Atestat 2

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIOALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
COLEGIUL TEHNIC “VALERIU D.COTEA” FOCȘANI-VRANCEA
PROIECT DE SPECIALITATE
EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII
PROFESIONALE
A ABSOLVENȚILOR ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
LICEAL
-NIVEL 4-
Profesor îndrumător,
DINIȚĂ TICUȚA
MEDIC VETERINAR
Elev,
BUDESCU ANDREEA RAMONA
Clasa a XII-A
Calificarea:TEHNICIAN VETERINAR
PATOLOGIA
ȘI TERAPIA
GLANDEI
MAMARE
CUPRINS
ARGUMENT
I.FURUNCULOZA MAMARĂ ȘI PLĂGILE
UGERULUI
II.CONTUZIILE UGERULUI ȘI FISTULA DE LAPTE
III.ANOMALIILE GLANDEI MAMARE
IV.TULBURĂRI CIRCULATORII ȘI FUNCȚIONALE
ALE GLANDEI MAMARE
1.HIPEREMIA UGERULUI
2.EDEMUL UGERULUI
3.HIPOGALAXIA ȘI AGALAXIA
V.INFLAMAȚIA GLANDEI MAMARE
1.MAMITA STAFILOCOCICĂ
2.MAMITA ACTINOMICOTICĂ
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Am ales ca temă de studiu pentru lucrarea mea de atestat “PATOLOGIA ȘI TERAPIA GLANDEI
MAMARE” deoarece mi se pare o temă extrem de importantă în lumea medicinei
veterinare….majoritatea ființelor atît umane cît și animale consumă și depind de laptele produs de unele
specii(vaci, capre ,bivolițe,etc..).
Prin tema aleasă vreau să prezint riscurile și problemele întîmpinate de către aceste necuvîntătoare ce
produc laptele matern sau de consum . Gustul și culoarea depind de compoziția laptelui, fiind influențate
de o multitudine de factori, dintre care amintim: specia, rasa, starea de sănătate, vârsta și hrănirea
animalului, stadiul lactației, sistemul de creștere, sezonul, parametrii mediului etc.
Rolul biologic al glandei mamare este îndeplinit prin produsele sale de secreție,colostru și laptele,produse
indispensabile pentru hrănirea nou-născuților,cel puțin în prima perioadă a vieții acestuia (perioada de
sugar).
Datorită capacității sale de a sintetiza cantități mari de lipide, glucide și protein cu valoare biologică
ridicată, glanda mamară a animalelor (rumegătoare) domestice a dobîndit și o importanță economic-
socială special întrucît omenirea (în primul rînd, copiii) continuă să rămînă dependența de hrănire cu lapte
în ciuda dezvoltării industriei alimentare la performanțe nemaiîntîlnite pînă în prezent.
De aceea fiziologia lactației reprezintă un domeniu în care acumularea de date științifice (mai ales în
ultimii 50 de ani) are o dinamică impresionantă.
Mamela,organ specific femelelor de mamifere, este o glandă specializată în secreția, stocarea și eliberarea
laptelui.La femelele domestic există diferențe de specie în ceea ce privește numărul, forma, localizarea și
organizarea structurală a mamelelor.
Localizarea mamelelor este, în perechi simetrice bilateral față de linia albă, situate în regiunea ingvinală
la rumegătoare și cabaline și în regiunea toracică, abdominală și ingvinală la carnivore, suine și leporide.
Numărul mamelelor diferă de la o singură pereche la oaie, capră și la iapă, două perechi la vacă și bivoliță
sau 5-8 perechi la cățea, pisică, scroafă și iepuroaică.
Forma mamelelor este globuloasă, ele prezentănd pe suprafața externă convexă un mamelon mai mult sau
mai puțin proeminent.
Organizarea structurală a mamelelor este în perechi distincte la carnivorele domestic, suine și iepuroaică,
spre deosebire de rumegătoare și cabaline la care mamelele sunt grupate într-un singur organ globules
numit uger. Ugerul prezintă două jumătăți identice la oaie, capră și iapă, iar la vacă și bivoliță prezintă
patru sferturi: două anterioare, mai mici , și două posterioare, de regulă mai mari.
I.FURUNCULOZA MAMARĂ
Furunculoza este o inflamație a glandei sebacee (foliculul pilos) pe uger.
Apare ca urmare a murdăriei sau a infecției în porii pielii. Poate fi, de
asemenea, o afecțiune a glandelor sebacee. Procesul inflamator formează
supurații care trebuie tratate.
Simptome ale furunculozei:

pustule pe piele;
durere și roșeață în uger
Tratament: firele de păr de lângă abcese sunt tăiate. Dacă abcesul nu se
deschide singur, atunci trebuie să fie deschis, pus pur și îndepărtat și
tratat cu un antiseptic. Se recomandă tratarea pielii în locul fierberii cu o
soluție de iod pentru a usca zona inflamată, apoi tratarea acesteia cu
ictiol sau unguent streptocid. Pentru a evita dezvoltarea infecției, vaca
poate fi prescrisă pentru a consolida sistemul imunitar și, intravenos,
200-300 ml de soluție de streptocid 1% (2 picurători).
Important! Agenții cauzali ai furunculozei sunt stafilococii. Nu se
recomandă fierberea să se stoarcă pentru a nu răspândi infecția.
La fierberea explozivă, se prescriu antibiotice și se pune un blocaj de
novocaină. Vitaminele sunt adăugate la dieta vacilor. De asemenea,
ugerul este încălzit sub o lampă ultravioletă.
I.PLĂGILE UGERULUI
Definiție
Plaga(rană,traumatism deschis) reprezintă lipsa de continuitate a pielii,
mucoaselor și țesuturilor subiacente, produsă prin agenți traumatic
(mecanici, termici, chimici,rtc.)
Etiologie în funcție de natura agentului traumatic
-mecanic-tăiere,înțepare,mușcătură,împușcare
-termic-arsura,degerătura
-chimic-arsura chimică
-Plăgile tăiate sunt accidentale sau chirurgicale. Plăgile tăiate, accidentale
produse de un corp tăios(ciob de sticlă) au margini regulate, iar
distrugerile tisulare sunt limitate, de aceea se vindecă repede.Plaga
chirurgicală, fiindcă a survenit în mediu septic nu este infectată
-Plăgile înțepate sunt produse de insecte, agenți contondenți cu diametru
fosrte mic( ace, cuie,așchii de lemn)au o evoluție diferită în funcție d
adîncime și suprainfecție.
-Plăgile mușcate sunt provocate de animale .În general sunt plăgi
contuze(tegumentele sunt distruse neregulat).Prin aceste plăgi pot fi
introduse în organism infecții severe
Semen clinice
-durere locală spontană și la palpare
-impotența funcțională relativă sau totală
-tumefacție,edem,hemoragie locală
Tratament local al plăgii
-Toaleta plăgii-aseptizarea plăgii(alcoolul,tinctura de iod, betadina,apa
oxigenată,soluție de cloramină,rivanol,acid boric)
-Sutura-pentru a grăbi vindecarea plăgii.Manevra este indicată însă numai
în cazul plăgilor necontaminate sau cu contaminare redusă.
 II.CONTUZIILE UGERULUI
La pășunatul vitelor în pajiști, există o mare probabilitate de a deteriora ugerul prin vânătăi
sau răni. Această sângerare poate fi motivul pentru care laptele de vacă este sângeros. Un alt
animal poate provoca o rană gravă cu un corn sau un vițel lovind cu picioarele. Rezultatul
este o hemoragie în glanda mamară, de aici și sângele.
Din lovitură, vasele de sânge din țesuturile interne ale ugerului sunt sfâșiate, apare umflarea,
decolorarea albastră și o forfota. Cu daune severe, sângele trece în lapte. Este slab exprimat
dintr-un sfârc învinețit din cauza unui hematom
Cum să tratezi o umflătură într-o vacă:
 se tratează cu iod;
 aplicați gheață sau lut amestecat cu oțet timp de două zile;
 în a treia zi, ungeți-vă cu unguent cu heparină și masați ușor
 pentru a șterge sfarcul de sânge coagulat, injectați o soluție de sodă prin cateter, masați și
exprimați în jumătate de oră.
În cazul vânătăilor dureroase, se pune un blocaj de novocaină, ugerul este curățat chirurgical de
hematomoze și se administrează antibiotice.
Vânătaia se frământă cu iod și se aplică o primă compresă rece pentru primele 2 zile, apoi se
încălzesc unguentele. Puteți utiliza remediul „Salvator” pentru hematoame. Se aplică într-un strat
gros. În cazuri grave, zona este deschisă și curățată de cheaguri de sânge, iar apoi rana rezultată
este tratată.
Aplicați un unguent de antibiotice (Levomikol, emulsie de sinthomicină). Pentru a

păstra compresele și șervețele cu unguent pe uger, puneți un bandaj.
II.FISTULA DE LAPTE
OPERATIA IN FISTULA DE LAPTE
Indicatii: Fistula mamara, congenitala sau dobandita in urma unor plagi penetrante
cicatrizate defectuos. La femelele lactante, se recomanda asteptarea perioadei de
repaus mamar.
1. Se introduce o sonda mamara prin canalul papilar si se fixeaza.
2. Vivifierea marginilor fistulei formand o plaga de forma alungita avand ca suport
sonda mamara.
3. Sutura plagii rezultate prin diferite metode, fara a trece firul prin mucoasa
canalului papilar:
Procedeul Wolf se realizeaza printr-o sutura bietajata in 'U'.
Sutura profunda in 'U'. Firele sunt trecute prin piele, la 6-10 mm de marginea plagii
si apoi prin tesutul musculo-erectil si se scot in partea opusa la aceeasi distanta. In
dreptul plagii rezultate dupa vivifiere, firele de sutura trec prin tesutul musculo-
erectil In apropierea mucoasei (submucoasa canalului papilar). Prin innodarea
firelor trecute in forma de 'U' se inchide fundul fistulei.
Afrontarea plagii cutanate. Se aplica tot o sutura in 'U', dar firele se trec la distanta
mai mica (3-5 mm), numai prin piele, plasate alternativ sau intercalate cu cele mai
distantate.
Procedeul Moussu foloseste un fir subtire de catgut pentru sutura in bursa a
tesuturilor profunde. Pielea se sutureaza in puncte separate cu nylon. Se preteaza la
plagile mici.
Procedeul Götze. Este o sutura bietajata in fir continuu intretaiat. Se sutureaza mai
intai tesutul musculo-erectil si apoi pielea. Se aplica la plagile mai mari de 1,5 cm.
Procedeul Eberlein: Sutura bietajata.
1. Submucoasa este suturata cu catgut in surjet simplu.
2. Sutura cutanata, tot in fir continuu.
Procedeul Willemain
1. Sutura profunda se face in zig-zag.
2. Sutura cutanata in surjet cu fir neresorbabil
Procedeul Berthelon si Tournut. Recomanda sutura trietajata, in surjet cu acelasi
fir sintetic resorbabil: 1 - submucoasa; 2 - tesutul musculo-erectil; 3 - pielea.
Procedeul Frerking
1. Sutura 'plapumareasca' a tesutului musculo-erectil.
2. Sutura cutanata cu agrafe.
III.ANOMALIILE GLANDEI MAMARE
Anomalii ale ugerului înnăscute

1.Mameloane suplimentare
Apariția mameloanelor suplimentare este genetică. Dacă incomodează, acestea se
amputează. Pot deranja la muls și reprezintă în același timp o poartă de intrare
pentru agenții patogeni. Animalele cu această genă nu trebuie folosite pentru
montă.
2.Mameloane duble
Dacă mameloanele sunt împărțite în două, nu doar că fenomenul va incomoda la
muls, dar fiecare canal mamelonar poate dezvolta mastită, independent de celălalt.
Mastita
1.Agenții patogeni contagioși sunt de obicei transmiși de la o vacă la alta în timpul mulsului, de
către persoana care efectuează mulsul sau de aparatul automat de muls.
2. Cu toate acestea, în prezent atât Escherichia coli, Streptococcus uberis cât și stafilococii
coagulazo-negativi joacă un rol foarte important în dezvoltarea mastitei. Acești agenți patogeni
infectează vacile prin contactul lor cu mediul contaminat, cum ar fi așternutul din boxă. De
aceea, acestia sunt denumiți agenți patogeni de mediu
Diagnostic
Mulgerea catorva jeturi de lapte de la o vacă și examinarea acestuia, înainte de muls, este în
continuare cea mai bună metodă de detectare a celor mai timpurii cazuri de mastită clinică. Acest
lucru se datorează faptului că modificările din lapte sunt adesea primul semn de mastită.
Modificările de aspect ale laptelui (cheaguri, flocoane, modificări de culoare sau consistență) pot
fi observate atunci când laptele este extras pe o suprafață închisă la culoare. Modificările laptelui
sunt specifice patogenului care cauzează infecția. Astfel, cheagurile și flocoanele sunt cel mai
frecvent observate la mastita provocată de stafilococi și streptococi, în timp ce laptele de
culoarea paielor este în general asociat infectiei cu Escherichia coli. În sistemul modern de
crestere a vacilor pentru lapte, fermierii pot depista o mastita mult mai repede, datorită
parametrilor care pot fi evaluați în timpul procesului de muls, date care se regasesc in computerul
fermei. Un exemplu este conductivitatea electrica a laptelui. Monitorizarea acestui parametru
permite initierea unui tratament mamar mult mai precoce pentru a reduce astfel impactul mastitei
clinice.
3.Anomalii ale ugerului dobîndite, infecțioase
Cauzele infecțioase ale bolilor de piele din zona ugerului pot fi virusuri(vărsat de vînt,
papilomatoză, FA, stomatită veziculară), bacteria și paraziții(acarieni, viermi).
4.Anomalii ale ugerului dobîndite, neinfecțios
Atunci cînd examinați leziunile, determinarea localizării și a gradului de lezare a

țesutului este de importanță majoră pentru stabilirea unei prognoze și a
perspectivelor de vindecare. Cauzele acestor leziuni pot fi pe de o parte factori
inviduali, care țin de fiecare vacă în parte, precum forma ugerului, forma
mameloanelor sau eventuale problem la sculare, pe de altă parte, condițiile de
creștere:podele din grătare de ciment cu muchii ascuțite, îngrijirea deficitară a
copitelor, tehnnică de muls incorectă, înțepături în unelte sau
supraaglomerarea(vacile calcă un ape ugerul celeilalte)
IV.TULBURĂRI CIRCULATORII ȘI
FUNCȚIONALE ALE GLANDEI
MAMARE
Tesutul conjunctiv al glandei mamare are un rol important. La nivelul sau trec vasele sanguine, limfatice
si nervii. tesutul conjunctiv indeplineste si functia de aparare a partilor fine, secretorii ale glandei. El
realizeaza troficitatea glandei si marirea rezistentei sale la infectii.
Unii cercetatori considera ca raportul optim al tesuturilor este: 75 – 80% tesut glandular si 20 – 25%
tesut conjunctiv si adipos.
Tesutul glandei mamare este foarte bogat in vase sanguine. Sangele ajunge in mamela, mai ales din
artera rusinoasa externa (a.aa pudendae externae) si partial din artera perineala (a.a. perinealis).
Se disting ramurile posterioare si anterioare ale arterei glandei mamare (de fiecare parte), ramurile
posterioare si anterioare ale bazei glandei mamare (a.a. basalis cranialis et basalis caudalis). De la
primele pornesc numeroase ramuri spre cisterna, canale galactofore si mameloane. De la arterele
posterioare ale glandei pornesc ramuri la ganglionii limfatici retromamari. Arterele jumatatii stangi si
drepte ale glandei se anastomozeaza Espe D. neaga in mod eronat prezenta anastomozelor arteriale
intre ambele jumatati.
Venele glandei mamare in general insotesc arterele si intocmai ca si arterele, se unesc intre ele prin
numeroase anastomoze, asigurind intoarcerea venoasa nu numai caudal, dar si cranial, in vena
subcutanata abdominala (V. subcutanea abdominis) .
Reteaua sanguina capilara este foarte densa la nivelul alveolelor si canalelor de excresie. Capilarele
arteriale si venoase formeaza anastomoze. Numarul mare de anastomoze impiedica aparitia tulburarilor
circulatorii (anemia, staza), care s-ar putea produce prin comprimarea diferitelor portiuni ale glandei,
cand animalul se gaseste in decubit. Sistemul venos al glandei mamare este mai dezvoltat decat cel
arterial.
Limfa din tesuturile glandei mamare circula prin vasele limfatice, distribuite in lungul vaselor sanguine
importante si se dreneaza in ganglionii limfatici inguinali profunzi. Limfa de la piele, fascii si mameloane
circula prin vasele limfatice superioare, drenindu-se in ganglionii limfatici retromamari si inguinali
superficiali. Ganglionii retromamari la vaca pot fi in numar de 3 – 7, avind o lungime de 4 – 10 cm si un
diametru de la 2 – 3 cm.
Glanda mamara primeste ramuri nervoase mai ales de la fasciculele anterioare si posteriare ale nervului
spermatic (n. spermaticus externus), care ramificindu-se , formeaza un plex areolar mare in jurul
sferturilor glandei mamare si un plex areolar mic, intre lobii si lobulii glandei mamare. Fibrele nervoase
ajung la alveolele mamare, vasele sanguine, canalele de excretie si la celelalte elemente tisulare ale
glandei. Ramurile nervoase de asemenea merg in lungul vaselor sanguine cu calibru mare.
G r a c e v I. I. a stabilit in vasele sanguine ale glandei mamare doua feluri de receptori: baroreceptori si
chemoreceptori. Baroreceptorii sesizeaza modificarile presiunii intravasculare si in consecinta
modificarile circulatiei glandei mamare. Chemoreceptorii sesizeaza compozitia chimica a sangelui irigant
al glandei mamare. Cu ajutorul lor se percep modificarile presiunii in sistemul de acumulare a laptelui si
modificarile compozitiei chimice a lichidului acumulat in glanda. S-a stabilit, ca excitatia receptorilor este
marita la inceputul lactatiei si scazuta la sfarsitul perioadei de lactatie.
In procesul filogenezei glanda mamara a atins cea mai mare dezvoltare la vaca. Acest lucru se explica
prin actiunea omului asupra dezvoltarii taurinelor intr-o anumita directie – productia de lapte. Omul a
dezvoltat sitematic la aceste animale, pe calea selectiei si potrivirii perechilor, prin crearea unor anumite
conditii si exercitii, acele relatii cu mediul extern si acele reactii raspuns, care sa asigure secretia si
excretia laptelui.
1.HIPEREMIA UGERULUI
Hiperemia este un aflux exagerat de sînge la nivelul ugerului, frecventă la femelele primare și adulte, cu
producții mari de lapte mai ales ăn preajma parturiției
Etiologie
-supraîncărcarea adăposturilor
-temperatura externă ridicată
-expunere prelungită la soare
-pregătirea incorectă a ugerului pentru o nouă lactație
-masaje brutale ale ugerului
-mulsuri defectoase
-dereglări neuro-endocrine
-factori toxialimentari
Patogeni
Congestia activă a sistemului arterial mamar duce la ruperea vaselor capilare și diapedeză,
modificarea culorii laptelui(roz) sau prezența coagulilor de sînge, precum și la durere datorită
compresiunii țesutului mamar și terminațiilor nervoase senzitive.
Simptome
-La inspecție jenă în mers, poziție cifozată, mărirea în volum a ugerului, mameloanele
turgescente, sensibile, piele întinsă, luciasă de culoare roșie
-La palpație durere vie pe întreaga suprafață. Starea general a femelei nu este semnificativ
modificată, marile funcții în limite normale
-Semne funcționale secreție lactată diminuată, culoarea poate fi normal sau roșiatică, uneori cu
cheaguri de sînge.Prin sedimentare se formează trei straturi –inferior roșu,-mijlociu roz,-superior
galben(datorită grăsimii)
2.EDEMUL UGERULUI
Umflarea postpartum a ugerului unei vaci trebuie să-i avertizeze pe proprietar. Un simptom
pronunțat este adesea considerat un proces fiziologic normal, dar poate provoca boli grave. Se
pare că o ușoară umflare, și, ca urmare, o scădere a producției de lapte și deteriorarea calității
sale. Rezistența întregului organism al unui animal suferă de această inflamație. Cauzele
edemului ugerului sunt diferite, iar tratamentul va fi diferit.
Etiologie
-Vătămarea Udder.
-Patologia rinichilor, mușchiului cardiac, vaselor de sânge (dacă ugerul este umflat cu mult înainte de
fătare).
-Lipsa activității fizice.
-Dieta formulată în mod necorespunzător (lipsa de fibre grosiere, exces de proteine și furaje suculente,
precum și un exces de magneziu, potasiu și săruri din alimente).
-Micotoxicoza (boli fungice).
-Tulburări hormonale
Edem serios al ugerului. Se dezvoltă pe fundalul unei încălcări a limfei sau a fluxului de sânge în timpul
sarcinii și după fătare.
Simptome
-Umflarea părților individuale ale ugerului (dreapta, jumătatea stângă, spatele) sau a întregului
organ. Starea dureroasă se extinde nu numai în interiorul glandei, ci și la țesuturile
înconjurătoare.
-Sfarcurile sunt din ce in ce mai scurte.
-Pielea este aspră, strălucitoare, cu o tentă albăstruie. Când apăsați pe uger, se formează o
depresiune care nu dispare mult timp (organul este similar cu aluatul).
-Hematoame, abraziuni (dacă cauza patologiei este traumă).
-Creșterea dimensiunii ugerului.
-Etanșeitatea pielii.
-Lapte apos.
-La palpare nu există durere.
-Deformarea organelor.
-Compactarea țesuturilor cu edem seros avansat.
-Vaca produce lapte mic.
Complicații
Adesea, edemul apare înainte de naștere, dar dispune singur în primele zile de la lactație. Veterinari
recomandă încă monitorizarea stării animalului, deoarece boala (deși pe termen scurt) crește
susceptibilitatea organului la efectele microorganismelor patogene.
O altă consecință periculoasă este indurarea organelor, în care glanda devine dură. Vaca produce lapte
puțin și trebuie să fie sacrificată. Mastita poate deveni cronică, ale cărei semne sunt supraaglomerarea și
îngroșarea țesuturilor. Mărimea ugerului crește și cantitatea de lapte scade. Nu are rost să aștepți ca
mastita să dispară singură. Animalul are nevoie de îngrijiri veterinare urgente.
Tratament
Există trei metode principale de terapie pentru a elimina complet umflarea glandei mamare:
-întocmirea dietei corecte;
-masaj și alte fizioterapie;
-utilizarea medicamentelor.
3.Hipogalaxia și Agalaxia
-scade hormonul tiroidian circulant, crește concentrația de cortizol….suprimă producția
hipofizară de prolactină afectînd negativ producția de colostru și lapte mai ales de la prima până
la a treia zi
-o dietă prea copioasă sau atonia intestinală favorizează constipația și reținerea fecalelor
-cu multiplicarea bacteriilor producătoare de endotoxine care sunt absorbite prin tractul digestive
și provoacă disgalacție (glanda mamară-mastita)
-la scroafele cu hipogalaxie administrăm injectabil presoxin-stimulează lactația
Agalaxia contagioasă a oilor și caprelor, numită popular „răsfugul alb“, este o boală
infectocontagioasă la care sunt sensibile, de obicei, femelele în lactație, dar se pot îmbolnăvi și
femelele sterpe, masculii, precum și tineretul. Agentul etiologic al bolii este Mycoplasma
agalactiae, cu rezistență redusă în mediul exterior, dar care poate să rămână în stare latentă în
glanda mamară un timp îndelungat.
Sursele principale de infecție sunt reprezentate de animalele bolnave și animalele purtătoare care
elimină bacterii prin urină, fecale, secreții genitale și lapte. Boala se transmite rapid și prin
intermediul mâinilor mulgătorilor.
Profilaxia specifică se bazează prin folosirea vaccinurilor inactivate contra agalaxiei contagioase
a oilor și caprelor AGALAXIN și AGALAXIN FORTE (conține germeni de Mycoplasma
agalactiae și Staphylococcus aureus inactivați).
În profilaxia curentă vaccinurile se administrează la oi și capre în a doua parte a gestației, iar la

celelalte categorii de ovine și caprine se administrează primăvara, în luna mai.
V.INFLAMAȚIA GLANDEI MAMARE
Mastita este inflamatia glandei mamare asociata cu infectia bacteriana. Apare la catele si pisici
postpartum. Rareori, mastita este observata la catelele si pisicile pseudopregente care
alapteaza. Mastita poate fi acuta sau cronica.
Mastita poate fi localizata (de exemplu, implicand un singur sinus al glandelor), difuza intr-o
singura glanda sau difuza in mai multe glande. Animalul poate fi asimptomatic sau compromis
critic. Laptele din glandele mastitice poate parea normal normal sau poate fi anormal de culoare
sau consistenta.
In mastita acuta, glandele afectate sunt fierbinti si dureroase. Femela a dezvoltat o infectie sau
abces intr-o glanda mamara si a devenit foarte bolnava. Bacteriile au intrat in glanda mamara si
pot fi fatale daca nu sunt tratate rapid. Daca mastita acuta progreseaza spre mastita septica, pot fi
observate semne de boala sistemica precum febra, depresie, anorexie si letargie, iar femelele pot
neglija nou-nascutii. In mastita cronica consecinta principala poate fi esecul alaptarii puilor.
CAUZELE MASTITEI
Cea mai frecventa cauza a mastitei se datoreaza bacteriilor care intra in glanda mamara, dar
poate aparea pur si simplu din prea mult lapte in glanda.
Trauma: Cel mai frecvent motiv pentru ca o catelusa sau o pisica dezvolte mastita este datorat
traumei tetinei, cum ar fi un traumatism aplicat glandelor mamare de unghiile sau dintii puilor.
Trauma de la o femela care alapteaza sau un alt tip de leziune permite bacteriilor, cum ar fi E.
coli, sa intre in glanda mamara prin canalul tetei. Aceasta duce la o infectie bacteriana.
Acumularea excesiva de lapte: Uneori se produce prea mult lapte si se acumuleaza in glanda
mamara. Aceasta presiune poate provoca mastita fara o componenta bacteriana.
Medii murdare: Trauma nu este singurul mod in care bacteriile pot intra in canalul de tetina.
Pur si simplu sa fii intr-un mediu murdar poate permite bacteriilor sa provoace o infectie in
glanda mamara.
Infectie sistemica originara in alta parte a corpului.
SIMPTOMELE MASTITEI LA ANIMALELE DE COMPANIE
Pierderea poftei de mancare;
Letargie;
Glanda mamara ferma, umflata, calda si dureroasa, din care poate fi exprimat fluid purulent
(asemanator puroiului) sau hemoragic;
Neglijarea puilor (de obicei din cauza durerii cand incearca sa alapteze);
Dezvoltarea nearmonioasa a puilor;
Febra, deshidratarea si socul septic cu implicare sistemica;
Abcesele sau gangrena glandelor, daca sunt lasate netratate.
TRATAREA MASTITEI LA ANIMALELE DE COMPANIE
Daca infectia la san nu este prea severa, catelusa sau pisica poate fi lasata sa continue alaptarea
(aceasta este optiunea ideala, deoarece este cel mai bine pentru sanatatea mamei si a puilor), cu
exceptia cazului in care glandele contin tesut mort sau pentru ca mama este bolnava sistemic si
nu este in siguranta pentru ea sau pentru pui sa alapteze. In aceste cazuri, animalul tau de
companie va fi internat intr-un spital pana cand va fi stabil.
Antibiotice bactericide cu spectru larg trebuie alese pe baza testelor de sensibilitate si intelegand
ca acestea vor fi transmise in lapte celor mici. Antibiotice precum tetraciclina, cloramfenicol sau
aminoglicozide trebuie evitate in timpul alaptarii, cu exceptia cazului in care nou-nascutii sunt
intarcati. Cephalexin si sunt recomandate ca agenti terapeutici initiali in asteptarea rezultatelor
culturii. Ambalarea la cald a glandei afectate incurajeaza drenajul si pare sa usureze
disconfortul.
Terapia cu fluide este indicata la animalele cu mastita septica care sunt deshidratate sau aflate in
soc. O glanda mamara abcesata trebuie sa fie lansata, drenata, inrosita si tratata ca o rana
deschisa. In cazul in care acest tratament nu functioneaza, glandele abcesate vor necesita
indepartarea chirurgicala.
Mastita neseptica este vazuta cel mai frecvent la intarcare. Glandele afectate sunt calde, umflate
si dureroase la atingere, dar animalul este alert si sanatos. Compresele calde trebuie aplicate pe
glandele afectate de 4-6 ori pe zi, iar cei mici trebuie incurajati sa alapteze din aceste glande.
1.MAMITA STAFILOCOCCICĂ
Este provocata de stafilococul auriu, cu tulpini hemolitice. In ultima vreme este mai frecventa
decat mamita streptococica, fapt constatat in lumea intreaga si care se datoreste producerii
fenomenului de antibiorezistenta. Receptivitatea animalelor este influientata de leziuni ale
mameloanelor, congestii mamare, raceala, alimentatie dezechilibrata, carente vitaminice, mulsul
brutal, boli generale si o slaba rezistenta ereditara. Sursele de infectie sunt reprezentate de
animalele blonave care elimina germenii prin lapte, transmiterea bolii realizandu-se prin
intermediul mainilor mulgatorului, a aparatelor de muls; boala poate sa apara si fara
contaminarea din afara, germenii fiind prezenti si pe parul animalelor. Infectia se realizeaza prin
canalul papilar sau prin microtraume ale pielii mamelei. Mamita poate fi precedata de aparitia
unor pustule ale tegumentului mamar.
Forma de mamită acută este mai rar întâlnită acum; se manifestă prin simptome generale precum
inapetenţa şi febra. Sferturile afectate sunt mărite în volum, dureroase, calde, pielea este
eritematoasă (chiar cianotică), parenchinul are tendinţa gangenării. Secreţia lactată este înlocuită
de un lichid seros, ce poate deveni brun-roşiatic, fetid şi cu flacoane de fibrină. Se poate produce
moartea în unele cazuri, în altele sfertul bolnav se sfacilează. Forma cronică, obişnuit înlnită,
este asemănătoare mamitei streptococice se constată zone îndurate în sfertul afectat, atrofia
sfertului, îngroşarea mucoasei sinusurilor galactofore. Uneori, se poate manifesta sub forma unei
inflamaţii catarale acute, sferturile afectate fiind indurate sau tumefiate.
2.MAMITA ACTINOMICOTICĂ
Este o inflamatie productive, cu prezenta de noduli de granulatie, care contin central focare mici
de puroi, cu tufe caracteristice. Din punct de vedere bacteriologic in aceste focare au fost pusi in
evidenta stafilococi Actinobacillus lignieresi, diferiti actinomiceti, pseudomonas si asocieri de
germeni. Patogenitatea bolii este mult discutata. Unii autori afirma, ca boala nu poate sa apara
decat in asociatie cu alti germeni (stafilococ, streptococ), care creeaza conditiile de dezvoltare
ale actinomicetului. Boala se localizeaza la un sfert sau doua sferturi ale glandei mamare, de
obicei la cele posterioare. Procesul inflamator este de natura productiva, formand focare mai
mari sau mai mici in sfertul bolnav. Localizarea mai frecventa a acestora este subcutanata, in
mameloane si in cisterna. Nodulii actinomicotici sunt formati dintr-un tesut de granulatie cenusiu
– galbui, separati de tesutul glandular printr-o capsula subtire de tesut conjunctiv. Focarul
actinomicotic cuprinde puroi de consistenta lichida sau densa, cremoasa, de culoare alba, cu
adausuri de granule galbene, care reprezinta tufele radiare de ciuperci, care se gasesc in centrul
focarului, puternic infiltrate de leucocite. Rar s-au descoperit si celule gigantice. Tufele se
coloreaza cu eozina in rosu aprins. Coloniile de actinobacili sunt gram negative si colorate cu
hematoxilin – eozina, apar ca o masa lipsita de structura, slab colorata in albastru. In cazul
asocierii infectiei cu pseudomonas, tufele de actinobacili sunt greu de distins. Nodulii purulenti
se deschid in afara sau in lumenul cisternei, cand tufele pot fi vazute in lapte.
Simptomele clinice. Se manifesta prin prezenta nodulilor nedurerosi, situati subcutanat sau in
parenchimul glandei mamare. Acestia se pot deschide spontan, lasand in urma ulcere sau fistule
fara tendinta de vindecare. Din ei se scurge puroi lichid sau dens, cremos, de culoare alba, cu
granule galbene (care sunt tufele actinomicotice).
Diagnosticul se pune numai pe baza examenului microscopic al puroiului, cand se observa tufele
actinomicetului. In cazul in care boala este produsa de actinobacili, apare adenopatia
retromamara, corespunzatoare sfertului bolnav. Daca focarele se deschid in canalele galactofore,
tufele pot fi vazute la examenul microscopic al laptelui.
Tratamentul profilactic consta in izolarea animalelor bolnave, distrugerea furajelor si asternutului
infectat, dezinfectia si sterilizarea riguroasa a ustensilelor si dispozitivelor de muls si respectarea
igienei mulgatorilor.
Tratamentul curativ se realizeaza pe cale generala si locala. General se administreaza iodura de
potasiu, cate 9 – 10 g/zi, timp de 7 – 8 zile, pana la fenomenul de iodism. In caz de
actinobaciloza se recomanda iodura de sodiu injectabila, solutie 25%, cate 10 ml intravenos, timp
de 7 – 8 zile. S-au mai recomandat tratamente cu antibiotice, mai ales pentru flora de asociatie.
Abcesele si fistulele se vor trata chirurgical. Se va analiza inainte de tratament daca este rentabila
interventia terapeutica, intrucat in cazul ca focarele sunt profunde, nu se obtine o vindecare
satisfacatoara
BIBLIOGRAFIE
https://rum.supermg.com/animale/16018-boli-ale-ugerului-la-vaci.html#i-6
https://garden-ro.desigusxpro.com/krs/zabolevaniya/vymeni-u-korov.html#i-
12

Atestat 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atestat 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIOALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

COLEGIUL TEHNIC “VALERIU D.COTEA” FOCȘANI-VRANCEA

Simptome ale furunculozei:

Cum să tratezi o umflătură într-o vacă:

 aplicați gheață sau lut amestecat cu oțet timp de două zile;

 în a treia zi, ungeți-vă cu unguent cu heparină și masați ușor

Aplicați un unguent de antibiotice (Levomikol, emulsie de sinthomicină). Pentru a

III.ANOMALIILE GLANDEI MAMARE

Anomalii ale ugerului înnăscute

4.Anomalii ale ugerului dobîndite, neinfecțios

Atunci cînd examinați leziunile, determinarea localizării și a gradului de lezare a

-la scroafele cu hipogalaxie administrăm injectabil presoxin-stimulează lactația

În profilaxia curentă vaccinurile se administrează la oi și capre în a doua parte a gestației, iar la

V.INFLAMAȚIA GLANDEI MAMARE

S-ar putea să vă placă și