (imptomele pot sa se observe la un animal sau la mai multe animale. Avand in vedere celor de mai sus se poate presupune ca se pot suspiciona intoxicatii in ca!ul taierilor normale dar mai ales in ca!ul taierilor de necesitate. (uspiciunea de animal intoxicat trebuie sa fie urmata de un control sanitar veterinar cat mai complet al carnii si organelor* organoleptic, toxicologic, bioproba, fi!ico-c,imic, bacteriologic. /upa taiere se observa modificari in masele musculare si in mod deosebit in rinic,i, ficat, grasimi, glanda mamara, intestin, oase, glande endocrine. 5ocurile de stocare a toxicului in organism este diferit in functie de toxicul incriminat. Acesta poate fi raspandit in tot organismul sau stocat numai in anumite tesuturi si organe. >ricum de fiecare data trebuie determinata concentratia toxicului pe 1$$ gr carne, aspect foarte important pentru stabilirea destinatiei acesteia. (anctiuni* in toate ca!urile de sacrificare a animalelor intoxicate se confisca organele, masa gastro-intestinala, sangele si glandele endocrine . carnea va fi obligatoriu supusa examenului complex de laborator. /aca acesta evidentia!a pre!enta toxicului peste limitele admise siDsau germeni patogeni sau conditionat patogeni peste standardele microbiologie, atunci carnea se confisca. carnea se confisca total sau partial daca este modificata organoleptic iar examenul de laborator este negativ.
2

 carnea nemodificata organoleptic si care pre!inta re!ultat corespun!ator la examenul de laborator se poate directiona in consum, cu urmatoarele restrictii* - nu se diri2ea!a spre consum colectivC - nu se diri2ea!a la fabricarea de produse din carne sau la export. pielea, parul, coarnele, ung,iile se prelucrea!a industrial, insotite de buletinul de anali!a de la laborator si de mentiuni referitoare la modul de protectie al personalului care le prelucrea!a, respectiv de instructiuni de detoxifiere a subproduselor respective. confiscatele si deseurile de abator se exclud din ,rana animalelor si se diri2ea!a spre prelucrare te,nica sau spre distrugere, in functie de re!ultatul examenului de laborator. 19.3.3. STARI DE ; BACTERIEMIE, SEPTICEMIE, PIEMIE SI<SAU SAPREMIE )n unele boli bacteriene si virotice agentii etiologici pot patrunde in sange &bacteriemie, viremie', fiind ve,iculati in tot organismul si contaminea!a carnea si organele. )n alte ca!uri agentii etiologici patrund si se multiplica in sange &septiceme' si de asemenea contaminea!a carnea si organele. )n ambele stari patologice carnea si organele pot pre!enta modificari organoleptice locali!ate sau generali!ate. )n piemii procesele purulente locali!ate se metasta!ea!a in carne si organe, prin ve,icularea pe cale sanguina a unui proces inflamator exudativ purulent. Consecutiv in carne si organe apar abcese, flegmoane, pericardite, peritonite, pleurite, artrite purulente, meningite si alte afectiuni purulente, locali!ate in diverse tesuturi si organe. (apremia se datorea!a resorbtiei si diseminarii, prin intermediul sangelui a unor produse toxice re!ultate in urma instalarii in diverse tesuturi a unor procese necroticogangrenoase &metrite gangrenoase, gangrene umede'. Carnea si organele se modifica organoleptic si pre!inta miros fetid, putrid. (anctiuni* examenul bacteriologic este obligatoriu in ca!ul bacteriemiilor si septicemiilor in care carnea si organele nu sunt modificate organoleptic. )n functie de re!ultatul acestui examen carnea si organele se pot da in consum conditionat & dupa sterili!are' sau se confisca. in ca!ul bacteriemiilor si septicemiilor insotite de modificari organoleptice in carne si organe si in piemii si sapremii carnea si organele se confisca. pieile, parul, coarnele si ung,iile se pot prelucra industrial ca atare sau dupa de!infectare, conform re!ultatului examenului bacteriologic. 19.3.4. STAREA DE AFECTIUNE LOCALI2ATA SAU GENERALI2ATA;
3

0edici examinatori din unitatile de taiere se intalnesc frecvent cu unele afectiuni locali!ate sau generali!ate. )n aceste ca!uri pe langa sanctiunea de confiscare a ceea ce este afectat siDsau modificat organoleptic trebuie sa decida si asupra restului de carcasa siDsau de organe care par a fi apte de consum. 9entru mai multe asemenea situatii normale si masurile sanitare veterinare in vigoare prevad urmatoarele sanctiuni & art.52'* aspiratie de sange sau apa din ba!inul de oparit &spalat' suine* pulmonii, tra,eea si laringele se confisca, iar carnea si organele se dau in consum liber. omfaloflebita acuta* carnea si subprodusele comestibele se confisca. 9ielea, parul, coarnele si ung,iile se pot prelucra industrial fara restrictii. pneumonie, pleuropneumonie, bron,opneumonie, gangrena pulmonara, piotorax* in ca!ul cand carnea si subprodusele comestibile nu pre!inta modificari organoleptice si la examenul bacteriologic este un re!ultat corespun!ator acestea se pot da in consum fara restrictii. (e confisca organul le!ionat. )n le!iuni pulmonare si purulente sau gangrenoase se confisca pulmonii, tra,eea, laringele, cavitatea toracica, carnea si subrodusele comestibile modificate organoleptic. (e recoltea!a probe in vederea examenului bacteriologic,directionarea carnii si a organelor efectuandu-se astfel* in ca! de re!ultat po!itiv la examenul bacteriologic se confisca tot animalul, in ca! de re!ultat negativ la examenul bacteriologic carnea si subprodusele comestibile se dau in consum fara restrictii. 0asa gastrointestinala are aceeasi destinatie ca si carnea. pericardita, pericardita traumatica, miocardita, endocardita* daca nu exista modificari organoleptice in carne si organe acestea se dau in consum neconditionat .(e confisca cordul si sacul pericardic. Cand le!iunile sunt purulente se confisca cordul, pericardul, toate partile de carcasa si organele modificate organoleptic. Carnea si subprodusele comestibile se supun examenului bacteriologic. /aca re!ultatul examenului bacteriologic este po!itiv se confisca tot animalul. /aca re!ultatul examenului bacteriologic este negativ carnea si subprodusele comestibile se dau in consum fara restrictii. 0asa gastrointestinala are aceeasi destinatie ca si carnea. anevrisme verminoase* anevrismul si vasele aferente se confisca. Carnea si subrodusele comestibile nemodificate organoleptic se dau in consum fara restrictii. )n ca!ul in care apar edeme ale capului si gatului, ale trenului posterior, le!iuni de peritonita locali!ata sau generali!ata, asociate cu slabire progresiva, se confisca tot animalul. peritonita* in formele acute, exudative, generali!ate se pun sub restrictii sanitare veterinare toate partile componente ale animalului.

(e confisca diafragmul, musculatura peretilor cavitatii abdominale, musculatura si oasele peretilor cavitatii pelvine, masa gastrointestinala, carnea si organele modificate organoleptic. (e executa examen bacteriologic si daca acesta are re!ultat negativ se dau in consum neconditionat carnea si organele. /aca re!ultatul examenului bacteriologic este po!itiv se confisca tot animalul. )n formele cronice, locali!ate, se confisca masa gastrointestinala si portiunea de perete al cavitatii abdominale afectata, iar restul carnii si subproduselor comestibile se dau in consum neconditionat. nefrite, pielonefrite, boli ale ve!icii urinare. )n aceste boli se confisca rinic,ii, ureterele si ve!ica urinara, iar carnea si subprodusele comestibile se dau in consum neconditionat, daca nu sunt modificate organoleptic. )n ca!ul afectiunilor purulente se pun sub restrictii sanitare veterinare toate partile componente ale animalului si se efectuea!a examenul bacteriologic. /aca re!ultatul examenului bacteriologic este negativ carnea si subprodusele comestibile se dau in consum fara restrictii. /aca re!ultatul examenului bacteriologic este po!itiv se confisca intreg animalul. Cand sunt ca!uri de ruptura a ve!icii urinare se confisca tot animalul. mamita gangrenoasa. )n acest ca! este obligatoriu examenul bacteriologic. /aca re!ultatul este negativ carnea si subprodusele comestibile se dau in consum conditionat, dupa sterili!are termica. /aca re!ultatul examenului bacteriologic este po!itiv se confisca intreg animalul. in ana!arca si edeme generali!ate se efectuea!a confiscare totala. fracturi, artrite, osteite. )n aceste ca!uri se excuta obligatoriu termometrie inainte de sacrificare. /aca animalul este afebril si daca tesuturile adiacente nu sunt inflamate si nu s-a produs adenita se confisca locul le!iunii, cu tesuturile ,emoragice si edematiate perifocale, restul carnii si subproduselor comestibile se da in consum neconditionat. Cand sunt semne de septicemie, adenita si ,emoragii generali!ate se efectuea!a examen bacteriologic. )n functie de re!ultatul examenului bacteriologic carnea se da in consum conditionat &dupa sterili!are termica', cu confiscarea larga a !onei de fractura sau se confisca animalul in totalitate. abcese locali!ate. Abcesul si tesuturile invecinate sanatoase se confisca. /aca abcesul a fost desc,is accidental, in timpul prelucrarii primare sau al controlului sanitar veterinar, toata carnea contaminata cu puroi se confisca. in depuneri de calciu se confisca toata carnea si organele in care exista depuneri. neoformatii &benigne sau maligne'. /aca neoformatia este locali!ata la un organ sau o regiune anatomica &musculatura, oase, articulatii', iar carnea nu pre!inta modificari organoleptice, se confisca organul sau
5

regiunea cu malformatie, restul carnii si subproduselor comestibile se da in consum neconditionat. /aca neoformatia este generali!ata se confisca intreg animalul. carne cu ,iposta!a. Cand ,iposta!a este pre!enta intr-un organ perec,e sau intr-o regiune a carnii se confisca animalul in totalitate. in ,ematoame se confisca portiunile cu ,ematoame fara a deprecia carcasele. atrofii siDsau ,ipertrofii. (e confisca organele afectate, daca, pre!inta ciro!a, degenerescente si le!iuni ale limfoganglionilor respectivi. alterarea carnii. )n ca! de alterare superficiala se confisca toata carnea alterata, restul carcasei se da in consum conditionat, dupa sterili!are termica. )n ca!ul alterarii profunde &putrefactie' se confisca toata carnea.

19.3.5. CARNEA DE SUINE PALIDA, MOALE SI UMEDA *P.S.E.+ Carnea 9.(.%. este o carne anormala, initialele repre!inta prescurtarea denumirii acestei categorii de carne in limba engle!a &pale O palida, soft O moale, exudativ O umeda, apoasa'. Carnea este decolorata &la suprafata si pe sectiune', are consistenta redusa si este umeda. 5a sectionare se observa scurgere abundenta de suc muscular. Cu toate acestea continutul in proteine, glucide si lipide nu este diferit fata de carnea normala. Aceste caracteristici negative reduc valoarea comerciala a carnii. Carnea 9.(.%. nu se pretea!a la congelare si nici la producerea de preparate din carne, deoarece are capacitate redusa de retinere a apei. 9ierderile economice sunt foarte mari datorita faptului ca aceste modificari se produc in mod obisnuit la regiunile de calitate superioara ale carcasei si pentru ca se instalea!a la circa 6$- $F din suinele sacrificate. )nainte de taiere musc,iul 9.(.%. are mult acid lactic si putin A+9 si creatinfosfat. /upa taiere in musc,iul 9.(.%. se produc urmatoarele modificari* culoarea se desc,ide, p--ul scade rapid, temperatura tisulara creste, activitatea A+9-a!ei creste, eliberarea ionilor de Ca din reticulul sarcoplasmatic este rapida, A+9-ul se descompune rapid, se acumulea!a si mult acid lactic si ca atare rigiditatea musculara se instalea!a repede. 0odificarile se instalea!a rapid dupa taiere dar devin evidente la 12-24 de ore. )n decursul timpului au fost incriminati mai multi agenti etiologici. 5a inceput s-a considerat ca este o miodistrofie de natura carentiala sau toxica.
6

)n ultima perioada se considera ca agentul etiologic principal este stresul de transport, stresul din ba!ele de receptie si parcul de animale, manipularea brutala a suinelor, actiunea excitanta a metodei de asomare si c,iar stresul de sacrificare. Asta!i este unanim acceptata ideea ca aceasta carne este consumabila neconditionat. %vident trebuiesc exclusi agentii etiologici bacterieni &provenienta de la un animal bolnav'. 9entru prevenirea aparitiei acestei categorii de carne se preconi!ea!a urmatoarele masuri* manipulare, transport, ca!are in conditii optime, metode de asomare care sa nu mareasca starea de excitatie a porcilor. /e asemenea se considera ca anumite rase de porci sunt genetic sensibile la stres si din aceasta cau!a in unele tari se face o selectie de eliminare a suinelor genetic stres sensibile.

19.3.6. CARNEA DE SUINE DE CULOARE INC7ISA, TARE, USCATA *D.F.D.+ 5a suine in urma sacrificarii apar carnuri, intr-un procent de aproximativ 5F, corespun!atoare din punct de vedere igienc dar cu caractere organoleptice modificate. Astfel acestea au culoarea rosu-inc,is, consistenta tare, sunt uscate &la suprafata si pe sectiune' si au p--ul cu valori mai mari decat la carnea normala. /enumirea de carnuri /.../. vine de la initialele din limba engle!a a defectelor organoleptice amintite &dar3 O culoare inc,isa, firm O compact, ferm si dr4 O uscat, sec'. Aparitia acestor carnuri se considera a fi cau!a insuficientei ,ormonilor glucocorticoi!i. 0aturarea acestor carnuri este lenta deoarece procesele de glicogenoli!a si glicoli!a sunt incetinite, cantitatea de acid lactic care se produce fiind redusa si deci p--ul este mai ridicat &peste 6,2'. 9e sectiune carnea este lipicioasa, uscata, de culoare rosu spre negru. Aceste carnuri sunt expuse atacului microbian, deci se alterea!a usor. Carnurile /.../. au o buna capacitate de ,idratare dar se saramurea!a greu. Carnurile respective sunt admise la producerea de prospaturi dar nu se admit la producerea de semiconserve de sunca si de salamuri crude - de durata.

13. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL ALTOR CATEGORII DE CARNE SI ORGANE 13.1. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CARNII SI ORGANELOR PROVENITE DIN TAIERI DE NECESITATE.

+aierea de necesitate este o taiere de forta ma2ora, cau!ata de un accident sau o boala care pune in pericol viata animalului. )n aceasta categorie intra animale situate intr-una din situatiile urmatoare* accidentate grav - fracturi, ,emoragii grave, eventratii, arsuri gave, fulguratii, electrocutari, asfixii etc.C bolnave de boli interne, infectioase sau para!itare, cu evolutie grava si care nu pot fi vindecate prin tratamenteC suspecte de boli infectocontagioase sau care se taie in scop de diagnostic. Animalele care se vor taia de necesitate se stabiesc de medicii veterinari de stat si de medicii veterinari oficiali. )n absenta acestora taierea de necesitate se poate avi!a de personalul sanitar veterinar auxiliar &te,nician veterinar, asistent veterinar' sau de repre!entantul consiliului administrativ local. )n ca!ul cand nici acestia nu sunt pre!enti, iar taierea nu poate fi amanata, aceasta se va efectua fara avi! prealabil. 9entru aceste animale medicii veterinari de stat eliberea!a Certificatul sanitar veterinar pentru taiere de necesitate &anexa 1'. )n acesta medicul veterinar de stat trebuie sa preci!e!e motivul sacrificarii de necesitate, faptul ca animalul a fost in evidenta circumscriptiei sanitare veterinare respective si altele.
&anexa 1' 0AA - Agentia :ationala (anitara <eterinara /irectia (anitara <eterinara.................................. Circumscriptia (anitara <eterinara....................... :r..................data.......................

C%6+).)CA+ (A:)+A6 <%+%6):A6

pentru taiere de necesitate )dentificarea animalului* (pecia............................................categoria...........................................rasa............................................... varsta................................sexul......................................................nr.matricol............................................ 9roprietarul*................................................................................................................................................. adresa* localitatea...............................................strada................................................................................ ..............................nr.........................2udetul........................................................... Animalul a fost taiat de necesitate la data * ................................................................................................. in locul.............................................din localitatea...................................................................................... 2udetul....................................sau se trimite spre taiere imediata. )n urma examenelor efectuate s-au constatat urmatoarele *......................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... /iagnosticul*................................................................................................................................................ ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... "

Animalul a fost anterior taierii in evidenta circumscriptiei sanitare veterinare, fiind inscris in 6egistrul de consultatii si tratamente la nr................din data de................................................. (e certifica necesitatea taierii. (e trimite la.................................................................................................................................................. &abatorul, punctul de taiere, localitatea' insotit de Certificatul sanitar veterinar de transport nr................................................................................. data.................................... 0edic veterinar de stat, 5.(............................................... &semnatura si parafa'

+aierea se poate face intr-o unitate de taiere, intr-o unitate de crestere sau pe pasune. )n ultimele doua ca!uri igiena prelucrarii primare este nesatisfacatoare. Animalele care se taie de necesitate in afara unor unitati de taiere se eviscerea!a partial &masa gastrointestinala, organele urogenitale, alte organe cu afectiuni' si nu se 2upoaie. 5a examinarea post mortem medicul veterinar va controla modul cum au fost si cand au fost sangerate animalele respective &in viata, in agonie, post mortem' si cand au fost eviscerate. (anctiuni* neeviscerarea la timp atrage dupa sine confiscarea intregului animalC carnea si subprodusele comestibile re!ultate se pun sub sec,estru sanitar veterinar, dupa ce s-au recoltat probe in vederea examenului bacteriologic, care este obligatoriu. destinatia carnii si subproduselor comestibile se ,otaraste de catre medicul veterinar de stat, dupa sosirea buletinului de anali!a de la laboratorul sanitar veterinar de stat 2udetean respectiv, dupa cum urmea!a* - carnurile si subprodusele comestibile admise in consum neconditionat sau in consum conditionat se valorifica prin unitati de taiere. .ac exceptie carnea si subprodusele comestibile obtinute din taierea de necesitate a animalelor din gospodariile particulare, care se valorifica pentru consum familial. - carnea si subprodusele comestibile improprii consumului uman se confisca. taierile de necesitate se evidentia!a separat, situatia acestora se raportea!a lunar la directiile sanitare veterinare 2udetene, pentru anali!area cau!elor acestora. /e asemenea se mentionea!a locul unde au fost taiate animalele. controlul sanitar veterinar al carnurilor si subproduselor comestibile re!ultate in urma taierilor de necesitate trebuie sa se efectue!e cu mare atentie, deoarece din statistici se constata ca acestea sunt cau!a principala pentru intoxicatiile alimentare colective &+.).A.C.'. 13.2. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CARNII SI ORGANELOR PROVENITE DIN SACRIFICARI CLANDESTINE
#

9rin sacrificari clandestine se desemnea!a acele taieri de animale de macelarie care se efectuea!a in afara unitatilor de taiere, carnea si subprodusele comestibile obtinute urmand a fi comerciali!ate clandestin, pentru consum public. /eci excluderea controlului sanitar veterinar este totala* ante mortem, post mortem si al comerciali!arii. (e sacrifica clandestin animale proprii bolnave, animale de macelarie furate, animale din gospodariile anexe &cantine, spitale, camine etc.' care nu se supun controlului sanitar veterinar si animale de macelarie a caror carne este comerciali!ata ca provenind de la alta specie &se sacrifica cabaline si carnea se comerciali!ea!a ca fiind de bovine'. )n acest ultim ca! carnea se de!osea!a, se fasonea!a si eventual se toaca in amestec cu slanina de suine. /e asemenea se mai comerciali!ea!a clandestin carne provenita de la cadavre proaspete, de animale de macelarie. Carnea si organele provenite din sacrificari clandestine si de la cadavre proaspete este foarte periculoasa pentru consumator deoarece* poate proveni de la animale bolnave de boli grave &turbare, antrax, morva etc.' poate proveni de la animale moarte de boli graveC este prelucrata primar, este ambalata si este transportata in conditii de igiena precare. %xaminarea sanitara veterinara a acestor carnuri este dificila deoarece lipsesc de multe ori organele, iar datele din anamne!a in cele mai multe ca!uri sunt false. /in aceasta cau!a examenul de laborator &fi!ico-c,imic si bacteriologic' este obligatoriu. (anctiuni* sacrificarea clandestina ca si comerciali!area clandestina repre!inta fapte contraventionale la normele si masurile sanitare veterinare si se sanctionea!a conform -.@. nr. #4D1##3 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare - Art.3, litera 1, nr.1$. /in aceasta cau!a carnea si organele depistate se confisca &in sens 2uridic' si se pun sub sec,estru sanitar veterinar, dupa ce s-au recoltat probe in vederea examenului de laborator. daca re!ultatul examenului de laborator este corespun!ator aceste carnuri si subproduse comestibile se pun la dispo!itia consiliilor administrative locale, care le valorifica in interesul comunitatii, la camine, la a!ile etc. daca re!ultatul examenului de laborator este necorespun!ator atunci aceste carnuri si subproduse comestibile se confisca si se distrug sau se prelucrea!a te,nic, dupa posibilitati. 13.3. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL CARNII, ORGANELOR SI AL ALTOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA ADUSE DIN ALTE LOCALITATI.
"$

5a ora actuala numarul producatorilor de carne, subproduse comestibile si de alte produse de origine animala a crescut foarte mult. Acestia sunt fie persoane 2uridice fie persoane fi!ice &gospodariile populatiei' si isi comerciali!ea!a produsele in unitati comerciale specifice sau in sectoare ale pietelor agroalimentare, targurilor, oboarelor, respectiv in locuri autori!ate sanitar veterinar si sanitar. Circulatia acestor produse este foarte intensa si acopera tot teritoriul national, deoarece cererea si oferta se modifica permanent fie din cau!e economice, fie din cau!a calitatii carnii, subproduselor comestibile si a celorlalte produse de origine animala &preparate din carne, lapte, produse lactate, miere, pasari vii etc.'. Controlul sanitar veterinar al acestor produse este efectuat de medicii veterinari de stat si de medicii veterinari oficiali, pe teritoriul carora aceste produse sunt comerciali!ate si de catre inspectorii de politie sanitara veterinara, care controlea!a transportul acestor produse. Acestia efectuea!a un control al actelor insotitoare ale produselor de origine animala &controlul administrativ' si un control sanitar veterinar propriu-!is, referitor la prospetimea produselor si igiena transportului. 13.3.1. CONTROLUL ADMINISTRATIV Acest control se refera la actele sanitare veterinare, la actele referitoare la calitate si la actele financiar-comerciale, care trebuie sa insoteasca produsele de origine animala destinate consumului public. Actele sanitare veterinare care trebuie sa insoteasca produsele de origine animala destinate consumului public, in functie de categoria lor, sunt* Certificat de sanatate publica veterinara pentru carne proaspataDorgane &anexa 2'

&anexa 2' Anexa nr.11 la norma sanitara veterinara ROMANIA MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI AGENTIA NATIONALA SANITARA VETERINARA Di%($#i ) "i# % .(#(%i" % ......................... CERTIFICAT DE SANATATE PUBLICA VETERINARA &("#%' $ %"( &%/ )& # </%0 "( :r....................... Autoritatea locala competenta* /irectia sanitara veterinara.......................................................................................................................... %minent* -0edic veterinar oficial /r.......................................................................................................... "1

-Circumscriptia sanitara veterinara D Circumscriptia sanitara veterinara pentru controlul alimentelor de origine animala..................................................................................................................... 1. )dentitatea carnii Carne de....................................................................................................................................................... &specia de animal' :atura produselor......................................................................................................................................... :atura ambala2elor....................................................................................................................................... :umarul pieselor sau al unitatilor de ambala2.............................................................................................. /ata taierii.................................................................................................................................................... Anul si luna congelarii................................................................................................................................. &in ca!ul carnii congelate' @reutatea neta.............................................................................................................................................. )). 9rovenienta carnii AdresaDadresele si numarulDnumerele de autori!are veterinara ale abatorului producator* ........................ ...................................................................................................................................................................... Adresa si numarul de autori!are sanitara veterinara ale salii de transare.................................................... ...................................................................................................................................................................... Adresa si numarul de autori!are sanitara veterinara ale frigoriferului......................................................... ...................................................................................................................................................................... ))). /estinatia carnii Carnea este expediata din ............................................................................................................................ &localitatea de expeditie' la .................................................................................................................................................................. &localitatea de destinatie' prin urmatoarele mi2loace de transport........................................................................................................ &pentru vagon si auto numarul de inmatriculare' )<. Atestat de sanatate publicaveterinara (ubsemnatul,medic veterinar oficial, certific urmatoarele* carneaDorganele provineDprovin de la animale sanatoase, originare din efective si localitati nesupuse unei restrictii sanitare veterinare de sanatate ca urmare a inspectiei ante-mortem si pot mortem, carneaDorganele a fostDau fost gasitaDgasite aptaDapte neconditionat spre consum uman mi2loacele de transport indeplinesc conditiile de igiena 0arca de %mis in.............................. sanatate publica &localitatea' veterinara la ...................................... &data' :umele, prenumele, numarul de autentificare si parafa medicului veterinar oficial................................... ......................................................................................................................................................................

Anexa nr.11 la norma sanitara veterinara ROMANIA MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI "2

AGENTIA NATIONALA SANITARA VETERINARA Di%($#i ) "i# % .(#(%i" % ......................... CERTIFICAT DE SANATATE PUBLICA VETERINARA &("#%' $ %"( &%/ )& # </%0 "( :r....................... Autoritatea locala competenta* /irectia sanitara veterinara.......................................................................................................................... %minent* -0edic veterinar oficial /r.......................................................................................................... -Circumscriptia sanitara veterinara D Circumscriptia sanitara veterinara pentru controlul alimentelor de origine animala..................................................................................................................... 1. )dentitatea carnii Carne de....................................................................................................................................................... &specia de animal' :atura produselor......................................................................................................................................... :atura ambala2elor....................................................................................................................................... :umarul pieselor sau al unitatilor de ambala2.............................................................................................. /ata taierii.................................................................................................................................................... Anul si luna congelarii................................................................................................................................. &in ca!ul carnii congelate' @reutatea neta.............................................................................................................................................. )). 9rovenienta carnii AdresaDadresele si numarulDnumerele de autori!are veterinara ale abatorului producator* ........................ ...................................................................................................................................................................... Adresa si numarul de autori!are sanitara veterinara ale salii de transare.................................................... ...................................................................................................................................................................... Adresa si numarul de autori!are sanitara veterinara ale frigoriferului......................................................... ...................................................................................................................................................................... ))). /estinatia carnii Carnea este expediata din ............................................................................................................................ &localitatea de expeditie' la .................................................................................................................................................................. &localitatea de destinatie' prin urmatoarele mi2loace de transport........................................................................................................ &pentru vagon si auto numarul de inmatriculare' )<. Atestat de sanatate publicaveterinara (ubsemnatul,medic veterinar oficial, certific urmatoarele* carneaDorganele provineDprovin de la animale sanatoase, originare din efective si localitati nesupuse unei restrictii sanitare veterinare de sanatate ca urmare a inspectiei ante-mortem si pot mortem, carneaDorganele a fostDau fost gasitaDgasite aptaDapte neconditionat spre consum uman mi2loacele de transport indeplinesc conditiile de igiena 0arca de %mis in.............................. sanatate publica &localitatea' veterinara la ...................................... &data' :umele, prenumele, numarul de autentificare si parafa medicului veterinar oficial................................... "3

......................................................................................................................................................................

Certificat sanitar veterinar de transport pentru produse de origine animala, fura2e si alte marfuri &anexa 2'

0.A.A. P Agenta :ationala (anitara <eterinara /irectia (anitara <eterinara................................ Circumscriptia (anitara <eterinara..................... :r..............data.......................ora.......................

&anexa2'

CERTIFICAT SANITAR VETERINAR DE TRANSPORT pentru produsele de origine animala, fura2e si alte marfuri /enumirea produselor.................................................................................................................................. Cantitatea..................................................................................................................................................... :r si felul ambala2elor................................................................................................................................. 9roprietarul................................................................................................................................................... Adresa.......................................................................................................................................................... /ocumentul de expeditie............................................................................................................................. nr............................................data.......................................... Certificatul de calitate nr............................................................data........................................................... %xamenele si anali!ele de laborator efectuate* data felul examenelor si anali!elor re!ultatul

"4

&verso' (e verifica urmaoarele* 1. 5ocul de origine si localitatea de provenienta sunt lbere de boli epi!ootice. 2. produsele au fost examinate inainte de livrare-incarcare si sunt...................................................... &salubre, confiscate etc.' 3. 0i2locul de transport........................................................................................................................ &tipul, nr circulatie, seria' a fost in prealabil verificat, spalat-de!infectat si indeplineste conditiile preva!ute in normele sanitare veterinare. 4. +ransportul se efectuea!a la.........................................................................................................la ...........................................................pe ruta................................................................................cu destinatia ......................................................................................................................................... Conditii speciale de transport* .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 6estrictii sanitare veterinare ............................................................................................................ .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 5oc 0edic veterinar de stat, pentru timbru 5.(. .................................... fiscal &semnatura si parafa'

Autori!atie sanitara veterinara pentru mi2loacele de transport animale, produse de origine animala si fura2e &anexa 3'
00A-Agentia :ationala (anitara <eterinara /irectia (anitara <eterinara........................... AUTORI2ATIE SANITARA VETERINARA pentru transport animale, produse de origine animala si fura2e :r............................din........................ 0i2locul de transport.......................................................nr circulatie&seria'................................................ ...........................capacitatea.................................................., 9roprietatea............................................................Adresa........................................................................... ...................................................................................................................................................................... (e autori!ea!a pentru transportul................................................................................................................. :erespectarea conditiilor sanitare veterinare atrage, dupa ca!, ridicarea autori!atiei si sanctionarea contraventionala sau penala, conform 5egii sanitare veterinare. /irector, .............................................. 5.(. ----------------------------------------------------------------------"5

&verso' Autori!atia insoteste in mod obligatoriu mi2locul de transport si se pre!inta anual la verificare si vi!a. Anul....................... Anul....................... Anul....................... (emnatura, (emnatura, (emnatura, 5.(. 5.(. 5.(. Anul....................... Anul....................... Anul....................... (emnatura, (emnatura, (emnatura, 5.(. 5.(. 5.(.

Carnet de sanatate pentru animale, pasarile si coloniile de albine de la care se valorifica produse &pentru gospodariile populatiei', &anexa 4'

&anexa 4' /irectia (anitara <eterinara ................................................. Circumscriptia (anitara <eterinara ........................................................ CARNET DE SANATATE pentru animalele, pasarile si coloniile de albine de la care se valorifica produse :r ..................................data......................................... 96>/ACA+>6A5* ...................................................................................................................................................................... />0)C)5)A5* ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... 1uletinul de identitate seria....................................................nr......................................................eliberat de 9olitia .....................................................................................................................................................

(pecia si

A"i, l(l( (:i)#("#( i" 0/)/5 %i &%/5'$ #/%'l'i; Anul ..................... Anul .......................... "6

categoria ) )) ))) )< ) )) ))) )< 1ovine din care vaci >vine P Caprine din care mulgatoare 9orcine 9asari din care ouatoare .amilii de albine 9rodusele care se valorifica* ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... S# %( ) " # #ii "i, l(l/%

%xamenele sanitare veterinare efectuate +uberculinarea bovinelor Controlul serologic pentru brucelo!a bovina

/ata

6e!ultatul

(emnatura si parafa medicului veterinar

Controlul serologic pentru depistarea mastitelor la vaci %xamenul clinic trimestrial al animalelor, pasarilor si familiilor de albine din gospodarie >bservatii si restrictii sanitare veterinare * .................................................................................................. ...................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... 0edic veterinar de stat, 5.(. ........................................ &semnatura si parafa' "

Obli0 #iil( &%/5'$ #/%il/% 9ersoanele care valorifica laptele si produse lactate, oua, pasari vii, miere de albine, ceara si altele, vor avea asupra lor pre!entul carnet de sanatate, vi!at in fiecare trimestru de catre circumscriptia veterinara, in ra!a careia domicilia!a. <alorificarea acestor produse este admisa numai in locuri publice &piete, targuri'. 9entru carne si preparate din carne, vor avea certificat sanitar veterinar de transport, eliberat de circumscriptia sanitara veterinara de care apartin. 9rodusele aflate in piete si targuri, inainte de a fi puse in van!are, vor fi pre!entate la setiunea de control sanitar veterinar a alimentelor de origine animala sau personalului sanitar veterinar care controlea!a locul respectiv de valorificare, pentru a fi examinate si admise la valorificare. Alimentele de origine animala trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte* sa provina de la animale, pasari sau colonii de albine sanatoase si sa fie manipulate numai de catre persoane sanatoase sa nu fie falsificate sau cu mirosuri, gusturi sau culori straine, cu o consistenta anormala sa nu fie murdarite sau sa nu contina impuritati, sa nu fie transportate sau pre!entate in ambala2e murdare, ruginite sau improprii pentru produsul respectiv. )n locurile publice de valorificare a produselor, producatorii vor fi imbarcati in ,ale, sorturi si bonete curate.

Certificatele se eliberea!a pentru fiecare mi2loc de transport, au valabilitatea specificata de eminent, trebuie sa fie completate corect, citet si sa poarte marca de sanatate &anexa 5'.

""

Carnetul de sanatate trebuie sa fie corect si citet completat, vi!at la !i si trebuie pre!entat medicului veterinar care deserveste locul public de valorificare respectiv, impreuna cu produsele ce se vor comerciali!a. /e asemenea, in ca!ul carnii si organelor, se controlea!a corespondenta marcii aplicate pe certificat cu cea aplicata pe produs. 0i2locul de transport se controlea!a daca este autori!at si daca a fost curatat si supus de!infectarii inainte de folosire. +oate aceste acte sunt eliberate de medicul veterinar de stat sau de medicul veterinar oficial, cu exceptia autori!atiei pentru mi2locul de transport care se eliberea!a de directorul directiei sanitare veterinare 2udetene sau a municipiului 1ucuresti.
"#

13.3.2. CONTROLUL SANITAR VETERINAR PROPRIU-2IS Controlul prospetimii se reali!ea!a prin examenul organoleptic al carnii, subproduselor comestibile si al celorlalte produse transportate. Acest control stabileste daca produsele sau modificat alterativ in timpul transportului. 0edicul veterinar controlea!a modul de transport si de ambalare a produselor respective, pentru a stabili daca in timpul transportului acestea au suferit contaminari cu microorganisme. (anctiuni* cand carnea, subprodusele comestibile sau celelalte produse sunt corespun!atoare organoleptic, al igienei transportului, respectiv al controlului administrativ, se admit in consum neconditionat orice suspiciune referitoare la salubritatea siDsau prospetimea acestora se va solda cu sec,estrarea produselor respective si cu recoltarea de probe pentru examen de laborator complet &organoleptic, fi!ico-c,imic, bacteriologic etc.'. /aca re!ultatul examenului de laborator este negativ produsele se dau in consum neconditionat. /aca re!ultatul examenului de laborator este po!itiv produsele se confisca si se distrug sau se valorifica, fie in ,rana animalelor fie prin prelucrare te,nica, dupa ca!. in ca!urile cand carnea, subprodusele comestibile sau celelalte produse sufera modificari organoleptice, murdariri, alterari, sunt transportate in m2loace de transport neautori!ate si cand exista neconcordante intre inscrisurile din acte si realitatea transportata se considera ca s-au produs contraventii si sunt sanctionate conform -.@. nr. #4D1##3 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare - Art.2, litera 1, nr. ", nr. # si nr. 1". 13.4. CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA IMPORTATE, E1PORTATE SAU TRAN2ITATE 9rodusele de origine animala destinate consumului sau u!ului uman sunt marfuri de mare importanta care constituie obiect al comertului international. Acest comert se desfasoara pe ba!a unor reglementari, dintre care unele sunt de domeniul sanitar veterinar. 9rodusele de origine animala se importa, se exporta sau pot tran!ita teritoriul unei tari. 6eglementarile sanitare veterinare care privesc circulatia transfrontaliera a produselor de origine animala sunt emise de* organisme internationale &>:A->rgani!atia :atiunilor Anite, >0(->rgani!atia 0ondiala a (anatatii, .A>- >rgani!atia pentru Agricultura si Alimentatie, Q+>>rgani!atia 0ondiala a Comertului, >)%->ficiul )nternatonal de %pi!ootii etc.', organisme regionale &C%%-Comunitatea %conomica %uropeana, C1A<-Comitetul 1alcanic pentru Activitate <eterinara, :A.+A- Asociatia :ord Americana a 5iberului (c,imb, %.+A-Asociatia %uropeana a 5iberului (c,imb etc.', fiecare tara in parte.
#$

/e asemenea acordurile bilaterale interstatale, in domeniul comertului si in domeniul veterinar, cuprind reglementari referitoare la activitatea de comert cu produse de origine animala. Controlul sanitar veterinar al produselor de origine animala care se importa, se exporta si care tran!itea!a se efectuea!a prin intermedul inspectoratelor sanitare veterinare de frontiera 2udetene. Acestea cuprind totalitatea puctelor de control de trecere a frontierei &9C+.' de la nivelul unui 2udet, prin care se executa mare sau mic trafic de produse de origine animala si de animale. (ediile acestor inspectorate sunt la nivelul celui mai important punct de control al trecerii frontierei. 9uncte de control de trecere a frontierei mai sunt organi!ate in porturile si in aeroporturile cu trafic international. )nspectoratele sanitare veterinare de frontiera 2udetene sunt parti componente ale 9olitiei (anitare <eterinare de .rontiera &9.(.<...'. (copurile activitatii sanitare veterinare de frontiera sunt* prevenirea introducerii pe teritoriul national a unor boli specifice animalelor si a !oono!elor, prevenirea exportului unor animale bolnave de boli transmisibile la animale si la om, prevenirea importarii siDsau exportarii de produse de origine animala care ar putea pune in pericol sanatatea consumatorului intern sau extern, asigurarea tran!itului de animale si produse de origine animala in conditii de perfecta securitate sanitara veterinara pentru tara noastra. )n 6omania trecerea frontierei de catre produsele de origine animala este reglementata de normele si masurile sanitare veterinare, care insotesc 5egea sanitara veterinara nr. 6$D1# 4, modificata. Agentia :ationala (anitara <eterinara &A.:.(.<.' emite, ori de cate ori este ca!ul, ordine proprii sau propune 0inisterului Agriculturii, Alimentatiei si 9adurilor &0.A.A.9.- fost 0.A.A.' emiterea unor ordine & care se publica in 0onitorul >ficial P 9artea )-a' referitoare la importul, exportul si tran!itul de animale si produse de origine animala. /e asemenea A.:.(.<. notifica prefecturilor, consiliilor 2udetene si directiilor sanitare veterinare 2udetene, respectiv a municipiului 1ucuresti, masurile de interdictie a importului de animale si produse de origine animala, din tarile in care evoluea!a boli grave pentru animale sau antropo!oono!e. >rdinul 0.A.A. nr. 33D23 mai 1## privind neautori!area sanitara veterinara a importului de bovine, ovine si a unor produse de origine animala din tarile in care evoluea!a encefalopatia spongiforma la bovine si scrapia la ovine si caprineC >rdinul 0.A.A. nr. 46D23 iunie 1## privind modificarea si completarea >rdinului 0.A.A. nr. 33D23 mai 1## privind neautori!area sanitara veterinara a importului de bovine, ovine si caprine vii si a unor produse de origine animala din tarile in care evoluea!a encefalopatia spongiforma la bovine si scrapia la ovine si caprineC
#1

 >rdinul 0.A.A. nr. 6"D3$ septembrie 1## pentru aprobarea :ormei (anitare <eterinare cu privire la conditiile sanitare veterinare pentru admiterea la import a produselor de origine animala si a fura2elor &0.>. P9artea )-a nr. 2"4D1## 'C >rdinul 0.A.A. nr. $D11 august 1##" pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind conditiile si procedura de avi!are sanitara veterinara a importului, exportului si tran!itului cu animale, produse si subproduse de origine animala, fura2e si alte produse si materii care pot influienta starea de sanatate a animalelor si sanatatea publica &0.>. P partea )-a nr.36#D1##"' C >rdinul 0.A.A. nr.1$3D6 noiembrie 1##" pentru aprobarea normei sanitar veterinare privind conditiile sanitare veterinare si procedura de autori!are sanitara veterinara de functionare a unitatilor supuse controlului sanitar veterinar si privind aprobarea efectuarii de activitati de export cu produse de origine animala si cu alte produse supuse controlului sanitar veterinar & 0.>. partea )-a nr.4##D1##"' C >rdinul 0.A.A. nr. 6D26 mai 1### pentru modificarea >rdinului ministrului agricultirii si alimentatiei nr.33D23 mai 1## privind neautori!area sanitara veterinara a importului de bovine, ovine si caprine vii si a unor produse de origine animala din tarile in care evoluea!a encefalopatia spongioforma la bovine si scrapia la ovine si capre, modificat si completat prin >rdinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr.46D23 iunie 1## C >rdinul 0.A.A. nr.1$$D2 iulie 1### pentru aprobarea :ormei sanitare veterinare privind masurile de profilaxie si combatere a encefalopatiei spongiforme bovineC >rdinul A.:.(.<. nr.1$1$$"D1# ianuarie 2$$1 privind inter!icerea importurilor din )talia de bovine si unele produse de origine animala provenite de la acesteaC >rdinul A.:.(.<. nr.1$1322D2# ianuarie 2$$1 cuprin!and masuri suplimentare de prevenire a introducerii pe teritoriul 6omaniei a encefalopatiilor spongiforme transmisibile. )ncepand din 25 ianuarie 2$$$ A.:.(.<. prin mai multe :ote a alcatuit o lista de tari, din care se inter!ice importul de animale vii si de unele produse de origine animala, deoarece in acestea evoluea!a encefalopatia spongiforma la bovine si scrapia la ovine si caprine. Controlul sanitar veterinar de frontiera in ca!urile de import si export se refera la doua mari aspecte* Controlul administrativ, Controlul sanita veterinar al produselor. Controlul administrativ inseamna controlul actelor insotitoare ale importului sau exportului respectiv* Avi! sanitar veterinar de importDexport
ROMANIA 0):)(+%6A5 A@6)CA5+A6)) A5)0%:+A+)%) () 9A/A6)5>6 A@%:+)A :A+)>:A5A (A:)+A6A <%+%6):A6A /irectia sanitara veterinara................................................................... #2

:r......................................... /ata...................................... AVI2 sanitar veterinar de importDexport )n ba!a solicitarii nr.......................................din data de.................................................formulata de (ocietatea Comerciala......................................................................................................../irectia sanitara <eterinara.......................................................................................................acorda Avi! sanitar veterinar de importDexport, valabil pana la...............................................................pentru* 1. )dentificarea produselor si calitatea* ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ 2. >riginea produselor* +ara........................................................................................................................................................ %xpeditorul............................................................................................................................................ Anitatea producatoare............................................................................................................................ 3. /estinatia produselor* +ara........................................................................................................................................................ 9unctul de control de trecerea frontiereiDiesire...................................................................................... Anitatea de depo!itare............................................................................................................................ 4. 0odul de valorificare* ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ 9arametrii de salubritate ai produselor importate trebuie sa corespunda prevederilor >rdinului ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 6"D1## , iar parametrii de calitate trebuie sa fie cel putin egali cu cei preva!uti in standardele nationale in vigoare in 6omania si sa fie inscrisi pe etic,eta, in fisa te,nica si in declaratia de conformitate. 9arametrii de calitate si salubritate ai roduselor exportate trebuie sa corespunda prevederilor oficiale din tarile importatoare, importatorulDexportatorul are obligatia de a respecta conditiile sanitare veterinare care se vor inscrie pe verso, care fac parte integranta din pre!entul preavi!. /irector. ...................................................... &numele, semnatura si stampila' +ara............................................. >rdinul de plata nr...................... )ntocmit, .............................................

Certificat sanitar veterinar de transport &tip international' Certificat de conformitate .isa te,nica /ocumentele mi2locului de transport. (e controlea!a intocmirea corecta a actelor, daca sunt completate citet, daca sunt respectate conditiile sanitare veterinare de importDexport, care sunt inscrise pe verso avi!ului in momentul eliberarii acestuia. /e asemenea se controlea!a daca mi2locul de transport este autori!at sanitar veterinar si igieni!at.
#3

/aca toate actele corespund se trece la controlul sanitar veterinar al produselor. )n ca!ul importurilor se efectuea!a un control organoleptic la frontiera si un examen de laborator pe probele recoltate, dupa ce produsele au fost depo!itate. /epo!itarea se poate face la punctul de frontiera &daca sunt conditii' sau intr-un depo!it stabilit anterior, in apropierea punctului de trecere a frontierei. /upa aceste controale se eliberea!a un certificat sanitar veterinar de control frontiera si vi!a de liber la import, daca produsele corespund standardelor de stat si conditiilor sanitare din avi!ul sanitar veterinar. 9ana la locul de depo!itare produsele vor fi insotite de un certificat sanitar veterinar de frontiera provi!oriu. )n ca!ul exporturilor se controlea!a organoleptic produsele si inscrisurile in buletinele de anali!a, care insotesc produsele. Cand se constata necorespondente in acte sau cand produsele importate nu corespund standardelor nationale acestea se resping de la import. Aceasta sanctiune apartine Agentiei :ationale (anitare <eterinare. 9ana la luarea deci!iei de catre A.:.(.<. produsele respective se supun carantinei sanitare veterinare de frontiera. Controlul sanitar veterinar al produselor aflate in tran!it pre!inta unele particularitati. +recerea produselor de origine animala de la exportator la importator prin teritoriul unei terte tari se numeste tran!it. +ara tran!itata are dreptul sa execute control sanitar veterinar asupra produselor de origine animala in tran!it. Acest control se efectuea!a atat la intrarea produselor in tara cat si la iesirea produselor din tara. /e cele mai multe ori mi2loacele de transport care tran!itea!a tara sunt sigilate. )n toate ca!urile se efectuea!a controlul administrativ al tran!itului si controlul mi2locului de transport, inclusiv starea sigiliilor. /aca toate re!ultatele controlului sunt corespun!atoare atunci pe documentele insotitoare se aplica vi!a de =liber tran!it?. )n ca!ul suspiciunii, referitoare la calitatea produselor si la incarcatura, mi2loacele de transport sunt desigilate, iar produsele se controlea!a organoleptic si prin examene de laborator. Aceste produse se depo!itea!a in carantina. +ran!itul se respinge sau se confisca &conform legislatiei internationale siDsau conventiilor bilaterale' cand* produsele sunt alterate, sunt falsificate, actele nu sunt completate corect sau lipsesc, in mi2locul de transport sunt descoperite alte marfuri, pro,ibite sau nu &tigari, arme, droguri etc.' siDsau persoane. 14. IDENTIFICAREA SPECIEI ANIMALELOR DE MACELARIE DE LA CARE PROVINE CARNEA )dentificarea speciei animalului furni!or de carne este o componenta foarte importana a controlului sanitar veterinar al carnii, deoarece practica curenta a demonstrat existenta a doua tipuri de frauda comerciala*
#4

 comerciali!area de carne de la o specie comestibila sub numele de carne de la alta specie comestibila, dar cu valoare comerciala mai mare, in scopul obtinerii de venituri mai mari &se vinde carnea de cal drept carne de vita'C comerciali!area de carne de la specii necomestibile drept carne de specie comestibila &carne de caine sau carne de pisica drept carne de miel, carne de pisica drept carne de iepure'. )dentificarea speciei de provenienta este destul de usoara cand se examinea!a carnea in carcase, carnea in semicarcase si carnea in sferturi. 9roblemele de identificare a speciei apar la carnea transata si la carnea tocata. )n aceste ca!uri, in lipsa unor fragmete de oase concludente, se impune depistarea speciei prin examene de laborator. Controlul sanitar veterinar de identificare a animalului de la care provine carnea se face prin* anali!a caracterelor organoleptice ale carnii, anali!a caracterelor organoleptice ale grasimii, examenul anatomic al oaselor si fragmentelor de oase, examene de laborator. 14.1. IDENTIFICAREA SPECIEI, VARSTEI SI SE1ULUI ANIMALULUI DE MACELARIE PERIN E1AMENE ORGANOLEPTICE T '%i"( Vi#(l 5( l &#( - Carnea este initial de culoare ro!-cenusiu, apoi ro!-albicios. Consistenta este initial moale si pe masura inaintarii in varsta devine ferma. 5a aceasta varsta nu se observa nici marmorarea nici perselarea carnii. M "- # - Carna are culoare rosu-palid spre rosu-intens, consistenta medie, este marmorata si perselata, in functie de starea de ingrasre. @rasimea are culoare alba, este de consistenta ferma, nesfaramicioasa. A"i, l 5'l# - Carnea are culoare variabila ca nuanta, in general rosu-viu, este perselata si marmorata la animalele ingrasate si cu miros specific. @rasimea este de culoare alb-galbuie. Consistenta seului racit este ferma dar acesta nu este sfaramicios. T '% - Culoarea carnii este rosu-aramiu. Carnea are consistenta tare, nu este perselata si rareori este marmorata. (eul este alb, reparti!at neuniform subcutan dar cu maniamente specifice* ceafa si greban &cerbice'. A"i, l(l( b #% "( - Carnea este de culoare rosu-inc,is, cu consistenta tare, cu bob grosier, putin suculenta. (eul este cantitativ redus, de culoare galbena, uneori galbenoran2. B'b li"( 5a aceasta specie culoare carnii este rosu-inc,is, carnea are consistenta tare, are bobul grosier si miros specific. (eul este de culoare alba-cretacee, mata, este tare si sfaramicios. 9erselarea si marmorarea se inalnesc rar.
#5

S'i"( Culoarea carnii varia!a in functie de varsta astfel* este alba-cenusie la purcei, este ro!-palida la suinele adulte si este rosu-inc,is la animalele batrane &vieri'. Consistenta carnii varia!a si ea in functie de varsta* este moale la purcei, este ferma la adulte si este tare la suinele batrane. Carnea de suine are bobul fin, este perselata si marmorata. @rasimea este alba, unsuroasa, de consistenta moale. Carnea de vier are miros specific &miros sexual', neplacut. C b li"( Carnea are culoare rosu-albastrui, consistenta ferma, bob grosier, nu este perselata si nici marmorata. @rasimea are culoare galben-auriu, stralucitoare si este unsuroasa. Carnea de cabaline are miros specific si este suculenta. O.i"( Carnea ovinelor are culoare rosu-desc,is la tineret si rosu-inc,is la animalele adulte si batrane. Consistenta este ferma &la adulte', bobul fin. Carnea de oaie se marmorea!a dar nu se perselea!a. (eul este alb, uscat, sfaramicios. Carnea are miros de specie iar la berbeci apare si mirosul sexual. C &%i"( Culoarea carnii este rosu-inc,is, consistenta este ferma, bobul este mai putin fin ca la ovine. Carnea se marmorea!a dar nu se perselea!a. (eul este alb-galbui si este pe!ent in maniamente interne si mai putin subcutan. Carnea are miros specific. Carnea de tap pre!nta miros sexual puternic, neplacut. 14.2. IDENTIFICAREA SPECIEI ANIMALULUI DE MACELARIE PRIN E1AMENE DE LABORATOR. )n practica curenta sunt situatii cand nu se poate stabili specia careia ii apartine carnea examinata prin examen organoleptic. )n aceste ca!uri se recurge la examenele de laborator. %xamenele de laborator propuse, pentru identificarea speciei de la care provine carnea sunt* examene fi!ico-c,imce &pe carne si pe grasime'C examen imunologic &seroprecipitare'. E: ,("(l( !i-i$/-$8i,i$( pe carne, care s-au incercat, au fost* do!area glicogenului muscularC do!area creatininei. Aceste examene nu au fost concludente deoarece cei doi compusi musculari sufera variatii semnificative dupa sacrificarea animalului. Astfel glicogenul se scindea!a foarte rapid dupa sacrificare, cu producere de acid lactic, iar do!area creatininei se realiea!a printr-o metoda foarte laborioasa, cu re!ultate neconcludente. 9e grasime au fost incercate urmatoarele examene fi!ico-c,imice* determiarea greutatii specificeC
#6

determinarea punctului de topire si de solidificareC determinarea indicelui de refractieC determinarea indicelui de iodC determinarea indicelui de saponificare. <alorile inregistrate au fost concludente, toti indicatorii avand constante repre!entative pentru speciile examinate si c,iar s-au putut evidenta si fraude. Au fost depistate fraude prin substituirea grasimilor de calitate superioara cu grasimi de calitate inferioara. E: ,("(l( i,'"/l/0i$( sunt mai sensibile si au dat re!ultate concludente. 0etoda cea mai sigura este metoda de seroprecipitare Alen,ut, intre antigen &proteinele din carnea de examinat' si anticorp &seruri precipitate anti-specie* anti-bou, anti-cal, anti-oaie, anti-porc, etc.'. Aceasta metoda se poate aplica pe carnea proaspata, pe carnea conservata &congelata, uscata, sarata, afumata' dar nu da re!ultate pe carnea fiarta sau incal!ita peste 65HC , deoarece proteinele din carne precipita. /e asemenea se mai foloseste metoda de imunodifu!iune in gel de agar, care este o metoda rapida, simpla si eficienta partial, deoarece nu poate diferentia speciile inrudite &oaie-capra, cal-magar, porc-mistret etc.'. A fost incercat si testul %5)(A dar re!ultatele nu au fost concludente, deoarece sensibilitatea testului este prea mare.

26. TRIC7INELO2A @eneralitati* +ric,inelo!a este o boala para!itara care se transmite la om prin consum de carne. %ste o antropo!oono!a foarte periculoasa pentru consumator. :ematodul +ric,inella spiralis este para!it auto,eteroxen, adica isi desfasoara tot ciclul biologic pe aceeasi ga!da. .ormele adulte traiesc in intestinul subtire, iar larvele migrea!a si se insedia!a in fibra musculara striata a musc,ilor sc,eletici. 9ara!itul se depistea!a foarte rar in musculatura neteda si lipseste in miocard. 1oala se intalneste atat la animalele domestice cat si la animalele salbatice, speciile care fac boala fiind foarte numeroase. )n natura re!ervorul principal al bolii este cel silvatic, existand insa si un re!ervor secundar si anume cel sinantropic. )n ambele bioceno!e animalele care fac boala &frecvent sau in mod exceptional' pot fi* carnivore &mamnifere si pasari', omnivore &suinele si ursidele', ro!atoarele &soarece, sobolan, nutrie, iepuri, ,amsteri', erbivore &calul, vitelul, cerbul',
#

 pasari granivore &gaini, curci, gaste'. (urse de boala pot fi si larvele de coleoptere, de muste sarcofage si insectele adulte, care se ,ranesc cu carne de la cadavre infestante. )n organismul acestora larvele re!ista pana la " !ile si pot fi infestante. .ecalele proaspete ale animalelor, care au in continutul intestinal adulti de +ric,inella spiralis, pot fi de asemenea infestante, ca si intestinele animalelor care contin para!iti adulti. Aceasta boala a preocupat specialistii de foarte mult timp dar descoperirea agentului etiologic, a ciclului evolutiv al acestuia si a modului de infestare al diverselor specii s-a reali!at destul de recent. )n continuare pre!entam o scurta cronologie a acestor descoperiri, care au facut posibila intelegerea periculo!itatii bolii si care au dus la introducerea controlului carnii pentru consum uman, in lume si in tara noastra* -1"35-prima descriere a larvelor in musc,i- 9aget si >;en-5ondra-AngliaC -1"46-prima descriere a c,istilor in carnea de porc- 5eid4-9,iladelp,ia-(.A.A.C -1"51-transmiterea experimentala a para!itului la caine prin consum de carne--erbst@ottingen-@ermaniaC -1"6$-descrierea patogenitatii si posibilitatea mortii prin infestare cu +ric,inella spiralis. >bservarea transmiterii bolii la om prin consum de carne de porc-Ren3er-/resda@ermaniaC -1"5#-1"6$- descrierea fa!elor ciclului biologic al para!itului-Qirc,o;, 5euc3art, Ren3er-@ermaniaC -1"62- primul diagnostic la om prin biopsie musculara- .riederic,--eidelberg@ermaniaC -1"63- instituirea pentru prima oara a controlului tric,ineloscopic obligatoriu al carnii de porc-la 1runs;ic3-@ermaniaC -1"#5-1"#6- stabilirea numelui de +ric,inella spiralis pentru para!it- 6aillet-9aris.rantaC )n 6omania tric,inelo!a la om a fost depistata pentru prima oara de (c,reiber, la un cadavru in !iua de 4 octombrie 1"61, la spitalul Coltea din 1ucuresti. 5a aproximativ trei luni dupa aceasta s-a depistat tric,inelo!a si la porc in !ona de sud-est a tarii. )ntroducerea controlului tric,ineloscopic obligatoriu s-a facut in anul 1#12. %fectiv controlul tric,ineloscopic a fost initiat, cu aparate de import, la abatorul 1ucuresti, in aprilie 1#13. Alterior la noi in tara, boala a fost depistata la urmatoarele animale din vecinatatea omului &bioceno!a sinantropica'* porc, cal, nutrie, caine, pisica, soarece de casa si sobolan. /e asemenea boala a fost diagnosticata si la animale salbatice &bioceno!a silvatica'* mistret, urs, vulpe, lup, pisica salbatica, 2der, di,or, vie!ure, nurca, vidra, ,ermina, bi!am, soareci de camp, popandau, ,arciog, veverita, cartita, arici, cioara de semanatura. )n decursul anilor tric,inelo!a a inregistrat, la noi in tara, o curba ascendenta de evolutie, !onele tric,inelogene initiale extin!andu-se sau aparand noi !one tric,inelogene.
#"

1oala a fost depistata atat la porcii crescuti in gospodariile populatiei &@.9.-uri' cat si la porcii crescuti in complexe. %volutia tric,inelo!ei inregistrea!a o anume ciclicitate, cu o periodicitate de circa 5 ani, existand 2udete infestate masiv &-unedoara, +eleorman, )alomita, Constanta, /ol2 etc.' cu procente de peste $,15F si 2udete infestate slab &(atu 0are, +ulcea, (ala2, )asi, 1u!au, Alba etc.', cu procente sub $,$2F. )n anul 1##2 in 6omania s-au sacrificat 6.112.62 porci, din care 6."#2 porci, respectiv $,113F au fost depistati po!itivi, iar in anul 1##3 au fost sacrificati 6.6 6.64$ porci, din care 1$.54$ porci, respectiv $,15$F au fost depistati cu tric,inelo!a. )n general ca!urile po!itive au fost mai numeroase la porcii sacrificati in gospodariile populatiei si in fermele private, comparativ cu numarul de ca!uri po!itive depistate la porcii sacrificati in abatoare. Ca!urile de tric,inelo!a la om, datorate consumului de carne de porc si de mistret, au crescut foarte mult in perioada 1#"3-1##3, de la 21 la 364#. /atorita activitatii de populari!are a pericolului pre!entat de consumul de carne de porc, de mistret sau de urs, necontrolata tric,ineloscopic, desfasurata de serviciul sanitar veterinar si de serviciul sanitar, in pre!ent ca!urile po!itive depistate la om s-au redus considerabil. 1oala este raspandita pe toate continentele si este intalnita la foarte multe specii de animale, dintre care unele sunt consumate de om* porcul salbatic africanC iepurele de campC urs brunC urs polarC delfin albC focaC morsaC caineC pisicaC veveritaC sobolanC crocodilul de :il crescut in ferme etc.. 5arvele depistate la crocodil au fost intestante pentru porc si sobolan. %xperimental s-a incercat si infestarea caimanului cu larve de +ric,inella spp., dar nu s-a reusit. (imptomatologia clinica la animale este discreta, in timp ce la om este dramatica &dureri musculare, afectiuni ale globului ocular etc.' uneori cu sfarsit letal. )n literatura de specialitate, referitor la speciile de +ric,inella spiralis apar opinii diferite. .oarte multi autori considera ca exista o singura specie +ric,inella spiralis cu mai multe subspecii &varietati'* +ric,inella spiralis domestica, +ric,inella spiralis nativa, +ric,inella spiralis nelsoni si +ric,inella pseudospiralis.
##

%u!eb4 &1##4' descrie doua specii* +ric,inella spiralis, care para!itea!a la mamnifere si +ric,inella pseudospiralis, care para!itea!a pasarile carnivore &sorecarul comun- 1uteo 1uteo' dar care poate para!ita si unele mamnifere &racoon- proc4on lotor, diavolul +asmanian- (arcop,ilus ,arrisii'. /e asemenea %u!eb4 descrie la specia +ric,inella spiralis taxoni &subspecii', notati +1-+", deoarece +4 este re!ervat pentru +ric,inella pseudospiralis. 9entru a diferentia cei taxoni ai +ric,inellei spiralis %u!eb4 foloseste urmatoarele criterii* capacitatea de incrucisare dintre diferiti taxoniC aptitudinea de reproducere pe o anume ga!daC profilul en!imatic al taxonuluiC anali!a proteinelor larvare si polipeptidelor care le compunC anali!a A./.:-ului taxonilorC numarul de larve nou nascute &5. 1 n-n' de femelele taxonului respectivC timpul necesar pentru de!voltarea celulei nutritive &doica'. )onescu &1##5' si (uteu &1##"' preci!ea!a ca marea ma2oritate a autorilor recunosc patru specii* +ric,inella spiralisC +ric,inella nelsoniC +ric,inella nativaC +ric,inella pseudospiralis. Cristea &1##"' sustine ca genul +ric,inella cuprinde cinci specii* +ric,inella spiralis, +ric,inella pseudospiralis, +ric,inella nelsoni, +ric,inella nativa si +ric,inella britovi.

F%($.("# #%i$8i"(l/-(i l '"(l( "i, l( &9opa @., (tanescu <. 1##1' (pecia 9rocent de imbolnaviri &F' 5upi &Canis lupus 5.' 42,1 9isici salbatice &.elis silvestris 5.' 2#,5 <ulpi &<ulpes vulpes 5.' 21,6 1$$

:urci &0ustela luteola 5.' (oareci de camp &0icrotus arvalis 9all' <idre &5utra lutra 5.' -arciogi &Cricetus cricetus 5.' /i,ori &9utorius putorius 5.' 0istreti &(us scrofa 5.' Caini &Canis familiaris 5.' (obolani &6attus norvegicus 5.' 9isici &.elis domestica 5.' 9orci &(us scrofa domestica 5.'

14,3 12,# 6,6 6,3 5,2 $,233 5,1 5,3 3, $,$33

)nfestarea se face prin consum de carne de la animalele bolnave de tric,inelo!a. )n 6omania pentru om sursa de boala este repre!entata de carnea para!itata provenind de la* porc domestic, porc mistret, urs, cal si nutrie. )n afara acestor animale, in decursul timpului, au mai fost cercetate si alte specii de animale, pentru a se stabili frecventa ca!urilor de boala. )n carne larvele infestate se gasesc in interiorul unor formatiuni c,istice in forma de lamaie, de minge de rugbi sau sferice. Ciclul evolutiv* C,istii sunt digerati in stomac si larvele a2ung in intestin, unde dupa 3-4 naparliri dau nastere la adulti, femelele de talie mare &3-4 mmD6$S' si masculii de talie mai mica &1,4-1,6 mmD4$S'. /upa copulare femelele patrund profund in submucoasa intestinului si dau nastere la larve, in numar de 1$$$-15$$$. 0asculii traiesc circa 12 !ile dupa copulare iar femelele traiesc aproximativ sase saptamani. )n evolutia lor larvele parcurg mai multe stadii* S# 5i'l ,i0% #/%i' - 5arvele traversea!a activ tesuturile mucoasei intestinale pana la vasele limfatice si sanguine, prin care sunt ve,iculate pana la locul de insediere. )nsedierea se produce in fibra musculara striata a musc,ilor sc,eletici, de obicei la locul de continuitate intre fibra musculara si fibra tendinoasa, deoarece aceasta se opune migratiei. (arcolema este penetrata activ, cu a2utorul unui stilet ase!at anterior. )n acest stadiu larvele sunt greu de observat la tric,ineloscopul obisnuit, ele fiind vi!ibile numai la microscopul cu camp intunecat. 5arvele migratorii nu sunt infestante deoarece nu re!ista actiunii sucului gastric. +eoria care explica cel mai bine insedierea larvelor este teoria ,emodinamica &C. (taubli', care arata ca locurile principale de electie sunt musc,ii bine irigati si foarte activi. An alt stadiu este )# 5i'l 5( i")(5i(%(, care se caracteri!ea!a prin observarea larvei ase!ata longitudinal in fibra musculara, sau observarea larvei cu tendinta de spiralare &cu aspect de carlig'. %xtremitatea caudala a larvei este cutata pe ea insasi. Aceste larve au varsta cuprinsa intre 1 -21 de !ile si au de2a capacitate infestanta dar nu re!ista la actiunea sucului gastric sau ai unor factori fi!ico-c,imici* frig, caldura, sare etc., utili!ati la conservarea carnii.
1$1

Armatorul stadiu este )# 5i'l 5( )&i% l %(, cand se observa larva spiralata &in forma de tirbuson', larva are varsta cuprinsa intre 21-35 de !ile, este infestanta si re!ista la actiunea sucului gastric si la actiunea factorilor fi!ico-c,imici folositi la conservare. .ibra musculara este afectata de actiunea patogena a larvei, striatiunile miofibrilelor disparand. (piralarea se face in maxim 2,5 ture. )ntr-un c,ist se pot observa cel putin o larva sau mai multe &2-3' larve. (tadiul cel mai des observat la examenul tric,ineloscopic este )# 5i'l 5( i"$ &)'l %(. )n celula musculara striata larvele se spiralea!a sau nu si se incapsulea!a dublu, formand c,istii, ase!ati cu axul mare paralel cu axul lung al rabdocitului. C,istii au in mod obisnuit aspect de lamaie, dar pot avea si aspect sferic sau de minge de rugbi. /imensiunea larvelor, in momentul cand penetrea!a activ sarcolema &cu a2utorul unui stilet situat la capatul anterior', este de "$-12$S lungime si de 5-6S diametru. 5a varsta de 3$ de !ile &dupa circa 12 !ile' larvele au o lungime de 1$$$S si un diametru de 35S. C,istii au si ei dimensiuni microscopice* 4$$- $$S axul longitudinal si 25$-3$$S diametrul. /in cau!a dimensiunilor examinarea carnurilor se face la microscop &tric,ineloscop', la puteri diferite de marime x5$, x"$ si x1$$. 5a noi in tara examinarea se face la tric,ineloscop portativ ).>.6. sau la tric,ineloscop proiector &cu ecran interior sau cu ecran exterior' ).>.6. Capsula se formea!a datorita actiunii patogene a larvelor in varsta de aproape 4 saptamani. )nitial capsula este subtire si ulterior se ingroasa, fiind lamelata, dublu conturata, net diferentiata de tesutul din 2ur. C,istii pot fi multipli, aran2ati ca margelele pe ata. Actiunea patogena a larvei, cu caracter acut, se observa la tesutul con2unctiv interfascicular si la fibrele musculare invecinate. Aceste larve sunt infestante. 9e gramul de carne c,istii pot fi mai mult sau mai putin numerosi, in functie de gradul infestarii. )n infestari masive se pot observa "5$-3.3$$ c,isti pe gramul de carne. /o!a infestanta mortala, pe 3g de greutate vie, pentru* om este de 5"$$ de larve, suine este de 1$.$$$ de larve sobolan este de 3$.$$$ de larve. /upa varsta de 6 saptamani la cei doi poli ai c,istului incep sa se forme!e conuri de celule adipoase, cu ba!a pe polul c,istului. Aceste conuri se formea!a datorita fenomenelor de degenerescenta adipoasa a fibrelor musculare, le!iune care este datorata actiunii larvei de +ric,inella spiralis. S# 5i'l 5( $ l$i!i$ %(. /upa trecerea a cel putin 6 luni de la infestare c,istii se pot calcifica. Calcificarea tipica incepe, cu depunerea de granule fine de saruri de calciu, de la cei doi poli &c,istii cu inceput de calcificare'. 9rocesul se continua in toata masa c,istului &plin proces de calcificare' dar larva este inca vi!ibila. Cand c,istii sunt calcificati larva se distinge foarte greu.

1$2

Capsula se calcifica ultima &c,isti complet calcifiati' si in acest moment larva nu se mai poate observa. C,istii calcificati pot fi va!uti cu oc,iul liber, ca formatiuni punctiforme de dimensiuni sub 1 mm, de culoare alb-gri, pe fondul ro!-rosietic al carnii. /estul de rar se poate observa calcificarea atipica &se calcifica numai larva' sau calcificarea patologica &calcificarea incepe de la centrul c,istului'. C,istii se decalcifica cu acid acetic diluat sau cu acid clor,idric diluat. (ub actiunea aci!ilor carbonatul de calciu se di!olva si c,istul devine complet vi!ibil. Calcificarea nu se produce simultan la toti c,istii, pe acelasi compresor putandu-se observa c,isti necalcificati si c,isti in diverse stadii de calcificare. 6e!istenta larvelor si a c,istilor este foarte mare. Astfel <. 1abes &in 1#$3' a reprodus boala ,ranind soareci, cobai si iepuri cu carne de la un cadavru de om, la care s-a diagnosticat tric,inelo!a generali!ata, contactata cu 21 de ani mai inainte. 5a procesul de putrefactie larvele re!ista 13" de !ile. T%i$8i"(l/- l &/%$, ,i)#%(#, '%), $ l )i "'#%i(. >bligativitatea controlului carcaselor de suine, pentru depistarea larvelor de +ric,inella spiralis, este preva!uta in tara noastra inca din anul 1#12, cand este promulgata a-))-a 5ege de politie sanitara veterinara. Aceasta lege a fost promulgata prin inaltul decret regal nr. 4""# din 2$ noiembrie 1#12 si publicata in 0onitorul >ficial nr. 1## din 2 decembrie 1#12. 5egea a fost amendata in anii 1#26 si 1#32 si va fi abrogata la 1# noiembrie 1#42 cand se publica 5egea sanitara veterinara nr. "4$. )n 5egea de politie sanitara veterinara din anul 1#12, la Capitolul )I- Abatorii si supraveg,erea alimentara, art. 33 se specifica* = (e vor inlatura din consumatiune si se vor distruge in intregime carnurile animalelor atinse de urmatoarele boli* pesta bovina, pleuropneumonia contagioasa, dalac & carbune bacterian, antrax', carbune emfi!ematos, tuberculo!a generali!ata, turbare, tetanos, rapciuga, variola la oi, branca &ru2etul' porcului, pesta si pneumonia porcului, infectii septice consecutive ranilor sau nasterii, enterita septica a viteilor si mieilor, cisticerco!a si tric,ino!a. +oate legile sanitare veterinare ulterioare vor cuprinde masuri pentru depistarea tric,inelo!ei la porcii sacrificati pentru consum pubilc, masuri pentru confiscarea
1$3

carnurilor infestate masiv, respectiv masuri pentru sterili!area carnii si subproduselor, in ca!ul infestatiilor slabe. )n momentul actual, in afara de 5egea sanitara veterinara nr. 6$D1# 4, masuri referitoare la depistarea tric,inelo!ei mai sunt cuprinse in >rdinul 0.A.A. nr. 45D2$ iunie 1##5 pentru aprobarea :ormei sanitare veterinare privind decelarea tric,inei din carnea proaspata de porcine, vanat &mistret, urs' si cabaline si a :ormei sanitare veterinare cuprin!and masurile de supraveg,ere si control al unor substante si al re!idurilor acestora la animalele vii si produselor lor - 0.>. - 9artea ) - nr. 1 #D1$ august 1##5 precum si in 9rogramul de supraveg,ere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om si de protectie a mediului, pentru anul 2$$2 - 0.>., 9artea )-a, nr. "34D2 decembrie 2$$1. )n aceste acte normative se preci!ea!a ca examenul tric,ineloscopic se efectuea!a la* fiecare porc taiatC fiecare carcasa de vanat &mistret, urs'C carnea si produsele crude, din carne de porc sau de vanat, aduse in piete si alte locuri de desfacere autori!ateC fiecare carcasa de calC fiecare carcasa de nutrieC carnurile provenite de la alte specii de animale receptive. %xaminarea se va reali!a prin urmatoarele metode* examen tric,ineloscopic direct &compresie'C metoda digestiei artificialeC metoda digestiei artificiale pe probe colectiveC metoda digestiei artificiale pe probe colective cu agitatie mecanica &te,nica de i!olare prin filtrare'C metoda digestiei pe probe colective utili!and un agitator magneticC metoda de digestie automatica pe probe colective, cu greutatea de pana la 35g. %xamenul tric,ineloscopic se efectuea!a in* circumscriptiile sanitare veterinare, circumscriptiile sanitare veterinare pentru controlul produselor de origine animala, laboratoarele directiilor sanitare veterinare 2udetene, )nstitutul pentru )giena si (anatate 9ublica <eterinara, laboratoarele de tric,ineloscopie autori!ate. )n toate locurile sus mentionate examenul tric,ineloscopic se efectuea!a in primul rand prin metoda compresiei &directa'. )n functie de cerintele relatiilor internationale se foloseste si una dintre metodele de examinare prin digestie artificiala a probelor de carne recoltate. E: ,("'l #%i$8i"(l/)$/&i$ &%i" $/,&%()i( Acest examen se reali!ea!a in urmatoarele etape*
1$4

identificarea animalelor, recololtarea probelor, pregatirea campurilor &etalarea probelor', examinarea campurilor, stabilirea diagnosticului si aprecierea intensitatii infestatiei, stabilierea destinatiei carnii, organelor si subproduselor. I5("#i!i$ %( "i, l(l/%* este obligatorie pentru toate locurile si ca!urile cand se sacrifica doua sau mai multe animale, pentru ca animalul sa poata fi reconstituit dupa toaletarea si fasonarea carcaselor. Acordarea numarului se face la intrarea in sala de sacrificare, inscrierea numarului pe carcasa efectuandu-se dupa 2upuire sau imediat inainte de viscerare, in ca!ul suinelor care se supun oparirii. R($/l# %( &%/b(l/%* se executa in functie de specia examinata, respectiv in functie de clasificarea locurilor de insediere &locuri de electie' a larvelor de +ric,inella ssp. 5a suine aceasta clasificare este* pilierii musc,iului diafragmC celelalte portiuni musculare ale musc,iului diafragmC musc,ii intercostaliC musc,ii cefeiC musc,ii maseteri si pterigoi!iC musc,ii abdominali superiori &psoasi'C musc,ii limbiiC musc,ii laringeluiC musculatura striata a esofagului. 6ecoltarea se face din cele doua parti ale carcasei &dreapta, stanga', respectiv din fiecare semicarcasa, din apropierea oaselor sau a tendoanelor. @reutatea unei probe trebuie sa fie de 2$-3$g &de marimea unei nuci'. 5a suine si nutrie se recoltea!a doua probe din pilierii musc,iului diafragm sau in absenta acestora din celelalte portiuni musculare ale musc,iului diafragm, din musc,ii limbii, din musc,ii maseteri si musc,ii pterigoi!i sau din musc,ii abdominali superiori. 5a mistret si urs se recoltea!a cate patru probe astfel* doua din pilierii diafragmatici si alte doua din musc,ii intercostali sau musc,ii abdominali superiori. 5a cabaline probele se recoltea!a din musc,ii limbii sau din musc,ii maseteri si pterigoi!i, iar in absenta acestora din pilierii musc,iului diafragm. 9entru piesele din carne se recoltea!a din fiecare piesa, din locuri diferite, din apropierea oaselor sau a tendoanelor, trei probe de musc,i sc,eletici fara grasime. .iecare proba trebuie sa fie de dimensiunea unei nuci. /in preparatele crude se recoltea!a trei probe, din puncte diferite. .iecare proba trebuie sa fie de dimensiunea unei nuci.
1$5

9entru recoltarea de probe carnea congelata se supune decongelarii, carnea sarata se desarea!a iar carnea uscata se ,idratea!a. 9robele provenite de la aceste carnuri se supun clarificarii in sticle de ceasornic sau c,iar pe compresor, operatie care se executa cu solutii de acid acetic 1$F, otet alimentar de #E, ,idroxid de potasiu 3F si ,idroxid de sodiu &soda caustica' 3F. )n aceste solutii probele sunt imersate timp de 2-4 minute sau pe compresor se picura &cu pipeta sau cu sticluta picurator' solutie si dupa 1-2 minute se fixea!a lama superioara, dupa care se examinea!a. 9robele supuse ,idratarii se tin in apa calduta 2$3$ minute. /e asemenea se supun clarificarii carnurile de vanat, carnurile tocate, carnurile din me!eluri si orice alta categorie de carne, conform ,otararii medicului veterinar. )n ca!ul c,istilor calcificati se face decalcifierea pe compresor cu acid acetic solutie 1$F, timp de 2-3 minute. 9robele recoltate trebuie sa poarte numarul de identificare a animalului, de la care s-a efectuat recoltarea. /in aceasta cau!a recoltatorul trebuie sa fie ec,ipat cu cel putin un sistem de identificare a probelor recoltate de la mai multe animale sacrificate. Aceste sisteme pot fi* ben!i de ,artie pergaminata, in care probele se impac,etea!a si pe care se inscrie numarul animalului de la care s-a recoltat cutiute metalice din inox, cu capac, cu numere imprimate, fixate pe cingatori tavi din inox cu compartimente numerotate si cu toarta. 9robele recoltate, in conditii de igiena riguroasa, se trimit la laboratorul de tric,ineloscopie, pentru a fi examinate. P%(0 #i%( $ ,&'%il/% *(# l %( &%/b(l/%+* se face pe lama inferioara a compresorului. Compresorul este format din doua lame de sticla cu grosimea de $,6 cm, latimea de 5 cm si lungimea de 23-25cm. 5ama inferioara este impartita in 2" campuri numerotate, 14 in 2umatatea superioara &1-14' si 14 in 2umatatea inferioara &15-2"'. /imensiunea unui camp de pe compresor este de 2,5D1,5 cm. 5ama mai are fixate doua suruburi. 5ama superioara are doua orificii, corespondente cu suruburile lamei inferioare, si se presea!a prin doua piulite, preva!ute cu saibe de material plastic sau cauciuc. )n fiecare camp se asea!a cate o portiune de carne, de marimea unui bob de ova!, sectionata cu forfecuta in lungul fibrelor musculare. 6ecoltarea probelor se face de preferinta de la continuitatea fibra musculara-fibra tendinoasa, loc predilect de insediere a larvelor de +ric,inella ssp. (e etalea!a 14 campuri & dreapta stanga' de la fiecare porc cu origine cunoscuta. Aceasta inseamna ca pe Certificatul sanitar veterinar de transport medicul veterinar a mentionat aceasta solicitare si a motivat-o prin faptul ca unitatea sau localitatea are un grad de infestare de pana la 1J.

1$6

5a suine se vor etala 2" de campuri, un compresor &14 dreapta 14 stanga' in urmatoarele ca!uri* de la carcasele la care lipsesc pilierii musc,iului diafragm si s-au recoltat probe din alte locuri de electieC de la suine, trimise in unitati de industriali!are sau desfacere in stare refrigerata sau congelata, fara certificare &prin certificat sau stampilare' ca au fost supuse examenului tric,ineloscopic cu re!ultat negativ si de la care lipsesc pilierii musc,iului diafragmC de la carnuri de suine conservate altfel decat prin frigC de la suine provenind din unitati sau localitati in care pe certificatul sanitar veterinar de transport , medicul veterinar de stat solicita examen pe 2" campuri &unitati sau localitati infestate cu tric,inelo!a in proportie de peste 1J'. 5a cabaline si nutrie se etalea!a 2" campuri &14 dreapta, 14 stanga'. 5a vanat &mistret, urs' se etalea!a 112 campuri, cate 2" de campuri din fiecare dintre cele patru probe recoltate de la o carcasa. /eci se vor etala doua compresoare din pilierii musc,iului diafragm &drepta, stanga' si alte doua compresoare din alt loc de electie &drepata, stanga'. /upa ase!area probelor pe fiecare camp al compresorului se aplica lama superioara si se apasa cu degetele pentru ca probele sa se prese!e cat mai bine. Apoi se asea!a saibele si se pun piulitele, care se strang incet si alternativ, pentru a se reali!a o compresie corespun!atoare. /aca sectiunile sunt bine executate si bine presate, vor ocupa maxim K din suprafata campului si vor fi atat de subtiri incat sa permita citirea prin transparenta a unui text tiparit. )n 2urul campului de carne compresata apare o !ona de lic,id, !ona variabila ca dimensiuni, in functie de prospetimea si constitutia carnii. E: ,i" %( $ ,&'%il/%* se face in ordinea numerotarii lor, pe fiecare camp examinandu-se cu atentie carnea si sucul de carne exprimat prin compresie, deoarece prin presare c,istii se pot sparge, larvele fiind expul!ate in lic,idul din exteriorul probei. )n timpul examinarii se pot observa diverse aspecte descrise la sadiile de!voltarii larvare. S# bili%( 5i 0"/)#i$'l'i )i &%($i(%( i"#(")i# #ii i"!()# %ii . /aca tric,ineloscopul nu observa larve &c,isti' carcasa &carnea' se considera neinfestanta. /aca tric,ineloscopul observa o singura larva sau un singur c,ist atunci carcasa &carnea' se considera infestanta si va anunta medicul veterinar de stat examinator respectiv. )ntensitatatea infestarii &conform normelor sanitare veterinare' poate fi slaba sau masiva. )ndiferent de gradul de infestare caracterele organoleptice ale carnii nu sunt afectate. (e considera infestatie slaba cand se observa larve &c,isti' in mai putin de 5 campuri din 14 sau in mai putin de 1$ din 2" de campuri etalate &examinate'.

1$

/aca se observa larve in 5 &respectiv 1$' sau mai mult de 5 &respectiv 1$' din 14 &respectiv 2"' campuri etalate &examinate ' atunci se considera ca infestarea este masiva. Confirmarea diagnosticului se face de catre medicul veterinar de stat, care recoltea!a contraprobe din doua locuri de electie diferite pentru fiecare semicarcasa sau cate o proba din fiecare bucata de carne supusa controlului tric,ineloscopic & in ca!ul cand porcul a fost transat'. %talarea si clarificarea probelor se efectuea!a de catre tric,ineloscopist sub directa supraveg,ere a medicului veterinar de stat. %xaminarea contraprobelor se face numai de catre medicul veterinar de stat care confirma sau infirma diagnosticul pus de tric,ineloscopist. /iagnosticul diferential. C,istul tric,inelic cu larva spiralata vi!ibila este greu de confundat dar sunt situatii &calcificare' cand pot aparea confu!ii cu alte formatiuni, fie de natura para!itara fie de alte naturi. /in aceasta cau!a este necesar sa se faca un diagnostic diferental. 9rincipalele formatiuni cu care se pot face confu!i sunt* C4sticercus cellulosae este locali!at in afara fibrelor musculare, este pre!ent si in cord, este rotund sau oval, nu are depo!ite adipoase, membrana c,istului este groasa si stratificataC (arcoc4stis misc,eriana &pro parte (arcoc4stis suicanis, pro parte (arcot4stis sui,ominis' c,istul este rotund, este locali!at si in cord, are dimensiuni peste 1 mm, nu are depo!ite adipoase, pre!inta septumuri si lo2i cu sporiC %c,inococcus granulosus c,istii sunt mari, ase!ati interfibrilar, locali!ati in special in organe. bulele de aer sunt rotunde, cu continut clar si margini groase. picaturile de grasime sunt mari, de obicei rotunde, au centrul clar si margini subtiriC /istomum musculorum suis este locali!at interfibrilar, la examinare se disting* ventu!a bucala, ventu!a ventrala si tubul digestiv stralucitor, ca o semilunaC AnMuillula aceti este un vierme cu capetele ascutite, mai mare decat larvele de +ric,inella spp, si este plasat pe fibrele musculare. firele de par, vase, nervi, fibre de tesatura se deosebesc usor prin caracteristicile structurale proprii. S# bili%( 5()#i" #i(i $ %"ii, /%0 "(l/% )i )'b&%/5')(l/% *) "$#i'"i+* carnea, organele si subprodusele se confisca si se denaturea!a in ca!ul infestatiilor masive sau indiferent de gardul infestatiei daca pre!inta infiltratii seroase sau marasm, datorita iritatiei sau actiunii toxice produse de para!itiC cand nu s-au produs aceste modificari iar infestatia este slaba carnea, organele si subprodusele se pot da in consum in mod conditionat, dupa o prealabila sterili!areC in ca!ul constatarii tric,inelo!ei la vanatul comestibil &mistret, urs'
1$"

carnurile, organele si subprodusele se confisca, se supun denaturarii si se ingroapa la cel putin 1,5m. /aca este posibil acestea se pot directiona pentru industriali!are te,nica, in conditii de securitate sanitara veterinaraC masa gastrointestinala poate fi folosita fara restrictii, dupa prelucrare obisnuitaC directiile sanitar veterinare 2udetene si circumscriptiile sanitar veterinare vor tine evidenta detaliata a tuturor ca!urilor de tric,inelo!a constatata la porc, indiferent de locul de sacrificare, precum si la cadavrele de porci trimise la laborator in scop de diagnostic, pentru a determina !onele tric,inelogene, in vederea instituirii masurilor de prevenire si combatere. 9entru fiecare ca! se vor preci!a* locul de origineC proprietarulC locul diagnosticariiC intensitatea infestatieiC stadiul de de!voltare al larvelorC numarul c,istilorC locul si data sacrificariiC !ona de colectare a vanatului. +oate ca!urile diagnosticate vor fi comunicate in termen de 4" ore directiilor sanitare veterinare 2udetene. /ate corespun!atoare vor fi comunicate si in ca!ul depistarii tric,inelo!ei in preparatele din carne si in carnurile aduse spre comerciali!are in piete agroalimentare, targuri, unitati de alimentatie publica etc. S#(%ili- %( $ ,&'%il/% $' #%i$8i"(l/- se poate face prin caldura &fierbere' sau prin frig &congelare'. S#(%ili- %( $ ,&'%il/% &%i" $ l5'% &conform art. 66 din :orme si masuri sanitare veterinare elaborate in ba!a 5egii sanitare veterinare nr. 6$D1# 4, 9artea a )< a, Capitolul ))'* este considerata suficienta fierberea in apa la o temperatura de 1$$EC, timp de 2,5 oreC topirea grasimii se face la foc desc,is pana la lic,efierea totala a ei, iar cand se face prin vapori trebuie sa a2unga la o temperatura de cel putin 1$$ECC carnurile infestate cu para!iti se vor taia in felii de cel mult 1$ cm grosime, dupa degresare. (terili!area se va considera terminata cand carnea are culoare alb inc,is &cenusiu', se desprinde usor de pe os, iar sucul de carne are aceeasi culoare ca si carneaC sterili!area in autoclav se va face timp de 2 ore, la temperatura de "$EC si presiunea de 1,5 atmosfere. Carnea se degresea!a si se taie in felii groase de cel
1$#

mult 1$cm. (terili!area se considera terminata cand carnea se detasa usor de pe os si cand carnea si sucul din carne au culoare alb inc,is &cenusiu'. S#(%ili- %( &%i" !%i0 &Conform >rdinului 0.A.A. nr. 45D1##5-Anexa nr. 4-0.>.9art. ), nr.1 #D1##5' se poate aplica pe carne proaspata si produse din carne proaspata de suine, vanat &mistret, urs', cabaline si nutrie. M(#/5 1 1. Carnurile pre!entate in stare congelata sunt conservate in aceasta stare. 2. )nstalatia te,nica si alimentarea cu energie a camerei frigorifice trebuie sa fie astfel incat temperatura mentionata la pct. 6 sa poata fi atinsa in toata incaperea si mentinuta in interiorul spatiului cat si in carne. 3. )ncaperea trebuie sa aiba de2a temperatura mentionata la pct. 6, in momentul introducerii carnii. 4. 5oturile trebuie conservate separat in camera frigorifica si pastrate sub c,eie. 5. 9entru fiecare lot, !iua si ora introducerii in camera frigorifica se notea!a separat. 6. +emperatura trebuie sa atinga minimum -25ECC ea se verifica prin aparatura de masura etalonata si se inregistrea!a constant. Aparatele de masura trebuie pastrate sub c,eie. @raficele &termogramele' trebuie sa poarte indicarea numarului corespun!ator din registrul de inspectie a carnurilor, !iua si ora pornirii si terminarii congelariiC acestea se pastrea!a timp de 1 an. . Carnurile cu grosimea feliei de pana la 25 cm trebuie sa fie congelate fara intrerupere 24$ ore cel putinC cele cu gosimea intre 25 si 5$ cm, 4"$ ore cel putin. Carnurile ale caror felii au grosimea peste aceste dimensiuni nu se supun acestei metode de congelare. /urata congelarii se calculea!a incepand cu momentul atingerii temperaturii mentionate la pct. 6, care sa fie in toata camera frigorifica. M(#/5 2 (e aplica prevederile pct. 1-5 ale 0etodei 1, cu reali!area urmatoarelor combinatii de timp si de temperatura* 1. 1ucatile cu grosimea de cel mult 15 cm* 2$ !ile la -15EC, 1$ !ile la -23EC, 6 !ile la -2#EC. 2. 1ucatile de carne cu grosimea de la 15 la 5$ cm* 3$ !ile la -15EC, 2$ !ile la -25EC, 12 !ile la -2#EC. +emperatura in spatiul frigorific nu trebuie sa depaseasca temperatura de inactivare aleasa. +emperatura spatiului se masoara cu aparate termoelectrice etalonate, dotate cu sistem de inregistrare permanenta. +emperatura nu se masoara la nivelul curentului de aer. Aparatele de masurat trebuie pastrate sub c,eie. @raficele &termogramele' trebuie sa evidentie!e numarul care corespunde in registrele pentru examinarea carnii, !iua si ora inceperii si inc,eierii congelariiC ele se pastrea!a timp de 1 an. M(#/5 3 Controlul temperaturii in centrul bucatilor de carne.
11$

1. (e vor aplica combinatii de timp si temperatura, care se vor masura in centrul bucatii de carne* 1$6 ore la -1"EC, "2 ore la -21EC, 63 ore la -23EC, 4" ore la -26EC, 35 ore la -#EC, 22 ore la -32EC, " ore la -35EC, N ora la -3 EC. 2. Carnurile intrate in stare congelata se vor pastra congelate. 3. 5oturile se pastrea!a separat sub c,eie, in spatiul frigorific. 4. (e va inregistra data si ora sosirii fiecarui lot in spatiul frigorific. 5. Atila2ul te,nic si sursa de energie trebuie sa permita garantarea ca temperatura mentionata la pct. 1 este atinsa foarte rapid si este mentinuta in orice punct al bucatii de carne. 6. +emperatura se masoara cu aparate termoelectrice etalonate si dotate cu inregistrare permanenta. (onda termometrului trebuie plasata in centrul unei bucati de carne calibrata, care nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai groasa bucata de carne congelata. Aceasta bucata de carne calibrata trebuie sa fie amplasata in locul cel mai putin favorabil din spatiul frigorific, sa nu fie nici in imediata apropiere a agregatelor frigorifice, nici in directia curentului de aer rece. Aparatura de inregistrare se pastrea!a sub c,eie. @raficele &termogramele' trebuie sa evidentie!e numarul corespun!ator din registrul pentru examinarea carnii, !iua si ora inceperii si inc,eierii congelariiC ele se pastrea!a timp de un an. M %$ %( $ %"'%il/% (: ,i" #( #%i$8i"(l/)$/&i$ se face conform Art. ), alineatul 3, din ordinul 0.A.A. nr. # D2$$$-&0.>.-9art. )-nr.3 2D2$$$', care stipulea!a urmatoarele* Atestarea executarii examenului tric,ineloscopic, cu re!ultat negativ, la carnea provenita de la animalele din speciile receptive, se efectuea!a prin aplicarea pe fata interna a pulpei si pe fata laterala a capului a unei stampile de forma rotunda, cu diametrul de 2,5 cm, in care sunt cuprinse urmatoarele informatii inscriptionate cu caractere perfect li!ibile* in centru litera +, ma2uscula, cu inaltimea de 1 cm si cu latimea de $,2 cm. (tampila se aplica cu tus sau prin foc. )n ca!ul carnii conditionate sau ambalate stampila insoteste marca de sanatate.

21. CISTIERCO2A BOVINELOR 1oala este tot o metacestodo!a, fiind produsa de forma larvara de la +aenia saginata, tenie care para!itea!a intestinul subtire al omului. .orma larvara este cunoscuta sub denumirea de C4sticercus bovis si devine infestanta la circa 3-4 luni de la consumul carnii cu cisticerci. Cisticerco!a bovinelor este intalnita pe toate continentele, cu frecventa mai mare in unele !one ale Africii. Cisticercul se locali!ea!a in musc,i, in tesutul con2unctiv interfascicular. 5ocurile de lectie predilecte sunt* mm. maseteriC
111

mm. pterigoi!iC m. cardiacC mm. lingualiC m. triceps bra,ialC mm. spinodorsolombari. 0orfologic cisticercul este o ve!icula globuloasa sau ovoida, lunga de -# mm si lata de 4-5 mm. 9re!inta culoare alba, opalescenta, laptoasa, membrana este groasa. >mul elimina proglote in mod spontan si poluea!a astfel fura2ele si apa, care devin surse de infestare pentru bovine. E: ,("'l 5( b #/%; (e sectionea!a mm. maseteri si mm. pterigoi!i in 2-3 felii paralele cu planul mandibulei, care se inspectea!a si se palpea!a. )n continuare se examinea!a musculatura laringelui si faringelui prin inspectie si palpare. /upa aceasta se trece la examinarea cordului prin inspectie pe fata externa si prin sectiuni, care se executa in masa miocardului ventricular stang si in septumul interventricular. (ectiunile efectuate se inspectea!a si se palpea!a. 0asa miocardului atrial stang si drept si ventricular drept se inspectea!a si se palpea!a si dupa desc,iderea cordului. (ectionarea carcasei de taurine pentru depistarea cisticercilor se face daca au fost identificati cisticerci la cap siDsau organe si dupa sectionarea limbii. 5imba se palpea!a si se sectionea!a in felii longitudinale, dupa care se inspectea!a si se palpea!a atent fiecare felie. 5a carcasa se sectionea!a in felii m. diafragm si de asemenea se mai executa minim o sectiune longitudinala in m. iliospinal si minim o sectiune transversala in m. triceps bra,ial, deasupra olecraniului, perpendicular pe osul ,umerus. (ectiunile se inspectea!a si se palpea!a. (e inspectea!a si palpea!a m. trung,iularul sternului. /aca in sectiunile efectuate in cap, organe si carcasa au fost depistati cisticerci se stabileste gradul de infestare, care poate fi slaba sau masiva. Carcasele vor fi considerate infestate masiv, daca pe langa existenta cisticercilor, in cel putin doua regiuni anatomice cercetate &cord, maseteri, pterigoi!i, limba, esofag, diafragm, musculatura sc,eletica' exista c,isti in cel putin doua sectiuni facute in musculatura iliospinala si tricipitala bra,iala. /e obicei infestatiile sunt slabe si se intalnesc la bovinele de peste 3-4 luni si pana la 2 ani. )n literatura s-au descris ca!uri de cisticerco!a la vitei de 3-4 saptamani, probabil datorate unei infestari transplacentare. 9este varsta de 3 ani boala se intalneste foarte rar si marea ma2oritate a cisticercilor depistati sunt morti, involuati, ca!eificati sau calcificati. Acest aspect este datorat unei imunitati care se instalea!a pe masura inaintarii in varsta. 5a tineretul in varsta de 3-4 luni se pot observa si alte locali!ari* pulmon, ficat, rinic,i, esofag etc.
112

S "$#i'"i )i )#(%ili- %( $ %"ii; carcasele animalelor care pre!inta unul sau mai multi cisticerci, dar la care prin sectiunile suplimentare facute in musculatura iliospinala si tricipitala bra,iala nu s-au gasit cisticerci, pot fi date in consum conditionat dupa indepartarea le!iunilor si tesuturilor incon2uratoare si dupa sterili!are prin frig. pentru sterili!are carcasele, capetele si organele, cu infestatie slaba de cisticerco!a se mentin in depo!ite de congelare, in boxe separate, sub control sanitar veterinar, timp de 2 !ile la -12EC, dupa care se dau in consum fara restrictii, sau la -15EC, fara a mai fi mentinute in continuare la aceasta temperatura. +emperatura de sterili!are a carcaselor &atat in ca!ul cisticerco!ei suinelor cat si in ca!ul cisticerco!aei bovinelor' se aprecia!a la os, cu termometre cui. daca temperatura nu se poate controla sigur atunci se procedea!a astfel* se extrag din carcase minim 1$ cisticerci, se detasa de tesutul con2unctiv si se spala cu apa calda. )n continuare se introduc in placi 9etri intr-un amestec de "$F bila de bou si 2$F ser fi!iologic si se trec la termostatat la 3 -3"EC, timp de minim 2 ore. /aca larvele sunt vii ele evaginea!a si-si manifesta viabilitatea prin miscari, vi!ibile cu oc,iul liber. )n acest ca! carcasele sunt supuse unor temperaturi mai 2oase si unui timp mai indelungat, pentru a se asigura sterili!area lor. daca nu s-au gasit cisticerci in musculatura masei gastrointestinale, aceasta se va da in consum fara restrictii. in ca! de infestare masiva ca si in ca!urile cand musculatura este modificata organoleptic se fac confiscari totale, urmate de denaturarea si distrugerea confiscatelor.

22. CISTICERCO2A SUINELOR Cisticerco!a suinelor este o metacestodo!a &boala produsa de stadiul larvar al cestodelor' cu locali!are obisnuita in musc,ii striati si in cord, cu evolutie cronica si fara manifestari clinice. 5a suine se pot observa cisticerci si in alte organe* encefal, ficat, pulmoni, limfonoduri, iris, procesele ciliare etc. )n musc,i cisticercii sunt locali!ati in tesutul con2unctiv interfascicular. 9rincipalele locuri de insediere sunt, in ordinea frecventei, urmatoarele* mm. mediali ai coapseiC mm. abdominali superiori &psoasi'C mm. abdominali lateroventraliC m. diafragm &pilieri si celelalte portiuni musculare'C mm. intercostaliC mm. pectoraliC
113

mm. cervicali dorsaliC mm. pterigoi!iC mm. maseteriC mm. laringieniC mm. lingualiC m. cardiac. 9ara!ito!a este produsa de C4sticercus cellulosae, forma larvara a cestodului +aenia solium, care para!itea!a intestinul subtire al omului. 1oala se mai poate intalni la mistret, la om, la primate si mai rar la caine si oaie. 9orcul se infestea!a cu oncosfere eliminate de om &coprofagie' sau cu fura2e si apa contaminate. >uale de +aenia solium au o re!istenta destul de mare in ape re!iduale si pe solul pasunilor, 15-15$ !ile. >mul face cisticerco!a fie prin ingerare de oncosfere &eliminate de alta persoana sau c,iar de aceeasi persoana', fie prin refularea proglotelor ovigere in stomac si eliberarea oncosferelor in intestinul subtire. >mul face tenia!a prin ingerare de carne infestata cu cisticerci. Acestia sunt digerati de sucul gastric si este eliberata tenia, care se fixea!a in peretele 2e2unului si incepe sa produca proglote. 5a toate speciile care fac cisticerco!a embrionii ,exacanti astfel eliberati traversea!a activ mucoasa intestinala &cu a2utorul carligelor si en!imelor proprii' si apoi a2ung in circulatia limfatica si sanguina. 9e aceste doua cai sunt diseminati in tot organismul. Aceasta mio!ita para!itara este pre!enta pe toate continentele. )n tarile in care consumul carnii de porc este inter!is religios &cultul islamic, cultul ebraic' boala nu se intalneste nici la porc si nici la alte specii sau se diagnostica foarte rar. Cisticercul este de forma unei ve!icule sferice sau ovoide, alb laptoasa, cu urmatoarele dimensiuni* "-12 mm lungime si 5-6 mm latime. )n interior cisticercii contin un lic,id clar, transparent. 0embrana cisticercilor este fina, pre!entand in !ona ecuatoriala o pata alba, care repre!inta invaginatia cefalica. (colexul este invaginat si este armat cu o coroana de carlige dubla, fiind preva!ut si cu patru ventu!e circulare. Alterior se formea!a un gat subtire si cateva proglote si devine infestant. (tadiile de de!voltare a cisticercilor, observati in musculatura suineor, pot fi urmatoarele* cisticercii pana la 2$ de !ile. Au aspectul unor ve!icule transparente, fara adventice si cu o !ona mata, care repre!inta viitorul scolex, de marimea unui bob de mieiC cisticercii pana la 4$ de !ile. (unt ve!icule cu adventice, cu scolexul format, dar cu carligele si ventu!ele incomplet de!voltate, de marimea unui bob de mustarC
114

 cisticercii de 6$ de !ile. 5a acestia scolexul este complet format si armat, dar nu s-a format gatul si sunt de marimea unui bob de ma!are sau c,iar mai mariC cisticercii de peste 11$ !ie. (unt complet de!voltati, au adventicea groasa, scolexul pre!inta gat si 2-3 proglote, sunt uniformi ca marime &ca un bob de ma!are mare' si sunt infestantiC cisticercii calcificati. (unt cisticerci de diferite varste morti si calcificati. )n tara noastra frecventa acestei boli este in scadere, de la procente de 1,1F-2,4F in anii 1#25-1#3$, la $,$#F in perioada 1#51-1#6$ si la $,$2"F in perioada 1#56-1##6, in +ransilvania. (caderea se datoreste cresterii suinelor in complexe industriale, crestere care este mult mai igienica fata de cresterea in gospodariile populatiei. E: ,("'l 5( b #/%; 9entru depistarea cisticercilor in abator se practica inspectia, palpatia si sectionarea obligatorie a unor musc,i si organe. Astfel se inspectea!a si se palpea!a cu atentie musc,ii subtiri* mm. faringelui, mm. laringelui, m. diafragm, mm. intercostali, mm. abdominali lateroventrali si toate sectiunile te,nologice prin musculatura. (ectiuni obligatorii urmate de inspectia si palparea suprafetelor sectionate se executa in* mm. pterigoi!i, mm. linguali, cord. S "$#i'"i )i )#(%il- %( $ %"ii; daca nu este descoperit nici un cisticerc, in urma acestor examinari, carnea este considerata neinfestata. daca in urma acestor examinari se descopera un singur cisticerc, atunci se efectuea!a obligatoriu urmatoarele sectiuni in carcasa* sectiune in mm. mediali ai coapsei, in felie paralela cu suprafata regiunii sau perpendicular pe femurC sectiune prin de!inserarea de pe corpul vertebrelor a mm. abdominali dorsali &psoasi', de circa 1$ cm lungimeC sectiune in mm. abdominali lateroventrali &m. oblicul mare, m oblicul mic, m. drept abdominal, m. transversul abdominal'C sectiune in mm. intercostali, pe fata interna a carcaseiC sectiune in mm. cervicali dorsali, de la atlas la prima vertebra dorsala, paralela cu sectiunea de semicarcasa si groasa de 1-1,5 cm. aceste sectiuni pot fi acompaniate si de alte sectiuni in carcasa, daca au fost depistati cisticerci in sectiunile efectuate in mod obisnuit in cap, organe si carcasa. +oate sectiunile astfel efectuate se inspectea!a si se palpea!a. 9entru stabilirea gradului de infestare se examinea!a totalitatea suprafetelor sectionate si examinate. daca pe o suprafata de 4$ cmG musc,i examinati, se gasesc cisticerci in mai mult de 2umatate din numarul sectiunilor efectuate, se considera ca fiind o infestatie masiva.
115

/aca pe aceasta suprafata se gasesc cisticerci in mai putin de 2umatate din numarul sectiunilor efectuate, infestatia se considera slaba. in ca! de infestatie masiva carnea, organele si subprodusele se confisca. @rasimea se topeste la 1$$EC, dupa care se da in consum. 0asa gastrointestinala, daca nu pre!inta para!iti, se da in consum fara restrictii. carnea si organele se confisca in ca!ul infestatiilor slabe, daca pre!inta modificari organoleptice importante. cand caracterele organoleptice ale carnii, organelor si subproduselor sunt normale, iar infestatia cu cisticerco!a este slaba, acestea se vor da in consum conditionat dupa sterili!are. sterili!area se face prin caldura, cand se procedea!a ca la tric,inelo!a sau prin frig, timp de 1$ !ile la -15EC sau 4 !ile la -1"EC. cu grasimea si intestinele se procedea!a ca si in ca!ul infestatiilor masive. sterili!area carnii se mai poate face si prin sarare umeda &metoda neoficiala', folosindu-se concentratii de sare de 5,5- ,5F in mi2locul bucatilor de carne. Carnea se degresea!a bine si se portionea!a in bucati de maxim 2,5 Lg si se imersea!a in saramura de 25E 1e, timp de cel putin 3 saptamani. (lanina nu se poate sterili!a prin sarare deoarece este greu penetrata de saramura si nu se pot reali!a concentratii mai mari de 3,"F. /in acest motiv pentru slanina singura metoda de sterili!are admisa este topirea la 1$$EC. ca!urile de cisticerco!a constatate la speciile bovine si suine, precum si locurile de provenienta a animalelor respective, vor fi comunicate la directiile sanitare veterinare 2udetene, ale 2udetelor interesate, care la randul lor vor informa autoritatile 2udetene sanitare competente, pentru investigatii in vederea depistarii persoanelor infestate cu tenii si aplicarea masurilor ce se impun.

23. TO1OPLASMO2A Aceasta boala para!itara este produsa de o specie de sporo!oare +oxoplasma gondii, care para!itea!a foarte multe specii de animale si omul. %ste o !oono!a grava, cu frecventa ridicata, cu manifestari clinice acute si cronice, care produce le!iuni la nivelul sistemului nervos, aparatului respirator si aparatului circulator, nasteri premature si avorturi. +oxoplasma gondii este un para!it dixen care isi desfasoara fa!a sexuata &sc,i!ogonica' in intestinul subtire de felide. 9entru tara noastra importanta deosebita o au pisicile domestice. /e remarcat ca in anumite conditii pisica poate fi si ga!da intermediara. )n ga!dele intermediare &pasari, mamnifere, om' se desfasoara fa!a de inmultire vegetativa &sporogonica'. 5a acestea para!itul se gaseste sub forma de trofo!oiti, care se
116

pot observa liberi in diverse secretii si excretii sau care se pot de!volta intracelular &in diverse tesuturi - in neuroni, in sistemul reticuloendotelial, in parenc,imul unor organe'. )n ca!ul de!voltarii intracelulare aglomerarile de trofo!oiti &bradi!oiti' formea!a pseudoc,isti. )nfestarea ga!delor intermediare se face fie cu ooc,isti eliminati de felide, fie cu alimente &carne, lapte, oua' care contin forme vegetative &trofo!oiti liberi, pseudoc,isti cu trofo!oiti si c,isti cu trofo!oiti'. C,istii se formea!a dupa mai multe cicluri de inva!ie a diverselor tesuturi cu trofo!oiti liberi, in celulele acestor tesuturi formandu-se pseudoc,isti. Celulele sunt distruse si rofo!oitii astfel eliberati invadea!a alte celule si in final se formea!a c,istii. Acestia sunt forme de re!istenta, cu membrana bine delimitata, densa, impermeabila care contine circa 3.$$$ trofo!oiti. C,istii au dimensiuni de 2$$-3$$ um si sunt locali!ati in musc,ii striati, in miocard si in sistemul nervos central. /aca infestarea ga!delor intermediare s-a facut cu ooc,isti acestia se desfac in intestin si eliberea!a sporoblasti, care invadea!a celulele epiteliului, unde formea!a trofo!oiti si pseudoc,isti, ciclul continuand cu formare de c,isti. .elidele se infestea!a cu alimente de origine animala care contin trofo!oiti liberi, pseudoc,isti siDsau c,isti. +rofo!oitii liberi sau eliberati patrund in celulele epiteliului intestinal si dau mai multe generatii sc,i!ogonice, dupa care urmea!a fa!a gametogonica &formarea de macrogametociti si microgametociti care produc marogameti si microgameti'. /upa fecundare se formea!a !igotul, care se transforma in ooc,ist. Acesta este eliminat cu fecalele si in mediul exterior sporulea!a. >oc,istul contine doi sporoc,isti, fiecare continand patru sporo!oiti. +rofo!oitii sunt foarte re!istenti la refrigerare dar sunt distrusi in 5 minute la 55EC. 1oala se observa frecvent la carnivore, ovine si pasari, dar se poate intalni si la porcine si taurine. Animalele fac de obicei forme latente de boala, dar se pot observa si forme acute sau subacute. )n formele acute sau subacute tabloul simptomatologic si le!iunile sunt destul de variate, iar in formele latente acestea sunt total neconcludente. %xamenul ,istopatologic evidentia!a insa in toate ca!urile c,istii din musc,i si organe. Clinic se constata * febraC tulburari respiratoriiC tulburari nervoaseC tulburari digestive. 0orfopatologic se depistea!a* meningoencefalitaC ,iperpla!ie limfo,istiocitara in sistemul reticuloendotelialC ,iperpla!ie splenica, ,epatica si a limfonodurilorC pseudoedem pulmonarC

11

 necro!e in organele parenc,imatoase, in limfonoduri, in epiteliul intestinal, in pulmon, in c,iasma optica si in musc,i. >mul se contaminea!a prin consum de alimente para!itate, insuficient tratate termic dar face si boala profesionala sau de contact. Caile de contaminare in acest ca! sunt calea cutanata si calea mucoasa &bucofaringiana, con2unctivala, na!ala'. 5a om se intalneste si o forma congenitala, care este foarte grava, cu mortalitate si anomalii la noii nascuti. Artropodele pot fi vectori vii prin intepaturi sau numai prin ve,iculare mecanica. (anctiuni* laptele si ouale crude, carnea insuficient tratata termic sunt pentru om principalele surse de boala prin consum de alimente. /e asemenea surse de boala sunt contactele cu pisicile si cu alte felide bolnave, care elimina ooc,isti. pentru om sunt mai importante masurile de profilaxie decat sanctiunile propriu!ise, deoarece supunerea alimentelor la un tratament termic adecvat duce la distrugerea para!itilor. alte masuri de prevenire a bolii sunt* i!olarea persoanelor bolnave sau po!itive serologicC sacrificarea animalelor bolnave sau purtatoare de para!itiC executarea de derati!ari, de!insectii si de!infectari foarte riguroaseC evitarea contactului cu pisici necunoscute sau care sunt libere sa consume pasari, sobolani si diverse resturi de carne necontrolate.

24. SARCOSPORIDIO2A OMULUI (arcosporidio!ele &sin. (arcocisto!ele' sunt sporo!oo!e produse de sporo!oare dixene din genul (acoc4stis. >mul este ga!da definitiva pentru urmatoarele specii* (acoc4stis bovi,ominisC (acoc4stis sui,ominis. /e asemenea omul poate fi ga!da intermediara pentru (acoc4stis lindemani, a carui ga!da definitiva nu se cunoaste inca. Acest para!it formea!a sarcoc,isti poli!oici in musc,ii* laringelui, esofagului, diafragm, toracelui, abdominali, si mai rar in miocard si in musc,ii membrelor. Ca ga!da intermediara omul pre!inta* tumefactiiC slabiri musculare intermitenteC mialgiiC mio!ita localaC
11"

 bron,ospasmC indispo!itie C eo!inofilie. Ca ga!da definitiva omul se imbolnaveste dupa consumul carnii de bovine sau de suine infestata cu sarcoc,isti si pre!inta semne de intoxicatie si semne de enterita. +rebuie mentionat ca (acoc4stis sui,ominis este mai patogen decat (acoc4stis bovi,ominis. /upa consumul carnii para!itate omul face doua sindroame* toxic si coccidios. (indromul toxic* Apare la 3-" ore de la consumul carnii si se prelungeste 24-36 de ore. (emnele clinice sunt* anorexieC greturiC dureri puternice gastrointestinaleC diareeC puls rapidC edemeC colaps circulatorC evolutia este afebrila. Acest sindrom este datorat unei toxine &sarcocistina' termolabile, care este distrusa la temperaturi de gatit sub 5$EC. (indromul trebuie diferentiat de toxiinfectiile alimentare de tip toxic produse de * (almonella ssp., (tap,4lococus ssp. si Clostridium perfringens. (indromul coccidios* Apare la 1$-15 !ile de la consumul carnii para!itate, in timpul procesului de gametogonie. (indromul se caracteri!ea!a prin* diaree severaC vomaC dureri gastrointestinale. /urea!a "-1$ ore, manifestarile fiind cu aparitie constanta. )n fecale se observa sporoc,isti, ce contin 4 sporo!oiti, cu dimensiuni intre 12-16 SmD"-12 Sm. (arcoc,istii acestor doua specii sunt de talie mica, 3- mm lungime. (arcoc,istul de la (acoc4stis bovi,ominis are la exterior un perete gros de 6 Sm, preva!ut cu citofanere sub forma unor bandelete, ase!ate in palisada, iar cel de la (acoc4stis sui,ominis pre!inta la exterior citofanere baciliforme. (arcoc,istii ambelor specii pre!inta alveole periferice pline cu bradi!oiti de forma globulara, iar in alveola centrala bradi!oitii au forma de banana, dimensiuni de "-12 Sm
11#

si se numesc cisto!oiti. Acestia provin din divi!iunea celor periferici, care se numesc metrocite &celule matrice sau celule mama'. Cisto!oitii nu se mai divid. 1ovinele sunt infestate cu sarcocisti in proportie foarte mare, "$-1$$F, iar suinele in proportie de 3-3$F. (arcoc,istii sunt distrusi prin caldura, la temperaturi de 65- $EC, dupa 3$ de minute si prin frig, la temperatura de -5EC in 24 de ore si la temperatura de -2$EC in 1$ ore. (anctiuni* carnea de bovine si suine refrigerata se prepara culinar la temperaturi de peste $EC sau se va comerciali!a dupa ce a fost congelata la temperaturi de -25EC, timp de 24 de ore.

25. 7IDATIDO2A *EC7INOCOCO2A LARVARA+ %ste o boala para!itara comuna rumegatoarelor domestice si salbatice, suinelor domestice si salbatice, calului, ro!atoarelor &soarece, nutrie', cangurului si omului si este produsa de larva teniei %c,inococcus granulosus. 5arva &ec,inococul, ,idatia sau c,istul ,idatic' este polic,istica si policefalica. +enia para!itea!a intestinul subtire de la carnivorele domestice sau salbatice* caine, pisica, lup, vulpea rosie, vulpea polara, sacal, felide etc. +enia pre!inta patru subspecii* %c,inococcus granulosus granulosusC %c,inococcus granulosus canadensisC %c,inococcus granulosus eMinusC %c,inococcus granulosus borealis. /intre acestea numai specia %c,inococcus granulosus eMinus, care para!itea!a solipedele &calul, magarul, catarul', nu para!itea!a omul si are ca ga!da definitiva vulpea rosie. Ciclul vital al teniei %c,inococcus granulosus este caracteri!at prin doua mari focalitati* silvatica si sinantropica &pastorala, rurala', in functie de principalul re!ervor de boala* lupul si vulpea pentru ciclul silvatic, respectiv cainele si pisica pentru ciclul sinantropic. @a!dele definitive &carnivorele domestice si salbatice' se infestea!a prin consumul organelor cu c,isti ,idatici. @a!dele intermediare &rumegatoarele, ro!atoarele, solipedele, cangurul si omul' se infestea!a cu oncosferele eliminate de ga!dele definitive, care poluea!a pasunile, fura2ele, apa, respectiv mainile omului. )n mediul extern oncosferele re!ista la uscaciune, frig si caldura. Astfel in mediu uscat re!ista 12 !ile la -12EC iar la temperatura de 6$EC re!ista 2 !ile in mediu uscat si 1$ minute in mediu umed.
12$

1oala este pre!enta pe tot globul, cu exceptia )slandei, cu o variabilitate de pre!enta a subspeciilor. Astfel in )rlanda si 1elgia se intalneste numai ec,inococo!a calului, in Anglia este mai frecventa ec,inococo!a calului dar este pre!enta si ec,inococo!a ovina, in (ardinia si :oua Reelanda se intalneste numai ec,inococo!a ovinelor. 5arvele ,exacante din oncosfere sunt eliberate de sucul gastric si trec activ prin mucoasa intestinului subtire in vasele limfatice si apoi in sange. 9rin vena porta larvele a2ung in ficat, care are rolul unui prim filtru. 5a suine ec,inococo!a ,epatica atinge valori foarte mari & 3F' comparativ cu cea pulmonara care are valori mai mici &1#F'. 5arvele neretinute de ficat trec prin venele supra,epatice in vena cava caudala si apoi in atriul drept, ventricolul drept, artera pulmonara si astfel a2ung in al doilea filtru, respectiv in pulmon. .recventa ec,inococo!ei pulmonare este mai mare la rumegatoare &ovine, bovine' comparativ cu locali!area ,epatica. /aca gradul de infestare este mare larvele trec prin arterele pulmonare in atriul stang, ventricolul stang si prin marea circulatie a2ung in diverse locuri de de!voltare* cord, splina, creier, musc,i, maduva oaselor, rinic,i, peritoneu. >rganele para!itate cel mai frecvent sunt ficatul si pulmonul. 5a locul de insediere, dupa 5-6 luni, se formea!a c,isti cu dimensiuni de 1,5-2 cm, care isi de!volta membrana proligera si devin infestanti. C,istii cresc pana la varsta de 1-1,5 ani. C,istul pre!inta la exterior o membrana cuticulara, formata din mai multe straturi de lame elastice, care are grosimea de 1 mm. )n 2urul cuticulei organismul para!itat formea!a o adventice, structurata intr-un strat intern de celule gigante, un strat mi2lociu format din celule polimorfe si un strat extern fibros, printre fibre observandu-se mastocite si eo!inofile. 9e fata interna a cuticulei se formea!a membrana proligera, subtire, celulara, bistratificata, care prin inmugurire formea!a celule fiice si protoscolecsi. <e!iculele fiice sunt formate din membrana celulara proligera, care prin inmugurire formea!a protoscolecsi. C,istul ,idatic si ve!iculele fiice sunt pline cu lic,id ,idatic &=apa de stanca?'. <e!iculele simple se desprind de membrana proligera si plutesc in lic,idul ,idatic, se pot sparge si eliberea!a protoscolecsii. Acestia impreuna cu protoscolecsii produsi de membrana proligera a c,istului formea!a* =nisipul ,idatic?. )n interiorul c,istului se formea!a numeroase ve!icole fiice, c,istul creste si a2unge la dimensiuni de circa 2$ cm diametru. 0embrana poligera poate ,ernia si formea!a ve!icole fiice exogene, c,istul avand aspect conopidiform. C,istul se poate sparge si eliberea!a protoscolecsii care se fixea!a pe seroase si formea!a c,isti secundari. S "$#i'"i; se confisca si se distrug organele para!itate iar carnea se da in consum liberC daca apar modificari organoleptice in carne aceasta se confiscaC confiscatele se pot prelucra te,nic, in fainuri proteiceC
121

 este inter!is sa se dea in consum carnivorelor organe para!itate.

26. ALVEOCOCO2A *EC7INOCOCO2A MULTILOCULARA+ Aceasta para!ito!a este intalnita frecvent la ro!atoare &soarece, soboan, ,amster, bi!am, leming' si foarte rar la om, taurine si porc, fiind produsa de Alveococus multilocularis, forma larvara a teniei %c,inococcus multilocularis. +enia se de!volta in intestinul subtire ale unor carnivore* vulpea rosie, vulpea polara, si mai rar la lup, caine si pisica. +enia %c,inococcus multilocularis are doua subspecii* %c,inococcus multilocularis multilocularisC %c,inococcus multilocularis sibiricensis. Alveococul pre!inta c,isti policefalici si polic,istici, formati din numeroase ve!icole mici &bob de ma!are', ase!ati in continuitate intr-o masa mare unul langa altul. Cuticula c,istilor este subtire si friabila si favori!ea!a inmultirea c,istilor. C,istii contin o masa gelatinoasa. .ormarea c,istilor incepe la 2-5 !ile dupa infestarea cu oncosfere. /upa 3-4 saptamani cuticula se distruge si continutul duce la formarea de noi ve!icole. <e!iculele primare se formea!a in ficat, iar cele secundare se dispersea!a in imediata vecinatate sau la distanta. /e!voltarea ve!iculelor si expansiunea lor este foarte rapida, astfel in circa 2 luni alveococul este mai mare decat ga!da sa. @a!dele definitive &carnivorele' se infestea!a prin consum de ro!atoare infestate. @a!dele intermediare &ro!atoarele, omul, taurinele si porcul' se infestea!a cu oncosfere eliminate de ga!dele definitive, care poluea!a apa, fura2ele, insectele, praful. >ncosferele pot fi diseminate de insecte, pasari, vant, praf la distante mari. 6e!istenta oncosferelor in mediul ambiant este foarte mare* la -51EC re!ista 24 de ore iar la -26EC re!ista 54 de !ile. 1oala are trei cicluri* ciclul silvatic* vulpe, lup si ro!atoare salbaticeC ciclul urban * pisica, soareceC ciclul rural* caine si soarece. >mul se contaminea!a prin consum de fructe de padure sau ciuperci infestate cu oncosfere, iar porcii se infestea!a prin consum de 2ir, de g,inda sau prin pasunat in padure sau in li!iere de paduri. 5a om boala este mortala, deoarece nu se poate elimina c,irurgical alveococul de2a format.
122

Celelalte ga!de intermediare &taurinele si ro!atoarele' se contaminea!a prin consum de plante sau de insecte contaminate. 5arva ,exacanta trece activ prin mucoasa intestinala si prin circulatia porta a2unge in ficat, unde se de!volta. 5a noi in tara boala nu a fost semnalata la om dar a fost semnalata tenia!a la * caini, pisici, vulpi si lup.

29. SARCOSPORIDIO2ELE ANIMALELOR (arcosporidiile sunt sporo!oare dixene, care para!itea!a intracelular, diverse specii de animale, ca ga!de intermediare sau ca ga!de definitive. @a!dele intermediare pot fi specii* erbivore, omnivore, ro!atoare, pasari, reptile si pesti. @a!dele definitive sunt repre!entate de specii* carnivore &felide, canide', omnivore &maimute, omul' si pasari rapitoare. )n ga!da intermediara se de!volta fa!a de sc,i!ogonie, repre!entata prin pseudoc,ist si c,ist &xenopara!itom, sarcoc,ist', iar in ga!da definitiva se de!volta fa!ele de gametogonie si sporogonie. @a!dele intermediare & bovine, ovine, caprine, suine, eMuine, camelide, iepure, soarece, sobolan, marsupiale, balena, pasari, reptile, pesti, om' se interferea!a cu sporoc,istii eliminati de ga!dele definitive, care contaminea!a fura2ele si apa. 1oala se observa atat la animalele domestice cat si la animalele salbatice. )n intestinul acestora din sporoc,isti se eliberea!a sporo!oitii care a2ung in circulatia sanguina si invadea!a celulele endoteliale ale arterelor de calibru mediu, din diverse tesuturi, unde se inmultesc si formea!a sc,i!onti &pseudoc,isti'. (c,i!ontii sunt locali!ati in citoplasma celulei para!itate, au o membrana trilaminata si un nucleu gigant poliploid. :ucleul se divide sc,i!ogonic si in endogenie se formea!a 5$-#$ mero!oiti, care sunt eliberati in sange prin ruperea celulei para!itate. Celula para!itata se desprinde de epiteliu, pluteste in sange si apoi se rupe. /e aici mero!oitii invadea!a celulele endoteliale ale tuturor capilarelor din organism. )n capilarele celulelor invadate se formea!a a doua generatie de sc,i!onti, din care mero!oitii &tac,i!oitii' de generatia a doua se indreapra spre tesutul muscular sc,eletic, tesutul muscular cardiac, tesutul muscular esofagian, encefal, unde vor forma c,istul. Aceasta evolutie durea!a, in functie de specia de para!it, circa 2$ de !ile de la infestare. )n celula musculara striata mero!oitii sunt incon2urati de o membrana unistratificata, care se ingroasa rapid si care poate forma septumuri in interior, delimitand continutul in lo2i. 0ero!oitii sferici sunt ase!ati la periferia c,istului, si se numesc metrocite si se multiplica prin endodiogene!e succesive si rapide, iar cisto!oitii sunt plasati central in c,ist.
123

Aceasta ultima fa!a durea!a pana la aproximativ doua luni de la infestare, c,istul format devenind infestant dupa formarea bradi!oitilor. C,istii pot creste in decursul unui an si pot fi observati la microscop sau cu oc,iul liber, in functie de dimensiunea specifica. 9eretele c,istului pre!inta la exterior microvilo!itati, denumite citofanere. /imensiunile si forma c,istului ca si dimensiunile si forma citofanerelor sunt specifice fiecarei specii de sarcocist. @a!dele intermediare fac o forma de boala acuta, cand mero!oitii de prima generatie invadea!a organismul, care poate fi mortala. /e asemenea mortalitate se poate produce si la inva!ia mero!oitilor din generatia a doua. (peciile patogene de sarcoc,isti dau forme grave, mortale, de boala. (arcoc,istii pot avea dimensiuni intre 3 mm si 15 mm si pot fi observati in* musculatura sc,eleticaC miocardC limbaC musculatura esofaguluiC creier. @a!da definitiva &om, maimute, canide, felide, pasari rapitoare, reptile' se infestea!a prin consum de carne si organe crude, care contin xenopara!itoame cu bradi!oiti. 1radi!oitii patrund in celulele din corionul mucoasei intestinale, unde se gasesc plasati in vacuole. Aici evoluea!a in macrogameti si microgameti flagelati, mobili. 0icrogametii fecundea!a macrogametii si formea!a !igotul. Rigotul se incon2oara printr-o membrana si formea!a ooc,istul nesporulat. 9rin divi!iune se formea!a doi sporoc,isti, in fiecare sporoc,ist formandu-se patru sporo!oiti si un corp re!idual. 9eretele ooc,istului sporulat se rupe si in exterior, prin fecale sunt eliminati sporoc,istii. %liberarea de sporoc,isti incepe intre !ilele 5-11, de la consumul de carne si organe infestate si durea!a peste 6 saptamani. (arcosporidiile nu se intalnesc in !ona antarctica si au specificitate stransa pentru cele doua ga!de. 6e!istenta sarcoc,istilor din carnea de bovine este destul de mare* re!ista 1$ minute la 65- $EC, peste 3 !ile la -25EC si cateva saptamani dupa moartea ga!dei intermediare. Capacitatea infestanta a sarcoc,istilor este ani,ilata dupa 6 minute la 55-6$EC, dupa 1" !ile la 2EC si dupa " !ile la 4EC. )n mediul extern sarcoc,istii de (. porcifelis si (. suicanis re!ista foarte mult* peste 1$ !ile la -"EC, peste 3$ de luni la temperaturi de peste 4EC. 5a bovine (e intalnesc sarcoc,isti produsi de* (arcoc4stis bovicanisC
124

 (arcoc4stis bovifelisC (arcoc4stis bovi,ominis. @a!dele definitive sunt * cainele, lupul, vulpea, coiotul, racoonul, pisica &domestica si salbatica' si omul. (arcoc,istii pot fi de talie mare sau de talie mica &vi!ibili numai la microscop', cu dimensiuni pana la 1$ mm. 5a ovine para!itea!a* (arcoc4stis ovicanis si (arcoc4stis ovifelis &sin. giganteea' ga!dele definitive fiind cainele si pisica. (arcoc,istii au dimensiuni pana la 12 mm. 5a caprine (e descriu urmatoarele specii* (arcoc4stis caprifelisC (arcoc4stis capracanisC (arcoc4stis orientalisC (arcoc4stis ,ircicanis. @a!dele definitive sunt cainele si pisica. (arcoc,istii au dimensiuni microscopice. )n diafragm pot masura 43,$-#5,$ Sm x 3$,$- $,$ Sm. 5a suine* (e intalnesc* (arcoc4stis suicanisC (arcoc4stis suifelisC (arcoc4stis sui,ominis. @a!dele definitive sunt* cainele, lupul, pisica si omul. (arcoc,istii au dimensiuni microscopice sau dimensiuni mari, pana la 1,5 mm. 5a eMvine* (arcosporidio!ele sunt produse de* (arcoc4stis eMuicanisC (arcoc4stis fa4eri. 9entru ambele specii ga!da definitiva este cainele. (arcoc,istii pot a2unge la dimesiunea de 1mm. 5a iepure* (-au depistat doua specii* (arcoc4stis cuniculiC (arcoc4stis leporum, ambele cu ga!da definitiva cainele. 5a pasari au fost descrisi* (arcoc4stis rile4i &&la pui de gaina'C (arcoc4stis ,orvat,i &la fa!an'C (arcoc4stis falcatula &la pisitacide'. (anctiuni*
125

 in infestatiile masive in care carnea pre!inta modificari organoleptice se fac confiscari totale, urmate de distrugerea sau prelucrarea te,nica a confiscatelor. in infestatiile slabe carnea se da in consum liber, dupa confiscarea cordului, esofagului si limbii. in ca! de infestatii masive, fara modificari organoleptice ale carnii, carnea se poate da in consum cu valoare nutritiva redusa, dar se confisca limba, cordul si esofagul. in infestatii slabe, dar cu modificari organoleptice nesemnificative, carnea si organele se dau in consum dar cu valoare nutritiva redusa. carnea de cal c,iar daca este slab para!itata se confisca deoarece calcificarea c,istilor sau infiltratiile seroase ii deprecia!a aspectul si valoarea comerciala. carnea nemodificata organoleptic se da in consum liber. este inter!isa administrarea carnii si organelor para!itate crude in ,rana cainilor si pisicilor.

23. FASCIOLO2A 1oala este produsa de trematodul .asciola ,epatica la* taurine, bubaline, ovine, caprine, cabaline, suine, iepuri, nutrie, cobai, rumegatoare salbatice si c,iar la om. 1oala poate evolua cu caracter acut sau cu caracter cronic. Alte specii ale para!itului sunt* .asciola giganticaC .asciola californicaC .asciola indicaC .asciola ,alliC .asciola magna. )n tara noastra s-a mai descris si .asciola gigantica, cu dimensiuni de 3,5- cm. 9ara!itul are aspect foliaceu de =samanta de dovleac?, are doua ventu!e &bucala si ventrala', adultul pre!entand dimensiuni de 2-3D1-1,5 cm si este di,eteroxen. (peciile diferite de mamnifere care fac boala sunt ga!de definitive, iar melcii acvatici &@alba truncatula etc.' sunt ga!de intermediare. 9ara!iul adult traieste in canalele biliare provocand angiocolita fibroasa si ciro!a. .ormele tinere, care migrea!a pot produce ,epatita si peri,epatita. 9ara!itul poate avea si locali!ari eratice* pulmon, rinic,i, limfonoduri, splina si musc,i. )n locali!arile eratice organismul formea!a granuloame, in care se pot observa para!iti vii, para!iti morti, puroi. @ranuloamele se pot calcifica. Animalele para!itate masiv pot pre!enta icter si pot slabi pana la ca,exie. (anctiuni* ficatul para!itat se confisca si se distruge, iar carnea si restul organelor se dau in
126

consum liber, daca nu sunt modificate organoleptic. in ca!ul slabirilor pronuntate sau in ca!ul pre!entei de modificari organoleptice ale carnii se efectuea!a confiscari partiale sau totale.

24. DICROCELIO2A Aceasta para!ito!a este foarte raspandita pe glob si in tara noastra fiind produsa de trematodul /icrocelium lanceolatum la* bovine, ovine, cabaline, suine, iepure, caprioara, nutrie. 9ara!itul are dimensiuni cuprinse intre 5-12D2,5 mm si este tri,eteroxen. 0amniferele sunt ga!de definitive iar ga!de intermediare sunt* melcii terestri &-elicella ssp. etc' si apoi furnica &.ormica pratensis etc.'. 9ara!itul se cantonea!a in canalele biliare si in ve!ica biliara si provoaca angiocolita, ,epatomegalie, calculi biliari, ciro!a. Adeseori este descoperit asociat cu .asciola ,epatica. (anctiuni* ca in fasciolo!a.

36. TUBERCULO2A @eneralitati* 1oala contagioasa comuna omului si animalelor, produsa de bacili din genul 04cobacterium, speciile* 04cobacterium tuberculosis &tipul uman'C 04cobacterium bovis &tipul bovin'C 04cobacterium avium &tipul aviar'. 1acilul tuberculo!ei este fin, drept sau usor curbat, neciliat, nesporulat, necapsulat, gram po!itiv. Cele trei tipuri de bacili se deosebesc morfologic intre ele. +ipul uman este subtire, lung, drept sau curbat. +ipul bovin este scurt si gros, drept sau curbat. +ipul aviar este mai subtire si mai lung si mai ales este polimorf &bacili, cocobacili, filament'. 1acilul este acido-alcoolo re!istent si se colorea!a prin metoda Rie,l :eelsen. @ermenii sunt distrusi in circa 24 de !ile de ra!ele solare, re!ista 5 minute la "$EC, re!ista in apa potabila peste 14$ de !ile, in apa de rau re!ista aproximativ 1 an, in unt re!ista aproape 1 luna, in bran!eturi fermentate re!ista circa 5 luni si nu sunt distrusi de sare sau fum. 1oala se caracteri!ea!a prin simptomatologie clinica polimorfa, nespecifica, iar morfopatologic prin formarea in diferite tesuturi si organe a le!iunilor specifice* proliferative, exudative, de tip granulomatos.
12

+ipul uman produce boala la* om caini, pisici, animale pentru blana, maimute, cabaline, ovine, suine si bovine. +ipul bovin provoaca tuberculo!a la* bovine, om, cabaline, porcine, caprine, ovine, pisici, caini, animale pentru blana. +ipul aviar imbolnaveste* pisicile, bovinele, cabalinele, porcinele, ovinele, caprinele, cainii, animalele pentru blana si omul. /intre animalele de macelarie boala se diagnostica frecvent la bovine si porcine. 5a ovine, caprine, cabaline si pasari boala se diagnostica mai rar. Animalele si oamenii bolnavi, care pre!inta le!iuni desc,ise care comunica cu exteriorul, sunt surse primare de boala. 9rincipalul produs virulent este exudatul bronsic, pe care animalele, spre deosebire de oameni, il deglutesc si din aceasta cau!a bacilii sunt eliminati prin fecale. )n timpul tusei animalele elimina exudat, sub forma de particole foarte fine, care devin aerosoli, si produc boala la oamenii si animalele care le in,alea!a. Carnea, organele, laptele si ouale sunt de asemenea surse primare de boala, cand boala se generali!ea!a. )n aceasta fa!a de diseminare a bacililor in organism limfa si sangele ve,iculea!a un numar mare de bacili. Carnea mai poate fi virulenta in urmatoarele situatii* tuberculo!a miliara acutaC tuberculo!a cu le!iuni ca!eoase infiltrative acuteC tuberculo!a cronica cu procese de ramolitie sau cu focare ca!eo-purulenteC in stari de bacteriemie bacilara, fara locali!ari, observata in ca!urile cand re!istenta organismului este marita si germenii sunt retinuti in tesuturi, fara sa provoace semne clinice sau le!iuni morfopatologice specificeC in forme de tuberculo!a locali!ata. Di 0"/)#i$'l 5( b #/%. 5a examenul dupa taiere, se pune pe ba!a modificarilor morfopatologice. )n tuberculo!a le!iunile sunt polimorfe, fiind dependente de* tipul baciluluiC virulenta baciluluiC numarul de baciliC re!istenta organismuluiC stadiul evolutiv al boliiC specia animaluluiC varsta animaluluiC conditiile de viata si de ,rana ale animalului etc. %xamenul de abator se ba!ea!a pe controlul atent al limfonodurilor &sectionare in felii transversale subtiri' capului, a organelor, cavitari parietali si in final al celor musculari superficiali si profun!i. /e asemenea se controlea!a cu atentie toate sectiunile te,nologice prin oase, pentru eventuala depistare a tuberculo!ei osoase.
12"

T'b(%$'l/- b/.i"(l/% * 1oala se produce ca infectie primara sau ca infectie postprimara &secundara'. )nfectia primara &primo-infectie' se refera la manifestarile clinice si le!iunile morfopatologice generate de primul contact dintre bacili si organism. )n urma acestei infectii se formea!a la poarta de intrare granulomul tuberculos &afectul primar'. Afectarea limfonodurilor respective completea!a afectul primar si delimitea!a complexul primar complet. /aca le!iunea lipseste la poarta de intrare si este pre!enta doar le!iunea in limfonodul regional atunci complexul primar este incomplet. )nfectia primara se poate reali!a pe urmatoarele cai* digestivaC respiratorieC congenitala. 5a vitei ordinea importantei acestor cai este* congenitalaC respiratorieC digestiva. 5a adulte calea principala de infectie este cea respiratorie. Consecutiv infectiei primare se poate produce vindecarea animalului sau generali!area bolii. @enerali!area poate fi* acuta &precoce, timpurie' miliara, cand se formea!a noduli miliari &2-4 mm' in mai multe organe. Acestia initial sunt cenusii, iar ulterior se ca!eifica si pot aparea la nivelul lor calcificari. lenta &intar!iata, treptata', caracteri!ata prin focare de dimensiuni mari. )n aceste focare se pot observa numeroase puncte de ca!eificare si calcificare. )nfectia postprimara se datoreste reactivarii infectiei primare sau unei noi inva!ii de bacili. )n urma acestei infectii re!istenta organismului scade rapid, boala se generali!ea!a &generali!are tardiva' si se observa focare de tuberculo!a cronica multipla in organism, cu locali!ari diverse, dar cu o anume preponderenta a locali!arii pulmonare &peste $-"$F'. +ineretul bovin pana la 6 luni, mai rar cel sub 1 an se infectea!a pe cale digestiva. %xaminarea de abator pune in evidenta un complex primar, de regula incomplet, me!enteric. 5e!iunile se observa la limfonodurile me!enterice si foarte rar se poate observa enterita nodulara sau ulcerativa. Cand le!iunile se observa numai in limfonodurile porte si eventual in ficat se poate suspiciona o infectie transplacentara. +ineretul bovin peste un an face destul de des forma pulmonara, la care se observa le!iuni in pulmon si limfonodurile tra,eo-bronsice si mediastinale. )n pulmon se constata focare nodulare ca!eoase iar in limfonoduri se observa limfadenita radiara, cu strii galbui cu aspect grun2os.
12#

Cand infectia se generali!ea!a timpuriu se depistea!a noduli miliari albi-cenusii in pulmon, ficat, rinic,i, splina si alte organe. 5a toate organele afectate se depistea!a si limfadenita. 5a bovinele adulte se descriu mai multe locali!ari* unele sunt mai frecvente* -pulmonaraC -la seroaseC -digestivaC -mamaraC -limfonodalaC -genitala. altele sunt mai rare* -osoasaC -articularaC -nervoasaC -renalaC -cutanata etc.. 5ocali!area pulmonara este repre!entata de diverse tipuri de le!iuni* granulomul primarC tuberculo!a miliara acutaC tuberculo!a nodulara lentaC tuberculo!a acinoasaC bronsita ca!eoasaC tuberculo!a cavernoasaC pneumonie lobulara cu multe focare de ca!eificare dar si cu noduli miliari nou formati. 5ocali!area pe seroase este de tip productiv, cu aspect perlat, fungos, conopidiform. 5ocali!area digestiva poate fi pre!enta din cavitatea bucala si pana la nivelul intestinului. :odulii sunt mici, se ca!eifica si se desc,id cu formare de ulcere. 9ermanent se observa limfadenita me!enterica. )n ficat se poate depista* forma nodulara miliara, o forma cu granuloame de talie mare, ca!eificate, calcificate, o forma a canalelor biliare. 5imfonodurile porte sunt de asemenea afectate. 5ocali!area mamara poate pre!enta mai multe aspecte* mamita miliara acutaC mamita nodularaC mamita lobulara infiltrativa cronicaC mamita ca!eoasaC
13$

 mamita ,iperplastica &postprimara'. 5imfonodurile retromamare sunt afectate de ca!eificari radiare. .orma ,iperplastica este insotita de deformarea si indurarea mamelei, focarele avand un aspect slaninos. )n forma nodulara mamelele au aspect boselat. .orma cea mai des intalnita este cea lobulara infiltrativa &peste "5F'. 5ocali!area in limfonoduri se caracteri!ea!a prin* forma ,iperplastica si forma miliara, disparitia diferentierii corticala-medulara, ca!eificari si calcificari, uneori cu aspect radiar si grun2os. Celelalte locali!ari pot avea urmatoarele forme* tuberculo!a renala miliara corticala, tuberculo!a renala nodulara cortico-medulara, tuberculo!a renala medulara ca!eoasa, metrita tuberculoasa miliara, metrita tuberculoasa nodoasa, ovarita nodulara, salpingita miliara, or,ite si or,iepididimite miliare si nodulare, tuberculo!a musculara, artrita ca!eoasa, osteomielita tuberculoasa nodulara, tuberculo!a periostala, splenita miliara, splenita nodulara, meningita tuberculoasaC dermatita nodulara tuberculoasa etc.. T'b(%$'l/- /.i"(l/% )i $ &%i"(l/% * 6umegatoarele mici fac rar tuberculo!a, de obicei cu locali!are pulmonara. Caprinele nu se infestea!a cu bacili de tip uman. .ormele mai des intalnite sunt cele acute miliare, urmate de generali!ari precoce cu formare de noduli miliari in* ficat, splina, rinic,i, tubul digestiv. )n toate ca!urile limfonodurile aferente sunt afectate. >vinele si caprinele fac si tuberculo!a postprimara si tot cu locali!are pulmonara, acest tip de infectie fiind mai des diagnosticat. T'b(%$'l/- )'i"(l/% *
131

(uinele fac de obicei tuberculo!a cu tipul bovin si cu tipul aviar fiind mai re!istente la tipul uman. )ncidenta bolii la porcii sacrificati in abatoare este de 2,11-2,#"F si este in crestere in %uropa si A.(.A. )n formele de boala, date de tipul bovin, se observa complexe primare incomplete in tubul digestiv, cu generali!ari precoce si cu ca!eificari si calcificari. +ipul aviar da forme de boala ,iperplastice si sarcomatoase. /intre formele de boala mai frecvente sunt cele de spondilita tuberculoasa, care afectea!a initial discurile intervertebrale si apoi corpurile vertebrelor. @enerali!area poate fi observata la ficat si splina. )n toate ca!urile limfonodurile regionale sunt afectate. T'b(%$'l/- $ b li"(l/% * 1oala este foarte rar diagnosticata la animalele in viata, fiind de obicei depistata dupa sacrificare in abator sau la necropsie. .ormele de boala observate sunt date de infectia pe cale digestiva si sunt repre!entate de le!iuni la* tonsile, ileon, cecum si colon. @ranuloamele pot fi productive, cu aspect slaninos &in tonsile' sau pot avea aspect miliar &dupa generali!are' cu aspect sarcomatos, locali!ate in* pulmon, splina, ficat, cord, oase, piele, gonade, seroase etc. )n intestinul gros se pot observa ulcere. )n limfonoduri le!iunile nu sunt pre!ente in toate ca!urile, dar cand exista au caracter sarcomatos. T'b(%$'l/- "i, l(l/% &("#%' bl " * 5a iepuri boala evoluea!a in functie de cantitatea de germeni care au invadat organismul. Cand numarul de germeni este mare iepurii fac o forma toxico-septica, caracteri!ata prin* toxiemie, edem pulmonar, splenomegalie, ,epatomegalie. /aca bacilii sunt in numar mic produc forme miliare si forme nodulare subacute sau forme cronice* osteite, artrite femuro-tibio-patelare si tibio-patelare. 5a nutrie s-a descris tuberculo!a acuta &3-5 !ile' si tuberculo!a cronica &1-2 luni'. 5ocali!arile sunt pulmonare si intestinale sau generali!ate, cu granuloame miliare sau mari, ca!eificate. 5imfonodurile regionale sunt afectate. T'b(%$'l/- & ) %il/% ;
132

9asarile domestice &galinaceele si palmipedele' fac forme de boala date numai de 04cobacterium avium. 5a galinacee &gaina, curca, fa!an, bibilica' calea principala de infectie este cea digestiva si foarte rar cea respiratorie sau cutanata. Afectul primar poate fi observat uneori in formatiunile limfoide ale mucoasei intestinului subtire si gros. /e la intestin bacilii a2ung in ficat pe calea venei porte. )n formatiunile limfoide ,epatice se formea!a tuberculi, care ulterior se pot ca!eifica. 5a gaini se mai pot observa locali!ari la* pulmon, rinic,i, splina, maduva osoasa, tiroida, timus, articulatii, piele, pe mucoase &bucala, na!ala, laringiana, faringiana, con2unctivala', pe seroase. @enerali!area bolii este precoce, bacilemia fiind foarte mare. 5a palmipede &rate, gaste' le!iunile sunt mai putin generali!ate, deoarece palmipedele sunt mai re!istente la tuberculo!a comparativ cu galinaceele. 5ocali!arile mai frecvente sunt la* pulmoni, ficat, splina si maduva osoasa la rate, respectiv ficat, splina si intestine la gaste. :odulii pot fi miliari dar pot avea si aspectul unor mase mari, necrotice, ca!eoase, de culoare galbena-cenusie. Cadavrele pasarilor sunt ca,ectice, cu musculatura emaciata si cu foarte putin tesut adipos. Di 0"/)#i$'l 5i!(%("#i l * )n tuberculo!a le!iunile sunt considerate caracteristice, totusi datorita polimorfismului acestora este necesar sa se evite unele confu!ii, posibile in controlul sanitar veterinar de abator* ec,inococo!a inveterata. (e recunoaste prin a ceea ca enucleerea ca!eumului este usoara, iar la periferie se observa resturi de membrana. 5ipsec le!iunile in limfonoduriC distomato!a eratica. Continutul nodulului este brun, peretii sunt grosi, in interior se observa para!itul sau calcificare. 5ipsesc le!iunile limfonodurilorC actinomico!a. 5e!iunile sunt de osteomielita purulenta si abcese submaxilare. 5ipsesc le!iunile in limfonoduriC actinobacilo!a. Abcesele pre!inta capsula groasa, se observa mio!ita ,iperplastica si limfadenita ,iperplastica cronicaC
133

 abcese diverse. Continutul este purulent si lipsesc le!iunile din limfonoduriC leuco!a. 5imfonodurile sunt ,iperpla!iate in tot organismul, in mod neuniform si asimetric. (plina este ,iperpla!iata. (angele pre!inta modificari caracteristiceC paratuberculo!a. 0ucoasa si submucoasa intestinala este ingrosata, cu aspect cerebriform si nu pre!inta ca!eificariC pseudotuberculo!a. 5e!iunile ganglionare contin puroi galben-ver!ui. Cu cat le!iunile sunt mai vec,i cu atat puroiul este mai gros. 5e!iunile foarte vec,i pre!inta puroi uscat, ase!at in straturi concentrice &ca foile de ceapa' si se calcifica rarC noduli de 5inguatula serrata. (unt de dimensiunea maxima a unui bob de ma!are, sunt complet ca!eificati, au culoare galben-ver!ui, verde, cenusiu inc,is sau cenusiu-brun, cand se calcifica. )n ca!eum, la examenul microscopic, se observa larve sau resturi de larve. I"#(%&%(# %( (: ,("'l'i 5( b #/% * 5a abator bovinele vin insotite de Certificatul sanitar veterinar de transport, pe care obligatoriu medicul veterinar emitator trebuie sa specifice data tuberculinarii si re!ultatul acesteia. 5a celelalte specii aceasta indicatie lipseste, deci suspiciunea sau diagnosticul de tuberculo!a se datorea!a numai modificarilor morfopatologice observate in cursul examinarii capului, organelor si carcasei. /upa observarea le!iunilor trebuie apreciata salubritatea carnii, respectiv daca le!iunile implica starea de bacilemie. Astfel* tuberculo!a miliara generali!ata indica o generali!are precoce, bacilemie, deci pre!enta bacililor in carne si organeC tuberculo!a ca!eoasa difu!a infiltrativa &inflamatii predominant exudative, insuficient delimitate', cu o !ona congestiva in 2ur, pre!enta in organe si in limfonodurile respective, presupune ca in circa #$F din ca!uri carnea contine baciliC locali!arile tuberculo!aei in* splina, rinic,i, seroase sau in alte organe ce nu comunica cu exteriorul duc la conclu!ia certa ca s-a produs generali!area pe cale sanguina, deci bacilii sunt pre!enti si in carneC slabirea pronuntata indiferent daca le!iunile de tuberculo!a sunt locali!ate, presupune sanctionarea grava a carniiC tuberculo!a osoasa nu este insotita de limfadenita regionala decat dupa afectarea periostului, aceasta fiind ultima fa!a a infectiei, care incepe din canalul medular. /in aceasta cau!a orice osteita presupune bacilemie, deci pre!enta bacililor in ficat si organe. S "$#i'"i *
134

 animalele care pe Certificatul sanitar veterinar de transport au inscrisa reactia po!itiva la tuberculinare, ca si animalele care vin insotite de fisa privind diagnosticul tuberculo!ei la bovine, se crotalia!a, se i!olea!a si se sacrifica in partida sanitaraC daca la taierile obisnuite se constata, in urma examenului capului, organelor si carcasei una sau mai multe le!iuni de tuberculo!a se iau urmatoarele masuri* -se opresc conveierul si ben!ile transportoare, -se identifica toate partile componente cu le!iuni cu etic,ete de restrictie sanitara veterinara, -se anunta medicul veterinar coordonator de sala. medicul veterinar coordonator de sala dispune reconstituirea animalului si deplasarea lui la punctul de recontrol final, unde va examina cu maxima atentie toate partile componente ale animalului si va dispune* confiscarea totala, in urmatoarele situatii* -cand animalul pre!inta slabire pronuntata, indiferent de vec,imea, de locali!area sau forma le!iunilorC -cand animalul este febril la examenul inainte de taiere, iar la examenul dupa taiere se gasesc le!iuni de tuberculo!a &exudate, infiltratii etc.'C -cand se constata le!iuni de generali!are a infectiei tuberculoase &le!iuni multiple in organe, mase musculare, articulatii, cu afectarea limfonodurilor regionale'. consum conditionat dupa sterili!are &fierbere, autoclavare' a intregului animal ramas dupa confiscari, in urmatoarele ca!uri* -pre!enta le!iunilor concomitent in doua organe sau in doua grupe de limfonoduri &cap si pulmon, cap si masa gastrointestinala etc.'C -cand se gasesc le!iuni in musculatura, articulatii, oase si grupele de limfonoduri aferenteC in ca! de tuberculo!a osoasa se de!osea!a carnea si se sterili!ea!a, iar oasele se confisca si se distrug sau se prelucrea!a te,nicC -cand nu exista le!iuni multiple, care sa 2ustifice confiscarea totala, dar exista modificari organoleptice ale carnii si subproduselor comestibileC -pre!enta le!iunilor in limfonodurile porte &,epatice' la suine. confiscari partiale, iar carnea si subprodusele comestibile se dau in consum fara restrictii in ca!urile* -cand se constata le!iuni intr-un singur organ sau grup de limfonoduri, dupa cum urmea!a* -le!iuni in limfonodurile submaxilare sau retrofaringiene, se confisca numai capulC -le!iuni in limfonodurile me!enterice, se confisca masa gastrointestinala, me!enterul si grasimea me!entericaC -le!iuni in pulmoni, se confisca pulmonii cu tra,eea si laringeleC -le!iuni de tuberculo!a prelata a seroaselor &pleura sau peritoneu', se confisca seroasa respectiva, peretii cavitatilor toracica si abdominala se admit conditionat in
135

consum &se sterili!ea!a prin caldura', iar restul carcasei si subproduselor comestibile se dau in consum fara restrictii. carnea si subprodusele comestibile, provenite de la animale care au reactionat po!itiv la tuberculinare, dar la care nu s-au gasit le!iuni de tuberculo!a dupa taiere, se admit in consum fara restrictii. sangele recoltat de la animalele cu le!iuni de tuberculo!a, indiferent de forma, vec,imea sau extinderea le!iunilor, ca si de la cele reactionate po!itiv la tuberculinare, se confiscaC pieile, coarnele, ongloanele si parul se industriali!ea!a dupa o prealabila de!infectareC ustensilele de abator &cutite, foarfeci, fierastrau, topor etc.' care au venit in contact cu le!iunile de tuberculo!a se vor sterili!a prin fierbere, inainte de a servi la alte intrebuintariC de asemenea se de!infectea!a prin fierbere ec,ipamentul de protectie al muncitorilor, iar muncitorii se decontaminea!a riguros.

31. SALMONELO2ELE (almonelo!ele sunt boli infectioase observate la foarte multe specii de animale domestice si salbtice si la om, produse de microbi din genul (almonella. +ransmiterea, de la animale la om, se face prin contact direct sau prin consum de apa, fura2e, si alimente contaminate. (almonelele sunt germeni foarte re!istenti la actiunea factorilor de mediu. )n sol re!ista circa 2"$ de !ile, in apa re!ista 4$ de !ile, in faina de peste re!ista aproape 4 ani, in alimente re!ista intre 1$-1"$ de !ile in functie de p- si concentratia in saruri. )n pulberea de oua re!ista peste 4 ani, iar in saramura concentrata &3$F' re!ista !ile. )nfectiile produse de salmonele debutea!a ca afectiuni gastroenterice, dupa care devin septicemii, si in functie de re!istenta organismului produc un tablou simptomatic mai mult sau mai putin grav, adeseori terminat prin mortalitate. 5a femele gestante salmonelele produc avorturi. Animalele si oamenii vindecati raman purtatori si excretori de germeni, fiind surse potentiale de boala. /o!a minima infectanta &/.0.).' la salmonele varia!a intre 1$ - 1$ &(almonella enteritidis - 1$, (almonella t4p,imurium - 1$', dar sunt si specii &(almonella t4p,i' la care doar cativa germeni pot provoca boala. (almonelele patrund in organism pe cale digestiva, a2unse in intestin coloni!ea!a enterocitele si de aici trec in corionul mucoasei. )n corionul mucoasei germenii sunt partial distrusi, partial luati si transportati de macrofage. )n functie de re!istenta
136

organismului si de virulenta salmonelelor boala poate evolua acut-septicemuc sau locali!at in* ficat, splina, limfonoduri, uter, ve!ica biliara, oase, articulatii si (.:.C. (almonelele sunt ve,iculate prin limfa in sange. 5ocal produc inflamatii de tip productiv, granuloamele fiind observate in ficat si in alte organe. )nflamatia intestinala este cataral-,emoragica si este produsa de virulenta salmonelelor si de antigenele pe care acestea le produc. /upa vindecare sau daca organismul invadat re!ista infectiei salmonelele se cantonea!a in intestin, limfonodurile me!enterice si ve!ica biliara, animalele devenind purtatoare si excretoare de germeni. (almonelo!ele pot evolua ca infectii primare sau ca infectii secundare. (almonelo!ele primare evoluea!a acut &septicemic', subacut si cronic &locali!at'. (almonelele sunt germeni anaerobi, nesporulati, necapsulati, @ram negativi, mobili &cu exceptia (almonella pulorum-gallinarum'. Acesti microbi pre!inta o structura antigenia foarte complexa, pe ba!a careia s-au descris 51 de grupe, cu peste 2.$$$ de serotipuri. @rupele A, 1, C, / si % au importanta mai mare pentru patologia animalelor si omului. 9rincipalele antigene sunt* =>? &antigenele somatice - din membrana externa a peretelui celular' =-? &antigenele flagelare - extrase din flageli', pre!ente numai la salmonelele mobile. 9entru protectia sanatatii publice salmonelo!ele au o importanta deosebita, deoarece sunt responsabile de foarte grave toxiinfectii alimentare la om. Cele mai periculoase din acest punct de vedere sunt* (almonella t4p,imurium, (almonella c,olera suis, (almonella enteritidis @artner, (almonella anatum. (almonelo!ele mai sunt cunoscute si sub denumirea de paratifo!e. S l,/"(l/-(l( # '%i"(l/% +aurinele adulte sunt din ce in ce mai des diagnosticate cu salmonelo!a, produsa de (almonella t4p,imurium si (almonella dublin, in special formele de gastroenterita, dar se pot observa si forme pulmonare, articulare si avort in luna a <))-a. 5a viteii de 1-6 luni boala este mai des diagnosticata decat la taurinele adulte, fiind produsa de (almonella enteritidis @artner, (almonella dublin, (almonella rostoc3 si (almonella t4p,imurium. 5a animalele in viata, in forma acuta, se observa* ,ipertermie, diaree rebela,
13

 stare de abatere, uneori se pot observa tulburari respiratorii &locali!area pulmonara' si artrite. 5a examenul dupa taiere forma septicemica &acuta' se caracteri!ea!a prin* diate!a ,emoragica, exudat in cavitati, splenita cu focare miliare si ,iperpla!ia splinei, splina este rosie-visinie, ,iperemia si ,iperpla!ia limfonodurilor, ficatul este galben si pre!inta ,epatita miliara si ,iperpla!ie, flebite ale venei porte, microfocare exudativ necrotice in parenc,im, la nivelul intestinului se observa initial enterita catarala, apoi enterita devine necrotica si ulceroasa. )n formele locali!ate se observa* bron,opneumonie fibrinonecrotica &in lobii apicali si intermediari', pleurita fibrinoasa, pericardite fibrinoase, artrite serofibrinoase carpiene si tarsiene. )n toate ca!urile limfonodurile pre!inta le!iunile specifice si sunt de asemenea pre!ente focarele necrotice in ficat, splina si rinic,i. )n formele subacute le!iunile sunt aceleasi dar sunt mai puternic evidentiate, iar in forma cronica se observa in mod frecvent locali!arile intestinale si pulmonare. S l,/"(l/- )'i"(l/% 5a suine sunt afectati purceii de pana la 5 luni si mai rar animalele adulte, care fac mai des forma de salmonelo!a secundara &pesta clasica, gripa, boala lui Au2es!34 etc.'. 5a purcei boala evoluea!a acut, septicemic si este produsa de* (almonella c,olera suis, var. Lun!endorf, mai rar var. <oldagsen si foarte rar (almonella t4p,imurium. /e la porcii bolnavi sau morti au mai fost i!olate* (almonella enteritidis @artner, (almonella dublin, (almonella infantis, (almonella derb4, (almonella 3apemba, (almonella californica, (almonella ,eidelberg, (almonella anatum, etc. 5a examenul in viata se observa*
13"

 stare generala proasta, diaree intermitenta cu fecale ver!ui si cu miros fetid, tuse prelungita. 5a examenul dupa taiere se cnstata, in formele acute* le!iuni de septicemie, gastroenterita fibrinonecrotica difu!a si ulceroasa, ,epatita miliara necrotica, ,emoragii renale si ve!icale, eritem generali!at sau locali!at la extremitati, stern si abdomen, congestii pulmonare, bron,opneumonie catarala si serofibrinoasa, splenomegalie, adenita limfonodurilor. )n formele cronice de boala se poate depista* tonsilita necrotica, enterita necroticoulceroasa, splenomegalie, pneumonie crupala, ,epatita miliara necrotica, pleurita fibrinoasa, adenita limfonodurilor. S l,/"(l/- $ b li"(l/% )i /.i"(l/% 5a cabaline salmonelo!a poate evolua sub forma de enterita &salmonelo!a franca' sau sub forma de avort salmonelic. (almonelo!a franca este rara, este forma primara septicemica si este produsa de* (almonella t4p,imurium, (almonella derb4, (almonella muenc,en, (almonella ne;port, (almonella ,eidelberg, (almonella anatum, etc. 1oala se intalneste la man2i si la animale adulte si evoluea!a cu simptomatologia si modificarile morfopatologice specifice salmonelo!elor. Avortul salmonelic al iepelor este dat de (almonella abortus eMui, serotip nepatogen pentru om. 5a ovine de asemenea se observa cele doua tipuri de boala.

13#

5a animalele tinere si mai rar la adulte se observa enterita &di!enteria' salmonlica produsa de (almonella t4p,imurium, (almonella enteridis, (almonella anatum, (almonella montevideo, serotipuri patogene pentru om. 5a femelele gestante produce avorturi (almonella abortus ovis, serotip nepatogen pentru om. 0orfopatologic, la miei cu forma acuta septicemica, se observa le!iunile caracteristice in intestin, ficat, splina, rinic,i si in limfonodurile respective. S l,/"(l/-(l( i(&'%il/% )i "'#%iil/% )epurii si nutriile fac forme primare de boala, acute, septicemice si cu avorturi la femele. )n mod frecvent se imbolnaveste tineretul celor doua specii* iepurasii nou nascuti si puii de nutrie de 2-4 luni. 5a iepuri s-au identificat (almonella t4p,imurium si (almonella enteridis. /e la nutrie au fost i!olate serotipurile (almonella enteritidis, (almonella c,olera suis, (almonella t4p,imurium si altele. 1oala se caracteri!ea!a &la ambele specii' prin* ,ipertermie, diaree, avorturi la femelele gestante. /in punct de vedere al le!iunilor morfopatologice se observa* diate!a ,emoragica, enterita ,emoragica sau necro!anta, nefrita interstitiala ,emoragica in focare, ,epatita miliara, splenomegalie, bron,opneumonie fibrinoasa, limfadenita ,emoragica. S l,/"(l/- & ) %il/% 5a galinacee se diagnostica tifopuluro!a, produsa de (almonella gallinarumpullorum, serotip imobil, nepatogen pentru om, desi sunt autori recenti care au pus in evidenta aceasta salmonela intr-un episod de toxiinfectie alimentara. 1oala se intalneste la tineretul de pana la trei saptamani, dar si la galinaceele adulte* gaini, curci, fa!ani, prepelite, porumbei si la pasarile salbatice. /e asemenea la galinacee s-au descris si salmonelo!e produse de salmonele mobile* (almonella t4p,imurium, (almonella dublin, (almonella c,olera suis, (almonella anatum. 1oala se observa tot la tineret, mai rar la adulte si nu se transmite vertical &transovarian', desi s-au semnalat toxiinfectii alimentare produse de oua de gaina. Aceste oua sunt infectate pe coa2a de salmonelele pre!ente in fecalele din cloaca.
14$

5a palmipede salmonelo!ele sunt boli ale tineretului si pasarilor adulte, produse de* (almonella anatum, (almonella c,olera suis. +oate aceste serotipuri sunt foarte patogene pentru om. 1oala se transmite transovarian &vertical' si din aceasta cau!a, pentru consumator sunt mai periculoase ouale comparativ cu carnea, toxiinfectiile alimentare cu carne de palmipede fiind foarte rare. Aceasta deoarece la examenul dupa taiere se observa le!iunile specifice si se aplica sanctiunile preva!ute de legislatia sanitara veterinara. Ti!/)'l )/b/l "il/% *,'%i"+ 1oala este produsa de (almonella enteridis @artner, un serotip patogen pentru om. 1oala este foarte importanta pentru igiena alimentelor, deoarece sobolanii bolnavi prin excretiile lor pot contamina alimentele, din unitatile de depo!itare si desfacere ca si pe cele din gospodariile populatiei. /e asemenea sobolanii pot contamina apa si fura2ele si pot imbolnavi animalele. Di 0"/)#i$'l b $#(%i/l/0i$ i" ) l,/"(l/-( )n abator suspicionea de animal bolnav de salmonelo!a necesita recoltarea de probe si expedierea acestora la laborator, in vederea confirmarii diagnosticului prin examen bacteriologic. /upa recoltarea probelor carnea si organele se depo!itea!a in frig, sub restrictii sanitare veterinare &spatii inc,ise si sigilate de medicul veterinar de stat'. /irectionarea acestor produse se efectuea!a numai dupa sosirea buletinului de anali!a de la laborator. 6ecoltarea probelor se efectuea!a astfel* o portiune de musc,i - de preferat cubica cu latura de 12-15 cm, atat de la sfertul anterior cat si de la sfertul posterior opus, prelevata din unul din urmatorii musc,i* supraspinos, triceps bra,ial, biceps bra,ial, semimembranos, gastrocnemieni, flexorul medial al gambei. /in celelalte doua sferturi se va recolta cate un limfonod &cervical superficial, popliteu', limfonoduri me!enterice nesectionate, ficatul intreg &la animalele mici' o portiune de ficat cu latura de 15 cm si cu limfonodurile porte, ve!ica biliara vidata si legata, splina intreaga &la animale mici' sau bucati de splina de 1$-15 cm la animale mari, un rinic,i. (e recoltea!a din !onele cu modificari. 6ecoltarea si ambalarea se efectuea!a steril. 5a laborator se efectuea!a mai multe frotiuri, care se colorea!a prin metoda @ram, pentru examenul bacterioscopic.
141

9entru examenul bacteriologic se iau 5$ g din probe, se maruntesc si se omogeni!ea!a, in mod steril. )n continuare cate 25 g se insamantea!a pe medii de imbogatire &cu selenit si pe mediu Lauffmann-0uller', se incubea!a la 3 EC tip de 24 de ore si coloniile corespun!atoare se trec in placi 9etri pe medii selective &)strate-0eitret, ((, 5ifson, etc.' si pe medii de diagnostic diferential &/rigals3i, @assner, %ndo, etc.' timp de 4" de ore la 3 EC. (e examinea!a caracterele culturale si examenul pentru mobilitate, care trebuie sa fie po!itiv &cu exceptia (almonella galinarum-pulorum'. /in culturile respective se fac pasari pe medii de indentificare politrope &+(), 0)A, (immons, 0)5.' si se incubea!a 24 de ore la 3 EC. /in culturile re!ultate se fac insamantari pentru testele bioc,imice si pentru identificarile serologice. Culturile trebuie sa dea reactie po!itiva la testele* gluco!a, -2(, manitol, citrat si reactie negativa la testele* indol, urea!a si lacto!a. )dentificarile serologice se efectuea!a cu* ser aglutinat antisalmonelic polivalent =>?, ser aglutinat anti =<i?, ser aglutinat de grup =>?, ser aglutinat =-? de fa!a specifica si nespecifica. )n continuare se fectuea!a incadrarea taxonomica in sc,ema Lauffman-Q,ite si apoi tulpinile i!olate se trimit la Centrul national pentru salmonele, de la )nstitutul =/r. ). Cantacu!ino? 1ucuresti, pentru confirmarea tipi!arii. (anctiuni in ca!ul cand la examenul bacteriologic s-au gasit salmonele in masele musculare, limfonodurile regionale aferente, splina, rinic,i, maduva oaselor animalul se confisca in totalitate. (e confisca de asemenea in totalitate animalele bolnave de salmonelo!a, care se sacrifica de necesitate. Confiscatele se distrug sau se prelucrea!a in fainuri proteice, daca este posibil. daca s-au gasit salmonele numai la suprafata carcasei sau organelor, se confisca organele iar carnea si grasimile se dau in consum conditionat, dupa sterili!are prin caldura. carnea si subprodusele comestibile provenite de la animale sanatoase, dar suspecte de contaminare cu salmonele &contaminare prin utila2e sau taiate odata cu animalele bolnave' se supun masurilor de profilaxie preva!ute la punctul 2. pieile, parul, cornele si ung,iile se prelucrea!a industrial, dupa o prealabila de!infectare. animalele din loturile in care a evoluat salmonelo!a se pot expedia pentru sacrificare dupa trecerea a cel putin 6$ de !ile de la ultimul ca! de vindecare, sacrificare de necesitate sau moarte. %ste inter!isa sacrificarea animalelor in adapost.

142

32. ANTRA1UL 1oala infectioasa septicemica, produsa de 1acillus ant,racis, intalnita la animalele domestice, animale salbatice si la om. 0ai receptive sunt animalele erbivore, omnivore si pasarile palmipede. /intre speciile care intra in consumul omului la noi in tara fac boala* taurinele, bubalinele, caprinele, suinele, cabalinele, mistretul, ursul, cervideele, iepurii, nutriile, ratele si gastele. @alinaceele sunt mai re!istente. )nfectia se reali!ea!a pe cale digestiva &prin ingerare de spori' si mai rar pe cale respiratorie sau prin traversul pielii &intepaturi de insecte'. (porii ingerati a2und in tonsile si in formatiunile limfoide din intestin si apoi sunt transportati in limfonodurile regionale, unde trec in forme vegetative. Aici se inmultesc si trec in sange, unde dau septicemie, apoi a2ung in splina, in care se inmultesc iarasi si trec in sange unde provoaca septicemie secundara. 1acilul este mare, cu capetele rete!ate, imobil, capsulat, @ram po!itiv si in contact cu oxigenul atmosferic sporulea!a in circa 15 ore, in functie si de temperatura mediului ambiant. (ursele primare de boala sunt repre!entate de* animalele bolnave de antrax septicemic, produsele si subprodusele provenite de la acestea, secretiile si excretiile animalelor bolnave, fura2ele de origine animala &faina de sange, de carne si de oase', deseurile de la tabacarii si de la fabricile de lana. /intre sursele primare foarte periculoase sunt pieile deoarece nu pot fi sterili!ate, iar prin prelucrare sporii nu sunt distrusi. )n obiectele produse din piei, coarne, copite, par si lana sporii re!ista !eci de ani si pot imbolnavi oamenii. (ursele secundare sunt repre!entate de obiectele care au venit in contact cu animalele bolnave, cu cadavrele sau cu produsele provenite de la animale bolnave. (olul si apa sunt contaminate cu spori, apa transporta sporii la distanta si contaminea!a alte terenuri. Apele re!iduale de la unitatile care prelucrea!a subproduse provenite de la animale bolnave sunt de asemenea surse secundare de boala. )n mediu uscat si la intuneric sporii re!ista peste $ de ani. 1oala evoluea!a acut &forma septicemica si forma locali!ata', subacut si cronic. >bisnuit evolutia este acuta la ma2oritatea speciilor, iar la ovine se observa evolutie supraacuta. 5a examenul in viata animalele pre!inta* febra &42EC', respiratie accelerata, cord pocnitor, puls filiform, inapetenta,
143

 mucoase congestionate, cianotice, la taurine se pot observa* diaree sanguinolenta, ,ematurie, meteorism, ataxii, asfixie, la suine se observa antrax locali!at glosofaringian &glosantrax' sau pulmonar. Clinic se observa edeme calde in !ona faringiana, deglutitie dificila, dispnee. 5a examenul dupa taiere se constata* rigiditate musculara slaba, abdomen balonat, rectul este prolabat, tesutul con2unctiv subcutan edematiat, gelatinos, rosietic, sangele este de culoare inc,isa, asfixic, slab coagulabil, in tesuturi si organe se observa diate!a ,emoragica, la nivelul intestinului se observa enterita ,emoragica difu!a si mai rar carunculi, organele parenc,imatoase sunt distrofice si congestive, limfonodurile sunt ,iperemiate, ,emoragice, ,emoragico-necrotice, splina este marita, pulpa splenica este ramolita si are aspect noroios, la 6$- $F din ca!uri, foarte rar pre!inta carbunculi, pe meninge se observa ,emoragii iar in encefal congestii, musculatura are aspect de carne fiarta. Carbunculii sunt focare proeminente, rosii violacee, cu aspect infarctiform. Acestea se intalnesc mai ales la splina cabalinelor si mai rar in splina, intestinul si pulmonul altor specii. )n formele supraacute ale ovinelor le!iunile sunt mai sterse* sange slab coagulabil, edeme subcutanate, diate!a ,emoragica, meningoencefalita ,emoragica, limfadenita sero,emoragica sau c,iar ,emoragica, splina este mult mai rar afectata comparativ cu taurinele. 5a suine amigdalele pre!inta focare necrotice si o culoare rosu-violaceu, tesutul con2unctiv perifaringian este edematos, cu aspect gelatinos sero,emoragic. 5imfonodurile submandibulare si retrofaringiene sunt ,emoragiconecrotice. )n pulmon se descriu focare de bron,opneumonie ,emoragiconecrotica &carbunculi', iar pe splina se pot observa carbunculi. 5a om antraxul are caracter de boala profesionala si mai rar se poate vorbi de antrax la om produs prin consum de carne sau de lapte. 1oala evoluea!a sub doua forme* cutanata &buba neagra' si locali!ata &viscerala' pulmonar sau intestinal. .orma cutanata &pustula sau edemul malign' este intanita pe fata, ceafa, gat si membre &partile descoperite', unde apar nsite ve!icule cu continut sero,emoragic.
144

<e!iculele se sparg, se ulcerea!a, se formea!a o crusta neagra si in 2urul lor se formea!a alte ve!icule, !ona cu ve!icule fiind incon2urata de o !ona edematiata. .orma viscerala este locali!ata intestinal sau pulmonar si este foarte grava, deoarece in prima fa!a este greu diagnosticat ca antax, comparativ cu forma cutanata care este mai rapid diagnosticata. (imptomle sunt* febra mare, colica abdominala grava, diaree sanguinolenta, puls accelerat. Ambele forme sunt septicemice si pot fi mortale, dar cea cutanata este mai usor de diagnosticat si de tratat. Cand se suspicionea!a sau se diagnostica antraxul in abator se recolteaa!a probe si se expedia!a la laborator, pentru confirmarea diagnosticului. 9robele sunt repre!entate de* frotiuri din sange si splina, fixate si nefixate, portiuni de splina, de ficat, de urec,e sau de piele, un os lung, limfonoduri. 9e frotiurile colorate, prin metodele @ram si @iemsa, se observa bacili mari, rete!ati la capete, ase!ati sub forma de lanturi. (anctiuni* este inter!isa sacrificarea animalelor bolnave sau suspecte de antraxC daca la examenul la receptie sau in parcul de animale se constata ca!uri de antrax animalele bolnave se tratea!a specific si vor putea fi sacrificate la 14 !ile dupa vindecareC cand se produc mortalitati din cau!a antraxului cadavrele se duc la ecarisa2 si se distrugC balegarul si resturile de fura2e sau de asternut se strang si se distrug prin ardere. )n toate ca!urile se efectuea!a de!infectarea riguroasa a locului unde au stat animalele bolnave, sub supraveg,erea permanenta a medicului veterinarC animalele care sunt suspecte de boala, care nu pre!inta febra sau alte semne de boala, dar au fost in contact cu animalele bolnave se serumi!ea!a si dupa trei !ile se pot sacrifica, daca nu pre!inta febra sau alte semne de boalaC suinele afebrile si fara alte semne de antrax, provenite din loturi in care s-a diagnosticat antrax, se pot sacrifica in sala sanitara sau in partida separata in sala de taieri normale, la sfarsitul activitatiiC daca se constata le!iuni de antrax septicemic la animale sacrificate de necesitate, indiferent de specie, carnea, grasimile si subprodusele comestibile sau necomestibile se distrug prin ardere la crematoriul abatorului, prin ingropare sau prin aruncare in putul sec. /aca este posibil vor fi industriali!ate in fainuri proteice fura2ere. (e procedea!a identic cu carcasele si subprodusele care au putut fi contaminate prin contact direct in timpul prelucrarii primareC in toate ca!urile se opreste activitatea din sala de taiere si se efectuea!a
145

de!infectari riguroase ale utila2elor, ustensilelor, salii de taiere, ec,ipamentului de protectieC cand sunt suspiciuni de antrax locali!at, indiferent de specie, se recoltea!a si se expedia!a la laborator, pentru examen bacteriologic. Carnea si subprodusele se pun sub sec,estru sanitar veterinar, in camere sigilate. /e asemenea se executa de!infectari riguroase, pentru a preveni difu!area infectiei si formarea sporilorC muncitorii care au venit in contact cu animale bolnave, cu animale suspecte, cu carnuri si subproduse provenite de la animale bolnave sau suspecte de antrax, se vor de!infecta riguros pe toate suprafetele corporale, care ar fi putut fi contaminate si sunt trimisi pentru a fi luati sub observatie medicala.

33. MORVA 0orva este o boalT infecUioasT specificT solipedelor, tansmisibilT la om. 5a om boala evoluea!T in mod obiVnuit acut Vi se terminT prin moarte. 1oala este produsT de 1ur3,olderia mallei, bacil subUire, drept sau uVor curbat, necapsulat, nesporulat, neciliat, @ram negativ, imobil, aerob. 1acilul re!istT puUin la luminT Vi mediu uscat. 6a!ele solare Wl distrug Wn 24 ore, Wn bTlegar re!istT 15 !ile, Wn cadavre re!istT maxim 2$ de !ile. 5a umiditate Vi Wntuneric re!istT pXnT la 3$ de !ile. Contaminarea se face direct prin coabitare sau pe cale indirectT prin apa, fura2e, ,arnaVamente, obiecte de pansa2 etc.contaminate. Calea de pTtrundere Wn organism este cea digestivT, prin mucoasa le!ionatT a cTilor digestive superioare sau prin mucoasa intrestinalT intacta. )nfecUia se poate produce mai rar pe cale respiratorie Vi prin traversul unor mucoase aparente &con2unctivala, genitalT'. /upT invadarea organismului germenii se locali!ea!T Wn pulmon Vi Wn limfonodurile tra,eobronVice Vi produc inflamaUie exudativT sau nodularT &granuloamele morvoase'. @ermeni se pot disemina precoce sau tardiv Vi dau forme locali!ate na!al Vi cutanat. 5a examenul Wn viaUT se observT febrT pasagerT, tuse, 2eta2, ulcere, limfadenitT regionalT. Alcerele se cicatri!ea!T greu Vi dau cicatrici stelate, sidefii. )niUial pe mucoase Vi pe piele apar noduli miliari, Wncon2uraUi de o !onT ,iperemiatT. Alterior nodulii se necro!ea!T Vi dau ulcerele &Vancrul morvos', care sunt acoperite de un exudat mucopurulent &pe mucoase' sau de un lic,id opalescent, gTlbui, uleios, inflamaUia cuprinde Vi vasele limfatice, care se WngroaVT, devin dure &cor!ile limfatice' Vi pot pre!enta pe traiect noduli, care se ulcerea!T. 5a examenul dupT tTiere se observT le!iuni Wn pulmoni, Wn splinT, Wn ficat, Wn oase Vi c,iar Wn testicule. )n pulmon se pot observa granuloame, colecUii purulente &formate
146

prin topirea nodulilor' sau caverne. .ocarele de bron,opneumonie sunt Wncon2urate de edem pulmonar. (plenita morvoasT se caracteri!ea!T prin pre!enUa nodulilor Vi ulcerelor, formaUiuni locali!ate pe suprafaUa sau Wn parenc,imul splinei. Alcerele de pe suprafaUa splinei pot provoca peritonitT morvoasT, purulentT. /e asemenea se mai pot observa noduli morvoVi Wn ficat, Wn oase Vi Wn testicule. )n locali!Trile na!ale Vi laringo - tra,eale se observT Vi inflamarea limfonodurilor submandibulari Vi retrofaringieni mediali, unilaterala sau bilateralT. )niUial limfonodurile sunt ,ipertrofiate, calde, dureroase, mobile, dupT care devin nedureroVi Vi aderenUi la piele. (ancUiuni * caii destinaUi sacrificTrii trebuie sT aibT Wnscris Wn Certificatul sanitar veterinar de transport data Vi re!ultatul de la ultima maleinare intradermopalpebralT. /acT acest Wnscris lipseVte sau dacT de la ultima maleinare au trecut mai mult de 2$ de !ile caii se maleinea!T. toUi caii la recepUia Wn abator se controlea!T atent, pntru a depista eventualele le!iuni sau cicatrici na!ale, respectiv cutanate, produse de morva. este inter!isT sacrificarea solipedelor suspecte sau bolnave de morvT. Acestea se predau serviciului sanitar veterinar local, pentru ucidere nesXngeroasa urmatT de distrugerea cadavrelor sau de prelucrarea te,nicT a acestora, dacT este posibil. animalele sacrificate de necesitate, la care se diagnosticT morva, se confiscT Wn Wntregime Vi se distrug prin ardere sau se prelucrea!T te,nic, dupT ca!. mTsuri identice se iau Vi Wn privinUa cTrnii Vi organelor Wnvecinate, care au fost sau ar fi putut fi contaminate Wn timpul prelucrTrii primare. sala de tTiere, utila2ele, instrumentarul Vi ec,ipamentul de protecUie se vor decontamina riguros. muncitorii sunt supuVi examenului Vi observaUiei medicale. 34. TURBARE +urbarea este o antropo!oono!a foarte grava, produsa de virusul rabic, serotipul 1 al genului 54ssavirus, familia 6,abdoviridae. Acest serotip, produce boala la caine, vulpe si om si are mai multe tipuri. /e asemenea in cadrul genului mai exista si alte serotipuri, dintre care unele produc turbare la diferite specii. <irusul este neurotrop. /e obicei omul face boalT prin muVcTturT ViDsau !gXrieturi produse de cXini, pisici, vulpi Vi alte animale bolnave. CXinii Vi pisicile repre!intT re!ervorul citadin &turbarea de stradT' al bolii iar vulpile, lupii, ,ienele, Vacalii, vampirii Vi alte animale sTlbatice repre!intT re!ervorul silvatic.
14

)n multe UTri boala poate evolua endemic fiind re!ultatul transmiterii Wn ciclu silvatic &Wntre animale sTlbatice' Vi Wn ciclu urban &animale domestice'. )n alte UTri boala nu a fost descrisT sau a fost eradicatT* Australia, )slanda, )rlanda, Anglia etc. 5a noi Wn UarT este pre!ent atXt re!ervorul silvatic &repre!entat Wn special prin vulpi', cXt Vi re!ervorul citadin &repre!entat Wn special prin cXini'. Animalele de mTcelTrie care fac * boala sunt* taurinele, cabalinele, mai rar ovinele Vi caprinele Vi foarte rar suinele. 1oala nu se WntXlneVte la animalele cu sXnge rece. +ransmiterea bolii se face Wn principal prin muVcTturT, cu inoculare de salivT virulentT, dacT Wn plagT este Uesut nervos recent le!ionat, dar a fost descrisT Vi imbolnTvirea prin aerosoli Vi prin alte cTi. 5a om boala se poate transmite rar prin consum de carne Vi de lapte sau prin manipularea cadavrelor Vi obiectelor contaminate, Wn situaUia cXnd pielea sau mucoasele persoanei respective pre!intT le!iuni. <irusul este distrus repede de luminT Vi cTldurT dar se conservT bine Wn materiale uscate Vi la temperaturi 2oase. )n salivT, eliminatT Wn mediul extern, este distrus Wn 24 de ore. )n cadavre virusul re!istT circa 45 de !ile. Congelarea Vi uscarea rapidT il conservT peste 3 ani. <irusul se multiplicT Wn celulele musculare de la poarta de intrare. /e aici, pe cale perinervoasT, este transportat pasiv spre sistemul nervos central, unde se multiplicT din nou. )n continuare, tot pe cale nervoasT, virusul este difu!at centrifug Vi afectea!T* retina, corneea, glandele salivare, pielea capului etc. +ransportul virusului Wn sens centripet a fost denumit neuroproba!ie, de 5evaditi. /eplasarea virusului Wn sens centrifug a fost denumitT septinevritT, de cTtre :icolau. >rganele cele mai virulente sunt* encefalul, mTduva spinTrii, glandele salivare, oc,ii. (aliva este virulentT cu 1$ - 14 !ile Wnainte de apariUia semnelor clinice. (Xngele, limfa, limfonodurile, musculatura, laptele, bila, secreUiile genitale, urina, fecalele, sunt considerate aviruiente, inconstant virulente sau slab virulente. 1oala poate evolua sub o formT furioasT Vi o formT paraliticT, forme care se observT Vi la animalele de mTcelTrie. 5a examenul Wn viaUT forma furioasT se manifestT prin* salivaUie abundentT, modificarea vocii, cTscaturi frecvente Vi excitaUie puternicT la taurine, neliniVte, contracUia bu!ei superioare &rXsul sardonic', salivaUie abundentT Vi excitaUie puternicT la cabaline. /upT 1 - 2 !ile animalele devin foarte agresive* taurinele sunt iritate Wn principal de pre!enUa cXinilor sau devin furioase numai la au!ul lTtratului, lovesc cu coarnele Vi cu picioarele animalele Vi oamenii, sar pe pereUii adTposturilor, scurmT pTmXntul cu coarnele,

14"

 cabalinele pXndesc oamenii Vi animalele, le atacT, le muVcT, se urcT cu picioarele pe pereUi, distrug ieslea, pre!intT prurit intens, se automutilea!T, au tendinUa de a fugi etc. ovinele iniUial sunt neliniVtite, aleargT, scuturT capul, salivea!T abundent Vi apoi devin agresive atacXnd oamenii Vi alte animale, WVi smulg lXna etc. 5a suine forma furioasT este cea mai des diagnosticatT. 9orcii sunt neliniVtiUi, devin agresivi, gro,Tie permanent Vi rTguVit, muVcT, porci, oameni Vi alte animale, scroafele WVi mTnXncT purceii. Animalele de mTcelTrie nu pre!intT ,idrofobie. .orma furioasT se terminT obiVnuit prin parali!ie Vi moarte, dupT 4 - 6 !ile de la debut, cu excepUia suinelor, la care boala durea!T 24-4" de ore de la apariUia simptomelor. )n forma paraliticT animalele &taurinele, cabalinele Vi ovinele' pre!intT depresiune, stau spri2inite de pereUi, vocea li se alterea!T, se culcT Vi mor, dupT 2 - 6 !ile de la apariUia primelor semne clinice. 0orfopatoiogic nu se observT le!iuni macroscopice tipice pentru turbare. Wn general se observT * congestie generali!atT, inflamaUii cataraie sau ,emoragice Wn organe, fracturi ale oaselor, rupturi ale coarnelor etc. 0icroscopic se observT le!iuni nespecifice Vi le!iuni specifice* le!iunile nespecifice observate sunt repre!entate de* o meningoencefalitT limfomonocitarT, o neuronofagie, o distrofii ale neuronilor, o perivasculite, o ,iperemii, o ,emoragii mici Wn encefal. le!iunile microscopice specifice sunt repre!entate de* inclu!iile virale intracitoplasmatice, cunoscute sub denumirea de Ycorpusculii 1abeV - :egriY, din unii neuroni * celulele piramidale din cornul lui Ammon la carnivore, celulele lui 9ur3in2e la ierbivore Vi mai rar Wn celulele ganglionilor nervoVi. 9re!enUa corpusculilor certificT turbarea, dar absenUa lor nu exclude boala. (ancUiuni * animalele care pre!intT semne clinice nu se admit la tTiere. Acestea se ucid nesXngeros, apoi se recoltea!T probe pentru examenul de laborator Vi Wn final se WngroapT la cel puUin 1 m adXncime, ne2upuite, acoperite Wn de!infectante &var cioros, var nestins, sodT caustica'. animalele suspecte de turbare Vi cele care au pre!entat semne clinice de boalT care au fost sacrificate de necesitate, precum Vi animalele care au fost muVcate de animale turbate cu mai mult de 6 !ile Wnainte de sacrificare se confiscT Vi se distrug Wn totalitate.
14#

 animalele muVcate de animale turbate, care se sacrificT la mai puUin de 6 !ile de la muVcTturT Vi care nu pre!intT semne clinice de turbare se dau Wn consum fTrT restricUii, dupT ce s-au confiscat* locul muVcTturii, capul Vi coloana vertebralT. locul Wn care au stat animalele bolnave, ustensilele Vi utila2ele, cu care animalele turbate au venit Wn contact, ec,ipamentul de protecUie al muncitorilor Vi muncitorii se vor supune unei de!infectTri riguroase.

35. BOALA LUI AU=ES2>? 1oalT cunoscutT Vi sub denumirile de* pseudoturbare Vi parali!ia bulbarT infecUioasT, WntXlnitT la multe specii de animale. Animalele cele mai receptive sunt suinele domestice Vi sTlbatice, dar boala s-a diagnosticat Vi la* cXini, pisici, taurine, ovine, cabaline, ro!Ttoare Vi om. 6e!ervorul natural al bolii este repre!entat de suine Vi Vobolani, care sunt purtTtori Vi excretorii de virus timp Wndelungat &circa 1 an'. 5a suine virusul se cantonea!T Wn tonsile Vi WnZ rinic,i, sub formT &atentT, fTrT sT se multiplice. 1oala este o viro!T neurotropT, produsT de (uid ,erpesvirus 1, din genul <apcellovirus, familia -erpes4iridae. <irusul este foarte re!istent la condiUiile de mediu Vi la conservare. Astfel Wn adTpost re!istT circa 3$ de !ile, Wn muVc,i re!istT 1" - 25 de !ile, Wn funcUie de anotimp, fiind favori!at de cTldura. 9rin conservare la -25EC virusul re!istT 11$ !ile. (pre deosebire de turbare saliva nu este virulentT, dar sXngele, laptele, urina etc. sunt virulente. Contaminare se produce pe cale directT, digestiva, respiratorie Vi prin traversul mucoaselor. <irusul a2unge apoi Wn limfonodurile regionale Vi prin intermediul limfei trece Wn sXnge, unde se multiplicT Vi reali!ea!T fa!a de viremie. )n acest mod virusul invadea!T tot organismul Vi ulterior poate fi decelat Wn muVc,i, Wn encefal, Wn mTduva spinTrii, Wn lapte, Wn urinT, Wn fecale Vi Wn alte secreUii Vi excreUii. 5a suine boala evoluea!T cu forme grave la purceii nou nTscuUi Vi la purceii de pXnT la douT luni. 9urceii de 2 - 4 luni fac forme de boalT mai puUin grave, porcii adulUi fac forme de boalT inaparente clinic, scroafele pot avorta sau nu Vi Wn acest ultim ca! dupT fTtare pre!intT agalaxie. 5a tineretul suin boala evoluea!T cu forme nervoase, cu parali!ie urmatT de moarte. 5a suinele adulte se decelea!T greu semne clinice benigne ale aparatului respirator.
15$

5a taurine Vi ovine boala evoluea!T cu forme grave &pruriginoasT, furioasT, nepruriginoasT - fulgerTtoare', care Wn mod obiVnuit se terminT prin moarte. 5a cabaline boala se observT foarte rar, evoluea!T cu forme grave nervoase, procentul de vindecTri fiind mai mare decXt la alte specii. >mul face o formT uVoarT de boalT, cu prurit intens la poarta de intrare, care se poate generali!a Vi dupT 24 de ore dispare. >amenii pre!intT apoi o stare de astenie generalT cu slTbiciune la nivelul membrelor, dupT care se vindecT Wn 3 -4 !ile de la debutul bolii. WmbolnTvirea oamenilor se face prin contact direct cu material virulent provenit de la animale bolnave, de la autopsii, din laboratoare, din unitTUi de tTiere Vi de prelucrare ale produselor provenite de la animale bolnave, animale suspecte Vi animale purtTtoare Vi excretoare de virus. 5a examenul dupT tTiere le!iunile constate nu sunt specifice, sunt locali!ate Wn aparatul respirator, aparatul digestiv Vi Wn sistemul nervos central. %xamenul ,istopatologic efectuat pe probe din encefal &emisferele cerebrale, cornul lui Ammon, bulbii olfactivi, bulb, puntea lui <arolio, etc.' Vi mTduva spinTrii evidenUia!T le!iuni de meningoencefalomielitT limfomonocitarT difu!T, encefalomalacie Vi periradiculite. /e asemenea uneori Wn celule gliale, intranuclear, se pot observa inclu!iW acidofile, denumite corpusculWi lui -urst. (ancUiuni* carnea Vi organele modificate organoleptic se confiscT Vi se distrug sau se prelucrea!T te,nic. carnea Vi organele nemodificate organoleptic sedau Wn consum condiUionat, dupT sterili!are prin cTldurT Wn incinta unitTUii de tTiere. pieile, pTrul, ongloanele se vor prelucra industrial numai dupT ce au fost supuse de!infectTrii.

36. BRUCELO2A 1rucelo!ele sunt boli infectocontagioase, cu evoluUie cronicT, comune animalelor domestice, animalelor sTlbatice Vi omului. 1olile sunt produse de bacterii din genul 1rucella. (peciile patogene pentru mamifere, pTsTri Vi om sunt * 1rucella abortus produce WmbolnTviri la taurine, cabaline, carnivore, ro!Ttoare Vi omC 1rucella melitensis WmbolnTveVte ovinele, caprinele, carnivorele, ro!Ttoarele, galinaceele Vi omul. AceastT specie nu s-a i!olat la noi Wn UaraC
151

 1rucella suis provoacT boala la suine, iepure Vi omC 1rucella ovis provocT boala numai )a ovineC 1rucella canis WmbolnTveVte cXinii. 1rucelele sunt germeni mici cocobacilari sau bacilari, necapsufaUW, nesporulaUi, neciliaUi, @ram negativi. )n mediul extern brucelele re!istT mult &1$$ - 2$$ de !ile', dacT sunt prote2ate Wn substrat organic Vi la adTpost de luminT, uscTciune Vi aciditate. CTldura umedT, cTldura uscatT Vi lumina solara au efect distructiv rapid asupra germenilor. (ursele de boalT pentru om sunt* animalele bolnave, produsele Vi subprodusele acestora, secreUiile si excreUiile animalelor bolnave Vi purtTtoare de germeni. 9entru om foarte periculoase sunt* carnea, sXngele, laptele, pieile, brXn!eturile preparate din lapte crud contaminat, Wnvelitorile fetale etc. 5a om boala este WntXlnitT ca boalT profesionalT Wn special la bTrbaUi &crescTtori de animale, specialiVti veterinari, personal din abatoare Vi unitTUi de prelucrare a subproduselor'. /e asemenea omul poate face brucelo!T Vi prin consum de* carne, lapte, preparate din carne Vi preparate din lapte. 5a om boala se manifestT foarte slab clinic, cu febrT ondulantT &febra de 0alta', cu frisoane Vi cefalee urmate de tulburTri neuropsi,ice, splenomegalie, uneori ,epatomegalie Vi adenopatii. 9entru animale contactul direct, contactul sexual, contactul cu surse secundare contaminate &apT, fura2e, aVternut, bTlegar', vectorii vii &insectele ,ematofage Vi omul' sunt surse de contaminare. Calea de pTtrundere este pielea, c,iar Vi pielea intactT Vi mucoasele &digestivT, genitalT, mai rar respiratorie' intacte sau le!ionate. 1oala evoluea!T foarte rar acut, Wn mod deosebit cronic, brucelele rTmXnXnd cantonate Wn limfonoduri luni Vi ani de !ile Vi devenind active Wn momentul cXnd uterul devine gestant. )n cursul evoluUiei bolii se constatT stTri de bacteriemie, care se pot repeta, urmate de dispariUia germenilor din sXnge Vi din organe. /upT ce pTtrund Wn organism brucelele se WnmulUesc Wn limfonodurile regionale Vi apoi trec Wn sXnge. /upT un timp brucelele dispar din muVc,i Vi din organele infectate Vi se cantonea!T Wn limfonodurile mamelei, Wn Uesutul con2unctiv Vi Wn mucoasa uterina a uterului gestant, unde provoacT inflamaUii exudative, fibrinopurulente, necro!e ale mucoasei uterine Vi ale cotiledoanelor, inflamarea invelitorilor fetale Vi a fTtului, moartea fTtului Vi avort. 5a masculi brucelele afectea!T testiculele, epididimul Vi glandele anexe. )n organe &ficat, splinT, cord', Wn muVc,i, Wn limfonoduri, la nivelul articulaUiilor, la nivelul oaselor, la nivelul tendoanelor Vi Wn Uesutul con2unctiv
152

subcutan se produc inflamaUii necrotice, inflamaUii purulente, inflamaUii granuiomatoase. 0ai des afectate sunt limfonoduriie* submandibulare, retrofaringiene, me!enterice, retromarnare. 5a examenul Wn viaUT se pot diagnostica* bursite, ,igrome, artrite, tenosinovite, osteite, spondilite, fistule osoase, limfadenite, abcese musculare, mamite, vulvite, vaginite, salpingite, or,ite Vi epididimite. Aceste inflamaUii pot avea caracter ,emoragie, purulent, fibro!ant, proliferativ, necrotic etc. 5a examenul dupT taiere se observT* la taurine, ovine Vi caprine * metrite mucopurulente, necro!e carunculare, sclero!T mamarT, limfadenitT ,emoragicT sau granulomatoasT, vulvovaginitT necroticT, or,ite Vi epididimite necrotico-purulente, artrite purulente etc. la suine se constatT or,ite supurative, abcese Vi fistule testiculare, osteitT, spondilitT necrotico-supurativT, carii osoase, fistule osoase, vulvite, vaginite Vi metrite necrotico-,emoragice, salpingite ,emoragico-necrotice Vi granulomatoase, limfadenitT necroticT proliferativT, artrite fibrino - purulente. la iepuri se observT abcese subcutane, abcese musculare, metrite purulente, salpingite purulente, or,ite Vi epidimite necrotico-puruiente, le!iuni ,epatice granulomatoase sau necrotico-puruiente, tumefierea penisului sau a vulvei, splenite granulomatoase, artrite purulente. 0Tsuri de asanare Vi sancUiuni* %fectivele contaminate se asanea!T Wn urmTtoarele moduri* taurine - Wntregul efectiv este destinat sacrificTrii Wn abator, Wn cel mai scurt
153

timp, indiferent de starea fi!iologicT sau starea de WntreUinere a animalelor. 9e timpul transportului Vi sacrificTrii se iau mTsuri severe pentru prevenirea difu!Trii germenilor. ovine Vi caprine - animalele din turma contaminatT, ca Vi animalele coabitante se ucid nesXngersos pe loc, Wn- pre!enUa unei autoritTUi sanitare veterinare. Cadavrele se distrug prin ardere sau prin Wngropare pe loc, iar locul unde animalele au fost Uinute se supune unei de!infectTri riguroase. suine - %fectivele contaminate se sacrificT Wn abator Wn decursul unui an, Wn funcUie de momentul atingerii greutTUii economice de sacrificare. Certificatul sanitar veterinar de transport trebuie sT cuprindT WnVtiinUarea cT animalele provin din efectiv contaminat cu brucelo!T, care se asanea!T. carnea Vi subprodusele comestibile de la taurine se dau Wn consum condiUionare, dupT sterili!are termicT sau se prelucrea!T Wn preparate din carne, care se sterili!ea!T termic. (e confiscT Wntodeauna Vi se distrug* ugerul, glandele endocrine, sXngele Vi toate celelalte organe necomestibile. pieile se sTrea!T Vi se depo!itea!T 6$ de !ile, dupT care se pot diri2a pentru industriali!are. carnea Vi subprodusele comestibile de la suine, la care nu s-au constatat le!iuni de brucelo!T, se dau Wn consum fTrT restricUii. se confiscT parUial Vi se distrug organele Vi !onele cu le!iuni & abcese, or,ite, mamite' Vi se efectuea!T confiscTri totale Wn ca!ul modificTrilor organoleptice generali!ate. 39. FEBRA AFTOASA .ebra aftoasT este o viro!T ma2orT a rumegTtoarelor Vi suinelor domestice, care afectea!T foarte multe specii de animale sTlbatice Vi care evoluea!T pan!ootic sau en!ootic. Cabalinele Vi pTsTrile sunt refractare )a boalT. 6eceptivitatea omului este discutabilT, semnalXndu-se erupUii ve!iculare pe pielea mXinilor Vi picioarelor, mai rar pe mucoasa bucalT, precum Vi pre!enUa anticorpilor neutrali!anUW din sXngele persoanelor care au avut contact prelungit cu animalele bolnave Vi care au fTcut forme inaparente de boalT. (tomatitele semnalate la om, ca fiind produse de virusul febrei aftoase, se considerT cT au avut altT etiologie. 1oala este produsT de virusuri din genul Ap,tovirus, familia 9icornaviridae. <irusul este epiteliotrop Vi are o foarte mare pluralitate antigenicT, Wn pre!ent fiind cunoscute serotipuri cu peste 6$ de subtipuri. <irusul este foarte re!istent Wn mediul extern Vi Wn substrat organic. Astfel Wn* condiUii obiVnuite de mediu virusul re!istT* pe tTrXUe 2 - 5 luni, pe fXn 2 - 4 luni,
154

pe sol pXnT la 2 luni, pe pTrul Vi pielea animalelor 4 sTptTmXni, Wn adTposturi 2 de !ile, Wn carnea congelatT imediat dupT sacrificare virusul re!istT " luni, Wn carnea afumatT sau sTratT re!istT 4$ de !ile, Wn preparate din carne &salamuri, Vunci etc' re!istT circa 3 luni, Wn carnea supusT refrigerTrii este inactivat Wn 24 de ore, deoarece este sensibil la mediu acid, produs prin acumularea de acid lactic. (ursele de infecUie sunt animalele bolnave prin* epiteliul Vi conUinutul aftelor, saliva dupT spargerea aftelor, excreUiile Vi secreUiile proprii, laptele Vi toate produsele Vi subprodusele ce re!ultT Wn urma sacrificTrii animalelor bolnave. (aliva Vi laptele sunt virulente Wnainte de apariUia semnelor clinice. /e asemenea surse de boalT pot fi animalele vindecate care rTmXn purtTtoare Vi eliminatoare de virus timp de 6 - 12 luni. CTile de infecUie sunt repre!entate de pielea Vi mucoasele le!ionate. 5a examenul Wn viaUT se observT iniUial apariUia de afte pe mucoasa bucalT, faringianT, esofagianT Vi apoi, dupT instalarea stTrii de viremie, se produce generali!area bolii cu locali!area aftelor pe mucoasa* rumenului, c,eagului, duodenului, tra,ealT, a bron,iilor Vi pe pielea din regiunea mamarT, a coroanei, a pintenului Vi a spaUiului interdigital. (tarea de viremie este WnsoUitT de febrT, iar extinderea aftelor Wn cavitatea bucalT este asociatT cu salivaUie abundentT. )n cavitatea bucalT aftele se locali!ea!T pe* gingii, limbT, bureletul incisiv, bu!e Vi obra2i. /upT un timp aftele se sparg Vi conUinutul contaminea!T saliva, care se scurge Wn exterior Vi contaminea!T fura2ele Vi apa. 5a taurine, ovine Vi caprine se descriu forme benigne Vi forme maligne de boalT, cu locali!Trile specificate mai sus. 5a taurine se pot observa forme atipice Vi forme complicate, prin asocierea unor infecUii secundare cu diverse bacterii Vi Wn acest mod afecUiunea primarT aftoasT benignT se agravea!T. .ormele maligne de boalT sunt WntXlnite Wn special la tineret &viUei, miei, ie!i' Vi se soldea!T cu mortalitate peste 5 F. 5a suine se descrie Wn special forma podalT, care se poate agrava pXnT la de!ongulare. 0ai rar la suine se descriu Vi locali!Tri* bucale, pe rXt, Wn faringe, pe regiunea mamelei sau pe pielea scrotalT. 5a examenul dupa tTiere modificTrile morfopatologice observate sunt destul de diverse, Wn funcUie de*
155

 forma de evoluUie, locali!area aftelor, pre!enUa sau absenUa infecUiilor secundare. 5e!iunile observate se pot grupa Wn le!iuni eruptive Vi le!iuni neeruptive. 5e!iunile eruptive sunt repre!entate de afte, pre!ente pe mucoasa cavitTUii bucale, pe mucoasa faringelui, pe mucoasa esofagului, Wn rumen, in c,eag, Wn duoden, pe mucoasa tra,ealT, pe mucoasa bron,iilor, la nivelul mucoasei con2unctivale, pe cornee, precum Vi pe pielea din regiunea mamarT, ingvinalT, perinealT, perivulvarT, coronarianT Vi din spaUiul interdigital. 9rin spargerea aftelor se formea!T ero!iuni, care la nivelul pielii se acoperT de cruste. %ro!iunile se pot suprainfecta Vi Wn regiunea podalT se pot produce complicaUii care sT meargT pXnT ia de!ongulTri. 5e!iunile neeruptive sunt repre!entate prin* distrofii musculare Vi mio!ite, distrofii parenc,imatoase Wn diverse organe, inflamaUii catarale sau ,emoragice ale cTilor respiratorii Vi tractusului digestiv, ,epatite seroase, inflamaUii Wn ,ipofW!T, necro!e Wn insulele 5anger,ans, inflamaUii ale glandelor suprarenale, bron,opneumonii, splenomegalie, ,idropericard, ,emoragii pe seroase. )n locali!area cardiacT, care se observa Wn special la viUei, miocardul este flasc, palid, presTrat cu strii cenuVii albicioase sau cenuVii gTlbui, care Wi dau aspect tigrat. /estul de repede &din a2-a !i' se poate produce necro!a fibrelor miocardice Vi se observT inflamaUii perivasculare Vi interfibrilare. Aceste le!iuni sunt observate Wn pereUii ventriculelor Vi Wn septumul interventricular. (ancUiuni* /acT se constatT ca!uri de febrT aftoasT la recepUia animalelor Wn abator sau la animalele din parcul abatorului, toate animalele din acelaVi transport sau din acelaVi adTpost sau padoc sunt considerate suspecte de contaminare Vi se procedea!T astfel* se golesc padocurile sau boxele Wnvecinate pentru i!olarea animalelor suspecteC se inter!ice circulaUia animalelor, ve,iculelor Vi persoanelor Wn !ona adTpostului sau padocului cu animale i!olateC se anunUT telefonic /irecUia (anitarT <eterinarT [udeUeanT Vi AgenUia :aUionalT (anitarT <eterinarTC
156

 se inter!ice recepUionarea de noi loturi de animale, pXnT ia confirmarea sau infirmarea diagnosticului de febrT aftoasTC Wn ca!ul confirmTrii diagnosticului de febrT aftoasT se inter!ice primirea de noi loturi de animale, pXnT la asanarea abatoruluiC se sacrificT de urgenUT toate animalele bolnave, suspecte de boalT, suspecte de contaminare Vi Wn final celelalte animale din parcul abatoruluiC se decontaminea!T riguros toatT incinta Vi toate spaUiile unitTUii respectiveC se efectuea!T orice altT mTsurT stabilitT de comandamentul antiepi!ootic. carnea Vi subprodusele comestibile, care provin de la animale bolnave sau suspecte de febrT aftoasT, se admit Wn consum condiUionat, dupT sterili!are termicT. Aceasta se efectuea!T prin asigurarea unei temperaturi de 2EC la os, timp de cel puUin 2$ de minute. carnea Vi subprodusele comestibile, care provin de la animale bolnave sau suspecte de febrT aftoasT, pot fi folosite la producerea de produse din carne &preparate, semiconserve Vi conserve', cu condiUia sterili!Trii termice. sterili!area termicT se efectuea!T prin asigurarea unei temperaturi de 2EC, timp de 6$ de minute, Wn centrul geometric al batonului sau recipientului. dacT se taie loturi mari de animale bolnave sau suspecte de febrT aftoasT Vi unitatea nu are posibilitTUi de tratare termicT a cTrnii Vi subproduselor comestibile re!ultate, acestea se pot transporta Wn maVini frigorifice etanVe, sigilate, WnsoUite de un specialist sanitar veterinar, pentru a se preveni difu!area virusului, pXnT la o unitate in care se poate reali!a condiUionarea termicT a acestoraC certificatul sanitar veterinar de transport, care se eliberea!T pentru aceste cTrnuri Vi subproduse, trebuie sT conUinT menUiunea cT provin de la animale bolnave sau suspecte de febrT aftoasT Vi este necesar sT fie sterili!ate termicC carnea Vi subprodusele comestibile provenite de la animale sTnTtoase, dar care au fost sacrificate Wn aceeaVi unitate cu animalele bolnave Vi suspecte, vor fi supuse aceloraVi tratamente termice ca Vi carnea Vi subprodusele provenite de la animale bolnave sau suspecte de febrT aftoasTC esofagele, masa gastrointestinalT Vi ve!icile urinare, provenite de la animale bolnave Vi care pre!intT le!iuni de febrT aftoasT se confiscT Vi se distrugC dacT nu pre!inta le!iuni subprodusele respective se sTrea!T Vi se diri2ea!T la unitTUile de prelucrare a cTrnii sub restricUii sanitare veterinare Wn produse tratate termicC transportul acestor subproduse se efectuea!T Wn aceleaVi condiUii ca Vi cele specificate pentru carnea Vi suprodusele provenite de la animale bolnave de febrT aftoasTC oasele Vi subprodusele, destinate industriei farmaceutice se confiscT. pieile, coarnele Vi ongloanele se sTrea!T, se stoc,ea!T Vi se livrea!T pentru industriali!are conform instrucUiunilor difu!ate de comandamentul antiepi!ootic. sala de tTiere, ustensilele, utila2ele, toate spaUiile anexe ale unitTUii, ec,ipamentul
15

de protecUie al personalului Vi incintele, care au fost Wn contact cu animalele bolnave sau suspecte de febrT aftoasT, se spalT Vi supun unei de!infectTri riguroase. dupT efectuarea de!infectTrii unitatea poate primi noi loturi de animale, cu acceptul comandamentului antiepi!ootic.

33. LEPTOSPIRO2A 5eptospiro!ele sunt boli grave ale animalelor Vi omului, considerate, de experUii >0( Vi .A>, ca fiind cele mai rTspXndite antropo!oono!e. Au fost diagnosticate pe toate continentele, cu frecvenUa mai mare Wn !onele calde din Africa Vi Asia. 6e!ervorul principal al bolii este repre!entat de ro!Ttoare, Vobolani Vi Voareci, atXt cei din ,abitatul sTlbatic cXt mai ales cei din ,abitatul sinantropic. )n organismul omului Vi animalelor purtTtoare leptospirele se pot WnmulUi Wn rinic,i, fTrT sT producT boalT Vi prin urinT sunt eliminate Wn mediul ambiant, producXnd surse secundare de boalT &Wn special apa, dar Vt fura2ele'. (erotipurile patogene fac parte din specia 5eptospira interrogans. AlUi autori considerT cT existT mai multe specii de leptospire* 5. noguc,ii, 5. ;illi, 5. santarosai, 5. borgpetersenii, 5. me4eri, 5. ;olbac,ii, 5. inadai, 5. 3irsc,neri. (erotipurile cele mai des descrise Wn patologia animalelor de mTcelTrie sunt* 5. ictero,aemorr,agiae, 5. pomona, 5. tarasso;i, 5. canicola, 5. grippot4p,osa, 5. moldaviae, 5. roumanica etc. 5eptospirele sunt germeni filamentoVi, spiralaUi, neciliaUi, mobili, cu extremitTUile sub formT de croVete. 5eptospirele nu pre!intT capsulT Vi nu formea!T spori, sunt @ram

15"

negative, dar se colorea!T prin impregnaUie argenticT Vi prin metoda @iemsa prelungitT. )n carnea animalelor bolnave germenii re!istT 2 de ore la $EC, 2$ de ore Wn unt Vi 3 !ile Wn lapte. 5a refrigerare re!istT circa 2" de !ile Wn rinic,ii de porc Vi pXnT la 22 de !ile Wn cei de bovine, iar congelarea distruge leptospirele Wn maxim 3 !ile. 5a temperatura de 6$EC re!istT maxim 15 minute. 5a om boala s-a descris ca boalT profesionalT la deUinTtorii Vi Wngri2itorii de animale, la medicii veterinari, la muncitorii din abatoare, la grTdinari, la ,idroamelioratorii, la muncitorii care lucrea!T Wn canali!Tri, la vXnTtori Vi la persoanele care fac baie Wn ape contaminate &rXuri Vi ba!ine portuare'. 5eptospirele pTtrund Wn organism prin mucoase, prin piele Vi prin consum de carne, organe sau alte alimente contaminate, provenite de la animale bolnave sau contaminate de purtTtori Vi eliminatori de germeni. /upT ce au pTtruns Wn organism germenii se multiplicT intens Wn sXnge, Wn primele 5 - !ile, producXnd septicemie gravT &fa!a de leptospiremie', dupT care se cantonea!T Wn corticala rinic,ilor, Wn oc,i Vi Wn uterul gestant &fa!a de leptospirurie'. @ermenii acUionea!T prin virulenUT, prin endotoxine Vi prin exotoxine Vi produc semne clinice Vi modificTri morfopatologice ce se pot grupa Wn cinci sindroame * febril, ,epatic, renal, meningeal Vi ,emoragic. CXnd evoluUia este gravT se constatT febrT, icter, ,emoragii Vi ,emoglobinure. )n formele uVoare &anicterice' se observT febra Vi meningitT. 5a femelele gestante se produce avort. %xamenul Wnainte de tTiere nu duce Wntotdeauna la depistarea leptospiro!elor. (unt totuVi de reUinut pentru diagnostic urmTtoarele manifestTri* febra, icterul, ,emoglobinuria, mamitele, avortul, anemia, tulburTrile nervoase la suine, diareea alternXnd cu constipaUWa, necro!ele cutanate. 5a examenul dupT tTiere modificTrile morfopatologice au o anumitT caracteristica de specie. 5a taurine se observT, Wn formele supracute Vi acute* le!iuni de septicemie cu necro!e pe mucoase Vi pielea botului Vi Wn alte regiuni corporale, ,epatomegalie, ficat gaben-brun, friabil,
15#

splenomegalie, nefro!T, nefritT ,emoragicT, miocardo!T, miocarditT, edem pulmonar, ,iperpla!ia limfonodurilor, edeme gelatinoase subcutane. 5a ovine Vi caprine le!iunile observate sunt* diate!T ,emoragicT, ,emoragii punctiforme Wn Uesutul con2unctiv subcutan de la nivelul pliurilor articulare, ,epato!T Vi ,epatomegalie, ficat de culoare galben-cenuViu, splenomegalie, nefro!o-nefritT cu focare ,emoragice subcapsulare mici, adenitT ,iperpla!icT. boala poate evoalua icteric sau anicteric. 5a suine boala poate evolua cu sau fTrT icter, cu* le!iuni de diate!T ,emoragicT, ,emoragii pe mucoase, seroase Vi Wn Uesutul con2unctiv subcutan, ,epato!T, miocardo!T, ,ipertrofie renalT, splenomegalie, ,ipertrofia limfonodurilor, necro!e pe rXt Vi pe piele. rinic,ii sunt galben-roVietici, capsula renalT se decolea!T uVor, parenc,imul renal pre!int ,emoragii punctiforme subcapsulare. Wn formele subacute Vi cronice de boalT animalele slTbesc pXnT la marasm. 5a femele, indiferent de specie, se observa mamite Vi Wn ca!ul femelelor gestante se produce avort. (ancUiuni* este inter!isT tTierea pentru consum a animalelor cu forme acute de boalT, a animalelor cu icter Vi a animalelor ca,ectice. este admisT tTierea Wn abator a animalelor bolnave sau a animalelor care au fTcut forme de boalT anicterice, cu respectarea urmTtoarelor mTsuri* - transportul animalelor se va face Wn condiUii de perfectT securitate sanitara veterinara* maVini etanVe, de!infectate Wnainte Vi dupT folosireC - supraveg,erea atentT sanitarT veterinarT a Wntregului proces de prelucrare
16$

primarT a acestor animaleC - asigurarea protecUiei sanitare individuale a tuturor persoanelor care participT la prelucrarea primarT a animalelor, precum Vi a personalului examinator al cTrnii Vi organelorC - carnea re!ultatT din aceste tTieri, dacT nu este modificatT organoleptic, se admite Wn consum condiUionat, dupT sterili!are termicT, iar grTsimile se sterili!ea!T prin topire la 1$$ EC. carcasele icterice , marasmatice sau cu modificTri organoleptice importante ale musculaturii se confiscT Wn totalitate. Wn ca!ul cXnd existT numai le!iuni degenerative Wn ficat, fTrT modificTrile menUionate mai sus, carnea Vi subprodusele comestibile se pun sub restricUii sanitare veterinare Vi se supun unui control bacteriologic. dacT re!ultatul acestui control este po!itiv carnea Vi subprodusele comestibile se sterili!ea!T prin fierbere sau autoclavare, iar grTsimea se topeVte la 1$$ EC. glandele endocrine si sangele se confisca. 9ieile se pun sub restrictii sanitare veterinare, se prelucrea!a prin sarare uscata si se pastrea!a timp de 14 !ile.

34. RU=ETUL 1oalT infecUioasT gravT, specificT porcului, dar WntXlnitT din ce Wn ce mai des la pTsTri, miei, viUei Vi cXini. >mul face boala de obicei sub o formT uVoarT &eri!ipeloidul lui 1a3er 6osenbac,', dar au fost observate Vi forme grave, septWcemice. 6u2etul este produs de un bacil numit %r4sipelot,rix r,usiopat,iae &insidiosa'. 1acilul este fin, necapsulat, neciliat, nesporulat, @ram po!itiv. 1acilul este foarte larg rTspXndit Wn natura, fiind depistat frecvent Wn organismul unor specii diverse* mamifere terestre Vi acvatice, pTsTri, peVti dulcicoli Vi marini, crustacee, insecte, ca Vi Wn sol, apT Vi alte materiale. )n organismul animalelor purtTtoare bacilul se cantonea!T frevent Wn rinofaringe &Wn special Wn tonsile', dar Vi Wn alte formaUiuni limfoide din organism. (peciile de la care bacilul a fost i!olat mai des sunt* ro!Ttoarele, porcii, pasTrile Vi peVtii. @ermenii sunt foarte re!istenUi la condiUii diverse de mediu* 3 - 5 !ile Wn rXuri, 15$ de !ile Wn lacuri, peste 4 luni Wn cadavre Vi cXteva luni Wn sol. 1acilul re!istT la afumare, la sTrare, la acidifiere Vi la fierbere &peste 1,5 ore Wn felii groase de 15 cm'. (ursele de boalT sunt foarte variate Vi numeroase, avXnd Wn vedere ecologia bacilului ru2etului. Animalele bolnave de forme septicemice repre!intT sursa principala
161

de boalT, ca Vi animalele moarte de ru2et. @ermenul se eliminT prin toate secreUiile Vi excreUiile Vi contaminea!T solul, apa Vi fura2ele. %voluUia bolii poate fi sporadicT, en!ooticT sau c,iar epi!ooticT, speciile receptive fTcXnd boala sub formT supraacutT, acutT, subacutT Vi cronicT. 0ai des s-au descris en!otii la porci, miei Vi pTsTri &curci, fa!ani, gXVte, potXrnic,i, gTini, pTuni', ca!urile sporadice fiind WntXlnite la unele mamifere domestice &bovine, cai, iepuri etc.' Vi sTlbatice &delfini etc'. )nfecUia se reali!ea!T frecvent pe cale digestivT Vi mai rar pe cale transcutanatT. @ermenii se multiplicT Wn sXnge Vi invadea!T tot organismul, fiind pre!enUi Wn cantitTUi mari Wn toate organele. 5a examenul Wn viaUT al suinelor se observT* febrT stare generalT proastT, pete roVii sau roVii-violacee. 9etele sunt slab delimitate Vi sunt situate pe pielea gXtului, pe pielea abdomenului, pe pielea de pe faUa internT a membrelor Vi pe pielea de la ba!a urec,ilor. 5a suine Wn forma cronicT se observT diverse locali!Tri ale bolii* cutanate, cardiace, articulare, gastrointestinale, uterine, sanguine. 5a miei se observT frecvent poliartritT ru2eticT Vi foarte rar septicemie. 9oliartrita evoluea!T subacut, articulaUiile afectate fiind calde, dureroase, tumefiate. (epticemia mieilor se caracteri!ea!T prin febrT, depresiune, anorexie, diaree, tulburTri respiratorii Vi eritem. 5a pTsTri ru2etul evoluea!T de obicei acut, septicemic, cu ,ipertermie, imobilitate, diaree, anorexie Vi moarte, dar poate evolua Vi cronic, cu artrite, ca,exie, anorexie, scTderea ouatului Vi afecUiuni cutanate. 5a examenul dupT tTiere la suine se observT aspecte diferite, Wn funcUie de forma de evoluUie* Wn forma supraacutT &fulgerTtoare, ru2etul alb' se observT diate!T ,emoragicT, transudate Wn cavitTUi Vi uneori splenitT ,iperplasticT. Wn forma acutT pe faUa inferioarT a corpului Vi pe extremitTUi se observT o culoare roVie-violacee difu!T, Uesutul con2unctiv subcutan Vi slTnina din aceste regiuni pre!intT aceeaVi culoare. (ub seroase Vi pe mucoasa intestinului subUire se constata peteVii, uneori se observa enteritT ,emoragicT. 0ucoasa gastricT este congestionatT sau c,iar ,emoragicT. (plina este ,ipertrofiatT, congestionatT, crepitantT. .icatul este congestionat Vi ,iperpla!iat. 6inic,ii sunt congestionaUi, cu ,emoragii punctiforme corticale &glomerulo-nefritT ,emoragica'. 9ulmonii sunt congestionaUi Vi edemaUiaUi, Wn cavitTUile seroase se constata inflamaUie sero-fibrinoasa. 5imfonodurile sunt congestionate Vi deseori se observT limfadenitT ,iperplastica. 0ucoasele aparente sunt cianotice. Carnea are aspect febril Vi poate fi infiltratT cu sXnge.

162

 Wn forma subacutT &urticariformT' se constatT dermatitT urticariformT, eritem Vi edem difu! Wn regiunile declive ale Uesutului con2unctiv subcutan, din regiunile abdominalT Vi ingvinalT Vi dermatitT ve!iculoasT. Wn forma cronicT le!iunile sunt dependente de locali!are* endocardita mitralT trombo-ulceroasT Vi verucoasT, artrite tibio-tarso-metatarsiene, gangrena uscatT a pielii din regiunea dorsalT, anemie cronicT progresivT, gastroenteritT cronicT, avort, infecUii genitale, manifestTri nervoase. 5a miei se observa artrite radio-carpo-metacarpiene Vi tibio-tarso-metatarsiene, Wn forma poliarticularT. )n forma septicemicT &supraacutT' se constatT diate!T ,emoragicT, generali!atT, exsudat fibrinos Wn cavitTUile seroase, splenita Vi limfadenitT ,iperplastica. 5a pTsTri Wn forma septicemicT se descriu ,emoragii multiple, distrofia organelor parenc,imatoase, edem pulmonar, gastroenteritT ,emoragicT, peritonitT sero-fibrinoasT. )n forma cronicT se observT artrite, atrofie muscularT, necro!e miliare Wn ficat, splinT, pulmoni Vi sacii aerieni, ulcere pe mucoasa nasofaringianT, artrite fibrinoase sau necrotWce, anemie, peritonitT fibrinoasT Vi dermatitT necroticT. (ancUiuni* /acT Wntr-un adTpost din abator se constatT ca!uri de ru2et acut se procedea!T astfel* porcii bolnavi &,ipertermici' nu se taie, aceVtia urmXnd sT fie trataUi corespun!TtorC porcii sTnTtoVi &afebrili Vi fTrT alte semne clinice' se sacrificT imediat Wn sala de tTiere normalT. /acT tTierea imediatT a acestora nu este posibilT atunci porcii respectivi vor fi serumi!aUi Vi vor fi sacrificaUi Wn urmTtoarele trei !ile. porcii cu ru2et cronic, locali!at cutanat, se crotalia!T, se i!olea!T Vi se sacrificT Wn sala sau abatorul sanitar. /acT s-au descoperit ca!uri de ru2et dupT sacrificarea porcilor se procedea!T astfel* dacT se constatT modificTri organoleptice evidente ale cTrnii, organelor Vi grTsimii, se confiscT animalul Wn totalitateC dacT nu existT modificTri organoleptice ale cTrnii Vi subproduselor comestibile, acestea se dau Wn consum condiUionat, dupT sterili!are termicT, carnea Vi subprodusele comestibile se fierb sau se autoclavea!T, iar grTsimea se topeVte la 1$$EC. (e confiscT organele cu le!iuni Vi sXngeleC in ca!ul unor sec,ele consecutive ru2etului cronic &forma locali!atT cutanatT sau endocardita vegetantT' Vi cXnd examenul bacteriologic este negativ, carnea Vi subprodusele comestibile se dau Wn consum fTrT restricUii, dupT confiscarea organelor cu le!iuni &piele, cord'C pieile, pTrul Vi ung,iile se pot prelucra industrial, dupT o prealabilT de!infectare, conformT normelor sanitare veterinareC

163

 sala de tTiere cu anexele, spaUiile de frig te,nologic Vi spaUiile de prelucrare termicT a cTrnii Vi subproduselor comestibile de la porcii bolnavi de ru2et, utila2ele fixe Vi mobile Vi ec,ipamentul de protecUie al personalului se spalT Vi se supun de!infectTrii, Wnaintede a se prelucra animale sau carne de la animale sTnTtoaseC personalul care a prelucrat sau manipulat carne Vi subproduse de la porci bolnavi de ru2et va fi supus unui control medicalC deoarece bacilul ru2etului se i!olea!T frecvent din tonsilele porcilor sTnTtoVi, imediat dupT, sacrificare tonsilele secontrolea!T sanitar vaterinar Vi se confiscT.

46. LISTERIO2A 5isterio!a este o boalT infectocontagioasT produsT de 5isteria monoo4togenes, descrisT la om Vi la foarte multe alte specii de mamifere Vi pTsTri, domestice Vi sTlbatice, terestre sau acvatice. @enul 5isteria mai cuprinde Vi alte specii * 5. ivanovii, 5. innocua, 5. seeligeri, 5 ;els,imeni, 5. gra4. 1acilul a fost i!olat Vi de la insecte, crustacee, reptile, batracieni Vi peVti, dar se considerT cT re!ervorul natural Wl constituie ro!Ttoarele &Vobolanii Vi Voarecii' Vi cTpuVile. 1acilii pot trTi ca saprofiUi Wn sol, apT, plante, gunoi de gra2d Vi fura2e. /intre speciile pe care omul le consumT frecvent fac boala urmTtoarele* ovinele, bovinele, suinele, cabalinele, iepurii, nutriile, galinaceele Vi palmipedele. >vinele repre!intT specia cea mai des afectatT, numTrul ca!urilor crescXnd an de an, boala fiind Wntr-o continuT expansiune. 5isteria monoc4togenes este un bacil scurt, sau un cocobacil, necapsulat, nesporulat, @ram po!itiv, neciliat Vi imobil la 3 EC, dar ciliat Vi mobil la 2$ - 25 EC. 1acilul este foarte re!istent Wn mediul ambiant* re!istT o lunT vara Vi 3 - 4 luni iarna. 6e!istT 5$ de !ile Wn ape stTtTtoare sau curgTtoare, la temperaturi de 2 - 5 EC. )n produsele de origine animalT &lapte, carne, ouT', Wn vegetale, Wn fura2e re!istT cXteva sTptTmXni sau cXUiva ani Vi c,iar se poate multiplica. 6e!istT 12 minute la 6$ EC, timp de 15 secunde la pasteuri!are & 3EC', iar ta temperaturi de 4EC. )n lapte se poate multiplica Wn laptele de vacT bacilul a fost i!olat dupT un an. (ursele principale de boalT sunt animalele bolave care eliminT germenii prin secreUii Vi excreUii. /atorita re!istenUei foarte mari a bacilului sursele secundare sunt foarte importante. @ermenii pTtrund Wn organism prin traversul mucoaselor* digestivT, respiratorie Vi con2unctivalT, se pot de!volta Wn meninge si encefal sau se de!voltT Wn sXnge Vi Wn aparatele genitale femele, acUionXnd prin virulenUT Vi prin exotoxinT. .ormele de boalT mai des observate sunt*
164

 nervoasT &meningoencefalicT', genitalT &avortigenT', septicemicT. 0ai rar au mai fost descrise Vi alte forme de boalT* ocularT, cardiacT, mamarT, digestivT, cutanatT. %xamenul Wnainte de tTiere * 5a ovinele, caprinele, taurinele, suinele Vi cabalinele adulte se observT frecvent formele nervoasT Vi genitalT iar la tineretul acestor specii se descrie frevent forma septicemicT. 5a carnivore, iepuri, nutrii Vi pTsTri boala evoluea!T de obicei ca septicemie, dar se pot observa Vi celelalte forme de boalT. 5a aceste specii sunt afectate Wn mod obiVnuit animalele tinere. .orma nervoasT se manifestT prin tulburTri respiratorii, circulatorii, inapetenUT, rinitT, 2eta2, febrT, deplasare anevoioasT, tulburTri ale vederii, contracUii tetaniforme, miVcTrii Wn cerc, pare!e, parali!ii. .orma septicemicT evoluea!T acut, de obicei la tineret Vi se manifestT prin* febrT, abatere, WnapetenUT, congestia mucoaselor aparente, tulburTri digestive Vi respiratorii. .orma genitalT se manifestT cu avort, urmat de retenUie placentarT, metrite Vi mamite. 5a examenul dupT tTiere se observT * Wn forma nervoasT se constatT inflamaUia meningelor Vi encefalului &puntea lui <arolio, bulb, cerebel, tuberculii patrugemeni, pedunculii cerebrali, pedunculii cerebeloVi, mTduva spinTrii cervicalT'. )n final se observT mici focare necrotice pe meninge Vi Wn encefal. Wn forma septicemicT se descriu* edem pulmonar, bron,opneurnonie, gastroenteritT cataralT, ,emoragii punctiforme sub capsula renalT, Wn subseroasa intestinalT Vi sub endocard. /e asemenea se observT focare miliare necrotice Wn ficat, splinT, tonsile, cavitTUile na!ale etc. forma genitalT se manifestT prin congestia Vi inflamaUia purulentT a mucoasei uterine, placentitT necrotico-purulentT Vi avort. >mul se WmbolnTveVte prin contact cu animalele bolnave sau prin consum de alimente contaminate, insuficient prelucrate termic. 1oala la om evoluea!T ca septicemie, cu manifestTri nervoase, cu afecUiuni oculare, cu afecUiuni cutante Vi cu avort.
165

)ncepXnd cu anul 1##2 Wn .ranUa au avut loc mai multe episoade de toxiinfecUii alimentare, produse de consumul de alimente contaminate cu 5isteria monoc4togenes. 9entru stabilirea diagnosticului este obligatoriu examenul bacteriologic. )n acest scop la laborator se trimite encefalul Wn totalitate sau numai parUial &bulbul, puntea lui <arolio, pedunculii cerebrali, tuberculii patrugemeni, cerebelul'. 9entru a se WmbogTUi, materialul este Uinut la frigider timp de 1 - 3 sTptTmXni. (ancUiuni* carnea Vi subprodusele comestibile provenite de la animale bolnave se confiscT dacT sunt modificate organoleptic. /acT nu sunt modificate organoleptic carnea Vi subprodusele comestibile se pot da Wn consum condiUionat dupT sterili!are termicT, prin fierbere sau autoclavare in toate ca!urile se confisca capul Vi masa gastrointestinalTC carnea Vi subprodusele comestibile provenite de la animalele reacUionate serologic po!itiv, dar care nu pre!intT le!iuni se dau Wn consum fXrT restricUiiC pieile se de!infectea!T Vi apoi se pot prelucra industrialC sala de tTiere, anexele, utila2ele, ustensilele Vi ec,ipamentul de protecUie al muncitorilor se supun unei de!infectTri riguroaseC laptele provenit de la animale bonave se poate consuma dupT fierbere.

41. TULAREMIE +ularemia este o antropo!oono!a foarte gravT, pe care omul o poate contacta prin* atingerea Vi consumul cTrnii provenite de la animale bolnave, consum de apT contaminatT Vi in,alare de aerosoli. >mul poate fi contaminat Vi prin insecte ,ematofage &UXnUari, cXpuVi, pureci, pTduc,i' Vi lipitori. )n corpul cTpuVilor germenii trTiesc circa 1$$ de !ile Vi se transmit Vi la descendenUi. )n corpul lipitorilor bacilii pot supravieUui 3$ - 4$ de !ile Vi Wn toatT aceastT perioadT ele pot transmite boala la animale Vi la oameni Vi pot contamina apa. .ac boala mai des vXnTtorii, blTnarii, bucTtarii, manipulatorii de vXnat, medicii veterinari, crescTtorii de animale Vi mTcelarii. 1oala a fost descrisT la circa 2$$ de specii de animale domestice Vi sTlbatice. 6e!ervorul natural este repre!entat de Voareci, Vobolani Vi popXndTi, dar Vi de alte specii de mamifere sTlbatice* iepure, castor, oposum, vulpe, veveriUT, cTprioarT. 5a noi Wn tarT boala a fost descrisT la iepurii de cXmp, Wn anul 1#4" Wn 0oldova Vi Wn anul 1#55 Wn +ransilvania, nefiind semnalatT la animalele de mTcelTrie. /intre animalele domestice cele mai sensibile sunt ovinele dar fac boala Vi* suinele, taurinele, cabalinele, cXinii, pisicile, galinaceele Vi palmipedele.
166

1oala este produsT de .rancisella tularensis, germene bacilar sau cocobacilar, imobil, strict aerob, nesporulat, necapsulat, @ram negativ. @ermenul este re!istent la temperaturi scT!ute Vi Wn substrat organic. 5umina solarT Wl distruge rapid, dar Wn apT Vi pe fura2e, la Wntuneric, poate re!ista cXteva sTptTmXni. Animalele bolnve eliminT germenii prin secreUii Vi excreUii Vi contaminea!T apa, fura2ele Vi alimentele, producXnd surse secundare de boalT. @ermenii acUionea!T prin virulenUT dar Vi prin endotoxine, care au efect neurotoxic Vi necro!ant asupra pereUilor vasculari. )nfectarea se produce prin traversul pielii Vi al mucoaselor &con2unctivalT, digestivT', germenii multiplicXndu-se la poarta de intrare, unde formea!T o papulT. Aceasta se ulcerea!T, se necro!ea!T, iar infecUia se propagT iniUial pe cale limfaticT Vi apoi pe cale sanguinT. 5a examenul Wnainte de tTiere se observT* febrT, depresiune profundT, astenie, pare!e, parali!ii, limfadenitT ,iperpla!icT, diaree, anemie progresivT urmate de moarte. %xamenul dupT tTiere pune Wn evidenUT* congestia mucoaselor Vi a organelor parenc,imatoase, edeme generali!ate, ,ipertrofia limfonodurilor, ulcere cutanate, focare de necro!T Wn splinT, ficat, pulmon, limfonoduri, pe mucoase Vi pe piele. (ancUiuni* este inter!isT vXnarea animalelor receptive Vi este inter!is consumul iepurilor de casT, Wn ca! de epi!ootiiC este inter!is importul de animale Vi de blTnuri din UTrile Wn care evoluea!T tularemiaC permanent trebuie sX se efectue!e derati!Tri Vi de!insecUii, Wn locuinUe Vi Wn adTposturi Vi tratamente contra ectopara!iUilorC alimentele Vi fura2Zele trebuiesc prote2ate de Vobolani Vi VoareciC Wn timpul epi!ootiilor se acordT o atenUie deosebitT, Wn abatoare, ovinelor Vi iepurilorC animalele suspecte de boalT Vi cele bolnave se resping de la tTiere Vi se sec,estrea!TC
16

 carnea, grTsimea, organele Vi toate subprodusele, provenite de la animale suspecte de boala sau bolnave, se confiscTC carnea, grTsimea, organele Vi celelalte subproduse, suspecte de contaminare, se dau Wn consum condiUionat, dupT sterili!are prin cTldurTC se va controla foarte atent carnea de vXnat. 42. FEBRA @ 1oalT cu caracter en!ootic, comunT omului Vi altor animale domestice Vi sTlbatice, produsT de Coxiella &6ic3ettsia' burnetti. @ermenul este un cocobabil sau bacil mic, necapsulat, nesporulat, neciliat, @ram negativ. C. burnetti este re!istentT la acUiunea factorilor de mediu. Astfel la 4EC se conservT circa 33$ de !ile, Wn apa de robinet re!istT aproape 36 de luni, Wn laptele necoagulat re!istT 12$ de !ile, iar la pasteuri!area obiVnuitT nu este distrusa. 6e!istT 1 minut la 1$$EC, re!istT la saramurare Vi la uscare. CTpuVile &)xodes, -aemop,4salis, Argas, /ermacentor, 6,ipicep,alus, >tobus, -4aloma etc.' sunt re!ervor natural de boalT, deoarece Wn corpul acestora germenul re!istT un timp foarte lung. /easemenea germenii re!istT Vi Wn corpul Vobolanului de apT &Arvicola terestris' Vi al altor ro!Ttoare &Vobolani, Voareci Vi popXndTi', care sunt re!ervor natural de boalT. Animalele domestice cele mai afectate sunt * taurinele, ovinele, caprinele, cabalinele Vi pisicile. /in focarele de boalT germenii sunt ve,iculaUi prin carne, piei, lapte, lXnT, placentT, lic,ide fetale, pulberile virulente din adTposturile de animale etc. Vi pot contamina alte animale sau omul. Animalele bolnave elimina germeni prin toate secreUiile Vi excreUiile. /eoarece femele gestante avortea!T cXnd se WmbolnTvesc, Wnvelitorile fetale, lic,idele fetale Vi avortonii repre!intT surse primare importante de germeni. >mul se contaminea!T si pe cale respiratorie, digestivT Vi transcutanT. /intre alimente cel mai incriminat este laptele Vi mai puUin carnea. 5a examenul Wn viaUT nu se observT simptome specifice, boala avXnd practic o evoluUie asimptomaticT la animale. (e pot observa rinite, con2unctivite, bron,opneumonii, iar la femelele gestante avorturi, urmate de metrite Vi mamite. %xamenul dupT taiere evidenUia!T* inflamaUia pulmonilor, uterului Vi mamelei, distrofii Wn cord, splinT Vi rinic,i, focare necrotice miliare sau abcese Wn ficat, limfadenitT generali!atT. (ancUiuni*

16"

 cXnd se diagnosticT boala Wntr-o localitate se inter!ice sacrificarea animalelor, pXnT la efectuarea examenului serologic &6.C' la toate animalele receptive Vi respectiv re!ultatele examinTrii sunt negativeC unitTUile Wn care se diagnosticT boala se declarT Wnc,ise, iar personalul este supus mTsurilor speciale de prevenire a boliiC animalele bolnave se tratea!T specific Vi dupT vindecare se pot sacrifica Vi Wn abatorul sanitarC Wn fermele Wn care s-a depistat .ebra 7 fTtTrile se fac Wn boxe special amena2ate. .emele sunt Uinute Wn boxele de fTtare pXnT la vindecare completT. 1oxe2e se de!infectea!T riguros, !ilnic, iar Wnvelitorile fetale, avortonii Vi aVternutul se distrug prin ardere sau prin WngropareC dupT sacrificarea unor ianimale vindecate carnea modificatT organoleptic Vi organele cu le!iuni se confiscT Vi se distrug sau se prelucrea!T te,nic. Carnea Vi subprodusele comestibile, nemodificate organoleptic, se dau Wn consum, condiUionat, dupT sterili!are prin fierbere sau autoclavare sau se diri2ea!T pentru utili!are la conserve sau preparate din carne fierteC sala de tTiere, ustensilele, utila2ele Vi ec,ipamentul de protecUie al personalului se fierb Vi se de!infectea!TC personalul din abatoare si din ferme &Wngri2itorii din maternitTUi, Wngri2itorii care tund oile etc.' trebuie sT fie supus unor mTsuri de prevenire riguroase. 43. ACTINOMICO2A 1oli produse de germeni din genul Act4nomices la bovine, suine, cabaline, cXini, curci Vi om. (peciile descrise Wn cadrul acestui gen sunt * A. bovis, A. p4ogenes, A. israelii, A. suis, A. naeslundii, A. odontol4ticus, A. ,ordeovulneris Vi A viscosus. @ermenii sunt bacili mici &Wn culturi', neciliaUi, nesporulaUi, necapsulaUi, @ram po!itivi. 1acili produc periostite, osteite, mamite, nefrite, cistite, avort, omfalite, bron,opneumonii, la animalele adulte Vi la tineret. (ursele principale de boalT surt animalele bolnave, care eliminT germenii odatT cu materialul purulent. 1acilul trTieVte ca epifit pe mucoasa cavitTUilor bucalT Vi na!alT, Wn cariile dentare, Wn tonsile Vi Wn pre!enUa unei porUi de intrare poate provoca boala. /e asemenea germenul se depistea!T ca saprofit pe sol, pe fura2e, pe legume, pe fructe putrede Vi Wn apT. 5a bovine, datoritT fura2elor grosiere, asemenea porUi de intrare se reali!ea!T Wn cavitatea bucalT Vi A. bovis produce afectarea maxilarelor, Wn special a celui inferior. 5a examenul Wn viaUT se observT le!iuni gingivale de tip fungos, tumefierea mandibulei, urmatT de inflamaUia supurativT Vi proliferativT a acesteia. Abcesele se
16#

fistuli!ea!T, la suprafaUa pielii orificiul fistulei este bur2eonat. 5imfonodurile regionale nu sunt afectate. %xamenul dupT tTiere pune Wn evidenUT* ulcere ale mucoaselor gingivale Vi iabiale, osteomielitT rarefiantT, periostitT ,iperpla!icT, carii osoase, abcese Wn regiunea submandibularT, fistule. >mul se contaminea!T transcutan sau prin traversul mucoasei bucale, mucoasei faringiene, mucoasei intestinale, respectiv prin cariile dentare. (ursele de contaminare sunt carnea, laptele, produsele de origine vegetalT &scobitori din paie, legume etc.' Vi apa. 5a om boalT evoluea!T cu mai multe forme* cervico-facialT, pulmonarT, digestivT. )n toate este pre!enta febra, se formea!T abcese Vi fistule Vi poate sT se instale!e septicemia. )n forma pulmonarT se observT tuse Vi expectoraUie purulentT )n forma digestivT se descriu* frisoane, colici, diaree, perforaUii ale intestinului, peritonitT, fistule abdominale. (ancUiuni* -Wn cT!ul le!iunilor locali!ate la oasele Vi la musculatura capului, acesta se confiscT iar carnea se dT Wn consum fTrT restricUiiC -Wn ca!ul le!iunilor locali!ate la limbT sau la unele organe, se confiscT limba sau organul afectat, restul cTrnii Vi subproduselor comestibile se dau Wn consum fTrT restricUiiC -Wn ca!ul generali!Trii bolii sau Wn ca!urile de ca,exie, animalul se confiscT Wn totalitate.

44. ACTINOBACILO2A )nfecUii produse de germeni din genul Actinobacillus la om Vi la unele specii de animale* taurine, cabaline, ovine, suine, raUe Vi cXini. %ntitTUile morbide sunt cunoscute ca Actinobacilo!e &taurine, cabaline, ovine, suine, raUe, cXini Vi om' sau sunt denumite specific* 9iosepticemia mXn2ilor, 9leuropneumonia contagioasT a suinelor &,emofilicT'. )ndiferent de denumirea bolii
1 $

trebuie menUionat cT bolile produse, de actinobacili se descriu atXt la animalele adulte cXt Vi la tineret.. (peciile implicate Wn producerea acestor entitTUi morbide sunt* A lignieresii, A. pleuropneumoniae, A. eMuuli, A. suis, A. capsulatus, A. seminis, A. actinom4cetecomitans, A. muris, A. ureae, A. ,ominis, A. salpingitis Vi A. rossi. @ermenii au aspect de bacili sau cocobacili, necapsulaUi, nesporulaUi, imobili, facultativ aerobi sau anaerobi, coloraUi @ram negativ. Actinobacilii &Wn special A. lignieresii' sunt germenii puUin re!istenUi la factorii mediului ambiant. )n actinobacilo!e sunt afectate Uesuturile moi Vi Wn toate ca!urile se descriu afecUiuni Vi la nivelul limfonodurilor. Aceste boli evoluea!T cu mai multe locali!Tri* locali!area lingualT se caracteri!ea!T prin* ulcere cu margini neregulate pe mucoasa lingualT, glositT noduiarT ilustrata prin noduii Wn mucoasT, submucoasX Vi musculoasT, precum Vi ulcere Vi formaUiuni conopidiforme pe mucoasT, glosita indurativT &limba de lemn'C caracteri!atT prin ,ipertrofia Vi indurarea limbii, datoritT unei ,iperpla!ii de tip con2unctiv Vi unor noduii de dimensiuni variabile, cu conUinut purulent. locali!area cutanata se caracteri!ea!T prin apariUia de noduii solitari sau confluanUi Wn ,ipoderm, de dimensiuni diferite, cu conUinut purulent, care pot fistuli!a. 5a taurine Vi suine se descrie Vi o formT de pa,idermie. locali!area mamarT este ilustratT prin formare de noduli sau abcese purulente Wn Uesutul glandular. :odulii sunt puternic fibro!aUi. locali!Tri pulmonare, ,epatice Vi musculare - se descriu noduli miliari sau abcese purulente Wn pulmon Vi ficat Vi le!iuni de mio!itT ,iperpla!icT. locali!area genitalT - se observT epididimite, perior,ite Vi or,ite la berbeci Vi salpingitT la raUa. )nflamaUiile au caracter purulent Vi ulterior se pot fistuli!a, necro!a sau fibro!a. locali!area limfonodalT - Wn toate ca!urile sunt afectate Vi iimfonodurile regionale. 5a taurine se descrie o formT de boalT care afectea!T )imfonodurile parotidiene, submandibulare Vi retrofaringiene mediale. AceVtia pre!intT noduli purulenUi, care confluea!T, fiind Wncon2uraUi de o capsulT fibroasT groasT. >mul se contaminea!T prin consum de alimente de origine animalT contaminate. (ancUiuni* dacT le!iunile sunt locali!ate la cap &oase Vi musculaturT', se confiscT tot capul iar carnea se dT Wn consum fTrT restricUiiC dacT le!iunile sunt pre!ente la limfonodurile capului, se confiscT numai limfonodurile, iar capul cu limba Vi creierul se dau Wn consum fTrT restricUiiC dacT le!iunile sunt locali!ate la limbT sau la unele organe, se confiscT limba Vi
1 1

organele respectiveC pentru situaUiile de mai sus restul cTrnii Vi subproduselor comestibile se dau Wn consum fTrT restricUiiC dacT le!iunile sunt generali!ate Vi caracasa este ca,ecticT, se confiscT animalul Wn totalitate.

45. CAMPILOBACTERIO2ELE 1oli infecUioase descrise la turine, ovine, suine, iepuri, pasTri &gTini, curci, raUe', cXini, vulpi, pisici Vi om, care se manifestT prin avort &taurine, ovine, suine' sau prin afectarea intestinului &suine, iepuri, pTsTri, cXini, vulpi, pisici Vi om'. 1olile sunt produse de germeni din genul Camp4lobacter, specia C. fetus fiind avortigenT, iar speciile C. 2e2uni, C. coli, C. upsaliensis, C. ,elveticus, C. lari, C. ,4oilei afectea!T intestinul. Alte specii &C. sputorum, C. ,4ointestinalis' au fost i!olate atXt din mucusul cervico-vaginal Vi spermT, de la taurine Vi ovine cXt Vi de pe mucoasa gingivalT de la om Vi din saliva Vi intestinul de porc. )n cecumul porcilor sacrificaUi Wn abatoare din (.A.A. s-au depistat urmTtorii germeni* C. colim 6$ F din ca!uri, C. 2e2uni Wn 31 F din ca!uri, C. lari la doi porci. 9orcii sunt unul din principalele re!ervoare naturale de Camp4lobacter spp. Anali!a datelor furni!ate de mai multe surse, duce la conclu!ia cT prevalenta este mai ridicata pentru specia Carnpilobacter 2e2uni, specie cu un potenUial patogen pentru om mult mai ridicat. )n (.A.A. rata de i!olare a germenilor, din produse de abator, varia!T Wntre 66 - #5 F. Camp4lobacter spp. se i!olea!T frecvent din carnea crudT de vitT, porc, miel Vi pasTre, din preparate din carne, din peVte Vi fructe de mare ca Vi din apele de suprafaUT netratate. @ermenii sunt bacili dublu curbaUi &Wn formT de Y(Y', mobili, nesporulaUi, anaerobi, @ram negativi. 9entru controlul sanitar veterinar al alimentelor foarte importante sunt speciile care provoacT enterite Vi ,epatite Vi Wn special Camp4lobacter 2e2uni. Aceasta specie este responsabilT de numeroase toxiinfecUii alimentare, depistate WncT din anul 1#46 Wn Anglia. )ntre anii 1# - 1#"5 Wn mai multe UTri &Anglia, (coUia, Canada, (.A.A., (uedia' au fost semnalate ca!uri numeroase &2,1 -13,# F' de diaree la om, produse de C. 2e2uni, ca!urile fiind Wn creVtere de la un an la altul. Comparativ cu enteriteie produse de

1 2

germeni din genurile (atmonella Vi (,igella, cele produse de C. 2e2uni au fost de cel puUin douT ori mai numeroase. )n ca!ul taurinelor, suinelor, ovinelor Vi felinelor porta2ul acestei specii este mai mare la animalele bolnave, comparativ cu animalele sTnTtoase. Astfel la bovinele sTnTtoase porta2ul este de circa 43 F, la purceii sTnTtoVi este de peste "6 F, la cXinii din cTnise este de aprximativ 63 F. )n ca!ul pTsTrilor de fermT porta2ul )a indivi!ii sTnTtoVi varia!T Wntre #$ - 1$$ F, pTsTrile sTnTtoase repre!entXnd re!ervorul principal de infecUie, dupT acestea gTsWnduse situate suinele. Camp4lobacter 2e2uni este puUin re!istent la condiUiile mediului ambiant. %ste distrus de apa clorinatT obiVnuitT, care se foloseVte permanent la spTlarea carcaselor Vi organelor Wn abatoare, de p--ul acid Vi de sare Wn concentraUii mari &2 - 3F', dar re!istT Wn laptele pasteuri!at circa 22 de !ile la 4 EC. 1acilul provoacT enterita ,emoragico-necroticT Vi bacteriemie, prin virulenUT Vi prin enterotoxinT, care este similarT cu enterotoxinT ,olericT. 5a om enterita campilobacterianT este datoratT Wn special alimentelor de origine animalT, provenite de la animale bolnave Vi animale purtTtoare sau alimente contaminate Wn timpul prelucrTrii Vi manipulTrii. Alimentele mai des incriminate sunt* laptele crud, carnea, preparatele din carne crude &,amburg,erii', apa de bTut, prT2iturile. Carnea de pasTre este cea mai contaminatT, practic toate carcasele de pasTre, indiferent de modul de pre!entare &proaspete, refrigerate, congelate' sunt contaminate Vi pre!intT o WncTrcTturT de circa 1$5 bacteriiDg de carcasT. )n contaminarea alimentelor un rol important Wl au vectorii vii, de exemplu* muVtele din fermele de pTsTri Vi de porci sunt Wn mod obiVnuit purtTtoare de germeni. (ancUiuni * respectarea normelor sanitare veterinare de creVtere igienicT a animalelorC respectarea programului strategic de efectuare periodicT a de!infectTrilor Vi de!insecUiilorC respectarea regulilor de igienT Wn timpul prelucrTrii primare a animalelor Wn unitTUile de tTiereC refrigerarea rapidT a carcaselor Vi eliminarea excesului de umiditate din spaUiile de depo!itare a cTrniiC respectarea igienei fluxurilor te,nologice Wn producerea preparatelor din carneC pasteuri!area corectT a lapteluiC aplicarea corectT a tratamentelor termice prevT!ute Wn te,nologiile de producere a preparatelor din carne.

1 3

46. ?ERSINIO2A Antropo!oono!e produse de specii ale genului 8ersinia, care afectea!T omul Vi numeroase animale, domestice Vi sTlbatice, terestre Vi acvatice. 8ersinia pestis produce pesta omului, dar poate WmbolnTvi pisicile, cXinii Vi iepurii. 8ersinia pseudotuberuiosis afectea!T omul, iepurii, cobaii, Vobolanii, Voarecii, maimuUele, bovinele, ovinele, caprinele, suineie, pisicile, cXinii, vulpile argintii, nurciie, nutriile, gTinile, prepeliUele, fa!anii, porumbeii, curcile Vi raUele. 5a om 8ersinia pseudotuberculosis poate produce atXt pseudotuberculo!T cat Vi toxiinfecUii alimentare. 8ersinia enterocolitica produce enterite la om Vi la numeroase specii de mamifere Vi pTsTri. @ermenul a fost i!olat de la* Verpi, peVti, broaVte, crabi, scoici, precum Vi din apele rXurilor Vi lacurilor Vi din ouT. 5a oameni germenul este responsabil Vi de toxiinfecUii alimentare, observate mai ales Wn UTrile 1altice, [aponia, (.A.A. Vi Canada. Alimentele incriminate au fost* carnea de porc, laptele Vi laptele praf. @ermenul este foarte periculos pentru om Vi pentru fTptul cT este responsabil de Vocul transfu!ional. Alte specii* 8ersinia frede,3senii, 8ersinia intermedia, 8ersinia 3ristensenii, 8ersinia aldorae au fost i!olate, alTturi de <. pseudotubercuiosis Vi de 8. enterocolitica, de la taurine, ro!Ttoare Vi pTsTri. 8ersiniile sunt cocobacili sau bacili, ciliaUi Vi mobili &imobili ia 3 EC', necapsulaUi, nesporulaUi, @ram negativi. 1acilii re!ista foarte bine la temperaturi ale mediului cuprinse Wntre $ - 4 4 EC, re!istT la refrigerare, re!istT la congelare Vi re!istT la p- acid. (unt distruVi Wn 1" secunde la temperaturi peste 1EC. :itriUii Vi nitraUii inactivea!T germenii. )nfecUia este datoratT virulenUei 4ersiniilor Vi toxinelor pe care le produc germenii. +oxinele sunt de douT feluri * enterotoxina, termostabilT Vi endotoxina, cu rol ma2or Wn Vocul transfu!ional. /intre animalele domestice porcul este re!ervorul principal de boalT, deoarece porcii fac forme de boalT inaparente Vi rTmXn purtTtori Vi excretori de germeni. 0ai pot fi importante ca sursT de boalT bovinele, ovinele Vi ro!Ttoarele. Calea de infecUie este prin traversul mucoasei digestive, animalele bolnave pre!entXnd, abatere, inapetenUa, dispnee, diaree, uneori icter. 5a bovine, ovine, caprine Vi ro!Ttoare femelele gestante, care fac boala, avortea!T. 0orfopatologic se observT le!iuni foarte variate, dependente de forma de boalT Vi de locali!Tri. 5a toate animalele bolnave se observT enterita Vi limfadenitT pseudotuberculoasT, nodularT Wn centru nodulilor se observT o !onT omogenT de necro!T de coagulare, cenuVie-albicioasT, cu sau fTrT tendinUa de Wncapsulare.
1 4

/e asemenea se mai pot observa * necro!a vilo!itTUilor coriale, ,epatitT miliarT necroticT, splenitT miliarT necroticT, splenomegalie, noduli miliari Wn pulmoni Vi pe pleurT, noduli Wn musculaturT, enteritT ,emoragico-necroticT, icter, focare necrotice Wn tonsile, ec,imo!e Wn rinic,i, limfadenitT supurativT, piogranuloame cervicale Vi cefalice, le!iuni de septicemie, con2unctivitT, sinu!ite infra orbita re, pneumonie sero,emoragicT. (ancUiuni* respectarea normelor de igienT Wn unitTUile de sacrificare a animalelor Vi Wn unitTUile de prelucrare a alimentelor de origine animalTC pasteuri!area corectT a lapteluiC depistarea purtTtorilor umani de germeni Vi excluderea lor din vecinTtatea animalelor Vi din circuitele te,nologice de producere Vi prelucrare a produselor de origine animalTC respectarea normelor sanitare veterinare referitoare la de!infectarea spaUiilor Wn unitTUile de producere, depo!itare, transport Vi comerciali!are a alimentelor de origine animalT.

49. BOLI PRIONICE Aceste boli mai sunt cunoscute si sub denumirea de %ncefalopatii spongiforme transmisibile &%(+' si pana in anul 1##6 unii autori &in special britanici' le-au negat caracterul de antropo!oono!e, desi multi autori le incadrea!a de2a in aceasta categorie. >data cu diagnosticarea tulpinii &in 1##6' care produce noua varianta a bolii Creut!feldt-[acob la om, care s-a dovedit a fi identica cu cea care produce %ncefalopatia spongiforma bovina &%(1', bolilor prionice le-a fost unanim recunoscut caracterul de !oono!e. /e asemenea transmiterea interspecifica a acestor boli a fost din nou demonstrata. /in acest grup de boli, unele au fost diagnosticate la animale &primul diagnostic in Anglia in anul 1 3$', iar altele au fost diagnosticate la om. 5a animale s-au diagnosticat urmatoarele boli* (crapia ovinelor si caprinelor &(crapie disese - (/' - Anglia 1 3$, %ncefalopatia transmisibila a nurcilor &+ranssmisible min3 encep,alopat,4 +0%' - (.A.A. 1#4 , 1oala casecti!anta cronica - encefalopatia animalelor captive &C,ronic ;asting disease - CQ/' - Anglia 1#"$, %ncefalopatia spongiforma bovina &1ovine spongiforme encep,alopat4 - 1(%' -Anglia 1#"6,
1 5

 %ncefalopatia spongiforma felina & apisicilor' &.eline spongiforme encep,alopat4 - .(%' - Anglia 1##$. 1olile prionice diagnosticate la om sunt* 1oala Creut!feld-[acob &1C['* -forma sporadica &"5F din ca!uri ' -1#21, -forma familiala & 1$-15F din ca!uri' -1#24, -forma iatrogena & sub 5F din ca!uri' -1# 4. :oua varianta a bolii Creut!feld-[acob &nv1C[' -1##6, 1oala @restman-(traussier-(c,ein3er &1@((' -1#36, 1oala Luru &1L' -1#5 , )nsomnia familiala fatala &)..' -1#"6. %ncefalopatiile spongiforme transmisibile, ale animalelor si omului, au anumite particularitati* perioada lunga de incubatie &22 luni-15 ani', care se reduce prin trecerea bolii de la un individ la alt individ, evolutia lenta, progresiva, cu sfarsit letal, caracteristica de transmitere individuala si intraspecifica variabila, neafectarea virulentei prin nici o modalitate &splenectomie, radiatii ioni!ante, imunomodulatoare, etc.', pre!enta degenerarii pericarionilor,a spongio!ei si a astronglio!ei, pre!enta de (A. si de (A9, absenta totala a virusurilor, lipsa antigenitatii si a reactiilor autoimune, nealterarea functiilor limfocitelor 1 si +. (pecii receptive. )n afara speciilor nominali!ate in denumirea bolilor, mai sunt considerate ca receptive* maimutele, cervideele salbatice &caprioara, elan, ga!ela, antilopa, beisa etc.' mufonii, camilele, porcii, ,amsterii, soarecii, veveritele, di,orii, ,epar!ii, leopar!ii, pumele, strutii. Agentul etiologic. 1olile prionice sunt boli neurodegenerative, transmisibile intraspecific si c,iar interspecific, produse de un agent etiologic care inca nu este pe deplin cunoscut. )n decursul anilor etiologia acestor boli a fost atribuita virusurilor filamentoase, particulelor virinos si mai recent prionilor. <irusurile filamentoase au fost incriminate dupa ce la microscopul electronic s-au evidentiat in creierul si tesuturile limfoide, recoltate de la animalele bolnave, a unor formatiuni filamentoase &fibrilare' denumite (A. &(crapie Associated .ibrilis'. Alterior pe langa (A. in celulele afectate s-au mai depistat si (A9 &(crapie Associated 9articles', care sunt structuri tubulo-filamentoase, cu o structura complexa. Aceste structuri sunt considerate la ora actuala ca fiind produse de reactie ale celulelor bolnave.
1 6

9articulele virinos sunt considerate a fi particule care se replica activ si care sunt constituite din mai multe componente* o molecula suport, care contine informatia genetica &posibil un A6: retroviral', molecule polipeptidice, produse de celula bolnava, situate periferic. 9rionii &9roteinaceus )nfectious 9articles' sunt formatiuni subvirale si repre!inta i!omeri anormali ai unei glicoproteine normale peroduse de celula ga!da, denumita proteina prion &9r9'. )!omerul anormal &9r9(c' este produs printr-un proces de translatie eronata de catre i!omerul normal din celula ga!da &9r9C'. Aceasta translatie este idusa de sialoproteina infectioasa &9r9(c' activa inoculata. 9entru a se forma doi prioni este obligatorie cuplarea celor doi i!omeri, i!omerul anormal transformand i!omerul normal intr-un nou i!omer anormal &9r9(c\9r9CO29r9(c'. Conversia i!omerului normal in i!omerul anormal are loc la nivelul neuronilor si al sistemului limforeticular, in endo!omii &multive!icule si tubulove!icule' din dendritele si axonii neuronilor bolnavi. )!omerul anormal, spre deosebire de i!omerul normal, este insolubil si este re!istent la proteina!e. Acest i!omer se acumulea!a in neuroni si in celulele limforeticulare in ca!ul scrapiei sau numai in neuroni in ca!ul celorlalte encefalopatii spongiforme, ale animalelor si omului. 1oala este declansata cand concentratia prioni &9r9(c' a atins un anume nivel. )ntre i!omerii anormali &proteine prionice', specifici diferitelor encefalopatii spongiforme, exista deosebiri date de secvente diferite de aminoaci!i constitutivi, ceea ce le confera o anumita specificitate. Aceasta specificitate sta la ba!a transmiterii bolii la animale din aceeasi specie. :oile descoperiri, din cadrul bolilor %(1 si nv1C[, demonstrea!a insa ca aceasta specificitate nu este atat de puternica incat sa nu permita transmiterea bolii si la alte specii. 0odul de contaminare. )nfectia se produce de obicei pe cale digestiva. 9rionii se replica initial in tonsile, placile 9a4er, in splina, in limfonodurile me!enterice si in celulele limforeticulare din alte organe. )n continuare calea de propagare, catre sistemul nervos central, este cea neurogena. 9rionii a2unsi in maduva lombara, difu!ea!a spre encefal si spre coarnele medulare. 1olile prionice se pot transmite si transplacentar. (ursele de boala sunt diferite, in functie de boala, dar oricum sunt surse principale si anume parti componente ale animalului bolnav. Cu toate acestea unele structuri sunt permanent infectioase &creier, maduva spinarii, splina, amigdale, limfonoduri, ileonul, colonul ascendent, 5C6, timusul, maduva osoasa, ficatul, pulmonii, pancreasul', iar altele sunt neinfectioase &musc,ii striati, cordul, mamela, laptele, sangele, fecalele, rinic,ii, tiroida, glandele salivare, saliva, uterul, testiculele, ve!iculele seminale'. )nfectio!itatea unor structuri depinde si de calea de administrare. )n ca!ul %(1, splina, limfonodurile me!enterice si placenta pot produce boala dupa administrare per os, dar nu produc boala nici in urma administrarii parenterale &intra cranian, intra
1

peritoneal', in timp ce tesutul cerebral este infectios permanent si pe orice cale de administrare. +abloul clinic este variabil in functie de boala &de specie', dar si de individ. (e remarca initial tulburarile de comportament &agitatie, indiferenta, agresivitate', apoi poate aparea pruritul, dupa care se instalea!a tremuraturile, anxietatea, ,ipereste!ia, miscarile stereotipice &lingerea botului, miscarea urec,ilor'. Animalele pre!inta panica, fug, cad la diverse !gomote si la atingeri. Apoi se observa aparitia tulburarilor locomotorii, pare!elor si dupa circa 3 saptamani se produce moartea. 0odificarile morfopatologice macroscopice nu sunt specifice si nici nu se observa le!iuni inflamatorii. .oarte specifice sunt insa modificarile ,istopatologice si anume* degenerarea pericarionilor. )n citoplasma neuronilor din substanta cenusie se observa aparitia de vacuole, cu contur net si regulat, care pot fu!iona. /e asemenea in citoplasma acestor neuroni se observa formarea de granule, spongio!a &vacuoli!area neuropilului'-aparitia de vacuole multiple, i!olate sau confluante, in tesutul glial, in axoni si in dendrite, astroglio!a-proliferarea difu!a si ,ipertrofia astrocitelor, cu acumulare de lipopigmenti si mase glicoproteice in citoplasma. 0asuri si sanctiuni* inter!icerea importurilor de animale si produse de origine animala, posibil infectioase, din tarile in care evoluea!a encefalopatii spongiforme la animale, eliminarea din consum uman a tuturoe produselor de origine animala, provenite de la animale suspecte de boala sau bolnave si care pot transmite boala, uciderea tuturor animalelor suspecte de boala si a celor bolnave, distrugerea prin ardere a cadavrelor, provenite de la animale suspecte de boala sau bolnave, la producerea de fainuri proteice, inter!icerea utili!arii in consum uman si animal a produselor de origine animala de la animale receptive, cu origine necunoscuta, inter!icerea folosirii unor parti din cadavrele animalelor suspecte de boala sau bolnave la producerea de sapunuri, grasimi industriale si detergenti, inter!icerea folosirii unor parti din cadavrele provenite de la animale suspecte de boala sau bolnave in industria c,imica, industria farmaceutica sau in orice alte scopuri, evitarea le!ionarii persoanelor cu instrumentar sau ustensile medicale utili!ate la animalele suspecte de boala sau bolnave, folosirea obligatorie a ec,ipamentului de protectie de catre persoanele ce vin in contact cu animale suspecte de boala sau bolnave, prote2area le!iunilor persoanelor cu banda2e ,idrofobe,
1 "

 evitarea contactului direct al persoanelor cu tesuturi si organe provenite de la animale suspecte de boala sau bolnave, obligativitatea inscrierii in certificatele sanitare veterinare &pentru animale vii si pentru produse' a situatiei tarii respective, din punct de vedere al encefalopatiilor spongiforme la bovine si la ovine, completarea la !i a listei cu tarile in care evoluea!a encefalopatii spongiforme la animale, supraveg,erea efectivelor de animale receptive &bovine, ovine' prin recoltarea de creier de la animalele sacrificate pentru consum uman, in unitati de taiere autori!ate si examinarea acestuia in laboratoarele sanitare veterinare de stat.

43. PASTEURELO2A 1oli infecUioase, descrise la aproximativ 4$ de specii de mamifere si peste 6$$ specii de pasari, produse ca infectii primare sau infectii secundare, de germeni din genul 9asteurella. 9asteurelele traiesc ca germeni cornensali, la nivelul mucoaselor respiratorii anterioare, la mamifere si pasari si produc afectiuni ale aparatului respirator. (peciile mai des i!olate de la animale sunt* 9. multocida, 9. ,aemol4tica, 9. cabalii, 9. pneumotropica, 9. aerogenes, 9. bettii, 9. granulomatis, 9. l4mp,angitidis, 9. mainii, 9. tre,alosi, 9.avium, 9. anatis, 9. gallinarum. 9asteurelele sunt germeni de formT cocoidT sau cocobacilarT, nesporulaUi, neciliaUi, cu o microcapsulT, @ram negativi. )n mod frecvent se colorea!T bipolar. 6e!istenUa germenilor este destul de micT, la condiUiile mediului ambiant, dar Wn unele alimente re!istT timp destul de Wndelungat. 6e!istT 3 luni Wn carcase, 1$ minute la
1 #

6$EC Vi cXteva sTptTmXni Wn cadavrele intrate Wn putrefacUie. 6a!ele solare le distrug Wn 2 - 3 !ile, Wn sXnge Vi materii fecale. 1oala se poate produce prin scTderea re!istenUei organismului, provocata de WntreUinerea defectuasa a animalelor urmatT de invadarea organismului de cTtre germenii pre!enUi pe mucoasele respiratorii. /e asemenea boala se poate produce prin contact cu animalele bolnave sau cu obiectele, fura2ele etc, contaminate prin excreUiile Vi secreUiile animalelor bolnave. (ursele secundare sunt totuVi mai puUin importante ca cele primare, deoarece pasteurelele sunt puUin re!istente in mediul ambiant. @ermenii acUionea!T atXt prin multiplicare intensT cXt Vi prin producerea unei endotoxine. %ndotoxina determinT leucopenie perifericT Vi leucocito!T Wn capilarele pulmonare, ceea ce duce la alterarea permeabilitTUii vasculare Vi producerea de le!iuni edematoase Vi ,emoragice. 9asteurelele WVi cresc virulenUa dupT WmbolnTvirea mai multor animale, astfel cT focarele iniUial sporadice de boala se pot transforma Wn en!ootii, datoritT creVterii contagio!itaUii bolii. /intre, animalele de mTcelTrie se WmbolnTvesc de pasteurelo!a bovinele, suinele, ovinele, cabalinele, iepurii, nutriile Vi pTsTrile. 5a examenul la recepUie se observT * 5a bovine, suine, ovine, cabaline, iepuri Vi nutrii pasteurelo!a evoluea!T ca septicemie ,emoragicT Vi pneumonie, supraacut, acut Vi cronic, cele douT forme fiind produse de 9. multocida Vi 9. ,aemol4tica. Clinic se observT * febrT, edeme faringo-laringiene, cefalice Vi cervicale, salivaUie, fotofobie, epiforT, tulburi respiratorii &dispnee, congestie pulmonarT, bron,opneumonie', tulburTri gastro-intestinale &meteori!aUii, constipaUie urmatT de diaree', tulburTri nervoase &la animalele de blana' Vi moarte. la femele se pot observa mamite ,emoragico-purulente. 5a cabaline pasteurelo!a se poate confunda clinic cu antraxul septicemie 5a iepuri se descrie Vi o formT abcedantT, repre!entatT de formarea de abcese Wn Uesutul con2unctiv subcutan. 5a pTsTri boala se numeVte ,olerT aviarT, evoluea!T cu forme supracute, acute Vi cronice Vi este produsT de 9. multocida. 9TsTrile pre!intT depresiune, inapetenUT, somnolenUT, polidipsie, tulburTri respiratorii, diaree sanguinolentT, ciano!a crestei Vi bTrbiUelor. /upT 1 - 2 !ile sau o sTptTmXnT pTsTrile mor, mortalitatea este de #5 F.
1"$

Ana din locali!arile caracteristice evolutiei cronice este cunoscuta ca boala barbitelor. 5a examenul dupT tTiere se descriu urmTtoarele le!iuni* 5a bovine, in functie de forma de boala, se observa* congestii si exudate in cavitati &in forma supraacuta', congestii, ,emoragii si edeme subcutanate faringo-laringianT &Wn forma acutT', pneumonie crupalT Wn lobii apicali, pleuritT Vi edemul Uesutului con2unctiv interlobular &Wn forma subacutT', bron,opneumonie fibrino-necroticT, pericarditT fibrinoasT, pleuritT, gastroenteritT cataralT, limfadenitT &Wn forma cronicT'. 5a suine, Wn forma acutT edematoasT, nu apar infiltraUii ,emoragice Wn Uesutul con2unctiv subcutan Vi interlobular, acestea avXnd doar caracter seros sau serofibrinos. %demele subcutane la suine sunt pre!ente Vi Wn alte regiuni corporale* cervicalT, substernalT, membrul toracic Vi membrul pelvin. )n formele pulmonare se observT bron,opneumonie fibrino-necroticT,pericarditT fibrinoasT, poliartrite fibrino-,emoragice. 5a ovine le!iunile din forma acutT sunt de tip toxico-septicemic, cu pneumonie Wn lobii apicali Vi cu focare necrotice Wn ficat. )n formele subacute Vi cronice de boalT se descriu * ca,exie, bron,opneumonie fibrino-necroticT, mamite fibroase sau purulente, cu microabcese. 5a cabaline se constatT * cadavre balonate, mucoase aparente ciano!ate, congestia mucoasei faringo-laringiene Vi a celei tra,eale, edeme Vi congestii pulmonare, ec,imo!e pe epicard Vi endocard, miocardo!T, lic,id uVor sanguinolent Wn cavitatea peritonealT. 5a iepuri se observT diate!T ,emoragicT Vi exsudat serofibrinos Wn cavitTUi, Wn forma supraacutT. )n forma acutT sunt caracteristice le!iunile pulmonare * congestie, edem, pleure!ie, bron,opneumonie necroticT, dar se descriu Vi congestii renale, pericarditT serofibrinoasT, ficat friabil, cu aspect de sta!T venoasT. )n forma cronicT sunt caracteristice * con2unctivita, cori!a, sinu!ita purulentT, abcesele, flegmoanele Vi empiemul Wn diferite regiuni corporale. 5a nutrii, Wn forma acutT, sunt descrise urmTtoarele le!iuni * congestii pulmonare,
1"1

pneumonii, bron,opneumonii, pleurite, pericardite serofibrinoase, ,emoragii punctiforme pe seroase, congestia mucoasei gastrice, cu ,emoragii punctiforme, conUinut intestinal lic,id, ciocolatiu, cu strii de sXnge. 5a pTsTri, Wn forma supraacutT, se constatT * ciano!a crestei Vi bTrbiUelor, ,emoragii punctiforme pe seroase Vi mucoase, exsudat serofibrinos Wn sacul pericardic, congestia organelor Vi ,epatitT miliarT necroticT. )n forma acutT apar* peteVii Vi sufu!iuni Wn Uesuturi Vi organe, Wn special la nivelul epicardului &cord stropit cu fuxinT', enteritT &duodenitT' ,emoragicT &enteritT difteroidT la palmipede', pneumonie crupalT, ,epatitT miliarT necroticT, ,epato!a, ,epatomegalie, congestia splinei Vi rinic,ilor. 5e!iunile din formele cronice sunt dependente de locali!are * rinite, edeme Vi necro!e ale crestei Vi bTrbiUelor, artrite serofibrinoase sau purulente, pneumonie fibrinoasT sau fibrinonecroticT, pericarditT fibrinoasT, ca,exie, musculatura sc,eleticT este palidT. )n toate ca!urile de suspiciune sau de diagnostic de pasteurelo!T este obligatoriu examenul bacteriologic. (ancUiuni* animalele suspecte sau bolnave de septicemie pasteurelicT se sacrificT sub control sanitar veterinar, cu excepUia tTierilor de necesitateC carnea Vi subprodusele comestibile, provenite de la animale suspecte sau bolnave de pasteurelo!T, se pun sub sec,estru sanitar veterinar Vi se controlea!T bacteriologicC dacT la examenul bacteriologic se gTsesc pasteureie Wn carne sau aceasta este modificatT organoleptic, se confiscT animalul Wn totalitateC
1"2

 dacT la examenul bacteriologic nu s-au gTsit pasteurele Wn carne, limfonoduri Vi splinT, se confiscT organele cu le!iuni, iar carnea Vi restul subproduselor se dau Wn consum fTrT restricUiiC pieile, pTrul, lXna, coarnele Vi ung,iile se prelucrea!T industrial dupT o prealabilT de!infectare.

44. CARBUNELE EMFI2EMATOS 1oala toxiinfectioasa produsa de Clostridium c,auovei, descrisa mai des la taurine, bubaline, ovine si caprine si mai rar la suine. 1oala are caracter teluric si poate evolua supraacut, acut si sub o forma avortata. Clostridium c,auovei este un bacil anaerob, sporulat, ciliat, necapsulat, @ram po!itiv. Cilii sunt numerosi, dispusi peritric,, iar sporul are po!itie centrala sau subterminala si deformea!a forma vegetativa. 1acilul este re!istent la diverse conditii* astfel re!ista 3$ de minute la $HC, in musculatura sarata re!ista 2 ani, in cadavre re!ista 6 luni. )n sol sporul re!ista peste 11 ani. @ermenul actionea!a prin virulenta si toxina, care are efect ,emolitic. 1acilul a2unge in sol prin ingroparea cadavrelor animalelor moarte de carbune emfi!ematos sau prin fecalele animalelor sanatoase purtatoare de germeni. )n sol bacilul sporulea!a si infectea!a pasunile, de unde poate fi ingerat odata cu iarba pasunata sau cu fura2ele recoltate. Calea de infectie este cea digestiva si foarte rar cea transcutanata. 1oala se mai poate transmite prin insecte ,ematofage &tauni, stomocsi' sau prin larvele unor insecte &muste, -4poderma bovis'. >data patrunsi in organism sporii au nevoie de tesuturi traumati!ate, cu conditii de anaerobio!a si temperatura ridicata, pentru a trece in forma vgetativa. @ermenii se cantonea!a la locul traumati!at, se multiplica si incep sa secrete toxine. Acestea sunt specifice si au actiune proteolitica, ,emolitica si neuroparalitica. 9rin proteoli!a celulelor locale se pun in libertate poli!a,aride si lipide. Consecutiv multiplicarii germenilor si actiunii toxinelor se produce vasodilatatie, inflamatie sero,emoragica, distrofii ale tesuturilor, necro!e si in final se instalea!a gangrena ga!oasa musculara. @a!ele provin din descompunerea glicogenului de catre germeni. .ermentatia butirica a lipidelor produce mirosul de unt ranced. @a!dele se infiltrea!a in musculatura si dau aspectul emfi!ematos si crepitant al regiunii gangrenate. )nainte de sacrificare la taurine si bubaline se remarca* febra, stare generala grava,
1"3

 tumefactii edematoase dureroase si calde in !one bogate in musc,i si tesut con2unctiv, la palparea !onei edematoase se percepe crepitatie iar la percutie sunet timpanic, !ona centrala a tumefactiilor ulterior devine rece dupa circa 1$ ore, dupa maxim 24 de ore animalul devine ,ipotermic, intra in coma si moare. /upa sacrificare se observa* sange asfixic, carcasa cu miros de unt ranced, exudat sero,emoragic in tesutul con2unctiv din !onele tumefiate si in cavitatile naturale, musculatura este dilacerata, culoarea musculaturii este marmorata de alternanta unor !one cu culoare neagrarosie si !one de culoare cenusie, limfonodurile regionale sunt ,ipertrofiate, rosii-violacee, mustoase, crepitante, cordul, ficatul si rinic,ii pre!inta distrofie, in cord se observa endocardita valvulara si parietala sero,emoragica, fibrinoasa si vegetanta le!iune denumita semnul lui 6avena, comparaiv cu antraxul, in carbunele emfi!ematos splina este foarte putin ,ipertrofiata si pre!inta subcapsular ,emoragii. 5a ovine si caprine boala se produce de regula prin plagi cutanate sau genitale. Aneori boala apare cu caracter explo!iv in urma tunsului, fatarilor, vaccinarilor. /in aceasta cau!a de fiecare data va exista o le!iune primara la poarta de intrare* membre, regiunea vulvei, restul pielii. 1oala are sfarsit letal. 5a suine infectia se poate produce si pe cale digestiva si pe cale transcutanata. Ronele tumefiate pot fi locali!ate in orice regiune corporala. (imptomatologia clinica xa si aspectele morfopatologice sunt similare cu cele descrise la taurine, boala terminanduse prin moarte, dupa 2-3 !ile. (anctiuni* ca si in antrax.

56. TETANOS +etanosul este o boala telurica, neurotoxica, produsa de Clostridium tetani.

1"4

1oala este descrisa la animalele domestice si salbatice, la om si foarte rar la pasari. Animalele de abator pre!inta sensibilitate diferita, astfel sunt sensibile in ordine* cabalinele, suinele, ovinele si taurinele. 1acilul tetanosului este mobil, ciliat peritric,, sporulat, anaerob, necapsulat, gram po!itiv. 1acilul este saprofit si este pre!ent in mod frecvent, sub forma de spori, in sol si in tubul digestiv al unor animale si al omului. (porii sunt foarte re!istenti* in sol si in materiale patogene uscate re!ista !eci de ani &au fost gasiti viabili in material patogen dupa 55 de ani', re!ista 15-2$ minute la 12$HC, re!ista 2 luni in alcool de #$H. .ormele vegetative sunt putin re!istente la actiunea agentilor fi!ici sau c,imici. +etanosul se produce prin patrundeea sporilor in asa numitele plagi tetanigene, adica pagi anfractuoase, cu tesuturi distruse si cu conditii de anaerobio!a. )n aceste plagi germenii se multiplica si secreta toxina, care se propaga, spre encefal si maduva spinari, pe calea nervilor periferici sau pe cale limfatica si sanguina. +oxina pre!inta doua componente* tetanoli!ina care provoaca li!a ,ematiilor, necro!e si are efect cardiotoxic si tetanospasmina care produce efectul tetanigen &parali!ii si convulsii generali!ate'. >mul face boala, dar nu s-au descris ca!uri de tetanos la om dupa consum de carne sau organe provenite de la animale bolnave, deoarece toxina tetanica este inactivata in tubul digestiv. 5a examenul in viata se observa aparitia unei 2ene in masticatie, deglutitie si locomotie. Armea!a instalarea contractiilor musculare, care se generali!ea!a si cuprind toata musculatura striata. Animalul pre!inta narile dilatate, musc,ii maseteri contractati &trismus', urec,i rigide, globi oculari retractati, coada rigida si deviata lateral. 6espiratia se accelerea!a si devine superficiala. .aciesul este speriat, animalul este foarte excitabil. Contractiile se declasea!a la !gomote, atingeri, lumina. (aliva se scurge pe la comisurile bu!elor, animalul transpira abundent. )n ultima fa!a a bolii se instalea!a febra, temperatura continuand sa creasca si in primele 3-4 ore dupa moartea animalului. 0oartea survine dupa circa 1$ !ile. %xamenul dupa taiere nu evidentia!a modificari anatomopatologice caracteristice. 6igiditatea musculara se instalea!a rapid si este foarte intensa. (e observa* congesie generali!ata, edeme pulmonare, miocardo!a, ,epato!a, sangele este negru si nu se coagulea!a sau se coagulea!a incomplet, ,emoragii subendocardice, intestinale si musculare. Carnea are aspect congestiv. )n sistemul nervos central se observa* edem, ,emoragii perivasculare, distrofii ale neuronilor sau c,iar li!a pericarionilor. (anctiuni* atunci cand carnea si subprodusele nu pre!ina modificari organoleptice se confisca plaga si tesuturile din 2urul plagii tetanigene, creierul si maduva spinarii, iar restul carnii si subproduselor comestibile se dau in consum fara restrictiiC atunci cand exista modificari organoleptice ale carnii sau subproduselor comestibile se confisca animalul in intregime. 51. PARATUBERCULO2A
1"5

%nterita paratuberculoasa, cunoscuta su sub denumirea de 1oala lui [o,ne, se intalneste la ovine, caprine si bovine si este produsa de 04cobacterium paratuberculosis. 1acilul paratuberculo!ei este necapsulat, nesporulat, neciliat, @ram po!itiv si se colorea!a prin metoda Rie,l-:eelsen, deoarece este acido-alcoolo re!istent. 6e!istenta germenilor, la conditiile mediului ambiant, este foarte mare* pe pasuni re!ista 2-3 ani, in balegar re!ista peste un an, dar este distrus de purin in !ile. 1oala se intalneste mai frecvent la ovine si caprine si mai rar la taurine, dar a fost descrisa si la* bivol, caprioara, antilopa si alte rumegatoare. /e asemenea paratuberculo!a a fost descrisa foarte rar la cabaline si suine. (ursele de boala sunt repre!entate de animalele cu forme clinice de boala, precum si de animalele cu infectii latente, care elimina germeni prin fecale, lapte, urina si secretii genitale. Animalele cu infectii latente elimina germeni in cantitati mici si incosnstant. %liminarea de germeni a fost depistata inca inainte de aparitia semnelor clinice. /atorita re!istentei germenilor in mediul ambiant, sursele secundare sunt importante in aceasta boala. 5a examenul la receptie semnele clinice sunt foarte putin evidente. 5a animalele bolnave se poate observa* abatere, par fara luciu, slabire pronuntata, edeme intermandibulare si diaree. 5a ovine diareea se produce mai putin frecvent ca la taurine. 5a taurine la examenul dupa taiere se observa le!iuni la nivelul ileonului, 2e2unului, colonului, rectului, duodenului si limfonodurilor me!enterice. 0ucoasa intestinala este ,ipertrofiata, alba, dura, cu aspect de ciromvulutiuni cerebrale. 5imfonodurile corespun!atoare portiunii intestinale cu le!iuni sunt ,ipetrofiati, infiltrati, cu focare alb-cenusii. Au mai fost observate le!iuni granulomatoase in ficat, le!iuni uterine si mamare, calcificari ale pretilor aortei si ale tubilor uriniferi. )n regiunea intermandibulara se observa edem seros, la nivelul tesutului con2unctiv subcutan. 5a ovine le!iunile se observa la ileon, cecum si colon, precum si la limfonodurile me!enterice. 5a nivelul mucoasei intestinale se observa granuloame i!olate, care pot confluoa, iar la nivelul limfonodurilor respective dipare desenul corticomedular caracteristic. @ranuloamele au fost observate in ficat, in splina si in pulmoni. (anctiuni* se confisca tot animalul in urmatoarele ca!uri* -cand carnea este marasmaticaC -cand marea ma2oritate a limfonodurilor pre!inta le!iuniC -cand sunt le!iuni & modificari organoleptice' in carcasa. se confisca numai capul daca sunt edeme in regiunea intermandibularaC in toate celelalte ca!uri, carnea si subprodusele comestibile se dau in consum fara restrictii, dupa ce se confisca stomacul, intestinele, me!enterul si limfonodurile me!enterice.
1"6

52. LIMFADENITA CA2EOASA A OVINELOR SI CAPRINELOR 1oala mai este cunoscuta si sub denumirile de* pseudotuberculo!a si bron,opneumonie ca!eoasa si este descrisa la ovine, caprine si foarte rar la taurine, suine si pasari. Agentul etiologic al limfaenitei ca!eoase este un bacil, denumit Cor4nebacterium pseudotuberculosis &C. ovis'. 1acilul este fin, polimorf &cocoid, cocobacilar, filamentos', necapsulat, nesporulat, imobil, @ram po!itiv. @ermenii sunt toxigeni, exotoxina pre!entand actiune ,emolitica si dermonecrotica. 1acilii sunt foarte re!istenti la actiunea factorilor de mediu. )n sol, asternut, fecale, material purulent, intuneric, re!ista peste un an. 9rincipala sursa de boala este repre!entata de animalele bolnave, care elimina germeni prin fecale si prin materialul purulent, scurs dupa abcedarea limfonodurilor. (olul si asternutul conserva mult timp germenii, devenind surse secundare de boala. /e obicei la ovine infectia se reali!ea!a prin intermediul plagilor cutanate, produse de plante, produse la tuns, produse la castrare ca si plagile ombilicale. 5a caprine infectia se produce pe cale digestiva si transcutanat, boala evoluand cu forme foarte grave. /upa patrunderea in organism gemenii se cantonea!a in limfonodurile musculare &superficiale sau profunde' si produc focare de infiltratie purulenta, care se pot recoloni!a cu germeni. 6e!ultatul este o inflamatie cu aspect stratificat, concentric. 5a receptia animalelor se observa deformari, cu aspect tumoral, boselate, uneori dureroase, la nivelul limfonodurilor musculare &cervical superficial, subiliaci, ingvinali superficiali, poplitei, submandibulari, parotidieni'. Cand sunt afectate organele &forma viscerala'* pulmoni, ficat, splina, mamela, se observa* slabire progresiva, edeme pectorale si abdominale, modificarea caracterelor fi!ico-c,imice ale laptelui. /upa taiere se constata le!iuni locali!ate in limfonodurile musculare superficiale si profunde mentionate, precum si in limfonosurile organelor afectate. Acestea sunt ,ipetrofiate, iar pe sectiune se observa mase de puroi stratificat &ca frun!ele de ceapa', straturile mai veci fiind mai uscate. Aceste mase purulente, necro!ate sunt incon2urate de o membrana groasa de tesut con2unctiv. :odulii pre!enti in organe &pulmon, ficat, splina, mamela' contin puroi cremos, ver!ui. (anctiuni* cand se constata ca,exie, le!iuni in ma2oritatea limfonodurilor musculare si le!iuni musculare, se confisca animalul in totalitateC in toate celelalte ca!uri se confisca organele cu le!iuni si limfonodurile respective, iar carnea si subprodusele comestibile &neconfiscate' se dau in consum fara restrictii.

1"

53. MICOPLASMO2A RESPIRATORIE AVIARA 04coplasma gallisepticum produce boli la galinacee* 0icoplasmo!a respiratorie aviara si (inu!ita infectioasa a curcilor. 04coplasma meleagridis este agentul etiologic al Aerosaculitei micoplasmice a curcilor. 04coplasma sinoviae este germenul i!olat de la galinaceele cu (inovita infectioasa aviara, dar se poate asocia si la producerea aerosaculitelor galinaceelor. 04coplasma natis produce (inu!ita ratelor. 0icoplasmele sunt bacterii mici, fara perete celular rigid, epifite obligatoriu pe mucoase, @ram negative, necapsulate, nesporulate, imobile, de forma cocoida sau filamentoasa. @ermenii sunt mai putin re!istenti la actiunea factorilor de mediu. 5a 6$HC re!ista maxim 5 minute. Actiunea patogena a micoplasmelor este data de virulenta tulpinilor, de pre!enta unor componente si secretii toxie, cu efecte asupra sistemului nervos. > importanta deosebita in declansarea infectiilor cu micoplasme o au factorii interni si externi, care sensibili!ea!a organismele pasarilor. 1oala s-a descris la mai multe specii de galinacee, interes mai mare, pentru controlul sanitar veterinar al pasarilor sacrificate in abatoare, pre!entand gainile si curcile. (ursele de infectie sunt pasarile bolnave si pasarile cu infectii inaparente, care elimina germenii prin exudatul cailor respiratorii si care pot contamina efectivele indemne, in care sunt introduse. +otusi transmiterea aerogena, directa &prin pasari' sau indirecta &prin aer', desi este posibila nu este frecventa, deoarece re!istenta micoplasmelor in mediul ambiant este redusa. Calea principala de transmitere a bolii este cea transovariana, prin ouale infectate. %fectivele de pasari matca &gaini si curci' sunt principalele responsabile de difu!area bolii si perpetuarea bolii intr-un focar. 5a receptia pasarilor se pot observa* tumefierea pleoapelor, catar na!al mucos, sinu!ita na!ala si infraorbitara, stranut, tuse, raluri tra,eale, pneumonie, aerosaculita. 5a pasarile adulte simptomatologia clinica este foarte putin caracteristica. 5a examenul dupa taiere se observa* rinita, sinu!ita, con2unctivita, laringita, tra,eita, pneumonie si aerosaculita. Aceste afectiuni inflamatorii au initial un caracter seros, cataral, pentru ca ulterior sa devina fibrinoase. 9ulmonii sunt congestionati, apoi apare pneumonia catarala si in final pneumonia crupala. (acii aerieni toracici si abdominali, sunt plini cu mase fibrinoase sau ca!eoase, mai rar purulente. 5a gaini sunt afectati mai des sacii aerieni toracici, iar la curci afectiunea mai frecventa se observa la sacii aerieni abdominali. 5a foarte multe pasari se mai observa* ,epato!a, peri,epatita fibrinoasa, splenomegalie, ovarita cronica cu degenerarea foliculilor ovarieni, salpingita pseudomembranoasa sau ca!eoasa, sinovite, degenerarea musc,ilor pectorali.
1""

(anctiuni* cand se observa inflamarea ca!eoasa a sacilor aerieni &toracici si abdominali', insotita de modificari organoleptice in musculatura si de le!iuni in organe, se confisca toata pasareaC daca nu apar modificari organoleptice in carcasa si in organe, se confisca sacii aerieni afectati si restul carcasei si organele neafectate se dau in consum fara restrictii. 54. FU2OBACTERIO2ELE *NECROBACILO2ELE+ 1oli infectioase, primare sau secundare, descrise la mamnifere si pasari, produse de mai multe specii de germeni din genurile* .usobacterium, /ic,elobacter si 9revotella. (peciile cele mai des i!olate au fost* .usobacterium necrop,orum, /ic,elobacter nodosus, 9revotella buccae, 9revotella melaninogenica, 9revotella ruminicola etc. .usobacterium necrop,orum este un bacil subtire, polimorf, necapsulat, imobil, nesporulat, @ram negativ, strict anaerob. @ermenul re!ista cateva ore la lumina solara si este distrus in aproximativ 5-1$ minute la temperaturi de 65HC. 1acilul este i!olat frecvent de pe mucoasa bucala, mucoasa intestinala si mucoasa genitala a mamniferelor, in special a celor ierbivore. /e asemenea a fost i!olat de pe sol, unde se poate multiplica si din fecale. 9e sol poate re!ista peste doua luni. /ic,elobacter nodosus este un bacil drept sau curbat, dilatat la extremitati. %ste nesporulat, necapsulat, imobil, @ram negativ, strict anaerob. 9revotella spp. sunt bacili polimorfi, imobili, nesporulati, strict anaerobi, gram negativi. )nfectia naturala se observa la multe specii de mamnifere &bovine, cabaline. (uine, ovine, caprine, iepuri, carnivore' si pasari &galinacee si palmipede'. (ursele de boala sunt numeroase* animale sanatoase purtatoare si eliminatoare de germeni, animale bolnave cu le!iuni desc,isse, solul si asternutul contaminate. )n declansarea afectiunilor de foarte mare importanta sunt factorii favori!anti* igiena defectuoasa a ongloanelor, pardoseala si asternutul necorespun!ator, carentele alimentare, umiditate in exces in adaposturi si pe pasuni, pre!enta de le!iuni &porti de intrare' pe piele si pe mucoase. +oti acesti factori reduc re!istenta locala si generala a organismului si favori!ea!a actiunea lui .. necrop,orum si a celorlalti germeni dar si a multor altora, care se pot asocia &stafilococi, streptococi, actinomiceti, corinebacterii, clostridieni, etc.'. +oti acesti germeni actionea!a prin virulenta si c,iar prin endotoxine si exotoxine &.. necrop,orum', producand inflamatii necrotice cu locali!ari foarte diverse, in functie de specie si de varsta. Aceste locali!ari sunt*

1"#

5ocali!area podala este dscrisa la* cabaline, bovine, suine, ovine, caprine, galinacee si palmipede. )nflamatia are caracter supurativ ecrotic, debutea!a la nivelul c,isitei, coroanei si spatiului interdigital la ongulate si se extinde la membrana c,eratogena, cutia de corn, tendoane, falange si oasele sesamoidiene. Consecutiv acestei inflamatii se observa sc,iopaturi, supuratie la nivelul regiunii coroanei si ulterior se a2unge la de!ongulari, necro!e ale tendoanelor si oaselor. 5a pasari se observa le!iuni la perinita plantara de la galinacee si palmipede si membrana interdigitala de la palmipede. 5ocali!area cutanata se observa la cabaline &ariceala', la suine &necro!a urec,ilr, a co!ii si unor regiuni diferite ale pielii' si la iepure &flegmonul bu!ei inferioare, abcese multiple in tesutul con2unctiv subcutan'. 5ocali!area bucala este frecventa la vitei, la miei, la purcei, la iepurasi, la caini, la galinacee si palmipede. 5a examenul cavitatii bucale se observa le!iuni de stomatita necrotica, difteroida, situate pe diverse structuri* limba, valul palatin, obra2i, gingii, bu!e. 9rocesul inflamator se poate extinde la cavitatile na!ale &rinita viteilor,rinita purceilor', la mucoasa laringiana, la mucoasa faringiana si la mucoasa tra,eala &vitei, miei, purcei, pasari'. 5ocali!ari ombilicale observate la animalele nou nascute, cu frecventa mai mare la miei. 9rocesul inflamator debutea!a ca omfaloflebita, cu sensibilitate abdominala perifocala si apoi se pot produce metasta!e in ficat si in alte organe, simptomatlogia clinica si le!iunile fiind corespun!atoare locali!arii metasta!elor. 5ocali!ari viscerale descrise la* bovine, ovine, caprine, suine si iepuri. )nflamatiile pot avea caracter generali!at &bovine, miei, iepuri' sau caracter locali!at &bovine, suine, caini'. )n ambele situatii in diverse organe &ficat, pulmoni, splina, rumen, intestin, etc.', in diverse tesuturi &periost, tesut osos' si in masele musculare se constatade!voltarea unor abcese necrobacilare, de dimensiuni variabile, unice sau multiple, incapsulate. Aceste abcese se formea!a consecutiv ve,icularii germenilor, pe cale sanguina sau pe cale limfatica si contin un puroi dens, cremos, cu miros caracteristic. 5ocali!ari genitale au fost observate la* bovine, ovine, caprine si suine. )nflamatiile locali!ate la* vulva, vagin &bovine, ovine si caprine', mamela &la suine', se caracteri!ea!a prin !one cenusii galbui, incon2urate de un inel rosiatic, pe mucoase, pe mameloane si pe pielea mamelelor. )ndiferent de locali!are de fiecare data sunt, mai mult sau mai putin, afectate si limfonodurile regionale. )n mod frecvent acestea sunt tumefiate si mustoase pe sectiune. (anctiuni* daca procesul inflamator este locali!at, carnea si subprodusele comestibile se dau in consum fara restrictii si se confisca tesuturile sau organele le!ionateC daca procesul inflamator este generali!at, ca si in ca!ul carcaselor ca,ectice, atunci se confisca intreg animalulC pielea si lana se pot industriali!a dupa ce au fost puse de!infectariiC
1#$

 personalul ingri2itor al animalelor, ca si personalul care efectuea!a prelucrarea primara in abator, va respecta cu strictete regulile de igiena individualaC sala de sacrificare, utila2ele, ustensilele si ec,ipamentul de protectie se vor supune unei de!infectari riguroase. 55. PESTA PORCINA CLASICA (ursele de boala sunt porii sanatosi purtatori si excretori de virusi. 9orcii pot sa elimine virusi cu 3-4 !ile inainte de aparitia febrei si 5-6 !ile inainte de aparitia altor semne clinice. 9orcii care au fost bolnavi de pesta pot sa elimine 1oala se poate transmite si prin vectori vii &oameni, caini, pisici, ro!atoare, pasari, ectopara!iti, muste, etc.' si prin vectori pasivi &ve,icule, ace de seringa, etc.'. <irusul patrunde in organis pe cale digestiva, prin apa si fura2ele contaminate. <irusul trece rapid in sange si invadea!a tot organismul. <irusul se replica in endoteliul vascular, in special al capilarelor, permeabili!and si fragili!and peretii vaselor. Alterior se produce exudatie si infiltratie ,emoragica, in tesuturi si organe. 1oala evoluea!a supraacut, acut, subacut, cronic, atipic si forma abortiva. 5a examenul la receptie se observa* )n forma supraacuta* ,ipertermie in crestere progresiva &41-42EC', ,iperexcitabilitate, polidipsie, anorexie, pete rosii &congestive' pe pielea fina a abdomenului, pielea de pe fata interna a coapselor si pielea de la ba!a urec,ilor. +renul posterior este vaccilant, urec,ile atarna, iar coada etse lasata. )n forma acuta se observa* con2unctivita, secretie na!ala mucoasa, mucopurulenta, tulburari respiratorii &dispnee, tuse grasa, ,ipereste!ie toracica', pete rosii &congestive, ,emoragice' pe pielea fina a abdomenului, pielea de pe fata interna a coapselor si pielea de la ba!a urec,ilor. 9etele sunt de aspectul unui exantem papulo-pustulos, cu pustule proeminente, bine delimitate, numeroase, rotunde, ovale, romboidale, neregulate, care nu dispar la apasarea cu degetul si se pot necro!a. Aproape concomitent cu aparitia tulburarilor respiratorii se observa si declansarea tulburarilor digestive* constipatie urmata de diaree galben-ver!uie ce alternea!a cu constipatia, vomismente, stomatita difteroida, ulceroasa, faringita si disfagie. )n forma subacuta de boala se disting locali!arile* respiratorie, digestiva si mixta, simptomatologia fiind aproape similara celei din forma acuta. .orma cronica durea!a 2-3 luni si este insotita de semne respiratorii, exantem cutanat, slabire progresiva, etc. .orma atipica se descrie mai ales la purceii ce urmea!a sa fie intarcati si este caracteri!ata prin subfebrilitate, anorexie, con2unctivita, exante crustos etc. 5a scroafele gestante se observa avort, mortinatalitate, mumifierea fetusilor si mortalitate neonatala. /upa taiere se constata* )n forma supraacuta le!iunile sunt* usor eritem cutanat, congestii si ,emoragii mici pe mucoase si seroase, ,emoragii punctiforme corticorenale, congestia limfonodurilor.
1#1

)n forma acuta se observa* con2unctivita mucopurulenta, ciano!a extremitatilor, eritem cutanat intens, ,emoragii in tesuturi si organe, ,emoragii subseroase, exudat sero,emoragic in cavitatile naturale, pete ,emoragice pe mucoasa epiglotei si laringelui, congestie intestinala si ,emoragii in submucoasa, limforeticulita ,emoragica, infarcte marginale splenice, stomatita difteroida ulceroasa, tonsilita necrotica, gastrita ,emoragica sau ,emoragiconecrotica, enterita ,emoragica si ulceroasa, nefrita ,emoragica subcapsulara si corticala, ,emoragii in ba!inet, nefro!a, infarcte ,emoragice pulmonare, pneumonie crupala sau ,emoragica, congestie ,epatica, congestie miocardica, ,epato!a, encefalomielita limfo,istiocitara. (lanina are aspect ,emoragic, iar carnea are aspect febril si poate fi infiltrata seros sau ,emoragic. )n formele subacute si cronice pesta porcina clasica se poate complica prin infectii secundare cu 9asteurella ssp. si (almonella ssp., ceea ce face obligatoriu examenul bacteriologic al carnii si organelor. (anctiuni - masuri* ordinul 0.A.A.9. nr. 144, din 2 aprilie 2$$1* in 2urul focarului se delimitea!a o !ona de protectie, cu ra!a minima de 3 Lm, iar in 2urul acesteia o !ona de supraveg,ere, cu ra!a minima de 1$ Lm. /elimitarea !onelor va tine seama de urmatorii factori* geografic, administrativ, ecologic, epi!ootologici ai bolii, structurile de controlC in focarul de boala se procedea!a astfel* se ucid porcii, cadavrele animalelor moarte sau ucise se ard sau se distrug prin ingropare la putul sec sau prin ecarisare, carcasele si carnurile provenite de la porcii sacrificati in perioada cuprinsa intre introducerea probabila a bolii in exploatatie si aplicarea masurilor oficiale sunt, pe cat posibil, identificate si distruse sau supuse unui tratament termic care sa previna dispersarea virusului, distrugerea sau tratamentul adecvat al tuturor maerialelor sau al tuturor deseurilor, cum ar fi* fura2ele, asternutul, gunoiul de gra2d, susceptibile de contaminare, spalarea si de!infectarea adaposturilor de animale, a impre2urimilor lor, a ve,iculelor de transport si a oricarui material susceptibil sa fi fost contaminatC masuri ce se aplica in !ona de protectie* se pot transporta porci pe sosea sau cu trenul, pentru sacrificare in abatoare din aceasta !ona, daca transportul se face fara opriri. +ransporturile se pot diri2a si spre !ona de supraveg,ere, cu derogarea directiilor sanitare veterinare 2udetene, respectiv a municipiului 1ucuresti in aceleasi conditiiC mi2loacele de transport pentru transportul porcilor si al altor animale, care provin din !ona de protectie, vor fi spalate si supuse de!infectarii la parasirea !oneiC
1#2

cu aprobarea directorului directie sanitare veterinare 2udetene, respectiv a municipiului 1ucuresti, se pot transporta porci din aceasta !ona, pentru sacrificare in abatoare agreate, situate de preferinta in interiorul !onei, cu conditia ca porcii respectivi sa fie examinati clinic si partial prin termometrie si sa fie individuali!ati printr-o marca auriculara, conducerea abatorului si serviciile veterinare autori!ate vor organi!a sacrificarea porcilor in partide separate, spalarea si de!infectarea mi2loacelor de transport respective inainte de parasirea abatorului si vor certifica aceasta, carnea re!ultata de la porcii sacrificati, precum si cea provenita din taieri de necesitate ulterioare, pana la ridicarea masurilor sanitare veterinare, va fi marcata special si va fi diri2ata pentru prelucrare termica sau va fi sterili!ata pe loc, sub supraveg,ere sanitara veterinara, deseurile si subprodusele de abator se valorifica prin prelucrare termica in instalatiile abatorului sau ale unei unitati agreate de producere a fainurilor proteice. Cand nu exista aceste posibilitai deseurile si subprodusele sunt distruse prin ardere si ingropareC se vor spala si de!infeta adaposturile, utili!ate pentru porcii respectivi, impre2urimile acestora, mi2loacele de transport si orice alt material susceptibil sa fi fost contaminat. in !ona de supraveg,ere se iau urmatoarele masuri* directorul /.(.<.[. poate autori!a sa se transporte porci pentru sacrificare in abatoare agreate, situate in interiorul acestei !one, cu conditia sa fie supusi examinarii clinice si partial termometriei si sa fie individuali!ati printr-o marca auricularaC carnea re!ultata de la porcinele sacrificate, precum si cea provenita de la taieri de necesitate ulterioare, va fi marcata special si va fi diri2ata pentru prelucrare termica sau va fi sterili!ata pe loc, sub supraveg,ere sanitara veterinaraC se supun spalarii si de!infectarii adaposturile folosite pentru porcii respectivi impre2urimile acestora, mi2loacele de transport utili!ate si orice alt material susceptibil sa fi fost contaminatC marca auriculara pentru individuali!area porcilor transportati va fi confectionata din material plastic si va avea urmatoarele caracteristici* culoare rosie pentru !ona de protectie, culoare galbena pentru !ona de supraveg,ere, litera =9? pentru !ona de protectie, litera =(? pentru !ona de supraveg,ere, sus =/)6%C+)A (A:)+A6A <%+%6):A6A.....................?, dedesubt* sigla 2udetului, cu ma2uscule, dedesubt* numarul de ordine al animaluluiC
1#3

 cadavrele porcilor morti si ale celor ucisi se vor prelucra de unitati de ecarisa2, care vor efectua transportul de la exploatatie la distructor cu camioane special amena2ate si sigilate sau se vor distruge prin ingropare la putul secC personalul de ingri2ire din exploatatii va fi dotat cu doua randuri de ec,ipament de protectie, care va fi de!infectat !ilnic, in mod alternativ.

56. BOALA DE NEACASTLE *PSEUDOPESTA AVIARA+ 1oala mai este denumita si pesta aviara atipica, pesta aviara asiatica si este o viro!a infectocontagioasa en!ootica, produsa de un paramixovirus, din genul 6ubulavirus, familia 9aram4xoviridae, specifica pasarilor domestice si salbatice, din toate tarile. <irusul este destul de re!istent la conditiile de mediu ambiant. Astfel in carcase si cadavre re!ista vara 3$ de !ile, iar iarna mai mult. )n adaposturi re!ista peste 2 luni, iar lumina solara il distruge in circa 2 !ile. )n carcasele congelate re!ista aproximativ 1"$ de !ile. +emperaturile de peste 6$EC il distrug in cateva minute. 1oala a fost observata la peste 11 specii de galinacee, domestice si salbatice, re!ervorul natural de boala fiind considerat a fi psitacidele din America de (ud. 9entru controlul sanitar veterinar al alimentelor este importanta pseudopesta intalnita la* gaini, curci, fa!ani, prepelite si porumbei. <irusul a fost i!olat de la numeroase specii de pasari salbatice si c,iar de la unele mamnifere* arici, pisica, vitel. >mul este receptiv si pre!inta con2unctivita si fotofobie sau face gripa cu afectiuni pulmonare. 5a copii au fost descrise tulburari nervoase. (ursa principala de boala o repre!inta pasarile bolnave, pasarile vindecate, pasarile re!istente si care fac forme oculte de boala si carcasele pasarilor bolnave sacrificate. 9asarile bolnave si pasarile purtatoare elimina virusul prin secretiile respiratorii, prin fecale, prin oua si prin ti2a penelor. 9asarile si mamniferele care consuma material virulent, devin sursa pasagera de virus. (ursele secundare de boala sunt repre!entate de* fura2e, apa, adaposturi, incubatoare, instrumente medicale, obiecte de inventar, ve,icule, vectori vii &oameni, animale, ectopara!iti'. Contaminarea se face pe cale respiratorie si pe cale digestiva. <irusul se replica la poarta de intrare si apoi invadea!a tot organismul, prin trecerea in sange. <irusul produce ,ialini!area capilarelor si a arteriolelor mici, pe care le trombo!ea!a si determina ,emoragii, edeme, inflamatii ,emoragiconecrotice in tubul digestiv, in aparatul respirator, in sistemul nervos central si in alte tesuturi si organe. 1oala evoluea!a sub mai multe forme* supraacuta, acuta, subacuta, cronica si oculta &atipica, inaparenta'.
1#4

5a receptia pasarilor se observa de obicei formele acuta si subacuta, manifestate clinic prin* febra &43-44EC', anorexie, polidipsie, stare de prostatie, ,oriplumatie, ciano!a crestelor si barbitelor, ,iperemia mucoasei con2unctivale, epifora, c,eratita. 9asarile pre!inta fura2e amestecate cu secretie mucoasa abundenta in cavitatea bucala si secretie mucoasa abundenta in cavitatea na!ala, in faringe si in laringe. 5a aceste pasari se mai constata* tulburari digestive &indigestie ingluviala, enterita catarala, diaree apoasa, ver!uie, cu sau fara strii de sange, etc.', tulburari respiratorii &dispnee, respiratie ,orcaitoare, catar tra,eal, stranut, tuse etc.', tulburari nervoase &pare!e, paraplegii, opistotonus, torticolis, tulburari vestibulare, etc.' si tulburari ale ouatului &scaderea brusca a ouatului, oua moi, oua depigmentate, albus prea fluid, camera de aer prea mare, etc.'. 5a examenul dupa sacrificare se constata* infiltratii serose in tesutul con2unctiv subcutan si in musculatura capului si gatului, ,iperemii, ,emoragii si necro!e pe mucoase* bucala, esofagiana, a stomacului glandular &proventriculita ,emoragica', a stomacului muscular, cecala si rectala. /e asemenea se observa ,emoragii la ba!a cordului, pe me!enter, pe fata interna a sternului si pe meninge si le!iuni intestinale &placi difteroide in tot intestinul subtire, dar in special la continuitatea dintre duoden si 2e2un. .icatul este degenerat &,epatosteato!a', galben-cenusiu, cu !one congestive. >varul pre!inta ,emoragii si rupturi ale foliculilor. Caracteristice sunt pseudomembranele din cavitatea bucala si proventriculita, care poate sa devina c,iar ,emoragiconecrotica si este locali!ata la desc,iderea esofagului in stomacul glandular. 5a nivelul encefalului se observa meningoencefalita limfomonocitara &capilarite, perivasculite si noduli gliali'. (anctiuni - masuri* >rdinul 0.A.A.9. nr. 312, din " august 2$$1* masuri care se aplica in !ona infectata &focar' - in aceasta !ona pasarile se pot gasi in exploatatii sau in gospodarii parivate* toate pasarile din exploatatii sau din gospodariile particulare se ucid pe locC pasarile ucise, pasarile moarte si ouale se distrugC fura2ele, asternutul sau gunoiul de gra2d se distrug sau se supun unei de!infectari corespun!atoareC carnea provenita de la pasarile sacrificate in perioada de incubatie a bolii va fi autentificata, oriunde va fi posibil si distrusaC ouale de incubatie, livrate sau transferate, provenite din ouatul din perioada de incubatie, vor fi identificate si distruseC puii eclo!ionati din aceste oua vor fi pusi sub supraveg,ere sanitara veterinaraC ouale de consum produse in perioada de incubatie si livrate vor fi identificate si distruse, cu exceptia celor care au fost de!infectate corespun!ator inainte de livrareC spatiile folosite pentru ca!area pasarilor, impre2muirile acestora, ve,iculele cu care au fost transportate pasarile si toate ec,ipamentele suspecte de contaminare vor fi curatate si supuse de!infectariiC
1#5

 daca la un efectiv de pasari, care nu pre!inta semne clinice ale bolii de :e;castle, s-a i!olat o tulpina de virus cu un indice de patogenitate cerebrala cuprins intre $, si 1,2, si s-a demonstrat de laboratorul comunitar de referinta virusul i!olat deriva dintr-un vaccin viu atenuat contra bolii de :e;castle, atunci se pot expedia pasari spre sacrificare, prin transport direct la abatorul desemnat de autoritatea sanitara veterinara localaC -carnea proaspata provenita de la aceste pasari trebuie sa poarte marca2ul de salubritate, care consta intr-o cruce diagonala formata din doua linii drepte, incrucisate in ung,i drept, cu punctul de intersectie in centrul stampileiC masuri care se aplica in !ona de protectie* !ona de protectie este delimitata in 2urul focarului si are o ra!a de minim 3 LmC se admite transportul pasarilor pentru a fi sacrificate intr-un abator din !ona infectata sau intr-un abator din afara !onei infectate, desemnat de asutoritatea sanitara veterinara teritorialaC ouale de incubat si ambala2ele acestora se vor de!infecta inainte de livrareC masuri care se aplica in !ona de supraveg,ere* !ona de supraveg,ere este delimitata in 2urul !onei de protectie si are o ra!a de cel putin 1$ LmC se permite circulatia pasarilor direct spre un abator, desemnat de autoritatea sanitara veterinara teritoriala, situat in afara !onei de supraveg,ere. carcasele si organele provenite de la pasari suspecte de pseudopesta se admit in consum conditionat, daca nu sunt modificate organoleptic, dupa sterili!are prin fierbere sau se prelucrea!a in produse din carne care se sterili!ea!a termicC penele provenite de la pasarile suspecte de pseudopesta vor fi supuse unei de!infectari riguroase.

59. DIFTEROVARIOLA AVIARA <iro!a infectocontagioasa, specifica unui numar foarte mare de pasari domestice si salbatice, observata pe toate continentele. /esi boala a fost descrisa la un numar foarte mare de specii de pasari, totusi sensibilitatea cea mai mare o au galinaceele si columbifoarmele. 5a pasarile palmipede au fost observate rar ca!uri de boala. <irusul este foarte re!istent in mediul ambiant, re!ista circa 6 ani, daca este prote2at in materii organice uscate si la intuneric. 5a temperatura de 3"EC re!ista aproape 14 !ile, iar la 1$$EC este distrus in doar 5 minute. )nsusirile imunologice si de patogenitate au evidentiat existenta mai multor tipuri de virus*
1#6

 galinar, de curca, columbar, de prepelita, de canar. @ainile si curcile fac difterovariola cu virus galinar sau de curca. <irusul galinar imbolnaveste si fa!anii. 9orumbeii se imbolnavesc cu virus columbar, iar prepelitele fac boala numai cu virus de prepelita. (ursele principale de infectie sunt repre!entate de pasarile bolnave precum si de cadavrele pasarilor moarte de variola. 9asarile bolnave elimina cruste si false membrane si o data cu acestea si virus, care contaminea!a apa, solul, fura2ee, adaposturile, asternutul, vasele de apa, custile, ve,iculele, etc., care devin surse secundare de boala. 1oala se poate transmite si prin pasari salbatice &vrabii, ciori, porumbei salbatici, etc.', care sunt surse importante de boala, re!ervor de virus si vectori de boala, la distante mari. /e asemenea surse, re!ervor si vectori mecanici de boala pot fi si insectele ,ematofage &tantari, capuse etc.'. <irusul re!ista in corpul tantarilor peste 1$$ de !ile, iar in corpul capusilor circa #$ de !ile. Astfel aceste insecte pot fi re!ervor de boala de la un an la altul. Contagiul se reali!ea!a prin contact direct si prin contact indirect, iar caile de infectie sunt* respiratorie &in,alare de aerosoli cu praf din cruste', digestiva &consum de apa, fura2e, etc. contaminate', cutanata &intepaturi de insecte si contaminarea foliculilor plumiferi dupa naparlire'. <irusul se replica la poarta de intrare si formea!a noduli variolici, dupa care trece in sange si da le!iuni in diverse tesuturi si organe. 1oala evoluea!a acut &foarte rara' si subacut, cu diferite locali!ari* cutanata, pe mucoase, mixte. 5ocali!area cutanata &variolica, exantemul variolic'* nodulii se formea!a pe creasta, barbite, urec,i, pleoape, cioc, crupion si in unele ca!uri sunt pre!enti pe toate !onele lipsite de pene sau cu pene foarte mici. )nitial nodulii sunt alb-galbui, dupa care devin bruni. :odulii au dimensiunea unui bob de linte pot fi solitari sau pot conflua si formea!a placarde verucoase. 5a curci nodulii sunt pre!enti pe pielea gatului si a margelelor. 9asarile sunt abatute, ,ranirea este dificila si se poate observa slabire progresiva.
1#

5ocali!area pe mucoase &difteroida, enantemul variolic'* se observa cu precadere la gainile crescute intensiv si se caracteri!ea!a prin aparitia pe mucoasa digestiva si respiratorie a eruptiei variolice. 5ocali!arile sunt* pe mucoasa cavitatii bucale, pe mucoasa faringiana, pe mucoasa na!ala, pe mucoasa laringiana, pe mucoasa tra,eala, pe mucoasa sinusurilor, pe mucoasa con2unctivala. 9ractic dintre aceste locali!ari doua sunt foarte caracteristice* bucolaringeala si oculona!ala. 9e aceste mucoase apar la inceput placi rotunde, ovale sau neregulate, de culoare rosu inc,is. Acestea se necro!ea!a si se formea!a pseudomembrane aderente la mucoasa, de culoare cenusie-galbuie. (ub pseudomembrane mucoasa este ulcerata. Alceratiile pot sa se extinda lateral si in profun!ime si se pot suprainfecta. 9asarile nu se mai pot alimenta, au respiratie dificila, pre!inta 2eta2 seros si apoi seromucos sau seropurulent. (ecretiile se pot acumula in cavitatile na!ale, in cavitatile sinusurilor, in sacii con2unctivali si deformea!a regiunile respective. 1oala provoaca slabirea progresiva a pasarilor, deoarece acestea se ,ranesc greu sau nu se pot ,rani sau se poate produce asfixia si moartea, prin blocarea laringelui sau tra,eii de catre dopuri de pseudomembrane. 5ocali!area mixta se caracteri!ea!a prin aparitia aproape simultana a exantemului si a enantemului variolic. 5a examenul dupa taiere se observa practic le!iunile care au fost descrise anterior, in functie de locali!are. -istopatologic se observa* ,iperpla!ia si ,ipertrofia epiteliului cutanat si al mucoaselor, vacuoli!area celulelor, formarea de inclu!ii citoplasmatice numite corpusculii 1ollinger &care se evidentia!a in special in epiderm si mai greu in epiteliul mucoaselor', baloni!are, formarea de noduli pe epiderm si de papule si pustule pe mucoase care se sparg si apar ulceratii acoperite de false membrane, in epiderm exudatul seros se elimina la suprafata nodulului si formea!a cruste aderente, de culoare inc,isa. (anctiuni* in ca!ul difterovariolei generali!ate se confisca toata pasarea,
1#"

 in ca!ul difterovariolei locali!ate numai la cap, se confisca capul, iar carcasa si organele se dau in consum conditionat, dupa sterili!are sau fierbere, pasarile ca,ectice se confisca in totalitate, dupa sacrificarea loturilor de pasari bolnave, suspecte de boala sau suspecte de contaminare penele, utila2ele, ustensilele, sala de taiere, ec,ipamentul de protectie al personalului se supun unei de!infectari riguroase. 53. LEUCO2A EN2OOTICA BOVINA 1oala este semnalata in foarte multe tari si are tendinta de extindere. 5%1 afectea!a animalele de varste diferite, fiind insa mai frecvent observata la bovinele de 4-" ani, din rasele de lapte, in special rasele rosii &6osie dane!a, 6osie estona, 6osie letona, 1runa letona etc.', dar a fost descrisa si la bovine din alte rase de lapte sau la bovine metise. (ursele de infectie sunt repre!entate de animalele bolnave, care pot transmite boala in descendenta &vertical prin colostru sau transplacentar' si la animalele coabitante &ori!ontal prin secreti si excretii etc.'. An posibil rol infectant este atribuit insectelor ,ematofage, care pot transmite boala la animale sanatoase dupa ce au subt sange de la animale bolnave. 1oala evoluea!a cronic, cu manifestari clinice nespecifice, dar cu sfarsit letal. 5a examenul de la receptie boala se poate suspiciona in ca!ul unor animale slabe, la care se depistea!a ,ipertrofia asimetrica a limfonodurilor musculare superficiale. %xamenul dupa taiere evidentia!a urmatoarele aspecte* focare de ,iperpla!ie tumorala, de culoare cenusie-albicioasa, cu aspect slaninos si cu dimensiuni variabile, diseminate in diverse tesuturi si organe. 0ai frecvent sunt afectate* limfonodurile, splina, cordul, ficatul, pulmonul, rinic,ii, maduva osoasa. 5imfonodurile sunt ,iperpla!iate, suculente sau slaninoase pe sectiune si uneori pre!inta strii ,emoragice. (plina poate fi marita de 5 pana la 2$ de ori, pre!inta ,iperpla!ia folicililor limfoi!i, iar pulpa rosie are aspect de magma. .icatul este friabil, decolorat, marit in volum, cu multe formatiuni tumorale nodulare. )n pulmon, rinic,i, maduva spinarii, peritoneu, tractusul genital femel, musc,i se pot observa tumori unice sau multiple. 0ucoasa tubului digestiv este ,iperpla!iata si poate pre!enta ulceratii de mici dimensiuni. 0aduva osoasa ,ematogena pre!inta !one de fetali!are. (anctiuni* se confisca carnea si subprodusele comestibile de la animalele cu leuco!a generali!ataC carnea si subprodusele de la animale cu le!iuni locali!ate, precum si de la animale cu modificari ,ematologice, dar fara le!iuni, se pot utili!a la fabricarea preparatelor de carne &preparate, conserve, semiconserve', cu conditia reali!arii
1##

temperaturii la minimum 2EC timp de 6$ de minute in interiorul batoanelor, calupurilor sau continutului cutiilor ermetic inc,iseC carnea si subproduselecomestibile de la animale din efective infectate sau suspecte, care nu au avut modificari ,ematologice si la care nu s-au constatat le!iuni la examenul de abator, se dau in consum fara restrictii. >rganele se diri2ea!a sub restrictii sanitare veterinare la fabricile de produse de carne, pentru reali!area de preparate fierte sau conservateC transporturile de carne si subproduse comestibile de la bovine taiate in situatiile mentionate la alineatul 2 si a organelor la cele mentionate la alineatul 3, se pot face in mi2loce de transport auto sau c.f. frigorifice, etanse si sigilate de medicul veterinar de stat &oficial' al abatorului de origine si vor fi insotite de certificatele sanitare veterinare, pe care se va face in mod obligatoriu mentiunea =carne &organe' provenind de la bovine bolnave &suspecte' sau contaminate de leuco!a en!ootica. (e prelucrea!a in produse supuse unui tratament termic timp de 6$ de minute la peste 2EC in profun!imea carnii?C in toate formele de leuco!a bovina pieile, cornele si ung,iile se pot industriali!a fara restrictii.

54. LEUCO2ELE GAINILOR Aceste boli evoluea!a sub mai multe forme, date de tipurile citologice fundamentale care sunt afectate* eritroblasticaC mieloblasticaC limfoida &cea mai frecventa'. Anatomopatologic si aceste leuco!e pot fi* leucemice aleucemice. 5euco!ele aviare au fost semnalate pe toate continentele, incidenta fiind mai mare la pasarile crescute in sistem intensiv, respectiv la rasele si liniile speciali!ate. +ransmiterea leuco!elor se face vertical &prin oua' si ori!ontal &prin contact direct si prin contact cu surse secundare'. (ursele principale de infectie sunt pasarile bolnave, cele infectate si aparent sanatoase, cadavrele si carcasele provenite de la pasari bolnave si infectate. /eoarece aceste pasari elimina virusul prin toate secretiile si excretiile &saliva, secretii na!ale, secretii con2unctivale, fecale' si prin oua, se creea!a numeroase surse secundare de boala in adaposturi. 9asarile se infectea!a pe cale respiratorie, digestiva, transcutanata, transovariana. 5a examenul la receptie sunt putine semne care sa duca la suspiciunea de leuco!a*
2$$

pasari mai slabe, creste si barbite palide, ascita, po!itie de pinguin, ,epatomegalie. /upa taiere se constata le!iuni de tip infiltrativ, difu!e sau nodulare in* ficat, splina, rinic,i, ovar, cord, seroase, bursa lui .abricius etc. >rganele sunt puternic ,ipertrofiate, datorita infiltratiilor difu!e sau nodulilor multipli, devin friabile, au culoarea modificata. :odulii tumorali au culoare cenusie-galbuie, au aspect slaninos, au consistenta moale, sunt i!olati sau pot conflua si sunt separati de parenc,imul normal al organului respectiv. (anctiuni* daca se constata tumori generali!ate la organe si carcasa se efectuea!a confiscari totaleC cand carnea pre!inta modificari organoleptice, cu o coloratie icterica, se confisca toata pasareaC daca sunt tumori numai la organe, iar carcasa nu pre!inta modificari organoleptice, se confisca organele iar carcasa se da in consum conditionat, dupa sterili!are prin fierbere. 66. CONTROLUL SANITAR VETERINAR IN ALTE BOLI PARA2ITARE SAU INFECTIOASE /aca medicul veterinar examinator descopera la examenul dupa taiere para!iti diversi sau modificari organoleptice in organe siDsau carcasa, iar bolile pe care le suspicionea!a nu sunt cele preci!ate in 5egea sanitara veterinara nr. 6$D1# 4 sau in alte norme sanitare veterinare publicate &in vigoare', va aplica urmatoarele* (anctiuni* se confisca in totalitate animalele cu ca,exie, animalele cu le!iuni de septicemie si cu modificari organoleptice ale carcasei si organelorC carnea si organele fara modificari organoleptice se dau in consum fara restrictiiC se fac confiscari partiale ale organelor sau portiunilor de carcasa modificate organolepticC daca modificarile organoleptice ale carcasei si organelor sunt nesemnificative, acestea se dau in consum imediat, cu valoare redusaC ori de cate ori apar suspiciuni de infectii secundare sau de contaminari cu germeni periculosi pentru consumator &oameni, animale' se recoltea!a probe pentru examenul bacteriologic, iar carnea si organele se pun sub sec,estru sanitar veetrinar asigurator. /iri2area acestora spre consum sau spre confiscare se va face
2$1

numai pe ba!a re!ultatelor inscrise in buletinul de anali!a, eliberat de un laborator sanitar veterinar autori!atC confiscatele vor fi distruse sau vor fi prelucrate te,nic, dupa ca!.

61.PESTELE SI ICRELE - SPECII DE PESTI COMESTIBILI, CARNEA DE PESTE, PRE2ENTAREA PESTELUI IN COMERT, CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL PESTELUI, CLASIFICAREA SI TE7NOLOGIA PRODUCERII ICRELOR, CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL ICRELOR S&($ii 5( &()#i $/,()#ibili. Cl )i!i$ %(. /upa mediul de viata* 9%(+) /% A9A /A5C% 9astravul &(almo trutta favio' 9astravul curcubeu &(almo trutta irideus' 5ostrita &-uco -uco' 0i,alt &5ota 5ota' 0reana &1arbus meridionalis' 6osioara &(ardinius eritrop,tlmus' Crapul &Cipr4nius carpio' Carasul 1ibanul %xista specii de pesti care migrea!a din ape dulci in ape sarate cu revenirea in ape dulci unde depun icrele &ex. somonul' 9%(+) 0A6):) 0orun &-uco -uco' Ang,ila &Anguilla Anguilla' (crumbia -amsia 9%(+) >C%A:)C) Cod 0acrou -ering 0ersucius @uvid
2$2

(travid /upa sc,elet* 9esti ososi &crap, caras' 9esti cartilaginosi &cega, nistru' /upa cantitatea de grasime* 9esti slabi cu 4F grasime &stiuca, crap' 9esti semigrasi cu 4-"F grasime 9esti grasi cu 2"F grasime &,amsia 2$F, scrumbia 2"F'

C %"( 5( &()#( 9rin compo!itia si structura ei carnea de peste este incadrata in categoria carnurilor dietetice. +esutul muscular este fin, sarcolema este foarte subtire iar tesutul con2unctiv intefibrilar este redus. @rasimea are o culoare variabila de la galben-lamai la galben portocaliu si contine o cantitate mare de aci!i grasi saturati. Compo!itia c,imica a carnii* $F apa 22F proteine 5-2"F grasimi urme de ,idrai de carbon vitamine &A, 11, 1, 112' saruri minerale in cantitate mai mare &fosfor, Calciu, magne!iu, potasiu', in cantitate mai mica &cupru, cobalt, !inc, etc.'. /e!avanta2ele carnii de peste* este foarte perisabila* se alterea!a la cateva ore de la pescuit datorita continutului mare de apaC unii consumatori pre!inta fenomen de sensibili!are la carnea de pesteC grasimea este foarte putin stabila, rance!este repede sau c,iar intregul organism al pestelui este toxic. %xemple* -sangele de tipar, stiuca -toxine ,alucinogene* +unidae -organotoxine locali!ate la nivelul gonadelor &in cantitate mai mare in perioada reproducerii', exemplu* stiuca, mi,alt, somon, mreana. -unii pesti din regiunile tropicale si subtropicale sunt vectorii unor toxine numite cigatotoxine. )ntoxicatia la om se numeste intoxicatie de tip ciguateric. )n pesti toxina se gaseste in cantitate sca!uta in tesutul muscular si in cantitate mare in ficat, cap. +oxina nu este distrusa prin congelare sau tratare termica culinara.
2$3

Aceste toxine sunt produse de catre microoorganismele de recif &dinoflagelatul @ambierdicus toxicus considerat promotorul lantu"lui ciguaterigen'. 9rocesul biomarin de formare si transfer a toxinelor ciguaterice la pesti necesita urmatoarele verigi* 1' pre!enta coralilor de recif si o mortalitate a coralilor consecutiva poluarii umane 2' de!voltarea pe !onele necro!ate ale coralilor a dinoflagelatelor producatoare de fitotoxine 3' acumularea toxinelor in peste. Aneori vectorii sunt repre!entati de pestii carnivori &1aracuda, 0acroul' care mananca pesti ierbivori. 5a om intoxicatia se manifesta prin* diaree, voma, mialgii, artralgii, prurit cutanat, semne nervoase. P%(-("# %( &()#(l'i i" $/,(%# )n comert gasim* peste viu )mediat dupa pescuit pestele se pune in cisterne aerate, temperatura apei fiind de 1$-15EC dupa care pestele este trecut in ba!ine. 9estele trebuie sa fie vioi, cu miscari normale. 9estele in agonie sta pe o parte iar cel mort cu burta in sus. )n ba!in raportul apa-peste trebuie sa fie de 6 la 1 &6 parti apa si o parte peste'. Cu cat temperatura este mai crescuta cu atat raportul creste in favoarea apei. peste refrigerat /upa pescuire pestele este trecut in la!i sau cutii din lemn sau material plastic. )n fiecare cutie se asea!a 5 straturi de g,eata si 4 de peste de aceeasi specie, aproximativ aceleasi dimensiuni, pescuit in aceeasi !i. /upa comerciali!are in lada trebuie sa mai ramana 25F g,eatanetopita. peste congelat* -integral &cel mai des', -decapitat si eviscerat, -file. Congelarea se face sub forma de bric,ete acoperite cu o gla!ura de 2 mm ambalata in punga de plastic. 3 bric,ete se ambalea!a intr-o cutie de carton pe care sunt inscrise* -data, ora ambalarii, -data pescuitului, -locul pescuitului, -specia. Congelarea se face la -1"EC, se pastrea!a la -25-3$EC, se livrea!a la -1"-2$EC. (e comerciali!ea!a la* -12EC 1$-15 !ile, \4EC maxim 24 de ore. peste prelucrat in semiconserve sau conserve.
2$4

C/"#%/l'l ) "i# % .(#(%i" % l &()#(l'i Comerciali!area si pastrarea pestelui se face in spatii special amena2ate. 5a pestele viu si refrigerat controlul sanitar veterinar se face la fiecare ambala2. 5a pestele congelat controlul sanitar veterinnar se face la 1$-15F din ambala2e iar daca sunt mari se iau numai 2-3 pesti. Armarim* integritatea* pestele trebuie sa fie intact fara rupturi ale pielii sau ale abdomenuluiC starea de sanatate starea de prospetime &se controlea!a oc,ii, bron,iile, sol!ii' 0odificari patologice* calusuriC cifo!aC scolio!aC tumoriC atrofia maxilarelorC boli infectioaseC boli para!itareC mico!e* micetii se de!volta atat pe icre cat si pe corpul pestilor. 1oli infectioase. 1. .urunculo!a. Afectea!a (almonidele. %ste produsa de Aeromonas salmonicida. (e constata abcese in musculatura, ulceratii ale pielii. Clinic* enterita grava. (e confisca pestii cu abcese multiple. (e fac confiscari locale cand le!iunile nu sunt extinse iar carnea se da dupa prelucrare termica. 2. 9esta rosie a crapului este produsa de 1acterium Cipr4nidea. Clinic se constata aparitia unor pete rosii pe abdomen, laturile corpului, aripioareC necro!a bran,iilorC mucoasa intestinala pre!inta ulcereC pericardul este inflamat. %xemplacere cu le!iuni extinse se confisca. 3. -idropti!ia infectioasa a crapului este o viro!a manifestata prin balonarea abdomenului ca urmare a acumularii de lic,id in cavitatea generala. )ntestinul, ficatul, splina, pre!inta le!iuni inflamatorii. Aneori apar ulcere si ,emoragii ale pielii ca urmare a suprainfectiei cu Aeromonas ,4drop,ila sau A. punctata. :u se transmite la om. 9estii care nu pre!inta modificari ale musculaturii se dau in consum. 4. 5isterio!a pastravilor produsa de 5isteria monocitogenes. 9estii se confisca. 5. 1oala abceselor la salau. 6. 1oala ulceroasa a salmolidelor. 1oli para!itare*

2$5

1. Costia!a este produsa de Costia necatrix ce se locali!ea!a pe tegument si bran,ii. 5a locul de ficare produc iritaii consecutiv carora apare o secretie albicioasa sunb forma de pete. (e indepartea!a locurile cu le!iuni. 6estul se da in consum. 2. 5igulo!a produsa de larva plerocercoida a cestodului 5idula intestinalis care se de!volta in cavitatea generala la crap, oblete, stiuca, platica, babusca care se infestea!a prin consum de copepode. 9estii apar slabiti si depreciati. 3. 1otricefalo!a* la crap cu locali!are la nivelul intestinului 4. 1otricefalo!a larvara produsa de forma plerocercoida a teniei /4p,4lobotrium latum, afectea!a pestii rapitori &fir de ata argintiu', para!itea!a icrele, musc,ii si unele organe. >mul se infectea!a prin consum de peste para!itat. 9estii si icrele infestate se confisca. 5. Anisa3is simplex provoaca la om tulburari gastrointestinale acute in ca!ul cand ingera larve vii prin consum de carne de peste para!itat in stare cruda.

2$6