Sunteți pe pagina 1din 72

Apicultura naturala fara tratamente

Dedicatie Aceasta carte este dedicata lui Ed si Dee Lusby, adevaratii pionieri ai metodelor moderne de apicultura naturala de succes impotriva varroa si a altor noi probleme din apicultura. Multumim pt. ca ati impartasit aceste cunostinte cu noi. Despre aceasta carte Acesta carte prezinta cum se poate face apicultura intr-un sistem natural si practic, fara a folosi tratamente pt. paraziti si boli si cu interventii minime. Este de asemenea despre apicultura simpla si practica. Este despre usurarea muncii apicultorului. Nu este o carte despre apicultura de main-stream. Multe concepte prezentate sunt contrare apiculturii comventionale. Tehnicile prezentate aici sunt rezultate dupa decenii de experimente, ajustari si simplificari. Continutul cartii a fost scris si apoi rafinat dupa raspunsul la intrebari pe forumuri apicole in decursul anilor, astfel ca este croit dupa intrebarile pe care le au apicultorii, noi sau cu experienta. Este impartita in trei volume iar aceasta editie le contine pe toate trei: incepator, intermediar si avansat. Multumiri Sunt sigur ca voi uita sa mentionez pe multi care m-au ajutat pe cale. Pe multi ii cunosc doar dupa nick-urile folosite pe numeroasele forumuri apicole unde si-au impartasit experientele. Dar dintre cei care inca ajuta, Dee, desigur, Dean si Ramona, si toti oamenii minunati din grupul de apicultura organica de pe yahoo (Organic Beekeeping Group on Yahoo). Sam, esti mereu o sursa de inspiratie. Toni, Christie va multumesc pt. incurajari. Pt. voi toti de pe forumuri care ati adresat aceleasi intrebari iar si iar, pt. ca mi-ati aratat ce trebuia sa contina aceasta carte si m-ati motivad sa includ raspunsurile. Si desigur tuturor care ati insistat sa pun acest material sub forma unei carti. Cuvant inainte

Ma simt ca G. M. Doolittle cand a spus ca a oferit tot ce avea de spus pe gratis in revistele de apicultura si totusi oamenii insistau pt. o carte. Am tot acest material pe saitul meu web si am postat totul de multe ori pe forumuri de apicultura. Dar multa lume a insistat pt. o carte. In carte sunt doar putine lucruri in plus, totul este disponibil gratuit pe saitul meu (www.bushfarms.com/bees.htm). Dar multi inteleg natura tranzitorie a mediului web si au dorit o carte solida pe raft. Si eu simt la fel. Asadar iata cartea pe care o puteati citi deja gratuit dar o puteti tine in mana si pune pe raft si sa stiti ca o aveti. Concluzia la inceput Invatati de la albine lasati albinele sa va explice Brother Adam Capitolul acesta prezinta concluzia la inceput. Am sa va ofer scurtatura catre succes in apicultura chiar acum. Nu ca restul nu ar merita citit, dar este elaborare si detalii. Cu scuze catre C.S. Lewis (care a spus in Un cal si baiatul lui, nimeni nu te invata sa calaresti cum te invata un cal) cred ca trebuie sa constientizati ca nimeni nu te invata apicultura precum albinele. Ascultati-le si va vor invata. Aveti incredere in albine Exista cateva reguli de baza care sunt utile. Una ar fi ca atunci cand va confruntati cu o problema in stupina si nu stiti ce sa faceti, atunci nu faceti nimic. Rareori problemele se agraveaza neintevenind si deseori se agraveaza datorita unei interventii inadecvate. The How-To-Do-It book of beekeeping, Richard Taylor Daca va preocupa intrebarea cum sa determin albinele sa ... deja ganditi gresit. Daca intrebarea este cum le pot ajuta la ce incearca ele sa faca ... sunteti pe cale sa deveniti apicultor. Resurse Iata pe scurt raspunsul la toate chestiunile din apicultura. Oferiti-le resursele pt. a rezolva problema si dati-le pace. Daca nu le puteti oferi resursele, limitati-le nevoia de resurse.

De exemplu in caz de furtisag, este nevoie de mai multe albine pt. apararea stupului, dar daca nu este posibil asa ceva, reduceti intrarea cat sa incapa o singura albina si veti crea trecatoarea de la Termopile unde numarul nu conteaza. Daca sunt probleme cu moliile in stup, este nevoie de mai multe albine pt. a pazii fagurele. Daca nu le putei oferi asta atunci reduceti aria de pazit eliminand faguri goi si spatiul gol. Cu alte cuvinte, oferiti-le resurse sau eliminati nevoia de resurse daca acestea nu exista. Panaceu Majoritatea problemelor in apicultura sunt legate de matca. Exista putine solutii atat de universale ca aplicatie si succes decat adaugarea unei rame de puiet necapacit de la un alt stup, in fiecare saptamana timp de trei saptamani. Este un adevarat panaceu pt. orice problema legata de matca. Ofera albinelor feromonii necesari pt. a suprima matcile trantorite. Ofera mai multe lucratoare intr-o perioada cand lipseste matca ouatoare. Nu afecteaza daca exista o matca neimperecheata. Le ofera resursele pt. a creste o noua matca. Este o metoda care nu poate gresi si nu necesita cautarea matcii sau cautarea de oua sau o diagnosticare precisa a problemei. Daca exista probleme cu starea matcii, nu exista puiet, daca exista temerea ca nu exista matca, acasta este solutia simpla care va scapa de griji, nu necesita timp de asteptare, nu implica sperante sau presupusuri. Daca aveti indoieli cu privire la matca unui stup, le dati ceva puiet necapacit si dormiti fara griji. Repetati o data pe saptamana pt. inca doua saptamani daca inca nu aveti o certitudine. Luncrurile vor fi deja pe un traseu corect. Daca va este teama de a nu lua matca de la un alt stup pt. ca nu stiti sa gasiti matca foarte bine, scuturati sau periati toate albinele de pe rama cu puiet necapacit de dat. Daca va ingrijoreaza sa luati oua de la o alta colonie redusa, desi trebuie sa luati in considerare faptul ca albinele au investit putin in oua iar matca poate oua mult mai mult decat poate cloci o colonie mica, atunci faceti hraniri. A lua o rama ouata de la o colonie mica si inlocuirea ei cu un fagure cladit gol va avea un impact redus asupra coloniei care doneaza si ar putea salva colonia care o primeste daca aceasta este intr-adevar fara matca. Daca stupul care primeste nu are nevoie de matca se va umple un gol de puiet pana cand noua matca se va imperechea, fara a interfera.

Aceasta metoda scuteste de multa ingrijorare si ganduri. In loc de asta, se ofera resursele necesare, iar din observarea comportarii coloniei se poate afla ce se intampla de fapt. Daca nu vor creste matca, probabil exista o matca virgina deja. Daca vor creste matca, evident ca nu aveau, sau cea pe care o aveau nu le era suficienta. De ce aceasta carte

Ma gandesc ca ar trebui sa traiesti intr-o pestera in ziua de azi daca nu ai auzit ca albinele si apicultorii sunt in pericol. Problemele sunt complexe, cu bataie lunga si in principiu de data recenta. Cu siguranta sunt o amenintare pt. industria apicola, dar mai mult, pt. supravietuirea multor plante de care avem nevoie pt. hrana si plante care sunt o parte necesara a mediului. Se pare ca exista chiar o contoversa daca este posibil a tine albine fara tratamente. Dar suntem multi care facem asta cu succes. In vreme ce majoritatea apicultorilor dedica mult timp si efort luptei impotriva varroa, sunt fericit sa spun ca problemele mele cele mai mari in apicultura sunt a ierna nuclee aici in sudul Nebraskai si a face stupi care sa nu-mi cauzeze dureri de spate sau metode mai simple de hranire. Asadar scopul meu este in primul rand sa tratez problemele curente din apicultura, si in al doilea rand cum sa lucrezi mai putin si sa obtii mai mult din apicultura. Sa facem o scurta privire de ansamblu asupra problemelor din apicultura si a solutiilor pt. ele. Detalierea se face in capitolele si volumele urmatoare. Sistem de apicultura nesustenabil Daunatori ai albinelor De ce avem probleme? Avem multi daunatori si boli care au ajuns in America de Nord (si in majoritatea locurilor din lume) in ultimii 30 de ani. (vezi capitolul Inamicii albinei) Cum zicea odata cineva nu poti tine albine ca bunicul pt. ca

albinele bunicului au murit. Cei mai multi dintre noi apicultorii si-au pierdut albinele la un moment dat in ultimele decenii iar acest fenomen devine tot mai frecvent. Asadar parte a problemei sunt daunatorii dar exista si alte aspecte. Areal genetic redus Avem un areal genetic redus aici in America de Nord si printre pesticide, daunatori si programe ultrazeloase de a controla albinele africanizate, multe dintre albinele salbatice au fost epuizate si au ramas doar matci de vanzare. Daca considerati ca o mana de crescatori furnizeaza 99% dintre matci, asta inseamna un areal genetic redus. Aceasta deficienta era recuperata prin albinele salbatice si prin apicultorii care isi cresc propriile matci. Dar tendinta mai noua este de a incuraja apicultorii sa cumpere matcile, sa nu le creasaca singuri, in special in zonele cu albine africanizate. Contaminarea Un al aspect cu privire la daunatori este ca solutia oferita de experti a fost folosirea de pesticide in interiorul stupului. Dar acestea se acumuleaza in ceara si cauzeaza sterilitate la trantori ceea ce duce la matci neprolifice. O estimare pe care am auzit-o de la unul din experti este ca media de schimbare linistita a matcii este de trei ori pe an. Adica matcile devin neprolifice si sunt inlocuite de trei ori pe an. Pt. mine aceasta este uimitor deoarece majoritatea matcilor mele sunt de trei ani. Areal genetic gresit Un alt aspect al ajutorului acordat albinelor prin pesticide si antibiotice este ca se propaga albine care nu pot supravietui. Este chiar opusul a ceea ce dorim. Noi apicultorii ar trebui sa propagam albine care pot supravietui. De asemenea propagam boli care sunt destul de puternice pt. a supravietui tratamentelor pe care le aplicam. Asadar crestem albine slabe si super boli. De asemenea, de ani de zile crestem albinele care sa nu faca trantori, sa fie mai mari, sa propolizeze mai putin. Acestea reprezinta o provocare pt. reproducere (mai putini trantori, mai mari deci mai lenti) sau le fac mai susceptibile la virusi (mai putin propolis). Ecologia afectata a coloniei de albine

O colonie de albine este in sine un sistem de benefice si benigne ciuperci, drojdii, paraziti, insecte, o intreaga flora si fauna care depinde de albine pt. a supravietui, si de care albinele depind pt. a fermenta polenul si a controla patogenii. Toate substantele de control tind sa omoare parazitii si insectele. Toate antibioticele folosite de apicultori tind sa omoare ori bacteriile (teramicina, tilosin, uleiuri esentiale, acidul organic si timolul) ori ciupercile si drojdiile (fumidil, uleiuri esentiale, acidul organic si timolul). Echilibrul acestui precar sistem este deranjat de tratamentele aplicate in stup. Recent apicultorii au inceput sa foloseasca un nou antibiotic, tilosinul, impotriva caruia bacteriile benefice nu au rezistenta si care are efect mai indelungat; de asemenea se trateaza cu acid formic ceea ce duce ph-ul spre acid si omoara multe microorganisme din stup. Apicultura castel de nisip Asadar apicultorii, cu sfatul si asistenta agentiei si a universitatilor, au construit acest sistem precar ce se bazeaza pe chimicale, antibiotice si pesticide pt. a fuctiona. Iar apicultorii propaga daunatori care supravietuiesc tratamentelor, contamineaza intreaga rezerva de ceara cu otravuri (si facem foitele de faguri din aceasta ceara contaminata, este deci un sistem inchis), cresc matci care nu pot supravietui fara acest tratament. Cum obtinem un sistem de apicultura sustenabil? Stop tratamente Singura cale pt. a avea un sistem sustenabil de apicultura este sa stopam tratamentele. Tratarea este o spirala mortala care se prabuseste acum. Pt. a realiza asta trebuie sa va cresteti singuri matcile din supravietuitori locali. Doar atunci veti obtine albine care genetic pot sa supravietuiasca si paraziti care traiesc in simbioza cu gazda si cu mediul local. Cat timp facem tratamente obtinem albine mai slabite care supravietuiesc doar cu tratamente si paraziti mai puternici care pot supravietui doar daca se inmultesc destul de rapid pt. a tine pasul cu tratamentele. Nu se poate forma o relatie stabila pana cand stopam tratamentele. Problema este, desigur, ca daca stopam tratamentele acum cu sistemul pe care il folosim, albinele degenerate in general vor muri. Chiar daca sunt capabile genetic sa supravietuiasca intr-un mediu curat (necontaminat), trebuie sa le aducem mai intai in acest mediu. Si care este acest mediu?

Ceara curata Avem nevoie de ceara curata. Daca folosim foita din ceara reciclata contaminata nu vom obtine aceasta. Intreaga rezerva mondiala de ceara este contaminata cu acaricide. Fagurele natural va oferi ceara curata. Celula cu dimensiune naturala Urmatorul pas este sa controlam daunatorii intr-un mod natural. Vom dezvolta acest subiect pe parcurs, dar Dee si Ed Lusby au ajuns la concluzia ca solutia este sa revenim la celula dimensiune naturala. Foita de fundatie de faguri (o sursa de contaminare in stup datorita acumularii de pesticide in rezerva mondiala de ceara) ghideaza albinele spre a cladi dimensiunea de celula pe care noi o dorim. Deoarece lucratoarele sunt dintr-o celula iar trantorii dintr-o alta dimensiune si deoarece apicultorii, pt. mai mult de un secol au vazut trantorii ca dusmani ai productiei, apicultorii folosesc foita pt. a controla dimensiunea celulei cladite de aline. La inceput aceasta dimensiune o reflecta pe cea naturala. Primele fundatii aveau celula de la 4.4mm la 5.05mm. Dar apoi cineva (Francis Huber a fost primul) a observat ca albinele cladesc o varietate de dimensiuni de celule si ca albine mai mari ies din celule mai mari, albine mai mici din celule mai mici. Asadar Badoux a decis ca daca cresti mai mult celulele obtii albine mai mari. S-a presupus ca o albina mai mare poare sa care mai mult nectar si astfel va fi mai productiva. Asa ca astazi avem o dimensiune standard a celulei in foita de fundatie de 5.4mm. Considerand ca la dimensiunea de 4.9mm fagurele are grosime de 20mm si la 5.4mm fagurele are 23mm rezulta o diferenta de volum. Dupa Badoux, volumul unei celule de 5.555mm este de 301 mm cubi. Volumul maxim al unei celule de 4.7mm este 192 mm cubi. Dimensiunea celulei naturale este intre 4.4 si 5.1mm cu 4.9mm sau mai putin in centrul cuibului. Asadar la momentul actual folosim fundatie cu celule nenatural de mari si avem albine nenatural de mari. Vom dezvolta subiectul in capitolul Celula dimensiune naturala in volumul II. Pe scurt, daca avem dimensiune naturala a celulelor din faguri, controlam varroa si in final putem tine albine fara tratamente. Inamicii albinei Inamicii traditionali ai albinei In mod traditional albinele au dusmani; boli, pradatori si oportunisti. Unii mari cat un urs, altii mici cat un virus.

Ursii Ursa. Pt. mine ursii nu reprezinta o problema. Cei ce locuiesc in zone cu ursi pot avea probleme mari. La toate soiurile de ursi le plac larvele de albine si nu-i deranjaza nici mierea deloc. Simptome ca aveti ursi: stupi rasturnati si bucati mari de fagure cu puiet mancate. Daca oamenii vandalizeaza stupii, de obicei nu mananca faguri cu larve. Singura solutie de care am auzit impotriva ursilor sunt gardurile electrice de putere cu fire de masa alternative si momeala pe gard (sunca de obicei) astfel incat ursul sa-si expuna partile moi ale gurii la curent. Metoda este eficienta de obicei. Uneori singura metoda de a opri un urs este sa-l impusti si sa-l mananci. Dar atunci apare un alt urs in teritoriul vacant. Aspectul legal, de dificultate si pericol sa le lasam mai bine in seama revistelor vanatoresti. Furtisagul Daca aveti cumva furtisag, trebuie sa-l opriti imediat! Dauna progreseaza rapid si poate devasta un stup. Dar prima data asigurati-va ca sunt la furat si nu fac zbor de orientare. Daca este furtisag, faceti ceva drastic. Inchideti stupul, acoperiti-l cu carpe ude. Deschideti maxim urdinisul la stupii puternici ca sa stea de paza la stupul lor. Dar faceti ceva chiar daca este pur si simplu inchiderea stupului cu plasa de sarma. Apoi va puteti gandi ce mai este de facut (intrare redusa, plasa de furtisag etc.). Principalul este sa opriti furtisagul. Uneori in timpul unei pauze de cules, stupii puternici ii vor fura pe cei slabi. Rasa italiana este mai predispusa la furat. Hranirea agraveaza si de multe ori declansaza furtisagul. Cea mai buna este preventia. Cand observati o pauza de cules, reduceti urdinisul la toti stupii. Aceasta va atenua fenomenul. Dar trebuie sa fiti cu atentie si sa deschideti urdinisurile la cules. Am observat ca stupii fara matca sunt furati mai des. Ma gandeam ca hoatele omoara matca, si probabil ca o fac, dar cand iau matca unui nucleu toamna, nucleul est furat aproape instantaneu. Un aspect este sa va asigurati ca sunt furate. Uneori oamenii confunda un zbor de orientare de dupa masa cu furtisag. In fiecare dupa masa cu soare din sezonul cresterii de puiet veti vedea albine tinere facand zbor de orientare. Vor plana si zbura in jurul stupului. Dar cu experienta veti recunoaste albinele care fac asta. Albinele tinere sunt confuze, dar sunt calme comparativ cu hoatele. Priviti la urdinis. Hoatele sunt frenetice. Albinele care locuiesc in stup se pot aglomera la urdinis dar vor pastra totusi o oarecare ordine. Luptele la urdinis sunt un indiciu clar, dar lipsa zborului la intrare nu inseamna ca nu este furtisag; doar ca albinele de garda au fost batute. O metoda sigura de a spune daca exista furtisag este sa se inchida urdinisul la lasarea intunericului. Daca dimineata apar albine care vor sa intre in stup acestea sunt hoate, in special daca sunt multe.

Interiorul unei plase de furtisag

Exteriorul unei plase de furtisag Daca exista furtisag, iata cateva metode pt. a-l opri. Un stup foarte slab se poate inchide cu plasa pt. o zi sau doua. Hoatele nu pot intra si in cele din urma renunta. Ajuta daca le puteti da apa si hrana. Putin polen si cativa stropi de apa este suficient pt. un nucleu mic. Dupa ce deschideti stupul nu uitati sa reduceti urdinisul. Daca le puteti hrani, adapa si ventila pt. 72 de ore, inchideti stupul cand este plin de hoate si le veti forta sa se alature stupului. O alta varianta de a

inchide stupul este infundarea urdinisului cu iarba. Alinele o vor inlatura in cele din urma, dar intre timp se poate spera ca hoatele renunta. O plasa de furtisag poate fi construita. Este o plasa care acopera zona din fata urdinisului si are o intrare deasupra. Aceasta obliga hoatele sa faca cateva cotituri, si, deoarece ele se orienteaza dupa miros, le face confuze. De asemenea opreste sconcsii. Un stup slab va fi uneori furat de asa maniera ca nu mai ramane nici o picatura de miere. Vor muri de foame rapid. Daca nu puteti controla furtisagul, este mai bine sa combinati stupii slabi, sau puteti ajuta stupii slabi cu puiet capacit de la alti stupi. Orice este mai bine decat sa se lupte si sa moara de foame. Soarecii Genus Mus. Multe specii si varietati. In principal o problema in timpul iernii cand albinele sunt in ghem. Folosirea de plasa cu ochiuri de 6 mm la urdinis este o rezolvare. Moliile Galleria mellonella si Achroia grisella. Sunt oportuniste. Profita de un stup slab si traiesc cu polen, miere si sapa prin fagure. Lasa in urma panze si fecale. Uneori sunt dificil de observat pt. ca incearca sa se ascunda de albine. Sapa prin ceara si prin degajarile din rame. Sunt o preocupare pt. multi apicultori si motiv pt. contaminarea chimica a stupului, asadar vom aprofunda aici. Climatul In primul rand trebuie sa intelegeti ca aceasta problema este dependenta de clima. Intr-un climat fara ingheturi, moliile pot trai tot timpul anului si va fi un scenariu cu totul diferit fata de climatul cu ingheturi si cu iarna lunga. Voi impartasi ce fac eu si cum functioneaza, dar retineti ca va trabui sa adaptati dupa climat; daca locuiti unde moliile nu mor niciodata atunci metoda pe care eu o folosesc nu va functiona. Cauza infestarii cu molii Moliile invadeaza fagurele nepazit in timpul sezonului cand sunt active. Prefera fagurele cu polen, dar pot trai chiar si pe ceara goala. Majoritatea problemelor cu molii le am cand fac o divizare nereusita sau cand un nucleu de

imperechere nu are albina suficienta sa pazeasca fagurele. In rest nu am probleme, dar aveam in trecut cand faceam niste greseli. Greseli ale apicultorului Intr-un an, am lasat magaziile extrase nelinse si le-am pus la subsol. Moliile nu numai ca au distrus toti fagurii, dar mi-au infestat in asa masura casa ca nu am reusit sa mai scap de ele. Imi zboara moliile prin casa din 2001. Niciodata sa nu puneti magazii, in special nelinse, la loc cald. In special cand aveti posibilitatea sa le depozitati afara unde vor ingheta. Este un mit ca moliile au nevoie de fagure cu puiet. Il prefera dar nu le este necesar. Controlul moliilor Iata metoda mea. Fac extractia tarziu. Motivul este ca pot estima mai bine ce rezerve sa le las pt. iernare, asa incat sa nu fiu nevoit sa fac extractie apoi hraniri, este munca mai putina. Nu trebuie sa izgonesc albinele din magazii pt. ca daca astept o zi mai racoroasa albinele vor fi jos in cuib. Dupa recoltare pun magaziile inapoi si astept cateva zile calde sa le linga. Apoi le iau si le stivuiesc afara, fara teama de molii pt. ca vremea este racoroasa si nu sunt molii. Daca vreau sa recoltez mai devreme, pun magaziile inapoi pe stup si nu le indepartez decat dupa primul ger. Moliile, in zona mea (n.t. latitudine nordica 40-41 grade fata de Romania 44), nu sunt problematice decat la sfarsit de iulie sau august si eu incerc sa pun toti fagurii claditi in stupi pana la mijloc de iunie cel tarziu, acolo unde albinele ii pot pazi. Nu am molii din mai pana in septembrie pt. ca fagurii sunt paziti de albine. Nu am molii din octombrie pana in mai deoarece aici sunt ingheturi ce omoara moliile si larvele lor nu am molii din mai pana in iunie pt. ca moliile nu s-au intarit dupa iarna inca. Colonii infestate Ce sa facem cu o colonie infestata. Doar o colonie slaba poate fi infestata. Preventia este sa nu le dam mai mult teritoriu decat pot apara, cu alte cuvinte, a nu lasa mult fagure cladit intr-o colonie prea mica. Odata colonia infestata, solutia este reducerea spatiului la cat poate acoperi ghemul de albine. Se indeparteaza restul fagurilor. Daca aveti la dispozitie un congelator, puteti ingheta fagurii pt. a distruge moliile, altfel puteti lasa moliile sa termine de curatat. In final, vor transforma integral fagurele in panze care vor pica din rame. Daca fagurele are in el doar un tunel sau doua, prin inghetare se poate salva fagurele. De obicei am probleme de genul acesta doar cu coloniile care au murit din cauza de furtisag sau daca au ramas fara matca. La stilul meu de management, un alt avantaj pe care il au ramele fara fundatie este ca se pot pune in cuib si vor fi un simplu spatiu pt. o viitoare extindere, nu va necesita sa fie pazit ca si foita de

fundatie. De asemenea se preteaza la stupi momeala, albinele vor cladi pe rame dar se elimina foita de fundatie pe care sa o sfasie moliile. Bt sau Bacillus thuringiensis Unii folosesc Bacillus thuringiensis (Certan sau Xentari) pe fagure. Va omori larvele si nu pare sa aiba nici un efect daunator asupra albinelor, conform studiilor facute. Poate fi pulverizat pe faguri infestati chiar cu albinele prezente. Poate fi pulverizat pe faguri inainte de depozitare. Poate fi pulverizat pe foita inainte de a o introduce in stup. Eu pur si simplu nu am avut timp sa fac asta in ultimii ani, dar, dupa cum spuneam, schema mea de management tine moliile sub control, exceptie la stupii care pier. Controlul moliilor la tropice Ce as face daca as locui intr-o zona tropicala unde moliile nu mor de frig: as pune faguri goi deasupra la stupi puternici ca sa fie paziti de albine. Ce nu se face cu privire la molii Ce nu as face, in primul rand nu as folosi bile pt. molii, in special din cele cu naftalina. Ceva mai bune sunt cele cu para diclorbenzen. Dar ambele sunt cancerigene si nu isi au locul in mancare. Sa urasc moliile Am renuntat sa urasc moliile desi ele distrug munca albinelor. Sunt pur si simplu parte a ecosistemului stupului. Isi fac treaba ,probabil utila. Elimina fagurii vechi care puteau fi infestati cu boli. Daca totusi nu suportati moliile, puteti face capcane. O sticla de doi litri cu gaurele pe laterale si in interior un amestec de otet, coaja de banana si sirop functioneaza bine. Se prind si multe viespi. Moliile zboara prin gaurile din laterale, beau, incearca sa zboare in sus si sunt prinse. Nosemoza Cauzata de o ciuperca (anterior clasificata drept protozoar) numita Nosema Apis. Nosema este prezenta tot timpul si boala este oportunista. Solutia chimica obisnuita (pe care eu nu o folosesc) era fumidilul, redenumit recent Fumagilin-B. Dupa parerea mea cea mai buna preventie este sa te asiguri ca stupul este sanatos, sa nu fie stresat si sa fie hranit cu

miere. Cercetarile au aratat ca hranirea de miere la iernare, in special miere inchisa la culoare, scade incidenta nosemozei. De asemenea cercetari facute in Rusia in anii 70 a aratat ca distantarea naturala a ramelor (32 mm in loc de 35 mm)reduce incidenta nosemozei. In opinia mea umezeala din stup la iernare, ramanerea in stup o perioada lunga de timp, orice fel de stres si hranirea de sirop de zahar mareste incidenta acestei boli. Desigur, faceti hraniri cu sirop daca nu aveti miere si este vorba de ajutarea unui nucleu sau a unei familii care se lupta sa supravietuiasca. Desigur, hraniti sirop de zahar toamna daca nu au destula miere ca sa supravietuiasca peste iarna, dar dupa parerea mea, incercati sa lasati miere pt. iernare. Daca doriti o solutie si nu vreti chimicale dar nu va deranjaza uleiurile esentiale, timolul sau uleiul de lemongrass in sirop este un tratament eficient. Dar tineti cont ca acestea vor distruge si multi dintre microbii benefici din stup. Simptomele sunt un intestin umflat albicios (daca se sectioneaza albina) si dizenterie. Uneori albinele intra in fructe putrezite care le provoaca dizenterie, dar aceasta nu este neaparat nosemoza. Singurul diagnostic precis este identificarea la microscop a organismului nosema. Daca doriti sa intelegeti necesitatea (sau nu) de a aplica tratamente inpotriva nosemozei, voi sublinia cateva lucruri. In primul rand, sa intelegeti ca multi apicultori (inclusiv eu) nu au tratat niciodata pt. nosema. Nu numai ca exista multi apicultori care nu doresc antibiotice in stup, dar de fapt utilizarea fumidilului in stup este in multe locuri interzisa de lege. Cu siguranta nu sunt singurul care crede ca nu este o idee buna utilizarea fumidilului in stup. Uniunea Europeana a interzis folosirea lui in apicultura. Motivatia? Exista suspiciunea ca ar cauza defecte de nastere. Fumagillin-ul poate bloca formarea vaselor de sange prin lipirea de o enzima numita metionina aminopeptidaza. Ce se foloseste in Uniunea Europeana pt. asta? Siropul cu timol. De ce se doreste evitarea fumidilului? Cat este de periculos fumidilul in stup? Este greu de spus exact, dar dintre toate chimicalele administrate in stup este probabil unul dintre cele mai putin periculoase. Se distruge rapid. Nu pare sa aiba multe dezavantaje, cel putin aparent. Dar daca va intereseaza apicultura organica atunci de ce sa puneti antibiotice in stupi? Cu siguranta nu le doresc in miere, si, dupa mine, tot ce se introduce in stup poate ajunge in miere. Albinele muta tot timpul lucruri. Toate cartile pe care le-am citit despre miere in faguri sectiuni arata cum albinele muta miere din cuib in magazii daca se face o divizare. Sa ai o zona in stup unde se aplica exclusiv chimicalele este o idee frumoasa, dar nu este realista. Echilibrul microbian Ce fac antibioticele cu echilibrul unui sistem natural? Experientele cu antibiotice arata ca deranjaza flora oricarui sistem. Omoara organisme care probabil trebuiau sa fie acolo, iar daca dispar, locul lor poate fi luat de altceva ce poate

sa prospere in conditiile date. Probioticele sunt mai nou in voga din cauza ca folosim mereu antibiotice si deranjam flora sistemului digestiv. Exista microorganisme benefice care traiesc in stupi si in albine? Sunt afectate ele de fumidil? Din experienta pot sa spun ca toate sistemele naturale sunt foarte complexe pana la nivel microscopic. Nu vreau sa risc sa distrug echilibrul. Apoi mai este motivul ca fumidilul este interzis in cea mai mare parte a lumii, datorita faptului ca produce defecte de nastere la animale. Sustinerea si propagarea albinelor slabe Intr-adevar, din perspectiva stiintifica veti gasi aceasta opinie drept ofensa. Dar nu stiu cum sa-i spun altfel. Crearea unui sistem apicol tinut laolalta de antibiotice si pesticide; care perpetueaza albine ce nu pot supravietui fara interventia constanta a apicultorului; in viziunea mea de apicultura organica este contraproductiv. Crestem albine care nu pot supravietui fara noi. Probabil ca unii au satisfactii personale stiind ca albinele au nevoie de ei. Dar eu prefer sa am albine care se pot ingriji singure. Ce alte practici non-organice pot contribui la nosemoza? Incurajarea nosemozei In timp ce grupul non-organic tinde a dori sa creada ca hranirea de zahar in loc de miere va preveni nosemoza, eu nu am gasit dovezi pt. aceasta. Consumul de miere poate produce mai multe solide sau creste aparitia dizenteriei, dar in vreme ce dizenteria este un simptom al nosemozei, nu este nici cauza nici dovada pt. nosemoza. Daca au dizenterie nu inseamna ca au nosemoza. Multe dintre problemele albinei, cum ar fi nosema, puietul varos, loca, si varroa, toate prospera si se reproduc mai bine la ph-ul zaharului decat la ph-ul mierii. Acest lucru, totusi, pare sa fie universal ignorat de apicultori pe plan mondial. Teoria care prevaleaza despre cauza eficientei tratamentului cu acid oxalic administrat prin picurare este ca hemolimfa albinei devine prea acida pt. varroa si paduchele moare, in timp ce albina supravietuieste. Asadar cum sa fie avantajos sa se faca hraniri cu zahar care are ph-ul favorabil pt. majoritatea daunatorilor in loc sa se lase miere, la al carei ph majoritatea daunatorilor nu au succes? Concluzia

Aceasta este concluzia. Trebuie sa evaluati care sunt riscurile. Ce sunteti dispusi sa puneti in stupi si deci in miere. Cum doriti sa tineti albine. Cat de mult aveti incredere intr-un sistem natural sau daca va doriti o viata mai buna prin chimie. Puietul pietrificat Este o boala cauzata de un nr. de ciuperci Aspergillus fumigatus si Aspergillus flavus. Extracte din aceste ciuperci sunt folosite la producerea medicamentului Fumagillin folosit pt. tatarea nosemozei. Larvele si pupele sunt susceptibile. Cauzeaza mumificarea puietului afectat. Mumiile sunt tari si solide, nu au aspect spongios ca si la puietul varos. Puietul infectat este acoperit cu spori gen pudra verde. Majoritatea sporilor se gasesc in apropierea capului puietului infectat. Cauza principala este umiditatea prea mare din stup. Se sporeste ventilatia. Deschideti fundul cu sita. Nu se recomanda tratament. Se curata de la sine. Puietul varos Este o boala cauzata de o ciuperca Ascosphaera apis. A intrat in S.U.A. prin 1968. Cauzele principale sunt umiditatea prea mare din stup , puietul racit si genetica. Sporiti (dar nu prea mult) ventilatia. Deschideti fundul cu sita sau cresteti aerisirea la capac. Daca gasiti in fata stupului particele de culoare alba de forma boabelor de porumb, probabil aveti puiet varos. Daca se pune stupul in soare si se sporeste ventilatia boala se curata de obicei. Mierea in loc de sirop de zahar poate contribui la vindecarea bolii, deoarece ph-ul mai alcalin al zaharului favorizeaza boala. Ph-ul mai mic (echivalent cu cel al mierii, polenului si hranei puietului) au redus drastic dezvoltarea si productia de spori. Ascosphaera apis pare a fi un patogen inalt specializat pt. viata pe larve de albine. Autor Departamentul de Stiinte Biologice, Politehnica Plymouth, Drake Circus, Plymouth PL4 8AA, Devon, UK. Cod de biblioteca: Bd. limba: En. Abstract Apicultura de la IBRA: 4101024

Puiet varos Reginele cu igiena sporita contribuie la reducerea puietului varos. Albinele igienice vor inlatura larvele inainte ca ciuperca sa faca spori. Avantajul puietului varos este ca previne loca europeana. Loca europeana Cauzata de o bacterie care era denumita Streptococus pluton dar a fost redenumita Melissococcus pluton. Este o boala a puietului. Larvele infectate devin moro cu trahea maro mai intens. A nu se confunda cu larvele hranite cu miere inchisa la culoare. Cand starea bolii este grava, larvele vor fi moarte si eventual negre, eventual capacele lasate, de obicei puietul moare inainte de a fi capacit. Puietul capacit va fi dispersat deoarece s-a indepartat puietul bolnav. Ca sa faceti diferenta de loca americana folositi un betisor si trageti afara o larva infectata. Cele cu loca americana se vor intinde 5-7 cm. Este o boala legata de stres si trebuie indepartat factorul de stres. Se poate de asemenea, ca in orice boala a puietului, rupe ciclul de puiet prin sechestrarea reginei sau chiar indepartarea reginei pt. ca albinele sa creasca una noua. Pana ponteaza noua regina, puietul vechi a eclozionat. Daca vreti sa folositi chimicale, tratamentul este teramicina. Streptomicina este si mai eficienta dar folosirea ei nu este aprobata.

Loca americana Este cauzata de o bacterie care formeaza spori. Era denumita inainte Bacillus larvae si a fost redenumita recent Paenibacillus larvae. Larvele infectate mor de obicei dupa capacire dar arata bolnave inainte. Puietul va fi dispersat. Capacelele vor fi lasate si uneori perforate. Larvele moarte recent se vor intinde daca sunt trase cu un betisor de chibrit. Mirosul este de putrezire. Larvele moarte mai demult se transforma intr-o zgura pe care albinele nu o mai pot indeparta. Testul cu lapte al lui Holts: Stupul si albina. Editia 1975 pag. 623. testul se foloseste pt. a identifica enzimele produse de B. Larvae. Cu o scobitoare se introduce o proba intr-o eprubeta ce contine solutie 1% de lapte praf degresat. Se incubeaza la temperatura corpului. Daca sunt prezenti spori de B. larvae suspensia cetoasa dispare in 10-20 minute. Testul este negativ la probe de loca europeana si puiet in sac. Kituri sunt disponibile la diversi furnizori de materiale apicole. Este de asemenea o boala cauzata de stres. In unele state este obligatorie arderea stupilor cu tot cu albine. In unele state este obligatorie scuturarea albinelor in stup nou si arderea stupului vechi. In unele state se afuma echipamentul. Unele state pur si simplu cer folosirea de teramicina. Multi apicultori trateaza cu teramicina preventiv. Problema este ca tratamentul poate masca boala. Sporii de loca americana nu mor niciodata, decat daca echipamentul este fumigat sau parlit. Prin fierbere nu dispare. Teramicina nu ucide sporii, doar bacteria vie. Sporii de loca americana sunt prezenti in orice stup. Cand un stup este supus la stres, izbucnirea bolii este cea mai probabila. Cea mai buna este preventia. Protejati stupii de furtisag sau de infometare. Furati miere si albine pt. a ajuta stupii slabi. Ce este permis sa se faca in legatura cu loca americana depinde de legile statului, care trebuie respectate. Personal nu am avut niciodata boala. Nu am tratat cu teramicina din 1976. Daca as avea o epidemie ar trebui sa decid ce este de facut. Depinde cati stupi ar fi afectati, dar daca as avea o epidemie redusa probabil as scutura albinele in stup nou si as arde stupul vechi. Daca as avea o epidemie generalizata, as incerca sa intrerup ciclul de puiet si sa inlatur fagurii infectati. Daca noi apicultorii omoram albinele infectate cu loca americana, nu vom obtine niciodata albine rezistente la aceasta boala. Daca folosim preventiv teramicina vor incuraja loca americana rezistenta la teramicina. este bine cunoscut faptul ca o dieta neadecvata scade imunitatea. Atunci nu ar fi rezonabil sa credem ca hranirea intensa de zahar le face mai susceptibile la loca americana si la alte boli ale puietului? Se stie ca loca americana este prevalenta in zone nordice. De ce? Nu cumva din cauza ca mai mult zahar este hranit la albine in nord decat in sud unde au un cules mai lung? Regine mai bune, Jay Smith. Parafoulbrood (paraloca)

Este o boala cauzata de Bacillus para-alvei si posibile combinatii ale altor microorganisme si are simptome similare cu loca europeana. Cea mai simpla solutie este intreruperea ciclului puietului. Sechestrati regina sau indepartatio si lasati-le sa creasca o noua regina. Daca puneti regina veche intr-un nucleu sau intr-o banca de regine, o puteti reintroduce daca nu reusesc sa-si creasca una noua. Puiet in sac Cauzata de un virus numit Sacbrood virus. Simptomele sunt puiet dispersat ca si la alte boli ale puietului dar larvele se gasesc intr-un sac cu capetele ridicate. Ca in orice boala a puietului, intreruperea ciclului puietului ajuta. De obicei boala dispare la sfarsit de primavara. Uneori ajuta si schimbarea matcii. Intreruperea ciclului puietului Este utila in toate bolile puietului. Chiar si impotriva varroa deoarece elimina o generatie de varroa. Trebuie adus stupul in situatia fara puiet. Daca intentionati sa schimbati regina oricum, pur si simplu o omorati pe cea veche, apoi dupa o saptamana distrugeti botcile. Dupa inca doua saptamani se introduce matca. Daca va cresteti singuri matcile, pur si simplu indepartati matca (se poate pune intr-un nucleu si reintroduce in caz ca nu reusesc sa-si faca matca). Pana cand noua regina ponteaza, nu va mai fi puiet. Celula mica si bolile puietului Apicultorii pe celula mica au raportat ca ajuta in bolile puietului. In special daca celula este sub 4.9 mm. Se stie ca odata ce celula scade sub o anumita dimensiune albinele o rod (vezi cercetarile lui Grout despre acest subiect). Nu stiu daca aceasta ajuta in bolile puietului, dar eu speculez ca celula mica este roasa inainte sa se acumuleze multi coconi ca si in celula de 5.4 mm. Aceasta acumulare permite mai degraba dezvoltarea patogenilor. Vecinii Vecinii infricosati se stie ca uneori dau cu insecticide pe stupi, dar de obicei le este prea frica sa faca asta si isi dau cu pesticide pe flori ca sa scape de albine. Daca folosesc Sevin multe dintre albine vor muri. Copii curajosi ai vecinilor uneori rastoarna stupii intr-un act de bravura. Daruri de miere catre vecini si poate o buna stategie de PR ajuta. Daca cineva va priveste cum lucrati la un stup fara masca atenueaza fobia. Dar este posibil sa deschideti stupul intr-o zi proasta si sa fiti intepati ceea ce le va creste frica. Eu as purta masca fara manusi si as incerca sa nu reactionez daca ma inteapa. Astfel ei vad ca nu este mare lucru si ca albinele nu vor toate sa te omoare. Inamici recenti

Au aparut inamici recenti. Paduchii varroa Varroa destructor (inainte denumit Varroa jacobsoni care este o alta varietate de paduche din Malaezia sau Indonezia) este un recent invadator al stupilor. Au ajuns in America in 1987. Sunt niste mici capuse. Se atasaza de albine si sug hemolimfa adultilor, intra in celule inainte de capacire si se reproduc acolo. Femela adulta intra in celula cu una sau doua zile inainte de capacire. Sunt atrase de feromonii emisi de larve inainte de capacire. Femela se hraneste din larve o vreme si apoi depune cate un ou la fiecare 30 de ore. Primul este mascul (haploid) si restul femele (diploide). Intr-o celula marita (vezi capitolul Celula dimensiune naturala) femela poate depune pana la 7 oua si deoarece paduchii imaturi nu supravietuiesc la eclozionarea albinei, intre una si doua femele noi vor supravietui. Acestea se vor imperechea inainte de eclozionarea albinei. Paduchii varroa sunt vizibili cu ochiul liber. Sunt ca niste pistrui pe albina. Au culoare maro purpurie si forma ovala. Cu o lupa se pot vedea micile picioruse. Pt. a monitoriza infestarea cu varroa este nevoie de fund cu sita si o bucata alba de carton. Aceste funduri se pot cumpara sau confectiona. Se pune o hartie lipicioasa sub sita. Este bine sa se monitorizeze mai multe zile si sa se faca media. Daca sunt putini paduchi (0-20) situatia nu arata prea rau dar daca sunt multi (50 sau mai multi) cazuti in 24 de ore trebuie facut ceva sau acceptate pierderile.

Mai multe metode chimice sunt disponibile Dupa mine ideea ar fi sa nu facem tratamente. Dar iata unele folosite in mod curent. Apistan (fluvalinat) si Checkmite (cumafos) sunt cele mai frecvent folosite acaricide. Ambele se acumuleaza in ceara, cauzeaza probleme pt. albine si contamineaza stupul. Eu nu le folosesc. Chimicale mai blande folosite sunt timolul, acidul oxalic, formic si acetic. Acizii organici se regasesc deja in mod natural in miere si nu sunt considerati contaminanti ai stupului. Timolul este acel miros din Listerine si, desi se regaseste in mierea de cimbru, nu se regaseste dealtfel in miere. Eu am folosit acidul oxalic si mi-a placut pt. controlul provizoriu in timpul regresionarii pe celula mica. Am folosit un evaporator simplu facut dintr-o teava de alama. Nelinistea mea este in legatura cu impactul asupra florei microbiene benefice din stup. Chimicale inerte anti varroa

Uleiul mineral alimentar este unul dintre cele populare. Dr. Pedro Rodriguez a propus si a facut cercetari apupra acestei metode. La inceput, sistemul lui consta din sfori de bumbac impregnate cu o emulsie de ulei mineral alimentar, ceara si miere. Metoda era sa se tina uleiul mineral un timp cat mai lung astfel ca paduchii sa fie sau indepartati de albine sau sa se sufoce din cauza uleiului. Mai apoi s-a folosit un vaporizator cu propan pt. a suplimenta cu ceata de ulei. Un alt avantaj al metodei este ca se pare ca distruge si paduchii traheali. Dar in acelasi timp asta ar fi si un dezavantaj pt. ca se perpetueaza albine care cu o genetica nerezistenta la paduchi traheali. Praf inert. Cel mai folosit este zaharul pudra. De cel obisnuit. Se prafuieste pe albine pt. a disloca paduchii. Dupa cercetarile lui Nick Aliano de la Universitatea din Nebraska, aceasta metoda este mai eficienta daca se scot ramele cu albine din stup, se prafuiesc si se pun la loc. Este o metoda foarte dependenta de temperatura exterioara. Metode fizice. Unele metode sunt doar componente din stup sau ceva de acest gen. Cineva a observat ca sunt mai putini paduchi la stupii cu colectoare de polen, si s-a presupus ca paduchii cad in colectoare. Rezultatul a fost fundul anti-varroa cu plasa. Acesta face ca paduchii curatati de albine sa nu se poata agata iarasi de albine. Cercetarile au aratat ca fundul cu plasa anti-varroa elimina pana la 30% din paduchi. Eu ma indoiesc sincer de acest lucru dar imi plac fundurile cu plasa pt. monitorizarea numarului de paduchi si pt. ventilatie si pt. orice fel de metoda de control se aplica. Ce fac eu. Folosesc celula mica/naturala si folosesc funduri cu plasa anti-varroa; obisnuiam sa monitorizez numarul de paduchi cu un carton alb pus sub plasa. Atata timp cat numarul de paduchi era tinut sub control, si, deocamdata, din 2002 incoace a fost, asta este tot. Nu a fost nevoie sa fac nimic altceva si numarul paduchilor a scazut pana la un nivel greu de detectat. Daca numarul paduchilor ar creste cat timp magaziile sunt pe stup probabil ca as indeparta puietul de trantor, as vaporiza ulei mineral sau as prafui cu zahar pudra. Daca ar fi tot in nr. mare dupa recolta de toamna, as folosi acid oxalic dar as intentiona de asemenea sa schimb matca. Pana acum nu am avut nevoie de nici un tratament deoarece albinele mele au fost regresionate. Celula mica singura s-a dovedit eficienta pt. ambele tipuri de paduchi in conditii normale. Mai multe despre varroa. Fara a pune in discutie care sunt cele mai bune metode, consider ca este important ce succes au acestea. Am folosit vaporizarea de ulei mineral pt. doi ani si dupa ce am tratat cu acid oxalic la sfarsitul acelor doi ani, nr. de paduchi a fost in medie de 200 pe stup. Este un nr. foarte mic. Dar unii au observat o crestere brusca cu mii de paduchi intr-un timp scurt. O parte din acestia vin desigur din puietul eclozionat infestat. Dar consider de asemenea ca vaporizarea de ulei mineral (si de asemenea alte sisteme) au ajutat la stabilizarea numarului de paduchi din stup. Cu alte cuvinte, paduchii care mor sunt in echilibru cu cei care eclozioneaza. Aceasta face subiectul multor metode. Reginele cu comportament anti-varroa reduc abilitatea paduchilor de a se reproduce. Dar chiar daca ajungi la o populatie stabila de paduchi asta nu va elimina riscul unei invazii masive din exterior. Folosirea prafuirii cu zahar, celula mica, vaporizarea de ulei mineral si alte metode care previn reproducrea paduchilor functioneaza in anumite conditii. Eu cred ca aceasta se intampla in conditiile in care nu intra in stup un mare numar de paduchi din alte surse. Toate aceste metode par a da gres in toamna cand exista un influx mare de paduchi.

Apoi mai sunt si alte metode mai brutale. Cu alte cuvinte omoara toti paduchii. Dar chiar si acestea dau gres cateodata. Am presupus ca este din cauza rezistentei, si probabil ca si aceasta este un factor. Dar daca este uneori din cauza unui influx urias de paduchi din afara stupului? O explicatie ar fi ca albinele hoate si cele care sunt in deriva sunt cauza. procentajul de lucratoare dintr-un stup care origineaza din alte colonii in aceeasi stupina sunt de la 32 la 63% articol publicat in 1991 de Walter Boylan-Pett si Roger Hoopingarner in Arcta Horticulturae 288 (editia ian. 2010 Bee Culture, pag. 36) Nu am observat acest fenomen folosind celula mica... inca. Nici folosind vaporizarea de ulei mineral. Dar am vazut ca s-a intamplat asa pe vremea cand foloseam Apistan. Totusi altii au observat fenomenul si folosind vaporizarea de ulei mineral. Se pare ca esista cel putin doi factori pt. succes. Primul este crearea unui sistem stabil astfel ca populatia de paduchi sa nu creasca in stup. Al doilea lucru este folosirea unui sistem de monitorizare si recuperare in cazul unui influx subit de paduchi. Conditiile care fac ca populatia de paduchi sa explodeze sunt intrunite toamna cand se intampla furtisag asupra stupilor care sufera de paduchi. Acestia sunt adusi acasa de hoate si in acelasi timp toti paduchii care au eclozionat nu mai au celule de puiet in care sa intre. Paduchi traheali Paduchii traheali (Acarapis woodi) sunt prea mici pt. a fi observati cu ochiul liber. Prima data a fost denumita boala insulei Wight pt. ca acolo a fost observata prima data si la acel moment nu se cunostea cauza. Apoi, cand s-a descoperit ca era vorba de un paduche, a fost numita boala acariana pt. ca era singurul paduche cunoscut al albinelor pe vremea aceea. Simptomele sunt albine care se tarasc, albine care nu fac ghem iarna si au aripi in forma literei K (cele doua aripi de pe o parte s-au separat si arata ca si litera K). Se stie ca paduchii traheali exista in America din 1984. Existenta lor se poate constata doar la microscop. Nu un microscop puternic, dar totusi nu se pot vedea cu ochiul liber. Paduchii traheali trebuie sa intre in traheea albinei pt. a se hrani si reproduce. Albinele au mai multe orificii de intrare in trahee si un sistem muscular care le permite sa le inchida complet daca doresc. Deoarece paduchii sunt mult mai mari decat cel mai larg orificiu (primul orificiu toracic) trebuie sa gaseasca albine tinere cu invelisul chitinos inca moale pt. a le largi orificiul toracic prin roadere. Odata intrati, traheea mult mai incapatoare le permite viata si inmultirea. Paduchii traheali trebuie sa patrunda in trahee cat timp albina are o zi sau doua de viata, apoi invelisul chitinos se intareste. O metoda eficienta de control o reprezinta turtele cu grasime (grasime de gatit amestecata cu zahar) pt. ca mascheaza mirosul folosit de paduchi pt. a localiza albinele tinere. Daca nu pot gasi albine tinere nu se pot reproduce. Mentolul este ulitizat frecvent pt. a omora paduchii traheali. Uleiul mineral vaporizat si (dupa unele raporturi) acidul oxalic ii omoara de asemenea. Inmultirea albinelor rezistente si celula mica de asemenea ajuta. Teoria asupra eficientei celulei

mici este ca orificiul din trahee este mai mic la o albina mai mica si astfel paduchii nu pot intra. Mai multe cercetari sunt necesare asupra acestui subiect. Dar oricum, eu folosesc doar celula mica si paduchii traheali nu reprezinta o problema. Rezistenta la paduchii traheali nu este greu de obtinut prin inmultire. Daca nu se fac tratamente si se cresc propriile matci se ajunge desigur la albine rezistente. Nu este cunoscut mecanismul rezistentei la paduchii traheali. O teorie ar fi ca sunt mai igienice si se curata de paduchi inainte ca acestia sa intre in trahee. O alta teorie ar fi ca orificiile de intrare in trahee ar fi mai mici sau mai tari. O alta ar fi ca albinele tinere nu ar mai emite respectivii feromoni prin care sunt detectate de paduchi. Acarapis dorsalis si Acarapis externus sunt paduchi care traiesc pe albine si nu se pot distinge de paduchii traheali (Acarapis woodi). Sunt clasificati altfel dupa locatia unde se gasesc, ceea ce aduce intrebarea: sunt altfel de paduchi sau doar nu au putut intra in trahee. Gandacul mic de stup Un alt daunator recent aparut care nu a reprezentat o problema inca in zona in care ma aflu este gandacul mic de stup (Aethina tumida Murray). Larvele mananca fagure si miere, ca si moliile, dar sunt mai mobile, stau in grupuri si se tarasc afara din stup in pamant pt. a se transforma in pupe. Gandacii adulti sunt hraniti de albine dar albinelor le place cateodata sa ii inghesuie in colturi. Exista o controversa asupra utilitatii colturilor pt. ca ofera un loc unde sa se ascunda gandacii, dar de asemenea ofera albinelor un loc unde sa-i inghesuie. Daunele cauzate sunt similare cu ale moliilor, dar mai ample si mai greu de controlat. Daca in stup exista miros de fermentatie si se gasesc mase de larve tepoase care se tarasc prin stup, probabil aveti gandacul mic de stup. Singurul tratament chimic acceptat este CheckMite, doze mari aplicate in pamant in apropierea stupului pt. a omori pupele. Desi au fost identificati in Nebraska, nu am avut inca aceasta boala in stupina, dar daca ar deveni o problema as folosi mai mult fagure cladit complet din plastic. Familiile puternice par a fi cea mai buna preventie. Unii apicultori folosesc diverse capcane (unele facute in casa altele comerciale), altii ii ignora pur si simplu. Se pare ca prospera pe sol nisipos si clima calda dar supravietuiesc chiar si pe sol argilos cu ierni aspre. Cat de mare problema reprezinta si cat efort este necesar pt. a-i controla depinde de tipul solului si asprimea iernii. Sunt necesare tratamentele? Cartile clasice de apicultura vor evidentia faptul ca tratamentele sunt absolut necesare si ca albinele ar fi disparut fara interventia omului. Pt. a va face o impresie, iata istoricul meu complet: 1974 am folosit teramicina pt. ca am fost alertat de carti ca nu se poate fara. 1975-1999 fara tratamente deloc dar le-am pierdut pe toate in 1998 si 1999 datorita varroa.

2000-2001 am folosit Apistan pt. varroa. In 2001 toate au murit oricum de varroa. 2002-2003 am folosit acid oxalic pe o parte din albine. Ulei mineral pe alta parte, ulei de perisor pe alta parte si nimic pe alta parte, de asemenea am inceput regresionarea. 2004-prezent zero tratamente. Deci singurii ani cand am facut tratamente la toate albinele au fost 1974, 2000, 2001. In 2002 si 2003 am tratat partial, deci in total cinci ani. Cei 32 de ani cand albinele mele nu au primit nici un fel de tratamente au fost: 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010. Monitorizez nr. de paduchi (la fel si inspectorul apicol an de an) si ma uit cu atentie la albine moarte sa vad daca au murit de varroa. Nu mai vad probleme cu varroa in stupinele mele. Ocazional gasesc cate un paduche. Niciodata nu am tratat pt. nosemoza sau paduchi traheali (desi uleiul de perisor, uleiul mineral si acidul oxalic probabil ca i-a afectat). Am cumparat roi la pachet din timp in timp dar totodata m-am extins de la 4 stupi la 200, am si vandut ocazional nuclee pe celula mica si am crescut matci.

Celula cu dimensiune naturala

Si implicatiile ei in apicultura si varroa Toate functioneaza daca le lasi Rick Nielsen, Cheap Trick S-a discutat si s-a scris mult despre celula mica recent, si despre efectul ei asupra varroa. Sa clarificam cateva lucruri despre celula naturala. Este celula mica = celula naturala? S-a pretins ca celula mica ar ajuta la reducerea varroa. Celula mica are dimensiunea de 4.9 mm. Foita standard de fundatie de fagure are celula de 5.4 mm. Care este celula naturala? Badoux 1893 A facut albine mai mari folosind celule mai mari. Pinchot, Gotarski si altii au marit celula pana la 5.74 mm. Dar prima foita a lui A.I. Root avea 5 celule pe inch adica 5.08 mm. Apoi a inceput sa produca foita cu 4.83 celule pe inch adica 5.26 mm. (ABC XYZ in apicultura editia 1945 pag. 125-126) Legea lui Severide Principala cauza a problemelor sunt solutiile Foita de fundatie de fagure azi

Rite cell 5.4 mm

Dadant normala pt. puiet 5.4 mm

Pierco medie 5.2 mm

Pierco deep 5.25 mm

Mann Lake PF120 medie

Mann Lake PF10 Nota: Mann Lake PF100 si PF120 nu au aceeasi dimensiune ca si Mann Lake PF500 si PF520 de 5.4 mm.

Dadant 4.9 mm masurat

Fagure natural de 4.7 mm

Masurare fagure de 4.7 mm

Dimensiuni de celule Fagure natural lucratoare Lusby Dadant 4.9 mm celula mica Honey Super Cell Perma Comb scufundat in ceara Mann Lake PF100 si PF120 4.6 la 5.1 mm 4.83 mm medie 4.9 mm 4.9 mm 4.9 mm 4.95 mm

Fagure 19th century Perma Comb Dadant 5.1 mm celula mica Foita Pierco Foita Pierco deep Foita Pierco medium RiteCell Foita standard lucratoare 7/11 HSC medie Trantor

5.05 mm 5.05 mm 5.1 mm 5.2 mm 5.25 mm 5.35 mm 5.4 mm 5.4 la 5.5 mm 5.6 mm 6.0 mm 6.4 la 6.6 mm

Nota: fagurii claditi din plastic sunt cu 0.1 mm mai mari la gura, asadar echivalentul trebuie luat diametrul de la fundul celulei. Ce am facut pt. a obtine faguri naturali Stupi cu leat superior Rame fara fundatie Fasii de pornire Fagure liber

Rama goala intre faguri claditi Ce diferenta este intre natural si normal? Retineti ca foita normala are dimensiunea celulei de 5.4 mm iar celula naturala intre 4.6 si 5.0 mm. Volumul celulelor Dupa Badoux: Latimea celulei Volumul celulei 5.555 mm 5.375 mm 5.210 mm 5.060 mm 4.925 mm 4.805 mm 4.700 mm 301 mm3 277 mm3 256 mm3 237 mm3 222 mm3 206 mm3 192 mm3

Din ABC XYZ in apicultura editia 1945 pag. 126 Lucruri care afecteaza dimensiunea celulei

Intentia lucratoarei in momentul cladirii o Puiet de trantor o Puiet de lucratoare o Provizii de miere Dimensiunea albinelor care cladesc fagurele

Distanta dintre rame

Ce este regresiunea? Albinele mari, din celule mari, nu pot cladi celule cu dimensiune naturala. Cladesc ceva intermediar. Majoritatea vor cladi celule de lucratoare de 5.1 mm. Urmatoarea generatie de puiet va cladi celule apropiate de 4.9 mm. Singura complicatie pt. a obtine celula mica sau celula naturala este nevoia de regresiune. Cum se face regresiunea? Pt. a face regresiunea, indepartati fagurele vechi si lasati albinele sa cladeasca ceea ce doresc (sau dati-le foita cu celula de 4.9 mm). Dupa ce au crescut puiet pe fagurele nou, repetati procesul. Se indeparteaza fagurii cu celule mai mari.

Cum se indeparteaza fagurii cu celule mai mari? Este procedura normala de a fura miere de la albine. Dar ramele cu puiet sunt aici in discutie. Daca introduceti mereu rame goale in mijlocul cuibului, le puneti intre faguri claditi drept pt. a obtine faguri drepti, albinele vor cladi fagurele si va fi ouat. Pe masura ce este cladit, se adauga alta rama. Cuibul se extinde pt. ca se tot introduc rame. Cand ramele cu celule mari sunt prea departe de centru (de obicei cand ajung la peretele exterior), sau cand albinele reduc cuibul toamna, ramele vor fi umplute cu miere dupa eclozionarea puietului si atunci se pot recolta. De asemenea se pot muta ramele cu puiet capacit cu celula mare deasupra unuei gratii haneman si dupa eclozionare se indeparteaza rama. Va rog a nu face confuzii cu privire la regresiune. In permanenta primesc intrebari daca este bine sa instalezi un roi la pachet pe foita de 5.4 mm prima data pt. ca albinele nu pot cladi bine foita de 4.9 mm. Daca doriti sa reveniti la celula naturala sau la celula mica, niciodata nu este avantajos a folosi foita cu celula prea mare utilizata azi in mod curent. Este pur si simplu contraproductiv. Cu un roi la pachet, daca se face asta, pur si simplu se rateaza o etapa completa de regresiune. Metoda lui Dee Lusby este sa faca scuturari (sa scuture toate albinele de pe faguri) pe foita cu celula de 4.9 mm, apoi o noua scuturare tot pe foita de 4.9 mm pt. a finaliza regresiunea principala, apoi se indeparteaza

fagurere cu celula mai mare pana cand in cuib se gaseste doar celula de 4.9 mm. Scuturarile sunt metoda cea mai repida dar reprezinta o metoda stresanta, iar cand se cumpara un roi la pachet, o scuturare s-a facut deja. Eu as profita de ea. Daca intentionati sa reveniti la celula naturala, incetati complet sa folositi foita de fundatie cu celule mari uzuala astazi. Provocarea este de a indeparta din cuib fagurii cu celule mari. O alta conceptie gresita este ca in timpul regresiunii se inregistreaza pierderi mari. Dee Lusby a mers la modul brutal, nici un tratament si doar scuturari. A pierdut multe albine in acest proces. Multi altii au patit la fel. Dar nu e nevoie de asta. In primul rand, nu exista nici un stres daca se lasa albinele sa-si construiasca fagurele. Au facut asta dintotdeauna. In al doilea rand, nu este necesar sa se faca scuturari, este doar mai rapid. In al treilea rand, nu trebuie renuntat din start la tratamente. Se poate monitoriza nr. de paduchi (eu asa as face) pana cand lucrurile sunt stabile. Intre timp se poate folosi un tratament care nu lasa reziduri daca numarul paduchilor ajunge prea mare. Eu nu am avut pierderi datorita varroa facand regresiunea in acest mod, nu am avut pierderi datorita stresului suplimentar si nu a fost nevoie de tratamente. Observatii cu privire la celula naturala In primul rand nu exista o singura dimensiune de celula in stup sau o singura dimensiune pt. puietul de lucratoare. Observatiile lui Huber cu privire la trantori mai mari provenind din celule mai mari au condus la experimentele sale in legatura cu dimensiunea celulei. Din nefericire, pt. ca nu avea la dispozitie foita de fundatie de fagure, aceste experimente au vizat doar plasarea de oua de lucratoare in celula de trantor, ceea ce desigur a esuat. Albinele cladesc o varietate de celule care produc o varietate de dimensiuni de albine. Probabil ca aceste subcaste servesc in stup cu abilitati mai diverse. Prima editie de albine dintr-un stup tipic (albine marite artificial) cladesc de obicei celule de 5.1 mm pt. lucratoare. Aceasta variaza mult, dar tipic asta se regaseste in centrul cuibului. Unele albine se vor micsora mai repede. Urmatoarea generatie de albine, daca au posibilitatea de a trage fagure nou, vor cladi celula de lucratoare intre 4.9 si 5.1 mm, si unele mai mici si mai mari. Distanta dintre faguri, daca se lasa la alegerea acestor albine regresionate, este tipic 32 mm in centrul cuibului. Generatiile urmatoare se pot micsora usor.

Observatii cu privire la distanta naturala dintre faguri Distanta de 32 mm corespunde observatiilor lui Huber stupul consta din 12 rame verticale distantate la 32 mm. Este imperativ ca aceasta masura sa fie precisa. Francois Huber 1789 Grosimea fagurelui dupa dimensiunea celulei Dupa Badoux (se refera la grosimea fagurelui in sine nu la distanta dintre faguri) Dimensiunea celulei 5.555 mm 5.375 mm 5.210 mm 5.060 mm 4.925 mm 4.805 mm 4.700 mm Grosimea fagurelui 22.60 mm 22.20 mm 21.80 mm 21.40 mm 21.00 mm 20.60 mm 20.20 mm

ABC XYZ in apicultura editia 1945 pag. 126

Fagure salbatic intr-un hranitor superior distanta intre faguri 30 mm

Aici se poate urmari un cuib care s-a mutat intr-un hranitor superior desi era destul loc in cutii. Distanta intre fagurii crescuti natural este cateodata chiar de 30 mm dar tipic de 32 mm. Timpii de capacire si eclozionare si varroa Capacirea cu 8 ore mai devreme a celulei reduce la junatate numarul de varroa care infesteaza celula. Eclozionarea cu 8 ore mai devreme reduce la jumatate numarul de urmasi ai unui varroa dintr-o celula infestata.

Timpii de capacire si eclozionare (se bazeaza pe observarea albinelor pe fagure cu celula de 5.4 mm, folosit uzual azi) Capacire la 9 zile dupa ouare Eclozionare la 21 zile dupa ouare Observatiile lui Huber Observatiile lui Huber privind timpii de capacire si eclozionare pe fagure natural. Se are in vedere ca in ziua 1 nu s-a scurs timp deloc si in ziua 20 s-au scurs 19 zile. Daca aveti indoieli adunati timpul scurs la care se refera. Se ajunge la 18 zile. viermele de lucratoare petrece 3 zile sub forma de ou, 5 zile sub forma vermiculara, iar apoi albinele inchid celula cu un capac de ceara. Viermele incepe acum sa-si teasa coconul, operatie in care se consuma 36 de ore. In 3 zile, se preschimba in nimfa si petrece sub aceasta forma 6 zile. Este doar intra 19-a zi a existentei sale, din momentul ouarii, cand ajunge la stadiul de musca Francois Huber 4 septembrie 1791. Observatiile mele Observatiile mele asupra capacirii si eclozionarii pe fagure de 4.95 mm. Am observat la rasele de albina carnica si albina italiana capacire cu 24 de ore mai rapida si eclozionare cu 24 de ore mai rapida, pe celule de 4.95 mm in stup de observatie. Observatiile mele pe celula de 4.95 mm Capacire la 8 zile dupa ouare Eclozionare la 19 zile dupa ouare De ce as dori celule naturale?

Se reduce varroa deoarece: Capacirea este cu 24 de ore mai rapida rezulta mai putina varroa in celule la momentul capacirii Eclozionarea cu 24 de ore mai rapida rezulta ca mai putini varroa ajung la maturitate si imperechere Comportament de descapacire a celulelor infestate mai accentuat

Cum se obtin celule naturale Stupi cu leaturi superioare Se fac leaturile de 32 mm pt. zona cu puiet Se fac leaturile de 38 mm pt. zona de miere Rame fara foita de fundatie de fagure Se face un ghid pt. fagure cum a facut Langstroth (vezi Stupul Langstroth si albina)

ghid pt. fagure facut in leatul de sus

Este de asemenea util sa se reduca lateralele distantiere la 32 mm. Sau Se fac fasii de pornire Se foloseste o scandurica udata in saramura care se scufunda in ceara pt. a face foite de pornire. Se taie fasii late de 20 mm si se prind in rama. Cum se obtin celule mici Se foloseste foita de 4.9 mm sau Se folosesc fasii de pornire cu celule de 4.9 mm Ce sunt asadar celulele naturale? Am masurat foarte mult fagure natural cladit. Am gasit celule de lucratoare intre 4.6 si 5.1 mm majoritatea inte 4.7 si 4.8 mm. Nu am gasit zone mari cu celule de 5.4 mm. Asadar as putea sa spun: Concluzii: Pe baza masuratorilor pe fagure natural cu celula de lucratoare:

Nu este nimic nenatural in dimensiunea celulei de 4.9 mm.

Dimensiunea de 5.4 mm nu este normativul intr-un cuib Celulele mici si celulele naturale m-au ajutat sa obtin stupi stabili la varroa fara tratamente.

Intrebari frecvente: I: nu dureaza mai mult sa cladeasca fagurele lor natural? R: nu este adevarat. Dupa observatiile mele (si ale altora care au testat), albinele cladesc pe plastic cu cea mai mare ezitare, pe foita de ceara cu ceva mai putina ezitare si fagurele lor cu cel mai mult entuziasm. Dupa observatiile mele, si ale altora precum Jay Smith, regina prefera sa depuna oua in fagurele natural. I: daca celula mica sau celula naturala controleaza varroa, de ce au pierit albinele salbatice? R: problema este ca aceasta intrebare se bazeaza pe mai multe presupuneri. Prima presupunere este ca albinele salbatice au pierit. Nu este adevarat. Vad multe albine salbatice si din ce in ce mai multe an de an. A doua presupunere este ca, atunci cand mor unele albine salbatice, toate mor de varroa. Multe au venit asupra albinei inclusiv paduchii traheali si virusurile. Pana la urma este o problema de selectie. Cele care nu au rezistat au murit. A treia presupunere este ca un influx urias de varroa adus din exterior prin furtisag intr-un stup nu ar conta. Chiar daca ai o populatie de varroa stabila si controlata, un influx urias de afara va coplesi orice stup. A patra presupunere este ca un roi evadat recent va cladi celula mica. Vor cladi ceva intermediar. Pt. multi ani, majoritatea albinelor salbatice erau roi evadati recent. Albinele mari (albine de pe foita cu celula de 5.4 mm) cladesc un fagure intermediar, de obicei pe la 5.1 mm.Asadar aceste albine domestice evadate recent nu sunt complet regresionate si adesea pier in primii doi ani. A cincea presupunere este ca apicultorii ce folosesc celula mica nu cred in existenta unei componente genetice in rezistenta la varroa. In mod evident exista albine mai putin igienice si mai mult sau mai putin in stare sa faca fata la numeroasele boli si daunatori. Oridecate ori apare o noua boala, albinele salbatice trebuie sa-i faca fata fara nici un ajutor.

A sasea presupunere este ca albinele salbatice au pierit subit. Albinele s-au diminuat in ultimii 50 de ani in ritm sustinut datorita excesului de pesticide, pierederea habitatului si a culesului, mai recent datorita paranoiei. Oamenii aud de africanizate si omoara orice roi. Unele state au uciderea albinelor salbatice drept politica oficiala. I: daca albinele sunt in mod natural mai mici, de ce nu a observat nimeni asta? Si de ce zic savantii ca sunt mai mari? R: nu inteleg de ce savantii afirma ca sunt mai mari, probabil asta este legat de chestiunea regresiunii. Daca iei albine de pe fagure cu celule mari si le lasi sa cladeasca ceea ce vor, ce vor construi? Este acelasi lucru cu fagurele natural? Uneori avem diferente de observatie datorita multitudinii de factori implicati. Nu cred ca ar fi greu de acceptat ca albinele sunt in mod natural mai mici din moment ce s-au facut o multime de masuratori in decursul secolelor. Scrierile lui Dee Lusby (disponibile pe www.beesource.com) fac referinta la multe articole si discutii despre dimensiunea albinei si fagurelui si conceptul de a mari albinele. Cu multa usurinta gasim dovezi ca albinele erau mai mici. Cautati cartile ABC XYZ in apicultura si cautati la dimensiunea celulei. Iata cateva citate de acolo: ABC XYZ in apicultura editia 38, 1980, pag. 134: Daca apicultorul obisnuit ar fi intrebat cate celule sunt pe inch , de lucratoare sau trantor, ar raspunde fara indoiala ca 5 respectiv 4. Intradevar multe carti de apicultura propun aceste cifre. Este aproximativ corect, mai ales pt. albine in special pt. matca. Dimensiunile trebuie sa fie exacte altfel va fi un protest. In 1876 cand A. I. Root, autorul original al acestei carti, a construit primele role de facut foita de fagure, a facut matritele cu 5 celule de lucratoare pe inch. Albinele au cladit frumos aceasta fundatie, regina a ouat, dar, daca aveau ocazia, prefereau sa cladeasca propriul fagure fara fundatie. Suspectand motivul, d-l Root a inceput sa masoare multe bucati de fagure natural si a descoperit ca primele sale matrite, cu 5 celule pe inch, era putin prea mici. Rezultatele masuratorilor sale au indicat putin peste 19 celule pe 4 inch masurare liniara, sau 4.83 pe inch.

Cam aceeasi informatie o gasim in ABC XYZ in apicultura editia 1974 la pag. 136; editia 1945 la pag. 125; editia 1877 la pag. 147 spune: Cele mai bune specimene de fagure de lucratoare contin in general 5 celule pe inch, astfel aceasta dimensiune a fost adoptata pt. foita de fundatie de fagure. Toate referintele istorice urmatoare indica aceeasi masuratoare, 5 celule pe inch:

Apicultura de Evertt Franklin Phillips pag. 46 Apicultura rationala de Dzierzon pag. 8 si pag. 27 Ghidul apicultorului britanic de T. W. Cowan pag. 11 Stupul si albina de L. L. Langstroth pag. 74 in editia a patra dar in toate editiile

Aceasta idee de 5 celule pe inch este urmata in toate editiile ABC XYZ in apicultura de articolul vor dezvolta celulele mai mari o albina mai mare? si informatii despre cercetarile lui Badoux. Sa facem calculele 5 celule pe inch, standardul pt. fundatie in anii 1800, inseamna 5 celule la 25.4 mm adica 5.08 mm pe celula. Asta inseamna cu 0.32 mm mai putin decat dimensiunea uzuala folosita azi. Masuratorile lui A. I. Root de 4.83 celule pe inch inseamna 5.25 mm pe celula, cu 0.15 mm mai mica decat fundatia standard. Desigur daca se masoara mult fagure, se gaseste o variatie mare in dimensiunea celulei, ceea ce face dificil a spune care este dimensiunea naturala a celulei in fagure. Dar eu am masurat (si fotografiat) fagure cu celula de 4.7 mm de la rasa carnica, si am fotografiat fagure natural de 4.4 mm. In mod tipic exista variatie, centrul cuibului are celulele mai mici. Se gaseste mult fagure de la 4.8 la 5.2 mm cel mai mult in centru de 4.8 si spre margini 4.9, 5.0, 5.1 si ceva de 5.2 mm pe marginile cuibului. Pana la sfarsitul anilor 1800, in Anglia si Irlanda albinele erau crescute in cuiburi cu celule de circa 5.0 mm latime. Prin 1920 celula crescuse pana la 5.5 mm. John B. McMullan si Mark J. F. Brown, Influenta celulei mici asupra morfologiei albinelor.

Huber a afirmat in vol. 2 din Observatiile lui Huber asupra albinei ca celulele de lucratoare au 5.08 mm, identic cu primele editii din ABC XYZ in apicultura. Editia 41 din ABC XYZ in apicultura, pag. 160 (dimensiunea celulei) afirma: Dimensiunea celulelor construite natural a facut subiectul studiilor inca de cand Swammerdam le-a masurat in anii 1600. Numeroase raportari ulterioare au aratat ca dimensiunea celulei construita natural este intre 4.8 si 5.4 mm. Dimensiunea celulei variaza functie de zona geografica, dar intervalul de marimi nu s-a schimbat din 1600 incoace. Si mai jos: dimensiunea celulei albinei africanizate este intre 4.5 5.1 mm. Marla Spivak si Eric Erickson in articolul Disting masuratorile celulelor albinele africanizate de cele europene? din Jurnalapicol american, aprilie 1992, pag. 252-255 spun: un interval continuu de comportamente si dimensiuni ale celulei a fost remarcat la coloniile considerate puternic africanizate sau puternic europene. datorita marelui grad de variatie dintre coloniile africanizate, s-a stabilit ca solutia cea mai eficienta este de a selectiona pt. comportament bland si productie sporita Dupa observatiile mele, exista de asemenea variatie intre cum distanteaza ramele apicultorul si cum distanteaza albina fagurii in mod natural. Folosind distanta de 38 mm vom obtine celule mai mari in fagure decat folosind 35 sau 32 mm. In faguri claditi natural, albinele vor inghesui cateodata fagurii la 30 mm, mai comun 32 mm si 35 mm unde exista puiet de trantor. Asadar care este distanta naturala intre faguri? Aceeasi problema cu dimensiunea celulei naturale. Depinde. Dar dupa observatiile mele, daca le lasam sa faca ce doresc, dupa ce se schimba cateva randuri de faguri, se poate afla care este intervalul si care este normalitatea. Normalitatea a fost si este altceva decat foita standard de 5.4 mm si nu este distanta standard intre rame de 35 mm.

Explicatii rationale asupra succesului celulei mici

Acest capitol nu dicuta despre teoriile mele despre motivele pt. care celula mica este eficienta ci despre teoriile altora in legatura cu celula mica. Se pare ca exista multe teori de la oameni care nu practica celula mica si care vor sa-i explice succesul in functie de sistemul lor de referinta. Voi adresa cateva din aceste teorii. Albinele africanizate O explicatie care este frecventa la unii indivizi este ca apicultorii cu celule mici trebuie ca au albine africanizate. Deoarece ei cred ca albinele africanizate construiesc celule mici pe cand cele europene nu, asta ar explica atat dimensiunea celulelor cat si succesul la varroa si eclozionarea mai rapida. Problema cu aceasta teorie este ca multi dintre noi tinem albine in zone nordice, unde se zice ca africanizatele nu supravietuiesc, le vindem la altii care marturisesc despre blandetea lor, sunt verificate de inspectori apicoli in mod regulat, si este adevarat ca noi toti prindem roi salbatici cand putem. De asemenea am avut mostre analizate genetic pt. un studiu acre a afirmat ca nu sunt albine africanizate. Albine din stupi locali supravietuitori Desi este adevarat ca multi dintre noi inmultesc albine din stoc local de supravietuitori, asta este si logic sa facem. Cresti albine care pot supravietui in locatia ta. Multi oameni fac asta chiar daca nu folosesc celula mica. In mod tipic cei ce folosesc acest argument citeaza pierderile mari pe care le-a avut Dee Lusby la regresiune, dar eu nu am avut pierderi mari la regresiune. Considerand cat de multa lume incearca sa obtina albine rezistente la varroa, nu este plauzibil ca atat de multi apicultori pe celula mica pur si simplu au dat peste populatii rezistente la varroa atat de rapid si cu atat de putin efort. Daca acesti oameni considera genetica fiind explicatia, ar trebui sa ne implore sa le vindem matci. Dar deoarece nu o fac, probabil ca nici ei nu cred asta. Eu nu cred asta, desi mi-ar place. Mi-ar creste mult valoarea la matci. Deoarece am facut regresiunea si problemele cu varroa au disparut, dupa aceea am inmultit din supravietuitori pe care i-am gasit in zona deoarece doresc albine adaptate la mediul local. Astfel iernez mai bine. Nu am vazut schimbari in ceea ce priveste varroa pt. ca deja nu mai aveam aceasta problema. Asa a fost soarta Nu incerc sa explic aici de ce celula mica este eficienta, ci sa gasesc motive pt. care oamenii cred ca este eficienta. Se pare ca multi detractori ai celulei mici cred ca tot grupul de apicultori pe celula mica sunt adepti fanatici ai lui

Dee Lusby si sufera de isterie in masa. Dar ati veni la intalnirile apicoltorilor organici unde conferentiaza Dee Lusby, Dean Stiglitz, Ramona Herboldsheimer, Sam Confort, Erik Osterlund sau eu ati vedea ca detractorii nu au dreptate. Deseori avem observatii diferite si deseori nu cadem de acord, asa cum fac toti apicultorii onesti. Daca am merge toti pe acelasi calapod, atunci ar fi suspicios, dar desi suntem toti de acord cu conceptele de baza, apar divergente cu privire la detalii, probabil din cauza locatiei si climei diferite sau chiar din intamplare. Desi am un mare respect pt. Dee, deoarece ea si sotul ei Ed au fost pionierii acestei munci, niciodata nu am fost de acord in totalitate cu ea sau cu restul apicultorilor organici. Cele 4 lucruri cu care suntem toti de acord sunt: fara tratamente; celula naturala sau celula mica; albine adaptate local; evitarea hranei artificiale. Dar in vreme ce Sam si eu suntem multumiti pur si simplu cu rame fara foita, Dee foloseste foita cu o anumita dimensiune a celulei. In vreme ce Dee le da butoie de miere albinelor, eu nu am nici timpul nici mierea pt. asta, si daca este pericol cu resursele de iernare le dau zahar. In timp ce Dean si Ramona folosesc fagurele natural, in experientele lor au trebuit sa forteze albinele la regresiune folosind fagure de plastic cladit, in vreme ce eu am avut sansa ca folosind doar rame oarbe sa fac regresiunea rapid. Asta poate fi o chestiune de genetica sau de dimensiunea de pornire a celulei din stupii mei si stupii lor. Este dificil de spus. Dar ideea este ca nu exista o delimitare clara. Rezistenta la concept Personal, nu am inteles niciodata rezistenta la conceptul de celula mica sau celula naturala. In vreme ce apicultorii pe celule mari sunt obsedati de varroa, pe mine ma preocupa mai mult cresterea matcilor, gasirea de metode sa lucrez mai putin. Deoarece este mai usor sa lasi albinele sa-si cladeasca fagurele decat sa folosesti foita de fundatie, si de vreme ce noi cei ce procedam asa nu mai avem probleme cu varroa, cred ca ar fi foarte interesant si pt. altii sa faca la fel. Argumentul detractorilor este ca, fie nu exista studii stiintifice care sa dovedeasca asta, fie ca sunt studii care arata ca nu functioneaza. Toate acestea nu au nici o relevanta pt. mine, pt. ca nu am probleme cu varroa. Am auzit de lucruri care nu au fundament stiintific toata viata mea, doar pt. a le vedea dovedite in cele din urma. In final nu este vorba de numarul de purici, desi la mine aproape ca nu se mai gasesc, ci de supravietuire. Nimeni nu pare a dori sa numere stupii supravietuitori in loc de purici, dar este mult mai relevant. Daca pui o stupina pe fagure cu celula mare si o stupina pe celula mica, atunci cred ca ar fi cel mai usor sa evaluezi. Daca o stupina supravietuieste si cealalta nu, este mai usor sa decizi decat numarand purici. Studii despre celula mica

Exista cateva studii pozitive cu privire la celula mica, dar de asemenea unele care arata un nr. de purici mai mare pe celula mica si oamenii intreaba mereu de ce. Nu stiu sigur deoarece este altceva decat in experientele mele, dar sa vedem. Sa presupunem un studiu pe termen scurt in timpul sezonului de crescut trantori (asa cum au fost toate) si sa presupunem ca teoria lui Dee a pseudotrantorilor ar fi adevarata, asta inseamna ca pe celula mare, varroa confunda adesea celule de lucratoare cu celule de trantori si de aceea le infesteaza mai mult. Varroa din stupii cu celule mari nu sar reproduce cu acelasi succes ca si in stupii cu celule mici unde ar infesta celule de trantori. Dar mai tarziu in an, cand nu se mai cresc trantori si teoretic varroa nu ar intra in celula mica de lucratoare, balanta s-ar modifica substantial. In cele din urma, dupa cum spunea Dann Purvis nu este vorba de numarul de purici ci de supravietuire. Nimeni nu pare a fi interesat in a cuantifica asta. Ceea ce stiu este ca dupa vreo doi ani numarul de purici a scazut aproape la zero pe celula mica. Dar asta nu s-a intamplat in primele trei luni.

Rame fara foita de fundatie de fagure De ce ar fi acestea de dorit? Cum ar fi sa lipseasca contaminarea chimica a fagurilor si sa se obtina controlul natural al varroa datorita celulei naturale? In ceea ce proveste contaminarea, unele dintre reginele mele au trei ani si inca ponteaza bine. Nu cred ca veti gasi in stupi tratati cu pesticide o asemenea longevitate. Puteti obtine ceara curata si in stupi cu leaturi superioare.

Fagure obtinut cu o fasie de pornire , celule de 4.5 mm. Ramele distantate la 32 mm Cum se procedeaza? Albinele au nevoie de un fel de ghid pt. a cladi fagurele drept. Un indiciu simplu cum ar fi leatul superior tesit, o fasie de ceara sau de lemn sau chiar rama goala pusa intre rame cu faguri claditi drept va face treba. Sau se poate taia fagurele dintr-o rama veche si lasa un rand de celule in partea de sus sau de jur imprejur.

Rama fara fundatie

Am facut aceste rame din rame standard, la care le-am tesit letul de sus la 45 de grade pe ambele parti. Albinele urmeaza panta leatului pt. a cladi.

Rama fara fundatie

Rama fara fundatie cladita Urmariti figura Rama fara fundatie cladita. Adesea colturile sunt deschise, partea de jos este atasata ultima data, dar cum este atasata pe toate cele 4 parti se poate deja descapaci si extrage.

Rama dadant fara fundatie Iata o rama dadant cu ghid de fagure de jur imprejur si o bara de otel pt. suport orizontal la mijloc. Langstroth a folosit rame cu ghid ca in figura urmatoare:

Rama cu tesituri

Rama fara fundatie Langstroth L.L. Langstroth are schite cu modelul sau de rama in cartea originala Stupul Langstroth si albina. Rame fara fundatie Dupa observatiile si experienta mea, albinele isi vor cladi propriul fagure mai rapid decat ar cladi foita de fundatie. Nu sunt singurul care a observat ca albinele nu au atractie pt. fundatie. Fundatia, chiar alcatuita din ceara de albine pura, nu este in mod intrinsec atractiva pt. albine. Roiurile, daca au ocazia sa faca ghem pe fundatie sau pe o creanga nu arata nici o preferinta pt. fundatie. Cum se procedeaza in apicultura de Richard Taylor. Referinte istorice Multe din acestea se pot gasi in biblioteca Cornell.

CUM SE ASIGURA FAGURI DREPTI. Marele avantaj al ramei detasabile se obtine doar cand toti fagurii sunt claditi in interiorul ramei. La inceputurile introducerii ramei detasabile, apicultorii au dat gres adesea sub acest aspect. D-l Langstroth, pt. un timp, a folosit drept ghid fasii de fagure atasate sub leatul superior. Aceasta este o metoda foarte buna cand ai fagure la dispozitie. Urmeaza ghidul triunghiular, o bucata triunghiulara de lemn atasata sub leatul de sus, astfel incat sa ramana o muchie ascutita orientata in jos. Aceasta este de mare ajutor si este acum universal adoptata. CERTITUDINI IN APICULTURA de N.H. si H.A. King 1864, pag. 97 Daca unele dintre ramele pline sunt mutate si intre ele se pun rame goale, in momentul cand albinele incep sa se intareasca si sa construiasca puternic, nu este necesar nici un fel de ghid pt. fagure in ramele goale si totusi constructia va fi executata frumos si regulat. Stupul si albina de L.L. Langstroth 1853, pag. 227 Leat pt. faguri imbunatatit D-l Woodbury afirma ca aceasta mica modificare este eficienta atunci cand nu sunt disponibili faguri pt. ghid. Unghiurile inferioare sunt rotunjite si se adauga o proeminenta de 1/8 inch (3 mm) latime si inaltime. Aceasta proeminenta se extinde pana la 1/2 inch (13 mm) de fiecare capat. Cu aceasta metoda, fagurii deformati nu sunt cunoscuti in stupina mea. Alfred Neighbour, Cultura apicola pag. 39 Un ghid eficient pt. fagure este o muchie ascutita pe care va fi cladit fagurele, albinele de obicei vor urma aceasta decat o suprafata uniforma plana; protiuni de fagure se folosesc uneori in acelasi scop. J. S. Harbison, Coltul apicultorilor, pag. 280 si 281 Intrebari frecvente Corp cu rame oarbe? I: Se poate pune un corp cu rame oarbe pe stup? R: nu. Albinele au nevoie de un fel de ghid. Ce este un ghid de fagure? I: ce este un ghid de fagure? R: poate fi unul din mai multe variante. Se poate folosi o rama goala fara nimic adaugat daca se pune intre doi faguri claditi drept. Se poate folosi o fasie de lemn pt. a improviza un fel de ghid. Se poate taia o fasie triunghiulara si atasa sub leatul superior. Se poate tesi leatul superior. Se poate face o foaie de ceara, taia fasii de 19 mm si prinde cu ceara topita sub leatul superior. Se pot taia bucati de 19 mm de foita de fundatie si prinde in leatul superior, cu ceara sau

cu sipci. Daca aveti o rama cu faguri, se poate taia fagurele si lasa un rand de celule in partea de sus sau de jur imprejur. Oricare dintre aceste solutii functioneaza. Cel mai bun ghid? I: pe cere ghid il preferati? R: toate imi plac, dar cel mai mult apreciez durabilitatea leatului de sus cu muchiile tesite si cred ca fagurele este atasat ceva mai bine. Apoi cred ca ar fi fasia de lemn. In ultima instanta as alege fasiile de ceara deoarece se intampla cateodata sa se desprinda din cauza caldurii. Dar de asemenea folosesc rame goale puse direct in cuib intre faguri. Fac ce e mai usor la momentul respectiv. Cel mai prost ghid de fagure este sa umpli un sant practicat in leat cu ceara topita. Nu este eficient; este nevoie de o proeminenta semnificativa, cel putin de 6 mm. Extractie? I: se pot extrage? R: da. Eu le extrag mereu. Doar sa fie atasate pe toate cele 4 parti si ceara sa nu fie atat de noua incat sa fie moale. Odata ceara maturata si fagurele atasat, se extrag fara probleme. Desigur este nevoie de o anumita finete cand se manevreaza faguri, insarmati sau nu. Insarmare? I: este nevoie de insarmare? R: eu nu insarmez dar folosesc doara rame medii (n. t. echivalent rama de 162 mm) I: se pot insarma? R: desigur. Albinele vor incorpora sarma in fagure. Oricum aveti nevoie sa puneti stupul la boloboc, in mod special daca se insarmeaza. Insarmarea este necesara in special la rame mai mari (si la pastoral n. t.). I: dam ramele cu ceara? R: gasesc ceruirea contraproductiva. Mai multa munca, deseori se desprinde si nu este niciodata atasata de leat precum o fac albinele. Nu numai ca nu ceruiesc leatul superior al ramei, recomand sa nu se ceruiasca. Tot corpul? I: pot sa pun un corp intreg de rame fara fundatie pe stup?

R: daca sunt rame cu ghid de fagure, da se poate. De obicei merge bine. Uneori datorita lipsei de fagure cu rol de scara pt. a ajunge pe leatul superior, albinele incep constructia de pe leatul de jos in sus. De aceea eu prefer sa adaug o rama cu fagure cladit sau o rama cu foita in acest caz. Un alt motiv pt. a pune un fagure cladit este ca se da si directia corecta pt. a face faguri drepti. O alta solutie pt. a obtine fagure drept este de a pune un corp sub cuib ca sa lucreze in jos. Nu vor gresi? I: nu vor gresi fara foita de fundatie? R: uneori. Dar uneori gresesc si cu fundatie de ceara si mai adesea cu plastic. Nu am vazut mai mult fagure gresit pe varianta fara fundatie decat cu fundatie de plastic. Uneori este ceva genetic pt. ca unii stupi cladesc frumos chiar daca faci totul gresit. Alti stupi cladesc gresit chiar cand procedezi ca la carte si pur si simplu repeta greselile cand indepartezi fagurii. Am mai mentionat, dar merita sa repet. Cel mai important lucru de inteles cu orice fagure natural este ca, datorita faptului ca albinele construiesc fagurele paralel cu cel adiacent, un fagure bun conduce la alt fagure bun iar un fagure gresit duce la alt fagure gresit. Nu va puteti permite sa nu fiti atenti cum pornesc. Cel mai adesea cauza pt. fagurii gresiti este lasarea custii pt. matca in interior. Este aproape sigur ca nu vor cladi primul fagure drept. Cel mai important lucru este sa fie ultmul fagure drept deoarece urmatorul il va copia. Degeaba se spera ca albinele vor reveni pe calea cea buna. Nu o vor face. Trebuie sa le puneti pe calea cea buna. Asta nu are nimic de a face cu insarmarea. Are de a face cu ultimul fagure care trebuie sa fie drept. Mai lent? I: nu vor fi intirziate albinele daca trebuie sa-si construiasca singure fagurii? R: din experienta mea, si a multora care au incercat, albinele isi cladesc propriul fagure mai rapid decat ar construi pe foita de fundatie. Folosirea fundatiei le intarzie din mai multe puncte de vedere. In primul rand cladesc pe fundatie mai incet. In al doilea rand, fundatia este contaminata cu insecticide. In al treilea rand, daca nu folositi fundatie cu celule mici, le dati celule care sunt prea mari si oferiti avantaj la varroa. Incepatori I: este o idee buna pt. un incepator sa foloseasca rame fara foita de fundatie?

R: dupa parerea mea este mai usor pt. un incepator care nu are deprinderi vechi sa se obisnuiasca cu acest sistem fara foita. Este mult mai dificil pt. apicultorii vechi sa se obisnuiasca a tine stupii perfect la boloboc, sa nu intoarca rama in plan, sa nu scuture viguros albine de pe fagure care nu este atasat complet etc. Incepatorii de obicei vor rupe un fagure si isi vor trage invatamintele. Apicultorii cu experienta vor revenii mereu la vechile obiceiuri pana se vor obisnui. Daca vor gresi? I: daca vor gresi total? R: indoielnic dar posibil sa o faca. Cel mai adesea am vazut asta cu rame cu foita prabusita din cauza caldurii. Daca ati taiat vreodata faguri dintr-un stup salbatic, atunci stiti ce aveti de facut. Taiati fagurii salbatici si prindeti in rame fasii de fagure folosind elastic. Albinele se vor ocupa de restul. Mult mai des gresesc cu fundatie de plastic, si este mai dificil de reparat. Dimensiuni I: daca imi confectionez ramele personal, care ar trebui sa fie dimensiunile? R: le puteti face din rame standard, dar eu prefer distantiere hofman mai inguste si leaturi superioare mai mici. A se vedea capitolul Rame inguste.

Rame inguste Observatii pe distanta naturala dintre faguri Distanta de 1 (32 mm) este in accord cu observatiile lui Huber stupul consta din 12 rame vericale distantate la 1 . Este necesar ca aceasta masura sa fie exacta. Francois Huber 1806 Grosimea fagurelui functie de dimensiunea celulei Dupa Badoux (se refera la grosimea fagurelui in sine nu la distanta dintre faguri) Dimensiunea celulei Grosimea fagurelui

5.555 mm 22.60 mm 5.375 mm 22.20 mm 5.210 mm 21.80 mm 5.060 mm 21.40 mm 4.925 mm 21.00 mm 4.805 mm 20.60 mm 4.700 mm 20.20 mm ABC XYZ in apicultura editia 1945 pag. 126

Cuib care s-a mutat intr-un hranitor desi avea destul loc in cutii. Distanta intre fagurii naturali este uneori de 30 mm dar tipic de 32 mm Referinte istorice despre distanta mai mica intre rame ...sunt pozitionate la distanta uzuala, astfel incat intre centrele ramelor sa fie 1 9/20 inch (37 mm); dar daca se doreste sa se previna aparitia puietului de trantor, trebuie mentinuta distanta de 1 inch (32 mm) intre centre. T. W. Cowan, Ghidul apicultorului britanic pag. 44 la masurarea fagurilor am gasit urmatorul rezultat; 5 faguri cu lucratoare ocupau un loc de 5.5 inch (140 mm) spatiul dintre ei fiind de 3/8 inch (9.5 mm), si considerand aceasta pe fiecare latura exterioara ar rezulta 6 inch (159 mm) spatiul dintr-o cutie care ar gazdui 5 faguri de lucratoare (n. t. ar rezulta 32 mm pe fagure)...

grosimea fagurelui de lucratoare a fost in medie de 4/5 inch (20.32 mm) iar a fagurelui de trantori de 1 1/8 inch (28.5 mm) T.B. Miner, Manualul apicultorului american, pag. 325 Rama. dupa cum s-a mentionat, fiecare stup are 10 astfel de rame, de lungime 13 inch (330 mm) inalte de 7 inch (184 mm), cu o proiectie de 5/8 inch (16 mm) in fata sau in spate. Latimea atat a leatului cat si a ramei este de 7/8 inch (22.2 mm) adica cu inch (6 mm) mai putin decat recomanda apicultorii mai in varsta. D-l Woodbury a carui autoritate in apicultura moderna este de mare greutate gaseste leatul de 7/8 inch o imbunatatire, pt. ca astfel fagurii sunt mai apropiati si este nevoie de mai putina albina ca sa acopere puietul. De asemenea, unde intrau 8 rame pe sistemul vechi, cu aceste rame mai inguste acum incape cu una in plus, astfel se ofera mai mult spatiu pt. puiet si miere. Alfred Neighbour, Stupina, albine, stupi cu rame de latime 7/8 inch (22 mm), distantate cat sa fie o trecere pt. albine, acestea vor umple rama cu puiet de sus pana jos, iar daca se ofera celule mai adanci sau disantare mai mare, se vor folosi drept spatiu de depozitare. Aceasta nu este pe ghicite sau teorie ci experimente care au durat un numar mare de ani. Am gasit aceleasi rezultate, invariabil, in toate situatiile. Acestea fiind faptele, ce urmeaza? Drept raspuns, am sa afirm ca puietul este intotdeauna crescut in cuib, surplusul este stocat acolo unde trebuie si nu se cladesc fagurasi de legatura; si nu doar atat, cresterea trantorilor este tinuta sub control, roirea este usor de prevenit, de fapt, toata munca in apicultura este redusa la minimum. (...) Care sunt mai bune, ramele late sau inguste? de J.E. Pond, Jurnal de albine american, vol. 26, nr. 9 martie 1, 1890, pag. 141. Nota: rama de 7/8 inch + 3/8 inch (spatiu maxim de trecere pt. albine, 9.5 mm) face 1 inch (32 mm) cei care au acordat atentie deosebita problemei si au incercat ambele distantari, sunt toti de acord ca distanta corecta este de 1 3/8 inch (35 mm) iar altii folosesc cu mare succes distanta de 1 inch (32 mm) - ABC XYZ in apicultura de Ernest Rob Root, 1917, pag. 669 cu asa de multi incepatori care vor sa stie despre folosirea a 11 rame intr-un cuib de 10, voi intra in mai multe detalii. Dar mai intai aceasta scrisoare din Anchorage, Alaska. Scrie, sunt un apicultor incepator cu experienta de doua sezoane cu doi stupi. Un prieten a citit un articol de-al d-voastra cu privire la inghesuirea albinelor, a experimentat pe unul dintre stupii lui si a obtinut un stup plin de albine si miere. In acest an vom avea 8 stupi pe 11 rame. daca d-voastra doriti sa puneti 11 rame in cuib de 10 procedati astfel. La asamblarea ramelor pe langa cuie folositi clei. Este un aranjament definitiv oricum. Dupa asamblarea ramelor, taiati la planeitate laterale la un nivel cu leatul de sus. Acum bateti capsele. Dupa cum am mentionat luna trecuta, faceti capsele prin taierea in doua a agrafelor de hartie. Costa putin si nu creapa lemnul. Introduceti capsele in lemn pana cand raman afara inch (6 mm). Capsele trebuie sa fie toate pe aceeasi parte. Astfel se poate evita intoarcerea ramei in cuib, o practica deficitara care deranjaza cuibul. Charles Koover, Cultura albinei, aprilie 1979

Rama standard cu hofman este de 1 3/8 inch (35 mm). Asta inseamna ca fagurii au intre centre 35 mm. Va rezulta un fagure gros cam de un inch (25.4 mm) si un spatiu de trecere de 3/8 inch (9.5 mm). Asta functioneaza relativ bine ca un compromis, dar apicultorii folosesc in magazii distante chiar mai mari, de 1 inch (38 mm) sau mai mult. Distanta de 1 3/8 inch era deja un compromis intre rama pt. miere, trantori si lucratoare. Fagurele natural de lucratoare este distantat la 1 inch (32 mm), fagurele natural de trantori la 1 3/8 inch (35 mm) iar pt. miere la 1 inch (38 mm) sau mai mult. Distantarea ramelor la 1 inch (32 mm) are avantaje Printre avantaje:

Mai putin puiet de trantor. Mai multe rame intr-un cuib de aceeasi marime. Mai multe rame pot fi acoperite cu albina pt. a pastra caldura pt. ca albinele stau pe un singura strat nu pe doua. Potrivit unor studii din anii 70 din Rusia, rezulta mai putina nosema. Este o distantare mai naturala pt. celule mici. Provoaca albinele sa faca celule mici. Distantarea mai redusa le ajuta sa vada fagurele drept fagure de lucratoare.

Perceptii eronate frecvente

Aceea ca distanta de 32 mm este corecta doar pt. albine africanizate. Eu am lasat albine europene sa-si faca propriul fagure si ele distanteaza fagurele natural de lucratoare chiar si la 30 mm dar tipic la 32 mm in centrul cuibului. Distante mai mari sunt spre exteriorul cuibului unde pun trantori, distante si mai mari intre fagurii pt. miere. Aceea ca ramele mai inguste nu vor fi compatibile cu ramele mai late. Eu le interschimb mereu. Multe referinte istorice arata cum apicultorii obisnuiau sa fofoseasca distante mai mici in centru si distante mai mari spre margini. Aceea ca pur si simplu nu conteaza. Ei bine, a se vedea avantajele enumerate mai sus.

Cum se obtin ramele mai inguste


Daca nu sunt cuie pe exteriorul lateralelor ramei, se pot rindelui lateralele ramelor standard pana la 32 mm (se poate folosi un sablon). Puteti cumpara sau face rame cu hofman sau stilul Killion (vezi Mierea in fagure de Carl Killion). Puteti construi rame Koover

Intrebari frecvente I: nu vor fi leaturile superioare prea aproape daca rindeluiesc lateralele ramei? R: spatiul este suficient. Le ingusteaza trecerea dar albinele pot intra si prin gaura de 5/32 inch (4 mm). I: de ce sa nu punem 9 rame in cuib de 10? Astfel incat sa aiba mai mult spatiu sa nu roiasca si sa nu strivim albine la manipularea ramelor. R: din experienta pot sa afirm ca se vor strivi mai multe albine folosind aceasta configuratie (9 rame in cuib de 10) datorita faptului ca suprafata fagurelui va fi foarte inegala pt. ca fagurele de stocat miere are grosime variabila. Aceasta suprafata inegala este mai predispusa sa striveasca albine intre proeminentele de pe fagure. De asemenea este nevoie de mai multe albine pt. a acoperi fagurele si a pastra caldura. daca spatiul nu este suficient, albinele micsoreaza celulele de pe o parte a fagurelui astfel facand-o inutila; iar daca spatiul este prea mare, este nevoie de un nr. mai mare de albine pt. a acoperi puietul, la fel pt. a ridica temperatura pt. a cladi fagure. In al doilea rand, daca fagurii sunt prea departati, albinele lungesc celulele pt. depozitat miere si astfel fagurii devin neregulati aplicarea cutitului devine atunci singurul remediu pt. a le reduce la grosimea corecta J.S. Harbison, Coltul apicultorului, pag. 32.

Hrana naturala Mierea si polenul sunt hrana adecvata pt. albine. Siropul de zahar are ph-ul mult mai mare (6.0) decat mierea (3.2 la 4.5) (zaharul este mai alcalin, mierea este mai acida). Acest lucru influenteaza reproducerea bolilor puietului plus nosema. Toate bolile puietului se reproduc mai mult la ph-ul zaharului (6.0) decat la ph-ul mierii (~4.5). Asta ca sa nu mai mentionam ca mierea si polenul natural sunt mai nutritive decat inlocuitorul de polen si siropul de zahar. Inlocuitorul artificial de polen duce la albine bolnave si cu viata scurta.

Patru pasi simpli pt. albine sanatoase Am abordat sumar acest subiect in capitolul De ce aceasta carte dar vom aprofunda aici. Pt. moment, sa privim la aceste patru chestiuni: fagure, genetica, hrana naturala si fara tratamente. Insiram argumentele si ne concentram doar asupra lucrurilor certe si a ce se poate face.

Fagurele Gasesc toate argumentele privind dimensiunea celulei si daca aceasta ajuta sau nu la controlul varroa putin plictisitoare. Varroa nu mai reprezinta o problema in stupina mea si totusi se pare ca la fiecare intrunire de apicultori acest subiect apare obsesiv si jumatate din ce vorbesc pana la urma este legat de varroa. Eu am mers pe celula naturala si celula mica intr-un moment cand nimeni nu credea ca este posibil sa faci apicultura fara tratamente. Dupa ce incercasem inainte varianta fara tratamente cu rezultate dezastruoase in mod repetat, ajunsesem la aceeasi concluzie. Dupa ce am trecut pe celula mica si naturala am fost foarte multumit ca am ajuns sa cresc din nou albine si nu sa fac management de paraziti. Aceasta evidenta nu este suficienta ca argument pt. unii, desi gandeam la fel inainte de a pune in practica, dar spre deosebire de mine ei nici macar nu doresc sa incerce. Dar sa vedem care ar fi alternativele: Puteti presupune ca dimensiunea celulei este irelevanta. Aceasta ar fi o presupunere indoielnica pt. ca stim ca are de a face cu dimensiunea albinei. Daca scalarea albinei la 150% fata de dimensiunea ei naturala nu este un lucru semnificativ, nu stiu ce ati considera semnificativ. Stim ca asa stau lucrurile inca de la observatiile lui Huber, dar avem si cercetari de Badoux, Pinchot, Gontarski si altii dar si studii recente de McMullan si Brown (Influenta fagurelui cu celule mici asupra morfologiei apis melifera John B. McMullan si Mark J.F. Brown).

Alegeri Celula cu dimensiuni naturale

Puteti presupune orice doriti cu privire la ce dimensiune este naturala. Dar in cele din urma singura metoda de a obtine celula in dimensiune naturala si a lasa albinele sa transeze disputa, este de a stopa introducerea foitei de fundatie de fagure si sa le lasam sa construiasca ce doresc. Asta fac albinele daca le lasi, iar considerand ca asta inseamna un volum de munca mai redus, cheltuiala mai redusa, este singura cale de a obtine ceara necontaminata (faceti o cautare web pt. videoclipul lui Maryann Frasier asupra contaminarii cu acaricide in fagurii noi) aceasta imi pare o situatie de trei ori castigatoare. Chiar acceptand presupunerea ca dimensiunea celulei este irelevanta, nu spune nimeni ca dimensiunea celulei naturale este daunatoare si nu stiu pe nimeni care sa sustina ca ceara necontaminata ar fi daunatoare albinei de fapt multi sunt convinsi in acest moment ca ceara curata este esentiala pt. albine cu adevarat sanatoase. De ce sa nu le lasi sa cladeasca ce isi doresc? De ce sa nu le lasi sa cladeasca ce isi doresc? Se pare ca exista temerea ca albinele vor cladi doar celule de trantor. Am auzit asta de la multi apicultori. Evident nu este adevarat. Daca ar fi adevarat nu ar fi existat albine in salbaticie. Daca doriti sa stiti cate celule de trantori vor cladi, si cu cat puteti influenta numarul lor, cititi cercetarile lui Clarence Collison (Levin, C.G. si C.H. Collison. 1991. Producerea si distributia puietului de trantor in coloniile de albine. BeeScience 1: 203-211). Ideea este ca, in final, cantitatea de trantori este controlata de albine si daca le permiteti acest control de la inceput veti simplifica viata albinei si a apicultorului. Ceea ce trebuie facut in momentul in care albinele cladesc o rama cu celule de trantor in mijlocul cuibului este de a o muta la marginea cuibului si a introduce o noua rama goala in loc.Altfel, daca se scoate rama, nevoia lor de trantori nu este implinita si vor cladi inca o rama cu trantori astfel vor contribui la mitul ca albine cladesc liber doar celule de trantori. Faguri in interiorul ramei? O alta temere pare a fi aceea ca albinele nu vor cladi fagurii in interiorul ramei. Vor cladi foita de fundatie gresit in aceeasi masura in care vor gresi orice alt sistem de fundatie. Vor gresi pe fundatie de plastic mult mai mult decat pe ramale goale, fara foita. Dar daca o fac, se taie jos fagurele si se leaga in rama daca este puiet, se recolteaza daca este miere. Fagure cladit fara foita de fundatie? Am auzit batrini spunand incepatorilor ca fara fundatie albinele nu vor cladi de loc faguri. Este atat de absurd incat nu am sa argumentez.

Insarmare? Ultimul pare a fi mitul ca insarmarea este necesara pt. a putea extrage. Sarma a fost adaugate la foita pt. ca aceasta sa nu se curbeze pana este cladita (vezi orice revista veche ABC XYZ Bee Culture). Nu a fost adaugata pt. a permite extractia. Multi oameni fac extractie din rame neinsarmate, inclusiv eu. Dar daca insarmarea va convine, insarmati ramele, puneti stupul la boloboc si dormiti bine. Eu prefer sa folosesc doar corpuri medii (n.t echivalent romanesc corpuri cu rama de 162mm) si sa fiu in stare sa ridic corpuri si nu am avut niciodata nevoie de insarmare (n.t. Michael Bush specifica ulterior ca practica doar stuparit stationar, la pastoral ramele trebuie insarmate desigur). Cum se fac ramele fara fundatie?

Cu fagure cladit, se taie fagurele lasand un rand de celule pe margini Cu o rama veche fara fagure, se pune intre doua rame cladite cu puiet Cu o rama/fundatie de plastic, se taie lasand un rand de celule pe margini Cand faceti rame noi, se teseste leatul de sus (n.t. figura de mai jos). Puteti face latimea ramei de 1 1/4" (n.t. 32mm).

leatul de sus al ramei, sectiune Dezavantaje? Asadar, cu mai putina munca si cheltuieli mai reduse ne alegem cu ceara curata, celule cu dimensiuni naturale si un cuib natural cu privire la distributia dimensiunilor celulelor si a trantorilor. Care ar fi partea proasta? Daca nu insarmati se poate sa aveti parte de faguri care se rup daca faceti pastoral. De asemenea trebuie sa tineti lazile la boloboc (n.t. fara insarmare) dar pt. stationar asta nu reprezinta o problema. La pastoral este mai dificil (n.t. se recomanda insarmare).

Durata In cel mai de durata caz, se reformeaza ramele in ritmul in care s-ar fi facut normal oricum. Se cumpara foita de fundatie si se inlocuiesc ramele tot timpul, nu? Unii fac rotatia la faguri la fiecare cinci ani sau mai putin. Unii inlocuiesc fagurele pe masura ce au nevoie de ceara dar oricum, daca nu mai folositi foita de fundatie si nu mai face tratamente cu pesticide pana la urma veti obtine fagure natural necontaminat. Daca aveti multa foita de fundatie o puteti vinde la cineva local care oricum trebuia sa cumpere si ii oferiti un pret mai bun. Cel mai pesimist scenariu Sa vedem care ar fi cel mai pesimist scenariu. Sa presupunem ca dimensiunea celulei nu are nici o influenta. Nu este rezonabil sa se presupuna ca albinele vor fi mai putin sanatoase pe faguri naturali, deci in cel mai rau caz vor fi la fel. In cel mai rau caz costul este mai mic decat reformarea fagurilor contaminati cu foita de ceara contaminata. Asta nu este de fapt un lucru negativ. Munca este mai putina decat la prinderea foitelor de faguri. Costul este mai redus. Ceara nu va fi contaminata (cel putin pana cand o contamineaza apicultorul) si se stie ca ceara contaminata contribuie la lipsa de longevitate si prolificitate a matcilor si trantorilor. Deci stim ca albinele vor fi mai samatoase si matcile mai bune. Cel mai bun scenariu Este cel mai pesimist scenariu pt. toate speculatiile privind dimensiunea celulei si fagurele natural. Cel mai bun scenariu este ca va rezolva problema varroa. Stop tratamente Nu stiu toate experientele altora, dar eu, folosind faguri cu celula marita, am pierdut toate albinele daca nu am facut tratamente cativa ani. Dar in cele din urma le-am pierdut si daca am tratat cu Apistan. Era evident ca paduchii au castigat rezistenta. Cunosc cazuri de intreprinderi mari care au pierdut intreaga operatiune in timp ce foloseau tratamente cu Apistan si CheckMite. Asadar s-a ajuns la un punct la care si daca tratezi sau nu, albinele oricum adesea mor. Cred ca problema este ca noi nu dorim sa nu facem nimic. Vrem sa atacam problema si facem orice ne spun expertii pt. ca suntem disperati. Dar ceea ce ne spun ei oricum nu da rezultate. Dupa ce le-am pierdut desi le tratam, nu am mai gasit nici o motivatie sa mai aplic tratamente. Tratamentele perpetueaza problema. Se cresc albine care nu pot supravietui cu orice le tratezi, se contamineaza fagurele si deranjaza tot echilibrul sin stup.

Ecologia stupului Este imposibil sa mentii ecologia complexa a unui stup in timp ce il otravesti cu pesticide si antibiotice. Stupul este o retea de micro si macro viata. Sunt mai mult de 30 de feluri de paraziti benigni sau benefici, de asemenea insecte, 8000 sau mai multe microorgansme benigne sau benefice care au fost pana acum identificate, fara unele din ele se stie ca albinele nu pot supravietui iar unele din ele suspectam ca tin sub control alti patogeni. Cu fiecare tratament aruncat in stup, de la uleiuri esentiale (care interfereaza cu simtul olfactiv al albinelor, folosit de acestea la comunicare si omoara microorganisme, benefice sau altminteri) la acizi organici (care omoara microorganisme si multe insecte si paduchi benigni) la acaricide (chimicale care omoara artropozi inclusiv insecte si paduchi dar paduchi cu eficienta mai mare) la antibiotice (care omoara microflora care este in mare parte benefica sau benigna dar sigur utila in mentinerea balantei si in inghesuirea patogenilor) chiar la siropul de zahar (al carui ph este in detrimentul multora dintre organismele benefice si este avantajos pt. multi dintre patogeni: loca europeana, loca americana, puietul varos, nosema etc., spre deosebire de ph-ul mierii care este mai mic si in detrimentul patogenilor si ospitalier pt. multe organisme benefice).Cred ca am ajuns la punctul in care este stupid sa credem ca am facut bine de vreme ce albinele sunt in colaps in pofida, sau poate din cauza acestor tratamente. Dezavantaje daca nu facem tratamente Asadar care sunt dezavantajele daca nu facem tratamente? In cel mai rau caz vor muri. Asta se intampla in mod regulat deja. Nu cred ca contribui la asta daca le ofer sansa sa restabileasca un sistem natural sustenabil. Nu pot sa distrug acest sistem in mod arbitrar pt. a elimina un element. Dintre apicultorii pe care ii cunosc si care nu fac tratamente, chiar si folosind celula mare, au pierderi mai mici decat cei care trateaza. Pierderile sunt chiar mai mici folosind celula naturala sau celula mica. Dar chiar daca nu pui pret pe controversa privind dimensiunea celulei, netratarea are acelasi efect ca si tratarea. Particip la intruniri de apicultura in toata tara si intalnesc oameni care, ca si mine, au ramas fara albine desi tratau cu o constinciozitate religioasa, si au decis sa nu mai trateze. Noile lor albine o duc mai bine acum. Nu ma simt bine cand vad un stup mort, dar ma consolez cu ideea ca totusi se elimina o genetica slaba. Daca credeti ca o sa aveti prea multe pierderi (ma gandesc ca deja aveti prea multe pierderi) si nu puteti suporta acele pierderi, de ce nu faceti divizari si iernati mai multe nuclee care sa compenseze acele pierderi? Cateva divizari facute prin iulie, dupa ce ati incasat culesul principal, vor ierna bine de obicei, cel putin pe aici, si nu vor afecta productia de miere. Stupii mediocri se pot diviza chiar mai devreme, oricum mare lucru nu produceau, folosind botci de la stupii cei mai buni. De asemenea puteti diviza stupii puternici inainte de culesul principal, si sa obtineti stupi buni, matci bine hranite , mai multa miere si mai multi stupi.

Avantaje daca nu facem tratamente Care ar fi avantajele daca nu aplicam tratamente? Nu trebuie sa dam bani pe ele. Se scuteste drumul pana la stupina pt. tratamente. Ceara ramane necontaminata. Nu se deranjaza echilibrul natural prin distrugerea micro si macroorganismelor care nu sunt vizate de tratament. Se da o sansa intregului ecosistem al stupului sa-si redobandeasca echilibrul natural. Dar cel mai evident avantaj este ca pana nu se stopeaza tratamentele nu se poate face selectie pt. rezistenta. Cat timp se fac tratamente se ajuta albine cu genetica slaba si super paduchi. Cu cat stopati tratamentele mai devreme, cu atat mai repede vor incepe sa creasca albine care pot supravietui in simbioza cu parazitii. A creste matci adaptate local A creste matci adaptate la mediul local din cei mai buni supravietuitori este un alt lucru ce nu poate fi negativ. Daca se inmultesc albine din supravietuitori fara tratamente, se obtin albine care vor supravietui in locul respectiv la problemele locale. Se vor incrucisa si cu albinele salbatice din zona, care sunt tot supravietuitori. Propaganda ca nu se pot creste matci care sa fie la fel de bune ca si cele cumparate este doar propaganda. Tot acolo se incadreaza si ideea de a schimba matca primavara devreme. Matcile timpurii sunt deseori imperecheate prost si hranite prost. Daca nu se fac tratamente, nu se schimba matca in mod regulat si se folosesc cei mai de succes supravietuitori, matcile obtinute vor fi mai bune din urmatoarele motive:

Sunt adaptate local Sunt crescute din supravietuitori Se pot creste la momentul oportun cand exista suficienta mancare si trantori Nu sunt inchise in cusca deloc, sunt puse din nucleul de imperechere direct in stup si oua fara intrerupere. Astfel se dezvolta ovariole mai bune si feromoni mai buni. Asta le face mai longevive, oua dupa un tipar mai bun, roiesc mai rar si vor fi mai usor acceptate. Se scuteste multa munca. Daca reginele traiesc mai mult si se fac inmultiri din stupi care reusesc schimbare linistita la timpul oportun, se obtin albine care isi vor face singure schimbarea matcii. Acest lucru salveaza multa munca in gasirea matcii si introducerea ei pt. ca albinele pot face singure asta. Chiar si la stupii la care se face schimbarea matcii, se poate scuti munca prin introducerea de botci fara sa se mai caute regina batrana. De obicei noua regina va fi acceptata si nu trebuie sa pierdeti vremea cautand vechea regina.

Se face o economie de bani. Matcile de productie costa de la 15$ la 40$ iar crescatorii cer mult mai mult. (n.t. preturile sunt din SUA) Este foarte facil a tine regine de rezerva in nuclee pt. a le folosi oricand este nevoie.

Dar in legatura cu albinele africanizate? Apicultorii din zonele cu africanizate sunt preocupati de acest aspect. Eu nu ma aflu intr-o astfel de zona, dar pt. mine nu conteaza originea. Temperamentul conteaza. Productivitatea conteaza. Supravietuirea conteaza. Daca se cresc doar cele blande si se face schimbarea matcii la stupii agresivi cred ca totul va fi in regula. Diversi apicultori pe care ii cunosc din zone cu africanizate au ajuns la aceasta concluzie. Un alt lucru de avut in vedere este ca primele incrucisari cu hibrid sunt adesea agresive. Asadar daca se aduce genetica de afara se poate contribui la cresterea agresivitatii in stupina. Mai bine sa se faca selectia pt. blandete si sa se schimbe regina la stupii agresivi cu regina locala blanda.

Hrana naturala Este pur si simplu mai putina munca daca se foloseste hrana naturala. Daca nu fac hranire cu polen artificial primavara nici nu trebuie sa pregatesc turta etc. Daca nu dau sirop, nu trebuie sa cumpar zahar, sa fac siropul, sa merg la stupina si sa fac hraniri. Daca le las destula miere pt. iernare, am mai putine rame de scos, de dus acasa, de extras, de

adus inapoi la lins, de facut sirop, de mers la stupina sa fac hraniri. Este mai putin de munca din toate punctele de vedere. Chiar daca nu credeti ca mierea este mai nutritiva pt. albine (desi atunci ma intreb de ce doriti sa produceti miere daca nu credeti ca exista o diferenta intre miere si zahar). Cu siguranta este mai putin de munca daca se lasa miere. Chiar daca va ganditi ca diferenta de ph nu este importanta (lucru de care ma indoiesc la modul serios), este mai putin de munca decat sa se faca sirop si hraniri. Chiar daca va obsedeaza diferenta de pret (0.4$ zahar fata de 0.9$ la 2$ miere per livra = 0.45kg), dupa ce se extrage mierea, se cumpara zahar, se face sirop, se merge la stupina, se fac hraniri, se merge din nou la stupina sa se scoata hranitoarele, credeti sincer ca este rentabil? Nu este doar diferenta de 0.6$ pe livra, decat daca munca depusa nu are nici o valoare. Sa presupunem ca diferenta in starea de sanatate a albinelor hranite cu miere versus zahar este doar marginala si sa ignoram faptul ca nosema se reproduce mai bine la ph-ul zaharului, la fel si puetul varos, loca americana si loca europeana. Sa ignoram toate acestea si presupunem ca are doar o influenta marginala. Dar totusi, s-ar putea sa faca diferenta dintre un stup supravietuitor si unul mort, iar pe aici un roi la pachet costa 80$. Mai mult despre ph Siropul de zahar are un ph mult mai mare (6.0) decat mierea (3.2 la 4.5) (zaharul este mai alcalin). Viceversa, mierea are un ph mult mai mic decat siropul de zahar (mierea este mai acida). Acest lucru favorizeaza reproducerea tuturor bolilor puietului plus nosema. Toate se reproduc mai bine la ph 6.0 decat la ph 4.5. Puietul varos ca exemplu Ph-ul mai mic (echivalent cu cel al mierii, polenului si hranei puietului) au redus drastic dezvoltarea si productia de spori. Ascosphaera apis pare a fi un patogen inalt specializat pt. viata pe larve de albine. Autor Departamentul de Stiinte Biologice, Politehnica Plymouth, Drake Circus, Plymouth PL4 8AA, Devon, UK. Cod de biblioteca: Bd. limba: En. Abstract Apicultura de la IBRA: 4101024 Informatii similare sunt disponibile in legatura cu alte boli ale albinei. Incercati o cautare pe internet dupa ph si AFB (loca americana) sau EFB (loca europeana) sau Nosema si veti gasi rezultate similare despre capacitatea de reproducere functie de ph. Diferentele de ph afecteaza alte organisme benefice si benigne din stup. Celelalte peste 8000 de microorganisme din stup sunt de asemenea afectate de schimbarea ph-ului. Folosirea siropului de zahar de asemenea afecteaza echilibrul ecologiei stupului prin modificarea ph-ului hranei din stup si al hranei consumate de albine. Polen

Daca nu folositi inlocuitor de polen puteti sa lasati polen in stupi sau daca doriti puteti folosi colectoare de polen la cativa stupi (in functie de marimea stupinei) si colecta cateva kilograme de polen pt. a le pune intr-un hranitor deschis primavara. Intre timp se pastreaza congelat. Eu il asez pe un fund cu sita peste un fund solid, cu o cutie goala peste si capac. Astfel ploaia nureprezinta o problema. Colectarea de polen Costul colectarii este in mare parte colectorul. Daca o faceti intr-o stupina aproape de casa sau in drum spre casa este usor sa goliti colectoarele in fiecare seara. Si astfel nu trebuie sa cumparati turte cu polen si aveti nutritie superioara. Daca va indoiti de diferenta polen natural inlocuitor de polen, cautati cercetari privind hranirea albinei ce fac aceasta comparatie. Albinele crescute cu inlocuitor de polen au viata scurta si sunt slabe. Sinopsis Asadar ce aveti de pierdut? Puteti obtine genetica superioara pt. albine inmultindu-le d-voastra; fagure mai curat folosind rame fara foita si nefolosind tratamente; albine ce traiesc mai mult datorita cerii curate si hranirii cu polen natural; si mai putina munca daca se lasa miere si nu se recolteaza pt. a o inlocui cu sirop de zahar; si in cel mai rau caz pt. aceasta munciti mai putin iar in cel mai bun caz veti obtine un efect pozitiv evident asupra sanatatii albinelor. In cel mai rau caz, daca implementati acest sistem putin cate putin, pierdeti ceva albine, ceea ce deja se intampla. In cel mai bun caz veti pierde mai putine. Formula diferita de profit Sa incercam o formula diferita de profit. Cat timp, benzina, efort si bani cheltuiti pt. sirop, hranire, punerea de turta, aplicarea de tratamente, scoaterea tratamentelor, recoltarea putinei mieri pt. a o inlocui cu sirop, fixarea foitei de fundatie de fagure, etc.? Cat timp si bani veti economisii daca incetati sa faceti toate acestea? De cati stupi in plus v-ati putea ocupa in acest timp si cata miere ati obtine in plus?