Terapia cu ajutorul animalelor la copiii cu autism

Articol din categoria : Articole din bloguri - Publicate pe baboom.ro Cainele, cel mai bun prieten al omului poate fi cu adevarat cel mai bun prieten al copilului tau, conform unor studii privind interactiunea dintre ei si copiii cu autism. Sa stea in jurul animalelor de companie sau sa intre in contact cu animalele, structurat poate fi un mare plus de tratament pentru copiii cu autism. Exista multe rapoarte de la ambii parinti si de la medici care apreciaza ca interactionarea cu animalele, un mod formal de animal-terapie asistata, poate oferi beneficii atat fizice si emotionale copiilor cu autism. Animal-terapia asistata poate consta pur si simplu in aducerea unui animal de companie in familie sau gospodarie sau, introducera copilului autist in programe structurate de interactiune cum ar fi: servicii de calarie, joaca cu caini dresati special pentru interactiunea cu copilul autist sau inot cu delfinii. Interactiunea cu animalele poate ajuta copiii cu autism sa se dezvolte mai bine fizic si imbunatateste puterea lor de coordonare si abilitatile fizice. Mai important, multi copii devin mai bucurosi si se observa o crestere simtitoare a capacitatilor de interactiune sociala dupa relatia cu animalele, care pot ajuta copiii cu autism sa aiba un sentiment de mai bine si le creste increderea in sine. S-a constatat ca a fi in jurul unor animale creste atentia unui copil, sa sporeste gandirea si sa-i ajute sa invete mai repede si sa retina informatii mai multe. Rrecent, un studiu publicat in Jurnalul de Vest de Nursing de cercetare a din SUA a analizat efectele de a interactiona cu caini la copiii cu tulburari din spectrul autismului. Pentru acest studiu, copiii au fost expusi la o minge, un caine de plus, sau un caine adevarat sub supravegherea unui terapeut. La finalul programului copiii care s-au jucat cu cainele au fost intr-o stare de spirit mult mai buna si mai constienti de imprejurimile lor decat copiii care au fost expusi la minge sau la cainele de jucarie. Daca sunteti interesat de terapia animal-asistata pentru copilul dumneavoastra, discutati cu medicul copilului dumneavoastra si achizitionati-va un animal de companie sau introduceti copilul intr-un program structurat de: calarie-echitatie, delfin-terapie, terapia canina sau alte animale. Daca sunteti gata sa faceti angajamentul de a aduce un animal de companie in casa dvs, va recomandam sa luati in considerare un caine de serviciu, care a fost special instruit pentru a lucra cu copiii cu autism. Acesti caini pot fi adevarte minuni pentru familiile copiilor cu autism si pot insoti copiii, chiar atunci cand acestia sunt departe de casa, cum ar fi la scoala. In plus, cainii contribuie la a intretine sau imbunatati calmul copiilor atunci cand acestia ii mangaie. Pentru mai multe informatii, contactati o organizatie, sau un centru de recuparare cu astfel de servicii.

"If a child can't learn in the way that we teach, then we must teach in a way he can learn." Ivar Lovaas ZECE LUCRURI PE CARE ORICE COPIL CU AUTISM AR VREA SA LE TII: 1. Sunt n primul rnd un copil. Am autism. Nu sunt n mod primordial autist. Autismul este doar un aspect al personalitii mele. Nu m definete ca persoan. Tu eti o persoan cu sentimente, idei, talente sau eti doar gras (supraponderal), miop (pori ochelari) sau nendemnatic. Acestea sunt lucruri pe care le vd mai nti la tine cnd ne ntlnim, dar acestea nu sunt trsturile tale principale. Ca adult, ai un oarecare control asupra felului n care i defineti propria persoan. Dac vrei s subliniezi o anumit trstur personal, poi s o faci fr

prea mult efort. Eu sunt nc un copil ce se dezvolt. Nici tu dar nici eu nu tim nc ce a putea realiza. Dac m defineti dup o singur trstur de-a mea, s-ar putea s m subestimezi. i dac simt c tu nu crezi c pot s o fac, rspunsul meu natural va fi de ce s mai ncerc?. 2. Percepiile mele senzoriale sunt dezordonate. Integrarea senzorial este, probabil, aspectul cel mai dificil de neles al autismului, dar este i cel mai important. Aceasta nseamn c imaginile, sunetele, mirosurile, gusturile i texturile care ie i se par obinuite pot fi de-a dreptul dureroase pentru mine. Mediul propriu-zis n care triesc mi se pare ostil. Poate c ie i se pare c sunt retras sau poate agresiv, dar de fapt ncerc doar s m apr, s m protejez. Iat de ce o simpl ieire la supermarket poate fi un calvar pentru mine: Auzul meu poate fi foarte acut. O mulime de oameni vorbesc n acelai timp. Difuzoarele anun ofertele zilei. Casele de marcat bipie i trncne, rniele de cafea hrie. Aparatul de feliat carne scrie, bebeluii plng, crucioarele scrnesc, tuburile de neon bzie. Creierul meu nu poate filtra toate aceste zgomote i ajung la suprancrcare. Pot s am un sim al mirosului foarte dezvoltat. Petele de pe tejghea nu prea e proaspt. Domnul de lng noi nu a fcut du astzi. Copilaul din fa are un scutecul murdar. Pe culoarul trei s-au vrsat nite murturi i se spal pe jos cu amoniac. Nu pot s filtrez totul. Deja cred c mi vine grea. Pentru c m orientez pe baza vzului, acesta poate fi primul sim care este prea stimulat. Lumina tubului de neon nu este doar obositoare, dar i bzie. Lumina pare s pulseze i m dor ochii. Aceast lumin care pulseaz se reflect pe diverse suprafee i contururile obiectelor mi par distorsionate spaiul pare c se mic n continuu. Exist i reflexii n ferestre, ventilatoare care se mic n tavan, oamenii sunt n continu micare. Toate acestea mi afecteaz sistemul perceptiv i cel vestibular. Acum nici mcar nu pot s mi dau seama unde m aflu n spaiu. 3. Te rog s faci diferena ntre NU VREAU (aleg s nu fac) i NU POT (nu sunt capabil s fac). Utilizarea vocabularului i a expresiilor lingvistice pot fi adevrate provocri pentru mine. Nu e vorba c nu ascult de instruciuni. Doar c nu pot s le neleg. Cnd m strigi din partea cealalt a camerei, iat ce aud eu: &#$@*^ Marius. %** %$#@ Vino i vorbete cu mine direct n cuvinte simple: Te rog s pui cartea n bibliotec Marius. E timpul s mergem la mas. Aceasta mi spune ce vrei de la mine i ce urmeaz s se ntmple. Acum este mult mai uor pentru mine s fac ceea ce vrei de la mine. 4. Gndesc foarte concret. Aceasta nseamn c interpretez limbajul dup forma literar. Este o situaie

confuz pentru mine cnd mi spui ca ai mers ca vntul i ca gndul cnd ceea ce vrei s mi spui de fapt este c ai mers foarte repede. S nu mi spui c ceva este floare la ureche cnd nu e vorba de nici o plant, i vrei doar s mi spui c aceast sarcin este foarte uor de realizat. Cnd mi vei spune c Rzvan i-a luat picioarele la spinare, voi fi foarte confuz din punct de vedere anatomic. De fapt, poi s mi spui c Rzvan a plecat foarte repede. Idiomurile, sensurile multiple, inferenele, metaforele, aluziile i sarcasmul nu reprezint nimic pentru mine. 5. Te rog s ai rbdare cu vocabularul meu limitat. E destul de greu pentru mine s i spun de ce am nevoie cnd nu cunosc cuvintele care s descrie sentimentele mele. Poate mi este foame, poate sunt suprat, speriat sau confuz, ns nu pot s m exprim cu aceste cuvinte. Fii atent la limbajul corpului meu, dac sunt retras sau agitat, sau chiar i alte semne care i vor transmite ce este n neregul cu mine. Exist ns i o parte opus la cele de mai sus. Uneori pot s vorbesc ca un mic profesor sau ca un star de cinema. Poate c spun pe de rost ntregi texte ce sunt mult prea avansate pentru vrsta mea. Acestea sunt secvene de limbaj pe care leam memorat din lumea nconjurtoare pentru a compensa lipsa mea de limbaj. Aceasta pentru c tiu c se ateapt de la mine s rspund ceva cnd mi se pune o ntrebare. Aceste texte pot s provin din cri, de la televizor, din diferite discursuri. Acest tip de manifestare se numete ecolalia (repet exact ce aud, papagalicete). Nu prea neleg eu despre ce este vorba acolo. tiu doar c pot astfel s rspund cnd cineva ateapt de la mine o reacie. 6. Pentru c vorbirea e foarte grea pentru mine, m orientez mult cu ajutorul vzului. Te rog s mi ari cum se face ceva mai curnd dect s mi spui. i s fii gata s mi ari de mai multe ori. Repetarea m ajut s nv. Un program zilnic ilustrat mi este de mare ajutor i m orienteaz de-a lungul zilei. La fel ca agenda ta electronic sau telefonul mobil, un astfel de program m scutete de stress-ul de a-mi aminti ce urmeaz, m ajut s trec mai uor la urmtoarea etap, mi permite s mi organizez timpul n aa fel nct s fac ceea ce tu atepi de la mine. Pe msur ce cresc, o s am n continuare nevoie de acest program ilustrat, dar nivelul meu de reprezentare poate evolua. nainte s pot citi am nevoie de un orar cu desene sau fotografii. Pe msur ce cresc, voi putea utiliza combinaii de fotografii cu cuvinte scrise, iar apoi m voi putea orienta doar pe baza cuvintelor. 7. Te rog s te concentrezi i s m ajui s dezvolt mai curnd ceea ce pot face dect ceea ce nu pot face.

La fel ca orice alt persoan, nu pot s m dezvolt ntr-un mediu n care mi se arat n permanen c nu sunt suficient de bun i c ceva e defect la mine. ncercarea unui lucru nou va deveni ceva urt pentru mine cnd tiu c voi fi cel mai probabil criticat, chiar i atunci cnd critica se vrea a fi constructiv. Caut punctele mele tari i le vei gsi. Exist mai multe moduri corecte de a rezolva o sarcin. 8. Te rog s m ajui cu interaciunile sociale. Poate i se pare c nu vreau s m joc cu ali copii. De cele mai multe ori nu tiu de fapt cum s pornesc o conversaie sau cum s ncep s m joc cu ali copii. Dac ai putea s i rogi pe ceilali copii s m cheme s m joc cu ei fotbal sau baschet, poate c voi fi fericit s m altur lor. M descurc cel mai bine la jocurile foarte structurate, unde nceputul i sfritul sunt foarte clare. Nu m descurc s citesc expresiile faciale, limbajul corpului sau emoiile celor din jurul meu. De aceea apreciez dac m ajui n permanen cu privire la ceea ce trebuie s fac din punct de vedere al interaciunii cu ali copii. De exemplu, dac o s rd atunci cnd Emilia cade de pe balansoar, nu o fac pentru c m distreaz ci pentru c nu tiu ce trebuie s fac. nva-m s ntreb n aceast situaie Eti bine Emilia? Te-ai rnit? 9. ncearc s gseti elementele care m fac s fiu agitat. Momentele n care sunt agitat sunt mai suprtoare pentru mine dect sunt pentru tine. Aceste stri apar atunci cnd unul din simurile mele este supra-solicitat. Dac poi s identifici cauza, atunci poi s previi efectele. ine un jurnal al acestor evenimente i al oamenilor, fenomenelor, ntmplrilor din jurul meu. Vei vedea c de acolo se desprinde o anumit tendin. ncearc s i aminteti mereu c orice form de comportament este o form de comunicare. Comportamentul meu i va spune ceea ce cuvintele nu pot s transmit referitor la percepia mea privind mediul. Dragi prini, inei minte urmtorul lucru: comportamentele care se repet pot avea uneori o cauz medical. Alergiile, problemele de somn sau gastro-intestinale pot avea efecte majore asupra comportamentului. 10. Iubete-m necondiionat. Elimin gnduri cum ar fi Daca ar face mcar . Sau Daca nu ar mai fi aa.. Nici tu nu ai ndeplinit toate ateptrile prinilor ti i nu i-ar fi plcut s i se aminteasc n permanen acest lucru. Nu am ales eu s am autism. Dar ine minte c mi se ntmpl mie i nu ie. Fr sprijinul tu, ansele mele la o via adult ct mai independent sunt foarte mici. Cu sprijinul tu, posibilitile sunt nenumrate. i promit merit efortul. Si, n final, trei cuvinte. RBDARE! RBDARE! RBDARE! ncearc s vezi autismul meu ca o abilitate mai special dect ca o dizabilitate. Privete dincolo de

limitri la talentele pe care autismul mi le-a oferit. Este adevrat c nu prea m uit n ochii oamenilor i nu sunt bun la conversaie, dar ai observat c nu mint, nu triez, nu i jignesc pe colegii mei i nu am prejudeci? Este adevrat c probabil nu voi fi urmtorul Hagi sau Ilie Nstase. Dar cu atenia mea i capacitatea de concentrare a putea fi urmtorul Einstein. Sau Mozart. Sau George Orwell. Sau Thomas Jefferson. Ei au avut autism. Rspunsul la boala Alzheimer, rezolvarea enigmelor vieii extraterestre i multe altele vor putea fi rezolvate n viitor de persoane cu autism, ca mine. Tot ce pot s fiu nu se va ntmpla dac tu nu eti fundaia mea. Fii avocatul meu, fii prietenul meu i vom vedea ct de departe pot ajunge.

Din complexul psihologiei, cu pedagogia si cu artele frumoase, s-a nascut o noua metoda care propune exprimarea artistica pentru recuperarea terapeutica. Pictura, teatrul si muzica sunt prezente in spitale pentru a calma stresul, durerea si anxietatea, pentru a trata tulburari ca autismul sauanorexia la copii si tineri. Este definita ca medicina cea mai frumoasa din lume si pentru anumite persoane este tratamentul fara medicamente, fara efecte adverse, dar cu cea mai mare eficacitate. Este o psihoterapie in care sedintele de tratament constau in discutii cu psihiatrul practicand activitati artistice si manuale. Este vorba despre terapia prin arta. Unul dintre beneficiile sale consta in schimbarea atitudinii in fata bolii, prin contactul cu emotiile si realitatile subconstiente pe care pacientul nu le poate exprima prin cuvinte. De asemenea, terapia prin arta ajuta la gasirea celei mai bune cai pentru a infrunta durerea si se poate folosi pentru imbunatatirea respectului de sine, pentru destresare si pentru a imbunatati motricitatea. Terapia artistica este folosita pentru a trata problemele adultilor si ale batranilor care sufera de cancer, Parkinson, Alzheimer. Insa una dintre cele mai inovatoare aplicatii ale sale este la nivelul pediatriei. Una dintre cele mai cunoscute, complexe dar si extreme de costisituare terapii in cazul copiilor cu autism este terapia ABA (Analiza comportamentala aplicata).

ABA in traducere inseamna analiza comportamentala aplicata si se refera la analiza autismului strict din punct de vedere comportamental, este o abordare care se bazeaza in principiu si pe factorul practic in care autismul este in fapt o afectiune diagnosticata doar pe baza observatiilor de comportament fara a analiza cauza biologica. Din acest punct de vedere comportamentele autiste se impart in doua mari categorii : comportamente in exces (autostimulare , automutilare , agresiune , hiperkinetism , istericale , comportamente obsesive sau asa numitele stereotipii ) si comportamente deficitare ( limbaj , abilitati sociale, abilitati de joaca , abilitati academice si abstractizari , abilitati de autoajutor si autoservire). Scopul terapiei este de a descreste comportamentele excesive si de a creste si modela comportamentele deficitare. Terapia ABA are doua sectiuni si trei etape : Sectiunile se refera la metodele de invatare si ele sunt: o sectiune care inseamna programe curente in care copilul este invatat pur si simplu niste lucruri (in cea mai mare parte aproape mecanic), respectiv sectiunea de generalizare in care aceste lucruri invatate se transpun in viata de zi cu zi si care devin parte a sistemului sau de valori. Etapele se refera la modul cum se pune in practica terapia si sunt urmatoarele: 1. etapa de pretratament care presupune o schimbare a comportamentului vis a vis de copil a familiei si mediului inconjurator si care nu reprezinta in fapt decat o ajustare comportamentala a copilului si preluarea controlului asupra comportamentelor acestuia - in general etapa aceasta este facuta de parinti in mediul familiar si se refera exclusive la motivarea copilului sa isi dezvolte anumite abilitati si comportamente si descurajarea copilului de a mentine anumite comportamente negative. 2. etapa de terapie in sine care are o multitudine de programe si care inseamna in fapt invatarea unei multitudini de cunostinte si dezvoltarea tuturor "comportamentelor deficitare" precum si trecerea acestora in generalizare astfel incat copilul sa poata folosi la modul concret ceea ce invata in programele curente. 3. ultima etapa o reprezinta socializarea si incercarea de integrare in comunitate si in scoala a copilului ; in general aceasta etapa apare dupa o anumita perioada de terapie (6 luni -2 ani) , perioada in care copilul a capatat destule abilitati de viata , sociale si de limbaj astfel incat in momentul in care este integrat intr-o gradinita sa aiba cat mai putine frustrari legate de imposibilitatea lui de a se alinia cu ceilalti copii in acesta etapa copilul se duce la scoala/gradinita cateva ore pe zi insotit de un "shadow" (un tutore special pregatit

pentru jobul asta), care il ajuta sa se integreze in comunitate iar in paralel acasa se continua atat programele curente din terapie cat si generalizarea cunostintelor. In interventiile comportamentale exista trei modele de invatare care pot fi identificate : - conditionarea simpla, - conditionarea operationala, - invatarea prin observatie. Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de principiile conditionarii operationale care are 3 componente: 1. Antecedentele - care reprezinta un lucru care s-a intamplat inainte sa apara un anumit comportament la un individ si care ii declanseaza acestuia acest comportament (purtare) 2. Comportamentul (purtarea) in sine pe care un individ o are ca raspuns la antecedent 3. Consecinta - care reprezinta consecinta pe care respectiva purtare/ comportament a unui individ o declanseaza ulterior. Pentru a dezvolta programe care sa schimbe cu succes comportamentele copiilor este foarte important de inteles cum anume influenteaza antecedentele si consecintele comportamentele si cum opereaza acestea. Astfel fiecare consecinta are un efect asupra unui viitor antecedent ...adica daca telefonul suna si nimeni nu ne raspunde la capatul celalalt al firului,dupa cateva incercari cel mai probabil ca o sa ignoram sunatul telefonului sau o sa-l scoatem pur si simplu din priza. In mod usual acesta este tipicul dupa care ne conducem viata si de asemenea este tipicul (antecedent-actiune- consecinta) dupa care invatam oricare dintre noi din mediu. ...la modu lpractic si copii (autisti sau nu) invata dupa acelasi tipic singura diferenta relevanta este aceea ca in cazul copiilor normali consecintele pozitive pot si consecinte pur sociale care pe ei ii bucura, pe cand in cazul copiilor autisti consecintele pozitive sociale (cel putin in prima faza) nu inseamna nimic si nu reprezinta o consecinta neaparat pozitiva pentru ca ei nu o inteleg ca atare. Cine poate beneficia de ABA? Metodele ABA au fost folosite cu succes de multi elevi de varste diferite, cu sau fara dizabilitati in diverse contexte. La inceputul anilor '60, analistii comportamentali au inceput sa lucreze cu copii mici cu autism si tulburari asemanatoare. De atunci, o gama larga de tehnici ABA au fost dezvoltate pentru construirea abilitatilor folositoare in randul elevilor cu autism de toate varstele. Acele tehnici sunt folosite: in situatii structurate (cum ar fi instruirea formala in salile de clasa), in situatii de zi cu zi mai "naturale", dar si in instruirea fata in fata si de grup.

Acestea sunt folosite pentru a dezvolta abilitati de baza precum privitul, ascultatul si imitarea, precum si abilitati complexe precum cititul, conversatia si intelegerea perspectivei altora. Copiii peste 4 ani invata lucruri precum abilitati sociale mai bune, anumite abilitati academice si mai important, abilitati de viata. In adolescenta acesti copii invata abilitati de autoajutorare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine in casa. Dinozaurii folositi in terapia pentru copii cu autism Dinozaurul se trezete doar dac este mngiat i aude o voce familiar care l ndeamn s deschid ochi i s nceap explorarea. D noroc cu stpnul i apoi, dac i se face cumva foame, ncepe i plnge, iar n cazul n care nu este bgat n seam se supr i se comport ca atare. Este vorba despre Pleo, dinozaurul de jucrie dotat cu inteligen artificial. Personalitatea acestuia se schimb n funcie de atmosfera n care este crescut i e capabil de mai multe sentimente, precum curiozitate, bucurie, fric sau suprare. Ce e roboterapia? Utilizarea roboilor n psihologia clinic i psihoterapie se numete roboterapie i poate favoriza nvarea unor comportamente adaptative, dezvoltnd interaciunea n cazul pacieniilor. Pentru aceast form de terapie, psihologul Daniel David a achiziionat roboelul Pleo. Acesta are forma unui dinozaur i se comport precum un animal de companie n momentul n care este pornit. Motivul pentru care inteligena artificial de acest gen a luat forma unui dinozaur se explic foarte uor. "Muli pacieni nu suport pisicile sau cinii sau i percep ca pe o ameninare din diverse motive. Din aceast cauz s-au ales animale ntr-un fel neutre, precum dinozauri sau chiar foci". Cum ajut pacienii Utilizarea roboilor n terapia asistat de animale reduce riscul de mbolnviri, crete gradul de siguran i confort i s-a dovedit soluia ideal pentru cei care au o repulsie fa de anumite animale. n cazul celor care sufer de ADHD, dinozaurul care trebuie ngrijit le va capta atenia i i va ine mai mult timp concentrai asupra unui lucru. Copiii care sufer de autism i vor dezvolta capacitatea de atenie cu ajutorului lui Pleo, iar n cazul vrstnicilor, va disprea plictiseala, ntruct trebuie s aib n permanen grij de el i s i acorde atenie.

Muzica n terapia cu copiii autiti

Muzica este o form de comunicare care are efecte linititoare pentru copiii autiti. Deoarece copiii autisti sunt hipersensibili la stimuli externi, ei tind sa aiba o afinitate puternica pentru a asculta muzica si pentru a canta la instrumente muzicale. Cercetarile specialistilor despre influentele muzicii asupra copiilor diagnosticati cu autism au demonstrat beneficiile utilizarii acestei terapii ca mijloc de sprijinire a abilitatilor de vorbire si de mentinere a unui contact vizual mai bun. Astfel, desi rostesc foarte putine cuvinte sau nu vorbesc deloc, copiii autisti sunt receptivi la muzica, si chiar pot canta. Scopul folosirii muzicii nu il constituie cel de obtinere de performante, ci de a-i invata sa comunice, pentru ca ei au capacitatea de a recunoaste tonalitatile si tind sa aiba aptitudini extraordinare pentru muzica. Copiii autisti sunt deosebiti de talentati in aria muzicii, atat in a canta la un instrument, cat si a fredona. De aceea, pe fondul acestei tehnici se pot construi abilitatile limbajului. Aceasta tehnica a fost studiata intr-o cercetare in care un terapeut a potrivit combinatii de consoane si vocale cu notele muzicale pentru a invata un copil autist sa vorbeasca cuvinte simple cantandu-le. Prin terapia prin muzica se poate crea un cadru securizat in care copilul invata nu numai sa comunice, dar si diverse sarcini, invata sa respecte reguli sau conventii sociale. De exemplu, daca cel mic nu executa contactul vizual, jocurile muzicale care presupun sa-l priveasca pe terapeut pot ajuta in acest sens. De asemenea, pot fi utilizate instrumente simple, cum ar fi tamburina sau un clopotel, jucandu-te cu ele exact langa capul tau, in fata copilului. in felul acesta, cel mic devine mai confortabil in privinta contactului vizual. Este indicat sa fie cautate cantece apropiate varstei lui pentru a le folosi in a-l ajuta sa invete cuvinte si semnale ale corpului. Pot fi create cantece repetitive pe care copiii sa le invete. in plus, cuvintele cantecului pot crea o modalitate prin care copilul sa-si comunice nevoile sale prin cantec. Un exercitiu ar putea fi ca adultul sa ii cante copilului diverse melodii in timp ce tine in brate o papusa. Cand in cantec se mentioneaza cuvantul somn, adultul sa intinda papusa pe pat, iar cand se mentioneaza trezire, sa salte papusa in aer. De asemenea, cunoasterea unui instrument muzical poate ajuta la construirea stimei de sine, precum si la relaxarea copilului. Important este sa fie observate preferintele muzicale ale celor mici si aceste principii ale terapiei sa fie folosite atat in mediul educational, cat si acasa. Terapia cu delfini Aceast terapie a luat natere n 1978, n urma muncii de cercetare elaborate de doctorul David Nathanson

Delfinii sunt mamifere inteligente i sentimentale. Delfinii domesticii erau bine cunoscui printre grecii antici i romanii de pe malurile Mrii Mediterane, iar meniuni referitoare la ei se regsesc n operele lui Aristotel, Pliniu cel Btrn, Plutarh, Herodot i ale altor scriitori i savani ai Antichitii. Datorit faptului c au structura creierului asemntoare cu aceea a omului, acetia sunt capabili s perceap dresajul prin mngieri. Cu ajutorul inteligentelor mamifere se pot trata boli deosebit de grave, cum este paralizia cerebral infantil, sindromul Down, problemele severe de auz, de vedere, afeciunile coloanei vertebrale etc. Rezultatele ce au fcut nconjurul lumii sunt cele obinute cu copiii autiti. Delfinii permit celor mici s se urce pe spinarea lor, i plimb i le stimuleaz un comportament pozitiv i vorbirea, diminundu-le totodat stresul. Turgay Uykusuz completeaz: Delfinii notri au la dispoziie un cadru apropiat mediului lor natural, iar acest lucru ajut la meninerea sonoritilor pe care acetia le emit natural, fiind eseniale ntr-o terapie de acest gen. Sunetele pe care aceste mamifere le produc acioneaz ca nite stimuli asupra creierului uman, inducnd schimbri majore n comportamentul copiilor. Am avut n centrul nostru numeroi micui autiti care, pn s nceap terapia, nu scoseser niciun cuvnt, iar dup cteva edine au rostit pentru prima dat mama. Muli au auzit despre faptul c notul n bazin cu delfinii calmeaz spasmele. Mai mult, aceste mamifere sunt de folos att n afeciuni cardiace, ct i n cele ale sistemului osos, dar i n ameliorarea simptomelor depresiei. Delfinii i determin pe oameni s neleag c mediul nconjurtor, persoanele din jur exist pentru a se bucura de ele. Cteva jocuri cu delfinii, cteva mngieri i ajut s nceap o via normal.

Bibliografie

1. Minfe Clinic Team(2002) The Mifne Approache Post Treatment social integration of children with contact and communication disorder, Israel. 2.Muresan(2004), Autismul infantile structuri psihopatologice. Terapia complexa, Editura Presa Universitara, Cluj- Napoca. 3. Revista Info- autism(2004), nr 3 si 4
4. Revista SNPCAR(2008) VOL. 11 NR. 1 45

5. www.autism.ro