PLAN DE CONTINGENŢĂ PENTRU DEPISTAREA

TRICHINELLA SPP.

Trichineloza este o boală zoonotică cauzată de

nematodul Trichinella. Oamenii şi animalele contactează boala prin
consumul de carne infestată ce nu este adecvat pregătită. Cea mai
frecventă sursă de infestare a omului o constituie carnea de porc, de
vânat sălbatic şi carnea de cabaline. Există cel puţin 8 specii
recunoscute de Trichinella., cea mai frecvent întâlnită fiind Trichinella
spiralis. Celelalte specii sunt reprezentate de Trichinella nativa,
Trichinella britovi, Trichinella murelli, Trichinella nelsoni, Trichinella
pseudospiralis, Trichinella papuae şi Trichinella zimbabwensis) şi 3
variante genotipice Trichinella T6, Trichinella T8 and Trichinella T 9)
ce nu sunt foarte clar definite din punct de vedere taxonomic.
În Europa majoritatea infestărilor sunt cauzate de T. spiralis, T.
britovi şi T. nativa puţine cazuri de îmbolnăvire fiind cauzate de T.
pseudospiralis şi T. murelli.
Ciclul de viaţă al Trichinellei spiralis constă într-un ciclu silvatic
şi unul domestic. Ciclul silvatic sau cel al animalelor sălbatice,
evoluează independent de factorul uman, dar poate constitui o sursă
de infestare pentru acesta, trichineloza sălbatică afectând carnivorele
cu comportament canibalic sau care se hrănesc cu cadavre.
Ciclul domestic se referă la transmiterea în cadrul efectivelor de
suine. Porcinele se pot infesta prin ingerarea cărnii infestate
provenind de la alte suine sau şobolani.

1
 În majoritatea Statelor Membre rezervorul de paraziţi este
reprezentat de vulpea roşie (Vulpes vulpes), în timp ce în Finlanda
este reprezentat de the câinele enot (Nyctereutes procyonoides).

I. DATE GENERALE
Prezentul plan cuprinde detalii privind modul de acţiune cu
referire la controalele oficiale în urma cărora se confirmă prezenţa
Trichinella spp.
Planul de contingenţă include detalii referitoare la:
a) trasabilitatea carcasei(lor) infestate şi părţi ale acestora care
conţin ţesut muscular;
b) măsuri pentru tratarea carcaselor infestate şi a părţilor
acestora;
c) investigarea sursei infestării şi răspândirea în fauna
sălbatică;
d) măsuri adoptate la nivel de comerţ en-detail sau
consumatori;
e) măsuri ce se aplică în cazul în care nu se poate identifica
carcasa infestată în abator;
f) determinarea speciei de Trichinella implicată.

II. BAZA LEGALĂ

- Regulamentul Parlamentului European nr. 178/2002 privind
siguranţa alimentului;
- Regulamentul Parlamentului European nr. 2075/2005 cu
privire la controlul pentru Trichinella spp. în carne, cu modificările şi
completările ulterioare;

2
 - Regulamentul Parlamentului European nr. 854/2004 privind
aprobarea Regulilor specifice pentru organizarea de controale oficiale
referitoare la produse de origine animală destinate consumului uman;
- Regulamentul Parlamentului European nr. 882/2004 pentru
aprobarea Regulilor privind controlele oficiale efectuate pentru a se
asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru
animale şi cea privind alimentele şi cu regulile de sănătate şi de
protecţie a animalelor;
- Regulamentul Parlamentului European nr. 1774/2002 privind
subprodusele de origine animală ce nu sunt destinate consumului
uman;
- Regulamentul Parlamentului European nr. 1162/2009 de
stabilire a unor măsuri tranzitorii de aplicarea a Regulamentelor CE
nr.853/2004, nr. 854/2004 şi nr.882/2004 ale Parlamentului European
şi ale Consiliului;
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 85/2008 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind sistemul de identificare şi
înregistrare a suinelor;
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 83/2008 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Programului actiunilor privind
identificarea si inregistrarea porcinelor;
- Hotărârea Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia
pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de
animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a
focarelor de boli transmisibile ale animalelor;
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 48/2010 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind
autorizarea laboratoarelor, cu modificările şi completările ulterioare;

3
 - Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 13/2005 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ce stabileşte
regulile pentru prelevare de probe de produse de origine animală
pentru examenul de laborator,cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 205/2007 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind
aprobarea laboratoarelor naţionale de referinţă şi atribuţiile acestora.

III. DEFINIŢII
a) Trichinella: orice tip de nematode care aparţin speciilor din
genul Trichinella;
b) trasabilitate: înseamnă capacitatea de a depista și a urmări
anumite produse alimentare, hrană pentru animale, un animal de la
care se obțin produse alimentare sau o substanță destinată
încorporării sau care este de așteptat să fie încorporată în anumite
produse alimentare sau hrană pentru animale, pe parcursul tuturor
etapelor de producție, prelucrare și distribuție;
c) abator: unitate utilizată pentru tăierea și eviscerarea
animalelor a căror carne este destinată consumului uman;
d) secție de tranșare: unitate de dezosare și/sau tranșare a
cărnii;
e) unitate de manipulare a vânatului sălbatic: orice unitate în
care sunt preparate, în vederea introducerii pe piață, vânatul și
carnea de vânat obținute după vânătoare;
f) centru de colectare a vânatului sălbatic - unitate cu spaţii şi
dotări adecvate, în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia,
identificarea, sortarea, refrigerarea vânatului sălbatic provenit direct
din fondurile de vânătoare şi livrarea acestuia către unităţi de
manipulare a vânatului sălbatic autorizate sanitar veterinar, precum şi

4
vânzarea cu amănuntul, în conformitate cu prevederile legislaţiei
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.

IV. PROCEDURA
Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. se
efectuează în unităţile de tăiere a porcinelor şi cabalinelor/unităţile de
manipulare a vânatului sălbatic, precum şi la nivelul centrelor de
colectare vânat, în cazul speciilor de animale sălbatice receptive la
infestarea cu Trichinella spp. şi care sunt destinate consumului uman
(porci mistreţi, urşi), conform procedurii descrise în prezentul plan de
contingenţă.
Proprietarul abatorului/unităţii de manipulare a vânatului
sălbatic are obligaţia de a elabora în cadrul planului HACCP, o
procedură prin care se garantează că:
- toate animalele receptive la infestarea cu Trichinella spp. şi
care au fost tăiate în abator sau prelucrate în unitatea de manipulare
a vânatului sălbatic vor fi examinate în mod sistematic pentru
decelarea Trichinella spp. în cadrul examenului post-mortem;
- carnea acestor animale va fi declarată aptă pentru consum
uman numai după finalizarea examenului pentru decelarea Trichinella
spp. cu rezultat negativ;
- procedura va fi supervizată de medicul veterinar oficial care
asigură supravegherea sanitară veterinară a unităţii.
Pentru abatoarele în care supravegherea sanitară veterinară
este asigurată permanent, proprietarul abatorului descrie în cadrul
procedurii modul în care se efectuează prelevarea de probe, cum
sunt trimise probele şi unde sunt trimise aceste probe, precum şi
laboratorul desemnat pentru efectuarea analizarea acestor probe.

5
 Pentru vânatul sălbatic (porci mistreţi, urşi) care este destinat
consumului propriu al vânătorilor sau vânzării directe către
consumatorul final sau către unităţi de vânzare cu amănuntul care
aprovizionează direct consumatorul final, recoltarea probelor în
vederea decelării Trichinella spp. se efectuează în centrul de
colectare a vânatului sălbatic.

A. Criteriile privind modul de recoltare a probelor

1. Recoltarea probelor de la porcinele domestice

a) Medicul veterinar oficial din abator are obligaţia să se asigure
că documentele de însoţire ale loturilor de porci livrate la abator
pentru tăiere conţin informaţii referitoare la lanţul alimentar, în care se
menţionează statusul fermei/exploataţiei cu privire la Trichinella spp.
b) Se recoltează eşantioane de carne de la toate carcasele de
porci primite în abator; probele recoltate vor fi identificate de către
personalul abatorului, astfel încât să se poată asigura trasabilitatea.
c) În cazul carcaselor de porci domestici întregi, de la fiecare
carcasă de porc se va recolta un eşantion de carne de cel puţin 1 g
din unul din pilierii diafragmatici, din zona de trecere între partea
musculară şi partea tendinoasă.
d) De la carcasele provenite de la scroafe şi vieri reproducători
se recoltează un eşantion mai mare, de cel puţin 2 g carne, din unul
din pilierii diafragmatici, din zona de trecere între partea musculară şi
partea tendinoasă.
e) În cazul în care la inspecţia post mortem se constatată că nu
mai există pilierii diafragmatici, se va recolta un eşantion de 2 ori mai
mare (2 g carne de la fiecare carcasă de porc, şi, respectiv, 4 g de
carne de la carcasele de scroafe şi vieri reproducători), din partea

6
diafragmei situată lângă coaste sau stern, sau din muşchii maseteri,
din limbă sau din musculatura abdominală.
f) În cazul cărnii tranşate se recoltează un eşantion de cel puţin
5 g din muşchi striaţi, cu un conţinut redus de grăsime, şi pe cât
posibil, din apropierea oaselor sau a tendoanelor.
g) În cazul cărnii congelate se recoltează un eşantion de cel
puţin 5 g din muşchi striaţi în vederea efectuării analizelor.
h) Eşantioanele de carne se vor recolta, pe cât posibil, din
apropierea inserţiei muşchiului de oase sau tendoane, pentru a avea
un conţinut cât mai scăzut de grăsime.
i) Greutatea eşantioanelor prelevate se raportează la un
eşantion de carne fără grăsime şi aponevroză.
j) În cursul recoltării eşantioanelor din musculatura limbii se va
evita recoltarea unor porţiuni din mucoasa linguală care este
indigestă şi împiedică citirea sedimentului.
k) Eşantioanele prelevate de la carcasele de porci domestici vor
fi reunite pe grupe de 100 (ce vor constitui o probă colectivă,
cântărind în total 100 g) şi vor fi identificate în mod clar de către
personalul instruit al abatorului, astfel încât să fie posibilă o eventuală
detectare a eşantionului recoltat de la o carcasă (100 x 1 g).
l) Eşantioanele prelevate de la carcasele de scroafe şi vieri
reproducători vor fi reunite pe grupe de 50 (ce vor constitui o probă
colectivă, cântărind în total 100 g) şi vor fi identificate în mod clar de
către personalul instruit al abatorului, astfel încât să fie posibilă o
eventuală detectare a probei eşantionului recoltat de la o carcasă (50
x 2 g).
m) În cazul în care se taie un număr mai mic de animale, atunci
mărimea eşantionului va fi crescută proporţional, astfel încât să se
obţină o probă colectivă cântărind în total 100 g (de exemplu, în cazul

7
tăierii a 2 porci se prelevează 2 eşantioane în greutate de 50 g
fiecare, iar în cazul tăierii a 10 porci se prelevează 10 eşantioane în
greutate de 10 g fiecare).
n) Nu este permisă amestecarea eşantioanelor de carne
provenite de la specii diferite de animale.
o) În situaţia în care abatorul nu dispune de laborator pentru
efectuarea examenelor pentru Trichinella, eşantioanele recoltate vor
fi ambalate şi sigilate de către medicul veterinar oficial care asigură
supravegherea sanitară veterinară a abatorului şi vor fi transportate la
un laborator autorizat sanitar veterinar şi acreditat, în vederea
efectuării examenului pentru detectarea Trichinella spp.
p) Probele vor fi transportate la laborator însoţite de “Procesul
Verbal de recoltare a probelor de produse de origine animală pentru
examen de laborator”, conform modelului prevăzut în Anexa la
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 13/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, completat şi semnat de către medicul
veterinar oficial al abatorului;
r) O copie a acestui Proces Verbal se va păstra la medicul
veterinar oficial din abator care a eliberat documentul original.

2. Recoltarea probelor de la cabaline

a) În cazul cabalinelor se recoltează eşantioane cântărind cel
puţin 10 g din musculatura limbii sau din muşchii maseteri.
b) În situaţiile în care nu pot fi recoltate eşantioane din grupele
de muşchi menţionate la pct. 2, lit. a), la cabaline se prelevează un
eşantion mai mare dintr-un pilier diafragmatic, din zona de trecere
dintre partea musculară şi partea tendinoasă. Muşchiul trebuie să fie
curăţat de ţesutul conjunctiv şi de grăsime.

8
 c) Eşantioanele recoltate de la cabaline vor fi transportate la
laborator însoţite de “Procesul Verbal de recoltare a probelor de
produse de origine animală pentru examen de laborator”, conform
modelului prevăzut în Anexa la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
13/2005, cu modificările şi completările ulterioare, completat şi
semnat de către medicul veterinar oficial al abatorului.
d) O copie a acestui Proces Verbal se va păstra la medicul
veterinar oficial din abator care a eliberat documentul original.

3. Recoltarea probelor de la porci mistreţi

a) În cazul porcilor mistreţi se recoltează eşantioane cântărind
cel puţin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din
pilierii diafragmatici. La recoltarea eşantioanelor din limbă se va avea
grijă să nu se recolteze şi porţiuni din mucoasa linguală, care nu se
digeră şi care altfel pot compromite analiza sedimentului.
b) Eşantioanele recoltate de la porcii mistreţi vor fi transportate
la laborator însoţite de “Procesul Verbal de recoltare a probelor de
produse de origine animală pentru examen de laborator”, conform
modelului prevăzut în Anexa la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
13/2005, cu modificările şi completările ulterioare, completat şi
semnat de către medicul veterinar oficial ce asigură supravegherea
unităţii de manipulare a vânatului sălbatic.
c) Eşantioanele prelevate de la porcii mistreţi la nivelul centrelor
de colectare vânat vor fi transportate la laborator însoţite de “Procesul
Verbal de recoltare a probelor de produse de origine animală pentru
examen de laborator”, conform modelului prevăzut în Anexa la
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 13/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, completat şi semnat de către medicul

9
veterinar din cadrul circumscripţiei sanitare veterinare zonale sau al
circumscripţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
d) O copie a acestui Proces Verbal se va păstra la medicul
veterinar oficial din unitatea de manipulare a vânatului sălbatic, ce a
eliberat documentul original, sau la medicul veterinar din cadrul
circumscripţiei sanitare veterinare zonale sau al circumscipţiei
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în cazul recoltării
probelor în centrul de colectare a vânatului sălbatic.

4. Recoltarea probelor de la vânat, alte specii decât mistreţ

(de ex. urşi)
a) Carnea provenită de la vânat, altul decât porcii mistreţi, cum
ar fi carnea provenită de la urşi, etc. se supune examenului pentru
detectarea Trichinella spp.; pentru acest scop se recoltează
eşantioane de carne cântărind cel puţin 10 g din următoarele locuri
de elecţie: pilierii diafragmatici, muşchii maseteri şi musculatura limbii.
b) Operatorul unităţii de manipulare a vânatului sălbatic are
obligaţia elaborării unei proceduri scrise privind modul de identificare
individuală a carcaselor, organelor şi subproduselor obţinute.
c) Eşantioanele recoltate vor fi transportate la laborator însoţite
de “Procesul Verbal de recoltare a probelor de produse de origine
animală pentru examen de laborator”, conform modelului prevăzut în
Anexa la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 13/2005, cu modificările
şi completările ulterioare, completat şi semnat de către medicul
veterinar oficial ce asigură supravegherea unităţii care manipulează
carnea de vânat sălbatic.
d) Eşantioanele prelevate de la urşi la nivelul centrelor de
colectare vânat vor fi transportate la laborator însoţite de “Procesul
Verbal de recoltare a probelor de produse de origine animală pentru

10
examen de laborator”, conform modelului prevăzut în Anexa la
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 13/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, completat şi semnat de către medicul
veterinar din cadrul circumscripţiei sanitare veterinare zonale sau al
circumscripţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
e) O copie a acestui Proces Verbal se va păstra la medicul
veterinar oficial din unitatea care manipulează carnea de vânat
sălbatic, ce a eliberat documentul original sau la medicul veterinar din
cadrul circumscripţiei sanitare veterinare zonale sau al circumscripţiei
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în cazul recoltării
probelor în centrul de colectare a vânatului sălbatic.

5. Precizări referitoare la laboratoarele ce pot efectua teste

privind decelarea Trichinella spiralis
a) Atunci când abatorul sau unitatea de manipulare a vânatului
are amenajat un laborator pentru detectarea Trichinella spp. autorizat
sanitar veterinar şi acreditat, analizele se pot efectua în laboratorul
abatorului/ unităţii de manipulare a vânatului.
b) Laboratorul va fi supravegheat tehnic de laboratorul veterinar
judeţean din cadrul DSVSA judeţene şi/sau a municipiului Bucuresti.
c) În situaţia în care examinarea probelor de carne recoltate se
efectuează în laboratorul din cadrul abatorului/unităţii de manipulare a
vânatului nu se impune sigilarea probelor, însă este obligatorie
identificarea corespunzătoare a probelor, în scopul asigurării
trasabilităţii.
d) Recoltarea probelor, transportul la laboratorul DSVSA
judeţene şi/sau a municipiului Bucuresti, precum şi analizarea
probelor se va face pe cheltuiala abatorului/unităţii de manipulare a
vânatului/centrului de colectare vânat.

11
 B. Efectuarea examenului de laborator pentru detectarea
Trichinella spp.
Examenele de laborator pentru detectarea Trichinella spp. se
efectuează în laboratoare autorizate sanitar veterinar, conform
legislaţiei în vigoare, şi acreditate pentru determinarea Trichinella
spp., în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului
European şi al Consiliului nr. 882/2004 şi cu cerinţele standardului
ISO 17025.
Prin derogare de la art. 12 alin. (2) din Reg. CE nr. 882/2004,
testele de laborator pentru detectarea Trichinella spp. Se pot efectua
şi în laboratoare neacreditate, care sunt situate în abatoare sau în
unităţi de manipulare a vânatului autorizate sanitar veterinar, cu
condiţia ca aceste laboratoare să facă dovada faptului că au demarat
şi continuă demersurile pentru obţinerea acreditării necesare, în
conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European
şi al Consiliului nr. 882/2004 şi să ofere autorităţii veterinare
competente garanţii satisfăcătoare că se pun în aplicare programe de
control al calităţii pentru analizele pe care le efectuează, în vederea
controalelor oficiale.
În cazul în care abatorul/unitatea de manipulare a vânatului are
amenajat un laborator autorizat sanitar veterinar şi acreditat pentru
decelarea Trichinella spp., analizele se pot efectua în laboratorul din
cadrul abatorului/unităţii de manipulare a vânatului.
În cazul în care abatorul/unitatea de manipulare a vânatului are
amenajat un laborator autorizat sanitar veterinar, dar care nu este
acreditat pentru decelarea Trichinella spp., analizele se pot efectua în
cadrul acestui laborator, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele

12
prevăzute la Cap. III, Art. 6 al Regulamentului Parlamentului
European şi al Consiliului nr. 1162/2009;
Laboratorul din cadrul abatorului/unităţii de manipulare a
vânatului va fi coordonat şi verificat de laboratorul din cadrul DSVSA
judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti şi va participa la testele
interlaborator organizate de către Laboratorul Naţional de Referinţă
pentru Trichinella din cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică
Veterinară Bucureşti.
În situaţia în care examinarea eşantioanelor de carne în
vederea detectării Trichinella spp. se efectuează în laboratorul
amenajat în cadrul abatorului/unităţii de prelucrare a cărnii de vânat
sălbatic nu se impune sigilarea acestora, însă este obligatorie
identificarea corespunzătoare a eşantioanelor, în scopul asigurării
trasabilităţii.
Costurile aferente procesului de recoltare a eşantioanelor,
transportului la laboratorul DSVSA judeţene şi/sau a municipiului
Bucureşti şi efectuării analizelor de laborator în vederea detectării
Trichinella spp. vor fi suportate de către operatorul de industrie
alimentară care administrează abatorul/unitatea de prelucrare a cărnii
de vânat sălbatic/centru de colectare a vânatului sălbatic.

1. Metoda de detecţie de referinţă

Metoda de detecţie de referinţă prevăzută la capitolul I din
Anexa I a Reg. (CE) nr. 2075/2005 este metoda digestiei probelor
combinate utilizând un agitator magnetic.
a) Din probele recoltate se toacă în mixer 100 g. Carnea tocată
se introduce într-un pahar de 3 litri conţinând apă, pepsină şi acid
clorhidric.

13
 b) Lichidul de digestie se agită până când particulele de carne
dispar (aproximativ 30 minute) se filtrează lichidul de digestie printr-o
sită şi se pune filtratul într-un vas de decantare.
c) În cazul anumitor tipuri diferite de carne (limbă, carne de
vânat, etc.) sunt necesare perioade mai lungi de digestie dar care nu
depăşesc 60 minute.
d) Procedeul de digestie se consideră satisfacător în cazul în
care 5% din greutatea eşantionului iniţial rămâne pe sită.
e) Se lasă lichidul de digestie în tubul de decantare timp de 30
de minute după care se transferă un eşantion de 40 ml din acesta
într-o eprubetă gradată sau în vasul de centrifugare.
f) Eşantionul de 40 ml se lasă timp de 10 minute să se
sedimenteze apoi se aspiră 30 ml din lichidul de suprafaţă, astfel
încât să se înlăture straturile superioare şi să se lase un volum maxim
de 10 ml, după care se separă lichidul de sedimentul rămas într-un
vas pentru numărătoarea larvelor sau într-o placă Petri.
g) Eprubeta gradată sau tubul de centrifugare se clăteşte cu
maxim 10 ml apă de la robinet care se toarnă în vasul pentru
urmărirea larvelor sau în placa Petri, după care se efectuează
examenul trichineloscopic mărit de 15-20 de ori.
h) În toate cazurile în care există zone suspecte sau forme
asemănătoare paraziţilor, se utilizează o mărire mai semnificativă ( de
60 -100 de ori).
i) Lichidele de digestie se examinează imediat după pregătire,
fiind interzisă amânarea examinării pentru a doua zi.
j) În cazul în care lichidele de digestie nu sunt examinate în
termen de 30 de minute de la prepararea lor, acestea în mod
obligatoriu se limpezesc.

14
 2. Conduita în caz de rezultate pozitive sau suspecte
(incerte) pentru Trichinella spp.

2.1.1. Dacă rezultatul este pozitiv sau suspect, se va repeta

examenul pentru Trichinella.
2.1.2. Pentru porcinele domestice repetarea examenului pentru
Trichinella se efectuează conform prevederilor Reg. (CE) nr.
2075/2005 Anexa I, Cap. I şi III, iar pentru celelalte animale conform
prevederilor Anexei III a aceluiaşi regulament.
2.1.3. Conduita în cazul rezultatelor pozitive sau suspecte
pentru diferite specii, este următoarea :
Porcine
a) Atunci când examinarea unei probe colective are un rezultat
pozitiv sau incert, se recolteaza o nouă probă în greutate de 20 g
pentru fiecare porc.
b) Probele de 20 g recoltate de la 5 porci sunt grupate şi
examinate prin aceaşi metodă.
c) În acest mod sunt analizate probe de la 20 grupe formate din
probe recoltate de la fiecare 5 porci.
d) Dacă într-o grupă de 5 porci se decelează Trichinella, atunci
se recoltează fiecarui porc al acestei grupe o altă probă de 20 g care
se verifică individual.
Cabaline şi porci mistreţi:
a) În cazul rezultatului pozitiv sau incert se recoltează o nouă
probă de 50 g în vederea unei analize ulterioare separate
(individuale).
b) Pentru a garanta o digestie suficientă a ţesuturilor provenite
de la aceste animale perioada de digestie trebuie să fie suficient de
lungă dar fără a depăşi 60 de minute.

15
 c) Operatorul abatorului/unităţii de prelucrare a vânatului are
obligaţia elaborării unei proceduri scrise privind modul de identificare
individuală a carcaselor, organelor şi subproduselor obţinute în urma
sacrificării.
d) Medicul veterinar oficial din unitaţile de tăiere/prelucrare
vânat este responsabil pentru supravegherea operaţiunilor de
recoltare a probelor şi sechestrării temporare a carcaselor, organelor
şi suproduselor pentru care rezultatul examenului pentru Trichinella
spp. a fost pozitiv.
e) Probele care conţin paraziţi sunt păstrate în acool etilic 90 %
pentru conservarea lor şi transmise la laboratorul de referinţă pentru
identificarea speciilor.
f) Lichidele pozitive (lichid de digestie, de suprafaţă, de
limpezire) se vor decontamina prin încălzire la cel putin 60 0C.

3. Obligaţiile medicului veterinar oficial în cazul rezultatelor

analizelor pozitive sau suspecte pentru decelarea Trichinella
spp.
a) dispune identificarea tuturor părţilor componente ale
carcasei/animalului pentru care rezultatul probelor a fost pozitiv sau
suspect;
b) dispune recoltarea de noi probe de la toate carcasele de la
care proba colectivă a avut rezultat pozitiv sau suspect;
c) dispune recoltarea unei probe pentru depistarea carcasei
infestate din 20 g carne, gruparea carcaselor pe grupe de 5 şi
examinarea acestora;
d) dispune blocarea (reţinerea oficială) a întregii producţii şi
analizarea acesteia pentru decelarea Trichinella sp., atunci când între
carcase şi proba colectivă nu există o relaţie clară.

16
 Operatorul de industrie alimentară este responsabil pentru
întocmirea şi implementarea procedurii privind controlul pentru
depistarea Trichinellei spp.
Medicul veterinar oficial care asigură supravegherea sanitară
veterinară a unităţii de tăiere este responsabil pentru supravegherea
operaţiunilor de recoltare probe, pentru efectuarea examenelor de
laborator şi a supravegherii temporare a carcaselor şi resturilor de
carne provenite din sacrificare.
DSVSA judeţeană şi medicul veterinar oficial care asigură
supravegherea verifică dacă operatorul din unitatea de tăiere/unitatea
de prelucrare a vânatului respectă cele stabilite în procedură.
Deficienţele constatate, concluziile şi măsurile care se dispun de
către serviciile sanitare veterinare se vor anunţa în scris operatorului
de industrie alimentară.
Medicul veterinar oficial din abator are obligaţia să notifice fără
întârziere DSVSA judeţeană, şi, respectiv, a municipiului Bucureşti pe
raza căruia funcţionează abatorul asupra detectării Trichinella spp.
Rezultatele examenelor de laborator se vor păstra timp de 3
ani.

V. TRASABILITATE

A. Trasabilitatea animalelor
1. Înainte de îmbarcare la fermă în vederea transportării la
abator, toţi porcii destinaţi tăierii trebuie să fie identificaţi, în
conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 85
din 6 octombrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind sistemul de identificare şi înregistrare a suinelor.

17
 2. Solipedele destinate sacrificării trebuie să fie microcipate în
scopul identificării şi să fie însoţite la abator de paşaport şi
documentul pentru informaţiile privind lanţul alimentar.
3. Mistreţii şi urşii vor fi identificaţi după împuşcare prin
aplicarea unei crotalii.
După împuşcare, mistreţii vor fi transportaţi obligatoriu la
un centru de colectare vânat, în vederea recoltării probelor
pentru pesta porcină clasică şi pentru trichineloză (în cazul
porcilor mistreţi destinaţi consumului propriu al vânătorilor sau
în cazul în care porcii mistreţi sunt destinaţi vânzării directe
către consumatorul final sau către unităţile de vânzare cu
amănuntul care aprovizionează direct consumatorul final).
Porcii mistreţi care sunt destinaţi prelucrării într-o unitate de
manipulare a vânatului sunt supuşi examenului pentru decelarea
Trichinella spp. în unitatea de manipulare a vânatului.
Urşii destinaţi prelucrării într-o unitate de manipulare a vânatului
pot fi transportaţi direct la o unitate de manipulare a vânatului, sau pot
fi depozitaţi temporar într-un centru de colectare a vânatului sălbatic.

B. Trasabilitatea carcaselor
Carcasele animalelor se vor identifica cu un număr secvenţial
care să asigure legătura între carcase şi probelele recoltate.
În cadrul procedurilor, operatorii din industria alimentară vor
descrie modul de acordare a numărului şi documentele utilizate
pentru asigurarea trasabilităţii.
Carcasele de porci, cai, mistreţi sau urşi nu vor părăsi
abatorul/unitatea de prelucrare a vânatului/centrul de colectare a
vânatului înainte de primirea rezultatului negativ la testul pentru
decelarea Trichinellei.

18
 C. Trasabilitatea cărnii
În situaţia unităţilor de tranşare independente, operatorii din
industria alimentară au obligaţia să implementeze sisteme sau
proceduri pentru înregistrarea produselor intrate în unitate precum şi
a produselor expediate din unitate (natura produselor, cantitatea, data
recepţiei, identificarea unităţii furnizoare, beneficiari, data livrării).
Sistemele şi procedurile elaborate şi implementate privind
ieşirile de produse din unitate trebuie să permită stabilirea trasabilităţii
înainte şi înapoi pentru identificarea produselor şi cantităţilor
expediate pentru fiecare beneficiar.

VI. MĂSURI PENTRU TRATAREA CARCASEI/

CARCASELOR INFESTATE

În cazul depistării trichinellei, în abatoare sau unităţi de

manipulare vânat, se vor identifica toate piesele provenite de la
animalul infestat (carcasă, cap, organe, etc.) care vor fi declarate
improprii consumului uman şi sunt dirijate către unităţi de
neutralizare, conform prevederilor Regulamentului nr. 1774/2002
privind subprodusele de origine animală ce nu sunt destinate
consumului uman.
Carcasa infestată se marchează ca fiind necomestibilă cu o
marcă de formă triunghiulară şi se depozitează în spaţii separate şi
sigure până la dirijarea către unitatea de neutralizare.
Toate cazurile pozitive constatate de către medicii veterinari
care efectuează examenul post-mortem se notifică în cel mult 48 de
ore la DSVSA judeţene.

19
 În cazul notificării se va specifica locul constatării, data tăierii
animalului, ferma de origine/zona de colectare a vânatului/numele
gospodăriei de origine, numărul de animale sacrificate.
În situaţia depistării cazurilor pozitive de trichineloză în centrul
de colectare a vânatului, animalele infestate vor fi încadrate în
categoria 1 a subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate
consumului uman şi vor fi dirijate obligatoriu la o unitate de procesare
a subproduselor de origine animală de categoria 1, sau la unităţi de
incinerare autorizate sanitar veterinar conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr.1774/2002. Lista acestor unităţi este
publicată pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor www.ansvsa. ro, la Secţiunea unităţi de
neutralizare.
DSVSA, CSVSA, CSV Zonale şi medicii veterinari oficiali din
abatoare vor ţine evidenţa detaliată a tuturor cazurilor de animale
tăiate infestate cu Trichinella, precum şi a cadavrelor trimise pentru
diagnostic la laboratoarele sanitare veterinare, pentru a se determina
zonele trichinelogene în vederea aplicării complexului de măsuri
pentru prevenire şi combatere.
În cazul depistării prezenţei Trichinella spp. în probele
examinate, sau în caz de suspiciune de infestare cu Trichinella spp.,
laboratoarele pentru controlul Trichinella spp. care funcţionează în
afara unităţilor de tăiere/manipulare a vânatului vor notifica telefonic
serviciile sanitare veterinare din unităţile de provenienţă a probelor,
DSVSA judeţeană pe raza căreia se află unitatea de
tăiere/manipulare a vânatului, precum şi DSVSA judeţeană pe raza
căreia se află exploataţia de origine a animalelor la care s-a depistat
prezenţa Trichinella spp. Notificările telefonice se vor confirma ulterior
prin fax sau e-mail.

20
 VII. DETERMINAREA SPECIEI DE TRICHINELLA
IMPLICATĂ

Toate probele pozitive vor fi transmise la laboratorul naţional de

referinţă sau la laboratorul comunitar de referinţă pentru determinarea
speciilor de Trichinella implicate.
În cazurile pozitive se recoltează de la carcasa incriminată
probe de muşchi din locurile de elecţie în cantitate de 100 de grame.
În acest scop, probele care conţin paraziţi sunt păstrate în
alcool etilic 90 % pentru conservarea lor şi expedierea la laborator.

VIII. INVESTIGAREA SURSEI ŞI RĂSPÂNDIRII ÎN FAUNA

SĂLBATICĂ

În cazul în care Trichinella spp. a fost depistată la porci tăiaţi

care provin din ferme sau gospodării individuale se va efectua o
anchetă epizootologică pentru a stabili dacă în unitate au mai fost
constatate cazuri de infestaţie cu Trichinella spp. în ultimii ani şi
factorii care au favorizat apariţia bolii.
Se va verifica modul în care se aplică măsurile principale de
profilaxie (interzicerea folosirii deşeurilor alimentare în hrănirea
porcilor, executarea deratizărilor, aplicarea măsurilor de biosecuritate,
controlul rozătoarelor şi a altor animale receptive la trichineloză).
Se va cerceta gradul de infestare cu Trichinella spp. a
animalelor receptive, prin executarea examenului pentru decelarea
Trichinellei spp. la şobolani, carnivorele receptive, animalele care se
taie de urgenţă sau la animalele moarte, prin examene efectuate pe
loc sau la laboratoarele sanitare veterinare din cadrul Direcţiilor

21
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţene şi a
Municipiului Bucureşti, scop în care sunt prelevate probe.
Având în vedere că sursa de infestare a porcinelor domestice
este reprezentată de consumul şobolanilor sau şoarecilor parazitaţi,
găsiţi morţi în adăposturi sau pe câmp, cadavre de animale sălbatice,
se impune verificarea modului în care sunt asigurate condiţiile de
zooigienă în adăposturi şi padocuri (curăţenia mecanică, deratizarea,
dezinsecţia şi colectarea zilnică a cadavrelor). Deasemenea se vor
verifica măsurile aplicate pentru prevenirea canibalismului, acesta
constituind una din căile de infestare de la porc la porc, cât şi
posibilitatea de contaminare prin consumul de fecale.
Ancheta epidemiologică va include controale asupra sursei de
furaje, cu privire la modul de depozitare, controlul rozătoarelor la
nivelul unităţilor de producere şi depozitare a furajelor.
Se vor avea în vedere şi cercetarea originii animalelor (originea
animalului, ferme anterioare în care au fost ţinute animalele) şi
condiţiile de creştere a acestora în fermă.
În cazul depistării unor cazuri pozitive la cai se vor efectua
investigaţii asupra modului de furajare, condiţiilor de igienă la nivelul
fermei, întreţinerii animalului, provenienţei animalului (locul, proprietar
anterior, durata şederii la actualul proprietar).
În ceea ce priveşte porcii mistreţi şi alte specii de vânat trebuie
avut în vedere faptul că, anumite specii de animale sălbatice sunt
importante din punct de vedere epidemiologic, acestea constituind
rezervoare de Trichinella spp. în ciclul silvatic; astfel, vulpile şi jderii
reprezintă rezervoare naturale de Trichinella spiralis şi Trichinella
britovi, iar păsările de pradă şi necrofage reprezintă rezervoare
naturale de Trichinella pseudospiralis.

22
 1. Detectarea Trichinella spp. la vulpi
Cadavrele vulpilor vânate, ucise în trafic sau găsite moarte vor
fi examinate în permanenţă pentru detectarea Trichinella spp.,
această specie reprezentând un indicator cu privire la prevalenţa
Trichinella spp. în mediul silvatic.
În cazul detectării Trichinella spp. la vulpi, vor fi aplicate
următoarele măsuri suplimentare:
- vânătorii din arealul/zona geografică respectivă vor fi informaţi
în vederea intensificării vânătorii de vulpi;
- vulpile ucise vor fi îndepărtate, vor fi încadrate în categoria 1
a subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului
uman şi vor fi dirijate obligatoriu la o unitate de procesare a
subproduselor de origine animală de categoria 1 sau la unităţi de
incinerare autorizate sanitar veterinar, conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr.1774/2002.

2. Detectarea Trichinella spp. la enoţi şi jderi

Cadavrele enoţilor şi jderilor vânaţi, ucişi în trafic sau găsişi
morţi vor fi examinate pentru detectarea Trichinella spp.
În cazul detectării Trichinella spp. la enoţi şi jderi vor fi
aplicate următoarele măsuri suplimentare:
- vânătorii din arealul/zona geografică respectivă vor fi informaţi
în vederea intensificării vânătorii de enoţi şi jderi;
- enoţii şi jderii ucişi vor fi îndepărtaţi, vor fi încadraţi în categoria
1 a subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate
consumului uman şi vor fi dirijate obligatoriu la o unitate de procesare
a subproduselor de origine animală de categoria 1 sau la unităţi de
incinerare autorizate sanitar veterinar, conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr.1774/2002.

23
 3. Detectarea Trichinella spp. la rozătoarele sălbatice
În cazul în care Trichinella spp. este detectată într-o
fermă/exploataţie de porci, se impune efectuarea examenului pentru
detectarea Trichinella spp. la rozătoarele capturate în
fermă/exploataţie sau în afara acesteia, ca parte a
investigaţiei/anchetei epidemiologice efectuate pentru ferma/
exploataţia respectivă.

4. Detectarea Trichinella spp. la nurci

În investigarea cazurilor specifice de trichineloză, nurcile pot fi
incluse ca specii de animale sălbatice pentru testare. Dacă nurcile
crescute în captivitate sunt hrănite cu subproduse din carne netratate
termic, provenite de la abatoare, acestea pot să reprezinte o sursă
de infestaţie cu Trichinella spp, în cazul în care sunt eliberate în
mediul silvatic.
În situaţia în care se constată o creştere a prevalenţei
Trichinella spp. într-un anumit areal/zonă geografică, trebuie
intensificate eforturile de capturare a nurcilor crescute în sălbăticie
sau a celor provenind din captivitate, în scopul examinării acestora
pentru detectarea Trichinella spp.

IX. MĂSURI ADOPTATE LA NIVEL DE COMERŢ EN-DETAIL

SAU CONSUMATORI

În situaţia în care carnea infestată a fost pusă pe piaţă şi

comercializată fără a fi supusă controlului sanitar veterinar pentru
decelarea Trichinellei spp., sau în cazul consumului familiar cu ocazia
tăierilor tradiţionale se vor dispune măsurile ce se impun la vânzarea

24
cu amănuntul sau faţă de consumatorul final, conform prevederilor
art. 10 al Regulamentul Parlamentului European nr. 178/2002 privind
siguranţa alimentului, şi în special retragerea cărnurilor infestate şi
supravegherea acesteia până la neutralizare însoţite de informarea şi
avertizarea publică. În situaţia în care se înregistrează cazuri de
îmbolnăvire la om cu Trichinella spp., serviciile sanitare veterinare au
obligaţia notificării DSVSA judeţene şi a Municipiului Bucureşti în
vederea efectuării anchetei epidemiologice şi depistarea focarului de
boală şi a sursei de infestare.
Cu ocazia anchetei epidemiologice se vor solicita informaţii
detaliate asupra originii alimentelor incriminate, se vor dispune măsuri
de reţinere oficială a acestora şi se vor recolta probe în vederea
analizării. Alimentele la care în urma examenului de laborator se
depistează Trichinella spp. se supun reţinerii oficiale de către medicii
veterinari.
După încheierea anchetei epidemiologice, DSVSA judeţene vor
notifica rezultatul investigaţiilor la Compartimentul Zoonoze şi
Supraveghere Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA.

X. MĂSURI CE SE APLICĂ ÎN CAZUL ÎN CARE NU SE

POATE IDENTIFICA CARCASA INFESTATĂ ÎN ABATOR

Atunci când între carcase şi proba colectivă nu există o legătură

clară şi nu se poate identifica carcasa infestată, întreaga producţie se
blochează şi se efectuează analiza acesteia.

XI. RECUNOAŞTEREA EXPLOATAŢIILOR OFICIAL LIBERE

DE TRICHINELLA

25
 Sunt recunoscute oficial ca exploataţii sau categorii de
exploataţii libere de Trichinella atunci când sunt îndeplinite cerinţele:
1) stabilite în Capitolul I şi Capitolul II (A), (B), şi (D) ale Anexei
IV din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, în cazul exploataţiilor;
2) stabilite în Capitolul II (C), şi (D) ale Anexei IV din
Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, în cazul categoriilor de exploataţii;
În situaţiile în care cerinţele prevăzute în Cap. 1 şi II (B) al
Anexei IV la Reg. 2075/2005 nu mai sunt îndeplinite, operatorii cu
activitate în domeniul alimentar din exploataţiile recunoscute ca fiind
libere de trichinella, au obligaţia să informeze autorităţile competente.
Exploataţiile declarate libere de Trichinella spp. sunt supuse
inspecţiei pe baza analizei gradului de risc, pentru care se vor lua în
calcul următoarele aspecte :
- istoricul bolii şi prevalenţa;
- constatările anterioare;
- zona geografică;
- fauna sălbatică locală sensibilă;
- metodele de creştere;
- supravegherea veterinară;
- confirmarea crescătorilor.
În cazul în care suine domestice, sau alte specii de animale cu
risc de infestare cu Trichinella spp., provenind dintr-o exploataţie
recunoscută oficial a fi liberă de Trichinella spp. prezintă un rezultat
pozitiv pentru decelarea Trichinella spp., Direcţia Generală Sanitară
Veterinară din cadrul ANSVSA, prin DSVSA judeţene sau a
Municipiului Bucureşti va dispune imediat :
a) retragerea recunoaşterii oficiale a exploataţiei libere de
trichinella;

26
 b) examinarea tuturor suinelor domestice, în timpul tăierii în
conformitate cu art. 2(1) al Regulamentului (CE) 2075/2005;
c) efectuarea unor teste serologice la toate animalele cu risc de
infestare cu Trichinella din exploataţie;
d) urmărirea şi testarea tuturor animalelor de reproducţie
introduse în exploataţie precum şi a celor care au părăsit exploataţia
în cursul ultimelor 6 luni anterioare depistării cazurilor pozitive;
e) investigarea răspândirii infestaţiei parazitare datorită
distribuţiei de carne provenită de la suine domestice sacrificate în
perioada precedentă rezultatelor pozitive;
f) iniţierea unei anchete epidemiologice pentru stabilirea cauzei
infestării.
În situaţiile în care oricare din condiţiile prevăzute în Cap. I sau
II al Anexei IV nu mai sunt îndeplinite, rezultatele testelor serologice
sau rezultatele analizelor de laborator pentru probele recoltate de la
suinele sacrificate arată că exploataţia sau categoria de exploataţii nu
mai pot fi considerate libere de Trichinella spp., DSVSA judeţene şi a
municipiului Bucureşti retrage recunoaşterea oficială a exploataţiilor
sau categoriilor de exploataţii şi notifică la Compartimentul Zoonoze
şi Supraveghere Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA.
Exploataţiile pentru care s-a retras recunoaşterea oficială ca
fiind oficial libere de trichinella, pot fi recunoscute din nou ca fiind
oficial libere de trichinella, imediat ce problemele identificate au fost
soluţionate şi cerinţele stabilite la Cap. II (A) al Anexei IV la Reg. CE
nr. 2075/2005, sunt îndeplinite.
XII. PLĂŢI COMPENSATORII

În cazul tăierii porcilor pentru consum familial, se acordă

despăgubiri conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214 /2009

27
privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se
cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în
vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale
animalelor.
Compensarea va fi făcută către proprietar, la preţul pieţii,
pentru porcinele tăiate pentru consum familial.

XIII. PROGRAME DE INFORMARE SI DE CONŞTIENTIZARE

A POPULAŢIEI

DSVSA judeţene şi, a municipiului Bucureşti trebuie să

informeze şi să conştientizeze publicul prin:
- organizarea exerciţiilor de informare şi avertizare publică;
- afişarea în locuri publice de materiale informativ referitoare la
trichineloză;
- tipărirea de broşuri informative;
- anunţuri media şi internet;
- şedinţe informative cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale
crescătorilor de animale.

28
GUVERNUL ROMÂNIEI
AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR
DIRECŢIA SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR....................................

DOCUMENT DE ÎNSOŢIRE A PROBELOR ÎN VEDEREA EFECTUĂRII EXAMENULUI PENTRU

DECELAREA TRICHINELLA SPP.

Nr. .............. din.....................................

Date de identificare abator/unitate manipulare vânat Laboratorul sanitar veterinar şi pentru siguranţa
sălbatic alimentelor la care sunt trimise probele
Denumire Denumire
Adresa Adresa
Tel/fax Tel/fax

Nr. Identificarea probelor Examen

crt. solicitat
Numărul Identificarea Numărul de Numerele de identificare ale Natura Originea
probelor probelor animale carcaselor de la care provin probei animalelor
probele

MEDIC VETERINAR OFICIAL Nume şi prenume....................................... Semnătura ............................................

29