Liceul Tehnologic Penticostal Betel Oradea

coala Postliceal Sanitar

SANATATE I ASISTEN PEDAGOGIC
PROGRAM SPECIAL DE REVALORIZARE A FORMRII INITIALE DE
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT
NGRIJIREA PACIENILOR CU
CHIST HIDATIC PULMONAR

COORDONATOR
PROF. CIPLEU LIANA
ABSOLVENT
FURTOS SFERLE ANGELICA

ORADEA

28

2016

CUPRINS
ARGUMENT..PAG.3
CAP.I. GENERALITATI CHIST HIDATIC PULMONARPAG.4
1.1 INTRODUCERE.PAG.4
1.2 CAUZE SI EPIDEMIOLOGIEPAG.5
1.3 SIMPTOME..PAG.7
1.4 MANIFESTRI CLINICEPAG.8
1.5 INVESTIGAIIPAG.8
1.6 TRATAMENT...PAG.11
1.7 EVOLUTIE COMPLICATII, PROGNOSTIC..PAG.12
1.8 DIAGNOSTICPAG.13
1.9 PROFILAXIE..PAG.16
CAP.II. PROCESUL DE NURSINGPAG.17
2.1 DEFINIIE.PAG.17
2.2 ETAPELE PROCESULUI DE NURSING.PAG.17
CAP.III. STUDIU DE CAZ.PAG.19
CAP.IV. CONCLUZII..PAG.27

28

BIBLIOGRAFIE...PAG.28

ARGUMENT
Am ales aceasta lucrare datorita faptului ca Hidatioza pulmonara ( Chistul Hidatic
pulmonar) este inca boala raspandita atat la nivel mondial dar si la noi in tara.
Chistul hidatic hepatic este o boala parazitara determinata de Taenia echinococcu
granulosus. A fost decrisa inca de pe vremea lui Hipocrat si a lui Galen, dar termenul de chist
hidatic utilizat de Rudolphi in 1908.
Localizarea pulmonara este a doua ca frecventa dupa cea hepatica.
Se poate afirma ca este o boala cu distributie endemica in regiunea mediteraneana,
Orientul Mijlociu, Australia, Noua Zeelanda, America de Sud.
Este importanta depistarea ei in faza precoce dar de cele mai multe ori se depisteaza doar
prin aparitia complicatiilor ceea ce duce la tratamente medico-chirurgicale costisitoare si

28

perioade lungi de spitalizare.

CAP I.
1.1 INTRODUCERE

Echinococoza chistic face parte din bolile parazitare cele mai neglijate.Dezvoltarea de
noi medicamente si modaliti de tratament sunt relativ lente si sunt privite cu puin atenie.
Modalittile de management ale bolii au evoluat n timp ns fr o evaluare adecvat a
eficacitii, a eficienei, a ratei reaciilor adverse, a recurenei si a costurilor.
Dac ficatul este cel mai frecvent sediu al localizrii bolii, celelalte organe
intraabdominale sunt afectate n procente mult mai mici, dei teoretic chistul se poate localiza n
absolut orice esut. Este deci o asociere interesant care prezint particulariti de diagnostic, de
luarea unei decizii terapeutice si de tratament efectiv.
Exist numeroase studii in literatura de specialitate despre localizarea hepatic ns cu
mult mai rar se ntlnesc lucrri i prezentri de caz despre aa-numitele localizri necomune:
splina, rinichi, retroperitoneu, pancreas, glande suprarenale, structurile peritoneale. Cu att mai
mult sunt valabile aceste afirmaii n cazul pacienilor pediatrici.
Evoluia metodelor imagistice a permis o mai bun nelegere si a acestei boli aprnd
clasificri ce coreleaz aspectul ecografic de exemplu cu tipul evolutiv al chistului si cu
viabilitatea acestuia ns aceste progrese sunt limitate de necunoaterea n totalitate a evoluiei
naturale a chistului hidatic.
Tratamentul chirurgical reprezint nc principalul mijloc terapeutic n ultimii 20 de ani
nregistrndu-se n clinicile de chirurgie pediatric din Romnia o conduit cvasicomun. Cu
toate acestea dei pe ansamblu evoluia bolii este favorabil se nregistreaza nc o rat crescut
de morbiditate. O evoluie este reprezentat de introducerea tehnicilor miniminvazive care dei
la nceput tind s le nlocuiasc pe cele clasice.

28

Dei n ceea ce privete tratamentul medical doar n 1984 -1986 Organizaia Mondial a

Sntaii a realizat primele studii comparative ntre efectele albendazolului si mebendazolului,

totui pe msur ce s-au dezvoltat si tehnicile imagistice s-a reuit o mai buna nelegere a rolului
acestor substane care au nceput sa fie folosite din ce in ce mai mult att ca unic tratament ct si
ca tratament adjuvant.
Dezvoltarea chistului hidatic in viscere induce mai multe tipuri de actiuni patogene:
mecanice (compresive), iritatiinflamatorii (formarea membranei perichistice), toxice (reactii
alergice) si infectioase (suprainfectia bacteriana a chistului hidatic)
1.2 CAUZE SI EPIDEMIOLOGIE
Echinococoza este o parazitoza ce afecteaza atat omul cat si unele animale si are ca agent
etiologic Echinococcus granulosus (cand afectiunea este sub forma de chist unilocular) sau
Echinococcus multilocularis (in tipul alveolar de boala). Echinococoza este recunoscuta ca fiind
o problema importanta de sanatate in tarile din jumatatea sudica a Americii Latine, in zona
Mediteraneeana, in Orientul Mijlociu, Asia Centrala si Africa.
Parazitul adult, Taenia echinococcus, se afla in intestinul cainelui. Este capabil sa produca
600-800 de oua.

Aceste oua sunt eliminate, si, daca intra accidental in contact cu organismul uman pot
declansa boala. Ele sunt partial digerate si astfel elibereaza embrionii (acest proces are loc in

28

intestinul subtire). Embrionii sunt capabili sa penetreze peretele intestinal si sa ajunga in torentul

sngvin. Sunt vehiculati circulator si ajung la nivel hepatic, unde se opresc mecanic datorita
dimensiunilor mai mari decat diametrul capilarelor hepatice (nu pot inainta). In ficat, embrionii
vor forma chisturi. In cazul in care embrionii reusesc sa treaca de bariera capilara hepatica, ajung
in plaman, iar din plaman intra in circulatia sistemica si pot infecta practic orice viscer (creier,
rinichi, splina) chiar si muschii scheletici si oasele (desi mai rar).

Localizarea hepatica este cea mai frecventa (peste 60% din cazuri). Un chist hidatic poate
ramane asimptomatic 10-20 de ani, datorita ritmului de dezvoltare foarte lent. Cand incepe sa
aiba expresie clinica, este datorita fenomenelor de compresie pe structurile din jur. Exista si
cazuri in care localizarea superficiala a permis palparea la examenul fizic. Exista o serie de
factori de risc pentru dezvoltarea bolii hidatice: contactul cu animalele care sunt gazdele
intermediare: porci, oi, bovine, caini, lupi, coioti. Profesiile expuse sunt: macelari, pastori,

28

fermieri, crescatori de animale.

1.3 SIMPTOME
Datorita localizarii extrem de variate, simptomele sunt si ele foarte diverse si pot fi
incadrate in:
- simptome generale - datorate existentei unei infectii parazitare in corp: prurit tegumentar
generalizat, urticarie, febra;
- simptome ce corespund localizarii exacte a chistului.
Localizare hepatica:
-

durere abdominala in cadranul superior drept

fenomene dispeptice de tip biliar: greata, varsaturi cu caracter bilios

- colici biliare

- mai rar, icter.

Localizare pulmonara:
- vomica (prin deschiderea chistului in bronhii)
- iritatie frenica

28

- tuse

- hemoptizie
- dureri toracice (sau dureri iradiate in umar).
1.4 MANIFESTARI CLINICE
Acestea sunt deosebite, in functie de de faza evolutiva necomplicata sau complicata a bolii. In
faza necomplicata, cand chistul hidatic este intact:
- simptomele pot sa fie absente, iar descoperirea bolii se face ocazional, cu prilejul
unei examinari radiologice toracice de rutina.
- alteori apar cateva simptome cum ar fi: tusea seaca, iritativa, productiva, sau insotita
de mici hemoptizii, dispneea, subfebrilitarea. Hemoptizia, ca si subfebrilitatea pot
atrage atentia asupra iminentei ruptrurii chistului.
- rar pot fi prezente simptome si semne generale: urticaria, pruritul
- examenul obirectiv al toracelui: matitate sau submatitate la percutie, diminuarea
murmurului vezicular si prezenta de raluri bronsice la auscultatie.
Cand chistul hidatic s-a rupt si s-a infectat simptomatologia devine polimorfa:
- expectorarea unei mari cantitati de lichid cu gust salciu, limpede, sau fragmente de
membrana hidatica (vomica hidatica)
- daca evacuarea este brutala, se poate instala insuficienta respiratorie acuta prin
inundarea arborelui traheo-bronsic si socul anafilactic
- daca chistul se rupe in cavitatea pleurala, simptomele pot fi mai putin dramatice:
tuse seaca, dispnee la efort, febra. Se instaleaza pneumotoraxul, care este de o
gravitate extrema daca este cu supapa, sau piopneumotoraxul, in care semnele clinice
ale supuratiei sunt pe primul plan.

1.5 INVESTIGATII
Examenul fizic: semnele decelate la examinarea pacientului sunt in general, cele ale unei infectii
parazitare: pacient febril, eventuala urticarie difuza si eritem tegumentar. Daca localizarea sau
dimensiunile chistului o permit, acesta se poate palpa ca o masa tumorala. Tot prin palpare se
poate constata si instalarea hepatosplenomegaliei. Pacientul mai poate prezenta, in special in

28

stadiul tumoral (simptomatic) al bolii: dureri abdominale si sensibilitate la palpare.

Investigatiile paraclinice includ:

- radiografie toracica, CT toracic
- radiografie si CT abdomino-pelvin
- colecistocolangiografie (pentru vizualizarea raporturilor chistului cu caile biliare)
- ecografie abdominala
- scintigrama hepatica
- hemoleucograma (pentru investigarea raspunsului imun al organismului)
- determinarea enzimelor hepatice.
Examenul radiologic toracic este cea mai importanta examinare. Aspectul clasic al
chistului necomplicat, ce apare in peste 70% din cazuri, este opacitatea rotunda sau ovalara,
net delimitata, cu contur subtire, cu structura omogena si intensitate subcostala, vizualizata pe
radiografia de fata si profil.

In restul cazurilor imaginea este mai rau delimitata, poate avea forme variabile,
conturul imaginii poaste fi gros si neregulat, cu structura neomogena, punand probleme de
diagnostic diferential.

28

Examenul radioscopic poate releva variatii in diametrul chistului, in functie de fazele

respiratiei.
In chistul complicat, imaginile radiologice sunt polimorfe: aspectul de de semiluna la
polul superior al opacitatii (semnaleaza iminenta rupturii), aspectul de membrana ondulanta,
aspectul de abces pulmonar, sau mai rar aspectul pseudotumoral (prin incarcerarea
membranei hidatice cu evacuarea in intregime a membranei).
Cand ruptura se produce in cavitatea pleurala, se pot observa imaginile caracteristice
pentru pneumotorax sau hidropneumotorax.
Examenul computer-tomograf (sau examenul RMN) stabileste cu precizie structura
lichidiana a opacitatii radiologice si absenta adenopatiilor mediastinale. Poate evidentia mai
bine membrana retentionata.

Echografia toracica este utila pentru evidentierea chistelor cu topografie pulmonara

periferica sau pleurala, ca si a celor de dom hepatic.
Bronhoscopia este rar utilizata in diagnosticul chistului hidatic. Este utila in formele
pseudotumorale.
Investigatiile de laborator : eozinofilia sanguine si IDR Cassoni (pot fi in limite
normale, iar valorile crescute nu sunt specifice hidatidozei pulmonare).
Alte determinari imunologice: hemaglutinarea indirecta, testele de imunofluorescenta si

28

mai ales testului ELISA, care pare a avea cea mai mare specificitate si sensibilitate.

1.6 TRATAMENT
Data fiind evolutia chistului hidatic spre complicatii grave, cu potential letal, tratamentul
se impune. Acesta este complex, medico-chirurgical. Tratamentul chirurgical trebuie sa fie
conduita de electie.
Tratamentul medical este indicat :
-

in chistul hidatic de dimensiuni reduse (sub 3 cm) si cu pereti subtiri

in cazurile in care tratamentul chirurgical este contraindicat (tare asociate

grave, varsta inaintata)

asociat tratamentului chirurgical (postoperator)

Se utilizeaza paraziticide din clasa benzimidazolilor, de tipul Mebendazole sau

Albendazole, ultimul fiind mai bine tolerat si cu efecte secundare reduse. Autorii chinezi
raporteaza rezultate bune cu Praziquantel.
Tratamentul chirurgical are 2 scopuri :
-

evacuarea hidatidei si

tratarea cavitatii restante intrapulmonare

Evacuarea hidatidei se poate face prin extirparea intacta a chistului, sau prin punctia
sa (inactivarea parazitului cu alcool absolut sau solutie salina hipertona si aspirarea
lichidului) si extragerea membranei hidatice.

28

Rezolvarea cavitatii restante se poate face si ea in mai multe maniere, in functie de

dimensiunea chistului si topografia sa. Exista procedee chirurgicale ce desfiinteaza cavitatea

prin capitonaj, sau care o lasa deschisa dupa sutura fistulelor bronsice. Alte procedee
recomanda drenajul separat al cavitatii perichistice si al celei pleurale.
Interventiile de exereza pulmonara de tipul lobectomiei se efectueaza doar in anumite
cazuri :
-

chiste gigante ce videaza un lob

chiste multiple

echinococoza alveolara

chistele cu supuratii ireversibile parenchimatoase.

1.7 EVOLUTIE, COMPLICATII SI PROGNOSTIC

Chistul hidatic evolueaz asimptomatic ani de zile. Manifestrile clinice apar cnd
dimensiunile chistului hidatic devin apreciabile sau se datoresc complicaiilor produse prin
mecanismele menionate.Chistul hidatic hepatic reprezint localizarea cea mai frecvent a
mbolnvirii, evolund asimptomatic zece pn la cincisprezece ani.
In formele simple, necomplicate, se instaleaz ulterior semne pseudotumorale, chistul
hepatic putnd evolua ca o tumor hepatic, o tumor de vecintate (gastric, pancreatic) sau ca
o simpl hepatomegalie (n chisturile cu localizare hepatic central).
Boala debuteaz cu dureri hepatice, dispepsie.
Formele complicate determin:
- compresia cilor biliare i a sistemului venos port sau cav, manifest prin tabloul clinic
de hipertensiune portal, hemoragii digestive i circulaie colateral.
- fisurarea sau ruptura spontan sau traumatic a chistului hidatic hepatic antreneaz dou
tipuri de consecine: imediate (reacii alergice, care pot varia de la urticarie la oc anafilactic) i
tardive (echinococoz secundar).
Echinococoz secundar poate fi:
local (producndu-se deschiderea chistului n cile biliare, ceea ce declaneaz
angiocolit i icter mecanic),

28

locoregional (fisurarea n cavitatea peritoneal, pelvian, cu apariia peritonitei)

 general (fisurarea ntr-un vas sangvin cu diseminare hematogen a elementelor

chistului, ceea ce conduce la alterarea strii generale i caexie semnificativ).
-

infectarea chistului hepatic rupt sau fisurat conduce la apariia unui abces hepatic.

Chistul hidatic pulmonar este n general primar i rar secundar unui chist hidatic rupt n vena
cav. Evolueaz ani de zile, asimptomatic. Semnele funcionale apar la o treime din bolnavi i
constau n: tuse, dispnee, hemoptizii, dureri toracice
In evoluie, se instaleaz acelai tip de complicaii ca i n chistul hidatic hepatic:
- compresia unei bronhii,
- fisurarea sau ruptura ntr-o bronhie, nsoit de eliminarea ntr-un efort de tuse a unui
lichid limpede, cu gust srat, n care exist vezicule i fragmente de membrane chistice (vomica).
Aceasta poate fi discret, iar fenomenele alergice minime sau total absente.
- infecia chistului hidatic fisurat sau rupt conduce la apariia unui abces pulmonar.
1.8 DIAGNOSTIC
Examenul radiologie.
Aspectele

radiologice,

ecografice,

tomodensiometrice,

asociate

cu

urografii,

colangiografii, aduc informaii preioase pentru diagnosticul prezumtiv de hidatidoz.

Este interzis puncionarea formaiunii suspecte, datorit riscului de producere a
hidatidozei secundare (prin scoleci care pot disemina cu ocazia punciei)
Examenul parazitologic se poate efectua doar dup excizia chirurgical a chistului
hidatic sau dup deschiderea i eliminarea sa spontan n cile bronice, biliare, urinare.
Diagnosticul parazitologic se poate realiza prin examen macroscopic i microscopic.
Examenul macroscopic este relevant n cazul chistului hidatic excizat chirurgical
(chistul este uor de recunoscut datorit cuticulei albe) i a eliminrii spontane a elementelor
hidatidei prin vomic.Examenul macroscopic efectuat cu ochiul liber sau lupa evideniaz: lichid
hidatic limpede, vezicule sau fragmente de cuticul cu aspect caracteristic (netede, de culoare alb
opac asemntoare albuului de ou, uneori fragmente rsucite n spiral) Examenul micorscopic
const n efectuarea de preparate native. n lichidul extras din chistul hidatic excizat, sput,
vomic, sediment urinar, bil, materii fecale, pot fi observai scoleci liberi sau grupai n

28

vezicule proligene

Examenul serologic asigur diagnosticul n 90% din localizrile hepatice i n 70 - 80%

din localizrile pulmonare
In practica curent se folosesc reacii serologice cu antigen solubil i antigen figurat
.Antigenul hidatic solubil se obine din lichid hidatic uman sau animal i conine 10 fraciuni
antigenice, fraciunea 5 fiind specific. Izolarea, purificarea i standardizarea fraciunii
antigenice 5, permite utilizarea sa n reacii sensibile, specifice i automatizate.
Reaciile cu antigen solubil pot fi:
Reacii de aglutinare: reacie de aglutinare pasiv (Latex-aglutinare), reacie de
hemaglutinare pasiv.
Reacia de fixare de complement.
Reacii de precipitare: imunelectroforeza (prezena complexului antigen-anticorp se
traduce prin apariia de 1-5 arcuri, prezena arcului 5 fiind specific hidatidozei), imunodifuzia
dubl, contraimunelectroforeza.
. Reacii de tip ELISA.
Antigenul figurat constituit din seciuni congelate cu scoleci este utilizat n metoda
imunofluorescenei indirecte
Efectuarea reaciilor serologice este necesar i post terapeutic, pentru depistarea
hidatidozei secundare. Testarea nivelului de anticorpi trebuie realizat la interval de 2 luni, timp
de 1 - 2 ani. n mod normal, dup intervenia chirurgical scade progresiv nivelul anticorpilor,
negativarea reaciilor serologice producndu-se ntr-un interval de I an.
Meninerea nivelului anticorpilor la acelai nivel, semnaleaz existena unei hidatidoze
secundare, implicnd efectuarea de explorri adiionale, pentru depistarea sa .
Intradermoreacia Casoni reprezint o metod de diagnostic biologic, oferind rezultate
pozitive n 75% din cazurile de chist hidatic.
Recent, au fost introduse tehnici sensibile i complexe, cum ar fi: dozarea
imunoglobulinelor E totale i specifice, detectarea complexelor imune circulante.

28

Diagnosticul pozitiv

Se bazeaza pe elementele amintite mai sus, cu sublinierea ca astazi examenul computertomograf a simplificat mult precizarea diagnosticului pozitiv, deoarece precizeaza si continutul
lichidian al opacitatii.
Diagnosticul diferential
Trebuie facut cu multiple afectiuni toracice:
1. Cu TBC pulmonar: tuberculom, caverna plina; aici folositor este computer-tomograful
si antecedentele, imaginile nodulare din jur, uneori calcifieri pulmonare la tuberculom, BK .
2. Tumorile bronhopulmonare maligne, primitive sau metastatice - ajuta: examenul
bronhoscopic, starea generala, CT.
3. Tumorile bronhopulmonare benigne: hamarto-mul are calcifieri intratumorale
leiomiomul, heman-giomul - ex. CT este edificator;
4. Malformatii congenitale bronhopulmonare:
- Chistul aerian infectat si umplut cu lichid.
- Chisturile bronhogenetice.
- Sechestratia pulmonara - ex. CT este important, poate decela prezenta arterei anormale
direct din aorta, semn patognomonic al sechestratiei pulmonare.
5. Anevrismul de aorta - formatia la examenul radioscopic este pulsatila.
6. Anevrismele arterio-venoase intrapulmonare.
7. Tumorile pulmonare "fantoma".
8. Pleureziile inchistate mai ales cele intrascizu-rale.
9. Unele tumori parietale (ex. CT este concludent).
10. Chisturile hidatice de dom hepatic toracic lezate (ecografia abdominala indicata in
toate chisturile hidatice pulmonare bazale).
11. Cu unele tumori mediastinale: timom, lipom, chist pleuropericardic
12. Cu diafragmul en brioche.
13. Cu sarcomul pulmonar - ex. CT este edificator.
C. Diagnosticul pozitiin chistul hidatic complicat
1. Stadiul de preruptura
Elementele cu ajutorul carora se precizeaza diagnosticul:

28

a. Anamneza: spute hemoptoice, tuse, hemoptizii.

b. Examenul radiologic
A.

este caracteristic: imaginea de semiluna la polul superior al opacitatii; examenul CT,

continutul lichidian al opacitatilor.

B.

2. in chistul hidatic evacuat

C.

a. Anamneza: vomica cu caracteristicile ei pe care le-am mentionat mai sus.

D.

b. Examenul radiologie tipic, pe care de asemenea l-am mentionat la examenele

paraclinice.
E.

Diagnosticul diferential in chistul hidatic complicat

trebuie facut cu urmatoarele afectiuni:

1. Malformatii congenitale bronhopulmonare
- chistul aerian gigant;
- chisturile bronhogenice evacuate.
2. TBC cavitar balonizata - ex. BK, antecedentele.
3. Pleurezia inchistata si evacuata prin bronhie.
4. Abcesul pulmonar - ex. radiologie arata leziunile de pneumonie pericavitara.
5. . Cu cancerul bronhopulmonar abcedat dar anamneza, ex. bronhoscopic si CT sunt
edificatoare.
6.

Cu herniile hiatale: ex. baritat este edificator.

7.

Cu herniile diafragmatice congenitale - deseori examenul baritat digestiv Trendelenburg.

1.9 PROFILAXIE
Profilaxia hidatidozei trebuie efectuat la cele trei nivele ale lanului epidemiologie: la
nivelul gazdei intermediare (ovine i alte ierbivore), la nivelul gazdei definitive (cine) i la
nivelul omului.
Profilaxia la nivelul gazdelor intermediare (ovine) impune evitarea contactului acestora
cu cinii, ceea ce este dificil de realizat.
Profilaxia parazitrii cinilor se realizeaz prin:
vermifugarca cinilor cu Biltricide;
evitarea contaminrii lor prin ingerare de viscere crude posibil contaminate cu hidatide.
Profilaxia uman impune msuri de profilaxie individual i colectiv. Profilaxia

28

individual urmrete evitarea contactului prea strns cu cinii, respectarea normelor de igien

individual i alimentar. Profilaxia colectiv necesit intensificarea eforturilor pentru o educaie

sanitar corespunztoare n colectiviti.
Profilaxia hidatidozei constituie una dintre problemele sanitare majore, fiind dificil de realizat.

CAP. II PROCESUL DE NURSING (DE INGRIJIRE)

2.1. Definitie
Procesul de nursing este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de
ingrijiri individualizate. El este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare
reala sau potentiala de sanatate.
2.2. Etapele procesului de nursing
Procesul de nursing comporta cinci etape
I. Culegerea de date
Este un proces continuu, deoarece pe tot parcursul muncii sale, nursa nu inceteaza de a
observa, de a intreba si de a nota datele privind fiecare pacient.
II. Analiza si interpretarea datelor
Presupune un examen al datelor si clasificarea lor ce vor conduce nursa la stabilirea
diagnosticului de ingrijire, format din trei parti principale:
a) problema de dependenta a bolnavului
b) cauza problemei de dependenta
c) semne si simptome
III. Planificarea ingrijirilor (planul de interventii cuprinde doua componente)
a) obiectivele de ingrijire
b) interventiile
Aceasta etapa presupune stabilirea unui plan de interventie, prevederea etapelor, a
mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuiesc luate. Se tine cont si de

28

prescriptiile medicale

IV. Realizarea interventiilor

Constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a
obtine rezultatul asteptat.
In aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati: bolnavul, nursa, echipa de ingrijire,
familia (apartinatorii)
V. Evaluarea
Consta in aprecierea progresului bolnavului in raport cu interventiile nursei si ea reprezinta o

28

conditie absoluta a calitatii ingrijirilor.

CAPITOLUL III . STUDIU DE CAZ

1. CULEGEREA DATELOR
1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE FIXE :
Nume si prenume : BITIS ROZALIA
Religie : ortodoxa
Sex : feminin
Nationalitate : romana
Stare civila : casatorita
Varsta : 65 ani
DATE VARIABILE :
Domiciliul : Aled
Conditii de viata si munca : pacienta locuieste cu sotul intr-o casa cu 3 camere salubre ;
Gesturi personale: - mancaruri grase, produse lactate, fructe ;
- serveste mese cu orar regulat;
- bea o ceasca de cafea pe zi;
Mod de petrecere a timpului liber: - vizioneaza emisiuni T.V ;
- face plimbari scurte prin parc ;

1.2. STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

1.2.a. Date antropometrice : Greutate - 70 kg
Inaltime - 1.62 m
Grup sanguin - A II
1.2.b. Limite senzoriale:
Alergii: neaga
Acuitate vizuala: hipermetropie

28

Somn : ore insuficiente de somn, somn agitat, treziri frecvente

Mobilitate : pacienta prezinta dificultate in a se mobiliza, oboseste repede

Alimentatie : - este consumatoare de produse lactate, carne, mancaruri grase, fructe, legume;
- inapetenta
Eliminari : pacienta prezinta o diureza in cantitate de 1500 ml/24h, cu 6-8 mictiuni/zi;
1.2.c. Antecedente heredo-colaterale
- fara importanta
1.2.d. Antecedente personale fiziologice
- menarha: 14 ani
- nasteri: 2
- avorturi: 1
- menopauza: 49 ani
1.2.e. Antecedente personale patologice
- hipertensiva de 3 ani ;
1.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA
1.3.a. Motivele internarii: - dispnee ;
- frison ;
- tuse cu expectoratie ;
- temperatura 39o C ;
1.3.b. Istoricul bolii: pacienta cunoscuta hipertensiva si coronariana sub tratamentul sus
mentionat, prezinta de 24 ore : dispnee, tuse, frison , junghi toracic, ameteli, tulburari de
echilibru . In urma cu 3 zile : frison, catar nazal, fara tratament antibiotic.
1.3.c. Diagnostic la internare : - chist hidatic pulmonar
1.3.d. Data internarii : 4.01.2016
1.3.e. Examenul pe aparate:
Aparatul respirator: - torace normal, conformat cifotic, R=20 resp/min
- suflu tubar
- raluri crepitante

28

Aparatul cardio-vascular : - loja precordiala normal conformata

TA=140/80mm Hg ; AV=72 puls/min

Aparatul digestiv: - abdomen suplu
- ficat, cai biliare, splina nepalpabil
Aparatul uro-genital: - rinichi -nepalpabili
Sistemul ganglionar: - usor palpabil, mobili, usor durerosi la palpare
Tesut conjunctiv adipos: - in exces
Tegumente si mucoase: - palide, cu cicatrice palma dreapta
- nu consuma alcool;
2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOI LOR FUNDAMENTALE
NEVOIA

Manifestare
independenta

de Manifestare

de Sursa de dificultate

dependenta

1. A respira si a

- tahipnee

avea

- tuse persistenta

buna AV = 72 resp/min

circulatie

TA = 140/80mm

- scaderea capacitatii
de expansiune pulmonara;
- prezenta secretiilor;

Hg
2. A bea si a

manca

- inapetenta;
-

- slabiciune, oboseala;
hidratare - proces infectios;

insuficienta;

- lipsa de cunoastere a
nevoilor

alimentare/

hidratare a organismului;
3. A se misca si

a avea o buna

- dificultate de a
se deplasa

- durere;
- oboseala;

postura
-

se odihni

- ore insuficiente
de somn;
- treziri frecvente;

5. A se
imbraca,

- dificultate de a
imbraca, dezbraca;

- dispnee, tuse;
- durere, anxietate;
- mediu spitalicesc;
se -

diminuarea

mobilitatii

fizice;

28

4. A dormi si a

NEVOIA

Manifestare

de Manifestare

independenta

de Sursa de dificultate

dependenta

dezbraca

- slabiciune, oboseala;

6. A mentine

- febra moderata

- proces infectios;

T= 39 oC ;

temperatura
corpului in

transpiratie

limite

abundenta ;

normale
7. A fi curat,

- tegumente si

ingrijit

mucoase normal

colorate;
- dentitie completa;
- gingii umede, roz;
8. A evita

pericolele

- teama;

- neadaptarea la

- neliniste;

bolnav;

- preocupare;

- spitalizarea ;

rolul de

- risc de complicatii;
09. A comunica

- dificultate de

a-si - absenta unor persoane

exprima sentimentele, apropiate;

emotiile, opiniile;
10.

actiona - convingeri

- incapacitate savarsirii - spitalizarea;

conform propriilor personale fata de

convingeri

- anxietate;

practicilor religioase

realitate (foloseste
obiecte religioase)

11. A fi preocupat - apreciere obiectiva - incapacitatea de a se - spitalizarea;

in

vederea a

realizarii

capacitatii,

a ocupa de familia sa;

trasaturilor
dominante

prin

comparatie cu altii;
-neparticiparea la

- spitalizarea

28

12. A se recrea

NEVOIA

Manifestare

de Manifestare

de Sursa de dificultate

independenta

dependenta

activitati preferate;

13. A invata cum

- cerere de informatii - lipsa de

sa-ti

despre

pastrezi -

sanatatea

boala, informatii;

tratament, masurile de
prevenire

2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA

dispnee ;

obstructia cailor respiratorii ;

alimentatie inadecvata prin deficit ;

posibila deshidratare ;

imobilitate;

insomnie;

neindemanare in a se imbraca, dezbraca;

hipertermie;

anxietate;

posibilitatea atingerii integritatii fizice;

comunicare ineficienta la nivel afectiv;

dificultate de a participa la activitati religioase;

dificultate de a efectua activitati recreative;

cunostinte insuficiente despre boala.

2.3. DIAGNOSTIC DE NURSING

dispnee datorita scaderii capacitatii de expansiune pulmonara manifestata prin tahipnee;

obstructia cailor respiratorii datorita prezentei secretiilor bronsice manifestata prin tuse

28

persistenta;

alimentatie inadecvata prin deficit datorita slabiciunii, oboselii, manifestata prin

inapetenta;

posibila deshidratare datorita procesului infectios manifestata prin hidratare insuficienta;

imobilitate datorita durerii, oboselii, slabiciunii, manifestata prin dificultate de a se

deplasa;

insomnie datorita dispneei, tusei, durerii, manifestata prin ore insuficiente de somn,

treziri frecvente;

neindemanare de a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii fizice,

slabiciunii, oboselii manifestata prin dificultate de a se imbraca, dezbraca;

hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin febra moderata;

diaforeza datorita procesului infectios, manifestata prin transpiratie abundenta;

anxietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama, neliniste,

preocupare;

posibilitatea atingerii integritatii fizice datorita neadaptarii la rolul de bolnav, spitalizarii,

manifestata prin risc de complicatii;

comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita absentei persoanelor apropiate, anxietatii,

manifestata prin dificultate de a-si exprima sentimentele, emotiile, opiniile;

dificultate in a-si asuma roluri sociale datorita spitalizarii manifestata prin incapacitatea

de a se ocupa de familia sa;

dificultate de a efectua activitati recreative datorita spitalizarii manifestate prin

neparticiparea la activitati preferate;

cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii manifestata prin cerere

de informatii despre boala, tratament, masuri de prevenire;

3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
3.1.OBIECTIVE :

pacienta sa nu mai prezinte dispnee in decurs de 2 zile ;

pacienta sa-si elibereze caile respiratorii de secretii, sa expectoreze secretiile in termen de

28

3 zile;

pacienta sa ia 3 mese echilibrate in termen de 3 zile si sa-si creasca hidratarea la 1.5 l

lichid /zi;

pacienta sa prezinte un somn cantitativ si calitativ in fiecare noapte;

pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale 36,4 oC-axilar, in termen de 3

zile;

pacienta sa-si diminueze starea de anxietate;

3.2.INTERVENTII ZILNICE

asigurarea conditiilor de mediu si igiena prin crearea unui climat optim de odihna

(aerisirea salonului, schimbarea lenjeriei de pat, corp);

monitorizarea functiilor vitale : respiratie, puls, TA, temperatura si notarea lor in F.O;

invatam pacienta sa faca exercitii de respiratie, sa tuseasca, sa scuipe in scuipatoare,

sa nu devina sursa de infectie ;

asigurarea alimentatiei conform recomandarilor medicului;

recoltarea produselor biologice si patologice pentru examene de laborator;

administrarea tratamentului prescris de medic conform F.O;

supravegherea efectului tratamentului si a manifestarilor neplacute ce pot aparea;

educatie pentru sanatate, respectarea regulilor de igiena zilnica;

3.3. EXTERNAREA PACIENTEI

DATA EXTERNARII : 12.01.2016
STAREA LA EXTERNARE - ameliorat

BILANTUL AUTONOMIEI
Pacienta in varsta de 65 ani, pensionara, cu domiciliul in mediu urban, se interneaza in
data de 4.01.2016, in sectia Medicina Interna a Spitalului Judetean de Urgenta Oradea pentru
urmatoarele manifestari:
dispnee

28

febra 39 oC

frison

tuse persistenta

slabiciune

oboseala

tulburari de echilibru

stare generala alterata

In urma evaluarii clinice si paraclinice, fixarii problemelor de dependenta, aplicarii

obiectivelor de ingrijire si a masurilor necesare realizarii acestora, pacienta se externeaza in data
de 12.01.2016 cu ameliorarea starii fizice si psihice, functii vitale si vegetative in limite normale,
fara alte acuze, cu urmatoarele recomandari :
-repaus fizic si psihic
-evitarea conditiilor meteo nefavorabile (frig, umezeala, schimbari bruste de
temperatura);
-continuarea tratamentului recomandat;

28

-control medical peste 30 zile.

CAP.IV. CONCLUZII
1. Boala hidatica, produsa prin dezvoltarea cu character tumoral a larvei Taenia
Echinococcus.
2. Este oboala severa prin frecventa relative ridicata in tara noastra si prin gravitatea
complicatiilor
3. Consecintele infestarii la om:
Oua eliminate de caine si vehiculate prin apa

Ingerate incidental de om

Invelisul oului e digerat in duoden

Eliberarea embrionului

Embrionul trece prin peretele intestinal in circulatia portala

Ficatchisthidatichepatic(50-60%)

Atriuldrept

Circulatie pulmonara chist hidatic pulmonar(20-30%)

Atriul stang

Circulatia sistemica orice alta localizare(10-20%)

4. Asistentul medical care sre in ingrijire astfel de pacienti are un rol deosebit in educatia
pentru sanatate a acestora
5. De procesul corect de ingrijire acordat de catre asistentii medicali depinde reacuperarea si
reintegrarea acestor pacienti in familie si societate.
6. Orice actiune de interventie din partea asistentului medical in manifestarile de

28

dependenta ale acestor apcientii se reflecta in imbunatatirea calitatii vietii acestora.

BIBLIOGRAFIE
1. Angelescu, N. - Tratat de Patologie Chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, 2003.
2. Burgos R, Varela A, Castedo E, Roda J, Montero CG, SerranoS, Tellez g. - Pulmonary
hydatidosis: surgical treatment and follow-up of 240 cases. Eur J Cardiothorac Surg.
1999;16:628-34
3. Dakak M., Genc O., Gurkok S., Gozubuyuk A., Balkanli K.: Surgical treatment for pulmonary
hydatidosis (a review 422 cases. J R Coll Surg Edinb. 2002 Oct;47
4. Horvat T., Cordos I., Nistor C. et al: Consideratii generale asupra chistelor hidatice cu
localizare toracica. Jurnalul de chirurgie toracica-1997,2.
5. Mitrofan C., Aldea A.,Grigorescu C., Jitaru I., Moldoveanu C.,Iosep G., Bolog S. Experienta
noastra in tratamentul chirurgical al chistului hidatic pulmonar, Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2005,
Vol. 1, Nr. 2
6. Popescu, I., sub red., Tratat de Chirurgie, Ed. Academiei Romane, 2008, Volumul IV Chirurgie Toracica
7. Ramos G, Orduna A, Garcia-Yuste M. Hydatid cyst of the lung: diagnosis and treatment.
World J Surg. 2001;25:46-57
8. Shanker PS. Parasitic pulmonary disease. In: Chest Medicine, 4th ed. Oxford and 1BH

28

publishing Company. 1994