10 retete pentru stimularea

albinelor primavara
Pentru ca mai e putin si vine primavara si albinele trebuie stimulate sa inceapa productia,m-am documentat si m-am gandit
sa impartasesc si cu voi metodele prin care sa le dam un ajutor.Banuiesc ca ati auzit de diferite metode de stimulare cu
diverse produse aparute pe piata(in care eu personal nu prea am incredere) cum ar fi APIINVERT sau APIFONS,APIMEL.Eu in
schimb,am folosit retete pe care le fac personal.

1.Siropul de zahar
Mod de preparare:
Apa(l)

Zahar(kg)

1
2

=>Sirop

1,6 l

3,8 l

2,2 l

Siropul poate fi preparat atat la cald cat si la rece.Este necesar sa stiti ca pentru prepararea la rece,se amesteca cele 2
ingrediente pana cand zaharul se dizolva complet.Daca zaharul nu este topit complet,se cristalizeaza mierea.Daca preferati sa
preparati la cald,dupa ce apa fierbe,opriti focul si adaugati treptat zaharul.Trebuie sa stiti in schimb ca siropul nu trebuie fiert
pentru ca exista toate sansele sa se cristalizeze.
Modul de folosire:
Se foloseste intre debutul primaverii(1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).
Completarea rezervelor pentru iernat incepe in luna august (1-5) si se finalizeaza in cel tarziu 20-25 august.Se folosesc doze
de sirop in functie de necesitati(depinde ce cantitate reusesc albinele sa preia).
Hranirea si stimularea roiurilor se face in doze zilnice de 200 gr sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.Cele mai
avantajoase concentratii sunt 2/1 sau 3/2.

2.Serbetul de zahar
Mod de preparare:Se amesteca intr-un vas din inox 1kg zahar si 0,2 l apa.Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si
se fierbe la foc moale.Durata fierberii este de 15-30 min(in fct de taria focului).Nu trebuie sa grabiti fierberea!!Spuma
rezultata la inceput trebuie indepartata si cristalele de zahar ce se depun pe peretii vasului trebuie de asemenea indepartati
cu o carpa uda si stoarsa.Dupa 15-20 min trebuie verificata concentratia siropului(luati cu o lingurita sirop si incercati sa il
introduceti intr-un pahar cu apa rece;daca ramane inchegat pe lingurita inseamna ca este la concentratia optima).Luati vasul
de pe foc si il lasati sa se raceasca usor in apa rece(70-80 grade).Cu o lingura mare de lemn,amestecati incontinuu in siropul

obtinut.O sa constatati in timp ca solutia devine opaca,apoi se albeste.Va opriti in momentul in care serbetul ajunge la
consistenta si granulatia dorita. Daca nu v-a iesit din prima,adaugati apa si o luati de la capat(atentie,nu folositi acelasi
amestec mai mult de 3 ori).
2*.Serbetul de zahar cu miere:
Mod de preparare:Se amesteca 5 kg zahar tos,-,850 litri de apa intr-un vas de 10 litri.Asezati vasul pe foc si fierbeti cca 20-30
min.La fel ca si la serbetul simplu,trebuie data spuma la o parte si peretii vasului stersi .Verificarea concentratiei se face la fel
ca anterior,doar ca de data aceasta suspensia trebuie sa formeze o biluta care se poate modela intre degete.In acest moment
se adauga 800 gr. Miere si se mai da in fiert inca 3-4 min(tim in care trebuie sa amestecati continuu pentru a se ingloba
mierea.Mierea folosita nu trebuie sa fie zaharisita sau daca este,trebuie lichefiata inainte de toata aceasta
operatiune.Amestecul trebuie luat de pe foc si racit pana la 40-50 grade.Amestecati continuu cu o lingura mare de lemn pana
cand se formeaza serbetul.Amestecul obtinut se toarna in tavite captusite cu hartie cerata/pergament. Grosimea placilor nu
trebuie sa depaseasca 1-1,5 cm.

3.Zahar candi
Mod de preparare : Se amesteca in oala,5 kg de zahar tos si 1 litru de apa.Pana incepe fierberea mai amestecam cu
lingura,din cand in cand,pentru a nu se prinde de fundul vasului.Dupa topire,se fierbe continutul 15 min,spumuim si
stergem cu carpa uda peretii oalei,dupa care se masoara temperatura lichidului.Cand termometrul arata 116 grade
C,vasul se ia de pe foc si se lasa la racit.
Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul.Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta
marita,se toarna in tavi.Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie
pergament.Odata turnata compozitia in tavi,aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza.Dupa racirea totala a
placilor de zahar,se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase.

Paste si amestecuri proteice

Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola.Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice,in
perioadele de crestere a puietului(cand nu exista polen suficient in natura),folosirea lor este foarte indicata.Asa vom
avea generatii tinere de albine,bine hranite si dezvoltate.In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri
proteice in care igredientele sunt diferite :

4.Pasta de polen si miere

Pasta se prepara din 1 parte polen si 1,25 parti miere,framantand cele doua
ingrediente.Polenul strans de albine,conditionat si conservat se macina fin.Atat mierea cat si polenul trebuie sa
provina de la familii de albine sanatoase.Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie.Se
administreaza in turtite pe folie sau tifon,deasupra ramelor.

5.Pasta de miere,zahar pudra si drojdie de bere

In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere
inactivata.Amestecul se face din 3 parti zahar pudra,1 parte miere lichida,1/2 parte drojdie de bere.Se framanta
toate ingredientele,si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere.Se administreaza sub
forma de turtite de 200-250 g,primavara sau vara.

6.Pasta de miere,zahar pudra si lapte praf

Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat.Turtitele se prepara
din 1/2 parte lapte praf degresat,2 parti zahar pudra si 1,5 kg. miere.Se corecteaza consistenta adaugand zahar
pudra sau miere.

7.Amestec de sirop,polen,faina de soia

Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice.La 6 litri
de sirop de zahar,se adauga 0,5 kg polen macinat fin si 1,5 kg faina de soia degresata.Componentele se amesteca
bine,pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile.

8.Amestec miere,sirop,faina de soia,lapte praf,drojdie

Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti
faina de soia degresata,1 parte lapte praf degresat,1 parte drojdie de bere uscata(instant).Peste aceste
componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita.Se livreaza albinelor sub
forma de turtite.

9.Amestec zahar tos si lapte praf

Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat.Se administreaza
vara in hranitor,la intervale de 1-2 saptamani.Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec,se poate umezi usor
cu putina apa sau miere,deasupra.

10.Pasta de miere si pastura

O reteta mai veche,dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura.Cum se
procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger.Inainte de a ingheta pastura (atentie,se depreciaza)

si cand devin casanti,se taie in fasii prin mijlocul celulelor,care fasii se freaca intre palme.
Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane.Cand borcanul
este aproape plin,se toarna deasupra inca un strat de miere.Spre sfarsitul iernii,cand vrem sa hranim albinele,trecem
amestecul de miere si pastura prin masina de tocat.La 2 kg. de pasta,se toarna picurand si amestecand,1 litru apa
calda,in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie.
Se fac turtite de 0,5 kg. si se administreaza deasupra ramelor.Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in
natura,din 10 in 10 zile.Pentru prevenirea aparitiei nosemozei,o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau
Protofil.

3 Conditii ca sa ai o Matca sanatoasa:

Matca este sufletul unui stup de albine si singura femela fecunda din stup, avand rolul de a procrea si perpetua familia
albinelor. De obicei, exista doar o singura matca intr-un stup. Ea are un corp lung (20-25 mm), un cap mic, un abdomen foarte
bine dezvoltat, aripi mici in comparatie cu corpul ei, si o greutata ce variaza intre 250-280 mg. Picioarele sale sunt mai lungi si
mai intunecate decat ale albinelor lucratoare si nu detine buzunare de polen. Limba ei este mai scurta si nu poate fi folosita
pentru colectarea nectarului. Intepatura reginei albinelor este mai lunga decat a albinelor lucratoare, dar nu are forta
necesara pentru a intepa o fiinta umana. Matca foloseste aceasta arma doar pentu a-si ucide adversarii adica, alta matca.

Matca este usor de distins de restul locuitorilor din stup. Este mai mare decat albinele lucratoare, si decat trantorii, insa
corpul ei nu este la fel de mare ca al trantorilor. Partea din spate a corpului se aseamana foarte mult cu cel al unei visespi, iar
miscarile sale sunt aparent lente.
Matca este extrem de importanta pentru stup, deoarece este singura albina care poate depune oua cu succes. In lunile mai si
iunie, o matca depune aprox. 1200-1500 de oua pe zi. Totusi, matcile sunt capabile de astfel de performante numai in cazul in
care anumite cerinte sunt indeplinite. Acestea sunt:
1. o dezvoltare normala
2. un nivel satisfacator de imperechere
3. o hranire suficienta
Daca cerintele de mai sus sunt indeplinite, o matca poate trai intre aprox. 3 sau 4 ani.
Matca, ca si celelalte albine lucratoare, provine dintr-un ou fertilizat, prevazut intr-o cavitate spatioasa, numita cavitatea
matcii. Larva eclozata este hranita cu o hrana speciala (laptisor de matca) care ii permite sa evolueze de la ou la matca in
saisprezece-saptesprezece zile.
Dupa opt-zece zile de la ecloziune, matca paraseste stupul pentru zborul nuptial. Inainte de acest zbor, ea face cateva
zboruri de orientare spatiala, astfel incat sa se familiarizeze cu imprejurimile stupului. Matca stie cu siguranta ca va fi ucisa
de locuitorii altui stup, daca va gresi stupul atunci cand se intoarce acasa. Imperecherea are loc intre a saptea si a opta zi care
preceda perioada incubatiei. Daca matca nu este capabila sa se imperecheze in primele trei sapatamani de viata va incepe sa
depuna oua, insa oua nefertilizate, oua de trantor.

Prin imperechere, matca primeste

spermatozoizii de care are nevoie pentru a produce, iar mai apoi pentru a depozita ouale. Spermatozoizii sunt tinuti in viata in
buzunarul spermatic al matcii pentru ani intregi si acestia mor numai daca matca moare, si daca nu au fost folositi anterior.
In ultimii ani, procesul de inseminare artificiala al matcii a fost pe deplin dezvoltat. Pentru a parcurge acest proces,
apicultorul are nevoie de dexteritate, care poate fi obtinuta numai dupa ani de practica in apicultura, si instrumente
sterilizate. Un avantaj al inseminarii artificiale este imperecherea controlata, deoarece apicultorul este cel care selecteaza
anumiti trantori, a caror spermatozoizi vor fi folositi in procesul de reproducere. Cel mai mare dezavantaj al acestui proces
sunt cavitatile goale, care apar rar in cazul fertilizarii naturale.
Dupa doua sau trei fertilizari de succes, fie artificiala sau naturala, matca incepe sa depuna oua. Acesta este un proces de
maturizare care se incheie atunci cand ouale sunt eliminate din trompele uterine in vagin, unde sunt fertilizate. Aici
spermatozoizii care vin din buzunarul spermatic penetreaza membrane oului. Albinele lucratoare si matcile pot cloci numai din
oua fertile . De asemenea, matca poate depune oua nefertile din martie pana in iunie. Inainte si dupa aceasta perioada de
timp, matca depune numai oua fecundate. Matca depune oule nefertile in cavitatile pentru trantori.
De fapt, matcile nu exercita nici un control asupra locuitorilor din stup. Ele sunt importante numai pentru capacitatea lor
reproducatoare. Cu toate acestea, matca este intotdeauna inconjuarata de albinele lucratoare, care o hranesc si curata zona
de stup dimprejurul ei. Albinele care formeaza suita matcii distribuie feromoni matcii a caror scop este sa previna albinele
lucratoare de la construi noi celule pentru matca.
Matcile isi petrec toate viata inauntrul stupului. De obicei, ele il parasesc o singura data pentru zborul nuptial. In caz de roire,
matca paraseste stupul pentru totdeauna, niciodata pentru a se reintoarce. De obicei, un stup are o singura matca. Totusi,
exista cazuri in care exista doua regine in acelasi stup. Aceasta situatie are loc inainte de roire, sau cand o matca a imbatranit
si albinele si-au facut una noua, tanara. Ele nu o omoara pe cea veche, dar o lasa sa traiasca in stup pana cand eventual,
moare.
De obicei, daca doua regine tinere se intalnesc, se lupta pana cand cea mai puternica sau cea mai vicleana castiga. Matca nu
tolereaza nici un rival in interiorul stupului. De aceea, in momentul in care cloceste, ucide toate celelalte potentiale regine.
Totusi, cand albinele vor sa roiasca, o previn pe regina sa nu mai ucida larva matca.
In anumite cazuri, albinele isi omoara matca. Astfel, daca un apicultor isi incepe activitatea prea devreme in stup, cand
albinele nu s-au recuperat complet dupa somnul lor de iarna, se supara atat de tare, incat isi omoara accidental regina. Daca
un apicultor tine matca in mana ei/lui pentru prea mult timp, matca isi pierde mirosul, iar albinele lucratoare o percep ca pe
un strain, prin urmare o omoara.
Este usor a face distinctie intre o matca tanara si una batrana. Astfel, cele tinere au abdomenul plin de oua, aripile intacte, iar
mainile si corpul sunt acoperite cu fire mici de par. Matcile care au mai mult de trei ani nu au par, au aripi rupte si se misca
foarte incet. Spre sfarsitul vietii sale o matca depune cel mai adesea oua nefertile de trantor.

Cand si cum se face extragerea mierii din stupi:

Extragerea mierii n timpul culesului este extrem de importanta, mai ales n stupii orizontali care au o capacitate limitata n
comparatie cu stupii multietajati. Ne extragerea mierii la timp duce la blocarea cuiburilor, la mpiedicarea matcii n ouatul
normal, ceea ce este mai grav, la slabirea familiei sau coloniei de albine la sfrsitul culesului, n caz de blocare a cuiburilor n
plin cules, albinele micsoreaza ritmul de lucru .
Mierea reprezint produsul realizat de albine exclusiv din nectarul florilor sau din sucurile dulci culese de albine de pe
anumite specii de plante, substane pe care albinele le culeg, le pelucreaz, le mbogesc cu substane proprii i le
depoziteaz n celulele fagurilor.

Extragerea mierii i condiionarea acesteia cuprinde n general mai multe

etape:
1.

ridicarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recoltarea fagurilor este atunci cnd acetia sunt
cpcii cel putin 1/3 din suprafata acestora. Acest fapt indic apicultorului c mierea este maturat n proporie ct mai
mare, deci coninutul apei este adus la valoarea necesar conservrii acesteia. Ridicarea fagurilor din stup necesit
indepartarea albinelor de pe acetia care se face prin scuturare i periere cu o perie apicol special sau prin alte metode
utilizate n special n apicultura profesionist. Folosirea de podioare speciale prevzute cu un dispozitiv prin care albinele
pot iei dar nu mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de baz cu cel puin o zi nainte
este un sistem practicat n sistemul vertical de ntreinere.

Folosirea unor aparate speciale care sufl puternic aer printre rame i ndeprteaz albinele dintre rame. Folosirea unor
substane repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauiile de rigoare atat pentru apicultor ct i pentru a
nu polua mierea sau ceara.
2.

3.

4.

Fagurii recoltai sunt preluai n ldie speciale sau n corpuri de stupi i sunt adui ct mai repede n camerele de
extracie. Este foarte important temperatura n momentul extraciei deoarece la 20 C mierea este de 3 ori mai vscoas
dect la 30C.
O etap prealabil extraciei este descpcirea fagurilor cpcii. Pentru aceasta se folosesc mai multe unelte
specifice (furculia de descpcit, cuit de descpcit) sau utilaje de descpcit automate n funcie de capacitatea i
dotarea stupinii. Totodat pentru descpcire este utilizat o tav sau o cuv special pentru descpcire cu sit de
scurgere a mierii, unde este recoltat cpceala.
Extragerea mierii propriuzis se poate face n spaii special amenajate fie n cadrul stupinii fie n alte
amplasamente. Pentru extracie sunt utilizate extractoare de diferite capaciti i moduri de funcionare. Toate, ns,
utilizeaz ca principiu fora centrifug obinut prin rotaia ramelor la diferite viteze, de aceea acestea se mai numesc i
centrifugi.

Datorit forei centrifuge mierea din celulele fagurilor este proiectat nafar, fiind preluat de pereii extractoarelor i se
scurge pe la baza centrifugii n recipiente specifice.
Ramele sunt amplasate n lcauri speciale, iar n funcie de poziia ramelor n timpul centrifugrii exist centrifugi
tangeniale i radiale, verticale sau orizontale. Deasemenea exist centrifugi manuale care folosesc un numr redus de rame
de obicei 3 sau 4 sau centrifugi automate care raspund necesitilor de extracie pentru un numr mare de rame.
5.

6.

7.

n stupinele profesioniste, n special n ri n care randamentul n apicultur se face cu sute sau chiar mii de stupi
sunt utilizate fluxuri tehnologice care cuprind maini complet automate de descpcire i extracie. De menionat c toate
aceste echipamente i utilaje trebuie s fie realizate din materiale de uz alimentar aa cum este inoxul.
Mierea recoltat este depozitat n maturatoare din inox pentru limpezire, astfel ca impuritile s se separe
deasupra i astfel mierea s poat fi preluat ct mai curat pentru mbuteliere n borcane sau butoaie mai mari. n
unitile de condiionare a mierii, n cazul cnd mierea s-a recoltat cu un procent de ap peste limitele admise (19%)
mierea este preluat n vase i supus procesului de dezumidificare n camere speciale cu temperatur i alte condiii
controlate.
In functie de conditiile de clima si flora, precum si de gradul de dezvoltare a familiilor de albine se poate obtine
anual o cantitate de miere marfa intre 15 si 60 de kg miere.

n funcie de materia prim utilizat de albine pentru producerea mierii nu exist dect dou tipuri de miere: floral si man.

Mierea floral poate fi monofloral, atunci cnd provine de la o singur specie de plante nectarifere (mierea de salcm, tei,
floarea soarelui etc) sau polifloral cnd necarul provine de la mai multe specii de plante.

Nectarul este un lichid dulce secretat de glandele nectarifere care se gsesc n florile unor specii de plante i care provine din
seva plantelor ca urmare a unor procese complexe de sintez i secreie.
Mierea de man (impropriu zis miere de pdure, miere de brad, miere de rou) provine din sucurile dulci (mana) recoltate de
albine de pe anumite pri ale plantelor (altele dect glandele nectarifere), sucuri rezultate n urma metabolismului unor
insecte (afide, psilide, coccide sau lecanide) care paraziteaz anumite specii de plante (arbori i arbuti), consum seva i
excret mana.
Producerea mierii de ctre albine reprezint un proces complex care cuprinde mai multe etape: recoltarea nectarului,
prelucrarea enzimatic, reducerea cantitii de ap, ultimele dou etape reprezentnd maturarea mierii.
Prelucrarea enzimatic a mierii const n transformarea unor zaharuri complexe din nectar (dizaharide, polizaharide) n
zaharuri simple (glucoz i fructoz) cu ajutorul enzimelor secretate de albine, transformnd astfel nectarul ntr-un produs
usor digestibil de ctre albine i conservabil.
Acest fapt asigur o surs de energie rapid asimilabil i usor de obinut si cu un efort mai mic din partea albinelor n special
n timpul iernii cnd albinele au nevoie de conservarea resurselor.

Ca urmare a prelucrrii enzimatice i a prelucrrii hidrice mierea devine un produs stabil i concentrat care permite
depozitarea acestuia pe o perioad mai mare de timp. Prelucrarea nectarului ncepe chiar din timpul recoltrii nectarului cnd
nectarul preluat n gu este mbogit cu saliv bogat n enzime zaharolitice, cantiti infime de polen i alte substane
specifice. Finalizarea transformrii nectarului n miere se produce n stup unde albina culegtoare transfer nectarul recoltat
altei albine care la rndul ei transfer mai departe nectarul altor albine, iar prin procesul de regurgitare-ngurgitare, nectarul
se mbogete permanent cu echipament enzimatic, dup care este depus n celule unde se definitiveaz procesul de
maturare.
Prelucrarea enzimatic prin ngurgitare-regurgitare poate continua pn ce aproximativ 90% din zaharuri ajung sub form de
zaharuri simple (monozaharide).
Dup aceast etap are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce coninutul apei pn la un nivel care i asigur
conservarea. Acest proces se realizeaz prin ventilaia energic produs de albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei
temperaturi ridicate (35C) mprtierea mierii pe o suprafa mai mare a fagurelui prin umplerea treptat a celulelor timp n
care se produce deshidratarea pn la cel mult 20% ap. Dup aceast etap albinele acoper celulele prin cpcire cu un
strat de cear.
Din punct de vedere practic aceste explicaii sunt foarte importante pentru a asigura calitatea mierii extrase deoarece
trebuie avut n vedere ca extracia mierii s se fac numai
dup ce acest proces de maturare este ncheiat i anume cnd fagurii cu miere sunt cpcii n cea mai mare parte.

Caracteristicile organoleptice ale mierii

n privina consistenei, mierea extras are o consisten fluid, cu o vscozitate diferit n funcie de coninutul n ap: fluidsubire (20% ap) i fluid-groas (16-17%). Mierea de man are n general o consisten fluid-cleioas datorit compoziiei
specifice.
Culoarea mierii difer n funcie de originea botanic a mierii, fiind determinat de pigmenii vegetali, i poate varia de la
galben foarte deschis-transparent (salcm), chihlimbariu (poliflor, floarea soarelui, tei) i pn la maroniu nchis sau chiar
negricioas (man).
Aspectul mierii este transparent strlucitor n stare fluid, opalescent cnd a nceput procesul de cristalizare sau cristalizat
cnd acest proces s-a finalizat.
Cristalizarea mierii este un proces natural la majoritatea sorturilor de miere, deoarece mierea este o soluie suprasaturat de
zaharuri. Acest proces este caracteristic sorturilor n care proporia celor dou monozaharide majoritare glucoza i fructoza
este n favoarea glucozei (monozaharid uor cristalizabil). Practic, n cazul sorturilor de miere unde predomin fructoza (greu
cristalizabil) peste un anumit procent acest proces nu are loc. Este cazul mierii de salcm al carui indice fructoz/glucoz
este in general peste 1,3. Cu ct acest indice scade, cu att perioada pn la nceperea cristalizrii scade i ea. Procesul de
cristalizare i perioada de inducie a cristalizarii scade dac apar i ali factori favorizani: temperatura de pstrare,
omogenizarea, cantitatea de ap.
Se consider c temperatura optim pentru cristalizare este cea cuprins ntre 13-14C. La temperaturi mai jos de 10C
cristalizarea nu are loc datorit vscozitii mari iar la temperatura de peste 27C n miere nu se formeaz cristalele.

Gustul i aroma depinde de originea botanic a mierii i de coninutul n diverse zaharuri care au putere diferit de ndulcire.
De exemplu fructoza este cu 73% mai dulce dect glucoza. Este cazul mierii de salcm. Aroma mierii depinde n general de
coninutul n uleiuri eterice provenite din nectarul plantelor. Mierea de man care nu are uleiuri eterice din flori are o aroma
specific.
Compoziia chimic a mierii. n general mierea conine un procent variabil de ap n jurul valorii de 17% i 83 % substan
uscat din care zaharurile reprezint 80% i 20% minerale, vitamine, enzime,
polenuri. Zaharurile simple-glucoza i fructoza reprezint 70-75% din greutatea mierii. Dizaharidele (n principal zaharoza)
reprezint pn la 5 %. Polizaharidele, n special dextrina, se gsesc n procent de 4%. Exist cantiti variabile i de
substanele minerale n funcie de proveniena acesteia, n total ajungnd la 0,16% 0, 17%.

In concluzie extragerea mierii din faguri nu este asa de simpla pe cat pare avand atatia
factori si conditii de care trebuie tinut cont.

54 de Curiozitati despre albine:

Daca te-ai opri o clipa sa observi un crampei din viata albinelor, ai ramane
profund impresionat! Vei descoperi o lume bine organizata, in care fiecare individ isi are rolul sau. Aici nimic nu este la
intamplare! Va las sa intrati in aceasta lume prin cunoasterea catorva curiozitati si caracteristici ale acestor minunate
insectealbinele
Albinele, precum furnicile, sunt insecte incredibile, cu o viata sociala complexa, care continua sa surprinda oamenii de stiinta.
Sunt singurele insecte din lume care produc hrana pentru om. Iata cateva lucruri interesante despre albina de miere (Apis
mellifera):
-Albinele sunt esentiale pentru natura. Ele sunt responsabile de polenizarea majoritatii plantelor. Fara albine nu am mai putea
manca fructe sau legume.
-Intr-un stup locuieste un singur roi de albine. Roiul este alcatuit din trei tipuri de albine: regina (matca), lucratoarele si
trantorii.

Regina:
1.Este singura femela dezvoltata sexual din stup.
2.Este hranita doar cu laptisor de matca, o substanta produs in capul albinelor lucratoare, in cantitati foarte mici.
3.Intr-o singura zi, matca depune pana la 2000 de oua, de doua ori greutatea ei. Vara este perioada cea mai epuizanta pentru
regina. De-a lungul anului, o matca prolifica depune pana la 200 000 de oua.
4.viaa unei mtci este de 5-7 ani, dar productivitatea maxim o atinge n primii 2 ani.
5.Mtcile care depun ntr-un sezon circa 180.000-200.000 de ou, sunt considerate mtci foarte productive.
6.Ouale fertilizate vor deveni albine lucratoare, iar cele nefertilizate devin trantori. Matca poate doza numarul de oua pe care
le fertilizeaza.
7.Regina se poate imperechea cu pana la 20 de trantori, pe durata a catorva zile, acumuland sperma lor intr-o formatiune

numita spermateca. Materialul seminal acumulat aici ii poate fi suficient toata durata vietii. Primii doi ani de viata ai reginei
sunt si cei mai productivi.
8.Imperecherea are loc in zbor.
9.Albinele sunt haplodiploide: lucratoarele provenite din oua fertilizate au un set complet (dublu) de cromozomi, pe cand
masculii (trantorii) prezinta un singur set de cromozomi, ei provenind din oua nefecundate.
10.Matca comunica cu celelalte albine prin feromoni. Feromonii secretati de regina reprezinta amprenta olfactiva distincta a
fiecarui roi.
11.Cand stupul devine prea aglomerat, albinele decide sa mai creeze o regina. Lucratoarele construieste un fagure cu 20 de
celule hexagonale mai mari, adanci de 25 de mm. Aici regina va depune oua fertilizate. Larvele-regina sunt hranite de albine
cu laptisor de matca. La 9 zile, celulele cu larva sunt acoperie cu un strat de ceara.
12.Intre timp regina veche impreuna cu o parte din roi, paraseste stupul actual si pleaca in cautarea altuia, unde sa inceapa o
noua colonie.
13.Dupa 8 zile de la acoperirea cu ceara, prima regina tanara iese din celula. Ea poate sa paraseasca stupul impreuna cu o
parte din roi, la fel ca mama ei, sau poate decide sa ramana in stupul de bastina. In acest ultim caz, ea isi va ucide surorile
intepand cu acul fiecare celula ce contine larve-regina.
14.Lucratoarele stiu cand regina este pe moarte, deoarece aceasta nu mai degaja feromoni.
15.Daca regina moare prematur, fara sa apuce sa depuna oua de regina, albinele vor crea o noua matca din larvele deja
existente, daca acestea nu au mai mult de 3 zile.
16.Personalitatea reginei determina personalitatea intregului roi. Apicultorii controleaza in acest fel calitatile roiurilor: mai
agresive, mai dornice de munca, mai productive etc.
17.Matca are 3 ochi simpli i 2 ochi compui, care la rndul lor, sunt alctuii din cte 5000 de ochi simpli.

Trantorii:
18.trntorul are trompa scurt, astfel c el nu poate s culeag nectar, el hrnindu-se cu nectarul i polenul adus de albine.
19.Sunt in numar de cateva sute intr-un singur stup.
20.Se pot asocia in grupuri ce pleaca in cautarea reginelor dornice de imperechere.
21.Dupa imperechere, mor.
22.Nu au ac cu care sa intepe.

Albinele lucratoare:
23.Prezinta 2 ochi compusi si 3 ochi simpli, situati pe crestet.
24.Au sase picioare si doua perechi de aripi. Aripile prezinta dinti, care permite alipirea celor doua aripi de fiecare parte in
timpul zborului.

25.2 stomace: intr-unul acumuleaza nectarul si apa, iar celalalt este pentru digestia proprie.
26.Albinele prezinta 170 de tipuri de receptori olfactivi. Simtul mirosului este foarte bine dezvoltat si are rol atat in
descoperirea surselor de hrana cat si in comunicare sociala. O albina poate stii de la metri distanta daca o floare mai are
polen si nectar, sau daca a fost deja vizitata de o alta albina.
27.Albinele bot bate din aripi foarte rapid, 200 de batai/secunda, de unde rezulta si bazaitul specific.
28.Raza de activitate medie este de 5-6 km. Viteza maxima atinsa in zbor: 70 km/h.
29.Intr-o singura expeditie, o albina viziteaza 50-100 de flori.
30.Ca s culeag 1 kg. de miere, o albin ar trebui s viziteze 2-5 milioane de flori i s parcurg o distan egal cu ocolul
pmantului. Pentru aceasta ar trebui s triasc de o sut de ori mai mult.

31.Pe durata vietii o albina produce 1/2 lingurite de miere.

32.Viaa unei albine lucrtoare n timpul culesului este de 42 de zile, iar n timpul repausului de iarn de 6 luni.
33.Mierea este produsa din nectarul cules din flori, depozitate in fagure si deshidratat. Albinele elimina apa din nectar prin
batai vivace ale aripilor, pana cand ramane o umiditate de 17%. Apoi fagurii sunt sigilati cu dopuri de ceara.
34.Albinele se orienteaz n zborul lor spre sursa de nectar dup soare.
35.Ceara este produsa de niste glande speciale aflate in abdomen, apoi secretata in stomac si mestecata de albine.
Producerea ei consuma multa energie.
36.Propolisul este o substanta produsa de albine din rasina copacilor si plantelor. Este folosit pentru a capturi stupul
impotriva infiltrarii apei, dar si pentru a-l steriliza. Se stie ca propolisul are puternice proprietati anti-bateriene.
37.Mierea este singurul aliment complet, care poate sustine singur viata. Contine glucide, vitamine, minerale, antioxidanti,
apa si enzime.
38.Mierea nu se altereaza deoarece contine conservanti naturali ce nu permit dezvoltarea bacteriilor. Mierea descoperita in
mormintele faraonilor, dupa mii de ani, era inca comestibia.
39.Polenul este o substanta bogata in proteine folosita d elabine pentru a hrani larvele.
40.Albinele lucratoare au ac cu care pot intepa, daca se simt amenintate. Din nefericire, odata cu intepatura moare si albina.
Acul este prevazut cu tepi fini, iar in momentul in care penetreaza pielea victimei ramane blocat in ea. Impreuna cu el raman
si formatiuni din abdomenul albinei, care astfel isi pierde viata. Insa nu chiar toate intepaturile sunt fatale pentru albina.
41.Sunt necesare peste 1100 de intepaturi de albina deodata pentru a produce moartea unui om.
42.n medie 10.000 de albine cntresc 1 kg.
43.Intr-un singur stup exista intre 30 000 si 60 000 de albine lucratoare. Fiecare are sarcini bine distribuite si nu exista timp
de odihna.
44.Exista albine responsabile cu munca in stup ( ingrijit oua si larve, facut curatenie, produs miere, captusire cu ceara, hranit
regina etc) si albine culegatoare care pleaca pe teren.
45.De pe camp albina lucratoare s epoate intoarce cu nectar stocat in stomacul special, rasina pentru propolis, polen cules pe
picioarele paroase sau apa. Pentru a aduce in stup 100 g de apa o albina trebuie sa faca 3000 de zboruri.
46.larvele de albine sunt vizitate de 10.000 de ori n timpul celor 6 zile de cretere.
47.Desi sunt fiinte cu sange rece albinele isi pot creste temperatura in zbor pana la 54o Celsius. Temperatura medie in stup
este de 37o Celsius. Surprinse de frig sau ploaie rece, albinele isi inceteaza activitatea si functiile.
48.Iarna, albinele stau in stup sub forma de ciorchine pentru a incalzi regina si pe ele insele. Mierea stransa vara este folosita
in acest anotimp ca si sursa de hrana si supravietuire.
49.Albinele lucratoare comunica intre ele prin dansuri. In acest fel isi semnalizeaza una alteia pozitionarea surselor de hrana
si potentialele pericole.
50.Cercetatorii au descoperit ca albinele sunt un fel de genii ale matematicii, fiind capabile sa calculeze distante si unghiuri,
raportandu-se la pozitia soarelui si la cricumferinta pamantului. Da, albinele stiu ca Pamantul e rotund.
51.O familie de albine ntr-un an consum 100 kg de miere, 50 kg de polen i 50 de litri de ap.
52.O albin este mai puternic de 20 de ori dect un cal, ntrucat ea poate deplasa pe un teren plan o greutate de 20 de ori
mai mare dect greutatea corpului ei, pe cnd un cal tracteaz de abia un corp egal cu greutatea sa proprie.
53.Albinele traiesc pe Terra de cateva milioane de ani.
54.Albinele sunt vegetariene.
Albinele sunt indispensabile pentru supravieutirea noastra, chiar daca nu cosntientizam asta de multe ori. Sunt singura specie
de animale de pe Terra care aduce beneficii mediului fara a face rau altei specii, de plante sau animale.

Cele mai frecvente boli de primavera:

Ma gandeam zilele astea ca v-am povestit despre cateva metode pentru stimularea albinelor (ca mai e putin si vine primavara
si o sa avem nevoie cu totii de acele informatii), dar abia acum mi-am dat seama ca inainte de toate, albinele trebuie sa fie
ingrijite, protejate si sanatoase pentru a putea produce mierea mult dorita. Asa ca mi-am dorit sa va impartasesc din propria
experienta (nu prea placuta la prima primavara petrecuta cu prietenele mele) bolile care apar in special primavara, dar care
pot fi prevenite cu putina grija.

1.Nosemoza- o boala ce poate fi prevenita

Denumita de multi si boala mizeriei, este o

boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ;
rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana,necapacita) ;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si
nedezinfectarea stupilor ; umiditatea crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata de un protozoar care se
gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.
La o infestare incipienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti
ajunge la o anumita limita.Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor,reduce drastic capacitatea de
productie.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor,printr-o decimare rapida.Semnele clinice sunt :urdinisul si
interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte ; albinele prezinta abdomenul
umflat ; o stare de slabiciune a intregii familii ; neingrijirea adecvata a puietului.
Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea),punerea unui diagnostic sigur este mai
complicata,necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot
pune un diagnostic corect,prin cercetarea catorva albine moarte.Se procedeaza in felul urmator : se ia albina,separam capul
de corp si cu o penseta fina,scoatem intestinele.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu,pe cand la cea
bolnava culoarea este alb-laptoasa.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei :
inlocuirea la max.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi ; exista metode de inlocuire anuala a fagurilor,dar daca macar la 3 ani
albinele stau pe un cuib nou,este perfect.
distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece ; si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect,se
distrug.
colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.
in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta si calitati.
curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv),sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) ; la utilajele
si uneltele metalice,se fac fumigatii cu formol 3% ; aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.
supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.
folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire
a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere.
Tratament nosemoza Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul Protofil.Este un extract din ingrediente
naturale care nu creaza prejudicii,nici albinelor,nici produselor stupului.Prin continutul de principii active(vitamine si
microelemente),stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor,inhiband parazitul.Mod de administrare :
Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar,miere si zahar,cate 34 ml/kg.Se administreaza toamna in
siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare.Tratamentul se executa de cate ori
este nevoie,cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an.Pentru o reusita deplina cititi
cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.

10

Tratament nosemoza FUMIDIL B : Un alt preparat,mai vechi,adus

din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.In tarile U.E este singurul preparat folosit pentru
tratamentul nosemozei.Ca principiu activ,Fumidil B,are la baza antibioticul fumagilina.Administrare :
Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop,la una medie 18 g/0,750 litri
sirop,iar pentru un roi 18 g/0,500litri sirop.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.Sunt doua moduri de administrare :
in hrana albinelor,cu preparatul livrat in hranitor ; prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas ,livrat ca
hrana.In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile,intre administrare.Dupa cum vedeti tratamentul este de durata,iar prin
faptul ca principiul activ este un antibiotic,exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon
activ.Recomandam mare precautie.
Tratament nosemoza NECON VENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru,coada soricelului etc) la
care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in
portii de 200 g.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune.

2.Varrooza o lupta de durata

Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si

articole.Aparuta pe la noi,la sfarsitul deceniului 7, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de
speranta pentru eradicarea ei.Boala este produsa de un acarian,Varroa Jacobsoni,care ataca albinele in toate fazele
vietii.Infestarea coloniilor are loc treptat,pe o perioada de 2-3 ani,ducand in final la distrugerea acestora.In apicultura
varrooza a devenit prioritatea nr 1,fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.
Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii,puietul este pestrit,larvele mor in pozitii nefiresti,albinele nu se
mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul,mortalitate mare in faze avansate.Raspandirea bolii se face prin ratacirea
albinelor infestate,furtisag,patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc.
Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.Pentru a depista la timp boala si a stabili
gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de
acarieni morti si cazuti pe ea;daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi,trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta.O
alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor;acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul
desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia.In ultima faza de infestare,acarienii pot fi observati
si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.
Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de
acarieni,aflata la limita inlaturarii pericolului.In principiu,stupina ar trebui sa fie un spatiu inchis,insa circulatia facila a
albinelor(pastoral,vecinatati)nu favorizeaza aceasta stare.
Tratament varrooza-VARACHET : Substanta activa,raspandita prin fumigatii,actioneaza asupra parazitilor prin contact
molecular.Este un medicament de sinteza,cu un bun randament,care administrat corect duce la reducerea masiva a
parazitilor.Un dezavantaj : Prin modul de administrare(fumigatii),nu actioneaza si asupra puietului capacit.De aceea cele mai

11

eficiente tratamente sunt cele de toamna,cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit.Retineti acest lucru pentru ca este
foarte important.
Modul de administrare :Toamna,la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme),cand puietul capacit a disparut se fac 3
tratamente.Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente,insa cel de-al treilea se face
neaparat fara prezenta acestuia.Intervalul intre tratamente este de 7 zile,iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C.
Prin urdinis,asezata pe o tablita,se introduce o banda speciala,aprinsa,pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un
corp multietajat,3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii : nu
inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii,pentru ca este pericol de incendiu.Tratamentele se fac dimineata devreme sau
seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele.
Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In primavara se mai face un tratament(o
singura administrare),profitand de faptul ca puietul este putin extins.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa
extragerea mierii de salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si pericolul mare de contaminare,ramane la latitudinea
fiecaruia daca e bine sau nu.

Tratament varrooza MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine.Substanta activa este
mavrik si se administrea sub forma de benzi textile impregnate,actionand prin contact.Prezentarea este in role de 5 m,o
cutie fiind folosita la 10 familii.
Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare,se introduc fasii de
Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).Acestea vor ramane 3-4
luni in cuib,actionand latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe
fundul stupului),pentru ca riscati sa contaminati mierea.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a
celui cu Varachet,astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna.
Tratament varrooza ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza
asupra produselor stupului se practica asa numita chimie biologica.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in
multe alimente a devenit un produs preferat.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa.Tratamentul cu
acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului,cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam
mierea din stupi.Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din
miere si ceara.
Modul de administrare :O placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime,se imbiba cu acid formic in concentratie de
60%.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat,deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml.Este recomandat
ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici,pentru ca albinele sa nu
intre in contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile,facem o pauza de alte 7 zile,si apoi repetam operatiunea de
3 ori,in total fiind facute 4 tratamente.Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.Ca o recomandare
suplimentara ; restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este
puternic coroziv.
In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite.Asezarea
placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca.
Tratament varrooza METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta,puietul de trantor ;apicultorii
trebuie sa profite de aceasta slabiciune a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura ; o prima varianta ar fi aceea
de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti,insamantati si capaciti
sa fie recoltati.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si
ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni
insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.

Tu cum iti inmultesti familiile de albine?:

M-am gandit ca daca suntem la jumatea lui februarie nu mai este mult si vine primavara si sunt sigur ca vrei sa iti maresti
efectivul de stupi asa ca daca nu ai idee sau nu sti decat vag cum se face ti-am scris mai jos 6 metode simple despre cum sa iti
inmultesti familiile de albine.

12

1.Roirea artificiala prin stolonare

Foarte simplu de realizat,ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului, a cate 1-2
faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare,iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cu provizii
trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului, mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu
familiile din care s-au format. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare .
Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi
considerente vor primi apa in hranitor. Cu cat roii se fac mai devreme, cu atat este mai bine, pentru a avea cat mai mult timp
la dispozitie, necesar constituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii.
Roii odata constituiti, daca este posibil, se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe
un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.
In lipsa culesului, roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor, seara la fiecare 2-3 zile. Roiul astfel format
primeste o matca imperecheata, in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de
eclozionare, pe fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. Este necesara o atentie sporita atunci cand
la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet, pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective.
Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de la salcam, cand familiile sunt foarte populate si
in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasta metoda
pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. Cand roii se
formeaza spre toamna, dupa culesul de la floarea-soarelui, trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet, ajungand astfel rapid la nivelul
de putere al familiilor de baza.
Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemana oricarui apicultor . Se poate aplica pe toata
perioada sezonului activ . Cand o folosim inaintea culesului la salcam , trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile
de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albina tanara aferenta .
Indiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet , pentru a obtine entitati viabile.
O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de
sanatate buna . O alta conditie este asigurarea cu matci tinere , imperecheate , pentru toate roiurile formate.

2.Roirea artificiala prin divizare

Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa si productiva, prin divizare. Se aduc doi stupi goi de
o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. Fagurii cu albine, puiet si provizii se impart egal
intre cei doi stupi, fara a tine seama in care a ramas matca.
Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Cei doi stupi cu urdinisurile
apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, se aseaza unul langa altul pe locul stupului
golit, pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. Familia
ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet, ori foaia de
fagure artificial perforat, sau o botca gata de eclozionare.
Treptat, cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin, cam 20 cm/zi, pana ajung pe locul
destinat fiecarei familii. Unii apicultori , mai ales cei incepatori , folosesc o varianta
simplificata a metodei , lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina, din botci
de salvare . Aceasta varianta trebuie insa abandonata , datorita perioadei mari in care
cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ).
Comentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. Perioada de aplicare optima este
dupa culesul de la salcam , un termen maxim fiind 15 iunie .
Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea
de puiet cat si cea de albina culegatoare ; din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina, pentru ca de
obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe.

3.Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza

Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza alaturi de viroze din ce in ce mai
mult albinele, diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat, din
familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca si albina culegatoare.Daca familia de baza
ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit.
Sesizand absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet, in functie de
perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Ramele cu puiet si albina
acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de
puiet, formand noi unitati biologice (roi). Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la
imperecherea tinerei matci, intreg puietul sa eclozioneze.

13

Astfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform
prospectului, pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. La culesul urmator sau in toamna,
daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare, se unifica formand astfel o familie foarte
puternica, pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi.

4.Metoda dublarii efectivului familiilor de albine

Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului,
valorificand superior culesurile, in paralel cu combaterea acarianului Varroa. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la
culesul de salcam , se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. Aceasta o realizam in scopul
inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a
puietului in familie, deci si a parazitului.La stupul multietajat, se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2
sau 3, dupa caz. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil.
Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. La corpul superior se da o botca. Se executa
tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va cauta sa-si
refaca puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine statatoare, beneficiind si de toata albina culegatoare care se
intoarce la vechiul urdinis. In corpul superior, dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie, se strange cuibul pe
ramele cu puiet si albina acoperitoare. Matca tanara, dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a
eclozionat puietul.
Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, se executa tratamentul cu Varachet in
corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte de cules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una
dintre matci cu 1,2,3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator. Se
poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica
capabila sa valorifice culesul urmator. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la
care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1,2,3 rame cu puiet
si s-a facut roiul de sine statator.
Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare
permanenta. In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu
ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.

5.Metoda de inmultire artificiala cu matci iernate in afara ghemului

Aceasta metoda consta in formarea la inceputul primaverii dupa zborul de curatire din cele mai puternice familii de albine din
stupina a unor roiuri pe 2-3 faguri de albine si puiet la care se da si o matca imperecheata iernata in afara ghemului in
camera.
Dupa aceasta metoda roiurile se formeaza in stupi separati sau in corpuri de stupi ce se amplaseaza deasupra familiilor din
care au fost formate. Roiurile se intaresc periodic cu puiet capacit luat din familiile de baza, urmarindu-se dezvoltarea rapida
a acestora fara a slabi puterea albinelor de baza, care urmeaza sa participe la formarea culesului.
In timpul perioadei de primavara atat familiile de baza cat si roiurile primesc ingrijiri corespunzatoare in vederea dezvoltarii.
In anii normali roii astfel formati ajung in preajma culesului de la salcimi sa ocupe 10-12 faguri de albine iar culesul de la
floarea soarelui il valorifica ca familie normala.

6.nmulirea familiilor de albine prin sistemul de rotaie anual a stupilor.

Aceast metod este similar cu metoda nmulirii familiilor de albine prin stimularea roitului artificial, numai c albinele sunt
recoltate concomitent cu extracia caturilor (magaziilor) de miere.
Caturile sunt transportate cu albin cu tot, dup care albina este scuturat n lzile de roi la pachet, unde se fac tratamente
contra varrooa, sunt nfometate i apoi transportate pe o nou vatr situat la 3-5 km de stupina donatoare.
Prin practicarea acestei metode procentul de nmulire a familiilor de albine este de 100%, fapt ce duce la dublarea efectivului
de familii de albine n perioada optim de nmulire (aprilie-iunie).
Toamna, se desfiineaz toate familiile de baz, albinele fiind transferate n ldie de roi artificiali, unde se trateaz de
varrooa, dup care se unesc cu roii artificiali formai, crora li se dubleaz populaia la iernat. Se recolteaz apoi mierea din
familia de baz, crescnd producia marf cu 20-30% i se topesc toi fagurii din cuib.

14

Aceast metod de rotaie anual a stupilor, este cea mai agreat de apicultorii din Uniunea European, deoarece asigur
familii de albine puternice i sntoase, permite schimbarea anual a tuturor fagurilor din cuib i a mtcilor, mpiedic
intrarea familiilor de albine n frigurile roitului i sporete producia de miere marf.

Tratamentul diareei la albine in 5 pasi:

Diareea albinelor sau dizenteria este o afectiune intestinala necontagioasa a

albinelor adulte, care se manifesta prin eliminarea de fecale cu consistenta scazuta. Afectiunea apare de obicei in perioada de
iarna-primavara, cauzand pierderi destul de ridicate familiilor de albine.

Simptomele si diagnosticul diareei albinelor

La familiile atinse de dizenterie se constata pete de diaree pe rame, pe faguri si pe stupi. In stare proaspata, excrementele
sunt apoase, de culoare maronie, iar mirosul lor aminteste de cel al fecalelor de pisica.
Albinele bolnave nu mai pot zbura si au abdomenul marit.
Uneori, albinele sunt naclaite de diaree, care le lipeste aripile si le astupa orificiile respiratorii, provocandu-le moartea prin
asfixie.
Familiile atinse de diaree fac zboruri de curatire chiar si pe timp nefavorabil. In acest caz apar mari pierderi, pentru ca
albinele nu se mai pot intoarce in stup din cauza frigului.
Diagnosticul dizenteriei trebuie stabilit prin examen de laborator, deoarece diareea poate fi intalnita in multe boli infectioase,
ca nosemoza sau ambioza, precum si in cazurile cu intoxicatie cu polen sau nectar.

Tratamentul diareei in 5 pasi

1. Daca diareea este de natura alimentara, se inlatura hrana necorespunzatoare. Ea este inlocuita cu serbet, zahar candi sau,
cand e mai cald, cu sirop, la care se adauga si 200.000 de unitati de penicilina la litru, pentru a preveni infectiile secundare.
2. Cand diareea este produsa de lipsa matcii, se introduce o alta matca sau familia se uneste cu una care are matca.
3. Tratamentul diareei se face cu sirop de zahar din plante medicinale (menta, coada soricelului). In cazul suplimentarilor de
hrana, la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, se pot da turte din miere, zahar si Protofil sau sirop cu adaos de Protofil (20
ml/litru) si lapte integral (50 ml/litru) sau lapte praf (1020 g/litru).
4. In toate cazurile aparitiei diareei la albine se va cauta sa se stimuleze zborul de curatire.
In acest scop pot fi folosite diferite procedee, precum ridicarea capacului stupilor in zilele insorite si eventul inlocuirea
podisorului cu un geam, largirea urdinisului sau ciocanirea in peretii stupului.
Daca timpul este nefavorabil, se va cauta ca zborul de curatire, precum si inlocuirea hranei necorespunzatoare sau a fagurilor
murdariti de excremente sa se faca intr-o camera incalzita.
5. Albinele se aduna si se ard, ramele si peretii stupului se curata de petele de diaree, iar daca mortalitatea este prea mare
intr-o familie, aceasta este distrusa.

Toamna in stupina:
Distinsul si regretatul meu dascal de biologie din prima treapta de liceu,profesorul Antohi Mircea ne spunea : Invatati mai
intai biologia speciilor de plante ori animale ce va intereseaza,pentru ca apoi sa puteti intelege si aplica corect tehnologia prin
care sa obtineti randamente economice maxime de la acestea.
Din punct de vedere strict biologic, in aceste zile de toamna,coloniile de albine se afla in plina perioada de crestere a albinelor
care vor forma ghemele de iernare,in plina perioada de pregatire pentru lupta cu frigul iernii ce va urma.

15

Pe acest temei practicienii din apicultura sunt in cvasimajoritatea lor de acord ca pregatirea anului apicol care va urma incepe
inca din luna august a anului calendaristic anterior.

Revenind la biologia coloniei de albine,in aceasta perioada in mod natural din cauza timpului racoros, a scurtarii tot mai
accentuate a zilei-lumina,a imputinarii resurselor melifere,activitatea albinelor inafara stupului scade treptat,incepand cu
stupinele aflate in zonele de munte.Albinele isi intensifica actiunea de concentrare a rezervelor de hrana in jurul
puietului,aparand astfel tendinta de blocare a spatiului de ouat al matcii-(blocarea cuibului)-.In organismul albinelor se
dezvolta printr-un consum sporit de polen,formatiunea denumita anatomic corpul gras ,care, vulgarizind pe intelesul tuturor
reprezinta un fel de slanina a albinei, in realitate fiind de fapt un depozit ce va asigura proteinele necesare organismului
fiecarei albine pe timpul iernii,precum si hranirea matcii si a primelor serii de puiet in cazul -(de nedorit)-al lipsei altor surse
de hrana proteica
Albinele care eclozeaza in intervalul 15 august -1015 noiembrie ,traiesc de regula intre 5 si 8 luni pana-n primavara
viitoare.Cu cat numarul de albine care vor intra in compozitia ghemului de iernare va fi mai mare,cu atat acestea isi vor
mentine mai usor caldura in ghem la iarna consumand mai putina hrana raportata la fiecare albina din ghem,iar matca lor va
putea incepe mai de timpuriu si-ntr-un ritm mai sustinut ouatul si aparitia noilor generatii de albine ale primaverii viitoare.
In concordanta cu aceste tendinte natural-biologice ale albinelor ca indivizi si ale coloniilor in ansamblul lor,se impune a se
executa in stupi urmatoarele lucrari,pe care le voi enumera functie de importanta lor si de efortul financiar care trebuie -(sau
nu)-sa le insoteasca.
1) Verificarea existentei si a calitatii matcii din fiecare colonie.Acolo unde nu exista matca ori aceasta e de slaba calitate se
impune fie inlocuirea matcii fie unificarea coloniei cu una care are matca buna,lucrari pe care le voi prezenta detaliat intr-un
articol urmator cu amabilitatea redactiei.
2) Aprecierea proviziilor,adica a cantitatilor de miere si pastura existente in fiecare stup,iar in cazul in care nu exista minim
2,5 kg de miere pentru fiecare interval ocupat cu albine,completarea urgenta -(cel mai tarziu pana la 20 septembrie)-a
proviziilor , lucrare care se face de regula cu sirop de zahar invertit cu atentie,si administrat seara cat mai tarziu.Intrucat
lucrarea necesita o oarecare pricepere o voi detalia intr-un numar viitor a ziarului printr-un articol aparte.
3) Continuarea tratamentului inceput in luna anterioara impotriva parazitului Varoa Destructor.si eventual,la nevoie
efectuarea unui tratament preventiv impotriva endoparazitului Nosema Apis.Deoarece in ultimii ani legislatia Comunitatii
Europene a obligat ANSVSA-ul sa autorizeze folosirea unui numar mult mai mare de produse antiparazitare fata de clasicele
Varachet si Mavrirol cu care ne obisnuiseram inainte de anul 2007,voi aborda si aceste aspecte separat intr-un articol viitor.

16

Atat inlocuirea matcilor,-(eventual prin matci cumparate cu subventie de la un producator atestat si autorizat)-cat si hranirea
suplimentara cu sirop de zahar,precum si tratamentele antiparazitare, sunt lucrari care pretind o oarecare cheltuiala din
partea apicultorilor.
Experienta mea de pana acum mi-a dovedit ca mult prea adesea apicultorii-(mai ales cei mai in varsta)-sunt oameni cam
zgarciti ,care ar vrea doar sa extraga miere si sa cheltuiasca cat mai putin -(sau deloc)-cu intretinerea stupilor si astfel se
explica de ce adesea esecurile in apicultura nu apar la stuparii tineri si cat de cat instruiti sau corect indrumati ci la apicultori
cu cateva decenii de experienta, dar care in raport cu necesitatile biologice normale ale albinelor sunt picura pruna pe
malaicum spune un vechi proverb romanesc.Incepand din acest an, tratamentele antiparazitare ale albinelor sunt
subventionate prin intermediul A.C.A. din Romania si al A.P.I.A.si-n judetul nostru,dar numai pentru apicultorii care adera la o
forma asociativa recunoscuta piramidal.
In continuare voi arata si lucrarile care nu pretind absolut nici un efort financiar din partea stuparului,ci doar interes si
dragoste fata de albine.Acestea sunt:
4)Stramtarea urdinisurilor -(intrarilor albinelor)- in stupi. Se impune a fi facuta pe de o parte dn cauza atacului puternic al
viespilor la care asistam in aceasta toamna, iar pe de alta parte din cauza pericolului declansarii fenomenului de furtisag intre
coloniile de albine.Cu cat oferta de cules din natura e mai saraca,cu cat numarul de colonii dintr-o stupina e mai mare,(densitate ridicata)-, cu atat pericolul de furtisag e mai mare.Urdinisurile se pot stramta prin utilizarea blocurilor de urdinis
din lemn a inchizatoarelor glisante din tabla ori a unor bucati de burete de taiate cu foarfeca la dimensiunea dorita.
Pentru prevenirea atacului viespilor unii apicultori buni cum sunt Decsei Stefan din Sieu ori Urs Calin din Bistrita,in aceasta
perioada obisnuiesc sa inchida urdinisurile inferioare aflate la baza stupilor deschizandu-le pe cele superioare.Pentru
prevenirea furtisagului,alaturi de reducerea urdinisurilor la cca 1 cm de urdinis calculat de fiecare rama existenta in stup-(deci
la 12 rame max.12cm urdinis)-am invatat de la stuparii elvetieni sa pun pe scandura de zbor in fata urdinisurilor cate o bucata
de sticla de marimea unei carti postale,pe care o fixez cu o pioneza de scandura de zbor si cu una de peretele stupului.Se
poate folosi si folie de plastic ceva mai groasa si semielastica e genul plasticului folosit pentru radiografiile medicale ori a
ambalarii diferitelor jucarii sau obiecte vestimentare-(camasi).In fiecare stupina e bine sa existe la indemana cateva geamuri
de la demolari sau bucati de oglinda mai mari care sa poata fi rapid si usor asezate in fata stupilor care eventual ar fi atacati
masiv de albine hoate.
5)Stramtarea treptata a cuiburilor prin trecerea dupa diafragma a fagurilor mai vechi,deformati ori cu multe celule de
trantor.La nevoie se poate proceda si la descapacirea treptata a mierii ce o contin pt ca aceasta sa fie transportata de albine
in cuib.Concomitent cu stramtarea nu trebuie insa neglijata o lucrare oarecum antagonica starmtarii si anume deblocarea
cuiburilor,care se realizeaza prin introducerea periodica-(si numai la mevoie)-a cate unui fagure bun,cu celulele cladite corect
in mijlocul cuibului.Atentie insa la un amanunt esential .Fagurele pentru deblocare nu se introduce niciodata uscat asa cum lam luat din dulapul de pastrare ori din marginea cuibului stupului respectiv.Daca e introdus uscat albinele il vor umple rapid
cu miere adusa de dupa diafragma,fie cu nectar in cazul existentei unui cules.Fagurele pentru deblocare trebuie pulverizat cu
apa sau cu ceai in momentul introducerii.Eu pulverizez acesti faguri cu apa in care am introdus 10-15 ml / litru de apa dintr-o
solutie alcoolica de tipul protofilului pe care mi-o produc in casa dupa o reteta proprie care nu e secreta si o pot la nevoie
spune apicultorilor interesati.Fagurele umezit e imediat curatat de albinele sanitar si astfel matca-l va oua cu multa placere.
6) Mentinerea caldurii prin inlocuirea podisoarelor tip sita cu podisoare normale de scandura ori cu folie din polietilena,peste
care se vor aseza cateva ziare vechi,ori hartie din saci de ciment recuperati -(nu primul strat care a fost in contact cu
cimentul)-si eventual din 15 septembrie incolo chiar si cate o bucata de patura din lana ori chiar o bucata subtire de polistiren
expandat.
Pana-n prezent,in zona Bistritei, existand un cules de intretinere relativ bun,doar stramtarea urdiniselor + stramtarea si
deblocarea periodica a cuiburilor + invelirea peste folie sau podisor + tratamentele anti-varoa au fost suficiente pentru a
mentine un bun ritm de ouat al matcilor tinere si sanatoase. Ramane sa vedem cum vor evolua conditiile meteorologice de
acum incolo.
7)Nu in ultimul rand,acolo unde in luna august n-a fost analizata mierea din cuiburi pentru a se depista daca nu cumva contine
un procent prea mare de miere de mana,aceasta lucrare trebuie facuta urgent.Despre pericolul pe care il prezinta mierea de
mana pentru iernarea albinelor precum si despre metodele relativ simple de depistare a prezentei ei in rezervele pentru iernat
voi scrie de asemenea intr-un articol aparte.Pana atunci insa ,avertizez apicultorii ca mierea cu mana este deosebit de
periculoasa pentru albine mai ales daca ea nu este capacita.Apicultoarea austriaca Ana Maurizio ,arata inca din anul 1978 ca
albinele evita sa capaceasca mierea cu un PH mai mare de 6,57-(cu reactie bazica si gust usor lesietic)- si ca in Austria
mierea de acest fel contine in proportie de peste 60% mana fie de la molid fie de la stejar sau -mai rar-de la salcie.
Fara sa fi citit lucrarile Anei Maurizio,apicultorii tarani autodidacti din zona de munte cu care eu tin o permanenta si stransa
legatura mi-au confirmat ca ei considera mierea pentru iernat periculoasa in special atunci cand albinele intarzie si ezita sa o
capaceasca , mai ales daca mierea are si o tenta de culoare inchisa,gust usor lesietic si miros usor de cetina de brad.
Pentru lamurirea tuturor acestor aspecte de finete profesionala ori a altora de acest fel ce-ar putea aparea in apicultura, usa
asociatiei noastre este in permanenta deschisa pentru toti cei care indragesc si cresc albina melifera si carora le place
mierea.E posibil ca intr-un animit moment sa nu avem raspuns pentru o problema ori alta ,dar consultandu-ne cu apicultorii si

17

cercetatorii din domeniu,cautand in literatura de specialitate cu siguranta vom gasi raspunsurile necesare intr-un interval de
timp rezonabil.

Revizia de primavera:
Anul trecut pe vremea asta tot intrebam in stanga si in dreapta cand pot incepe revizia de primavara. Am primit tot feluri de
raspunsuri de la fel si fel de oameni ,dar numai unul mi s-a parut cel mai bun si cel mai potrivit, acela primit de la un batran
apicultor.Rspunsul lui a fost foarte simplu: poti umbla la albine atunci cnd nu te strnge cmaa n spate.
La prima vedere pare o remarc banal i total lipsit de importan, dar n realitate ea este plin de adevr: dac intervenim
pe timp rece, pe de o parte agitm albinele inutil i le obligm s fie agresive, fiind nevoii s folosim fumul excesiv, lucru
total contraindicat. Pe de alt parte, desprind ramele, puietul poate rci, ntr-o prim faz, iar ulterior se poate mbolnvi de
ascosferoz (puiet vros).

Restrngerea familiei de albine

Dac temperaturile permit, este bine s procedm

temeinic i s lum familiile de albine la rnd, s le examinm, apoi s completm n caietul de stupin starea fiecrei familii.
Acum vom restrngere familia de albine: scoatem ramele goale, fr miere i fr puiet, care nu mai sunt utile, mai ales dac
familia respectiv este slab. Cu aceast ocazie se reorganizeaz cuibul, prin strngerea n jurul puietului a ramelor cu mult
miere i pstur.
n caz contrar, dac vine un val de frig, albinele nu-i vor prsi puietul, ntreaga colonie riscnd s moar de foame, deoarece
n aceast perioad necesitile de hran sunt sporite. Pe de alt parte, restrngnd cuibul, colonia va ocupa toate ramele
rmase, iar elipsele de puiet, beneficiind de cldur, se vor extinde mult mai uor.
La stupii multietajai, colonia se afl mai mult ca sigur n corpul superior unde se gsesc att rezervele de hran, ct i
puietul. Corpul inferior va fi ridicat, acesta fiind inutil. Stupul va rmne cu un singur cat, ceea ce va permite o mai bun
nclzire a cuibului i, implicit, o lrgire a pontei mtcii. Ulterior, cnd acest corp va fi plin cu puiet n diferite stadii de
dezvoltare i cu mult albin culegtoare, se poate suprapune al doilea cat, iar familia se va dezvolta n plan vertical.

Stimulrile de primvar
Hrnirea familiilor sau stimulrile de primvar pot continua, n aceast perioad, cu turtele energoproteice aplicate n lunile
ianuarie-februarie. Administrarea siropului este contraindicat, deoarece din cauza temperaturilor sczute, n stup exist
riscul umiditii excesive, ceea ce va duce fie la mucegirea fagurilor, fie la apariia puietului vros. Hrnirile de stimulare cu
sirop 1:1 se pot efectua abia cnd zilele clduroase vor fi constante.
O foarte bun stimulare de primvar este descpcirea unei rame complete cu mierea care se va aduga imediat lng prima
ram cu puiet. Albinele vor prelua aceast miere de ndat i o vor introduce n jurul puietului, crend o fals senzaie de
cules. Astfel se intensific ponta mtcii, iar celulele eliberate de miere vor fi pregtite pentru depunerea de ou.
Un alt mod de stimulare const n descpcirea resturilor de miere de pe ramele care se scot din cuib n momentul
strmtorrii cuibului. Acestea se aeaz dup diafragma de unde albinele vor duce mierea n cuib.
Este foarte important s instalm adptorul n stupin, deoarece necesitile de ap vor fi tot mai mari pe msur ce
cantitatea de puiet crete. Albinele obinuite s aduc ap de la o surs insalubr risc s mbolnveasc puietul i, implicit,
ntreaga colonie, ulterior fiind foarte greu s le reobinuim cu adptorul. La 10 litri de ap este bine s adugm o lingur cu
vrf sare de buctrie.

18

Remprosptarea stupului
Odat cu reviziile de primvar, se vor cura i fundurile stupilor de albinele moarte i de rosturile de cear, care se
ndeprteaz i se ard. Altfel, ele vor produce mucegaiul, constituind adevrate surse de boli i suport trofic pentru gselnie
de primvar. n plus, polenul din sertarele colectoarelor, cel care se recolteaz n primvar, va fi n permanen contaminat
de ctre acestea.
Fagurii mucegii, precum i cei ptai cu diaree, se ndeprteaz i se topesc, iar ceara se recupereaz. Ulterior, pe msur ce
albinele btrne sunt nlocuite de contingente tinere, familiile se dezvolt. Cnd spaiul devine insuficient, se pot adaug
rame, n funcie de puterea stupului. Iar cnd nfloresc pomii fructiferi i cnd n cuib vor fi tot mai multe albine tinere, putem
aduga rame cu foie pentru a fi cldite n funcie de resursele melifere.

Selecia familiilor recordiste

Pe baza rezultatelor din anii anteriori, se stabilesc familiile de albine care vor forma baza de selecie din acest an. Aceast
activitate trebuie nceput chiar de acum, din primvar, deoarece se aleg tocmai familiile care vor genera trntorii timpurii
din primvar. Dac acetia vor fi haploizi, rezultai din ou nefecundate, ei vor purta i vor transmite caracterele mamei.
Aceste familii recordiste vor primi n cuib, nc din primvar devreme, rame cu celule mari din care se vor nate trntorii de
reproducie. Pe de alt parte, din familiile mai puin valoroase se vor ndeprta ramele cu celule mari. Cu toate acestea,
munca de selecie n apicultur este mult ngreunat de faptul c la mperecherea cu tinerele mtci din stupin vor veni
trntori din alte stupine aflate n apropiere, zonele libere de trntori strini fiind foarte greu de gsit.
Familiile bezmetice, n care albinele lucrtoare au nceput s ou, se elimin, lada se ridic de pe locul ei i toate albinele se
scutur de pe rame ntr-un col al stupinei, la distan de stupi. Astfel, albinele, negsindu-i adpostul, se vor redistribui
celorlalte familii, iar cele outoare vor fi eliminate de ctre acestea. Fagurii cu puiet de trntor rezultai vor fi topii.

EVALUAREA FAMILIILOR DE ALBINE

La evaluarea familiilor de albine, vom urmri:
ct de numeroas este populaia din stup;
prezena puietului n diferite stadii de dezvoltare;
rezervele de hran rmase;

starea de sntate;
condiiile n care a iernat familia de albine;
eventualele neplceri provocate de roztoare.

Salutare. Vreau sa schimb cateva matci la famiile de albine , imi puteti da niste sfaturii pentru o

acceptare emai usoara ?:

mi placez
ComenteazDistribuie

Ionel Onea Durata 7 zile reuit 90%' le iei matca le distrugi toate botcile la 6 zile si in a 7 a ii dai drumul la
a . Dezavantaje atenie sporita in distrugerea tuturor botcilor ,nu trebuie sa rmn nici una .
matca pe rama
i
mi place Rspunde
1 Ieri la 19:51

m
Valentin u
Andries pune matca an colivie si tineo acola24 ore si dai drumu cand o pui pe rama punei o
lingura cul mere peste ia si albinele o curata si o accepta suta la suta succes
t
e
r
e
a
c

i
i

19

20