Calendarul Apicol

Tratament cu acid oxalic ghid complet
articol preluat si tradus din scientificbeekeeping.com

Poate fi folosit in agricultura ecologica.
Atentie !!! FOLOSITI DOARA APA DISTILATA !!! nu folositi apa de la robinet, acesta va neutraliza
complet acidul, si tratamentul nu va avea niciun efect .
Acidul oxalic este de 70 de ori mai toxic pentru varroa decat pentru albina. Acest raport este mult mai
mic pentru timol sau acid formic, de aceea tratamentul cu acid oxalic este mai bun decat cel cu acid
formic.
Afecteaza mai putin matca decat amitrazul, acidul formic,timolul sau pe trantori (taufluvanilatul).
Daca tratamentul se face in lipsa puietului, se scapa de 80-90 % din totalul de paduchi.
Acidul oxalic se gaseste in plante, fiind secretat de ele pentru a lupta impotriva insectelor/ acarienilor.
Nu e solubil in grasimi, deci nu se va regasi in fagurii de ceara.
Este o componenta naturala a mierii, realizarea tratamentului cu acid oxalic nu va creste concentratia
naturala de acid oxalic din miere.
Exista doua metode de aplicare care functioneaza: prin administrareade sirop prin picurare sau prin
vaporizare.
Nu vom discuta aici metoda prin vaporizarea, deoarece este foarte toxica pentru apicultor.
Acidul oxalic sub forma de vapori este foarte toxic.
Limita maxima de toxicitate este de 2 mg/ metru cub de aer (fata de 18.8 mg/ metru cub in cazul
acidului formic); pentru o familie se folosesc 2 gr prin metoda de vaporizare (2 gr = 2000 mg) adica la
vaporizarea unui stup se pot aduce la limita maxima de toxicitate 2000 metrii cubi de aer.
CUM FUNCTIONEAZA
Cercetarile au demonstrat ca varroa moare datorita intrarii in contact cu cristalele de acid oxalic. Acidul
oxalic este format din cristale mici foarte taioase care reteaza cuticula paduchelui si intra in contact cu
partile interne ale paduchelui si astfel se produce intoxicarea paduchelui.
De asemenea se stie ca varroa nu tolereaza mediile acide.
In tratament se foloseste zahar deoarece acesta ajuta la formarea cristalelor de acid oxalic pe corpul
albinei, si ajuta totodata la aderarea acidului pe corpul albinei.
Albinele vor ingera o cantitate mica de acid oxalic care se regaseste apoi in hemolimfa si de aici in
paduchi.
Concentratia de acid oxalic din hemolimfa albinei scade dupa cateva ore, insa si o mare parte din
paduchi vor fi morti.
Paduchii vor continua sa moara timp de 7-10 zile, datorita cristalelor de acid oxalic de pe corpul
albinelor (acestea zgarie paduchii si intra in contact cu partile interne ale paduchelui).
Tratamenul este foarte eficace daca se realizeaza cand albina este in ghem (prin frecarea albinelor se
va face bine transferul solutiei de acid oxalic intre ele) si cand nu exista puiet.
DOZA
Acid oxalic pur cristalizat dihidrat (pe eticheta va aparea acid oxalic pur 71.4 %), din care utilizati 2730 gr (MAXIM !!! 30 gr) masurate cu un cantar de precizie la 1 gr (daca nu aveti mergeti la o farmacie
sa il cantareasca).
Nu masurati cu lingura sau dupa ochi !!!
FOLOSITI NUMAI APA DISTILATA, deoarece apa dura de la robinet va neutraliza in mare parte sau
in totalitate acidul.
La 1 litru de sirop 1:1, adica sa obtinem 1 litru de solutie amestecam 500 gr zahar, 500 gr apa, 28 gr
acid oxalic.
Pentru realizarea solutiei amestecati acidul oxalic cu un pic de apa calduta ca sa se dizolve.
Amestecati apa cu zaharul pana se dizolva bine zaharul. Introduceti si acidul oxalic dizolvat.
In niciun caz nu fierbeti solutia.!!! si solutia va rezultata va avea o concentratie mica de acid oxalic.
CUM APLICAM
Se folosesc 3-5 ml de solutie pe interval de albina (intre doua rame), 3-5 ml si nu mai mult !!!
Folositi o seringa de 20-25 ml , ar trebui sa ajunga la o familie pe 5-6 rame in decembrie.
Descoperiti ramele, cu seringa din apropiere stropiti albinele aflate in intervalele dintre rame.
Respectati doza.
CAND APLICAM
O data pe an, in noiembrie-decembrie, cand poate exista si un zbor de curatare.
Se poate aplica si primavara devreme (februarie) insa rezultatul nu este la fel de bun ca si in cazul
celui facut iarna, in februarie deja avem puiet, care contine deja multi paduchi in celule capacite.
Nu faceti tratament in perioada verii sau sfarfitul verii, pentru ca se reduce foarte mult eficacitatea
tratamentului.
Realizati tratamentul doar odata pe an !!!
In oricare din cazuri fie iarna fie primavara devreme nu s-au gasit reziduri de acid oxalic in miere sau
faguri.
Ar fi ideal de facut in momentul in care formati un roi, pt ca familia care va porni din acel roi sa
porneasca curata.
RISCURI
Afecteaza mai putin matca si depusul oalelor decat amitrazul, acidul formic,timolul sau pe trantori
(taufluvanilatul).
In urma tratamentului exista posibilitatea ca un nr foarte mic de albina sa moara.
In urma studiilor s-a observat ca familia de albina POATE (nu intotdeauna) intarzia dezvoltarea cu 710 zile in ianuarie-februarie, insa in luna martie familiile sunt egale sau mai dezvoltate decat cele la
care nu s-a facut tratament.
In oricare din cazuri fie iarna fie primavara devreme nu s-au gasit reziduri de acid oxalic in miere sau
faguri.
SCHIMBAREA MATCII:
Durata 7 zile reuit 90%' le iei matca le distrugi toate botcile la 6 zile si in a 7 a ii dai drumul la matca pe rama .
Dezavantaje atenie sporita in distrugerea tuturor botcilor ,nu trebuie sa rmn nici una .
mi place Rspunde 1 12 aprilie la 19:51
Tipuri de podisoare, avantaje si dezavantaje

11 octombrie 2016
Hranirea in podisor metoda 1

Avantaje
albinele se pot aduna sub hranitor (ghemul de albina se va misca pe verticala); siropul e la 2 cm
fata de speteaza de sus a ramei.
-
NU INEACA ALBINA
recipientul cu sirop se poate schimba usor si rapid cu un altul plin
nu se va crea furtisag
nu deranjezi albinele aproape deloc; ideal ar fi sa aveti un nr dublu de cutii metalice (sau borcan
de sticla) fata de nr de stupi, cand alimentati doar schimbati cutia, astfel chiar inainte de caderea noptii
puteti alimenta foarte multi stupi.
-
cutiile metalice pot fi umplute de acasa si la stupina doar le schimbam.
in comparatie, pretul unei cutii metalice (sau borcan de sticla) e de 1-2 lei, pretul unui hranitor
apicol rotund din plastic este de 12-15 lei
ieftina deoarece cutiile metalice nu sunt scumpe, se poate folosi un corp de podisor plin si o
magazie de goala.
folositi cutia metalica deoarece ea va pastra mai bine caldura cumulata in timpul zilei si siropul nu
se va intari ( 0 % posibilitate de inghet). cutia metalica prin conductivitate se va incalzi de la cadura
degajata de albinele din stup.
Dezavantaje
nu se pot folosi recipienti de volum mare deoarce placajul se va indoi; intr-o cutie metalica intra
aprox 600 gr sirop
deoarece siropul trebuie sa fie mai fluid decat pentru alte tipuri de hranitoare, prin acesta metoda
se aduce umezeala in stup; trebuie sa avem o aerisire corespunzatoare in stup, materiale care sa
absoarba umidatea.
-
trebuie folosit impreuna cu o magazie de cel putin pt a avea inlatimea egala cu borcanul.
Recomandam sa folosti placaj de calitate si nu osb, de minim 6.5 mm grosime.
Hranirea in podisor metoda 2
Avantaje
hranitoarele au o capacitate de 2 L, nu indoaie foaia de placaj deoarece greutatea este distribuita
pe o suprafata mai mare
-
nu creeaza furtisag
se poate alimenta usor ridicandu-se capacul de plastic fara a deranja albinele, totusi metoda 1
este mai rapida si mai putin deranjanta.
Dezavantaje
-
fata de hranitorul din metoda 1, albinele sunt la 11-13 cm distanta fata de sirop.
in comparatie cu pretul unei cutii metalice de 1-2 lei, pretul unui hranitor apicol din plastic este de
12-15 lei
trebuie umplute la fata locului, fata de cutiile metalice sau borcanele de sticla care pot fi umplute
de acasa si la stupina doar le inlocuim cu cele goale.
Hranitor podisor metoda 3
Avantaje
-
capacitate mare (6 L la stup pe 10 rame si 7-8 L la cel de 12 rame)
hranirea se face doar ridicand capacul
se poate curata dupa folosire
albina are de parcurs o distanta relativ mica pana la sirop
fanta de acces pt albina este pe toata latimea stupului, perpendiculara pe rame, facilitand accesul
albinelor din oricare parte a stupului.
Dezavantaje
-
pretul , cu 10 lei mai mult decat corpul de podisor + hranitorul de plastic.
In cazul in care se foloseste acest tip de podisor si familia de albine este redusa la 5-6 rame, atunci o
parte din fanta de acces trebuie obturata pt ca albinele sa nu aiba acces in partea unde stupul e gol.
Hranitor-rama
Avantaje
-
e aproape de albina
capacitate suficienta de la 0.500-1.5 kg
Dezavantaje
-
albina circula greu pe pereti
favorizeaza aparitia mucegaiului
foarte purtator de boli deoarece este imposibil de curatat corect, poate cele din plastic insa acelea
nu le recomand de loc din multe motive.
albina trebuie sa strabata 2-3 rame pt a ajunge la sirop. Albina are de parcurs latimea a 2-3 rame
+ sa intre in hranitor, adica undeva la 17 cm.
-
INEACA ALBINA cel mai mult dintre toate tipurile de hranitor
trebuie deschis stupul mai mult decat la oricare metoda
utilizeaza spatiu in corpul stupului. dupa golirea lui de catre albina in stup ramane un volum mare
de aer (egal 1/10 din volumul corpului in cazul unui stup pe 10 rame, in cazul in care e un roi pe 4-5
rame atunci volumul gol creste la 25% din volumul corpului, ceea ce e mult) pe care albina trebuie sa il
incalzeasca.
Daca folositi acest tip de hranitor introduceti in rezervor plasa de tantari , va juta albina sa se sprijine.
Ideal ar fi o plasa de sarma tesuta din inox, daca folositi plasa de tantari de plastic sau metalica
galvanizata sa o schimbati destul de des.
Hranitor de urdinis
Avantaje
-
nu ineaca albina
relativ usor de hranit, fara a deranja stupul
Dezavantaje
-
poate crea furtisag
albina trebuie sa paraseasca ghemul si are o distanta foarte mare de parcurs pana la sirop
Cateva trucuri care poate va ajuta. Aceste lucruri le-am observat noi de-a
lungul anilor.
1. Atentie la ce OSB folositi daca va faceti singuri stupii. Exista OSB 2 sau OSB 3, OSB 3 este cel pt
exterior si apare stampilat pe placa de OSB (se poate ca vanzatorul sa nu afiseze corect pe eticheta).
2. Nu recomand folosirea PFL-ului colorat , cel care are o pelicula colorata pe una din parti (si are
fetele lucioase) ci sa folositi PFL-ul dur. PFL-ul lucios va mucegai foarte repede, nu in toate cazurile
dar in majoritatea da.
3. Nu folostiti pentru podisoare sau fund antivarroa plasa tesuta (aceea cu 10 lei/ ML) pt ca se desira,
rugineste foarte repede in urma tratamentelor cu varachet, acid oxalic, etc. Pt cativa lei in plus puteti
cumpara de la magazinele apicole plasa expandata cu ochi patrat sau rombic.
4. In cazul in care reconditionati stupi si observati noduri sau crapaturi acoperitile cu un amestec de
rumegus fin (mergeti la un tamplar care lucreaza in PAL sau rumegus de la masina de slefuit ) si
amestecati-l cu aracet tip D3 sau D4. Nu folositi niciodata aracet care se foloseste la constrcutii, acela
care se pune in dispersit, e foarte slab si nu tine. Nu recomand utilizarea de chit pt reparatii pt lemn pt
ca nu tine. In general max 1 an si apoi pusca impreuna cu vopseaua.
5. Parafinarea stupilor. E buna, protejaza impotriva umiditatii, ins nu e suficienta. Lemnul sufera foarte
mult la expunerea radiatiilor ultraviolete ale soarelui, de aceea vopseaua de calitate pe baza de apa e
mai buna. In cazul in care stupii sunt executati din material uscat, cu adeziv D4, din sipci nu mai late
de 10 cm nu vor exista probleme de a crapa, deforma, etc chiar si numai protejati cu vopsea.
6. Atentie la vopseaua pe baza de apa. Exista mai multe feluri de vopsea pe baza de apa. Nu o
cumparati pe cea mai ieftina ! Denumirea corecta e vopsea acrilica pentru lemn pe baza de apa.
7. Se poate utiliza pentru vopsirea stupilor si dispersit pentru exterior, e bun insa aplicati 3 straturi. E
putin mai ieftin decat vopseaua acrilica pe baza de apa pentru lemn insa tine destul de bine.
8. In cazul in care doriti sa dati stupii cu ulei de in si apoi sa ii vopsiti, recomandam utilizarea de
vopsea pe baza de solvent (vopsea in ulei) la care unul din solventi este uleiul de in astfel vopseaua
va adera mai bine la peretii stupului dati in prealabil cu ulei de in.
9. Nu folositi holzsurubri de tip negresa, cele pt rigips - lemnul va crapa de cele mai multe ori. Folositi
in cel mai rau caz holzsuruburi pt pal cu o gaura data cu burghiul in prealabil de 2,5 sau 3 mm. De
dorit ar si sa cumparati holzsurubri pentru lemn - cu filet partial. Sunt mai greu de gasit insa merita.
Cresterea matcilor
Cresterea matcilor in stupina
Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile
taica,matcile".Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans
legat de matca.O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate:productia
de miere,blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit,starea sanatatii si toate
celelalte insusiri biologice mostenite genetic.Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de
albine(parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte
bune,dar din pacate nu toti apicultorii o pot face.O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective
mai mici,cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii
sigure.In aceasta sectiune vom trata urmatoarele subiecte : - cresterea controlata a matcilor de
calitate ; imperecherea matcilor in nuclee ; introducerea matcilor in familiile de albine. In acest scop
o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o idee despre ce
aveti de facut in aceasta directie.
Producerea matcilor - conditii generale
De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare,considerand ca este prea
complicata si ca necesita un mare volum de munca.Ei se multumesc cu procurarea de matci din
"comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. E perfect si asa !!! Se
poate face si apicultura din bucati,insa nici o satisfactie nu e mai mare,decat aceea de a produce
regine(poate doar obtinerea unei productii apicole mari). Producerea matcilor incepe odata cu
venirea timpului frumos,cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul.Se
considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata
lunii iunie.In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia
geografica a stupinei.In toate cazurile(indiferent de metoda aleasa),stupii trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii: - in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu
puiet; sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de performanta
cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea
lucrarii.Se vor respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente
"novatoare".
Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului
Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul,sunt cele obtinute cand familia roieste
natural.Roirea naturala are doua dezavantaje: unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp
lucrarea,totul decurgand de la sine in mod natural.Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de
specialitate,este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta
tendinta.Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare,numai ca dezideratul este
greu de atins,daca nu imposibil.Natural, procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul
familiilor pe care le avem,asa ca a insista in acest sens este o greseala.Momentul producerii de matci
prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. Ce
avem de facut : inca din primavara familia vizata(cea mai buna din stupina)se hraneste stimulent
pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim.Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si
exista un numar mare de albine tinere,imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit,prelevate
din alti stupi.Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara,cat si de o
stramtorare a cuibului.In scurt timp,prin aparitia noilor generatii,populatia de albina tanara creste si in
stup se creaza conditiile de roire.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe
sa-si traga un numar mare de botci.In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar
si polen.Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate,se recolteaza cele mai frumoase,cu ajutorul
unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita.Inainte de a taia,lama se incalzeste la o lampa cu
spirt.Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata,avand grija sa nu le turtim.In final acestea se
folosesc imediat,fie formand nuclee de imperechere,fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam
matca.
Producerea matcilor - metoda fara transvazare
Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres,recomandat apicultorilor incepatori
cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare".Tehnologia descrisa si folosita de
reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a unuia mai vechi(cunoscuta in anii 50).Iata
cum se procedeaza: - alegem din stupina stupul cel mai performant,cu o buna dezvoltare de
primavara.Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la alta,cat si
in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit. - peste 10 zile familia
crescatoare va mai primi 2 faguri;unul cu puiet capacit si un altul gol.Fagurele gol trebuie sa fie nou
construit si se va introduce in mijlocul cuibului.Albinele se vor stimula zilnic. - peste 4-5 zile se
verifica fagurele nou crescut,care intre timp a fost insamantat de matca. - acest fagure insamantat cu
oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina
de acoperire,se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi.Roiul se va strange
cu o diafragma si reducem urdinisul. - dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata.Din
aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit,care se vor da altor familii(dupa ce periem albina de
acoperire).Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit
ramelor.Acestea se scutura de albine cu maxima atentie,urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau
larve necapacite.Atentie,se vor verifica toti fagurii,inclusiv cei cu hrana. - in urmatoarea etapa ne vom
ocupa de fagurele insamantat.Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15
celule cu ou,pe o fata si 15 pe cealalta,avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a
fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete.Fagurele se scurteaza la jumatate,indepartand jumatatea
inferioara.Toate celulele -in afara de cele 30 alese- se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. - familia
orfanizata,in tot acest timp,sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.Acum este momentul sa introducem
fagurele,pregatit,cu oua pentru crestere.In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze
botcile.Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules.Putem stimula albinele si cu zahar candi sau
tos,umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. - peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem
in nuclee de imperechere.Atentie,nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca
prima matca care eclozioneaza le va distruge.
Introducerea matcilor
Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea
matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali.Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este
influentata decisiv de urmatoarele situatii: - existenta sau lipsa culesului; primirea matcii este
favorizata de existenta unui cules bun.In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie
facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de zahar. - introducand matcile seara procentul
de acceptare este mult mai mare,decat in cazul celor introduse ziua. - o matca imperecheata,care
incepe imediat sa oua,este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul
pentru o perioada mai lunga(aviz celor ce cumpara matci din comert). - primavara timpuriu si toamna
matcile sunt mai usor primite,decat in perioada ce corespunde roirii naturale. - lipsa totala puietului
este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se face mai greu ;prezenta botcilor face
introducerea imposibila. - albinele tinere accepta mai bine matcile,decat cele batrane. In privinta
tehnicilor de introducere a acestor matci,trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe
metode,apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure.Cea mai sigura
metoda este introducerea indirecta a matcii(in colivie).Cum se procedeaza : - in cazul in care familia
nu este orfana ,se identifica matca si se scoate din stup.Daca matca mai prezinta valoare biologica se
da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. - dupa 4-5 ore de la orfanizare,se introduce noua
matca in colivie,asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului,pe o suprafata cu
miere necapacita,pentru ca matca sa se poata hrani. - la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si
urmarim cum reactioneaza albinele.Daca acestea nu mai sunt agresive,inlocuim partea de jos a
coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri.Acum urmeaza momentul cel mai
important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile,apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a
deschide stupul.In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. - la expirarea celor
4 zile se mai deschide odata stupul,se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna
oua. - urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile(calculate dupa cele 4), introducand un fagure
pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. In ceea ce priveste
introducerea botcilor,trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct,fie sub un capacel
protector(ca un degetar) pentru mai multa siguranta.
Imperecherea matcilor - formarea nucleelor
Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore,botcile pot fi recoltate pentru
a fi introduse in nucleele de imperechere.Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile
beneficiare,dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. Formarea nucleelor - albinele se
adapostesc in cutii speciale numite chiar "nuclee de imperechere",sau in corpuri de
stup,compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate.Cea mai usoara metoda este
impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat.La fiecare compartiment se
face cate un urdinis separat,pozitionat astfel: doua la un perete,pe capete si un al treilea pe peretele
opus,in mijloc.Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina
acoperitoare si un fagure cu hrana.Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la
cules,pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai
toleranta).Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie,pentru a impedica
albinele sa o nimiceasca.Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi,introducand o alta

botca.Ce avem de facut dupa ce introducem botca : - la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica
acceptarea ei de catre albine,si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. - nucleele se hranesc
stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii. - dupa alte 7-8 zile se mai face o
noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. - daca matca nu s-a imperecheat,din
diferite motive,vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. - matcile
imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea
matcii.Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile
inerente. - nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita
bezmeticirea lor(numai cele in care se imperecheaza mai multe matci)
Concluzii
Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata.Stuparii incepatori
,insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.Daca inca din primii ani
deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor.Abordand curajos domeniul,veti
deveni adevarati apicultori de succes.
Hranirea cu zahar a albinelor

Articol preluat de la Asociatia apicultorilor din Australia,
Sumar
Suplimentarea cu zahar alb (zaharoza) catre coloniile de albine poate fi o metoda valoroasa
pentru apicultori. Este folosita pentru a suplini lipsa mierii si a preveni foamea coloniei de
albine, sau influentarea artificiala a matcii sa depuna oua.
Hranirea cu sirop de zahar poate fi deasemenea utila si in marirea numarului de albine
culegatoare de polen in cazul in care dorim sa recoltam polen marfa. Metodele de hranire cu
zahar sunt diverse si variate. Fiecare are avantajele si dezavantajele ei. Zaharul alb (zaharoza)
este zaharul preferat pentru hranirea albinelor. Multe alte produse au potentialul de a contine
substante care pot fi daunatoare pentru sanatatea albinei. Zaharul nu ar trebui administrat
coloniilor de albine cand acestea au acces la nectar din natura.
Introducere
In mod natural, albinele colecteaza nectar de la flori si il depoziteaza sub forma de miere.
Transformarea nectarului este un prioces chimic prin care zaharoza ( sau sucroza) este
transformata in fructoza si glucoza, principalele zaharuri din miere. Acesta transformare se
face cu ajutorul unei enzime care se gaseste atat in nectarul propriu-zis cat si produsa de
albine.
In cazul in care in natura se gaseste nectar, in colonia de albine va fi stimulata ponta matcii si
astfel marirea coloniei. In cazul in care exista miere depozitata aceasta nu are efect stimulativ
asupra pontei matcii, ba chiar colonia de albine va conserva rezerva de hrana si va minimiza
ponta matcii si marirea coloniei. Aceste actiuni intreprinse de catre colonie au ca obiectiv
maximizarea sanselor de supravietuire.
O colonie de albine are nevoie de acces atat la nectar din natura cat si de miere depozitata in
faguri. O familie de albine care nu are puiet va mentine in stup o temperatura de 20C insa in
cazul in care xista puiet trebuie sa mentina o temperatura de 34-35C in acest caz colonia de
albine va utiliza foarte multa hrana sub forma de nectar sau miere.
Prin hranirea strategica cu zahar a coloniei de albine este posibila stimularea artificiala a
familiei de albine sa depuna oua si sa isi mareasca populatia inaintea marilor culese.
Un pic de chimie
Zahar s. n. 1. Specie de zaharoza de culoare alba cristalizata, usor solubila in apa, cu gust
dulce si placut, obtinuta mai ales din sfecla de zahar sau din trestia de zahar si constituind
unul dintre produsele alimentare de baza
Zaharoza s. f. Substanta din clasa zaharurilor, formata din combinarea unei molecule de
glucoza cu o molecula de fructoza, cu gust dulce, solubila in apa si cu mare valoare nutritiv.
Din fr. Saccharose
Glucoza s. f. Substanta zaharoasa cristalizata, de culoare alba, care se gaseste in miere, in
fructe, in plante, in organism sau se prepara pe cale industriala, avand numeroase folosiri in
industrie si in farmacie
Care zahar e mai bun ?
Exista mai multe tipuri de zahar care poate fi administrat albinelor incluzand mierea, zaharul
brun, zahar organic, zahar alb, reziduurile de zahar. Marea preocupare a apicultorilor fiind
care este efectul acestor suplimente asupa albinelor.
Mierea: prima reactie a apicultorilor ar fi ca probabil aceasta este hrana ideala pentru familia
de albine sub forma de supliment. Enumeram cateva motive pentru care acesta nu e o hrana
care ar trebui administrata albinelor:
-mierea are potential ridicat de a fi un vector pentru diferite boli incluzand loca americana,
loca europeana, nosema.
-nectarul sau siropul de zahar vor avea un efect stimulativ asupra pontei , pe cand mierea va
avea efect invers;
-hranirea cu miere a familiei de albine poate determina un comportament defensiv si agresiv;
-poate determina un furtisag deosebit de puternic;
--un acid care este prezent in mod natural in miere hidroximetilfurfural HMF care se gaseste
intr-o concentratie mai mare in miere mai matura, concentratia acestui acid creste in cazul in
care mierea a fost expusa la caldura (sa tinem cont de temperatura din stup !). Niveluri de
peste 30 ppm (parti per milion) este considerat toxic pentru albine.
-albinele sunt de doua ori mai atrase de siropul de zahar decat de miere;
-albinele mature traiesc mai mult daca consuma sirop de zahar decat miere;
-costul unui kg de miere sau al unui kg de zahar;
Zaharul organic (ecologic)- are un cost ridicat si exista diferente nesemnificative intre zaharul
organic si zaharul normal alb.
Zaharul alb suntem tentati sa credem, din diferite surse, ca acesta nu e o hrana indicata
pentru consum uman insa zaharoza este principalul constituient al nectarului florilor. Zaharul
alb este suplimentul care poate fi administrat cu cel mai mic risc pentru sistemul digestiv al
albinei. Zahaul alb are de asemena si un cost relativ mic comparat cu alte zaharuri si miere.
Zaharul brut zahar in care exista urme de melasa. Nivelul aditivilor fiind mic exista mici
sanse ca sa produca neplaceri coloniei de albine.
Zaharul brun este obtinut prin adaugarea de melase la zaharul alb. Poate contine pana la 10
% melasa.
Melasa este un produs secundar in procesul obtinerii zaharului rafinat alb, folosit pentru
hrana animalelor insa nu si pentru albine.
Zaharul rezidual se poate procura de la fabricile de zahar insa poate contine substante toxice
pentru albine, substante care usnt folosite la rafinarea zaharului ca potasa sau sarea. Nu este
recomandat sa hranim albinele cu acest tip de zahar decat daca suntem siguri de calitatea lui.
Rolul zaharului in managementul stupinei
- suplimentarea de hrana pentru albine in cazul in care in natura nu exista surse de nectar: pe
timpul iernii, in perioadele de seceta,
- stimularea coloniei sa mareasca ponta si astfel putem directiona colonia sa avem un numar
cat mai mare de albine culegatoare in timpul culesurilor principale.
- stimularea unei colonii sa colecteze polen si nu nectar, in cazul in care dorim sa avem polen
marfa;
- pentru stimularea glandelor producatoare de laptisor de matca.
Cantitati administrate
Zaharul alb rafinat este probabil cea mai buna varianta de substituient pentru nectar pentru
familia de albine. Concentratia si cantitatea sunt de asemenea importante. Pentru stimularea
de primavara trebuie administrate cantitati mici 1-2 L la cateva zile cu o concentratie de 1:1
adica o parte apa o parte zahar. Pentru suplimentarea proviziei de hrana pentru iarna o colonie
de albine ar trebui administrat 5-10 L de sirop regulat (saptamanal) pana cand colonia are
suficienta hrana depozitata.
Daca albinele nu consuma tot siroul in cateva zile exista pericolul ca sa apara drojdia, care in
concentratii mari este toxica. Hranitoarele ar trebui curatate pentru a preveni aceasta
problema.
Pentru completarea proviziilor de iarna este indicata o concentratie de 2:1 adica doua parti
zahar si o parte apa.
Siropul nu ar trebui sa aiba o concentratie mai mica de 1:1 deoarece albinele au prea multa
munca de facut pentru a procesa siropul.
Tipuri de hranitoare
Va urma
sursa: http://www.theabk.com.au/article/feeding-sugar-honeybees
Cum protejam stupii: vopsea, ulei de in sau

fierti in parafina?
De-a lungul timpului am fosloit mai multe tipuri de vopsele si metode de a proteja stupii
impotriva intemperiilor.
In cazul in care doriti sa vopsiti stupii va recomand vopseaua pe baza de apa (email acrilic pe
baza de apa penru lemn cu utilizare la exterior) pentru ca:
- nu e toxica, poate fi aplicata si in camere sau camari mai mici, nu degaja vapori toxici
asemeni vopselelor pe baza de diluant.:
- se usca foarte repede: primul strat se usca in 5-10 minute iar al doilea strat in 10-15 minute.
- se curata usor atat de pe maini cat si de pe pensula, rola, etc.
- este mai rezistenta in timp, nu se cojeste la fel de repede ca si vopseaua pe baza de diluant;
- vopselele pe baza de apa au culori mai naturale pastel

- se poate dilua cu apa
- costul pentru vopsirea unui metru patrat este mai mic in cazul in care vopsim cu vopsea pe
baza de apa decat utilizand vopsea pe baza de diluanti.
Metoda de a plica vopseaua
Dupa asamblarea stupului acesta trebuie slefuit cu hartie abraziva cu granulatie de 80. Dupa
aceasta slefuire stupul si componentele se uda din abundenta cu apa folosind o rola sau un
burete. Prin umectare se vor ridica perisori in special la esentele de rasinoase. Acesti perisori
se vor indeparta cu hartie abraziva cu granulatie de 180-240 orin slefuirea usoara cu mana
folosind un suport (o bucatica de lemn sau cel mai bine bureti abrazivi care se gasesc in
comert speciali pentru aceasta operatie).
Prin indepartarea acestor perisori se va obtine o suprafata mai fina, vopseaua se va intinde mai
bine,se va forma o pelicula mai uniforma si se va obtine un luciu placut la final.
Dupa slefuirea cu mana curatam suprafata de lemn cu o perie, pistol cu aer comprimat, matura
sau o bucata de panza pentru a indeparta praful apoi se intinde primul strat de vopsea.
Recomandam utilizarea rolelor din burete pentru aplicarea vopselei. La aplicarea vopselei se
procedeaza astfel: prima data vom vopsi contra fibrei de lemn (de sus in jos) si apoi la final
de-a lungul fibrei (de la stanga la dreapta).
Nu aplicati vopseaua la soare.
Dupa aplicarea primului strat la 5-10 minute, inainte ca vopseaua aplicata in primul strat sa se
usuce complet, vom slefui cu mana prin miscari circulare usoare cu hartie abraziva fina de
granulatie 240 sau se poate folosi hartie abraziva uzata. Din nou putem sterge de praf
suprafata de lemn si apoi aplicam stratul doi de vopsea.
E foarte important ca stratul doi de vopsea sa se aplice inainte ca primul strat sa fie uscat
complet, logica fiind urmatoarea: vopseaua prin uscare respinge apa astfel aplicand al doilea
strat, vopseaua fiind pe baza de apa aceaasta nu va adera suficient de bine la primul strat.
Estimativ aveti nevoie de vopsea pe baza de apa in valoare de 6-8 lei pentru a vopsi un stup cu
magazie de 1/2.
Valentin Andries pune matca an colivie si tineo acola24 ore si dai drumu cand o pui pe rama punei o lingura cu
mere peste ia si albinele o curata si o accepta suta la suta succes
mi place Rspunde 1 12 aprilie la 20:27
Cocis Vlad a rspuns 7 rspunsuri
Voicu Marius Omoar matca btrn! Las - l 2-3 ore, va simi imediat absenta mtcii. Adaug matca tnr n
cuc, intre ramele cu puiet. Cuc prevzut cu spatiu de ieire al matcii, astupat cu foi de ceara. Verifici dup
2 zile dac i-au dat drumul eliminnd "usita" de ceara. Dac nu, dar vezi ca ele stau pe cuc i o hrnesc,
gaureste un pic usita de cear. n max 24 ore va fi eliberat i va i depune oua. Eu aa fac i nu am probleme. n
nici un caz sa nu lai familia 7 zile. Nu i-o va primi dect greu de tot. Vezi ca pe aici sunt muli care habar nu au
de apicultura dar au pretenia ca sunt profesioniti, deintori ai adevrului absolut!
mi place Rspunde 6
Calendarul apicol - Aprilie

Aprilie marcheaz prima lun de primvar n adevratul sens al cuvntului, iar obiectivul
principal al apicultorului n aceast perioad este pregtirea familiilor de albine pentru
valorificarea primelor culesuri (rapi si salcm) n paralel cu luarea de msuri pentru a evita
roirea natural n lunile care urmeaz. Dezvoltarea albinelor, ca i n cazul altor specii de
animale, are la baz trei factori: matca (vrsta si calitatea), hrana (stimularea natural i
artificial) i mediu (condiiile din interiorul i din afara stupului).
Flora de primvar abundent n aceast perioad (ararul argintiu, aninul, cireul, slciile, flor
spontan) reprezint stimulul natural pentru dezvoltarea familiilor de albine, astfel c o matc de
calitate poate s depun zilnic peste 1500 de ou ceea ce conduce la nlocuirea complet a
albinelor de iernare i la depirea puterii cu care a intrat n iarn. Rezervele de hran proaspt,
n special cele de pstur, ncep s fie din ce n ce mai extinse n jurul puietului.
n acest context, pentru atingerea obiectivelor sale, stuparul trebuie sa aib cunotintele
necesare pentru a interveni n reglarea celor trei factori de baz mai sus menionai, realiznd o
serie de lucrri:
se continu lucrrile de verificare amnunit a fiecrei familii de albine (revizia de fond), dac
acestea nu s-au realizat, i se noteaz toate strile anormale care exist, prin aprecierea n
continuare a activitii generale, a zborului la urdini, a semnelor anormale, a prezenei mtcii i
puietului de albin lucrtoare de toate vrstele, a suprafeei cu puiet i a celor acoperite cu albin,
prezena trntorilor i a rezervelor de hran. Cu aceast ocazie se reorganizeaz, dac este
necesar, cuibul familiei, prin eliminarea ramelor goale dup diafragm, pentru asigurarea unui
regim termic optim dezvoltrii. Revizia de fond se face n zilele clduroase (20C) si fr vnt.
Se iau msuri pentru corectarea strilor nedorite: de unificare a familiilor slabe sau fara matc,
de ntrire a acestora cu rame cu puiet, de stimulare si completare a hrnirilor, de igienizare si
tratament, de verificare i reparare (nlocuire) a elementelor de stup. Completarea proviziilor se
poate face cu rame cu miere de la rezerv sau de la familiile unde se apreciaz c exist un
excedent; se apreciaz c este necesar s existe n stup o cantitate de cel puin 6-7 kg miere de
bun calitate.
Se continu stimularea familiilor de albine cu hran artificial cu scopul intensificrii ritmului de
ouat al mtcilor. Aceasta se realizeaz prin administarea de sirop de zahr 1:1 n porii de 0,3 0,5litri/familia de albine, n funcie de puterea familiilor, la intervale de 2-3 zile;
Se va asigura apa la adptor n care poate fi dizolvat i o cantitate de 5g sare/litru ap;
Pe msura ocuprii fagurilor din cuib cu puiet, se asigur lrgirea cuibului cu faguri cldii sau
artificiali. Fagurii artificiali pot fi introdui n perioadele n care se remarc o uoar albire a
celorlali faguri, mai ales pe speteaz superioar. Acetia se introduc dup ultima ram cu puiet
sau n mijlocul cuibului, cte un fagure sptmnal. nainte de a-i introduce, fagurii pot fi uor
stropii cu sirop pentru a fi mai repede curai si deci pregtii pentru ouat.
Pentru prima parte a primverii urdiniurile se reduc la 3-4 cm urmnd ca, treptat, pe msura
dezvoltrii i stabilizarii timpului frumos, deschiderea s fie mai mare.
Se vor forma familii temporare i ajuttoare cu mtci de la rezerv acolo unde este cazul;
Se vor aplica tratamentele necesare mpotriva varoozei;

Se vor lua msuri pentru prentmpinarea furtiagului;
Pe msura ce pomii nfloresc se pot instala colectoarele de polen pentru recoltarea i
valorificarea acestuia. Recoltarea polenului nu este o msur obligatorie, dar aceast operaiune
poate fi aplicat n zone unde exist abunden de polen deoarece se stimuleaz recoltarea unei
cantiti si mai mari de polen, familiile de albine nefiind private de lipsa acestuia.
Deasemenea se pot instala gratiile colectoare de propolis deasupra cuibului. Deasemenea se
poate ncepe creterea de faguri cu celule de trntor (rame clditoare pentru producia de triturat
larvar - apilarnil).
Se reformeaz fagurii vechi extrai din cuib n urma reviziei de fond, se repar, se nsrmeaz,
astfel fiind pregtii pentru sezonul n curs. Se asigur necesarul de stupi i rame att pentru
recolt ct i pentru formarea ulterioar a roiurilor artificiale.
Se vor lua msuri pentru asigurarea transportului n pastoral, alegerea bazinelor melifere i a
vetrelor de pastoral.
In concluzie:
Luna aprilie este o perioada de activitate deosebit de intensa de care depinde dezvoltarea
normala a familiilor de albine si rezultatele economice ale sezonului activ ce urmeaza.
Neefectuarea la timp a lucrarilor, executarea lor cu rabat la calitate n mod sigur se va reflecta
negativ asupra recoltei stupinei, n special la culesul de la salcm ca si la celelalte culesuri de
vara.
Desi culesul de la salcm se declanseaza abia luna viitoare, toate masurile pregatitoare, legate
de tehnologia ntretinerii familiilor ca si actiunile organizatorice trebuie gndite si nfaptuite din
timp. Un plan realist, bine ntocmit care armonizeaza necesitatile cu posibilitatile garanteaza din
start actiunii de stuparit pastoral sansele cele mai bune de reusita. Sa asteptam cu ncredere
culesul de la salcm si sa fim bine pregatiti pentru a-l valorifica la modul optim,deci profitabil!
-Sursa: aca/punct/org & freesoul/punct/ro-
n acest context, pentru atingerea obiectivelor sale, stuparul trebuie sa aib

cunotintele necesare pentru a interveni n reglarea celor trei factori de baz mai sus
menionai, realiznd o serie de lucrri:
Se continu lucrrile de verificare amnunit a fiecrei familii de albine (revizia de
fond), dac acestea nu s-au realizat, i se noteaz toate strile anormale care exist,
prin aprecierea n continuare a activitii generale, a zborului la urdini, a semnelor
anormale, a prezenei mtcii i puietului de albin lucrtoare de toate vrstele, a
suprafeei cu puiet i a celor acoperite cu albin, prezena trntorilor i a rezervelor
de hran. Cu aceast ocazie se reorganizeaz, dac este necesar, cuibul familiei,
prin eliminarea ramelor goale dup diafragm, pentru asigurarea unui regim termic
optim dezvoltrii. Revizia de fond se face n zilele clduroase (20C) si fr vnt.
Se iau msuri pentru corectarea strilor nedorite: de unificare a familiilor slabe sau
fara matc, de ntrire a acestora cu rame cu puiet, de stimulare si completare a
hrnirilor, de igienizare si tratament, de verificare i reparare (nlocuire) a elementelor
de stup. Completarea proviziilor se poate face cu rame cu miere de la rezerv sau de
la familiile unde se apreciaz c exist un excedent; se apreciaz c este necesar s
existe n stup o cantitate de cel puin 6-7 kg miere de bun calitate.

Se continu stimularea familiilor de albine cu hran artificial cu scopul intensificrii
ritmului de ouat al mtcilor. Aceasta se realizeaz prin administarea de sirop de
zahr 1:1 n porii de 0,3 0,5litri/familia de albine, n funcie de puterea familiilor, la
intervale de 2-3 zile;
Se va asigura apa la adptor n care poate fi dizolvat i o cantitate de 5g
sare/litru ap;
Pe msura ocuprii fagurilor din cuib cu puiet, se asigur lrgirea cuibului cu faguri
cldii sau artificiali. Fagurii artificiali pot fi introdui n perioadele n care se remarc
o uoar albire a celorlali faguri, mai ales pe speteaz superioar. Acetia se
introduc dup ultima ram cu puiet sau n mijlocul cuibului, cte un fagure
sptmnal. nainte de a-i introduce, fagurii pot fi uor stropii cu sirop pentru a fi mai
repede curai si deci pregtii pentru ouat.
Pentru prima parte a primverii urdiniurile se reduc la 3-4 cm urmnd ca, treptat,
pe msura dezvoltrii i stabilizarii timpului frumos, deschiderea s fie mai mare.
Se vor forma familii temporare i ajuttoare cu mtci de la rezerv acolo unde este
cazul;
Se vor aplica tratamentele necesare mpotriva varoozei;
Se vor lua msuri pentru prentmpinarea furtiagului;
Pe msura ce pomii nfloresc se pot instala colectoarele de polen pentru recoltarea
i valorificarea acestuia. Recoltarea polenului nu este o msur obligatorie, dar
aceast operaiune poate fi aplicat n zone unde exist abunden de polen
deoarece se stimuleaz recoltarea unei cantiti si mai mari de polen, familiile de
albine nefiind private de lipsa acestuia.
Deasemenea se pot instala gratiile colectoare de propolis deasupra cuibului.
Deasemenea se poate ncepe creterea de faguri cu celule de trntor (rame
clditoare pentru producia de triturat larvar apilarnil).
Se reformeaz fagurii vechi extrai din cuib n urma reviziei de fond, se repar, se
nsrmeaz, astfel fiind pregtii pentru sezonul n curs. Se asigur necesarul de
stupi i rame att pentru recolt ct i pentru formarea ulterioar a roiurilor artificiale.
Se vor lua msuri pentru asigurarea transportului n pastoral, alegerea bazinelor
melifere i a vetrelor de pastoral.
E timpul sa mutam diafragmele si sa adaugam 1-2 rame langa cuib din care cel putin una sa fie
buna pentru ouat marind spatiul familiilor de albine si creand posibilitatea ca matca sa ponteze pe
o noua rama marind astfel in timp efectivul de albine.
SIROP DE ZAHAR:
tim cu toii c zahrul invertit, este un amestec fizic de glucoz i fructoz ( i nu acea
combinaie chimic realizat pe seama celor dou monoglucide ), provenind din zaharoza. Eu
prefer s dau albinutelor mele sirop din zahr invertit, ca s nu le uzez mai mult dect trebuie.
Eu folosesc siropul n concentraie de 1; 1,i - l fac n felul urmtor;

Pun la fiert 1 l de ap. Cnd ncepe s fiarb, adaug 160 ml de ap n care am dizolvat un plic de
sare de lmie de 8 g.
Cnd ncepe s fiarb din nou, adaug 2 kg de zahr, mestecnd continuu.
Cnd ncepe din nou s fiarb adaug ultimele 3 Kg de zahar i atept s se inverteasca, adic s
se umfle precum laptele. Apoi, opresc focul i pun 4 l de ceai rece.Siropul este gata de
administrare. Toate cele bune, dragilor!
Toate plantele medicinale, au n compoziia lor principii active care, de cele mai multe ori se
regsesc n uleiurile volatile coninute n diversele pri ale plantelor. Ceaiul ce urmeaz a fi pus
n siropul albinelor, se prepar prin infuzie, deoarece prin fierbere, dispare principiul lor activ. De
obicei, folosesc; mueel, glbenele, ment coada oricelului, pelin, suntoare i cimbrior.
Folosesc ceaiul astfel rezultat la prepararea protofilului, siropului i turtelor.
Eu foloseam si coji de ceap. ntreste imunitatea.
daca ei 2 familii bune ei si ceva miere si le dai in doua dupa salcam si tot acolo ajungi dar ai miere si in iarna intrii
cu ele bune ,, exac asa cum zice si nistor nicu!
Rinocerul Si eu am inceput de ieri sa le sparg cuiburile cu cate o rama... si unde e familia mai buna le pun si la
margine cate una cu miere pe ea dar cu celule bune pt ponta.
Munca de primavara; scot diafragmele de iarna, le bag pe cele de vara, pun rame de la magazie
dupa diafragma si decapacesc!
API-VIT NOSEM - tratament apicol, adjuvant in boli infectioase si parazitare - nosemoze

API-VIT NOSEM scade ph-ul intestinal, prevenind dezvoltarea si proliferarea germenilor
patologici si favorizand astfel multiplicarea bacteriilor utile acido-lactice. Indicat atunci
cand culesul in natural este scazut sau absent API-VIT NOSEM contribuie la dezvoltarea
familiilor de albine .
2016
Ion Bodnariu, printre puinii apicultori care

mai produc MIEREA DE OCHI cu care
bunicii notri i tratau vederea
Bunicii i strbunicii notri foloseau adesea mierea de ochi. Le era mereu la ndemn cnd
lucrau la cmp sau la finele unei zile de munc. Cu ea i oblojeau ochii nroii de praful de la
arat sau care se zbteau de oboseal. Uneori, o foloseau chiar i pentru cai, cnd, din cauza
colbului de pe drumurile de ar, acetia nu mai puteau s vad pe unde merg, fiind nevoie de
puin leac din stupin pentru ca vederea s le revin i drumul cu crua s fie reluat. Astzi cu
greu mai gseti miere de ochi, un produs apicol pe care puini stupari l mai aduc pe pia.
Motivele: este miglos de obinut i nici lumea nu mai tie s l cumpere i s l aprecieze.
Ion Bodnariu este printre puinii cresctori de albine la care am mai gsit la trgurile apicole
miere de ochi. Stuparul i are vatra pe malul Dunrii, lng Hrova unde albinele din
cei 200 de stupi ai si trudesc zi i noapte pentru a obine cea mai bun i sntoas miere.
Chiar dac are o experien n apicultur de peste 34 de ani, apicultorul nc spune c nu
deine secretul absolut cnd vine vorba despre procesul de extracie al mierii cu proprieti
vindectoare pentru ochi.
Mierea pentru ochi se extrage doar din cpcele de faguri

Potrivit apicultorului mierea pentru ochi nu este altceva dect miere de salcm, dar care este
extras doar din cpcelele de faguri.
Mierea pentru ochi este o miere de salcm extras numai din cpcelele de faguri de salcm.
Cpcelele de faguri de salcm reprezint un sigiliu natural pe care albina l secret. Albina,
din glandele cerifere, depune pe suprafaa celulei i ncercnd s construiasc fagurele las n
final un orificiu foarte mic pe care l folosete pentru a depune n ultimul moment o secreie, o
enzim bactericid care se numete lizozim i care are rolul de a proteja mierea din celul de
spori, bacterii, ciuperci. Crend aceste cpcele i lsndu-le s se scurg i filtrndu-le
obinem o miere cu o compoziie deosebit fa de mierea din celul, a declarat pentru
Agrointeligena Ion Bodnariu, apicultor de pe malul Dunrii.
Mierea de salcm conine 435 de substane
Perioada optim de recoltare a mierii de ochi este, normal, perioada n care nflorete
salcmul din care se i produce.
Aceasta miere este monoflor (provine de la o singur specie de flori n.r ) i are un
coninut n fructoz mai mare dect al celorlalte tipuri de miere (41,7%) i conine 10%
zaharoz i maltoz, avnd pH-ul 4. n total, mierea de salcm conine 435 substane. Aceast
miere este poate sortimentul cel mai greu de extras, pentru mine nu pot spune c este ceva
simplu nici acum dup mai bine de 30 de ani de stuprit. Extracia mierii pentru ochi se face
n tava de descpcit, tave de inox speciale pentru aceast operaiune, care au site foarte fine,
se las cpcelele s se scurg n aceast tav, dup care se mai filtreaz odat prin site fine i
cam asta este operaiunea de extragere a mierii nobile, a explicat apicultorul.
Mierea pentru ochi are o cantitate dubl de enzime
Dat fiind faptul c mierea pentru ochi se extrage prin procedee speciale doar din cpcelele de
faguri, unde albina depoziteaz cele mai valoroase substane, mierea pentru ochi conine mult
mai multe principii active dect o miere obinuit.
Am fcut buletin de analiz la acest sortiment de miere i indicele diastazic, care reprezint
cantitatea de diastaz, deci o alt enzim, se regsete ntr-o cantiate dubl fa de mierea
obinuit care este extras din celul. Vorbim despre o miere nobil cu un efect terapeutic
consacrat. Exist studii fcute de medicii apifitoterapeui care scot n eviden efectul benefic
al acestui sortiment de miere, a mai spus Ion Bodnariu.
Efecte benefice n conjunctivit, cearcne, eroziuni de cornee i cataract
Att coninutul mierii, ct mai ales faptul c ea a trecut testul timpului demonstreaz c acest
sortiment are aciuni benefice n tratarea unor afeciuni diverse.
S-a demonstrat faptul c acest tip de miere denumit generic miere pentru ochi are efecte
benefice n conjunctivit, cearcne, eroziune de cornee i cataract. Pentru a o folosi este
suficient s ungem pleoapa ochiului cu degetul nmuiat n aceast miere, s excitm glanda
lacrimar care se afl la baza ochiului, lng nas. Fcnd asta o resimim o usturime
suportabil i pacientul va lcrima i n acest fel se formeaz o emulsie ntre secreia lacrimar
i miere care cu aceast enzim bactericid, lizozima dezinfecteaz ochiul i cu vitaminele din
miere hrnete esutul conjunctiv, a explicat productorul, cum se folosete mierea pentru
ochi.
Puritatea mierii este foarte important
Un loc ferit de poluare reprezint prima condiie pentru a obine o miere de calitate, indiferent
de sortiment. Apicultorul Ion Bodnariu este aezat cu stupina la doar 6 km de malul Dunrii,
lng Hrova, ntr-o zon n care nu exist industrie, ci doar natur pur.
n general aleg zonele n care albinele sunt ferite de agenii poluani. Avnd stupii la 6
kilometri de malul Dunrii, n zona Hrova, care vreau s v spun c nu are industrie i asta
m ajut s obin o miere de calitate. Mai mult mult dect att imensitatea culturilor de
coriandru, floarea soarelui, rapi, tei i Amorpha mi permit s obin sortimente de miere ce
nu pot fi gsite la toi apicultorii. Cel mai mare masiv de tei din ar i se pare c din estul
Europei este situat n zona Babadag-Tulcea la 30 de kilometri de vatra mea de stupin. Deci
m nvrt cu albinele ntr-un areal sntos. Tocmai datorit zonei n care duc albinele reuesc
s obin miere pur, de cea mai bun calitate i cu proprieti de vindecare dintre cele mai
diverse, a declarat pentru Agrointeligena Ion Bodnariu, apicultor de pe malul Dunrii.
La trgul apicol la care l-am ntlnit, apicultorul Ion Bodnariu a vndut ntr-un timp scurt
toat cantitatea de miere de ochi cu care venise. Cei care au plecat acas cu un borcna de
leac au pltit pentru aceasta 10 lei
tiai c stupii infestai cu nosema ceranne nu vor consuma siropul n care ati pus
tratament ? asadar, va trebui s i tratai pulveriznd siropul peste albine lund fagurii la
mna rnd pe rnd de fiecare dat cand repetai tratamentul ! Astfel vei fora albinele s
consume acel sirop fiind nevoite s se curee !
Rusu Jenic Eu am un roi care nu a luat sirop de nici un fel din hranitor..care ar fi cauza ?
mi place Rspunde 6 ore
Mihai Musat Cauza ...de cele mai multe ori matca.

Rusu Jenic Acum 2 saptamani cand l am verificat ultima data avea matca si puiet in toate stadiile..dar nu a luat
sirop din august de cand am inceput stimularea
Florin Crauciuc Depinde cum ai administrat siropul, dac de exemplu roiul este unul slab si ai lsat multe rame
n stup , iar la margine ai pus hrnitorul cu sirop , albinele nu prea s-au deplasat dup el . Cand ai cuibul foarte
bine strans si creezi aglomeraie atunci ai eficienta maxima.
Rusu Jenic Roiul e cam slabut..undeva la 4 rame...hranitorul a fost pus langa diafragma deci nu era greu de luat
dar....
Constantin Chirila Cu ce tratati nosema ceranne?
Constantin Chirila Aceasta este metoda?

-,,Intr-un litru de sirop de zahar 1/1 se pun 20 ml protofil, sucul de la o lamaie, 1 fiola de vitamina B1 (1mg/ml) si
se administreaza cate 250ml/familie timp de 2 saptamani.
Inca un aspect ce mi-a fost precizat este ca aceasta boala ataca si puietul, dupa cum v-am spus la inceput ca am
suspectat o loca.
Un alt aspect ar fi acela de a schimba matca pe care doamna doctor a pus accent".
tiai c stupii infestai cu nosema ceranne nu vor consuma siropul n care ati pus tratament ?
asadar, va trebui s i tratai pulveriznd siropul peste albine lund fagurii la mna rnd pe rnd
de fiecare dat cand repetai tratamentul ! Astfel vei fora albinele s consume acel sirop fiind
nevoite s se curee !
Rusu Jenic Eu am un roi care nu a luat sirop de nici un fel din hranitor..care ar fi cauza ?
Mihai Musat Cauza ...de cele mai multe ori matca.

Rusu Jenic Acum 2 saptamani cand l am verificat ultima data avea matca si puiet in toate stadiile..dar nu a luat
sirop din august de cand am inceput stimularea
Florin Crauciuc Depinde cum ai administrat siropul, dac de exemplu roiul este unul slab si ai lsat multe rame
n stup , iar la margine ai pus hrnitorul cu sirop , albinele nu prea s-au deplasat dup el . Cand ai cuibul foarte
bine strans si creezi aglomeraie atunci ai eficienta maxima.
Rusu Jenic Roiul e cam slabut..undeva la 4 rame...hranitorul a fost pus langa diafragma deci nu era greu de luat
dar....
Constantin Chirila Cu ce tratati nosema ceranne?:

mi place Rspunde 1 5 ore
Constantin Chirila Aceasta este metoda?

-,,Intr-un litru de sirop de zahar 1/1 se pun 20 ml protofil, sucul de la o lamaie, 1 fiola de vitamina B1 (1mg/ml) si
se administreaza cate 250ml/familie timp de 2 saptamani.
Inca un aspect ce mi-a fost precizat este ca aceasta boala ataca si puietul, dupa cum v-am spus la inceput ca am
suspectat o loca.
Un alt aspect ar fi acela de a schimba matca pe care doamna doctor a pus accent".
Ce prere avei despre urmtoare metoda de nmulire a familiilor de albine :?

Dup culesul de salcm, se pregtete un stup gol cu 4faguri artificiali! Seara, Se ia o familie puternica si se
mut pe alta locaie , n locul ei asezandu-se cutia cu faguri . n decursul urmtoarei zile, toat albina
culegtoare si o parte a celor tinere care au fcut zborul de orientare, se va aduna n cutia goala aezat n
locul familiei de baza ! n urmtoarea zi, dup ce albinele s-au adunat n stup, se vine cu o regina
mperecheat care va fi acceptat foarte uor de ctre albinele orfane , neavand puiet ! La 2-3 zile dup
acceptare, roiul respectiv va fi ajutat cu o rama de puiet cpcit gata de eclozionare pentru a asigura
generaia de albina doica necesar bunei ornduiri a stupului !
Avantajele pe care le ofer aceast metod ;
- roiuri formate pe faguri noi
- posibilitatea efecturii unei deparazitri eficiente a albinelor in lipsa de puiet
- utilizarea eficient a albinei culegtoare care oricum se pierde pn la urmtorul cules principal.
- acceptarea garantata a reginei fie ea si neimperecheata!
- cldirea rapida a fagurilor
- familia de baza se reface foarte repede cu foarte puin ajutor
- sporirea numrului de familii fr prea mari bti de cap
Dezavantaje
- familia de baza ramasa fr albina culegtoare trebuie hrnit cu sirop cteva zile pentru a asigura
necesarul de ap n interiorul familiei
-daca exist i alte dezavantaje suntei invitai s le expunei mai jos n comentarii!
mi place
mi place
Ador
Haha
Uau!
Tristee
Furie
Comenteaz
3737
Comentarii
Apostu Bogdan-ovidiu Chiar interesant

Cosmin Cosmin Cu vreo 2 sapt inainte de salcam nu se poate?
Apostu Bogdan-ovidiu Si cine mai culege?

Cosmin Cosmin Culegatoarea din roi nu mai culege?

Florin Crauciuc Nu, culegarltoarea nu va culege deoarece va fi forat s se ocupe si de alte

activiti interne , cldirea fagurilor si chiar ngrijirea puietului la nevoie . Aceasta metoda se
preteaz foarte bine dup salcm n primul rnd pentru a valorifica albina existenta fr a
destabiliza pe termen lung familia de baza
Cosmin Cosmin Da, mi se pare corect

Stoica Dumitru Daca gandim putin e metoda roi la pachet putin modificata.
Mi se pare ok.
Nu stiu daca albina dpdv cantitativ este suficienta.
Ca dezavantaj cred ca va avea o perioada de stagnare pana iese primul capacit.
Tiberiu Pitigoi La ce distan trebuie s fie noua locaie pe care se mut familia de baz?
Florin Crauciuc 5metri
Tiberiu Pitigoi Mulumesc. Am s ncerc metoda expus de dumneavoastr. O zi buna!

Stan Dumitru este o metoda buna deoarece eu o practic de mai multi ani si am salvat stupii
de la roire, dupa salcam. (stupina stationara 100buc) In noul stup pui o rama cu sirop 1/2si
totul este ok, iar cu cateva zile inainte de cules salcam orfanizezi un stup mai slabut,si o sa
faca botci de salvare si transvazezi botcile,dac ai noroc sa mai ai si floarea soarelui prin zona
iei si ceva miere,iar in august ai un stup ,,beton" succes celor care o sa incerce aceasta
metoda.
Stoica Dumitru Corecta faza cu roiutul dar nu ma incanta botcile de salvare.

Prefer transvazarea.
Hus Razvan Prostie mai mare nu am auzit in viata mea...de ce ai inmulti familii utilizand
botci de salvare?
Mihai Musat Cu botcile de salvare nu faci altceva dect sa munceti degeaba sau de doua ori
pe un loc..roii pleca repede din loc da la fel se i opresc calitatea mtcii dintr-o botca de
salvare las mult de dorit
Scrie un rspuns...
Theodor Tanasescu Cred ca roiul va trebui stimulat, daca nu exista nici un cules, ca sa
cladeasca fagurii
Apostu Bogdan-ovidiu Totui sunt reticient in privina familiei dac i revine pana la
tei...cred ca nu o sa fie la capacitate maxima
Maty Calin Asa ceva se face ka stupii slabi schimbi locu si la roirea da cum spuneti nu stiu
nu cred...
Tiberiu Musat Madalina-Maria Si Valentin Zota

Florian Latan Metoda este buna dar :albinele batrane care raman fara matca devin foarte
nervoase iar acceptarea este f grea nu usoara vorbesc din experienta
Ion Busuioc M ocup de albine din anul 1981. Am citit cu mare atenie materialul. Totul este
corect! Totui, anul acesta m-am confruntat cu o situaie pe care nu pot s o explic. Numai la o
singur familie a fost furtiag toat vara, dei familia a fost puternic. De aceea a trebuit s
micorez urdiniul i am folosit gazul lampant. mi era mil de albinele care se luptau. Foarte
curios, familia a fost puternic tot timpul i am fost nevoit s o divizez. La familia mam a
continuat furtiagul, dar la nucleul nou format nu! Cum explicai?
Marius Popescu Ati incercat sa mutati familia in alt loc din vatra si acelasi lucru?
Ion Busuioc Marius Popescu M-am gndit, dar am renunat pentru c era luna mai. Am
supravegheat toat vara i periodic am folosit gazul lampant. Nu neleg cauza furtiagului,
numai la o singur familie.
Stoica Dumitru Si eu am patit ceva asemanator.
Singura explicatie pe care o am este ca la stupul respectiv nu am facut tratamentele si era
afectat de varroua.
Mitica Paun Cred regine era batrana si...lipsa de feromon...alta explicatie nu vad !...
Stoica Dumitru La mine matca era de 2 ani, dar ce ai spus este posibil.
Ovidiu Chilom din experienta proprie nu recomand.. fac sute de roi anual si iti spun sigur ca
albina caratoare nu iti accepta o matca noua. daca vrei sa faci roi simplu la salcam, foloseste
metoda mea, testata si care are marja de acceptare a matcii de 95%. Muti stupul cu totul in
stanga sau dreapta 50 cm si scuturi toata albina fara o rama de albina de o zi, si matca pe
faguri noi, 5-6 faguri. iar puietul din stupul vechi cu rama aia de albina de o zi, ii dai matca
imperecheata in cutiuta si ai facut stupi care vor fi egali si pana toamna vor fi la fel ca aia pe
care nu I-ai facut roi.
Octavian Mihai Diaconu nu prea inteleg cum faci tu.daca scuturi toate ramele in stupul nou
atunci se va intoarce in stupul vechi doar culegatoare si e probabil sa nu mai aiba cine incalzi
puietul
Viorel Iamandei Nu am inteles nimic....dau stupul in stanga, ...scutur tot mai putin o rama.
..rama ramasa o pun in alt stup ...unde e egalitatea ?...rama aia veche si puietul se pun in
acelasi stup. ..iar in stupul principal raman restul de rame + zburatoarele ? Nu merge sa-l dai
in doua si sa muti stupul fara matca pe alta vatra la distanta ?
Silviu Carlescu O voi ncerca la anul!
Mario Mario Asa ceva facem in 1998 PRIETENE
Energizant cu miere si propolis:

Acum cativa ani am cumparat de la cineva din Iasi un preparat pe
baza de miere, polen si tinctura de propolis. Ni s-a spus ca are
proprietati vindecatoare, ca este un produs energizant natural si ca
poate fi luat inclusiv de persoanele care au diabet, desi este
necesara prudenta in acest caz ca si avizul medicului specialist. Eu
am folosit produsul pentru gastrita mea hiperacida si vreau sa
spun ca linguritele de miere si propolis luate zilnic pn am
terminat un borcan mic au facut mult mai mult pentru mine dect
sutele de pastile date pe gt de-a lungul a ctorva ani. Acum nu
mai iau pastile deloc, dar asta numai dupa ce am facut acest
tratament natural, foarte benefic pentru organism.
Contraindicatiile acestui produs se refera la persoanele alergice la
produsele apicole.
Reteta este urmatoarea:
- 1,5 kg de miere de salcm
- 8 lingurite rase de laptisor de matca
- 300 g polen macinat
- 150 ml tinctura de propolis
- 200 ml ser fiziologic
Toate ingredientele se amesteca intr-un bol de sticla sau ceramic, cu o lingura de
lemn care nu a mai fost intrebuintata. Rezulta un fel de pasta fluida de culoare
inchisa. Compozitia se pune in borcane mici, de 400 g, care se acopera cu celofan

sau hrtie si se in la rece (pe rafturile de pe usa frigiderului este foarte bine).
Se ia cte o lingurita dimineata si una seara, cu ap sau ceai, inainte cu o jumatate
de ora de masa. Daca sunt probleme cu glicemia si medicul curant va permite, luati
o lingurita pe zi din acest amestec, dimineata.
Dupa 2-4 saptamni se face obligatoriu o pauza de minim o luna, dupa care, daca
este nevoie, tratamentul se poate relua.
Acum important este ca produsele apicole din aceasta reteta sa fie de foarte buna
calitate, naturale suta la suta, sa provina de la producatori cunoscuti in domeniu.
Astfel, va recomand sa va procurati mierea si celelalte ingrediente de la
noul magazin Miere Sabadus si daca tot am ajuns aici v-as recomanda sa faceti si o
cura de sirop de catina, planta recunoscuta drept unul dintre cele mai puternice
antioxidante naturale si care este o sursa bogata de multivitamine, cunoscut nc
din antichitate pentru proprietatile sale revitalizante, regeneratoare i
vindecatoare a unor boli de piele, a ulceraiilor, a arsurilor. Printre altele, ctina
regleaza tensiunea arteriala si nivelul glucozei din sange, incetineste imbatranirea
pielii, este un important factor impotriva stresului si stimuleaza imunitatea
organismului impotriva atacurilor bacteriene.
Aa c, astzi nu v mai urez poft bun, ca de obicei, ci s fii sntoi!
M-am gndit s adresez o ntrebare cresctorilor de regine.

Cred c avem civa experi printre noi n acest domeniu si sigur ar putea da un rspuns corect
la ceea ce va urma s ntreb ;
Sa presupunem c avem o colonie de albine care nu se dezvolt corespunztor i la o verificare
atent , observm c puietul cpcit nu este compact, este acel puiet pestri cum ne place s l
numim. Totui, avem n stup rame cu oua recente foarte bine nsmnate, ele fiind de aceeai
vrst pe majoritatea suprafeei acelui fagure aa cum ar fi normal. Acest lucru ne mpinge s
dam un rgaz reginei si sa asteptam pn cnd ouale vor evolua n pupe si vor fi capacite. La
urmtoarea evaluare, ramele care au fost ouate corect si compact, acum au puiet cpcit care la
fel este mprtiat si neuniform . Aadar, ce credei c se ntmpl de fapt n acest caz? Sa lsm
la o parte problemele de sntate i varoua si nosema si loca si pesticidele si sa ne gndim c
este strict regina de vina pentru acest lucru!
- ce se ntmpl cu o mare parte din oule depuse care nu ajung s fie capacite ?
- de ce dispar ?
- care este problema matcii ?
- de ce matca a dobndit aceast problem ?
Aadar, dac avem cresctori de matci profesioniti n acest grup care vor s vnd regine
celorlali apiciltori, i vom afla acum dup rspunsurile pe care le dau!
P. S.
Am cutat rspunsuri la aceste ntrebri, n urma unei postri aprute aici cu ceva vreme n urm
n care autorul ntreb de ce i dispar oule din faguri si nu ajung s fie capacite ? Atunci mi-am
amintit c am avut 2stupi cam cu aceeai problem doar ca la mine ramele erau ouate foarte
frumos ns aprea totusi puietul pestri! Albinele erau sntoase, puietul arat bine, nu mirosea
urat, dar totui stupul stagna .
mi placeVezi mai multe reacii

Comenteaz
1212
Comentarii
Miloiu Dragos Oare matca nu a fost imperechiata cum trebuie si ouale care dispar nu sunt fecundate?
Razvan Badea Am vazut si eu la o familie acest fenomen

Laz Val Varoua... lipsa cules ... putina albina etc ...presupuneri .
Miloiu Dragos Daca larva care a fost transvazata era mai mare de 3 zile si hrana a fost schimbata,adica nu a mai
primit laptisor nu i s-au dezvoltat suficiente ovare si atunci iese de proasta calitate
Toma Liviu De ce sa lasati problemele de sanatate la o parte. nu poate fi una dintre bolile enumerate mai sus
enumerate cauza puietului pestrit? Ma refer indeosebi la loca europeana, boala care cred eu ca este la multi
apicultori
Laz Val Cel mai simplu . Schimbi matca . Daca problema persista familia este bolnava . Asta in cazul in care ai
matci in plus pastrate ptr schimburi .
Hagi OmBun deci sunt practic doua cazuri mari si late daca matca e viabila si nu este schimbata linistit:1 ea
depune oua viabile si in cazul asta puetul e uniform si 2 ea depune partial oua fecundate si partial nefecundate si
atunci apar celule de tran...Vezi mai mult
Iulian Leca Rama este "vinovata" cand sa depus prima oara oua in ea nu avea toate celulele libere unele cred ca
erau cu miere si pastura. Dupa ce sau eliberat mataca a depus si in ele, fenomenul continua o parte din puiet e
capacit alta iese. Trebuie schimbate r...Vezi mai mult
Gheorghe Cioroianu La aceasta familie ai gasit botci de roire ? Daca da atunci albinele sunt de vina si nu matca.
Ele cara ouale.
Iulian Leca Eu cred ca sunt povesti treaba cu caratu oualelor. De ce sa le care nu pot sa traga botci acolo unde
sunt ca la schimbare linistita. Oul e foarte fragil il strica daca il iau in mandibule
mi place Rspunde 1 11 ore Editat
Gheorghe Cioroianu Chiar credeti ca matca se oua in toate ascunzisurile ? Intr-o primavara cred cu 3 ani in
urma am omis sa maresc cuibul unei familii si dupa diafragma aveam paturica lasata in jos , vre-o doua intervale
libere si apoi o rama lasata din toamna doar cu o ...Vezi mai mult
Cirstea Marian De foarte multe ori daca o familie nu merge bine avind chiar si matca tinara se da vina pe matca
ca aceasta nu e prolifica nui buna dar pot fi si alte cauze familia poate fi slabita de diferit boli specifice ale
albinelor care apicultorul de multe ori ...Vezi mai mult
Dan Iorga Nu domnilor, n primul rnd matca oua normal si compact ok matca buna , puietul pestri ( rcit) se
face n momentul cnd n lada nu este albina suficient s acopere acel puiet , mai este un caz primvar cnd
nu este suficient a doica ( albina care ...Vezi mai mult
Stoica Dumitru Subscriu la ideea cu putina albina comparativ cu puterea matcii. Albina, stupul creste atat puiet
cat poate.
Scrie un rspuns...
Nicola Marius Ar mai fi o problema inafara celor enumerate mai sus..

Consangvinitatea..matca din anumite.motive ce tin de nr de trantori viabili disponibili, si in cel mai comun caz,
vremea, se poate imperechea si cu trantori frati..drept urmare oul depus, nu e viab...Vezi mai mult
Cercul Apicol consangvinitate poate sa fie , sau un VSH pe care de multe ori nu l luam in seama, pt VSH trebuie
urmarit perioada de 16-18 zile de la prima zi de ou si vazut nimfe descapacite.
Istodorescu Vasile n aceasta situaie, cnd matca depune oua compact , iar la capacire puietul este mprtiat,
vd c niciunul nu i explic ce se ntmpl. n aceasta situaie matca depune oua, ns o parte din oua sunt
consumate de ctre albine. Aceste oua sunt nevi...Vezi mai mult
Cercul Apicol este o treaba bine punctata din multele

Curavalea Nicolae PENTRU O SIGURANTA MAI MARE RAMELE AFECTATE SE DISTRUG

Dan Iorga Sau cnd nu au mncare i mnnc progeniturile ou sau larv.

Scrie un rspuns...
Aniela Si Valerica Fratila VSH ?

mi place Rspunde 1 or
Ioan Stan In afara de situtia in care familia nu are albina suficienta, pentru acoperire,(cuib prea larg ) atunci se
intampla acest lucru, ar mai fii doar uzura matcii .De precizat ca se poate intalnii si la matci tinere imperecheate
deficitar, din anumite ...Vezi mai mult
mi place Rspunde 27 minute
10 rspunsuri 4 minute
Gabriel Petruc Consangvinizare.
Nu tiu cine-i colegul Duta Mihai dar tare mult imi place ce zicea pe un topic ...
"cnd ii vezi adica deja vezi 1-2-3..
bagi uurel rama in stup, inchizi frumos i ii dai ATUNCI un varachet, nu mai stai. Inchizi urdiniul
i ii dai .
Pduchele pe albina nu se vede chiar uor .
Pentru unii din colegi fundul cu sita/ubar nu e chiar preferat dar v recomand s avei civa in
stupina s vedei ct de muli cad la un tratament bine facut, Vorbim de tratamentele 1-2-3 de la
sfrit de iulie/inceput de august .
Cu fiecare zi din august care trece fr s faci tratament situaia se agraveaz. Sunt cazuri cnd
explozia varroa incepe din mai-iunie mi placeVezi mai multe reacii
Comenteaz
2323
Comentarii
Nicola Marius Pai si ce la contrazis cineva?:)))

Dece ai inceput alt topic..
Uitate la.postarea din privat, si copiaza ce ti.am rasspuns..incepe.cu "Deja bascalie..."..si ai sa vezi de fapt la ce
ma refeream ca trebuoe sa.mai existe ceva care de fapt e cauza nr 1 a dezertarilor..
Albinel Apis Atunci cnd nu am ce face ... mai deschid cte un topic cu sperana c va fi folositor cuiva ...
Dac te deranjaz am s m abin pe viitor .
Marius Busoiu eu am invatat multe din topicele deschise de tine nu conteaza ce crede unul sau altul eu de multe
ori nu comentez din discutii iau ce cred eu ca e mai bine am 42 de stupi doar de 4 ani si pana acum nu mi a murit
nici o familie trebuie doar sa le iubesti sa faci ce trebuie si sa nu lasi pe maine ce trebuie facut la timp!
Albinel Apis
Albinel Apis Mulumesc !!

Scrie un rspuns...
Nicola Marius Doamne fereste, cum sa ma.deranjeze..am semnalat ca ma gandeam ca ai vrut sa raspunzi in
vechiul topic si ai scris din greseala unul nou..
Cercul Apicol bine punctat la tratamentul de sfarsit de iulie, se vad stupi tratati la intrarea in iarna , au albina mult
mai multa si sanatoasa, fata de stupi care au avut tratament cu intarziere.
Kis Attila Corect!

Ioan Stan Acei care anul trecut n Decembrie artai cate 3-4 rame cu puiet suntei acei care acum avei
probleme. Este o constatare verificat i pe care v-am prezentat-o n urm cu dou sptmni. n timp ce alii se
lupt cu restrngerea i eliminarea puietului n aceast perioad pentru a putea efectua cel puin un tratament n
lipsa puietului unii stau s-i indoape cu tot felul de suplimente nutritive!!!De ce v mirai de ce vi se ntmpl???
Este o logic a vieii!!!!ntotdeauna vei gsii ceace caui!!!!
Curavalea Nicolae O spune frumos aproape artistic , corect si la obiect
Salut mi poate spune i mie Cum se prepara varachetu cu ulei de parafina ct se pune
varachet i ct ulei pentru o doza pentru fogger multumesc:
Gheorghe Anghel O sticluta varachet (cca5,5ml)la 100 ml. ulei de parafina. Importanta este
concentratia solutiei , daca este mai concentrata albinele pot parasi stupul. Eu folosesc
scabatox 9-10 ml la 100 ml ulei. si sunt f multumit. Mai folosesc si alte tratamente , la
varachet am renuntat. Chiar acum 2 ore am ridicat capacele la vreo 20 de stupi -normal intre 5
si 9 rame albina.
Zabuliche Florin Da tiu ca am pit au prsit stupu de la amitraz am fcut cu amitraz i au disprut vreo 5
familii
DE LUAT AN SEAMA SI ATENTIE MARE nu mai dati cu MAVRIK pericol mare de intocxicare a
albinelor siposibil sa moara matcile. Eu am dat aseara si azi de demineata albina iasa afara cade
jos si nu se mai poate ridica din iarba. AM NEGRU AN FATA STUPILOR MAREEEEE ATENTIE
cel putin sa nu mai pateasca si altu ca mine
mi place
mi place
Ador
Haha
Uau!
Tristee
Furie
Comenteaz
1010
Comentarii
Victor Cusutura Ai greit sigur concentraia

Marius Giura Mentionez ca am dat cu varojetu ca si la varachet 3 picaturi puse cu pipeta anchise 15-20 minute
iar acum vom vedea dumnezeu cu mila .Am stupii de cel putin 13 ani si asa ceva nu sa mai intamplat
Victor Cusutura Doar la varachet se nchid stupii

Mihaita Gheorghe Mavrik .. se da dor pe perioada .. aprilie . septembrie . Atat.. 2.5 mil la 1 litru de apa calda..
Dorin Dumitrescu Pai seara ai tratat tu ?mai ales n perioada asta..

Gheorghe Anghel Mavrik actioneaza prin contact ,de aceea se administreaza pe benzi/ sipci . E prima data cand
citesc/ aud ca se fac fumigatii. E corect ce spune dl Mihaita , administrat cu seringa pe rame
Pasoiu Catalin Ionut Nu mai experimentai toate prostiile...varachet forte i att. .

Gheorghe Anghel Nimeni nu spune sa facem experimente. Vedeti la stupari cu experienta si la specialisti , alte
tipuri de tratamente si metode. personal am renuntat la varachet de cativa ani. Documentati-va asupra folosiri
mavrik, amitraz(scabatox, tactik), acid formic...mai vedeti si tutun, frunze de nuc... mai sunt si altele.
Robert Paulo Tino Eu dau cu mavrik de vreo trei ani dar nicidecum cu varojetul,doar impregnat in sipci de lemn
si nicidecum in noiembrie.Acum fumigatiile fac mai mult rau,chiar daca sunt zile mai calde ghemul nu se desface
complet.
Gheorghe Anghel Absolut corect.

Scrie un rspuns...
Viorel Baluta Trebuia sa te documentezi si pe urma sa faci tratamentul

Viorel Baluta Nu se face cu el simplu trebuia diluat

Sebastian Ecobici Am patit si eu la fel chiar daca am tratat dimineata. E mult mai puternic decat varachetul si
taktikul. In schimb nu am mai vazut varoua.
Cosmin Cristea Eu folosesc mavrik de 2 ani si nu am avut probleme.se aplica prin pulverizae sau pe benzi!
Gheorghe Anghel Corect. Pulverizare nu fumigaie.

Scrie un rspuns...
Cosmin Cristea
Morariu Mihai V-ati gandit ca nu e Mavrikul de vina ci modul de administrare??? Doamne fereste!!! Daca tot ati
vrut sa incercati o metoda noua , de ce nu ati incercat la doar 2 stupi???
Cotofana Ionut ce concentratie folositi ?

Gheorghe Anghel Am mai postat; 25ml mavrik la 1litru apa, omogenizat bine, apoi inmuiat sipci-200/20/2mmbrad 24 ore, lasat putin la scurs, aplicat apoi exact ca in prospect mavrirol. este cea mai folosita concentratie.
1 rspuns
Marius Giura NU sint primul si nici ultimu care da tratamentu cu mavric cu varojetu .eu am pus acea postare
deoarece am vrut sa trag un semnal de alarma .Ce vad eu an urma acestei postari este cafiecare asi da cu
parerea si ce e mai curios e ca sant multi care le place sa vorbeasca la caterinca.CE VREAU SA VA SPUN E CA
POTI LUCRA CU ALBINA O VIATA SI NICIODATA NU VEI PUTEA SA SPUI CA ESTI AS AN APICULTURA
.Antodeuna albina ati va rezerva surprize si muuulte mistere.
Cu ce ati facut tratament antivarroa ? De obicei, nu se mai deschid stupii in ziua respectiva, pt.ca tratamentul sa
isi faca efectul. La varachet, nu se deschid stupii 48 de ore. In rest totul e ok, iar familiile aratau foarte bine.
Pregatire pentru iernare cu folie gaurita cu perforatorul pentru indosarierea hartiilor, asa iernez de
vreo 12 ani.
Organizarea este de la dreapta spre stanga intrucat au in fata estul si dreapta sudul.
In podisor am pus ziare si perna din vatelina din cele de pus pe scaune.
Miere pe rame din abundenta.
Astept comentarii.
mi placeVezi mai multe reacii

Comenteaz
4848
Comentarii
Velicu Alexandru Bag de seama ca nu redtrangeti cuiburile!?!

Stanciu Constantin Nu am avut ce restrange. Toate intervalurile dintre rame pline cu albine. Am restrans la altii
si am scos cate 1-3 rame. Acestia sunt sefii stupinei.
Scrie un rspuns...
Cristian Diaconu Folia nu e bun. Cuib nerestrins? Iernarea pe 7 rame e perfecta dac e puternic familia. Din
martie, dac vremea permite, ii dai cite o rama la cladit si pn nflorete rapit e din nou pe 10.
Florin Crauciuc De ce crezi c folia acoper 7 rame ? Are menirea de a tine albinele grmad sub ea . Unde e
mai cald acolo va fi ghemul
mi place Rspunde 13 ore Editat
Stanciu Constantin Cristian Diaconu de ce crezi ca folia nu este buna? Te rog cu argumente. Nu este suficient
sa spui ca nu este buna. Eu iernez asa de 12 ani. Nu produce condens si pastreaza caldura. La stupii din poze nu
este ce restrange. Am si stupi la care am rscos 1-3 rame, iar roii ii am pe 4-7 rame.
Vezi mai multe rspunsuri
Scrie un rspuns...
Dascalu Vasile FFFF BBBB IIII NNNN EEEE.

Andrei Cotea
Florin Aldea Nu inteleg rostul foliei gaurita? Nu acopera in totalitate stupul!? Ce rost mai au gaurile daca nu
acopera suprafata stupului?
Clin Ionu Folia gaurita asigura ventilatia necesara familiei.

Stanciu Constantin Exact acesta este scopul. Folia gaurita care nu acopera tot stupul opreste caldura si asigura
ventilatia necesara fara sa se produca condensul.
Vezi mai multe rspunsuri
Scrie un rspuns...
Medesan Marius Daca pui ziare, de ce mai pui folia?ma gandesc ca rau nu face daca aplici metoda de 12 ani.....
Stanciu Constantin Folia o prind cu pioneze direct pe rame iar ziarele le pun in podisor. + 1 perna. Promit ca o
sa postez fotografii. Am 2 tipuri de podisoare adica pe toata suprafata podisorului este plasa de sarma la unele
podisoare iar altele 1/2 din suprafata. Plasa de sarma este din cea folosita la fundul antivaroua. Stupii mei au
fundul fix. Am experimentat folosirea foliei in mai multe feluri pana am ajuns la aceasta dimensiune si cu gauri.
Daca te uti cu atentie nici rama nu este acoperita pe toata lungimea ei si doar intrelateralele ramei vericale,
ramanand cam 2 cm pe capetele ramei neacoperiti. Acest procedeu il folosesc si primavara dupa ce pun magazia,
folia ramane intre corpuri pana urca albinele in magazie dupa care scot folia si o pun pe ramele din magazie.
Precizez ca gaurile din folie permit trecerea albinei inafara celorlalte spatii neacoperite cu folie.
Medesan Marius Cate bordeie atatea obiceie.doar nu e batut in cuie ce scrie in carti. Cu respect!
Scrie un rspuns...
Dorin Ignat Ma carcotasilor,

Voi ati folosit vreodata asa sau doar comentati ca sa va aflati in treaba.
Fiecare face ce crede ca e mai bine ptr stupii lui si zona lui.
Atata timp cat nu sunt pierderi inseamna ca e bine ptr el.
Unii nu inteleg ca iernarea si clima difera de la o zona la alta.
mi place Rspunde 8 12 ore Editat
Ripiceanu DAniel Lsai Omu in pace dac el aa procedeaz de 12 ani nsemna c e mulumit de metoda
aplicat
Valentin Iustin Bdoi Este foarte bine ,mai putin folia ,daca vrei o poti pune primavara
Stanciu Constantin Folia o folosesc mai tot timpul anului. Ramane intre corp si magazie pana se populeaza si
magazia apoi o pun peste ramele din magazie. pana cand vine caldura cand scot folia. Apoi revin cu folia peste
ramele din magazie iar cand incepe depopularea magaziei cobor folia peste ramele din cuib unde ramane iar
pana primavara. Am constatat faptul ca datorita foliei consumul de miere este mai mic si populatie mai multa in
stupi.
Scrie un rspuns...
Stefan Alexandru Si eu iernez albinele tot cu folie deasupra si nu am avut probleme fiecare ierneaza cum i se
pare lui, ca da randament in zona de unde este
Mihail Popovici Aveti fund plin sau AV?

Stanciu Constantin Fund plin dar am avut si lazi cu fund antivaroua si tot asa am iernat, dar cu subarul inchis
Stanciu Constantin Albinele nu mor de frig daca stupul este populat si are mancare
V Salut!
Vreau sa fac protofil, tiu ca plantele se baga la mecenat n alcool de 98 dup care se
dilueaz cu apa sa ajung la 40 grade.
ntrebarea e urmtoarea.
Eu am alcoolul de 40, nu pot lsa plantele la macerat direct n alcoolul de 40?:
mi place
mi place
Ador
Haha
Uau!
Tristee
Furie
Comenteaz
33
Comentarii
Florin Dascalu T Nu se extrag substantele active! Pt plante verzi se foloseste alcool peste 90 grade!
mi place Rspunde 1 9 noiembrie la 11:44
Simion Marian Citisem pe un forum ca in alcool de 40 gr. Nu se macereaza plantele bn si nu elibereaza

principiile active.
Fara Nume Deci NU,

MULTUMESC
mi place Rspunde 9 noiembrie la 11:47
Nelu Sandor Oare plante uscate se pot folosi la protofil? Daca da...care sunt plantele necesare?
Tomoiaga Anuta Plantele pt protofil: menta,sunatoare,coada

soricelului,galbenele,cimbru,cimbrisor,musetel,pelin,urzica,busuioc,tei,rozmarin,macese,catina,rasina brad..eu
mai pun si frunze lamai,eucalipt,maslin...
Scrie un rspuns...
Ripiceanu DAniel La protofil trebuie alcool de 70 / 75 g nici m-ai mult nici m-ai puin casa scota molecule la
suprafa s scoat uleiuri vegetale si vitaminele din plante
mi place Rspunde 9 noiembrie la 12:05 Editat
Daniel Ionut Din punct de vedere farmaceutic este nevoi de alcool de cel putin 70 de grate pentru a extrage
principiile active din plante insa eu sunt de parere ca nu este nevoie de aceest protofil se poate face ceai din
( sunatoare coada soricelului izma musetel si gelbenele cimbrisor ) si alte combinati de plante care pot avea
aceelasi efect precum protofilul asta daca este vorba despre sirop . in cazul turtelor nu ma pronunt deoare acolo
este cu totul alta problema .
Florin Dascalu T Pt plante uscate 70 de grade!

Daniel Ionut da pentru plante uscate

Marina Marian Daca amesteci partea aia de alcool de 40 cu doua de 96 poti obtine o concentatie care o sa iti
permita sa pui plantele uscate la macerat...
Eliezer Abigel Am folosit cu succes aceasta reeta,

http://www.miere-bucovina.ro/reteta-protofil.html
reteta protofil, mod de preparare, ingrediente, administrare

Protofilul gasit in magazinele apicole poate fi facut de
MIERE-BUCOVINA.RO
Nelu Sandor Multumesc!

Mihai Musat Reteta de pe miere-bucovina.ro e foarte buna am facut cateva sarje la borcan sticla de 5 kg...alcoolu
de 96l-am diluat pina la 70cu tuica de cazan prima mana in mod normal se foloseste apa distilata dar trebuie
mai mult alcool de 96...asa cu 2 de alcool si vo 3 de tuica cam iese de 70 ..folosesti un alcooltest.
Eliezer Abigel Ca scump alcoolul, dar tot iei mai bine calitativ i cantitativ comparativ cu magazinul....
Nelu Sandor Eu am luat de la sarbi de 96 cu 1,5 eur/litrul. Pret bun.

Fara Nume Vreau i eu

Fara Nume 10 litri

Nelu Sandor Mi-a adus cineva de la ei un litru si nu mi-a luat nici un ban pentru ca mi-e prieten si a zis ca e
echivalent a 1,5 euro. Cantitate asa mare cred ca intra la contrabanda. Nu ai voie decat 1,2 l de persoana la
vama.
Aniela Si Valerica Fratila Cea mai buna extractie pe baza de alcool se face la 70-75 %vol. Mai precis la 73%vol.
La 96%, nu se va extrage mare lucru ,avem deja o solutie aproape saturata.
Nelu Sandor Adevarat...voi dilua..
Scrie un rspuns...
Hajdu Istvn Apa destilata de unde procurati?

Florin Dascalu T Atentie la Metilic! In caz ca beti dori Sa gustati! Spa distilata la hypermarket!
Florin Dascalu T Veti!

Ginel Chert in protofilu facut de casa se poate pune si propolis?

Cozma Ioan-Codrin Tot ce se numete macerat sau tinctura se prepara cu alcool de peste 80gr
Petre Ene Da ori esti prost ori nu intelegi alcolul trebuie sa aiba 90 grade si cu asta basta .Protofilul este adecvat
folositor numai dacva este facut corect la 90 grade.
Fara Nume i trebuie sa -l faci prost?!

Sori Pan Prietene "fara nume"! Nu-i o avere sa iei de la BILA 1/2 alcol de 98. Pui acolo plantele, le ti la macerat,
dupa care le "stingi" cu TUICA ta. Faci ce crezi ca-i de facut, nu te lua de ce-ti spun altii, dupa care ne dai si noua
reteta si concluziile! Succes!
Marina Marian Si de ce sa se ia dupa tine si sa nu mearga pe retete deja testate...???

Sori Pan Marina, draga mea, cred ca nu ai citit cu suficienta atentie. Era vorba ca vrea sa puna plantele in tuica,
iar eu l-am sfatuit sa ia totusi alcool, fara sa-i fac reteta! Nu inteleg postarea ta.
reteta protofil
Majoritatea apicultorilor folosesc in stupina produsul protofil, un ajutor de nadejde
in caz de nosemoza.
In general apicultorii administreaza albinelor protofilpreventiv, acesta determinand
si o stimulare crescuta a pontei reginei.
Apare astfel problema costului ridicat al achizitionarii acestui produs (0.5 litri de
protofil este oferit la vanzare cu preturi intre 29 si 38 lei).Problema a fost insa
partial rezolvata de membrii forumurilor apicole, care prin binevointa lor au publicat
o reteta pentru producerea de protofil in gospodaria proprie. Aceasta reteta a fost
testata de catre apicultori cu experienta care au confirmat eficacitatea ei. Sunt
prezentate diverse retete de protofil, insa aceasta reteta a strans cele mai multe voturi
pozitive din partea apicultorilor.
Ingrediente
* Cate 50 grame din urmatoarele plante (uscate):
musetel
coada soricelului
galbenele
sunatoare
menta
tei
cimbru
busuioc
cimbrisor
pelin
maciese tocate
catina
* alcool dublu rafinat adus la 70 grade
Mod de preparare protofil

Toate plantele uscate (maruntite) se pun intr-un borcan mare de sticla (de 10 litri), in
cantitatile specificate (primele patru plante pot fi puse si in cantitati de 70 grame
fiecare, iar teiul si pelinul poate fi mai putin 40 g)
Peste acestea se adauga 5 litri de acool dublu rafinat de 70 grade.
Amestecul se lasa timp de 12 zile la macerat la intuneric, si se amesteca in fiecare zi.
Dupa cele 12 zile se stecoara si se aduce la 40 grade prin dilutie cu apa distilata.
Doar asa poate fi administrat albinelor pentru a evita unele neplaceri.
Apicultorii pot produce protofil si in cantitati mai reduse pastrand proportia de 150
grame plante uscate la 1 litru acool de 70 grade.
Primele patru plante sunt obligatorii in realizarea protofilului, dar si celelate au rolul
lor bine determinat.
Pentru cei ce gasesc doar alcool de 96 grade transformarea se face astfel peste 1
litru alcool se adauga 0.37 l apa distilata pentru a ajunge la 70 grade. Pentru a
transforma apoi cantitatea in alcool de 40 grade se mai adauga 1.028 l apa distilata.
Mai usor este cu un alcoolmetru.
Administrare protofil
Protofilul astfel obtinut (adus la 40 grade) se administreaza, in special toamna si
primavara, cate 17 ml la litrul de sirop sau 34 ml la kilogramul de turta administrata
albinelor.
Se mai poate adauga si suc de ceapa si tinctura de usturoi, insa trebuie avut mare
grija pentru a evita furtisagul sau modificarea gustului mierii de albine (poate sa
capete gust de ceapa sau usturoi).
Protofilul se administreaza cate 50-80 ml la fiecare stup (in fiecare sezon), in fuctie
de starea si puterea familiei de albine.
albinele nu mor de frig...cele din salbaticie nu au nici folie,nici polistirent...nimic...bunicul meu punea sac
de iuta umplut cu paie...este bun izolant si mai si respira...cu folia si cu polistirenul riscati, pentru ca se va
face condens, mucegai = boala...eu merg in contiunare pe metodele vechi, sac de iuta cu paie sau molton
invelit in carpa de bumbac
mi place Rspunde
albinele nu mor de frig...cele din salbaticie nu au nici folie,nici polistirent...nimic...bunicul meu punea sac
de iuta umplut cu paie...este bun izolant si mai si respira...cu folia si cu polistirenul riscati, pentru ca se va
face condens, mucegai = boala...eu merg in contiunare pe metodele vechi, sac de iuta cu paie sau molton
invelit in carpa de bumbac
mi place Rspunde
Gabriel Petruc Referitor la mpachetare i stimulare eu am o poziie oarecum divergenta fata de multi
apicultori. Cred c mpachetarea riguroasa ajuta oarecum primvara, teoretic, dar de cele mai multe ori
face mai mult rau decat bine. Eu unul nu restrang cuibul ca la carte. Prefer sa am faguri plini cu miere de
fiecare parte a cuibului neacoperiti regulamentar de albine. Eu cred ca e mai bine ca albina sa inceapa
tarziu cresterea de puiet deoarece consider ca albinele se uzeaza daca cresc puiet la sfarsitul iernii. Altii
sunt de alta parere, stimuleaza cu lingurita in ianuarie, etc. Eu nu ma uit la albine pana nu nfloresc macar
salciile capresti. Cand nfloresc salciile incep sa reduc cuiburile, iar cand nfloresc pomii ncep stimularea
cu sirop. Turte nu folosesc. Consider ca stimularea cand nu este polen in matura face rau deoarece
uzeaza albina, declanseaza cresterea de puiet prematur care la randul sau uzeaza albina, etc. Eu locuiesc
ntr-o zona mai rece si prefer sa inceapa cresterea de puiet mai tarziu dar exploziv, decat mult mai
devreme de perioada n care exista polen in natura. Pe de alta parte, dupa ce ncepe sa fie polen, sunt
foarte atent la mpachetare si stimulare. Atunci conteaza. La fel cum conteaza efectuarea de tratamente
antivarroa mediat dupa extragerea mierii de floarea soarelui/fanete i n timpul golului de ouat (care
trebuie sa fie cat mai lung. nu cred ca e bine sa prelungim prea mult prin stimulari de toamna ponta sau
sa o declansam prea devreme).
REGULI DE AUR pentru A NCEPE O

AFACERE CU ALBINE!
14 noiembrie 2016 09:24 Roxana Dobre
Afacerea cu albine a devenit n ultima vreme tot mai atractiv

pentru tineri iar primii pai n apicultur nu sunt de cele mai
multe ori uori. Iubitorii de stuprit sunt oameni de toate
vrstele i profesiile care au un punct comun: dragostea de
albine, natura, aer liber. Apicultura are o latur material (se
obine miere, polen, pstur, cear, propolis) ct i una spiritual.
Nimic nu se compar cu zumzetul unui roi de albine sau cu o
plimbare prin stupina ta. Dincolo de aceste aspecte rmn ns
primele ntrebri: cum amplasm stupina, cu cte familii ncepem,

cum alegem primele familii?
Iat cteva rspunsuri care v pot ajuta ca apicultori nceptori, i
nu numai:
Organizarea unei stupine
Ca n orice activitate, i n apicultur apar probleme care trebuie rezolvate.
Stuparii nceptori sunt pui n faa unor dileme care la prima vedere sunt
greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de
echipamente i materiale apicole nu sunt probleme a cror rezolvare
nseamna numai o simpl btaie din palme. Totul trebuie fcut cu atenie
i numai dup o prealabil documentare (literatura de specialitate este
foarte generoas) i mai ales cu mult tenacitate.
Primul pas n apicultur
De obicei se pornete cu un numr limitat de stupi, 2-3 buci, iar pe
msur ce stuparul nceptor capt experien i stupina va crete
numeric i calitativ. Se poate ajunge ca n 3-4 ani s avem creat o stupin
frumoas, familii de albine puternice care s aduc producii mari de miere
i alte produse apicole. Trebuie doar s avem rbdare, s perseverm i
sigur rezultatele nu vor ntrzia s apar.
Alegerea vetrei stupinei
Se face pe baza mai multor criterii. Raza de zbor a albinei este de 3
kilometri. Aceast suprafa (2.826 hectare) trebuie s asigure un cules
bogat, ntins pe toata durata sezonului activ. Pe o vatr nu se instaleaz
mai mult de 30 familii de albine, innd seama c o familie consum n
decursul unui an apicol 90 kilograme de miere i 30 kilograme de polen.
Asta ca s nu mai punem la socoteal i cantitatea de produse marfa pe
care sperm s le obinem. De obicei ntr-un an bun se pot realiza de la un
stup 25-30 kilograme miere, 800 grame cear i 3-4 kilograme polen. n
final rezultatele depind numai de priceperea fiecruia.
Amplasarea stupinei
Amplasarea stupinei se face pe o vatr care este nsorit primvara i
toamna, departe de surse poluante, n locuri linitite, departe de drumuri
intens circulate i de ape curgtoare mari. Stupii de albine se aeaz cu
urdiniurile orientate spre sud-est, la o distan de 2 metri pe rnd i 4-5
metri ntre rnduri. ntre dou stupine vecine, trebuie s fie o distan de
2-3 km, asta n funcie de potenialul melifer al zonei.
Alegerea tipului de stup
Urmtorul pas este alegerea tipului de stup n care dorim s ne cazam
familiile de albine. Stupii sunt de dou feluri: stupi orizontali i stupi
verticali. n cadrul fiecrei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce
trebuie tiut despre stupi: de orice tip ar fi, toi sunt buni pentru
practicarea apiculturii. Condiiile de baz sunt acelea care in de realizarea
lor. Trebuie s fie rezisteni, bine ncheiai, realizai dup standard, i nu n
ultimul rnd ncptori. Deci mare atenie la ce cumprai!
Prin alegerea stupilor, trebuie s asigurm la albine condiii de via ct
mai apropiate de cele din natur. Producia de miere, pstur, polen,
cear, propolis depinde n mare msur i de tipul de echipament apicol
folosit, ct i de calitatea acestuia. Nu se pornete la drum cu stupi din
vechituri. Consultnd stuparii din zona voastra vei putea aprecia ce tip de
stup vei alege.
Un adevr e sigur: un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit

staionar iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuprit
pastoral. La fel i zona n care avei amplasat stupina are o mare
influen.Pentru sudul rii unde albinele au o dezvoltare de primvar mai
accelerat se recomand stupii multietajai, iar n zonele de deal, montane
i nordice, stupi verticali cu magazine ct i stupi orizontali. Avantajele i
dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie
foarte bine cntrite.
Procurarea familiilor de albine
La cumprare trebuie avut grij ca acestea s fie suficient de puternice (7-8 faguri din
care 5-6 cu puiet), ntr-o perfect stare de sntate i ct mai adaptat zonei n care
vrei s nfiinai stupina. i roiurile sunt bune cu condiia s aib albin mult (1,5 kg)
i apoi s fie dotate cu o matc tnr i prolific. Este recomandat ca roiurile de
albine s fie instalate n stupi noi, pe rame cu faguri necldii, pentru c aa vom
putea evita bolile. Aceste cerine sunt minime, urmnd ca la urmtoarele achiziii s
avei n vedere i alte aspecte care in mai mult de experiena avut.
Aprecierea calitii unei familii de albine se poate face uor daca
urmrim:
Prolificitatea mtcii Este unul din factorii principali care determin puterea
unei familii. Matca trebuie s depun un numr mare de ou, aproximativ 150180.000, n decursul unui sezon. Prezena masiv a ramelor cu puiet este un indiciu
clar. Felul depunerii i repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea
mtcii. O matc trebuie s fie activ pentru c ea reprezint viitorul unei familii. Nu
degeaba se spune c matca d tonul. Exemplu: prin schimbarea unei mtci, ntr-o
anumit perioad de timp stupul se va transforma, calitile mtcii fiind transmise la
descendeni.
Rezistena la iernare Sunt familii de albine care pe lng faptul c sunt
ngrijite bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai uor prin iarn. De aceasta
nsuire trebuie s se in seama, pentru c iernile noastre sunt destul de lungi (120150 zile). Parametrii luai n calcul sunt: mortalitatea albinelor, consumul de hran.
Bineneles se vor prefera familii cu o mortalitate redus i un consum mai mic de
miere.
Blndeea albinelor Se stabilete prin urmrirea lor n momentul cnd se
execut o anumit lucrare. Dac la deschiderea stupului albinele stau linitite, nefiind
nevoie de mult fum, totul este n regul i o s tim c am dat peste o familie bun.
Rezistena la boli n aceast direcie felul de a reaciona al albinelor la boli i
duntori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pstra curenia n
stup. Acestea trebuie alese! Prin comparaie, se ntmpl ca la oameni. O casa mai
curat un spaiu cu mai puini factori agresivi externi.
Hrnicia la cules Familiile mai harnice i ncep activitatea la primele ore ale
dimineii, au un numr mare de zboruri pe zi iar seara i continu activitatea pn
mai trziu. De obicei, un urdini aglomerat de la primele ore ale dimineii reprezint o
dovad.
Producia de miere Este indiciul principal! O familie care la sfritul sezonului
activ i-a asigurat rezervele de hran i a dat o mare cantitate de miere marf, este
valoroas. Bineneles c pentru stuparii nceptori care vor s-i achiziioneze familii
de albine, numai unele dintre indiciile asupra calitii materialului biologic sunt
relevante.
Tratament impotriva varoua cu suc de

lamai
4632 Vizualizri
Tratament impotriva varoua cu suc de lamaie

: Decembrie 07, 2015, 01:31:24 p.m.
De ceva ani diversi cercetatori din intreaga lume studiaza efectul sucului de lamaie
asupra parazitului Varoua.
Rezultatele sunt incurajatoare pana in acest moment.
Se pare ca nu greseam deloc atunci cand la invertirea siropului (pt completarea
rezervei de iarna) scapam mai mult suc de lamaie decat era indicat in reteta.
prietenilor de pe facebook
Citat
http://www.beekeepingforum.co.uk/showthread.php?t=8326
Au fost testate 5 concentratii (10%, 25%, 50%, 75% si 100%) de sirop de lamaie (v/v)
cu sirop de zahar 1:1 (w/v) iar aceste retete au fost aplicate pe familii de albine .
Concentratie sirop de lamaie

in sirop de zahar 1:1
10%
25%
50%
75%
100%
- Mortalitatea varoua
33%
41%
83%
84%
87%
www.buzzaboutbees.net/support-files/lemon-juice-to-counteract-varroa.pdf
www.buzzaboutbees.net/varroa-treatment.html
Un blog grecesc: http://orinimelissa.blogspot.gr/2015/11/blog-post_73.html
Citat
Conform unui studiu realizat n Egipt, n 2007 - 2008 putem concluziona urmatoarele:
1. La 1 litru de sirop 1/1 (apa - zahar) sa adaugat 100 ml de suc de lamaie, rata
de eficienta a ajuns la 32,514%.
2. La 1 litru de sirop 1,1 sa adaugat 250 ml suc de lamaie, rata de eficienta a
ajuns la 40,577%.
3. La 1 litru de sirop 1,1 sa adaugat 500ml suc de lamaie, rata de eficienta
ajuns la 82.88%.
4. La 1 litru de sirop 1/1 sa adaugat 750ml suc de lamaie, rata de eficienta
ajuns la 82.88%.
5. La aplicarea a unei concentratii de 100% suc de lamaie naturala, fara sirop
adaugat, rata de eficacitate a ajuns la 86.613%.
Pareri exprimate in mediul online de catre autorul unor carti apicole de afara:
www.buzzaboutbees.net/varroa-treatment.html
Citat
"Este interesant de observat ca, n timp ce corporatiile agro-chimice, cum ar fi Bayer, au

vandut substante piretroid apicultorilor ca tratamente impotriva acarienilor, au vandut n
acelasi timp acelasi tip de piretroizi agricultorilor pentru a pulveriza pe culturi.
Nu ar fi deloc surprinzator daca aceste substante se dovedesc ca fi contribuit la dobandirea
de catre acarieni a rezistentei la substante chimice piretroid n rndul populatiilor Varroa n
stupinele noastre. "
Citat
"Experientele apicole recente au demonstrat ca varoua poate dezvolta imunitate la

tratamente chimice intr-un timp foarte scurt. Prin utilizarea unei abordari chimice, pur si
simplu ajutam acarianul in evolutia la marirea rezistentei sale si prin selctarea artificiala a
indivizilor imuni la tratamente :.
Acesti acarieni supravietuiesc asaltului nostru asupra lor cu substante chimice si isi transmit
descendentilor imunitatea ca o trasatura genetica "
Citat
"Niciodata nu am tratat albinele mele n Warrs. Am oprit tratamentul albinelor mele n

ianuarie 2009. Am domiciliul ntr-o localitate n care un numar destul de mare apicultori,
inclusiv inspectorul nostru pe probleme de boli ale albinelor, nu trateaza impotriva Varroa.
Parerea mea este ca orice tratament aplicat mpotriva acarianului varoa, de exemplu,
acaricide, doar amn? ziua n care Varroa va deveni imun la tratamentele aplicate impotriva
sa. Albina traieste de milioane de ani. ea a dezvoltat metode de a rezista in fata parazitilor,
cum ar fi acarienii.
...
Rata mea actuala de pierderi este de aproximativ 30%, ceea ce reprezinta de trei ori mai
mare dect n zilele de dinainte ca varoua sa ajunga aici ".
Ultima Modificare: Septembrie 21, 2016, 02:49:59 p.m. de Api-admin

memorat
Verificarea stupilor iarna se poate face prin urdinis prin intermediul unei
camere
www.anunturi.casa-apicultorilor.info/index.php?topic=106.0

Calendarul Apicol

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calendarul Apicol

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tratament cu acid oxalic ghid complet

articol preluat si tradus din scientificbeekeeping.com

mi place Rspunde 1 12 aprilie la 19:51

Tipuri de podisoare, avantaje si dezavantaje

Hranirea in podisor metoda 1

recipientul cu sirop se poate schimba usor si rapid cu un altul plin

cutiile metalice pot fi umplute de acasa si la stupina doar le schimbam.

Recomandam sa folosti placaj de calitate si nu osb, de minim 6.5 mm grosime.

Hranirea in podisor metoda 2

capacitate mare (6 L la stup pe 10 rame si 7-8 L la cel de 12 rame)

hranirea se face doar ridicand capacul

se poate curata dupa folosire

albina are de parcurs o distanta relativ mica pana la sirop

pretul , cu 10 lei mai mult decat corpul de podisor + hranitorul de plastic.

capacitate suficienta de la 0.500-1.5 kg

albina circula greu pe pereti

favorizeaza aparitia mucegaiului

INEACA ALBINA cel mai mult dintre toate tipurile de hranitor

trebuie deschis stupul mai mult decat la oricare metoda

relativ usor de hranit, fara a deranja stupul

poate crea furtisag

albinele sa o nimiceasca.Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi,introducand o alta

Hranirea cu zahar a albinelor

Cum protejam stupii: vopsea, ulei de in sau

- vopselele pe baza de apa au culori mai naturale pastel

Cocis Vlad a rspuns 7 rspunsuri

Calendarul apicol - Aprilie

Se vor aplica tratamentele necesare mpotriva varoozei;

n acest context, pentru atingerea obiectivelor sale, stuparul trebuie sa aib

existe n stup o cantitate de cel puin 6-7 kg miere de bun calitate.

Eu folosesc siropul n concentraie de 1; 1,i - l fac n felul urmtor;

API-VIT NOSEM - tratament apicol, adjuvant in boli infectioase si parazitare - nosemoze

Ion Bodnariu, printre puinii apicultori care

Mierea pentru ochi se extrage doar din cpcele de faguri

Mihai Musat Cauza ...de cele mai multe ori matca.

Constantin Chirila Aceasta este metoda?

Mihai Musat Cauza ...de cele mai multe ori matca.

Constantin Chirila Cu ce tratati nosema ceranne?:

Constantin Chirila Aceasta este metoda?

Ce prere avei despre urmtoare metoda de nmulire a familiilor de albine :?

Apostu Bogdan-ovidiu Chiar interesant

Cosmin Cosmin Cu vreo 2 sapt inainte de salcam nu se poate?

mi place Rspunde 8 ore

Apostu Bogdan-ovidiu Si cine mai culege?

Cosmin Cosmin Culegatoarea din roi nu mai culege?

Florin Crauciuc Nu, culegarltoarea nu va culege deoarece va fi forat s se ocupe si de alte

Cosmin Cosmin Da, mi se pare corect

Florin Crauciuc 5metri

mi place Rspunde 1 7 ore

Tiberiu Pitigoi Mulumesc. Am s ncerc metoda expus de dumneavoastr. O zi buna!

Stoica Dumitru Corecta faza cu roiutul dar nu ma incanta botcile de salvare.

Tiberiu Musat Madalina-Maria Si Valentin Zota

Mario Mario Asa ceva facem in 1998 PRIETENE

Energizant cu miere si propolis:

inchisa. Compozitia se pune in borcane mici, de 400 g, care se acopera cu celofan

M-am gndit s adresez o ntrebare cresctorilor de regine.

mi placeVezi mai multe reacii

Razvan Badea Am vazut si eu la o familie acest fenomen

Nicola Marius Ar mai fi o problema inafara celor enumerate mai sus..

Cercul Apicol este o treaba bine punctata din multele

Curavalea Nicolae PENTRU O SIGURANTA MAI MARE RAMELE AFECTATE SE DISTRUG

Dan Iorga Sau cnd nu au mncare i mnnc progeniturile ou sau larv.

Aniela Si Valerica Fratila VSH ?