IGIENA FERMEI DE

GĂINI PENTRU OUĂ

CONSUM
 Microclimat
Temperatura(°C) 18-22
Umiditate relativă (%) 60 (40-70)
Curenți de aer (m/s) 0,3-0,5 (0,6)
Amoniac (ppm) sub 20
Bioxid de carbon (ppm) 3000
Hidrogen sulfurat (ppm) 10
NTG/m3 100000
Pulberi în suspensie 15 mg/m3
Intensitate lumină (lx) 10-20

Metode determinare – vezi Lucrări practice Igienă

63-69 – confort
70-75 – stres ușor
76-81 – stres moderat
> 81 - stres sever (stare de urgență)
ITU Acțiuni
63-69 Nu este necesară nicio acțiune
70-75 Începeți să luați măsuri pentru a reduce stresul termic;
intensificați ventilația. Monitorizați comportamentul păsărilor
pentru orice semn de stres termic. Verificați dacă sistemele de
adăpare și ventilație funcționează corect.

76-81 Sunt prezente condiții de stres termic; luați măsuri imediate

pentru a reduce stresul termic; creșteți ventilația, curățați
periodic conductele de apă cu apă rece.
Monitorizați comportamentul păsărilor.
Maximizați răcirea pe timp de noapte.

> 81 Sunt prezente condiții extreme de stres termic; evitați

manipularea păsărilor pentru transport și vaccinare. Nu le hrăniți
în orele calde ale zilei. Intensitate luminoasă mai mică pentru a
reduce activitatea și generarea de căldură la păsări.
Amoniac
- găinile ouătoare preferă mediul cu aer curat, lipsit de
amoniac, ceea ce indică faptul că păsările pot detecta
prezenţa amoniacului în aer chiar de la concentraţii mici,
având aversiune faţă de acesta
- peste 20 ppm - scade producția și calitatea ouălor
- 50 - 80 ppm - se reduce producţia de ouă cu 9%,
producţie care se ameliorează după su­primarea NH3, dar la
100 ppm ameliorarea nu se mai produce
- 200 ppm timp de 17 zile –scade drastic producția de ouă
- la temperaturi de 40°C amoniacul crește de aprox. 7 ori
față de 18°C
- afectarea aparatului respirator
Hidrogen sulfurat
- 50 ppm - nu prezintă manifestări clinice
- peste 50 ppm - fenomene respiratorii grave

Pulberi
- concentrații mari
- contaminare cu praf de patru-cinci ori mai mare în
sistemele alternative decât în cele convenţionale (cuşti)

Micoorganisme
- NTG – foarte mare 103 - 109 ufc/m3
- bacterii dominante din genurile Staphylococcus,
Streptococcus şi Bacillus
- NTG a fost corelat cu gradul de contaminarea bacteriană
a cojii de ou
- fungi din genurile Aspergilus, Penicillium şi Fusarium
Adăpare

Apă potabilă - Legea 458/2002 (2011), Legea 311/2004 (vezi

LP Igiena animalelor și protecția mediului)
Mycoplasma gallisepticum
Escherichia coli (colibaciloză)
Pasteurella multocida (holera
aviară)
Salmonella Gallinarum

Paramyxovirus (boala Newcastle)

Coronavirus (bronșită infecțioasă)
Herpesvirus (boala Marek)

Eimeria sp. (Coccidioza)

Canibalismului şi ciugulirea penelor – frecvente în sisteme
libere
Osteoporoza – în baterii de cuști
Boli infecțioase – multe - datorită contactului cu solul, apa
și obiecte contaminate
Boli parazitare – mai frecvente în sistemele libere ( ex.
Acarianul roşu sistemele libere de 21%, baterii de cuști
4%)

Mortalitate
- Sistem liber– 5-10%
- Baterii – 4-6%
 DEZINFECȚIA FERMEI

Curăţirea mecanică

Controlul eficienței dezinfecției

Dezinfecţia propriu-zisă
 Condiţiile de
biosecuritate în
exploataţiile
comerciale de păsări
Biosecuritatea - totalitatea normelor, tehnicilor şi măsurilor
organizatorice de prevenire şi combatere a bolilor în cadrul
fermelor avicole.

Prevenirea ia în considerare condiţiile tehnologice,

comportamentul uman şi igiena.

În jurul tuturor exploataţiilor comerciale de păsări, este

stabilită o zonă de biosecuritate pe o rază de minim 200 metri
unde este interzisă amplasarea de exploataţii de păsări,
profesionale sau nonprofesionale.

O atenţie deosebită trebuie să se acorde circulaţiei dinspre şi

în adăpostul pentru păsări.
Se recomandă ca adăpostul să fie prevăzut cu două intrări,
pentru a respecta „principiul unidirecţional”. O intrare este
folosită pentru introducerea materialelor noi, puilor de o zi,
puicuţelor etc. Cealaltă intrare este destinată livrării păsărilor
pentru sacrificare, evacuării dejecţiilor etc.

Camioanele de la abator, fabrica de nutreţ combinat şi de la

centrele de împachetare a ouălelor constituie factori de risc.

Este recomandat ca silozul pentru furaje să aibă o construcţie

închisă şi să fie amplasat în afara adăpostului. Eventualele
furaje risipite lângă siloz se îndepărtează imediat, pentru a nu
atrage păsările sălbatice şi rozătoarele.

Containerele pentru păsările moarte se amplasează cât mai

departe posibil de adăpostul pentru păsări.
Padocul este considerat zonă igienizată. În consecinţă, acesta
trebuie împrejmuit pentru a nu permite accesul animalelor
sălbatice, câinilor şi persoanelor neautorizate.

Pentru a se limita pe cât posibil apariţia bolilor contagioase

dintr-o fermă, este recomandat să se aplice, cel puţin la nivel
de adăpost, principiul „totul plin, totul gol”.

Curăţarea şi dezinfectarea temeinică în perioada dintre două

populări este esenţială.
În principiu, starea de sănătate a populaţiilor avicole din
cadrul exploataţiilor este influenţată de mai mulţi factori:
Ÿ - Normele de zooigienă;
Ÿ - Furajarea și adăparea corespunzătoare;
Ÿ - Programele de profilaxie aplicate;
Ÿ - Condiţiile tehnologice de exploatare a efectivelor.

Din punct de vedere funcţional, se delimitează două zone

distincte în cadrul fermei: zona administrativă şi zona de
producţie. Delimitarea celor două zone se realizează cu
ajutorul unui gard.

Trecerea în zona de producţie se efectuează numai prin filtrul

sanitar. Pentru efective mici de păsări filtrul sanitar se
amplasează la intrarea în adăpost.
Filtrul sanitar-veterinar trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii minime de funcţionare:
a) să asigure un flux de mișcare a persoanelor corespunzător,
cu intrare într-un spațiu destinat schimbării hainelor de
stradă, urmat de un spațiu dotat cu grup sanitar și duş şi,
în final, un spațiu destinat hainelor de lucru, cu ieşire în
zona de producţie;
b) să fie amplasat la limita zonei de producţie, astfel încât
intrarea persoanelor în vestiar să se facă din afara sau din
interiorul zonei administrative, iar ieşirea din vestiar să
asigure accesul direct în zona de producţie a exploataţiei;
c) să fie amenajat astfel încât să permită schimbarea
îmbrăcămintei şi încălţămintei de stradă cu echipamentul
de lucru sau, respectiv, cu un echipament de unică
folosinţă, în cazul vizitatorilor, şi dezinfecţia mâinilor;
d) atât la intrarea, cât şi la ieşirea din filtrul sanitar-veterinar,
să fie amenajate dezinfectoare pentru încălţăminte precum şi
accesorii pentru curăţarea mecanică a acesteia;
e) pentru fiecare persoană care activeză în zona de producţie,
FSV trebuie dotat cu echipament de protecţie individual,
echipament care este folosit numai în spaţiul de producţie,
sau cu echipament de unică folosinţă pentru vizitatori, cu
săpun, substanţe dezinfectante şi prosoape;
f) să fie dotat, obligatoriu, cu facilităţi pentru apă caldă, fiind
interzisă alimentarea prin surse de apă deschise;
g) să fie dotat cu facilităţi pentru igienizarea hainelor de
lucru, cu acces obligatoriu din zona de producţie;
h) să fie construit din materiale uşor de curăţat şi dezinfectat
şi trebuie să fie menţinut, în permanenţă, într-o stare
corespunzătoare, atât structural, cât şi igienic;
Organizarea şi funcţionarea filtrului sanitar-veterinar
 Protecţia împotriva agenţilor de contaminare a
fermelor

Personalul şi vizitatorii

- Oamenii sunt vectorul cel mai frecvent pentru transmiterea

agenţilor patogeni. Astfel, accesul vizitatorilor şi tehnicienilor
sau livrarea echipamentelor nu se poate realiza decât cu
autorizaţie.
Personalul angajat nu trebuie să se deplaseze de la o fermă la
alta, decât dacă este absolut necesar şi după trecerea prin
filtrul sanitar.
Atenţie !!!

În mod obligatoriu la toate intrările

din perimetrul fermei, halelor de
producţie, etc. trebuie să existe
dezinfectoare pentru încălţăminte.
Dezinfectoarele pentru încălţăminte
sunt tăviţe din diferite materiale, cu
diverse dimensiuni, în care se
introduce un material absorbant
(rumeguş, burete, resturi textile
etc.) şi o soluţie decontaminantă.
a) Asigurarea asistenţei sanitară – veterinare permanente a
exploataţiei şi a dotării necesare pentru activitatea medicului
veterinar;
b) Asigurarea următoarelor condiţii de biosecuritate:
1. asigurarea spaţiilor de cazare bine delimitate, etanşe,
sectorizate pe categorii de exploatare;
2. împrejmuirea compactă a adăposturilor în scopul prevenirii
accesului animalelor şi al persoanelor străine, cu verificarea
periodică a integrităţii acestora;
3. asigurarea dezinfectorului rutier;
4. amenajarea şi funcţionarea filtrului sanitar-veterinar ;
5. asigurarea dezinfectoarelor pentru dezinfecţia încălţămintei
şi a unui sistem pentru spălarea şi dezinfecţia mâinilor;
6. asigurarea respectării principiului ”totul plin totul gol”, a
vidului sanitar şi a repopulării spaţiilor de exploatare după cel
puţin 7 zile;
7. asigurarea amenajărilor necesare pentru eliminarea
dejecţiilor şi a apelor reziduale după inactivarea acestora;
8. asigurarea controlului eficienţei decontaminării de către
laboratoarele autorizate sanitarveterinar;
9. respectarea prevederilor Programului acţiunilor de
supraveghere, profilaxie şi control al bolilor la animale, a celor
transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi
protecţia mediului;
10. colectarea şi eliminarea zilnică a păsărilor moarte şi a
deşeurilor de la staţia de incubaţie şi dirijarea acestora la o
unitate de profil (în baza unui contract încheiat cu aceasta)
sau distrugerea acestora în incineratorul propriu;
11.depozitarea gunoiului de grajd separat de cadavre, în
platforme amenajate, batale speciale şi împrejmuite (gropi
pentru depozitarea diverselor reziduuri), pentru o perioadă
care asigură sterilizarea;
12. întocmirea evidenţelor sanitar-veterinare şi zootehnice
obligatorii
c) existenţa evidenţelor privind certificarea competenţei
profesionale a managerilor şi îngrijitorilor şi
a programului de control pentru certificarea sănătăţii
angajaţilor.
13. Apa trebuie să provină din surse protejate corespunzător,
supuse testării fizico-chimice şi bacteriologice şi trebuie să se
încadreze în parametrii prevăzuţi de legislaţia în vigoare.
(1) În cazul în care calitatea apei este suspectă, se iau măsuri
suplimentarede siguranţă în scopul prevenirii contaminării.
(2) Se testează, semestrial, apa provenită din sursă proprie şi
anual apa provenită din reţeaua publică, recoltată din spaţiile
de cazare.
14.Toate acţiunile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare
- trebuie să fie efecuate de către o unitate autorizată
sanitar-veterinar sau de către persoane atestate profesional
să execute acest tip de acţiuni;
- trebuie evidențiate în documente specifice, îndosariate
corespunzător; aceste documente sunt puse la dispoziția
organelor de control competente.
- se efectuează sub supravegherea medicului veterinar de
liberă practică împuternicit în condiţiile legii, cu care
proprietarul exploataţiei comerciale de păsări a încheiat
contract oficial.

Fiecare exploataţie comercială de păsări trebuie să aibă un

program propriu de control al rozătoarelor
 - În cazul evoluţiei unui focar de boală, acţiunile de
dezinfecţie prevăd efectuarea de operaţiuni specifice, sub
supraveghere sanitar-veterinară oficială, care trebuie să
asigure decontaminarea tutoror elementelor prezente în
exploataţia comercială de păsări, inclusiv aşternutul şi gunoiul
de grajd.
- Recoltarea de probe de sanitaţie privind eficienţa
acţiunilor de decontaminare după evoluția unui focar de
boală, se efectuează de către medicii veterinari oficiali; în
cazul unui rezultat neconform, se reia acţiunea de dezinfecţie
şi verificare până la obţinerea unui rezultat conform legislaţiei
sanitar-veterinare în vigoare.
- Popularea și repopularea exploataţiei comerciale de
păsări se efectuează numai după obţinerea unui rezultat
conform legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare.