L. S.

P ~ ~ D U R E A N

CONST. L. H R I S T E A
Membru de onoare
a\ Asociatiei Crescltorilor de Albirle
din R.S. Romania

VOLUMUL I1
d e la litera M la Z

E D I T U R A

A G R O - S I L V I C A
B U C U R E S T I

1967

CUPRINSUL

ardcsr$ ................... .
.. . . . . . . .
MAGNETUL DE APA . . . . . . . . . . . . . . . . . .
MASCA ..............................

Y ATACIUNEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
MATCA ..............................

Pregdtirea ~i construirea botcibr ....

Oul. larva. nimfa f i matca noult ....
Caractere mrfologice qi fiziologice a&
mlttcii faM de albine
Diverse manifestltri de co mportare a
mdteii On colonie
Atacul botcilor
Semnalele emise sau ctntecul miltcilor
........................
Lupta fntre m5tci in scopul selectionilrii lor ......................
fmperecherea ?i fecundarea mdtcii ....
Aglomerilrile de trfntori (L. P 3 d urean)
......................
Nurnarul de trtntori necesari pentru
tmperecherea mgtcii ............
Fecundarea artificiatd ............
Producerea trlntorilor ............
Tehnica fecundgrii artificiale
Viap mcZtcii On stup
Pierderea capaciMfii de ouat
Centrolul ouatului
Mowtea rndteilor ..................
Creplcr~ag i selecfia mdtcilor ........

............
................

..................

......
............
........
................

Ameliorarea albinei locale ........

Criteriile de selectie privind colonia
( L P i l d u r e a n ) ............
Productivitatea (L. P 5 d u r e a n)
Hitrnicia (L P it d u r e a n) ....
Activitatea de zbor (L P i5 d urean)
......................
Rezistenta la intemperii (L P Sdurean)
..................
Adaptabilitatea (L P il d u r e a n)
Lipsa unei predispozitii spre roire
(L P 5 d u r e a n )
S5 aiba un caracter linijtit (L. P 5durean)
Si5 ierneze bine (L P i5 d u r e a n)
Productia de cear5
Longevitatea
0 bun5 dezvoltare corporal&
Rezistenta la boli ~i ap&rarea fmpotriva d5uniXtorilor
Criteriile de selec~ie privitoare la
mated
0 mare prolificitate
Inceperea devreme a ouatului
Utilizarea maxim&a cuibului
Temperamentul neimpresionabil
Vitalitatea deosebitil a mittcilor
Selectia individualdl (L P il d u r e a n)
Tehnica creglerii naturale dirijaUt a
botcilor precurn ~i altoirea lor ....

..........

....................
.
................
....................
.......
............
........................
..............
......
......
....
.

A . B . C.... APICOL

3Iatoda I
......................
hIetodanI1-a(L. P ;i d u r e a n) ....
3Ietoda dr. Miller (111). ...........
Metoda Alley ( I V ) . ...............
3Ietoda Caillas (V) . . . . . . . . . . . . . .
3Ietoda Polonezri (VI) ............
Altoirea botcilor naturale. . . . . . . . . .
Pdstrarea botcilor disponibile.. . . . . . .
Cresteren miitcilor i n botci artificiale
d i n colonii orfanizate . . . . . . . . . .
hIetoda Doolittle-Pratl ............
hletoda W. Coffey ................
AIetoda lleyrand ................
3Ietoda Iiomanescu (L. Pridurean)
3 I ~ t o d n R . Jordan-Volosyevici.. . .
.\Irtoda .roe Smith ..............
3l~loclacre?terii artificiale de milci
far: orfanizarea coloniei crescatoare
3Ietoda creqterii mtitcilor direct din
011

............................

Izolarea botcilor i n colivii de protec,tie

l'olosirea botcilor ................
Fortraarea nucleelor vremelnice pentrzt
..........
irnperecherea miitcilor
Nucleele vremelnice mari ........
Xucleele mijlocii ................
Nucleele mici ..................
Nuclee pitice, nucleoli, micro-nuclee,
sau micro-stupugori ..............
Popularea nucleelor ..............
f n ~ ~ e r e c h e r e mcitcilor
a
d i n nuclee vrernelnice, s t u p y o r i de imperechere
sau micro-stupu~ori ............
17erificarea mcitcilor ..............
Marcarea mritcilor ................
f nlocztirea miitcilor ................
inlocliirea linigtitg ................
Irl troducerea mci tcilor noi ..........
Introducerea sub form5 de botc3
cgpgcitri ......................
Introducerea mritcilor virgine ....
Introducerea mritcilor imperecheate
Jletodele directe ..............
hIetode indirecte ..............
Metode mixte ................
hIetoda cu Regina1 (L. P a d ur e a n ) ........................

CUPRINSUL

.6

Respingcrea m5tcii . . . . . . . . . . . . . .
Iernarea rndtcilor dispnn i b i l ~. . . . . .
Icrnarca 1nZtcilor intr-un corp a1
stupulrli multietajai. (1,. I' 5 d 11r c a n)
....................
Iernarea matcilor in nuclccr mijlocii
........................
Icrnarea in nuclpt3 miri de imperechere tip Fota . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Iernarea inZlcilor in afara gl~emului
..........................
~l.4'l'l~R.\~1'OI~UJ~
)l.\L.RIXIO .IN:\

. . . . .

l i 0 S\
. . . .
~ l l ~ ~ I I l FI<.
~ I N ~ ~

. . . . . .

>t~ir.rsA
l:I.OoI'l
llIcO%1.:l.l;

.....

\IIEKE.\

........

.
.

.......

.......
. . . . . .

.
.

.....

Cornpozi!ia mierii . . . . . . . . . . . . . . . .
illierea extrafloralri
..............
Mierea de ntanri (L. PAdurean) ....
Grarzularea salt cristrrlizrrrea rnierii
lichide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Yrevenirea crisfaliziirii nzierii. . . . . .
Grrtbirea cristaliziirii m i e r i i . . . . . . . . . .
Lichefierea mierii grartulate . . . . . . . .
Mierea cristnlizatri i n fuguri ;i folosiren
ucestora
......................
Jlierea fernten tale . . . . . . . . . . . . . . . .
hfiere toxicd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Recol tarea nl ierii lichirle . . . . . . . . . .
Ridicarea magazinelor de recoltz.. . .
Evacuarea automata a alhinelor.. . .
DescEIpacirea, extractia mierii si reagezarea magazincblor cu rame extrase
Extractia de noapte.. . . . . . . . . . . . .
Filtrarea gi sedimentarea mierii..
Maturarea, limpezirea ~i filtrarea
mierii lichide . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Metoda canadian: de maturare a mierii ( L . PBdurean). . . . . . . . . . . . . . . .
Mierea in faguri . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mierea i n secfiuni ................
Mierea ;i irzdustrializarea e i . . . . . . . .
Mierea qi falsificarea e i . . . . . . . . . . . .
jllierea ca aliment ;i medicament ....

..

A.B.C .... APICOL

PACIlETE CU ALBINE?V.n.

albinelor

..............................
S A I < C O T I Z A R E . \ .II.UIXI:LOI{,
V.n.
S!\PII

Anestezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SECTARUL
..........................
Factorii care inflrrenfeazd cantitatea de
nectar En raport cu condifiile climalerice pi rneleorologice ............

C5ldura ..........................
R5cirea brusc5 ..................
Ploile ............................
Desccirc5rile electrice ............
Lumina solar% ..................
lngheturile tErzii (L. P 5 d u r e a n)
Vintul (L. P 5 d u r e a n) ........
Roua (L. P i d u r e a n) ..........
Ceata gi negura (L. P 5 d u r e a n)
Urniditatea aerului ..............
Natura solului gi components lui
0 buns agrotehnic5 ..............

Variatia productiei de nectar i n raport

de cercetarea florilor de ccitre albine
Actiunea negativd a ddundtorilor f i
bolilor plantelor ................
Producfia de nectar a diverselor plante
la ha
........................
NICOLAESCU N . $1 STOENESCU ......
NOSEMOZA

..........................

Contarninarea coloniei si evolufia bolii

ln
In
In
fn

sezonul de iarn5 ..............

sezonul de yrimcivar5 ..........
sezonul de varg ................
sezonul de toamnli ..............

Sirnptornele bolii ................

Mdsurile preventive s i curative ......
Tratamenle ......................
NUCLEU
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
.
...
NUMEROT-IREA STUPILOR . . . . . . . . . .

OGLIND.4 STUPULUI
................
ORFANA ...............................
OROSI PALL ZOLTAN ..................
OTETAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OTE'TUL DE N I E R E . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Expedierea

........................

PAPADIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PAR.4LIZIA AT.BINELOR . . . . . . . . . . . .
PARA-LOCA V.n. Loca du.bhi
PARATIFOZA
........................
PAR01
..............................
PARTEKOGENEZA
..................
PASTORAL, V.n. Apicultura pastoralii
PERICISTIMICOZA,V.n. Puiet vdros
PIETRIFICAREA PIUETULUI. V.n. AS-

......

..

pergiloza

........................

PINTENUL APICOL . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PLANQETA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PLANUI APICOL DE PRODUCTIE . . . .
PI. ATFORMA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . .
POLENUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cornpozifia polenului ..............

Recoltarea de cdtre albine apolenuluisi
transportul lui ..................
Transformarea polenului in piisturd
pi depozitarea l u i ................
Rolul polenului i n viafa coloniei ....

a . Polenul ca hran5 ..............

b . Polenul gi cuibul coloniei ........
c . Polenul ; ~ matca
i
..............
d . Polenul gi singtatea coloniei ....
e . Polenul gi iernarea albinelor ....
Cantitdfile necesare de polen pentru o

......................
colonie
Formarea rezervelor de polen ........
Colectarea polenului prin scuturare
Colectarea polenului de catre albine
Pdstrarea polenului

..............

Uscarea industrial5 ................

Formarea rezervelor de p5stur5 in
faguri ........................
Eliminarea total5 a pgsturii alterate
din faguri ......................
Inlocuitorii polenului gi a i pasturii
Polenul vi p5stura fn combaterea diferitelor afectiuni umane ..........
POLENIZAREA
....................
POLTEEV V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PORUMBUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PREDUCEA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . .

..

PRESA PENTRU FAGURI. V.n. Ceara

PRESA PENTRU SALTELE CU STUPI . .
PROCOPOVICI M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
I'ROPOLISUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.... APICOL

A.B.C

Obfinerea
mari ~i
Piistrarea
Folosirea
PUIET

Puiet
Puiet
Puiet
Puiet
Puiet
Puiet
Puiet

propolisului en cantiliZii
phtrarea lui ............
propolisului ............
propolisului i n medicind

....................................

bolnav ....................
rdcit ......................
intosicat ..................
En descompunere ............
p d r b i t sau f&rnind ..........
sufocat ....................
vdros .......................

PUNTEA-REPER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
P r j R I C I D E F R U N Z E . Pslyllidae V.n.

Lecaniile qi ~ a c h n i d e l e ..........

RACHITICA
........................
R A C N I U L D E I\IIERE . . . . . . . . . . . . . . . .
R.431A C L A D I T O A R E
................
R.4JIA Dl? M h S U R A T . . . . . . . . . . . . . . . .
R.AJIA D E O U A T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
RAJlA P E N T R U P ~ S T R A R E A COLIVIIL O R CU I I A T C I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
RAPITA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
R A S E L E D E A L B I N E V.n. Albina ....
REAUNVR R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
REGINAL .............................
............
REGISTRELE STUPINEI

ROABX
ROINITA
..........................
R O I U L $I R O I R E A
................

Etapele progresive ale roitului Entr-o

colonie ........................
Semnele exterioare ale roitului ......
Aparitia roiului ( L. P 3 d u r e a n)
Capturea roiului ................
Introducerea roiului i n stup ........
Unirea roiurilor mai mici ..........
Despcirtirea roiurilor unite En zbor ..
Identificarea roiului din colonia de
......................
origine
Situatia i n stupul mamd roil ........
A ~ z a r e a roiului primar i n stupind
Prevenirea roitului ..............
Roirea arlificiald Bazele practice $i
teoretice pentru formarea de roiuri
(L. P g d u r e a n ) ............

CUPRINSUL

Diverse metodepentru formare a roiurilor

artificiale
....................
Roirea prin stolonare ..............
Roirea prinyretragerea din stup a nucleului ajutgtor . . . . . . . . . . . . . . . .
Roirea prin deplasare sau mutatie . .
Roirea prin divizare ..............
Roiuri de productie prin scuturare ..
Roirea artificial3 intensiv5 ........
Pgrssirea completg a locuintei sub
form% d e roi ....................
Roirea prin extrac!ii . V.n. Expedierea
albinelor
....................
Roireaprovizorie .V .n . Tehnica apicold,
1una:mai ......................
ROOT A.I.
..........................
ROSTOGOT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...........................
ROZETA

SALCIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SALCIMUL ALE
....................
S A L C r n l U L Cr.4LBES . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SALCIMUL P I T I C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SALTEAUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SAREA
..............................
SCAIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
scArugur, .................... .
.
.. . . .
S C A U N U L D E L C C R U TS S T U P I K . 4 . .
....................
SCURT ISTORIC
SELECTIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SEPIIRATORUL-DGBI. U . . . . . . . . . . . . . . . .
SEP'TICEJII:\ A1.EISEl.OR
..........
SIROP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SOIA
.................... .
.
...........
................
S O R G U L Z.IFIAR.\'T
SPARCETA
..........................
STETOSCOP
........................
STUP ..................................

Carackristicile unui stup bun ....

Materiale folosite la construirea slupilor
Principii generule de construire a
......................
stupilor
..............
Stupul multietajat
Stupul R A 1001 . . . . . . . . . . . . . . . .
Stupul vertical dublu . . . . . . . . . . . .
................
Stupul orizonlal

STUPUL D E CONTROL
............
S T U P U S O R U L S A U X U C L E U L D E TITPICRECHERE
......................
S T U P U $ O R U L ROBIAlrJESC D E f M P E RECHERE ..........................

A.B.C

.... APICOL

FTYPUL DE OBSERYATIE . . . . . . . . . .
STUPUL PRESAT
..................
STUPUL PEPINIER . . . . . . . . . . . . . . . . . .
STUPINA
............................

Planul stupinei

..................

STUPINA NOBILA ........................

STUPINA INCHISA ........................
EURSTANTA DE MATCX SINTETICA
SU CELUL
............................
SKLFUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SULFINA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SUPORTUL MORIL
................
SUPORT BOTCX
....................
SWAJI3IERDABI J.4K OLANDET . . . . . . . .

....

TALPA GISTEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
TEHNICA APICOLA (AIemenlo apicol) ....

Comportarea stuparului fafci de albine

Programarea lucrlirilor ............
Executurea lucrdrilor ............
Identificarea mdtcii unei colonii . .
LUNA AUGUST . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Plorn meliferd d i n august ........
Lotul apicol semincer ............
Recolturea polenului de la porumbul
furajer
......................
Reactivarea nucleelor ..............
Culesul mierii de man6 ............
Controlul cantitaliv gi calitativ .a1
rezervelor . de hranci ............
Hrciniri masive de completarea rezervelor
Deschiderea urdinigului de iarnd ......
Reinnoirea mdicilor ..............
Alegerea nuckelor ajuldtoare
Cresterea tirzie de mdtci ............
Reactivarea ouatului ..............
Cbldura In cuib ..................
Hrcinirea de stimulure
Adaosul m e d i c w n t o s contra nosemei
Trierea fagurilor
Sulfurarea fagurilor p q i la piistrare
Procurarea fagurilor artificiali ....
Ridicarea magazinelor de recolld

........

............
.................

....

CUPRINSUL

I d U S A SEPTEMBRIE . . . . . . . . . . . . . . . .
Impulsionarea crqterii de puiet ......
Cubsul de miere i n regiuni viticole ..
Extracfia mierii ..................
Furt@agul ........................
Adunarea materialelor necesare pentru
iernarea stupilor ................
Prepararea hidromelu lui ............
Plecarea prigorilor ................
LUNA OCTOliBRIE
..............
Tratamentul contra pciduchilor ......
Contopirea roilor artificiali ajutcitori g i
temporari
....................
f nldturarea goarecilor ............
Reviziuirea exterioard a stupilor ....
Precizarea spajiului din stup necesar
pentru ghem ..................
OrEnduirea hranei pi a cuibului de iarnci
Pcistrarea fagurilor cu piisturd gi miere
OrEnduirea nucleelor pentru iernat ....
Alegerea coloniei paterne ..........
Pregcitirea viitoarelor controale de
iarnci
........................
Confeclionarea materiaklor de protectie
..........................
Reducerea coloniilor pentru iernare la
mdrimea de nuclee ..............

LUNA WOIEBIBRIE

................

Zborul forJat tardiv de toarnnd ......

Orinduirea exterioard a stupilor ......
Ortnduirea adcipostului de iernat
Agezmea stupilor On cojoc individual
Alegerea unei colonii puternice
fnsiimtnfari de toarnna f n lotul apicol

......

......

LUNA DECEMBRIE

..................

Controlul stupilor ................

Preschimbarea albinelor Embatrtnite
Linigtea deplind En stupinil ........
fncheierea socotelilor stupinei

......

LUNA IANUARIE

....................

Salvarea coloniilor muribunde-infometale

Observafii Enscrise En registrul de p w tizi a1 stupinei
Apare puiet nou gi albind ttnifrd En
cuib

..........................

..................
........................

A.B.C

.... APICOL

10

Schimarea saltelutelor umede ........

Neutralizarea efectelor nocive ale nzierii de manci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Extragerea pdsturii d i n fagurii vechi
si negri ......................
Prelucrurea la rece a fagurilor. reforti?cc!i
Lucra'ri curente . . . . . . . . . . . . . . . . . .
LUNA 1~EBRC;lRIT;

................

Curdtarea vetrei slupinei . . . . . . . . . .

Izolarea ezterioard a stupilor ........
Alimentarea cu apd En stupi ........
Retragerea cartonului de pe fundul
stupului ........................
Consumul de hrand ..............
Stimularea timpurie a coloniilor ....
Stimulare mecanicd ................
Lucric'ri curente ..................
LCXA X 4 R T I E

....................

..........
Calendarul tnfloririlor
Cunoqterea coloniilor dupd aspect ....
Controlul sumar ..................
Revizia de fond ..................
Pndreptarea situafiilor critice ......
Ccldura i n cuib ..................
Mitsuri sanitare veterinare ..........
Analiza de laborator ............
Cintarul de control ................
Rezerve mari de hrand ............
jntcirirea nucleelor ajutittoare
Transvazarea coloniilor
Refacerea timpurie a nucleelor
Culesul d i n martie
Observatii privitoare la arneliorarea albinelor locale
fngrijirea coloniei paterne pentru Enmulfirea trtntorilor selecfionafi
Lotul apicol

........

............
......

................
..................

....

....................

I.UNA APRILIE

......................

..................
........
....................
..............

Flora meliferd
Introducerea ramelor cldditoare ......
Formarea rezervei de polen
Rifsptndirea en prisacd a trtntorilor selecf ionat i
Pregdtirea fagurilor de trlntori pentru
coloniile paterne

CUPRINSUL

Cldditul fdgura,silor pentrrr viitoarea

crestere de rndtci d i n oud. dupd metoda S m i t h ....................
Cldditul fagurilor pentrlc ntagazinele
de recoltd ~i cuib . . . . . . . . . . . . . .
Intensificarea cldditului . . . . . . . . . .
Primul transport i n pastoral ......
Extinderea coloniilor cu do~rcinzdtci ..
Ldrgirea cuibului ................
fnlocuirea nz.citcilor necorespunziitoare
Cresterea timpurie de nzdtci ........
Formarea rezervei mari de faguri c u
prislurd ........................
Hric'nirea de stimulare . . . . . . . . . . . . . .
Hrcinirea afard. En naturii. cu polen ..
Echilibrarea coloniilor slabe ......
Mitsuri de prevenire a intozicatiei
albinelor ........................
fntdrirea roiurilor temporare ......
Realizarea marii rezerve de albind
zburdtoare
..................
LUN;\ MA1

..........................

..................
Flora meliferd
Cregterea mdtcilor ................
Fenomene meteorologice ..........
fngrijirea lotului apicol ..........
Sosesc prigoriile ..................
Folosirea roiului stolon ............
..............
Prevenirea roitului
Pregdtiri i n ~ r e a j m aculesului mare .
fngriidirea oztatului nzcitcii ........
Crearea de spafiu pentru inarele cules
fdrd EngrMirea ma'tcii ............
1. Metoda Miller ..................
2 . Metoda lui Robinson . . . . . . . . . .
3 . Metoda lui John Long . . . . . . . . . .
4 . Metoda formRrii coloniei de strtnsur5 pentru realizarea marii productii ..........................
5 . Metoda Snellgrove ..............
Valorificarea energiei de lucru a albinelor care a u roil natural ........
Intensificarea zborului la cules ......
fnlocuirea automatd a mctcii i n t i r n p u ~
culesului
....................
Prevenirea blocdrii cuibului ........
Formarea rezervei de fag& cu miere

.... APICOL

A.B.C

CUPRINSUL

11

pentru toamnd ................

Valorificarea mierei prin secfiuni . .
Extracfia mierei din luna mai ......
Formarea de nuclee ajutdtoare ......
Stimularea mdtcilor ..............
Valorificarea albinei de prisos ......
fnfiinfarea de colonii noi ..........
LUNILE IUNIE-IL-LIE
............
Flora meliferd ..... ; ..............
Lotul apicol ....................
Transportul la floarea soarelui .........
Apdrarea coloniilor de excesul cdldurii
a . La stupii de tip vertical ........
b . Aerisirea stupilor orizontali . . . . . .
Schimbarea anuald a mdtcilor ......
Colecturea polenului de porumb
Lupla contra parazifilor gi ddundtorilor
..........................
Valorificarea coloniilor ce urmeazd sd
fie desfiintate
................
Completarea rezeroelor de hrand ....
C u h u l gi depozitarea separatd a mierei
de mand ......................
fntdrirea nucleelor ajutdtoare ........
Recoltarea l&pt+orului de mated ....
Controlul stupilor ................
Lucrdri curenle
................
............................
TEIUL

......

Prigonirea trintorilor ............

Bolile trintorilor ................
TRIFOIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
TLBUL ACUSTIC
..................
TUBUL DE STICLA
................
TULICHINA
......................
TURTA DE POLEN. . . . . . . . . . . . . . . . .

ULNUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
UAIBRIREA STUPILOR
..............
UMIDITATEA ..........................
UNIREA COLONIILOR
............
UXGURAS
........................
URDINIS
..........................
URECHEA PORCULUI . . . . . . . . . . . . . . . .
USTUROIUL
......................

VEKINUL

............................

..........
......

Caracteristicile veninului
Recoltarea veninului de albine
Veninul i n terapeutica bolilor umane

VINTUL
..........................
VERBINA
..........................
VERIGARIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
VESTIBULUL DE CONTROL ..........
VOPSIREA STUPILOR ................

TORAXOMETRD ........................
........................
TOXICOZA

Zntoxicafii alimentare ............ 317

Zntoxicafii rnedicamentoase .......... 318
Zntoxicafii cu substanfe chimice .... 319
TRANSTTAZAREA COLONIEI
........ 323
TRINTORUL
...................... 324

ZAHAR

............................
...........................

ZANDER E
ZBORUL A L B I m I

....................

ZBURATOARE ........................
ZMEURUL

............................

~ ~ A c R Iburboancs,
~,
Rumex acelosa,
este o plantg erbacee din familia
Polygonaceae, care are tulpina cu
frunze numeroase in forms de ssgeatg,
cu flori hermafrodite, verei, sau rogiatice, reunite in verticile false. Fructul
este asemilnstor cu o nuc5 cu trei
fete. Se cultivs in grtidini pentru
frunzele sale acrigoare care impreunti
cu spanacul se folosesc fn scop ali-

mentar. Frunzele contin mult5 sare

de miicrig (acid oxalic) qi acid tartric.
Apicultorii folosesc mgcriqul la neutralizarea efectelor nocive provocate
de consumul mierei de mans, d a t s
uneori albinelor ca hran5 fn iarng.
V.n. Diaree. fn acest scop frunzele se
culeg din var5, se pun la pgstrare in
saci de hPrtie la loc uscat; in ianuarie
se face o fierturti de 2 kg frunze la
10 litri ap5 gi un volum egal de miere
dindu-1 albinelor cald, turnat in celulele unui fagure go1 a$ezat ling5
ghem. V.n. Diaree.
MAGNETUL DE APX, astfel denumit
de A rn b r u s t e r, sau condensatorul metalic, este un dispozitiv ce
se monteazi la fundul stupului spre
leatul din spate ~i care constti dintr-o
ffgie de tab15 de 6/20 cm ce acoperii
o tCiietur8 f5cut5 pe fund la locul
indicat. Cum vaporii proveniti din respiratia albinelor iarna se condenseazg
acolo unde este punctul cel mai rece
din spatiul stupului, iar figia de tabla
va f i totdeauna mult mai rece decit
peretii stupului sau fagurii mbginagi,
ei vor fi atragi acolo ca de un mrignet,
se vor condensa, iar apa se va scurge,

YATCA

14

MATC

ugor afarl. V.n. Iernarea albinelor /undul stupului.

MASCA pentru acoperirea fetei apicultorului atunci cind albinele sint,
iritate este absolut necesar5, ptiut
fiind c5 in primul rind albinele atac5
fata gi rnai cu seam5 ochii. Desigur
c5 acest prim obiectiv de atac este
innAscut in instinctul lor de apgrare;
el le d5 astfel siguranta c5 adversarul
va fi repede indep5rtat. fntr-adevsr,
inteplturile la fat5 sint cele rnai dureroase gi uneori chiar periculoase, rnai
ales cind e intepat ochiul care poate fi
pierdut dac5 nu se intervine de urgent5.
Nu este nevoie ca masca s%stea in permanent5 coborit5 pe fat5 cit timp
se lucreazl la stupi, ci ridicatg pe borul
pSllriei, gata oricind s5 fie l l s a t l in
jos, atunci cfnd apicultorul constat5
c5 albinele sint iritate gi dispuse s5
fntepe. Se intirnpla ca zile intregi
el s5 lucreze la stupi, far5 s5 lase o
dat5 masca jos. Masca se face din voal
mlt5sos1 rar gi subtire, negru sau
numai cu o portiune Pn dreptul fetii,
c5ci prin aceasti culoare se vede rnai
bine. Voalul trebuie s l fie destul de
lung, cel putin pin5 la briu gi destul
de larg pentru ca pinza s&stea dep5rtat5 de f a l l ; altfel albinele inteapa
prin $es5turil, acolo unde ea este in
contact direct cu pielea. Pentru a
preintfmpina pgtrunderea albinelor pe
sub mascl este bine ca marginea ei de
jos s l fie prinsl sub hainl.

verticile; ele formeaz5 un spic, intrerupt la virful ramurilor, avind corola

bilabiat5. Glandele nectarifere sint in
directa apropiere a ovarului, secretind
chiar de la inceputul infloririi cea rnai
mare cantitate de nectar. Atit florile
cit gi frunzele secret5 eteruri volatile,
care, prin distilare, dau uleiuri pretioase pentru industria cosmetic%.
Albinele culeg de la m3tlciune t o a t l
ziua, dar cantitatea cea rnai mare de
nectar o dti la amiazi. fn conditii
atmosferice favorabile, deci c5ldur5 gi
umiditate potrivite - planta oferg
pin5 la 2-6 miligrame nectar la o
floare cu un insemnat procent de
zahlr. Cind este secet5, nectarul scade
la jumgtate. El este limpede, f5rl
culoare, avind un pronuntat parfum
de I5miie. Productia de nectar la ha
este considerat5 de la 150-200 kg.
fnflorirea plantei dureazl 20-30 zile.

MATACIUNEA, busuioc de munte,

roinitl, busuiocul stupului, melisi
turceasci, Dracocephalum moldavia,
plant5 erbacee din familia Labiatae,
adeseori aseminatl cu melisa, are
tulpina ramificatg de la baz5, inaltl
de 50-70 cm; cregte fn t u f l deas5
avlnd frunze lanceolate. Florile sfnt de
culoare albastr5-violetl, agezate in

MATCA. Denumirea de matcl se

dB acelei insecte din colectivitatea
unei c o l o ~ i i ,de obicei unic5 in stup,
care asigur5 continuitatea speciei.
Numai ea este in stare s5 dea ou5
fecundate din care s5 se nasc5 albine.
f n afar5 de depunerea ou5lor, matca,
prin prezenta ei permanent5 fn cuib,

MATCA

15

d5 albinelor din colonie siguranta unei

continuitgti de vietuire.
Albinele simt aceast5 prezent5 c5ci
o dat5 cu schimbul de hran5 Pgi transmit una alteia ,,substanta de matc5"
pe care o secret5 glandele ei mandibulare. Lipsa m5tcii din colonie provoacii
o mare tulburare. Albinele o caut5
pretutindeni; pe fagurii din stupi
gi apoi pe afarg unde fac zboruri de
cercetare de jur-imprejurul stupului.
Dup5 2-3 ore, zarva se potolegte, iar
albinele incep s5-gi cl5deasc5 botci
pentru cregterea altei m5tci.
0 colonie se preg5tegte s5-gi creascg
o mat& nou5 atunci cind datorit5
unui accident matca a murit sau a
disp5rut din colonie. fn aceastg situatie albinele cl5desc 1-2 botci aga-zise
de ,,salvareUde obicei in mijlocul cuibului - folosind larve de albine lucr5toare, care nu dep5gesc virsta de 3 zile.
De asemenea ele igi schimb5 matca
dac5 e prea bGtrfn5, sau are vreun
defect; atunci num5rul de ou5 depus
de ea fiind prea mic, secretia substanlei sale circulg intr-o m5surii insuficient5 intre albinele coloniei. fn
aceast5 situatie albinele igi cl5desc
botci fie pe marginea fagurilor, sau
chiar pe mijlocul lor, indrumind
matca, spre aceste celule; sint aganumitele ,,botci de schimbare liniftiticcL,
foarte apreciate de stupar. Num5rul lor
este redus la dou5 sau cel mult trei.
In sfirgit, cind instinctul de reproducere a coloniei incepe s5 se manifeste,
a.1binele clsdesc botci numai pe marginea de jos sau lateral5 a fagurilor, in
preajma gi in continuarea puietului;
la inceput botcile se Sac din cear5
reinnoit5, c5ci aceasta se modeleazii
rnai ugor. Ele sint denumite ,,botci de
roire", iar num8rul lor nu e limitat.
SPnt colonii care cl5desc pin5 la
50-60 botci de roire pe care le construiesc in etape, la distant5 de citeva

MATCA

zile intre ele, pentru ca viitoarele m5tci

sB nu eclozioneze toate deodat6.
PregBtirea gi construirea botcilor.
Botca searngng bine cu forma unei
ghinde mari, ce st5 in pozitie vertical5. Lungimea botcilor este in medie
de 3 cm, avind diametrul minim de
8 mm, cu fundul ingrogat, iar capacitatea lor este de 824 mm3 (Komarou).
Cind ins5 in naturti nu este cules,
capacitatea lor e mai redus;, pin5 la
728 mm3. S-au v5zut gi din cele mici,
care nu aveau rnai mult de 295 mm3;
desigur c5 valoarea m5tcilor crescute
in ele era cu atit rnai redus5. Cind
albinele pornesc cregterea cu lsptigor
din stadiul de ou botca se construiegte
mai larg5 gi rnai lungs, in care caz se
nasc m5tci m a ~ i bine
,
dezvoltate; din
c o n t ~ a ,cind pornesc cregterea de la
larva botcile sint rnai reduse.
Botcile mai largi dau ~osibilitatea
larvei eclozionate din ou s8 aibii
chiar din primele minute o mare cantitate de hran5, ceea ce va influenla
in bine dezvoltarea viitoarei mgtci.
Spre inceputurile de botci albinele indrumeaz5 matca coloniei s5
depun5 oug, sau chiar ele transport5 in mandibule ou5 fecundate
luate din alte celule. Dup5 depunerea oului, clilditoarele prelungesc peretii-botcii, luind forma unei
ghinde putin 15rgit5 la mijloc si ceva
rnai adunat6 spre virf.

MATCA

16

Pozitia botcilor pe fagure este verticals, stind suspendate in golul din

josul fagurilor sau pe laturile lor,
tlar numai pe faguri din cuib. Este o
pozitie specific5 cregterii de m5tci;
ea este cu totul diferit5 de pozitia orizontal5 a celulelor in care stau larvele
de albine lucr5toare sau trintori.
fn oricare din situatiile argtate mai
sus albinele int5resc botca, aducind
material in cea rnai mare parte din
cearti veche, deja prelucrat5, pe care o
iau fie de pe marginile fagurilor,
fie din orice alt loc unde o ggsesc in
stup. Cu acest material ingroag5 baza
celulei de botcti. Ele prelungesc progresiv peretii in timp ce larva din
interior cregte, aga fel incit, in cea de a
doua zi, botca are peretii de zece ori
mai grogi decit celulele din faguri;
culoarea lor e rnai inchis5, provenit5
de la ceara veche reconditionati, folosit5 in parte la construirea ei. In cea
de-a noua zi de la depunerea oului,
botca este fnchis5 cu un c5picel f5cut
din cear5 gi polen, prin care albinele
las5 orificii mici, invizibile, pentru
schimbul aerului necesar larvei.
Grija lor nu se opregte aici, ci, parc5
fiindu-le team5 c i locagul nu ar avea
inc5 peretii destul de grogi gi de solizi,
rnai adaug5 la exterior inc5 unul sau
dou5 straturi de cearl, fn care ele
cizeleaz5 desene hexagonale. Dup5 ce
matca tin5r5 s-a imperecheat gi a
inceput fn stup depunerea de ou5,
botca este desfiintat5.
Oul, larva, nimfa g i matca nous;.
Dup5 ce matca a depus un ou in
fnceputul de botc5, albinele doici il
iau in grij5. Nu ins5 oricare albin5doic5 gi de orice virst5 are ace%st5
sarcinl, ci numai albinele doici trecute
de cinci zile.
Doicile, chiar inainte ca oului s5 i
se desfac5 coaja, vars5 asupra lui o
cantitate de 15ptigor anumit, care nu

MATC A

este la fel ca cel dat larvelor de albin5

lucratoare sau trintor. Aceast5 hran5
p5trunde la embrionul viitoarei m5tci
prin coaja oului, 5i-l hr6negte in
mod deosebit.
fn sfirgit, oului ajuns la maturitate,
(de trei zile) coaja i se desface gi apare
un mic viermigor alb-sidefiu, mic,
apod, incit aproape nu se distinge cu
ochiul liber; este larva de matcd,
c5reia de indatti doicile Pi varsi din
gug5 cu drirnicie, mult lgptigor. In
aceastti hranti, larva incepe s5 inoate
mereu cu gura deschisg gi o soarbe
lacom, f5r5 ca s l o termine, c5ci doicile
o reinnoiesc mereu. Ele ofer5 larvelor
de matc5 aceastti hran5 glandular5 de
la fnceput gi pin5 la c5p5cirea botcii,
spre deosebire de larvele de albine
lucrgtoare, cirora le dau din ea numai
in primele trei zile din viata lor larvar5.
Matca maturti, la iegirea din botc5
cintgregte 270-350 mg, pe cind o
albin5 are 100 mg. Aceasta se datoregte
exclusiv lgptigorului pe care-1 primesc
continuu in mari cantitgti fn toat5
perioada larvar5, incit pe fundul
botcilor r5mine lgptigor neconsumat.
Cu cit matca va primi, in stare larvar5, o cantitate rnai mare de l5ptigor
gi va fi rnai des gi bine lngrijit5 de .
doici, iar acestea vor avea la dispozitie
rnai mult6 hran5 proteic5 pentru
a ajuta secretia glandelor faringiene,
cu atft ovarele ei vor fi mai dezvoltate
gi ea va fi mai prolifici. fntr-adevgr,
abdomenul se extinde prin l5timea
ultimelor dou5 tergite, tubuletele ovigene se Inmultesc gi se lungesc, iar
greutatea corporal5 este rnai mare.
CBp5cirea botcii are loc la sffrgitul
celei de a opta sau a noua zi de la
depunerea oului.
Larva de matc5 fgi inlgturg inveligul
corporal (ngpirlegte) de patru ori fn primele cinci zile de la ecloziune din ou ;

MATCA

cea de a cincea ngpirlire are loc in ziua

a unsprezecea de la depunerea oului,
iar cea de-a gasea - fn ultima zi, cind
tin5ra matcii virgin5 eclozioneaz5 din
botc5, deci In a 16-a zi de la depunerea
oului in inceputul de botc5. Tesutul
inveligului nimfal necesit5 dou5 zile;
spre deosebire de cel al albinelor lucr5toare, inveligul nimfal a1 nimfei de
rnatc5 nu ajunge pin5 la fundul botcii ;
acolo r5min urme destul de insemnate
din bogatul s5u osp5t de 15ptigor.
De altfel o prelungire a acestui tnvelig
nici nu gi-ar avea rostul, c5ci larva
d e matcii primind permanent drept
hran5 numai lgptigor - deci secretie
glandular5 de cea mai bun5 calitate,
aceasta nu las5 in intestinele ei nici
un reziduu. In stadiul nimfal, de formare deplina a intregului organism,
larva gi nimfa de mat& cresc ca form5
gi greutate. Este un fenomen inttlnit
numai la m5tci. Cercetiitorul american
Haydak M. a constatat c6 o larv5
d e matc5 in momentul c$pgcirii,
deci clnd ea ocup5 intreaga botc5
are o greutate de 129 mg Pncepind
de atunci ptn5 la eclozionarea tinerei
rnritci din botc5, greutatea ei creste
incontinuu pin5 ajunge la 270-350 mg,
deci cu t d u l contrariu fat5 de larva
de albin5 lucrgtoare, care pierde in
aceastg perioadg 20 mg din greutatea
ce o avea tn momentul c$p$cirii.
Explicatia acestui fenomen este urm5toarea: larva de matc5 cgpgcitg,
avind o botc5 spatioas5, larg5 gi intoarsci in plan vertical, cu depozitul
d e l5ptigor in partea de sus, din fundul
botcii, poate primi in continuare hrang
prin scurgere, spre gura ei, at'lt cit fi
cere organismul, pentru a suferi toate
transformilrile organice gi a deveni
o matcg buns.
fn sfbgit cu don& zile inainte de
eclozionarea m5tcii care are loc in
cea de a 16-a zi de la depunerea oului,

17

MATCA

Botcg de roire fn diferite stadii:

- lapti$or pe fundul botcli; 2 - larva de matca;
- botca deschisk 4 - botca cBp5cita cu matca
matur5; 5 - lncepdt de botca; 6 - matci ce eclozioneaza din botca; 7 - larva de matcg
i
3

botca fncepe s5 se decoloreze la virf:

din cafenie-inchis5 igi schimbg culoarea spre galben5. Aceasta se datoregte
faptului c5 nimfa de matc5 secrets
din glandele sale mandibulare o substant5 care dizolv5 sau cel putin
inmoaie virful botcii ; albinele simtind
c5 ea urmeaz5 sti ias5 la lumin5, rod
dinspre exterior stratul de cear5.
f n feIuI acesta ele ugureazti munca
tinerei mtitci, care prin acest cgpiicel
mult subtiat igi introduce una din
mandibule gi cu o migcare ca de foarfec5, cu ajutorul celei de-a doua mandibule, taie un cerc perfect rotund in
aceast5 ultim5 barier5 ce o desparte
de lumea de afar%. Zgomotul roaderii
dureazii 25-30 minute, dupg care,
c5p5celul r5mas prins ca Intr-o balama,
impins fiind cu capul se d5 fntr-o
parte, iar la marginea botcii apare
tIn5ra matc5.

MATCA

18

Caractere morfologice yi fiziologice

proprii mBtcii fat& de albine. Matca
are capul de formri triunghiularg, ochii
ei au numai 3 500-4 000 de fatete
(omnatidii) fat5 de 4 000-4 500 cit
au albinele gi 9 000-9 500 fatete cit
au trintorii.
L a p i c i o a r e matca nu posed5
panerage de adus polen, ciici ea nu
are ce face cu ele, iar cu vremea, prin
nefolosire, ele au dispgrut; au r5mas
pe coapse numai nigte mici semne rudimentare.
A b d o m e n u 1 este niai lung,
de 18-20 mm, fat5 de 10-13 mm
cit este cel a1 albinei; el este ascutit
mult la virf ~i nu are cele opt oglinzi
cerifere la partea ventral5 prin care
albinele lucr5toare produc ceara. Greutatea sa corporal5 la nagtere variaz5
dupii sezonul in care s-a n5scut ; astfel,
dup5 cercetgtoarea H a r c e v a, m5tcile eclozionate toamna cintgresc rnai
putin decit cele din v a r l , iar acestea
sPnt dep5gite de m5tcile de roire, eclozionate in coloniile puternice.
C u 1 o a r e a mltcii se deosebegte
de cea a albinelor lucriitoare, dar difer5
de la ras5 la ras5. V.n. Albina, rasele.
Acestea sint deosebirile aparente
intre matcti gi masa albinelor dintr-o
colonie. Cele rnai importante ins5 apar
la organele ei interne. De pild5:
C a p a c i t a t e a g u ~ e i unei
m5tci este jum5tate cit a albinei, c5ci
matca, fiind aproape permanent hr5nit5 cu Ilptigor, hran5 ce nu trebuie
digerati5 gi nici depozitata in guq5,
aceasta are o capacitate redus5. De
asemenea stomacul mritcii este gi el
rnai mic; in schimb corpul gras la
matcl e mult mai dezvoltat fat5 de cel
a1 albinei. Lantul ganglionar nervos
din abdomen are numai patru ganglioni fat5 de cei 5 ai albinei. Organul
cel mai de seam5 a1 m5tcii gi care
genereaz5 marea deosebire fat5 de cel

MATCA

a1 albinelor este aparatul reproducgtor,

descris pe larg la locul potrivit. V.n,
Albina, anatomia intern5, aparatul de
reproducere.
A c u 1 m5tcii prezint5 unele diferente fat5 de cel a1 albinelor: nu are
acele cirlige marginale ca de undit5,
V.n. Albina, aparat vulnerant ; e mult
rnai puternic, ceva mai lung gi putin
incovoiat. Cu el matca se servegte
la dirijarea pozitiei oului depus pe
fundul celulei, dar rnai ales cu ajutorul
lui mgtcile tinere atac5 pe rivalele lor
in luptele de intiietate ce se dau in
colonie fn anumite ocazii, dup5 cum se
va vedea rnai departe. De asemenea
veninul produs de glanda veniniferg,
la matcl, este secretat numai la
inceputul vietii sale; dup5 citva timp,
aceast5 gland5 nu-1 rnai secretg, iar
ea se atrofiaz5, veninul se intkegte
gi din transparent cum e la tinerete,
devine brun fnchis. fn aceastl stare,
matca imb5trinit5, nu mai are o
armg eficient5 de atac in lupta cu
rivalele sale gi astfel se explic5 de ce
in luptele ce se dau intre m5tci de
virste diferite, cele tinere sint totdeauna victorioase.
0 alt5 mare deosebire intre matci?
si albin5, pe care nu o putem clasifica
nici intre cele aparente, nici fn cele
organic interioare, este mirosul siiu
caracteristic, care difer5 de la matc5
la matc5, fiind un atribut cu totul
subiectiv gi caracteristic. El este un
produs complex a1 aparatului s i u
reproducitor, cu continutul vezicei
spermatice neomogen, provenit de la
seria de trintori cu care ea s-a fecundat
in timpul zborului de imperechere.
f n acest complex intrg gi acea secretie hormonal5, produs al glandelor
mandibulare gi c5reia i s-a dat o
denumire generic5 de ,,substant5 de
matc5". Fapt cert este c5 mirosul
propriu a1 mgtcii este influentat in

MATCA

parte de aceasti secretie transmisii

Pntregii colonii gi care constituie unul
dintre elementele de coeziune ale cornunitltii. Unii cercet5tori sustin cii
aceast5 secretie ,,contine o anumit5
aroma deosebitii cu care se Pmbibii
atmosfera din interiorul stupului. De
indati ce acest miros dispare, fiecare
albin5 simte c5 matca nu mai este
in stup" (F. T i c h y).
De aici se poate trage concluzia
fireasc5 c5 matca e cea care imprimii
mirosul siiu coloniei. Ins5 acest miros
propriu a1 m5tcii este gi el influentat
de alte elemente din stup cum este de
exemplu lirana pe care ea o primegte
de la albinele sale insotitoare. Acest
miros complex formeazii o unitate
precis distinct5 fntre matca din stup
tji albinele din colonie, diferentiat
ins5 de la stup la stup. E l este atit
de pltrunziitor incit albinele coloniei
respective I1 percep yi in afarti de
atup, cind, de pild5, albinele sint in
zbor de roire. Atunci roiul se adunti
in jurul mitcii, de indat5 ce ea s-a
agezat intr-un anumit loc.
Mirosul mitcii virgine abia ieyitii
din botc5 apare numai dupii ce a fost
hr5nit5 cu liptigor. Deci cind o matc5
eclozioneazii in colonia ei, substanta
de m a t 4 apare la scurt timp. Nu
acelagi lucru se intimpl5 cu miitcile
care au eclozionat izolat fn coliviile
de incubare, in care au fost puse botcile pentru ca s5 fie ferite de atacul
uneia eclozionate cu putin fnainte. La
aceste tinere m5tci izolate substanta
de matcii apare abia In a treia zi de
la eclozionare. Cind ins5 in colivie
se giisegte lingl tin5ra matc5 un grup
mic de albine care o hrinesc din prima
clip2 a aparitiei, substanta apare in
prima sau cel mult a doua zi de la
eclozionare. De aci se trage firesc o
concluzie: c5 mirosul caracteristic
provine de la secrefia proprie a mgtci-

19

MATCA

lor, produs5 de anumite glande, dar

intretinut5 de albinele doici ce o hr5nesc.
Substanta are deosebita calitate de a
fi inhibitivii pentru ovarele albinelor
lucratoare din comunitate, ciirora le
frineazi dezvoltarea yi deci nu pot s5
creeze ou5. Numai cind o matcii a
disp5rut dintre albine, sau este epuizat5, iar substanta nu mai circulii
activ intre toate albinele coloniei,
ovarele lucriitoarelor fncep sii se dezvolte; dacg au larve Pn cuib potrivite
ca virstii, gi Pgi cl5desc botci, ovarele
lor riimin inactive; in caz contrar ele
continu5 s5 se dezvolte, iar unele lucriitoare chiar depun ouii, colonia devenind atunci bezmetica, V.n.
De asemenea cind o matcii descinde
dintr-o linie cu caractere inferioare,
slabe, dintr-o colonie sgracii, ale ciirei
doici au hrinit-o in stare larvar5 cu
putin llptigor, matca aceea v a produce putin5 secretie hormonalg, care
se va epuiza curind, iar atunci vafi
inlocuitti. Uneori chiar dacii o matc5
e bun5 gi secret5 destul de multii
substant%, dar are Pn stup o populatie
prea mare, cireia substanta ei nu
ajunge s i fie imp5rtitZi suficient tuturora, albinele coloniei respective se
pregltesc sii-qi creascii o altg matc5,
considerind-o epuizat5 pe cea existents. Cercetltorii atribuie tot acestei substante de matcii aparitia sau
n u a instinctului de roire in colonie.
E i au ajuns la aceast5 concluzie v i zind c5 albinele cliidesc botci atunci
cind secretia substantei de matcii se
imputineazii. fn aceastii privint5 un
fapt cert este stabilit, c5 matca fn
prejma roitului este mai putin hrgnit?
cu liptigor, iar ca o consecintg, secrktia substanfei de matc5 este micgorat5.
Roitul este ins5 rezultatul unor factori
multipli. Albinele ce Pnconjoarii matca
g5sesc substanta pe capul, toracele,

MATCA

20

abdomenul gi picioarele ei, o ling gi o

trec albinelor vecine o data cu schimbul de hranti. Ea este impgrtitti apoi
tuturor albinelor coloniei, fiecare transmitind alteia o parte din ceea ce a
primit, constituind un element de coeziune, de unitate a acestui tot biologic ce caracterizeazg colonia. E suficient ca un numgr redus de albine
din colonie s5 fie in preajma ei gi s5
o lingti, pentru ca toate albinele sti
ia cunogtintti de prezenta sa in mijlocul lor. Repeziciunea cu care igi
fac cunoscut absenta sau prezenta ei,
a fost evidentiatg printr-o experientti
concludentti, f5cut5 de doi cercettitori, Nixon gi Ribbands, care au dat o
hranti cu izotopi fosforici numai la
gase albine dintr-o colonie. A doua zi
intreaga colonie, de 20 000 de albine,
indicau prin radiatie cti au primit cite
o piirticicti de hran5 fosforatti. Deci,
o datg cu hrana primitti de albine,
substanta de matc5 circul5 de la una
la cealaltii in permanents, intre toate
albinele coloniei gi aceasta cu atit
rnai ugor, cu cit matca se deplaseaz5
destul de repede de pe un fagure la
celtilalt, iar albinele din suita ei se
schimbti cind ea trece pe alt fagure.
Cercetiitoarea P e r e p e 1 o v a a
orfanizat un stup dind coloniei orfane
o hran5 extras5 din gugile albinelor
luate dintr-un stup cu o mat&. Hrana
fiind impgrlitii tuturor albinelor din
colonia orfang, ele nu au rnai cl5dit
botci gi nici ovarele lor nu s-au mtirit.
Ca urmare practic5 a acestei pretioase
observatii, substanla de matc5 poate
fi folositii in lucrgrile de prevenire
a roitului, V.n. cit ~i in frinarea manifestiirilor unei colonii orfane care ar
putea deveni bezmeticci, V.n. Cercet5toarea J . P a i n e a mers gi mai departe: intr-o colonie orfanizatti cFe
douii zile in care albinele incepuser5
s5 cliideascii botci de salvare, iar ova-

MATCA

rele le erau deja mtirite, a introdus o

simplti figie de hirtie sugativti cu
care a frecat in prealabil corpul unei
miitci imperecheatti, dintr-un stup
vecin. De indat5 albinele coloniei
orf anizate, avind impresia prezentei
mtitcii, au distrus botcile, iar ovarele
li s-au micaorat devenind normale.
Cercetiitorii au ajuns acum sii prepare o substantii de mate5 pentru toate
lucrtirile unde este necesar sti se intervinti cu ea. V.n. Substant6 pi Regina 1.
Desigur cii aceastti ,,ingelareu a albinelor orfane nu poate fi de duratti;
dupti 2-3 zile ele lncep din nou s5
cltideascii botci. De aici s-a tras concluzia fireascti c5 in substan@ de matcti
se aflti elemente hormonale care impiedic5 dezvoltarea ovarelor la albinele
lucrtitoare gi numai atunci cind ele nu
mai au la dispozitie aceastg substant5
se trezegte instinctul pentru cregterea unei miitci noi. fn lipsti de ou5
sau larve potrivite fn cuib, albinele
autoconsum5 ltiptigorul produs de propriile lor glande faringiene, ovarele li
se dezvoltti gi un anumit numtir de albine devin albine ou5toare. V.n. Albine ouritoare.
S-a observat cti albinele au o hnclinare natural5 de selectivitate pentru
matca lor, in raport de o matcti str5in5 cu care intrti h contact.
Aceast5 selectivitate nu se manifest5
la fel in tot timpul anului fat5 de matca proprie; de pild5 albinele reactioneaz5 rnai putin in aceast5 privintti
in timpul marelui cules, c5ci atunci
instinctul de acumulare a1 hranei in
stup este preponderent gi in plinti desfggurare. Atunci schimbarea mtitcilor
se face cu ugurint5 de cgtre stupar.
Albinele dau mai putin5 atentie unei
diferente ce ar fi intre substanta de
mat& ce o schimbau intre ele gi aceea
produsti ~i primitti de la o matcti nou5.

MATCA

21

f n atare situa$ie totul se rezumg numai

la faptul ca ele s5 nu fie lipsite de substanta circulatorie secretatg de mat&
In colonie.
Diverse manifestki de comportare
a mZihii In colonie. Obignuit matca
tingrg este o fiintg sensibilg, cgreia
nu-i place lumina gi fuge de zgomot.
Cu cit trece timpul qi fmbiitrinegte, se
face mai greoaie in migciiri, rnai putin
sperioasg qi nu se preocupii decft de
lucrul s3u. Adeseori o ggsim in mijlocul albinelor depunind chiar oug,
atunci cind rama este scoasg incet, f5rS
a se da fum gi fir5 zgomot.
A t a c u l b o t c i l o r . Cindprima
matcg tingrg eclozioneazg, iar pe marginea fagurilor se rnai ggsesc gi alte
mgtci in botci cgpgcite, miitci care-gi
agteaptii rindul si5 iasg la luming, cea
dintii iegit5 se gr5begte sti le distrug5.
Dac5 instinctul de roire s-a potolit gi
deci albinele nu mai au nevoie de botcile existente pe faguri, permite tinerei
mgtci 85 le atace. E a le roade lateral
peretii, realizind cite un orificiu mic
pe unde igi introduce acul cu venin gi
strgpunge cu el pe fiecare rival5 din
botci, ucigfnd-o. Albinele Iilrgesc apoi
acest orificiu gi eliming cadavrul celei
ucise. Obignuit matca repet3 acest
atac asupra a incg 2-3 botci, ca apoi
albinele singure sit continue opera
aceasta destructivg.
Atacul tinerei mgtci pornegte dintr-un instinct de autoapgrare; ea atacg
pentru a nu fi atacatg la rindu-i de
viitoarele sale rivale. Nu rareori s-au
viizut mgtci eclozionfnd din botci
puse in colivii de protectie, care
minate de acest puternic instinct, rod
lateral propria lor botcg.
Cind eclozionarea unei mtitci nu
este consecinta unei stgri de organizare ci a uneia de roire, manifestarile
noii-ngscute, vor fi altele decPt cele
aritate rnai sus.

MATCA

S e m n a l e l e e r n i s e 'sau c i n t e c u l m c i t c i l o r . Cind rnai sint

numai 4-5 zile ping la iegirea primului
roi gi deci in stup albinele doici hrgnesc
deja cu liiptigor de mat& larvele abia
eclozionate din ouii, matca bztrilnii devine nelinigtitg. E a mai depune putine
oug, cgci albinele coloniei ii dau portii
reduse de Iiiptigor; de aceea ea este
vioaie pi mai ugoarg, fn vederea apropiatului zbor a1 roiului. fn aceste
fmprejurgri, uneori matca bgtring produce un fel de sunete, pe care cercetgtorii le-au asemgnat cu un fel de
cintec ce se repet5 cu atft rnai des, cu
cit se apropie momentul plecirii roiului primar.
Ping in ultimii ani (1960) se bgnuia cii aceste sunete sfnt produse
numai de mgtcile tinere, care pleacg
cu roiul secundar sau tertiar; cercetgtorul A l 1 a n fnsi adincind problema, a v6zut prin geamul stupului
de observatie cti insggi matca bZitrinZi
a roiului primar produce acest ,,cfntec". Manifestgrile ei fnsg nu se aseam&n&cu cele ale fiicelor sale care urmeazg s5 eclozioneze peste opt zile
gi care sfnt mai vioaie gi mai agresive.
Matca bgtrfng produce aceste sunete
numai cind, circulfnd pe faguri ajunge
in apropierea botcilor cu larve, pe
care nu numai c5 nu le atac5, dar stg
ling5 ele, uneori chiar deasupra lor.
Dupg plecarea roiului, fn stupul cu
botci domnegte linigte fncg 7-8 zile,
cfnd din nou se aude cintecul caracteristic ptnii eclozioneazii prima matcg.
Dac5 colonia nu vrea s& mai roiascg
gi a doua oars, albinele lasg mZitcii
posibilitatea sg atace pe surorile ei
care mai sfnt fn botci, aga cum s-a
artitat mai sus. Atunci ins5 cfnd colonia roiegte gi a doua oarii, albinele
nu permit ca rivalele s3 se intflneascg
gi nici atacul s5 rnai aibii loc. In
aceastg situatie, rnai ales dacii timpul

MATCA

de afar5 este potrivit iegirii roiului,

multe m5tci tinere ajung la termenul
de maturitate qi dac5 ar sta in botci
f5r5 hran5, ar pieri de foame. De
aceea printr-un mic orificiu pe care
albinele coloniei il mentin deschis,
doicile hr5nesc m5tcile captive in
leaggnul lor, pin5 le vine rindul s5
fie eliberate. fnsii atunci aceste contrariet5ti apgrute pe deoparte intre
matca tincirg nou iegiti gi albinele
care nu o ]as% s5-qi ucid5 surorile din
botci, gi pe de alt5 parte intre matca
noug qi cele inc5 inchise in botci, ne
dau ocazia s5 vedem qi s5 auzim manifest5rile de minie ale ambelor tabere.
fn primul rind m5tcile inchise in
botci rod pe dedesubt c5p5celele ca
sB eclozioneze, ins5 alhinele inconjuriitoare adaug5 alt strat de cearii pe
deasupra qi munca lor r5mine zadar11 ic5.
In acelaqi timp matca tin5r5 caut5
s; ajung5 la botci, s5 le road5 Vi s5
11cid5 pe cele care-qi agteapt5 rindul
la eclozionare. Cum ins5 albinele nu-i
permit apropierea de botci tinind-o
departe de ele, matca alearg5 pe faguri producind un sunet prelung gi
agresiv: tuut ... ! tuut !... tuut !... sau
alteori rnai.. ascutit q i prelung: ziip! ...
ziip! ... z ~ p...! El este mai putin
grav ca cel produs numai cu citeva
zile inainte, de matca b5trin5 ce a
plecat cu roiul primar.
MBtcile care sint inc5 in botci,
r5spund cu tonuri mai slabe, cu sunete
scurte, grave, infundate: rnac! rnac!
rnac !
Deci cind stuparul va auzi aceste
sunete prevestitoare de roit a roiului
primar, f5r5 r 5 s p u n s u 1 c e 1 o r
d i n b o t c i va ?ti precis c5 primul
roi iese a doua zi, sau chiar in ziua
respectivg. Cind se face ins5 acel
schimb de sunete amintit mai sus,
apicultorul va ?ti c5 acel roi este secun-

22

MATCA

dar gi c5 stupul va roi a doua sau a

treia oar5. V.n. Roilrl ,ri roirea.
MItcile tinere, neimperecheate, aflate in colivii de piistrare, sau m5tci
imperecheate de curind gi puse in
colivii de expeditie, care stau in
pachete unele lingii altele qi simt c5
in apropierea lor se gasesc alte mgtci,
produc gi ele aceste sunete.
Cercet5torul E. W o o d, care a studiat astfel de manifestgri a 15sat s l
eclozioneze pe palma lui o matc5
nou5 din botca ce o studia; matca a
iegit chiar in momentul c i ~ l dstupul
roia, iar roiul era in plin zbor in
prisac5; ea qi-a luat de indat5 zborul,
dar curind s-a inapoiat pe palma intins5 a cercetiitorului unde era botca.
Dup5 a1 doilea zbor, timp in care el
a acoperit botca cu mina a doua qi a
incglzit-o, la inapoierea mgtcii, ea a
inceput s5 emit5 sunetele respective qi
totodat5 s-a ngpustit asupra propriei
sale botci incepind s5 o road5 lateral.
Aceste sunete care se aud pin5 la o
distant5 de citiva metri de stup,
se produc numai cind ovarele le sint
mai restrinse, iar sacii traheeni respiratori nu sint comprimati. Dupti
imperechere, mltcile produc mai rar
aceste sunete, deoarece sacii traheeni
sint comprimati de extinderea ovarelor ce au luat proportii mari. S-au
observat ins5 m5tci de 1-2 ani care
scot asemenea sunete, dar numai in
perioadele cind se g5sesc in diapauzii
(perioada cind nu ou5) qi nu sint inc5
hr5nite cu l5ptiqor mai mult, pentru
ca ovarele s5-qi reia dezvoltarea Vi
functia lor normal5. fn aceast5 situatie
sunetele scoase se deosebesc de cele
ale mgtcilor tinere, printr-un ton rnai
grav. Se pare c5 ele sint cauzate de
presiunea aerului emis prin capetele
stigmatelor, concomitent cu o vibrare
imperceptibili a aripilor pe sens orizontal.

MATCA

L u p t a i n t r e nzcitci i n
s c o p u l s e l e c t i o n d r i i lor.
In mod obisnuit, intr-o colonie nu
triiiesc rnai multe miitci; rareori se
giisegte in acelagi stup atit matca biitrinii cit gi cea tiniirii. Situatiaaceasta
Ins5 nu este de duratii, iar cea batring
va dispare curind. Aparitia rnai multor
miitci intr-o colonie are loc atunci
clnd dupii roirea primarii sau rnai ales
secundarii, din botci apar deodatti o
aerie de mtitci tinere, fie cii albinele
intentionat le-au ltisat sii iasti, fie cii
rtiminfnd nesupravegheate au profit a t de zarva iegirii roiului gi atunci
au ros repede ciipiicelul plecind gi ele
cu roiul. Cum rivalitatea fntre mgtci
este atavicii, avind la bazi legea de
selectie naturals, miitcile se cautii gi
se glsesc ugor datoritti simtului mirosului lor dezvoltat. Atunci incepe o
luptti pe viatii gi pe moarte. Ele se
prind strins una de alta corp la corpgi
cautg sii se sfigie cu mandibulele gi s l
se strgpungti cu acul.
0 dat5 linigtea restabilitg in colonie, matca victorioasg, singurg in
stup, nu rnai scoate acele sunete ascutite de luptti, ci se plimbti pe faguri,
timid$, f3rii ca albinele s F i dea o
atentie deosebitii, aga cum dau obignuit unei miitci fecundate.
fmperecherea gi fecundarea mgtcii.
Cfnd timpul este frumos, fgrti ploaie,
cald de peste 18C gi ftirti vfnt, dup5
2-3 zile de la iegirea din botcti, matca
tfniirti, fie fortatti de albine, fie ca
urmare a instinctului de imperechere,
iese din stup pe scindura de zbor. ftgi
curtitii aripile cu picioarele posterioare; igi curltg ochii gi antenele; igi
piptiie abdomenul gi dup5 aceastti
minutioasg toaletti, incepe primul
zbor de recunoagtere.Ea
dB ocol stupului, observind unele particularittitii ca sii nu gregeascti urdinigul, la inapoiere.

ftn timpul acestui prim zbor, nici

un trintor nu se preocup5 de prezenta
ei, c h i glandele ei mandibulare Inca
nu secret5 ace1 miros ptitrunziitor pe
care orice femelii dintre vietuitoarele
lumii 91 are, in momentul ciildurilor
de lmperechere.
E a zboarii fn aer gi dupti aproape un
sfert de orti, cind se inapoiazti, reintrg in stup o datii cu albinele culegtitoare.
Incepind de atunci gi ping clnd
matca iese in zborul de fmperechere,
albinele coloniei par cii nici nu se
uitii la ea; ba uneori o trateazg chiar
cu oarecare brutalitate. Albinele din
juru-i o imping cu capul, unele se
introduc pe sub dinsa ca gi cind ar voi
s-o rtistoarne, in timp ce altele rnai
putin agresive o hriinesc. Aceste manifesttiri sint fndemnuri ca matca sii
iasl mai curind fn zborul de imperechere, pentru care se preggtegte. Manifestlrile ei in acest timp sint ciudate. Din cind in cind igi fndoaie abdomenul, fticind eforturi vizibile. Cu
aceste migc5ri exercitg un fel de gimnasticii functionalti a aparatului siiu
sexual, Itirgindu-gi vulva. Cu abdomenu1 ea produce vibratii care pe
miisurii ce se apropie ziua zborului,
sint tot mai dese. F a t s de aceste semne
care-denotti cii se pregiltegte de zborul
imperecherii, albinele par tot mai
binevoitoare cu tintira matcl, pe care
o h r b e s c rnai des. Dupti trecerea altor
2-3 zile de la primul zbor de recunoagtere, ea este pregtititti fizic pentru
actul imperecherii, ctici vulva ei s-a
dezlipit gi deci organul masculului
va putea piitrunde ugor in vagin.
Ace1 miros caracteristic a1 rutului se
creeazii in aceastii perioadii de ctilduri,
datorits in special unei hrtiniri mai
abundente cu I$iptigor, care activeazii
glandele gi-i dti un surplus de energie.
Cind vine timpul pentru zborul d e

MATCA

nunt5 albinele coloniei bat activ din

aripi gi fac un du-te-vino dinspre
locul mgtcii spre urdinig. Cind ea
apare fn pragul stupului, albinele
par& ar sili-o ss-gi ia mai repede
zborul. Zborul obignuit de Imperechere are loc fntre orele 11 gi 17. Majoritatea mstcilor se retin sg-1 fac5
dac5 afar5 timpul este potrivnic, noros,
cu ploaie sau vint tare. Totugi sfnt
gi mitci care ies In conditii atmosferice mai putin bune; acelea ins5 mai
totdeauna au putin5 sperm5, sint putin
prolifice, iar stuparul trebuie s5 le
aib5 in evident5 pentru fnlocuire. fn
conditii atmosferice nepotrivite nici
trintori prea multi nu ies la zbor gi
de aceea matca, in zborul sgu de fmperechere, prefer5 zile senine, linigtite, cel mult cu un vint ce abia adie.
Trintorii d n t atunci in mare num5r
afarg. Zborul vertiginos a1 mgtcii, dar
mai ales mirosul s8u de matc5 in cglduri, pe care-1 secret5 glandele mandibulare, se rsspindegte in largul stupinii; trintorii zboarg in geupe in
anumite locuri de intflnire spre care
se fndreapt6 gi matca in zborul e i ;
albinele culeg5toare ocolesc aceste
locuri de fntflnire, pentru a nu-i stinjeni. Acest instinct de imperechere
este atft de puternic incit m5tcile
care ies in zbor, dac5 nu intilnesc trintori, se duc in cgutarea lor pfn5 la
depsrt5ri de 10-15 km. Obignuit
ins5 mai intotdeauna cind mstcile
ies pentru fmperechere, se ggsesc trintori s5 se impreuneze cu ele. Acegtia
fie c5 sint din propria prisac5, sau
veniti din alte psrti, simt c5 a sosit
ceasul mult ayteptat pentru care au
fost creati. Cu ochii lor cu multe fatete, o vgd c3 se h a l t 5 repede gi zboarg
fulgergtor. De asemenea sensibilitatea o~ganuluide percepere a mirosului
mstcii le dau de veste c5 fn fmprejurimi zboar5 o matts iegits pentru im-

24

MATCA

preunare; ei urmeaz5 cu grab5 zborul

acela, ce-i cheam5 punindu-le la incercare puterile. fn cursa aceasta
obositoare, pe care matca o prelungegte adesea, ea face migc5ri de inyelare
a gloatei urm5ritorilor. Uneori Pntreg
grupul, matcg gi trintori urmgritori,
coboar5 fulgergtor din ingltime, pin5
aproape de pgmlnt, ca apoi din nou
s5 se avinte in Pniiltimi. Se pare cg
natura a impus acest zbor, in special
trfntorilor, pentru ca s5 se poat8
fndeplini mai bine yi mai complet
actul imperecherii. fntr-adevgr, cu
cit sacii lor traheeni vor fi mai voluminogi, plini de aer, presiunea asupra organului sexual va fi mai puternicg, iar actul imperecherii, va fi
deplin gi bine infsptuit.
A g l o m e r d r i l e d e trinl o r i. Trintorii zboar5 In aglomergri
compuse din 20-300 ce au formi de
comete, cu capul orientat spre matcl.
Altitudinea la care zboar5 aceasts
categorie de trlntori yi in general la
care matca este atras5 de ei, variazg
nu prea mult. Din cercetsrile lui
N. E. G a r y rezult5 c& ei se mentin
la in5ltimi conatante, indiferent de
conditiile atmosferice. fn general ingltimea maxim5 nu prea dep5geqte 100
metri, iar cea minim6 favorabilii 10 m,
degi In anumite zile, fn urmarirea
mlitcii, ei coboar5 ping la 2-5 metri.
fn mod invariabil, ei ee apropie de
matc5 posterior gi ventral.
Cfnd trintorii sint la citiva cm de
abdomennl mgtcii, ei incearcg sti o
monteze. Matca in zbor, prin miycsrile
ei, pare s5 stimuleze pe trfntori in
aceast5 actiune. Ghearele de la picioarele posterioare ale trfntorului, atfrnii la spate putin lasate in jos Pn
timpul apropierii gi par sB fie folosite
la orientarea tactil5 a lui spre abdomenul m5tcii. Si celelalte picioare
sint folosite tot in acest scop. fm-

M ATCA

perecheati in aceastii pozitie ei pot

zbura usor. Pentru a fi posibilii imperecherea, pe Iingii cele ar6tate mai
sus, trebuie sii fie deschisii la matcii
~i camera acului. Aceasta este deci
ultimul act a1 impreuniirii. Cercetiitorul G a r y E. spune: ,,dupii numeroase observatii se pot considera
douii feluri tipice de comportare a
mltcii la imperechere, caracterizate
prin imperecheri multiple gi despiirtirea spontanii a trintorului de matcii
d u p l impreunare. Prima matcii s-a
imperecheat de 6 ori intr-un timp
foarte scurt. A doua s-a imperecheat
de 11 ori in circumstanfe care au
permis sii se facii observafii amiinuntite. ' f n citeva secunde, de la inlltimea la care se afla, de cca 7 metri,
s-a petrecut imperecherea cu primul
trintor, apoi in succesiunea rapid6
intr-un timp de 5-10 minute, s-a
imperecheat cu alti 10 trintori. fn
timpul acestor imperecheri, autorul
a stat chiar sub matcii gi a prins fiecare
trintor, p~ miisurii ce ciidea. Pentru
fiecare trintor, apropierea, montarea
?i fmperecherea au durat numai citeva
secunde. Imediat d u p l ce au montat
matca, trintorii paralizau - ca rezultat a1 procesului de ejaculare eliberind abdomenul miitcii din strinsoarea picioarelor gi clzind pe spate.
Pe mgsurg ce se inmulteau imperecherile, camera acului se umplea tot
mai mult cu mucozitiiti. Dup5 toate
aparentele, dopul de mucus nu stinjenegte succesul imperecherii, de fapt,
dopul ajutii la deschiderea camerei,
constituind poate chiar un stimul
pentru imperecherile urmiitoare.
Procesul de proiectare in afara organelor genitale se petrece probabil
In momentul cind trintorul, paralizat,
cade pe spate, incovoierea dorsals a
organelor genitale mascule permitind
sii se schimbe unghiul dintre mascul

MATCA

25

Impcrecilerea matcii

si

moartea trintorului

gi femeltl; in cele din urmii, cind trintorul rlmine suspendat de matcii,

aerul prins in endofalus este comprimat gi provoacii un zgomot ca un pocnet in legiiturii cu despiirtirea perechii. fn tot cursul observatiilor, numeroase miitci virgine legate experimental, s-au imperecheat numai cu cite
un trintor, f5rG pocnetul caracteristic
riiminind legat de matcii. Alte imperecheri au fost considerate ca fiind
intrucitva anormale, din cauza c6 nu
se petrec imperecheri multiple, chiar
dacii mgtcile au toatii posibilitatea
pentru aceasta gi din cauz5 cii nu are
loc separarea trintorului prin ace1
zgomot sau pocnet caracteristic. fntrucit actul sexnal cu un singur trintor nu necesitii decit citeva secunde,
iar separarea dintre mascul gi femelii
se face spontan, este probabil c5 mtitcile nu cad in mod obligatoriu pe
piimint de fiecare datii cind se imperecheazii.

MATCA

26

MATCA

Numdrul de trintori necesari pentru mssurat cantitatea de sperm5 in spermatica lor care varia de la 6-20 mms.
imperecherea mdtcii.
Pentru buna reugit5 a imperecherii, Cum fiecare trintor nu are rnai mult
m5tcile au nevoie s5 fie urmate de de 3 mm3 sperms, dar in spermatica
multi trintori. Num5rul lor se ridic5 ei s-au g5sit dup5 un prim zbor de
la citeva sute, de fiecare matc5 im- imperechere cantitiiti mult rnai mari,
perecheatl, degi la actul de impereche- este dovad5 neindoielnics cii matca
re propriu-zis5, nu particips decit s-a imperecheat cu rnai multi trintori. B. T o m s i c k g5segte c5
citiva: 5, 10, 15.
Spermatozoizii de la diferiti trin- tocmai aceste imperecheri repetate gi
tori intr5 in spermatic5 in ordinea variate cu trintori din rnai multe
fmperecherilor repetate. Aga se ex- prissci, a dus la asigurarea unei vitaplic5 de ce in aceeagi colonie se v5d lit5ti deosebite a neamului albinelor
citeodat5 albine cu alte caracteristici de-a lungul milioanelor de ani de
mogtenite de la diferiti masculi. In cind sint pe p5mint. In acest fel s-a
acest caz albinele sint surori vitrege asigurat heterospermia la fecundare,
prin faptul c5 in punga ei spermatic5
intre ele.
Zborul acesta de imperechere poate se intilnesc gameti care au o provefi uneori repetat in ziua urmstoare nient5 diferit5.
gi chiar in cea de-a treia zi. Atunci
Cind matca r5mine neimperecheatg,
cind matca simte c5 spermatica ei nu va depune outi nefecundate, din care
este complet ocupat5 cu spermatozoizi se vor nagte numai trintori. V.n.
i i trebuie trei zile bune, senine gi Partenogeneza. Ele sint denumite m5tci
frumose; dac5 intre timp vremea s-a arhenotoce. Aceast5 situatie se daschimbat gi ea nu-gi poate efectua toreqte rnai multor cauze: fie c5 matca
zborul urmitor prea curind, ovarele s-a n5scut cu aripile nedezvoltate qi
nu intr5 inc5 in functiune. Cercet5- deci nu poate s5 zboare, sau cti timpul
torul Ruttner citeaz5 o matc5 care a s-a r5cit brusc gi continu5 astfel 5-6
iegit abia dup5 21 de zile in zborul sgptgmini; dup5 acest termen o matcii
urmltor, f5r5 ca pin5 atunci s5 fi in- nu mai iese la imperechere, chiar dac6
ceput sti ou5 in cuib. Altii ca R o - in stupin5 se gbesc trintori. Stuparul
b e r t s gi T a b e r cit g i T r j a - trebuie s5 se ingrijeascti ca in stupin5
s c o au constatat c 5 48-70% din . s5 fie trintori suficienti din cei cresm5tci ies la zborul de imperechere cuti in colonii de selectie pentru ca la
mai mult de dou5 ori. Aceste zboruri zborurile de imperechere s5 ia parte
repetate sint rnai rare pe vreme priel- cit rnai multi; in felul acesta se face
nic5 atunci cind trintorii sint vigu- o selectie natural5 fntre ei, iar m5trogi, au avut tot timpul mult5 hran5 cile sint pe deplin fecundate gi cu
proteicg la dispozitie, iar doicile le-au vezica spermatic5 plina.
La citeva zile dup5 imperechere matdat ltiptigor cltva timp dup5 iegirea
lor din celule, ceea ce-i face rnai ca va incepe s5 ou5.
virili.
Fecundarea artificial&. Oricfte m5Problema fmperecherii repetate a suri s-ar lua de cresc5torul de m5tci
mgtcii a fost mult timp pus6 la in- ca imperecherea s5 se fac5 numai cu
doial5. E a a fost pe deplin l5murit5 t r h t o r i valorogi din punct de vedere
abia cind, sacrificfndu-se dup5 Pm- biologic, s-a vgzut adeseori, c5 mgtciperechere un num5r de mgtci, s-a le selectionate nu sint prolifice.

MATCA

Imperecherea in zborul nuptial este

riscantti nu numai din acest punct
de vedere, dar acolo in intiltimi, matca
este pinditti de ptistiri insectivore,
dugmanul lor principal. Apoi chiar
din cauza mtitcii se pot intlmpla accidente, ctici gregind la inapoiere giintrind in alt stup, o agteaptci o moarte
sigurti.
De aceea cercetcitorii se trudesc Pncti
din anul 1887 s5 fac5 o fecundare
controlatti a mtitcilor selectiona,te.
R I I a k l e i , W a t s o n , N o l a n qi
altii, englezi, americani qi sovietici
au ficut incerc5ri din ce in ce mai
apropiate de tel, *pin5 cind in 1955
M a k e n s e n g i R o b e r t s au
inventat o aparaturi rnai potrivitti
gi o metodti mai sigur5.
Ca lucr5ri preliminare ei pregatesc
colonii puternice pentru obtinerea de
trintori gi miitci de h a l t 5 productivitate.
Producerea : t r i n tori1 o r , pentru furnizarea spermei se
cere imperios cunoaqterea cu precizie
a originii masculului; de aceea trintorii sint crescuti in colonii cu cele
rnai multe ~i superioare calittiti. E i
sPnt marcati de la nagterea din celule,
ca nu cumva s5 se ia vreunul care vine
in stup din altti parte, pe care albinele obignuit nu-i opresc s5 intre.
Zborul lor, in orele cind incep sti iasti,
se face in voliere fnalte gi spatioase
de tifon, sub care se tine stupul cu
trintori de selectie. Dupti incetarea
zborului, cei care nu-gi ggsesc urdinigul gi au riimas pe afarti, sint adunati cu grijti gi introdugi in stupul
lor. Se merge a t i t de departe cu grija
pentru ptistrarea unei linii pure de
masculi care sti fecundeze viitoarele
m5tci incft cercet5torul M a k e n8 e n , cu ajutorul bioxidului de carbon forteazti o matcti de clasa superioarti s5 depunti toatti viata numai

27

MATCA

Aparatura necesara fecundsrii artificiale a

mgtcilor

outi de trintori, devenind aga-zis5

matcti ,,trintori$tiU sau arhenotocti.
Cei mai buni trfntori pentru procurarea de spermti suficientti sint cei ce
au implinit virsta de 9 zile. Unii cercet5tori sustin cti gi cei de 7 zile ar fi
buni, dar, Z a n d e r a gtisit c5 in
primele 8 ziIe se face coborirea spermatozoizilor din testiculi in bulb,
unde impreunti cu mucusul unor glande formeazti un pachet. Deci maturitatea lor sexual8 precede maturitatea
de zbor, ctici apti pentru zborul de
imperechere nu sint decPt trintorii de
la 12 zile Inainte.
fnainte de a fi foIositi, trintorii
sint pringi gi tinuti in colivii in numtir
mai mare, dar niciodatti singuri ci
impreunti cu o matci virgin8. Aceasta
le pbtreaz5 o vioiciune deosebitti,
iar la ~ecoltareaspermei, ejacultirile
sint depline.
T e h n i c a f e c u n d d r i i art i f i c i a 1 e cu aparatura necesarg
se face astfel: operatia se executti cu
ajutorul unei seringi cu piston inzestratii cu gurub micrometric. fn
primul rind se procur5 sperma necesarti unei prime fecundtiri, recoltat5
de la 5-8 trintori apti pentru imperechere, ~ t i u tfiind cci, degi aparent
multi trintori slnt rnai bine dezvoltati,
din ei putini sint cei care pot s5 fecundeze. Cercet5torul M o g e s amintegte de doi cresctitori care s-au dus la

MATCA

28

Institutul de la Liebefeld (Elvetia)

cu 100 de trlntori din cei mai buni
din prisaca lor ca sii se initieze acolo
de felul cum trebuie sii minuiascii aparatul de insimintat mltcile. Spre marea lor surprindere laboratorul nu a
glsit decit un singur trintor apt pentru reproducere. Numai trintorii care
au primit lgptigor de la doici, dup5
ce au eclozionat devin virili.
Tubul capilar cu care se colecteazii
sperma fiind gradat, se absoarbe
din organul genital a1 trintorului
- organ aproape complet rlsfrint
Pntreaga cantitate de sperm5 ce o
poate da. Necesarul acestei prime inocul5ri este de 2,5 mm3 ce se recolteazii de la 5-8 trintori tineri.
Sperma in contact cu aerul se intiregte. Deci operatorul trebuie s i
minuiascii foarte repede tubul capilar,
clt gi trintorul care-gi oferii organul
siiu sexual, astfel inclt sperma sii nu
ia contact cu aerul, fiind recoltatii din
interiorul organului. Operatia de recoltare gi ins5mlntare trebuie fiicutg
fn cel mult 7 minute. f n acest timp,
m5tcii narcotizatg cu bioxid de carbon (CO,) gi agezatii intr-un dispozitiv anumit, i se deschide vaginul
ping la camera acului, adicii acolo
unde se afl5 cele douii oviducte. Prin
tubul capilar a1 seringii ce contine
sperma recoltat5, se injecteazl continutul direct in apropierea oviductelor. Dac5 inocularea se face algturi,
Pnslmfntarea nu reugegte. Operatia
nu este greu de efectuat, dar trebuie
m u l t i dexteritate gi cunoagterea anatomiei organului genital a1 mltcii.
DupiI prima fnslmintare, matca,
f n c i sub stare de narcoz5, este adusl
fn nucleul siIu - unde se trezegte;
dup5 o zi ea este din nou inslmintat5
cu o cantitate egal5 de sperm%. f n
mod obignuit d u p l a treia lnslmlntare, care are loc In ziua urmgtoare,

MATCA

o matcii poate fi considerat5 deplin

fecundat5 pentru toat5 viata. Din
acest punct de vedere prolificitatea
ei nu ar fi mai sciizutii fat5 de miitcile
care se fecundeazii natural.
fn munca de selectie, intrebuintarea
fecund5rii artificiale a devenit indispensabilii. Nu se pot cregte linii absolut pure, decit recurgind la aceast5
tehnicz.
Vista m5tcii Pn stup. Dupl citeva
zile de la fecundare matca incepe s5
depunii 01.16. Tuburile ovigene ale
ovarului miitcii, dupii ce ea a fost
hr5nitii cu l5ptiqor de albinele tinere
insotitoare, lncep a5 formeze oul,
iar ele se coboarii pe traiect, in oviducte. La unele miitci pot s5 aparl
lntirzieri in pornirea acestei activit i t i . Dupi observatiile fBcute, 25%
din m5tci incep s5 oug d u p l gapte
zile, 50% dupii zece zile gi restul de
25% dupii 12 zile. Sint miitci exceptionale care incep ouatul d u p l 1415 ore de la fecundare. Mltcile de r a s l
neagrl fncep ouatul rnai tfrziu; cele
de la noi - dup5 3-6 zile.
fncepindu-ji deci viata normal5 de
matcSi fecundatii, fiind inconjuratl de
un numir de 8-10 albine doici ce o
ingrijesc gi o hrlnesc, ea depune o u l
d u p l posibilit5tile sale, in m5sura In
care albinele ii dau Iiptigor. Ritmul
acesta variaz5 in raport cu puterea
coloniei gi timpul de afarl; cu clt
hriinirea este mai abundent5 cu atit
numgrul de o u l va fi mai mare.
La inceput, unele miitci depun clteva o u l nefecundate sau pun cite doug
in aceeagi aelull. Foarte curfnd ins6
ouatul ei se normalizeazg, depunlnd
in celule de albine lucritoare numai
o u l fecundate, cite unul in fiecare
celulg. Cind matca are un spatiu disponibil destul de mare, depune o u l
in cuib pornind dintr-un punct central a1 fagurelui. fnsl clnd cuibul

I4
I

MATCA

291

este blocat cu miere sau polen la un

cules bogat, albinele ocup5 repede
celulele golite de puiet; atunci ouatul
m5tcii nu mai are aceeagi ordine. E a
trece peste fagurii ocupati cu puiet gi
hran5 in c3utare de celule goale unde
s l depung oulle, pe care, dac5 Pntirzie putin, le las6 adeseori s5 cadri fn
drum gi sfnt devorate de albinele
insotitoare.
Cfnd depune ou5 matca igi p l e a d
mai lntii capul in celul5, o verificl
dac5 este curat3, apoi se fntoarce, se
prinde bine cu picioarele dinapoi de
marginea celulei gi fgi introduce abdomenul in5untru. Atunci depune pe
fundul celulei un ou, pe care-1 dirijeaz5 cu ajutorul aculul, iar el se lipegte de fndat&, avlnd o materie viscoasg pentru acest scop. Cfnd matca
este Pnc5 viguroas5, iar doicile o hrtinesc abundent cu mult Igptigor, ea poate s3 depun5 peste 2 000 ou5 in 24 de
ore - bineinteles dup5 o anurnit5 perioad5 de adaptare. 0 matc5 prolific3
care are spatiu mare de extindere in
stupi cu volum mare, clt gi faguri gata
clilditi, nu e dep3git5 de culegltoare
decit rareori gi mai mult din cauza stuparului 'care n-a intervenit la timp.
Activitatea ei intens3 in privinta
ouatului merge ascendent din primele
zile ale lunii februarie gi pin5 c5tre
1 iulie, pentru ca apoi curba s5 coboare. La finele lunii septembrie sau
cel mult octombrie, ouatul la multe
m5tci fnceteazg pin5 in decembrieianuarie. Perioada aceasta de lncetare In depunerea ouitlor este denurnits
diapauzd. E a se produce ca un fenomen natural, datorit3 conditiilor dinafar&! precum gi celor din stup. Cele
exterioare sfnt in leggtur5 cu temperatura scgzutil, cit gi cu fenomenul de
fotoperioadg a anotimpului; cele interioare sint legate de nutritie, in special de lipsa de hran3 bogat3 in pro-

MATCA

teine. Diapauz5 Ins5 nu inseamn5 cg

aparatul s5u ovarian gi-a incetat activitatea In aceast5 perioadl. Ovarele
m5tcii nu rlmfn inactive, ele produc
incontinuu ou5, dar Intr-un ritm redus.
Organismul le resoarbe fnainte ca ele
s5 ajungl 1n oviducte, iar elementele
componente se retntorc prin circuitul
sangvin in organism. Reluarea activit3tii elective a ovarelor qi depunerea
de ou5 in fagurii cuibului, deci fncetarea diapauzei, se datoresc temperaturii exterioare Pn iernile mai calde,
cum a fost cea din 1960-1961 clnd
m5tcile au depus ou5 pin5 la 15 ianuarie, cit gi a unei alimentatii bogate
in protein6 natural& atnnci cfnd stuparul a lrisat in cuib 2-3 faguri cu
p5stur5. fncepInd de atunci, matca
primegte din nou drept hranl numai
15ptigor in proportii firesc mtirite.
Capacitatea de depunere a ouilor
se intinde in timp pin5 la a1 patrulea
an a1 vietii lor. S-au v5zut ins3 m5tci
de h a l t 5 valoare bilogic5 privind proi
care au atins
lificitatea ; ~ vigoarea,
chiar gi virsta de opt ani. Cresciltorul
de m5tci J. Smith, Florida (S.U.A.)
a plstrat o matc5 de selectie opt ani
jumgtate, tot timpul activ5 gi din ea
a pr5sit mii de m3tci valoroase. Obignuit m5tcile nu se pBstreaz5 in colonii mai mult de doi ani, considerind c5 atunci ating maximum de rolificitate. Totugi sint multi apicu tori
care fac apiculturl intensivi gi suprasolicit5 m5tcile in cursul unui sezon
activ, Incit trebuie s i le schimbe
dup3 implinirea unui an de activitate. De exemplu: apicultorii care folosesc metode de stimulare natural5 sau
artificial3 a albinelor in stupi multietajati extind populatia pe cite 6-7
corpuri, aga fncft anual trebuie neap5rat pregltitit crqterea unei noi
mritci in corpul superior a1 fiecgrui
stup. Tin5ra mat& o u l un timp sin-

MATCA

gurti in corpul de sus, dup5 care, apicultorul, ridicind rama-separator dintre corpuri, permite ca cea tin5rti s5
coboare gi sti inlocuiasc5 definitivpe
cea b5trin5 gi epuizat5, care dispare.
Cind se cresc astfel de mltci tinere
spre sffrgitul celui de-a1 doilea mare
cules, deci cam in timpul teiului sau
florii-soarelui prin luna iulie, ele
prelungesc ouatul pin5 la finele lunii
octombrie, dind in plus inc5 una-dou5
generatii de albine tinere fatti de m5tcile de doi ani. Din observatiile autorului mltcile de trei ani depun ou5
cel mult pinti la 15 septembrie, cele
de doi ani pin5 la 25 septembrie, iar
citeva din mtitcile tinere din ace1 an,
igi prelungesc ouatul pin5 la 15-20
octombrie. De asemenea in prim5var5
mltcile tinere incep ouatul cu mult
inaintea celor virstnice.
Pierderea crspacit8tii de oust a m5tcii trebuie pus5 numai pe seama unor anumite accidente gi in special a
unor boli cum este de exemplu nosemoza gi altele. Se ?tie c5 unele
mtitci devin inapte dup5 o perioadti
de intensti activitate gi anume atunci
cind pe traiectul ovarian apar
corpusculi petrificati care bareaz5
trecerea outilor. Acegtia se formeaz5
la fel ca gi calculii de la vezica biliar5
sau cea renal5 la om.
Uneori glandele anexe ale spermaticei degenereaz5, iar matca depune
o u l nefecundate; de asemenea cele
care au trecut printr-o perioad5 de
frig intens chiar numai de scurtti
duratl gi apoi au fost readuse la viatti,
depun o u l nefecundate devenind trintorite (arhenotoce). W. F y g atribuie o asemenea schimbare in ovarele
unei mltci prolifice intoxicatiei cu
nectar sau polen, ori cind i se dau
faguri cu celule prea mtirite. Ou5
nefecundate pot fi depuse de mtitcile
clrora li s-au infundat oviductele

30

MATCA

cu ocazia ejacularii spermei. Este

suficient ca sperma s5 ia cont,act cu
aerul de afar5, ca aceasta s5 se inttireascti formfnd un dop, care nu poate
fi scos decit cu o pensetl. Chiar o
parte din organul de copulare a1 trintorului ar putea r5mine uneori in
vagin, oprind inceperea depunerii ooutilor. $i in aceastg ocazie o interventie a stuparului, scotind cu o
penset5 aceste resturi, redau coloniei
o matc5 deplin fecundatg. M5tcile
care se cresc tirziu in toamng, ramin
uneori neimperecheate, iar in primtivar5 incep $5 depunti ou5 de trintor.
Controlul ouatnlui. Apicultorul, cu
drept clivint se poate indoi dac5 o
matc5 s-a imperecheat sau nu. El va
face in primul rind in astfel de ocazii, proba existentei m5tcii in cuib,
punind un fagure cu ou5 gi larve potrivite ca virst5 in mijlocul cuibului,
fagure pe care il verific5 peste 3-4
zile. Dacti albinele au pornit botci
noi, va gti c5, or colonia ~ s t orfang,
e
or matca tin5r5 este inapt5 gi va proceda apoi in consecin1,ti. ,De multe
ori acest ajutor cu un fagure avind
puiet tintir determin5 o matcti imperecheat5 s5 inceap5 depunerile de
o u l in cuib. fn astfel de situatie albinele vor dubla atentiile lor fat5 de
ea, crezind c5 puietul adus cu ramele
din alt stup ii apartine. Hr5nind-o
din belgug, determing fnceperea acestui mare act din viata ei. Controlul ouatului nu trebuie s5 se fac5 prea
curind. Matca t i n l r l este inc5 fricoasl, se sperie de orice zgomot gi
chiar de lumina puternic5 a zilei cind
se deschide stupul ; ea incepe sit alerge
pe faguri, albinele, bgnuitoare la tot
ce nu e normal in stup o iau drept
strilinl, o prind fn ghem gi o sufoci,
iar colonia rtimine orfang. De aceea
cind se ?tie c5 fntr-un stup se aflti o

MATCA

31

matc5 de curind imperecheat5, stuparul va l b a s5 t r e a d cel putin 10

zile de la termenul gtiut gi abia va
deschide stupul cu cele mai mari
precautii. E l nu va da fum; va lucra f i r 5 zgomot gi f5r5 a lovi rarnele
qi nu va atinge gi nici freca albinele
de pe o ram5 cu cele de pe rama vecin5. Apicultorul face controlul acesta f5r5 a c5uta matca; el se va multumi sZi observe dac5 in cuib sint
ou5 sau puiet tingr gi dac5 rezultatul
este afirmativ, el inchide stupul cu
aceeagi precautie. Pe mtisurg ce timpul trece, matca devine tot mai greoaie, rnai linigtitil in migcgri, mai
putin impresionabill de ceea ce se
petrece in juru-i. Albinele inconjur5toare dirijeazg forma elipselor gi
calea pe care o urmeaz5 matca in
ouatul s5u. fn unele imprejurgri,
apare evident c5 albinele constrfng
chiar matca s5 depun5 ou5 acolo
unde vor ele. De pild5 dac5 colonia
vrea s5 roiasc5, albinele preggtesc
botci pe mar inea fagurilor gi inconjurind matc ca intr-un cerc, ea
depune ou5, cu sau f5r5 voie, in ele;
Cn acest caz cregterea viitoarelor
m5tci incepe - chiar din starea de ou.
Moartea miitcilor este cauzat5 de
diferite situatii ce intervin in viata
coloniei. E a poate fi natural5 ori accidental& Moartea naturald se datoreate in mare m5sur5 bolilor, care
obignuit atac5 albinele adulte. Hrana mgtcilor f iind ins5 liiptigorul,
bogat in proteine, aminoacizi, vitamine etc. ele prezint5 o rezistent5
fat5 de aceste boli.
fn special nosemoza rgpune multe
mitci in timpul iernii, dar mai ales
primgvara dup5 inceputul ouatului.
0 boa15 caracteristicg mgtcilor care duce totodeauna la un sfirgit letal
este melanoza V.n., produs5 de parazitul Melanosella rnors apis.

MATCA

Uneori moartea natural5 a m5tcilor e o consecint5 a bgtrtnetei, adicg

a epuiziirii ei fiziologice care provoac5 modificiiri functionale in aparatul s5u reproducgtor. Aceste tulbur5ri duc indirect la un sflrgit letal,
c5ci albinele, simtind neputinta ei
de a mentine colonia la un nivel
echilibrat, igi cresc o matc5 noug
care va inl5tura pe cea b5trin5, epuizat5 sau cu defecte. Dintre aceste
afectiuni mention6m :
e Obliterarea oviductelor care este
o tulburare in activitatea depunerii
ou5lor datoritl faptului c5 in intestinul posterior se acumuleaz5 concretii calcaroase care, ap5sind asupra oviductelor, le intrerupe total
sau temporar functionarea.
Degenerarea spermatozoizilor din
spermatic5 care s-ar datora unui virus inc5 necunoscut.
Atrofia ovarelor este o consecint5
a unui dezechilibru neuroendocrin.
Actiunea apare mai des dup5 o c515torie cu avionul la mari inilltimi,
sau cind micul grup de albine din
colivia de expeditie n-a putut mentine pentru matc5 temperatura normal5. Ajuns5 la destinatie qi reanimat5 apare acest defect; cite o dat5
el este de scurt5 durat5.
fn sfirgit gi rivalitateadintre m5tci
duce tot la o moarte natural5 a celor
mai sl5bite dintre ele, care sint rnai
b5trine sau mai r5u intretinute.
Moartea accidentalli. Cind zborul
nuptial a decurs far5 accidente, dar
matca, neavind puncte suficiente de
orientare puse pe stup gregegte la inapoiere gi intr5 in alt stup vecin unde
se afl5 o alt5 mat&, albinele nu o
primesc, ci o ucid.
Albinele nu ucid niciodat5 matca
decit prin comprimare; una sau mai
multe o urmgresc, o imobilizeaz5 gi
altele vin gi se string ghem tn jurul

ei, stringind-o cu putere pin5 o asfixiaz5. Cind stuparul surprinde din

timp c5 albinele s-au strins in jurul
miitcii o mai poate salva, aruncind
ghemuletul intr-o farfurie adinc5 plin5 cu ap5. Aceastl baie fortat5 e folositoare rnai ales pentru c5 o spa15
de veninul cu care albinele strinse in
ghemule;, au improgcat-o in invalm5geal5.
lMoartea accidentald a rn6tcii se
datoregte uneori chiar stuparului, care
deschide stupul prea curind dup5
imperechere, f5cind zgomot sau dind
fum; matca se sperie, fuge pe faguri,
albinele se niipustesc asupra ei gi o
ucid. Apicultorul trebuie s5 lase colonia in linigte cel putin 10 zile, pin5
matca incepe s l depunii ou8 gi numai
apoi s5 cerceteze stupul dac5 e cazul
s5 o facci.
La controlul stupului ea poate
f i accidentat5, lovit5 sau chiar strivit5 o data cu ridicarea brusc5 a fagurelui; stuparul va proceda periodic
la taierea tuturor f5guragilor gi cresc5turilor de cear5 dintre ramele vecine, inainte de a le ridica pentru
control, pentru evitarea accidentarii
m5tcii.
Ea poate s5 disparii, cind stuparul cercetind fagurii stupului, matca alunec5 gi cade pe piimint, f5r5
s5 fie observat5. Pentru evitarea unei
astfel de intimplgri, stuparul va cerceta totdeauna fagurii deasupra stupului deschis.
Accidente asem5n5toare pot s5
se intimple cind la cercetarea coloniei fagurii sint rezemati de peretele
exterior a1 stupului, unde matca s-ar
refugia gi deci se pierde.
Dup5 fiecare control fiicut unei
colonii, apicultorul va trece peste
10-15 minute prin fata stupului
respectiv pentru a privi urdinisul.
Dac5 observ5 o agitatie anormalci,

este dovada caracteristicii a pierderii

m5tcii la control, sau chiar a mortii
sale.
Matca se pierde cind la un control facut cu neindeminare, ea zboar5
de pe fagurele aflat in mina stuparului. Aceasta se intimpl5 mai ales cind
el urm5regte sii prind5 matca tiniirg
cu mina. Pentru a inl5tura pierderea,
apicultorul st5 pe loc nemigcat, cu
stupul deschis, iar matca in scurt
timp se asazii printre albine, or se
trage la urdinigul stupului s5u.
Cu ocazia transportului in stup5ritul pastoral, matca poate fi ucis5 din cauza relei impachet5ri a
cuibului.
De asemenea la prima vizit5
de prim5var5, cind coloniile abia au
fost scoase din linigtea adiipostului,
dac5 se deschide stupul inainte ca albinele s5 fi f5cut zborul de curstare.
este posibil ca matca, speriatti, sti
fie ucis6 de albine. Numai dupii 23 zile de activitate a coloniei, cind albinele aduc pu!in polen, se poate
face o vizit5 rnai amBnunj,it5.
Dac5 apicultorul tine matca prea
mult timp int,re degete si ii transmite
astfel mirosul miinii, sau folosegte
la marcarea ei un lac aderent ce are
un miros puternic, albinele nu-$
rnai recunosc matca pentru un moment si o omoar5. De aceea in atari
imprejurari este bine ca dup5 marcare matca sii fie Enchis5 provizoriu
intr-o colivie automat5 de introducere, din care albinele singure o vor
elibera, dup5 citeva ore. La urdinis
se agaz5 pentru 1-2 zile vestibulul de
control, V.n.
Accidente se intimpl5 adesea
mgtcilor sosite in coliviile de expediere gi pe care unii apicultori nu
~ t i ucum trebuie sii le elibereze. Ei
introduc matca in colonia orfan5 impreunii cu albinele insotitoare, ceea

MIEREA

ce este absolut contra oricgrei reguli

de igien5 gi tehnic5. f n atari fmprejur5ri se deschide colivia de expediere la o fereastrl. Matca, ca gi albinele insotitoare, vor iegi prin ridicarea capacului pe geam, de unde ea
poate fi prins5 ugor de apicultor intr-o colivie cu putin gerbet drept hranii, pin5 cind se va introduce in stup.
Pentru c5 vorbim aici de transportul mltcilor, amintim c5 uneori
m5tcile transportate cu avionul . l a
mari inGltimi, mor in timpul drumului datorit5 presiunii gi depresiunii aerului in propriile ei organe.
Chiar dac5 unele nu mor, aceste c5I5torii la inilltimi mari au o influen$5 negativ5 asupra calit5tii lor, c5ci
le trebuie citva timp pin5 s5 reintre
in normal. De aceea se impune mai
intii ca aceste miitci s5 fie introduse
intr-un mic nucleu cu albine tinere
gi numai dup5 ce s-a vazut c5 ea gi-a
inceput activitatea normal, s5 fie
dat5 unei colonii puternice. Altfel,
dac5 ea se introduce la sosire intr-o
astfel de colonie, chiar dac5 albinele
o accept5 la inceput, o vor ucide dup5
cfteva zile.
Uciderea mltcii mai poate avea
loc gi cu ocazia unirii a dou5 colonii,
cind apicultorul trebuie s5 lase in
stup numai una din cele dou5 m5tci.
V.n. Unirea coloniilor.
Tratamentele prea brutale cu
medicamente, fumigatii, narcotizgri
etc. pot cauza moartea mgtcii direct
sau indirect, atunci cind stuparul
exagereaz5 dozele sau durata tratamentului propriu-zis .
fn sffrgit trebuie s5 amintim
gi de o moarte aparenti, sau c a t a l e p s i e , provocat5 de stupar. Aceasta este urmarea unei tulburgri

33

MATCA

nervoase, a unei stgri de pakalizie in

care cad unele mgtci tinere, atuiici
cind sint h a t e intre degetele miinii.
fn atari ocazii este bine s5 nu se arunce imediat matca aparent moartg,
ci s5 se astepte cu rabdare reanirnarea ei.

Cregterea g i selectis mitcilor. A

rneliorarea albinei loc a 1 e . Conform legilor ereditltii,
numai anumiti indivizi au facultatea
de a transmite urmagilor calitltile
lor bune gi aceasta numai in cazul
c5 au fost crescuti in mediu favorabil.
La albine exist5 particularitatea c 5
nu individul ameliorat, adic5 matca,
ne dH posibilitatea s5 apreciem modul cum am lucrat. Aceasti5 apreciere
se face dup5 rezultatele obtinute de
totalitatea urmagilor ei, a cgror calit5ti mai depind gi de insugirile trintorilor gi a mediului in care s-au dezvoltat. La albine nu conteaz5 individul, decit in foarte mic5 m5sur5 g i
aprecierea noastr5 privegte intotdeauna colonia ca un tot biologic
unitar.
fnsugirile rele sau bune ale urmagilor pot fi modificate la albine i n
raport de insugirile trintorului cu
care matca s-a imperecheat, cft gi d e
influenta albinelor doici gi mediu i n
care a crescut larva de matc5. fntradevsr, in urm5rirea procesului d e
ameliorare a1 albinei locale, nu numai
provenienta tatglui sau a mamei d i n
coloniile cele mai bune sint determinate, dar gi cele a albinelor lucrltoare
doici care cresc larvele de mat& sau
de trintori. Colonia crescgtoare ameliorat5 transmite fnsusirile ereditare
prin albinele doici cji hrana ce o dau
larvelor. 0 colonie crescltoare d e
soi bun cu indici de selectie superiori
va influenta in bine prin albinele

M ATCA

sale doici larvele gi le va transmite

propriile lor insugiri ereditare. L5ptigerul dat larvelor de matc5 are o
mare influentti asupra celulelor sexuale. Desigur c5 are insemngtate gi
calitatea lgpt+orului. f n special la
crqterea de mitci, albinele doici
trebuie s5 aib5 hran5 mult5 la dispozitie fie in faguri, fie dat5 de apicultori printr-o hran5 bogat5 in substante proteice. fntiietatea o detine
pdstura cu miere.
Colonia cu individualitatea ei
constituie mediul in care se perpetueazi ganeratiile. Dac6 acest mediu este favorabil, progenitura m5tcii va avea calit5bi alese. D3 exemplu,
cind o mrltci de elitd e3te introdus5
Pntr-o colonie m3diozr5, tulbur5 individualitatea acestei colonii. Atunci
se observ5 cum, din g ~ n e r a t i ein generatie, mssa de albine igi imbunitiittegte caracterele. La prima generatie, cara9ter2le bune ale mztcii se
manifests mai putin, datorit5 faptului c l primsle larvz iejite din ou5le
depuse de ea au fo;t hr5nite ds doici
provenite de la fosta mntc5 ce avea
caractere mediocre. Dup5 ce igi dezvolt5 propriul s5u puiet gi fiicele sale
devin doici, formind msjoritatea in
stup, caracterele bune ale m5tcii incep s 5 apar5; ele se acumuleazi din
ce fn ce, pin5 ce intreaga populatie
este alc5tuitg numsi din albine din
propria sa proganitur5. In plus, cind
o datii cu matca de elit5 se trec in
cotonia mediocr5 gi citiva faguri cu
paiet ciipgcit, care deoi a iost hrgnit
in perioada larvarg de doicile coloniei bune, imprimarea caracterelor
d e el& apare foarte carind in colomia mediocri. Puietul mgtcii bune
v a fi hrinit de doicile ce sint fiicele
ei, iar caracterele coloniei sint total
gi repede schimbate in bine.

34

MATCA

Colonia cresccitoare, care dii larvele

de selectie gi tot ea le gi c r q t e , trebuie s5 fie cea mai bung din prisacti,
pornind de la principiul de rentabilitate, deci de la produc$ia mare gi
constant5, de-a lungul citowa ani.
Ea trebuie s5 aib5 albine multe, hranti
imbelgugatg, matc5 prolificg, puiet
mult gi numeroase doici. Influenta
acestui mediu prielnic se rdsfringe
asupra larvelor crescute in conditii
optime.
Multe incerc5ri s-au f%cut pentru
a statornici efectul determinant a1
mediului y i hranei asupra doblndirii
anumitor caractere d istincte. Larvele
din colonii cu trompa scut5, date In
cregtere coloniilor cu tompa lungti, au
avut la maturitate albine cu trompa
lung5; larvele din coloniile de culoare
predominant5 galbeni date la colonii crescgtoare de culoare neagri, a u
imprimat albinelor culoarea lor neagr!;
larvele din colonii ce c5p5cesc
mlerea cu pojghibii d e cear5 lipitii d e
suprafata mierii, date in colonii cresc5toare care ciiplcesc mierea cu pojghita pus5 bombat, au mogtenit aceast5 caracteristicg yi c5pScesc mierea
bombat. In a f a r i d e cantitatea gi calitatea 15ptigorului primit d e larve,
cresc5torul trebuie sii tin5 seam5 gi d e
num5rul de botci d a t coloniei cresciitoare. Cind o colonie cresc5toare a r
primi spre cregtere un num5r exagerat
de larve, p x t e puterea de hranire a
doicilor, mgtcile vor iegi sub nivelul indicilor superiori. fn aceastl
privint5 indicii prebioase ni le dau
insgqi albinele care ldsate in voie s6-gi
creasc5 botci In preajma roirii, le
cl5desc in etape, care obignuit nu
depggesc pentru o serie mai mult de
10-12 botci.
Un alt factor de mare insemnitate in cigtigarea gi transmiterea calititilor dobindite din generatie in

35

generatie este: gimnaatica function a l l a organelor respective. Dacg

unei mltci prolifice nu i se d5 spatiu
larg slpre a-gi extinde la maximum
ouatul, prolificitatea ei se pierde.
Doicile cu glandele faringiene bine
dezvoltate, vor pierde calitatea dobindit5 dac5 colonia are o matc5 b5trPn5, sau neprolificl, care abia depune citeva sute de o u l pe zi. Albinele cu glandele cerifere dezvoltate
vor pier& calitatea mogtenitl, din
lipsa gimnasticii lor functionale, atunci cind nu au la dispozitie faguri
artificiali sau rame clgditoare unde
s l - ~ ipoatg exercita aceast5 calitate.
Longevitatea cigtigatti de-a lungul
generatiilor precedente, se pierde sau
nu se evidentiazti.
Apicultura modern5 caut5 prin
toate mijloacele gi metodele, sti ajung5 ca prin selectie de mas5, ori
cea individuall, sii pun5 Pn productie numai albine ale c b o r bune caractere de r a d s l fie fixate gi adaptate mediului, dind o productie din
ce in ce mai mare. Trebuie s5 se meargg spre selectia albinelor locale, intrucft mediul inconjuriltor are gi el
o mare fnsemnstate.
Ameliorarea albinei locale este o
lucrare de o primordial6 important5,
miglloas5 gi care cere spirit de observatie ascutit gi tenacitate in muncl. Fixarea definitivg a unei linii
poate fi considerat5 atinsl abia dup5
multi ani de muncl. Lucrarea trebuie flcuti'i in toate stupinile dintr-o
regiune, clci numai astfel se poate
ajunge s5 se creeze gi s5 se fixeze linii
bune de albine, care r5spindite in
cereuri cft mai largi, s5 ajungi4 la
productii cit mai mari pe regiuni intregi, cel putin constante, d a c l nu
mereu in urcare.
Cfnd lucrarea de ameliorare se bazeazti pe material biologic furnizat

MATCA

de o statiune regional8 ce create mitci

seleotionate, apicultorml formeazf un
roi puternic de 7-8 faguri cu albina t i n i r l acoperitoare unit5 prin
pulverizare cu acelagi parfum. Roiul are hran5 multii gi de calitate.
Matca selectionatti este introdus5 in
roi cu o colivie automat&, V.n. din
care albinele o elibereazii fn 36 ore.
Dup5 ce matca ameliorat5 a Inceput s5 depun5 ou5, roiul va fi ajutat
cu puiet matur din coloniile productive, f5r5 albinti acoperitoare, pentru
ca aceastti colonie cu matcti selectionat5 s6 fie in cele mai perfecte conditii de putere ca populatie, hranii
mult5 gi de calitate, cft 5~i un stup
de capacitate mare. Numai astfel
matca nou5 va dovedi fntreaga sa
capacitate de desfgyurare a bunelor
ei insugiri. M5tcile fiice, la rindul
lor trebuie sii fie puse gi ele Pn conditii optime, inlocuind pe cele btitrine care nu corespund; ele se imperecheaz5 cu trintorii superiori selectionati din prisacti.
M5tcile trebuie s5 fie intretinote
numai in colonii puternice Pn stupi
ce pot fi extingi in misura cerintelor
coloniei. Dacg vor fi tinute Pn nuclee
a ctiror putere este redusl, rezultatele nu vor fi cele agteptate. De asemenea, coloniile cu astfel de nr3tci
trebuie s l fie foarte bine populate gi
bine hrlnite. Dacti este posibil, ele
vor ierna perechi, in stupi spatiogi,
de preferat multietajati in care incap
dou5 colonii suprapuse cu urdiniguri
inversate ajutindu-se reciproc cu cAldur5.
Criteriile de selectie privind colonia.

1. P r o d u c t i v i t a t e a este singurul criteriu principal pe care trebuie

s5-1 avem In vedere. Toate celelalte cri-

MELISA

terii sint secundare, deci complementare. Prin productivitatea unei familii intelegem cantitatea total5 de
miere realizat5. Aceasta se compune
din mierea extras5 gi din cea 15sat5
in cuib pentru iernat gi dezvoltarea
d e primtivar5. La aceast5 cantitate
se :adaug5 qi cea dat5 altor familii,
precum gi echivalentul materialului
biologic produs. f n cazul in care a
primit vreun ajutor sub orice form5,
acesta, sau echivalentul lui, se scade
din cantitatea de miere produsi.
Astfel, se stabilegte productivitatea
real5 a coloniilor de albine.
DatoritB fenomenului de variabilitate, care este foarte mare la albine,
vom observa c5 exist5 colonii cu cele
mai diferite productii.
Acestea le vom imp5rti in 5 grupe,
in cazul unei stupini ceva rnai importante :
a. recordiste vor fi considerate acelea ce au o productie de 160% sau
peste aceasta fats de media stupinei;
b. productive vor fi cele Intre 130159%;
c. mijlocii - cele intre 90-129%;
d. submijlocii - cele intre 7089% rsi
e. slabe - cele sub procentul de
70 %,
fn cazul unei stupini mai reduse
ca. numgr, vom imp5rti coloniile
numai in trei grupe:
a. cele cu o productie peste 130%
fat& de media stupinei;
b. cele cu o productie cuprins5
intre 90-129% yi
c,. cele ce au mai putin de 90% fat5
d e 'media stupinei.
2. H & r n i c i a la lucru a unor
colonii, are, In general, ca urmare o
prductivitate sporit5. Stuparul o
stabilegte intrlnd dis-de-dimineat5

36

MATCA

in prisac5, inainte ca albinele s5 porneasc5 la lucru. E l noteaz5 10-15

zile in gir pe cele care pornesc la cimp
mai devreme. Aceeagi observatie se
face gi seara, de ast5 dat5 notlnd pe
cele care-gi opresc cel mai tirziu activitatea.
3. A c t i v i t a t e a d e ' z b o r
se stabilegte pentru fiecare stup din
grupa de selectie, din 2 fn 2 ore, incepind de la orele 7 la 19, in decurs
de citeva zile. Se procedeaz5 in felul
urmiitor: fiecirui stup i se consacrz
2 minute, in care timp se num5rg
albinele care intr5 de la cules in stup.
Deci in cele 12 ore de observatii,
fiecare stup este urmBrit de qase ori a
cite dou5 minute, adicB fn total 12
minute. Apoi se va stabili comparativ, care colonie din grupg are o
activitate mai mare de zbor. Binefnteles c5 toate coloniile din grup5 trebuie s5 fie de putere egal5. Aceast5
activitate este in leg5turB cu capacitatea fieczrei colonii de a descoperi
noi surse de cules gi de a trece de la
un cules la altul, in cursul zilei, in
functie de specificul secretiei de nectar a plantelor.
4. R e z i s t e n t a l a i n t e m p e r i i este ugor de urm5rit. Albinele culegiitoare din anumiti stupi,
ies pe orice timp in prim5var5, la
cules de nectar, polen yi ap5, pe cind
altele nu infrunta timpul potrivnic,
unele stind chiar strinse in ghem.
Primele sint mai bine adaptate timpului rece, ceea ce este in folosul productivitiitii gi dezvolt5rii coloniei.
5 . A d a p t a b i l i t a t e a este
posibilitatea pe care o au coloniile
de a-gi organiza viata potrivit conditiilor de mediu. Datoriti marii
lor variabilititi, albinele sint insecte ce se adapteazg bine mediului
inconjurgtor. Cu cit sint mai obig-

MELISA

nuite cu conditiile respective de mediu, cu atit aceastj actiune a lor este

rnai urjoar5. Randamentul unei familii de albine este determinat de
gradul adaptirii albinelor la conditiile exterioare ale mediului inconjur5tor (aclimatizare). Este rnai adaptabil5 colonia care folosegte cel
rnai bine un cules bogat, dar dB gi
in cazul unuia rnai slab, cea mai
mare productie.
Aceste patru criterii sint factori
care contribuie la o sporire a productivititii.
6. L i p s a u n e i p r e d i s p o i
i s p r e r o i r e , denumit5
stiintific anecbalie, V.n. Aceast5 calitate trebuie urmgrit5 de selectionator, c5ci cea rnai mare productie
o dau in general coloniile neroitoare.
Pentru grupa de selectie nu se pistreaz5 decit coloniile care au dat cel
mult un roi la patru ani. Pistrarea
acestei calit5ti trebuie urm5rit5 prin
impreunarea m5tcilor crescute de
astfel de colonii, cu trintori ce provin
la rindul lor tot din colonii de selectie anecbalice.
Printr-o serioas5 munc5 de selectie, apicultorii J . S p e c k si A.
W u e 1 f r a t h au avut anual numai 100 roi la 20 000 colonii ce le
posed5. Nici oamenii de stiint5 si
nici apicultorii nu au ajuns in aceast i problem5 la un punct de vedere
absolut identic. Unii selectionatori afirm5 c5 trebuie continuati selectia
pin5 se vor crea albine absolut neroitoare, pe cind altii sustin c5 nu este
bine s5 fort5m in acest sens ,,naturaa,
intrucit instinctul de rgspindire a
speciei este un instinct de baz5, in lumea vietuitoarelor. Coloniile, ca urmare a unei selectii indelungate in
aceastg directie, primesc o serie de
caractere nedorite, o vitalitate mai
sc5zut8, care in final duc la o scgdere

37

MATCA

de productivitate gi chiar la o greutate in conducerea ~i minuirea lor.

In general astizi se admite c5 predispozitia la roire, fiind unul din instinctele de baz5 ale coloniei, o bun5
productivitate nu presupune o eliminare total5 a acesteia, ci numai
moderarea gi reducerea ei.
7. S d a i b d u n c a r a c t e r
1 i n i q t i t , adici s5 fie blinde gi
s5 intepe rareori. Aceasta este o calitate de care trebuie s5 se tin5 seama,
c5ci cu albine agresive lucrul in stupin5 este anevoios gi nepl5cut. Caracterul de blindete se evidentiazg
rnai ales la coloniile care reactioneaz5
bine f a t i de fum. Albina noastr5 este
in general considerat5 printre cele
mai blinde. De multe ori, in cursul
muncii de selectie, apar colonii cu
caracter agresiv. Azi se gtie c5 acest
caracter se transmite pe linie patern5.
De aceea m5tcile coloniilor agresive
trebuie imperecheate cu trintori proveniti din coloniile cele mai blinde.
Este de asemenea important ca familia s5 aib5 un caracter linigtit, f5r5
s5 se agite in stup sau pe rame in
cursul controlului efectuat de apicultor, ugurindu-i astfel munca.
8. S d i e r n e z e
b i n e . In
conditiile climei noastre aceasta este o
cerinti importanti, c5ci de multe ori
albinele ramin in stup 3-4 luni f5rS
a putea face nici un zbor de curgtare.
Rezistenta la iernat este apreciati
dup5 cantitatea de albin5 moartg,
dup5 existents sau inexistenta urmelor
de diaree pe faguri gi consumul de
hran5. Aceast5 calitate, privit5 sub
intreitul ei aspect, trebuie l u a t i in
considerare.
9. P r o d u c b i a d e c e a r i i
este un alt aspect a1 productivitgtii
generale a familiei de albine. Apicultorul selectionator va tine in partidele
coloniei respective o evident5 precis5

MIEREA

38

MATCA

a productiei frigurasilor clridi!,i in

rama clgditoare; de ceara folosit5 la
cl6ditul fagurilor artificiali da!i pentru reinnoirea stocului de faguri goi,
cit si a cerii obtinute din diferitc
resurse. Se vor calcula si ingrog5rile
de cear5 dintre stinghiile superioare
ale ramelor, cit ?i a cerii ohtinute de la
descripricirea fagurilor la recoltarea
mierii. Desigur cri aceasta din nrm.5
nn poate fi fricutri exact, dar dup5 cc
a u fost topite c5p5celele la un loc
toate, la terminarea operatiei se rcpartizeaz6 cota respect iv5 fieciirci colonii.
10. L o 12 g e v i t cc I e a este una
din cele mai insernnate calitli,i care
contribuie la prop5girea unei co!onii
gi la productivitatea ei m5ritA. Intr3adevgr, nuniai citeva zile de viai,6 in
plus a albinelor unei colonii, fa18 de
o alta, fac ca prodl~c!ia de rniere !i
ptistur5 din stlip s5 se mgreascri. Se
gtie cri vara alhinele an o via!: foarte
scurt5, datorit5 eforturilor pe care sint
silite s5 le depun5 in c6utarea $i
transportarea hranei in st up. Dac5
in cele 23-30 de zile cit este media
de viafri a albinelor in acest virf de
munc5 o colonie are albine care vietuiesc numai cu 4-5 zile rnai mult
inseamn5 c6 diferen?,a de zile se soldeaz6 cu un spor de 18-20% in stup,
adic6 cu munca unui num5r de albine
niscute in aceste 4-5 zile gi care
contribuie la sporul productiei. Cum
vara, matca ou6 2 000-2 500 ou6 pe
zi, sporul de albine in cele 4-5 zile
este d e 8 000-40 000 care vor fi
viitoare culegstoare. Selectionatorul
inseamn6 in caietul de selectie la
partida fieclrei colonii din grup numtirul albinelor tinere de abia iesite din
celule pe care le-a marcat pe torace cu
o anumitti culoare d e lac. fncepind
din a doulzeci gi cincea zi seara, el
num8rti albinele ce le giseate fn stupul
respectiv rezervat pentru acea zi (mai

mrllt de un stup pe zi nu se poate ohserva si de aceea in aceast6 lucrare el are

nevoie sB fie a j r ~ t a t ) .Colonia care a
pastrat un num;il3 mai mare de albine
insemnate in comparaf ie cu num5rQloarea fRcut6 la alte colonii, va avea
alhine cu longevitatea cSea rnai mare.
Desig-IIP cA se vor avea in vedere si
multc pierderi si accidente ale accstora. Acolo unde psist5 indoicli, cresc6torul rcpet5 inccrcarea.
Cercet5toarr:i -1. A1 a 11 r i z i o g9seste c5 exist5 o strins5 corelatie intre
I~rSnireaat)undentFi ~ I pristurj
I
a unor
rolonii ~i longwitatca lor, precum Bi
calitatea ;i bogii?,ia in proteine a polenului folosit.
In prezcnl crcsc~2toriide mBtci sint
preocupa!i in problema longevit 5!ii,
de o ohservatie foarte interesantii si
anumc: m5tcile cele rnai prolifice si
cu vitalitatea csea rnai mare, sint cele
ce au fost crescutc de doici de l a inceput
direct din ouri ;i nu din larve.
11. 0 D u ? ~ ( i d e z v o l t a r e
c o r p o r a 1 6 . S-a observat c5, in
general, intre organele albinei exist2
o intcrdependentri. Deci o albin5 rnai
mare are in general fiecare organ proportional marit. Sint anumite rase,
colonii qi linii, care au unele organe
rnai dezvoltate decit altele. Din
punct de vedere practic ne intereseazii
mai..ales lungimea limbii qi m6rimea
gus11.
Lzcngirnea lirnbii albinelor din colonie se face cu glosornetrul V.n. Acesta
se trece zilnic de l a o colonie l a alta
gi se stabilegte comparativ, care din
ele a u limba cea rnai lung6. Cum
obignuit aceast6 particularitate este
legatti d e alte organe de recoltat
mgrite, cresciltorul v a mtisura cu
gugometrul - capacitatea gugii albinelor din grupa d e selectie. Este o
particularitate foarte pretioasl, qtiut
fiind c i cele care vor avea o guy5 mai

MATCA

inciipiitoare vor aduce in transporturile fiicute, o inciirciiturii mai mare de

nectar, ceea ce este in folosul qi sporul
productiei. Aceste miisuriitori biometrice ale limbii gi gugii vor fi completate gi coordonate cu mburiitoarea
toracelui cu ajutorul loraxometrului,
V.n. care pus la urdinigul fieciirui
stup din grupul de selectie, indicii
liirgimea toracicii a albinelor din
colonii. La o albinii crescutg intr-un
fagure normal cu 860 de celule pe
dm2, fagure care sii nu fie mai vechi
de trei ani, toracele trebuie sii mtisoare
cel putin 3,85 mm in diametru. Tot
ce depiigeyte aceasti miisurii, este in
folosul selectioniirii. In ultimele decenii s-a adiiugat la criteriile de selectionare qi conditiunea imbuniitiitirii
taliei albinei prin folosirea de faguri cu
celule miirite progresiv. fn fagurii cu
celule mari, larvele primesc o nutritie
mai abundentii. Cercetiltorul S. Rozov
a mlsurat aceste larve; ele au crescut
in greutate cu 12,4% fat& de larvele
obignuite, iar albinele mature cu
10,4%. Ele aveau gi gugile miirite cu
14,18% fat5 de cele din stupi martori.
Dimensiunea celulelor folositi de Rozov in fagurii de cuib era de 6 mm gi
deci ,,printr-o actiune dirijatii asupra
organismului albinelor in procesul de
dezvoltare, este pe deplin posibil ca s6
se obtinii albine cu indici economici
folositori, modificati" (Rozov).
Tot aici putem vorbi pi de albine ce
au glandele faringiene producitoare
de liiptigor mai dezvoltate. Acest
lucru se stabilegte verificind botcile,
din care au iegit mitcile gi apreciind
8au chiar cinttirind resturile de hranll
neconsumatii ce a riimas in fundul
botcilor. Stuparii, care se ocupii ~i cu
recoltarea 15ptiqorului de matcg vor
putea sit-gi dea seama yi mai bine de
weastll caracterist,icii insemnatii pentru
dectie.

99

WATCA

12. R e z i s t e n / a l a b o l i
$iV a p c i r a r e a
impotriua
d a u n ci t o r i I o r . Una din primele
cerinte ce trebuie respectate la alegerea
coloniilor in vederea selectiei este
siinitatea lor. Se vor evita acele colonii care au fost bolnave, chiar dacii
s-au vindecat. fn special coloniile
trebuie sii fie rezistente la bolile
puietului. De asemenea ele trebuie sii
lupte cu succes impotriva diiuniitorilor (giiselnite etc.)
Criteriile de selectie privitoare la
matcl. In ceea ce p r i v e ~ t e mitcile
ameliorate, ele trebuie s i prezinte:
1. 0 m a r e p r o l i f i c i t a t e ,
depunind puiet in elipse compacte,
pe ambele fete ale fagurilor, f l r i
goluri comparativ cu altele care-1
depun riisfirat gi putin.
Aprecierea formei in care ele igi
depun pxietul se face vizual, iar calculul suprafefelor de faguri ocupati
cu puiet, se face folosind rama-rebea
de misurat, V.n.
0 metodti gtiintificii in aprecierea
prolificittitii miitcilor selectionate este
numiirarea la microscop a tuburilor
ovariene din ovarele unei miitci tinere
abia eclozionati, care este sacrificatii
in acest scop, tuburi in care se fac
sectioniiri cu un microtom. 0 matc5
de cea mai bun6 calitate are peste
120 tuburi de fiecare m a r , deci in
total 240. Cercetltorul Orosi Pall a
obtinut mgtci cu un total de 300 de
tuburi ovariene. fn general este consideratii bung cea cu 220 iar una obignuitii, cu 160 tubulete ovariene in
ambele ovare.
Aprecierea calitcitii rncitcilor in mod
gtiintific se determinii:
dupii greutatea in mg a miitcii;
se considerg drept bung cea care cint g r q t e de la 180 mg in sus.
dupll volumul botcilor in care au
crescut miitcile qtiut fiind cii matca

MATCA

este rnai viguroasj intr-o botc5 spatioas5 gi potrivit de lung5. Indicele

volumului pentru o botc5 de matc5
bun5 este de 1 cm3; el se stabilegte cu
o pipet5 gradatg, prin umplerea botcii
cu ap5.
d u p j numgrgtoarea
t u b u r i l o r o v i g e n e a?acum
am rnai spus.
-dup5
cantitatea de
I Z p t i g o r d e m a t c 5 ramas
pe fundul botcilor dup5 eclozionarea
m5tcilor. Pentru m5tcile bune indicele este de 95,96 kg.
d u p 5 a b d o m e n u l m8tc i I o r m5surat la tergitul a1 treilea
si a1 patrulea abdominal, care prezint5
indicele 6,19 mm.
2. i n c e p e r e a d e v r e n l e a
o u a t a 1 u i mjtcilor cit rnai c11rind in prim5var5 ~i prelungirea
lui cit rnai tirziu - pin5 in octombrie este o calitate de care trebuie s5 se
tin5 seama la selec!,ie - gi se evidentiazl in registru.
fn tot timpul perioadei, depunerea
ouZlor trebuie s5 fie sustinutj gi cit
rnai constant5, f5r5 a fi influentat5
prea mult de schimb5rile mediului
exterior.
3. U t i l i z a r e a m a x i m 6 a
c u i b u 1 u i este o calitate aleasg,
dovedit5 prin depunerea de ou5 pe
toat5 suprafata ramelor, pin5 la
apetezele laterale qi cele inferioare,
p5strind sus un briu protector de
miere.
Caracterul acesta valoros, reiese in
evident5 rnai ales in timpul marelui
cules, cind colonia are tendinta de a
bloca cuibul. fntre matc6 gi colonie
in aceast5 perioad5 se nagte o stare
antagonist& Obligarea culegtitoarelor
de a depune surplusul de miere in
magazinul de recolt&, se datoregte
activitgtii mZtcii gi depinde de calitZtile acesteia in a utiliza la maximum

40

MATCA

spatiul din cuib pi a nu sc5dea in

aceastj5 perioad5 intensitatea depunerii ou5lor.
4. T e m p ~ r a i t ~ teu11~ n e i m p r e s i o n a 6 i 1 a1 m5tcilor este de
ascmenea o calitate. Sint rase de albine
primitive ale c5ror m5tci incep s5
alerge pe faguri de cum simt lumina
zilei la deschiderea stupului cit gi
putin fum. De multe ori acestea cad
prad5 albinelor din stup, care le ucid.
.4ltele, prea impresionabile, cum sint
mgtcile franceze din rasa comun5,
p5r5sesc fagurele desprinzindu-se de
pe el gi I5sindu-se s5 alunece in jos.
5. V i t a l i t a l e a d e o s e b i t d a nt 6 I c i 1 o r se stabilegte
atunci cind epuizarca lor organic5 nu
apare decit eel rnai devreme in a1
patrulea an de viat5. Aceasta nu
inseamn5 c5 apicultorii trebuie s5
retin5 in mod obignuit in stupi mtitci
batrine gi s5 nu schimbe m5tcile dup5
1-2 ani. Sele~tionat~orulins5 are
obligatia ca in coloniile in care urmtiregte aceste caractere, m5tcile sti fie
lasate atit timp cit dovedesc c5 nu
le-a scjzut prolificitatea. Este o calitate c5reia selec?,ionarul trebuie sZ-i
dea cea rnai mare atentie, c5ci ea
transmite urmasilor aceasti putere
de via$. Aceste m5tci vor fi schimbate de ins5gi albinele coloniei prin
inlocuirea l i n i ~ t i t d ,cind ele cunosc cZ
matca este epuizat5. Cu mult5 probabilitate matca tin5r5 va fi o demn5
urmas5, astfel c5 prin aceast5 metodg,
se p5streazj intacte caracterele cigtigate de selectionator.
Selec$ia individual8. Acest mod de
selectie const5 in impreunarea reproducitorilor de elit5. Din materialul
rezultat se creeaz5 linii de descendenti
in num5r suficient, unind apoi intre
ei pe acei descendenti ce au caracterele
cele rnai valoroase. fn cadrul acestei
munci, in primele generatii se recurge

MATCA

de obicei la consangvinitate apropiatti,

uneori chiar la incest, dup5 care se
trece la consangvinitate moderatti. La
albine, in stadiul actual, trebuie sii
recurgem yi la practicarea imperecherii artificiale. Crit,eriile d u p j care se
aleg reproduc5torii, in cadrul selectiei
individuale sint aceleayi ca yi la
selectia in masti, la care ins5 se rnai
adaugi urmtitoarele :
Aprecierea productivittitii familiei
este ceva rnai complicat5. f n cazul
in care se urmtireyte irearea unei linii,
trebuie sti se cunoascti nu numai productivitatea familiei respective, ci yi
comportamentul sub acest aspect a1
plrintilor, a1 surorilor gi mai ales a1
descendentilor. Trebuie s5 se urmlreasc5 gi gradul in care acest caracter
se transmite ereditar yi nu intimpltitor.
Tot aici trebuie urmgrit ca materialul ,,albinfiU s5 fie cit rnai omogen,
in sensul cti albinele lucrltoare sii aibii
o culoare cit rnai uniform& un indice
cubital cit rnai asemtiniltor yi o
riispindire similar5 a perilor acoperitori. Toate aceste elemente comune
creeazii o premis5 de stabilitate yi
uniformitate a restului caracterelor.
fn general aceast5 lucrare, numiti gi
selectie genealogic5, este urmtirit5 de
cercetgtori in statiunile de cercetare. fn
aceastfi muncl, apicultorii cu un inalt
nivel de pregltire stiintifici pot veni
in ajutorul statiunilor de cercetare,
prin verificarea exactti a rezultatelor
obtinute, intrebuintind alte metode
de exploatare specifice fiec5rei regiuni.
Amelioratorul trebuie sii aib5 la dispozitie un efectiv rnai important, care
sl-fie suficient pentru crearea gi urm5rirea unei linii, c5ci este nevoie de un
material biologic numeros. Acesta nu
poate fi obtinut decit de la u n numtir
mare de stupi.
Pentru efectuarea imperecherilor
consangvine, se va practica Pmpere-

41

MATCA

cherea artificial5, care necesitl nu

numai aparatur5 special5, dar si insusirea practicii necesare.
De asemenea, trebuie rezolvatl in
prealabil problema statiunilor de imnperechere. fn aceste statiuni imperecherea va fi pe deplin controlat5 si absolut sigur5, spre a rezulta m5tci complet imperecheate.
Fiindcti la crearea unei linii se
simte nevoia de a piistra yi creste materialul biologic rezultat in rnai multe
stupini, o apreciere a productivitiitii
este foarte greu de fiicut. La albine,
mai mult ca oriunde in zootehnie,
exist5 o interactiune de important5
capital5 intre caracterele ereditare yi
mediu, fiindcl acesta din urm5 nu
poate fi influentat de om.
Munca de selectie astfel practicatg
va duce la un progres In ce privegte
uniformitatea caracterului, aparitia rapid5 a caracterelor recesive, detinute
de intemeietorii de linii; fixarea caracterelor valoroase care trebuie s l devin5
ereditare; crearea unei linii de productivitate superioar5, cu caracter
cit mai stabil.
Tehnica cregterii nat~iraledirijata a
botcilor, precum gi altoirea lor. Sint
stupari care voind s5 simplifice lucrgrile de cregtere a m5tcilor superioare
aleg o metod5 rnai ugoarl: colonia
puternic5 ajuns5 intr-un anumit stadiu
de roire igi cregte singur5 mstci, iar
stuparul le d 5 roilor stoloni artificiali
ce se fac in prisac5, fie altoind botcile,
fie introducindu-le in stupuyorii de
imperechere, qi apoi date ca m5tci
imperecheate acestor roi.
Acest fel de cregtere este pe cit de
simp15 pe atit de bun5 in anumite
conditii, c5ci atunci cind albinele igi
cl5desc botci de roire o fac in perioada
cea rnai prospers, adicfi atunci cind in
colonie s-a dezvoltat instinctul. d e
roire gi deci de inmultire a ei.

MATCA

fntr-adevlr, complexul de cerinte

biologice ce se impun pentru a creyte
mltci bune gi de inaltl productivitate,
rezistente gi pline de vitalitate, estc
greu de indeplinit intotdeauna, atunci
cind crescltorii aplicl metode artificiale. Dar cfnd toate elementele descrise mai inainte sint realizate, iar
cresciitorul se apropie prin aplicarea
lor cit rnai mult de naturl, rezultatele
cregterii dirijate gi supravegheate sint
cele rnai bune. Llsind ins5 ca numai
colonia care este pusl de apicultor in
bune conditii pent,ru roit, s l hotlrascl
singur5 tot procesul de cregtere yi deavoltare pentru a ajunge la acest $el,
pot surveni intfmpllri neprevlzute
care Iln parte s l o compromitl. De
aceea lucrlrile de cregtere natural5
trebuie dirijate cu toat5 atentia pentru a nu se face gregeli, greu plitite
mai tirziu. LBsind totul la discretia
albinelor, crescltorul Pntimpin5 urmltoarele neajunsuri: nu se vor putea
obtine mltci controlate gi superioare;
num5rul botcilor pornite de albine
adeseori este mult prea mic pentru
nevoile stupinii, rnai ales cind aceasta
are un numsr insemnat de colonii;
albinele cresc mltci numai in sezonul
strict de roire; tiiierea gi altoirea acestor botci este anevoioas5; iar cel mai
important din toate neajunsurile este
c l albinele cresc mltci din colonii
care au o inclinare rnai pronunf,atl
spre roirea natural&
Primlvara, cind salcia tncepe s l
infloreascg, iar fn stupi albinele aduc
polen gi nectar proasplt, se incep
operatiile de cregtere a m6tcilor prin
fortarea coloniilor din grupa de selectie. Acestea trebuie intiirite, aga inclt
In ele s3 aparl rnai curind instinctul
de roire.
Sfnt huci metode pentru obCinerea
de botci crescute natural, de albine;
prima in care apicultorul ]as& albine-

42

MATCA

lor deplin5 libertate dc lucru ?i de

alegere a locului in cuib unde ele s5
creascii botci naturale; in cea de a
doua, apicultorul intervine direct printr-o tehnic5 ce se va descrie rnai departe.
M e t o d a I . Se alege din prisacg
cea rnai productivti colonie cu cele
mai numeroase caracteritici de selectie.
Este bine ca matca s l fie rnai in virst5,
ytiut fiind c5 o astfel de colonie intrti
mai curind in stare de roire. Totuqi
in cei 2-3 ani precedenti aceasta s l nu
rnai fi manifestat tendinta de roire.
Nu este bine sii se pr5seascl mitci
din colonii roitowe, c8ci apicultorul
va avea multe necazuri, munc5 suplimentarl yi recolte compromise.
Colonia aleas5 va fi stimulatl din
prim5var5 gi se va restringe fntr-un
spatiu rnai ingust. Curind stupul se v a
umple cu albine tinere, deci prima
conditie spre dezvoltarea instinctului
de roire este satisfticutl. Cea de a
doua conditie prezen!a trintorilor buni
se indeplinegte stimulind yi punind
la finele lunii martie in mijlocul cuibului o ram5 goal6 fir5 fagure ariificial; albinele il \Tor clgdi cu celule
mari de trintor, iar matca il va inslminta.
Curind d u p i eclozionarea trintorilor
colonia intrii in stare de roire, clgdind
botci mari cu lame bine hrtinite. Cfnd
botcile sint clplcite, apicultorul le
altoiegte la colonii cu mltci bitrine
sau care nu corespund (altoirea botcilor qi inlocuirea mtitcilor cu sau fiirii
orfanizarea prealabilii, aceeaginotiune).
M e t o d a a 11-a. Se procedeazl
astfel: de indatl ce timpul permite,
d u p l zborul de curltare, se incepe
stimularea citorva colonii, intre care
se glsesc yi 1-3 colonii crescltoare, ce
sint considerate ca cele mai bune de
cltre apicultor. De fiecare colonie
crescltoare, se rnai stimuleazg fnc5

MATCA

43

patru colonii ajutiitoare.

se
. . Hriinirea
face cu s i r o ~si
fn sirop se
mai adaugti yi polen, cind existii posibilittiti. Proportia este de 112 din
cantitatea de drojdie intrebuintatti.
Presupunind cii stimularea a inceput
la 5-10 martie, pe la data de 1 aprilie,
se ia un fagure cu puiet ciipiicit gata
de eclozionare, far5 albinii acoperitoare, de la ceamai puternicii colonie
din cele 4 ajutiitoare qi se dB coloniei
cresciitoare. Din 7 in 7 zile se repetii
operatia, luind un fagure cu puiet de
la altti colonie din cele ajutiitoare.
Stimularea se continua tot timpul,
chiar gi atunci cind in naturri apare un
cules puternic de polen, dar numai cu
sirop, fib5 adaus de polen sau drojdie.
fncepind de la 10 aprilie se dii pe zi
cite 1 kg sirop preparat din 500 g
zahiir qi 500 ml ap5. fn cazul in care
rji in naturri apare un inceput de cules
se poate intimpla ca aceastii colonie ce
este foarte puternicii, sii inceapii blocarea cuibului. fn acest caz, se opreqte
stimularea, dar se reia imediat ce
cintarul de control indicii un spor
numai de 300-500 g pe zi. Uneori
nici nu trebuie datii qi a 4-a ramii,
nemaifiind necesarti, fiindcii apar primele botci. fn orice caz, cel mai tirziu
la finele lunii aprilie, familia cliideyte
botci gi se pregiitegte de roit. Cind
In stup sint botci In numtir suficient,
cu 1-2 zile inainte de a pleca roiul
natural, se scoate matca coloniei,
intrebuintind-o in altii parte. Cel mai
bine este dacg aliituri de colonie se
Pnfiinteazii un mic nucleu cu matca
respectivii.
Se agteaptii incii 6 zile in care timp
botcile sint ciipricite; atunci pot fi
folosite aga cum s-a indicat la capitolul
altoirea botcilor. fnsg, cea mai bung
folosire a lor, mai ales in perioada
aceea de sfirgit de aprilie, sau inceput
de mail const% din a impiirti fagurii

w.

MATCA

coloniei crescStoare in 10 nuclee, in

care, dupii introducerea fagurelui cu
botci qi cu albinele acoperitoare de pe
el, se mai adaugii incii un fagure cu
puiet ctipiicit qi un altul cu miere ?i
polen cu albina respectivii acoperitoare, luati din coloniile ajutiitoare.
fn cazul in care, nu toti fagurii din
stupul cresciltor au botci, cu o zi
inainte de infiintarea nucleelor, apicultorul altoiegte pe fiecare fagure
cite douii botci, dupii numiirul de care
dispune. La infiintarea nucleelor, albinele se stropesc cu putinii apri aromatizatil. Pentru ca aceste nuclee sii nu
se depopuleze este foarte bine ca stupii
sii fie dugi la 3-4 km deptirtare de
stupinii. fntr-un fagure go1 se toarnii
putinii apii. f n cazul in care nucleele
rrimin in prkaeii, urdiniple sint inchise douii zile, timp in care se asigurii
aerisirea pe la fund. Dupii douii zile,
urdinigul se infundii cu muqchi udat
cu apii, pentru ca numai dupii o muncg
rnai sustinutii albinele sii poati Pndep i r t a acest dop. Atunci vor face un
zbor de orientare qi nucleele nu se vor
depopula.
'In stupul coloniei cresciitoare se
poate l b a u n fagure cu puiet gi o
botcii ; hrana se ia de la alt stup. Albin a aflatii la cules, precum gi cea care
riimine pe peretii stupului, la o astfel
de colonie extrem de puternicii, este
suficientii pentru a o popula. In cazul
in care in momentul ridicirii mStcii
fecundate cu 7 zile mai Pnainte s-a
fiicut un nucleu aliturat, acela poate
primi acum toatii aoeastii populatie.
Colonia respectivg se va reface, devenind din nou una de productie.
Bineinteles, cu aceasti metodii pot
fi crescute miitci oricind in cursul
sezonului, de la sfirqitul lunii aprilie
ping in iulie inclusiv.
M e t o d a d r . M i l l e r (111).
Pornind de la aceste constatgri un

MATCA

cunoscut cresc5tor dc mBtci din

S.U.A., Rliller, a conceput o ram2
special5 in care sint lipite sus, sub
speteaza superioar5 3-4 buciiti de
fagure artificial, lungi de .15-IS cm,
tiiiat in form5 triunghiularii, baza
fiecgrui fagure triunghiular nu este
mai mare de 6-8 cm ; virful fieciiruia
este indreptat sprc speteaza de jos a
ramei. Pentrli ca ei sii nu se d5rime
sub greutatca albinelor, cind ii r o r
cliidi, ace:ti faguri triunghiulari sint
m5rginifi cu sirme intinse de sus in
jos, dc-a lungul laturilor triunghiului,
sirmc care se fixeaz5 pe aceste margini.
In felul acesta fagurii triunghiulari
sint bine consolidati.
Rama astfel pregStit5 se introduce
In cel mai bun stup din prisacri, din
care s-au retras majoritatea fagurilor
cu puiet, dar s-au I5sat matca gi doi
faguri cu larve gi puiet cgpgcit, intercalindu-se intre ei. In fell11 acesta albinele clldesc f5guragi numai cu celule
de albinii lucrltoare, Iiitindu-i pe
margini gi dep5gind sirmele consolidate, iar matca-din lips5 de spatiuil gi ocup5 cu ou5 ping la marginea
figiilor triunghiulare, repede cl5dite de
albine.
Pentru o gi mai bun5 cregtere de
m5tci selectionate, lucrarea este incredintat5 la dou5 colonii; prima este
cea de selectie, care cl5degte cei 2-3
faguri din rama special5 in care matca
depune ou5 pe toat5 suprafata lor, iar
a doua colonie este cea cresc5toare,
preg5tit5 gi stirnulati cu sirop, cu
drojdie, timp de 10-15 zile inainte
de a-i d a larve de ingrijit, or cu p5stur5 cu miere cristalizat5 in doza
zilnicii de 200-250 g.
Cind in cea de a treia zi sint gata
s5 ias5 din ou6 primele larve se orfanizeaz5 colonia cresc5toare, luindu-i
matca gi t o t piiietul necilpgcit gi
f a p r i i cu ou5; In mjlocul cuibului

MAT A

44

se las5 un spatiu go1 cit ar inc5pea o

ranis. Dupd dou5 ore dc la orfanizarea
coloniei cresc5toare, se scoate rama
special5 din colonia do selectie qi se
scurteazii cu un culil cald si bine
ascutit in5ltimca cclulelor cu ouri gi
larve aflate pc marginile celor trei
f5guraqi triunghiulari. Scurtarea celulelor se face pin5 aproape de fundul
lor, pentru ca ouAlc s5 poatii fi vgzute.
Cum albinele ar lua in creytere aproape
toate larvelc de pc margine qi deci
viitoarele botci ar f i ingemiinate qi
greu de minuit, cresc5torul elimin6,
din trei in trei, ou5le sau larvele din
cellilele intermediare. Lucrarea in
i~itrcgimese face intr-o camerg cald5,
far5 curenti. Rama astfel pregatitti
se introduce in mijlocul coloniei cresc5toare in spatiul go1 &sat cu d 0 ~ 5
ore mai inainte cind ea s-a orfanizat
gi unde acum sint majoritatea albinelor tinere din colonie.
Doicile acestei colonii orfane. care
.
glsesc chiar pe marginea celor trei
faguri triunghiulari ou5 din care nu
au eclozionat incii larvele, le hr5nesc
cu un l5ptigor cu anumite substante
de care au nevoie embrionii din ouci.
Ele prefer5 s5 cl5deascg botci pe marginile acestor faguri triunghiulari care
sint cruzi, de curind cl5diti gi cu ou5
~otrivite.
Originalitatea acestei metode st8
in faptul c5 lucr5rile de cregtere s-au
f5cut pornind de la ou5 sau larve abia
eclozionate. Adaptindu-se metoda la
noile cerinte ale cregterii, lucr5rile
pornesc atunci cind ou5le se g5sesc la
finele zilei a treia, deci cit mai
aproape de faza de larv5. Atunci albinele clgdesc botci mari, frumoase gi
cu larve bine hrGnite, asemgntitoare
botcilor de roire.
Cind botcile acestea au ajuns la
maturitate, se taie ugor de pe marginea
fiiguraqilor triunghiulari qi se altoiesc
1

MATCA

45

in colonii dup5 cum este nevoie. Dac5

albinele au prins botcile gi de sirmele
marginale, acestea se taie cu un foarfece o dat5 cu decuparea fiec5rei botci.
M e t o d a A l l e y (IV). P e a c e lagi principiu de a oferi albinelor orfane larve bune pentru cregtere, flr5
a mai muta larva din culcugul sgu,
se bazeaz5 metoda lui Alley, asem5n5toare in parte cu cea descris5 mai
SUS.

Tehnica metodei. Se preggtegte

o ram5 special5 fixind un fagure
artificial numai cu 2-3 sirme orizontale, ram5 care este datlspre a fi cl5dit5
de albinele unei colonii bune. E a se
pune in mijlocul cuibului, dup5 48
ore este retras5, gata cl5dit5, gi introdus5 definitiv in mijlocul cuibului celei mai bune colonii din stuping. Aceasta va fi stimulat5 cit timp
rama va fi umplut5 cu ou5.
Cind din ou5 au inceput s l se nasc5
larve gi ele abia sint vizibile, se taie
1-2 figii cu celule ce contin larve.
Cutitul trebuie s l aib5 o lam5 fin&
bine ascutitti gi s l fie incglzit ugor
fn ap6 fierbinte. Lama incllzit5 gi
scoasl din ap5 se gterge pe un prosop
uscat gi curat.
Pentru ca albinele doici s5 poat5
ajunge bine la larve figiile se avaz5
pe muchie gi cu acelagi cutitav cald
se taie 5-6 mm din inlltimea lor.
Apoi cu cap5tul rotund a1 unui chibrit, se strivesc cite dou5 larve vecine, llsind neatins5 in celula ei pe
cea de a treia. Partea'de sus a celulelor cu larve vii se 15rgeyte pentru ca
albinele s5 poatl cl5di ugor botci
spatioase.
0 dat5 terminat5 aceast5 operatie,
figia cu larve se lipegte in partea inferioar5 a unui fagure gol, cald, scurt a t pin5 la jumltate din in5ltimea lui.
In celulele goale ale fagurelui se toarn5 puling ap5 indulcit5 cu miere, de

MATCA.

care vor avea nevoie albinele doici la

elaborarea bogat5 a llptigorului de
matc5, in momentul cind vor hr5ni
larvele din celule.
Rama cu figia lipit5 se introduce
apoi in mijlocul unei colonii cresc5toare puternice, orfanizat5 de matc5
gi de tot puietul sRu cu dou5-trei ore
mai inainte. Curind albinele doici vor
lua in grij5 aceste larve, construind
botcile ce le vor ad6posti, care l a
termenul apropiat de maturitatea lor,
vor fi folosite de cresc5tor acolo unde
este nevoie.
M e t o d a C a i l l a s (V). Cercet5torul A. C a i l l a s simplific5
metoda lui Alley. El introduce un
fagure artificial in cea mai bun5
colonie; albinele il cresc, matca il
inslminfeaz5 iar cPnd larvele abia
s-au nlscut, scurteaz5 fagurele pin5
la marginea elipsei de puiet. Apoi,
f 5 r l a rnai t5ia figii ca s5 le lipeasc5,
15rgegte gi desface peretii celulelor
cu larve din marginea tsieturii, I5sind
un interval intre celulele 15rgite. Colonia organizat5 de matcl gi de puietul neclp5cit, avind la dispozitie
acest fagure nou, de curind clldit,
cu larve abia iegite gi cu celule 15rgite, profit5 de aceast5 munc5 f8cutCi
de apicultor gi cl5degte botci numai
in celulele llrgite
M e t o d a polonezcE (VI).
Se aleg trei colonii fruntage care vor
conlucra pentru obtinerea de m5tci
de soi bun, folosind botci crescute natural. Prima are destinatia s5 produc5
ou5 sau larve selectionate; cea de a
doua - s5 fie colonie crescltoare a
botcilor pin5 la maturitatea lor, iar
cea de a treia este destinat5 cregterii
de trintori de valoare superioar5 V.n.
Trintori. Toate aceste trei colonii, dar
mai cu seam5 ultimele dou5, vor fi
pregstite de la inceputul prim5verii
prin stimullri. Cind se apropie ter-

MATCA

menu1 inceperii lucriirilor propriu-zise

de creqtere, aceste colonii trebuie s l
fie pline ping la refuz de albine gi
puiet. Stupul in care se cresc gi inmultesc trintorii va avea pus in mijlocul cuibului, incii din primele zile
ale primlverii, faguri cu celule mari.
Colonia destinatii s l dea ouile va primi la timpul oportun un fagure gol,
gata cliidit, in care cu un an inainte,
spre sfirgitul velii, albinele au crescut 1-2 generatii de puiet. Acest fagure nu trebuie luat la Intimplare,
ci ales in aga fel ca s l nu a i b l vreun
miros strlin. Multi crescitori folosesc pentru ouatul m5tcii selectionate
nn fagure din propriul ei stup.
Fagurele s i fie cald, fie c i el a stat
i n cuib dincolo de cel cu pisturii ling5 diafragmii, iar albinele 1-au curitat
in parte, fie cii a fost tinut in casii,
ling5 sob8 1-2 zile. E l se stropegte
putin cu apii, inainte de a fi introdus
in cuib. Albinele se vor gribi sii curete celulele lui. Matca il va ocupa
cu ouii depuse intr-o elipsii cel putin
egali ca intindere cu suprafata celor
doi faguri cu care este invecinat.
CrescEitorul are nevoie sii cunoascl
precis virsta ouiilor. E l va trebui ca
o datg pe zi, incepind de a doua zi de
la introducerea fagurelui, si-1 ridice
incet gi sii observe dac5 matca a inceput
36-1 insiiminteze. Pentru ugurinta acestei operatii se lasl pentru el un interval mai mare cu 2-3 mm f a t i de cei
doi faguri vecini, ca sii poatii fi ridicat
usor, f i r s ca matca sau albinele vecine s5 se nelinigteascii. In felul
acesta in spatiul liirgit se a d u n i mai
multii albinii tiniirii.
Cind au inceput s i eclozioneze primele larve din ouii, se organizeazi cea
d e a doua colonie - cea crescdtoare.
Se ridic5 de acolo matca impreung
cu tot puietul nec5p5cit qi fagurii cu
ouii, orfanizind astfel colonia; cu mat-

46

MATCA

ca ridicatii se face un nucleu aparte

dindu-i faguri cu hran5 luati din alti
stupi vecini.
Fagurii cu puiet se m l t u r i de albina
acoperitoare in propriul lor stup gi se
impart provizoriu pentru ingrijirea
unor colonii vecine. fn schimb, in colonia cresciitoare rimin toti fagurii cu
puiet ciipicit gi cei cu hranii - miere
gi pisturii.
In mijlocul cuibului coloniei crescltoare se lass un loc gol, cit ar incape
un fagure, in care se adun6 intre timp
majoritatea albinelor tinere din colonia orfanizati.
Bineinteles, colonia crescgtoare este
permanent stirnulati. E a se l a s i in
aceastl situatie disperatii d o u i ore
in care timp doicile sint hriinite din
belgug cu substante proteice qi vor
avea glandele faringiene pline, oiici
in acest timp ele n-au avut cui s i
impart5 liptigorul, fiind ridicati din
cuib fagurii cu larve nec6pEicite.
Dupi trecerea celor doul ore, crescltorul retrage din cuibul primei colonii fagurele insimtntat de matca
familiei valoroase, fagure in ale cirui
celule au inceput s i eclozioneze larve
din oui.
Pentru ca larvele s i nu riceasci,
fagurele este invelit intr-un prosop
gi dus intr-o camera cald3.
Cresciitorul taie de-a lungul fagurelui, cu un cutit cildut, douEi ferestre
orizontale, lungi aproape clt este lungimea fagurelui gi late de cite 50 mm
fiecare. Prima fereastrii o taie la 80 mm
sub prima tAieturi. Celulele cu larve
aflate in partea de sus a fiecirei ferestre le scurteaz5 la jumitate din tnsltimea lor cu lama unui cutitag foarte
tiiios, cald, dar numai pe una din fetele fagurelui; apoi, cu capEitul unui
chibrit, distruge cite patru larve in gir,
liisind intact6 pe cea de a cincea. Cind
crescitorul are nevoie de mai multe

MATCA

47

MATCA

*-

botci, poate strivi larvele din 3 in 3

celule. Trebuie ins5 s& se gtie c5, cu
cjt mgtcile crescute vor fi fn numir
rnai mic, cu atft vor fi rnai bune. Celulele in care larvele au fost Issate,
se I5rgesc cu un 26rgitor de celule,
V.n., pentru a inlesni albinelor c16ditul botcilor.
Pentru ca albinele s5 nu ia in creqtere larvele aflate pe marginea opus5
a ferestrelor tiiiate, se strivesc acolo
toate larvele aflate fn 2-3 rfnduri de
celule. fn felul acesta albinele vor ingriji numai larvele de pe o singur5
margine, din celulele Itirgite.
Fagurele astfel prellicrat este dat
albinelor coloniei cresctitoare orfanizati, cu dou5 ore inainte, introduclndu-1 fn golul din mijlocul cuibului.
Albinele doici orfanizate, cfnd v6d
larvele gi ouille din fagurele cu celule
I6rgite revarsil asupra lor l i p t i q r
din abundent5, formfnd botci din fiecare celul5 lirgit5, botci ce vor sta
suspendate In golul ferestrelor tiliate.
Colonia va f i zilnic stimulati, pfn5
cfnd aceste botci vor fi cgpgcite. fn
felul acesta albinele iau in cregtere
30-40 de botci din care vor iegi peste
12-13 zile m i t c i superioare, bine conformate gi prolifice.
Altoirea botcilor natnrale. fn primul
rind apicultorul va face o alegere a
botcilor, altoind fn stupii orfanizati
numai pe cele rnai mari, rnai frumoase
gi care nu au fost lovite sau cft de putin turtite lateral, gi mai ales la virf.
Ele se altoiesc fn cea de-a 14-a zi
de cind matca a depus ouiile in celule.
Deci botcile altoite mai au de stat in
noul stup fnc5 dou3 zile pin5 la eclozionarea mfitcilor din ele. Nu trebuie
85 se intfrzie, c5ci s-au v6zut botci
in care mstcile fiind bine hrlnite,
gi-au scurtat evolutia eclozionind in
a doua jumitate a celei de a cincisprezecea zi.

Un indice pretios pentru cel rnai propice moment a1 altoirii botcilor este
atunci cind virful lor prinde o culoare
rnai deschis5. Aceasta este o dovad5
c5 albinele din colonia crescstoare au
inceput sii ajute viitoarelor m5tci la
eliberarea lor, ridicind de pe virful
fiec5rei botci stratul de cear5 prea
gros.
Altoirea este o lucrare destul de
mig8loas5, dar nu grea. Botcile cu
m5tcile gata de iegit pentru preschinlbarea celor b6trine, se pun sus, suspendate intre spetezele superioare a doi
faguri din marginea cuibului fiecfirui
stup. Fagurii sii fie bine acoperiti de
albine. fn felul aceasta botcile stau
departe de eventualitatea unui atac
a1 mgtcii stupului gazd5.
Cind timpul este cald gi stupii au
magazine de recolt5 care sint bine
populate cu albine, se pot introduce botci sus, intre spetezele superioare
ale ramelor din mijlocul magazinului
de recoltl. Ele se fixeazi lateral pe
speteaza de sus a ramei, lipindu-le
cu cearii fr5mintats bine intre deget e gi amestecat5 cu putin propolis
moale. Botcile se agazi5 in pozitie ugor
oblici ca s5 se poat5 observa rirfal
fiecirei botci gi apicultorul s2i gtie
dac5 matca a iegit sau nu. De asemenea, rama vecin5 trebuie s5 stea putin
rnai lndepilrtat5 pentru ca albinele sB
nu lipeasc5 virful botcii de ea, iar in
a1 doilea rfnd, dac5 spatiul este rnai
larg, acolo se adunli rnai multe albine,
ceea ce este in favoarea bunei primiri
a tinerei mltci. Coloniilor care nu aecept5 asemenea botci gi le rod lateral,
li se repet5 operatiunea. Dac5 qi a
doua oar5 albinele le rod, este davada
c5 matca coloniei este inc5 bun5 ~i
viguroasl; ea va fi Iiisat5 ping spre
sfirgitul verii, cind se schimb5. Asemenea introduceri neobservate a b o b
cilor fn colonii neorfanizate reugesc

MATCA

48

MATCA

numai cind albinele sint preocupate concomitent altoieate pe cea t5iatii

de un bun cules gi ele nu se sesizeaz5 din colonia crescgtoare. Operatia reude aceast5 operatie anormal5; altfel, gegte numai dac5 botcile se stric5 rieste mult mai bine ca mai intii colo- dicindu-le gi ltiptigorul aflat in ele
nia s5 fie orfanizat5 gi dup5 o or5 pentru ca albinele s5 nu dea de gustul
s 5 se altoiasc5 1-2 botci, dar de data acestei hrane foarte apreciat5 gi care
aceasta direct intr-un fagure cu puiet. apoi le deschide pofta, incit distrug
Operatia cere atentie gi indeminare la chiar g i unica botc6 de selectie dat5
t5ierea botcilor, care se decupeaz5 cu de stupar. Dup5 putin timp matca
o mic5 portiune de fagure in jurul tin5r5 eclozioneaz5 din botc5, dislor, ce le servegte drept suport. Altoi- truge eventualele botci din colonia
rea pe locul ales se face decupind din orfanizat5 gi dup5 imperechere confagurele cu puiet o portiune de m5ri- tinua opera inaintagei sale. E bine
mea gi forma suportului cu botc5 ce ca in momentul cind botcile se altose introduce acolo. Locul cel mai bun iesc, apicultorul s5 hr5neasc5 albinele,
pe fagure, unde se face operatia de al- dindu-le sirop fn jgheaburile a dou5
toire, este intre briul de miere gi elipsa rame hrgnitor, ca un stimulent. De
cu puiet. Albinele consolideaz5 supor- altfel, in toate operatiile de cregtere
t u l botcii, iar aceasta st5 in suspensie a m5tcilor gi pin5 la imperecherea lor,
in intervalul dintre doi faguri. Supor- stimularea albinelor s5 nu inceteze,
ttul aplr5 fundul botcii de atacul al- mai ales cind afar5 se g5sesc cantittiti
binelor. Este bine a se altoi o dat5 dou5 mici de nectar gi polen.
botci, pentru ca albinele coloniei s5-gi
Colonia c5reia i s-a dat o botcl este
aleagl pe cea preferat5.
supravegheat5 zilnic, far5 a se deschiPentru a feri botcile de distrugere, de stupul. Privind urdinigul, un stu.gtiut fiind c5 uneori ele sint roase la- par priceput poate s5 spun5 dacg alteral, vor fi protejate cu un mangon binele au primit sau nu matcl. Dacii
Qe protectie avind numai virful liber, totul este in regul5 in colonie, albinele
unangon f5cut din material plastic intr5 gi ies pe urdiniy, far5 ezitare.
sau dintr-o plas5 de sirm5 deas5 sau Cele care nu au matc5, ies din stup gi
chiar dintr-o sirm5 inf5gurat5, avind se intorc din zbor privindu-1 ca gi cind
forma unei botci, V.n. Colivii, colivii ar cjuta ceva pierdut, se urcii pe peretele frontal gi au o ugoar5 ezitare,
apirale.
.Altoirea se face la putin timp de la dac5 s5 intre sau nu in stup, atunci
orfanizarea coloniei c5reia apicultorul cind vin in zbor spre cas5. E bine ca
vrea s5-i schimbe matca. In acest scop stuparul s5 foloseasc5 pentru scurt
c u :o or5 inainte, se ridic5 din stup timp ace1 vestibul de control. V.n.
matca b5trin5, deci colonia se or- care, ayezat la urdinigul stupului,
fanizeaz5. Operatia poate s5 se facl retine pe scindura de zbor cadavrul
$i concomitent dac5 o dat3 cu ridica- tinerei mgtci, in cazul cind albinele
rea mltcii bgtrine, se introduce botca nu accept5 botca.
Vestibulul se ridic5 chiar de a treia
ciipScit5 mai ales cind iegirea din botc5
a tinerei m5tci urmeaz5 s5 se fac5 zi. La 10 zile stuparul trebuie s l verifice colonia, deschizind stupul foarte
curind.
Unii stupari prefer5 s l altoiasc5 incet, far5 zgomot gi f5r3 fum. E l
botcile dup5 ce colonia orfan5 gi-a ridic5 ugor rama insemnat5 pe care a
cladit botci. Dup5 6 zile le stric3 gi fost altoit5 botca qi dac3 vede cfi ea

MATCA

este deschid la virf, va gti c5 albinele

au eliberat matca; dac6 botca este
roas5 la o margine este dovadi c5 albinele nu au acceptat-o, iar stuparul
trebuie s5 intervin5, fie dind o alt5
botc5, ori o matcii, dar in primul rind
controlind s5 afle care este cauza acestei neacceptgri.
Obignuit, cauzele care determinil
o colonie s5 nu primeasci qi deci s i
road5 o botc5 dat5, sint:
Colonia are deja o matc5 tin5r5
~i nefecundatg, pe care apicultorul
nu a vizut-o atunci cind a suprimat
matca bitrinii. Sint cazuri cind in
colonie tr5iesc f5r5 adversitate matca
tin5r5 gi pe un alt fagure matca b5tring.
Din gregealii o matc6 ce s-a r5t5cit din zborul s5u de imperechere a
intrat in stupul orfanizat, pe care,
in mod cu totul exceptional, albinele
au acceptat-o.
Colonia gi-a cl5dit ea singurs botci inainte ca apicultorul s5 fi intervenit cu altoirea botcii.
Matca a murit in botc5 din vreo
cauz5 accidental&
Colonia a fost atacat5 de hoate.
Albinele au fost surescitate de
vreo furtun5 cu grindin5 ce a c5zut
pe acoperigul stupului f5cind zgomot
mare etc.
Din cele de mai sus reiese clar c5
operatia altoirii botcilor comport5
oarecare riscuri pentru colonia orfanizatg c5reia i s-a dat botc5 gata de
ieait matca din ea.
Ptlstrarea botcilor disponibile. Cind
cresc5torul incepe operatia altoirii,
va scoate o data mai multe botci din
stupul cresc5tor, pentru ca s5 nu-1
deschid5 mereu pentru fiecare altoire.
Botcile vor fi tinute numai cu vfrful
in jos, ferite de rAceal5 gi de razele
solare. Cresc5torul va avea al5turi o
cutie cu rumegug de lemn incslzit;

49

MATCA

adincegte degetul ar5t5tor in rumegug,

pune acolo un cornet ca un degetar
f5cut din hirtie cerat5 inf5guratB in
jurul degetului qi introduce in acest
orificiu captuqit botca care st5 la c51dur5 gi intuneric. Unii cresc5tori folosesc vata, care ins5 lipindu-se pe
virful botcilor, irit5 albinele coloniei
in care ele se altoiesc. Cutia cu botci
se duce apoi fn camera cald5, unde se
face altoirea pe fagurii stupului orfan,
sau se lipesc pe dispozitive mobile
pentru a le putea pune acolo unde
crescitorul doregte. Cind num5rul de
botci crescute este mare, ele pot fi
date nucleelor sau micronucleelor de
imperechere formate fn acest scop.
Dac5 qi aqa tot mai rZimin botci, ele se
pun in colivii de pastrare previzute
cu gratii Hannemann, prin care albinele unei colonii, orfanizate anume
pentru acest scop, pot s5 p5trund5 gi
s5 ajute la nagterea mgtcilor yi la intretinerea lor 2-3 zile pin5 se folosesc, aga cum se arat5 mai departe.
Cregterea mfitcilor Pn botci artiticiale din colonii orfanizate. 'fn creqterea artificial5 trebuie s5 se urm5reasc5 felul cum cresc albinele in mod natural mgtcile de roire. Mitci bune vor
f i cele care sint crescute dup5 o metod 5 apropiat5 de cea naturals, atunci
cind albinele se pregltesc s i roiascs
Deci colonia care va cregte mitci trebuie s s aib5: populatie numeroasi,
dens5, comprimat5, cu multe doici
care au l5ptiqor aglomerat in glande,
gi multe albine tinere. V.n. Roire,
mitcile de roire. Botcile de roire sint
de dou5 ori mai lungi decit cele crescute pe dispozitivele artificiale mobile. De asemenea cantitatea de 15ptiyor rgmas in fundul lor, dup5 iegirea
mgtcilor, este mai mare la cele de roire, decit la cele crescute pe dispozitive mobile cu larve mutate. Preferinta
albinelor de a creyte mstci in faguri

MATCA

noi, se datoreazii faptului cii ele pot

modela cu ugurintii botci bune, spatioase, cu fundul bombat gi adincit
aga cum trebuie pentru dezvoltarea
normal5 a larvei gi miitcii. Timp d e
peste gapte decenii apicultorii au folosit
patru metode de cregtere artificialii a
miltcilor. Primele douii au fost mult
folosite cu mici modificiri far5 insemnitate, iar celelalte dou5 au un istoric
mai recent.
Metoda Doo little -Pratt
(mutatia larvei in botci artificiale).
Apicultorul pregiitegte din timp o
colonie cresciltoare, ajutind-o cu puiet ciipiicit de la coloniile vecine, cit
gi cu stimuliiri de sirop, aga cum s-a
mai spus.
Cu ajutorul unui dispozitiv denumit
qablon sau modelator de botci V.n.
se lac, din ceara obtinuti la descilpiicirea fagurilor cu miere, un numar de
botci artificiale, ca nigte cupe. Ele
se lipesc pe mici suporturi de lemn (degetare) ce stau in suspensie fntr-o
ram5 denumiti ram& sau fagure portbotci V.n. fnainte de a introduce larve in aceste botci artificiale ele se dau
timp de douii-trei ore albinelor coloniei cresciltoare, care le curiitl cu
salivl, se obignuiesc cu ele, aga incit
vor fi mult mai bine acceptate, cind
vor fi prezentate Pn colonie, avlnd in
ele lame. Cu 4-5 zile inainte de inceperea lucriirilor propriu-zise de cregtere, apicultorul orfanizeazg un nucleu din stupinii pastrind provizoriu
matca intr-o colivie cu citeva albine.
El stimuleazii nucleul orfan iar albinele vor clidi botci luind in cregtere
un numar de larve bine hriinite cu
Iiiptigor. D u p i trei zile eliminii din
botci larvele, recolteazii Iiiptigorul gi
red6 nucleului matca lui. Concomitent
se introduce cea mai valoroasil matci
din stupin5 intr-un izolator. V.n.
unde timp de 36 ore ea depune 0115

50

MATCA

intr-un fagure curiitat In prealabil d e

ciitre albine.
Cind larvele incep s2i eclozioneze
din ouii deci d u p i trei zile, apieultorul dilueazii cu putinti apii distilatii liipti$orul, punind pe fundul fieciirei botci artificiale o picstur5 cit
un bob de mei. Apoi scoate din celulele fagurelui cu o spatulii fins din
sirmii de otel larve abia eclozionate
din ouii gi le pune cite una in fiecare
botcl. Rama port-botci se agazii in
mijlocul cuibului coloniei crescatoar e ; aceasta a fost desigur orfanizatg
rnai inainte cu d o u i ore, luindu-i
matca gi tot puietul.
Albinele doici h&rBnesc cu Ilptigor
larvele din botcile artificiale, iar ele
igi urmeazi evolutia ping aproape d e
maturitate, cfnd botcile sfnt folosite
fie la preschimbarea mltcilor fmbitrinite din stupii ale ciiror colonii nu
progreseazi5 sau la formarea de nuclee, roi-stoloni etc.
M e t o d a W . C o f f e y, S.U.A.,
este o metodii mai e~peditivi~lucrlnd
cu stupi multi-etajati orfanizind colonia de cregtere numai cu 30 minute
inainte de a primi botci.
Se alege una din cele mai puternice
colonii din stupinil, care are multii
albinii zburiltoare gi albinl tfnarti.
Cu patru zile inainte o stimuleazii cu
substante proteice, miere cu piisturg
sau sirop cu drojdie ori cu soia.
Matca cu tot puietul in corpul de pe
fund se izoleazii introducind o gratie
Hannemann fntre acest corp gi celelalte ce au hranii acumulati. Dupii
cele patru zile de stimulare corpul
superior a1 stupului se ridicii, se pune
pe un fund nou, deplasindu-1 cu 30 cm
in spatele corpului cu matcii, retr8glndu-se din el provizoriu fagurii cu
miere ce deocamdatii se pun fntr-o
15diti portativs. Atunci, din corpul
cu matci se scot toti fagurii cu puiet

MATCA

inclusiv matca, mutindu-i in corpul

golit ce a fost deplasat in spate.
Deci se face un schimb de faguri intre corpuri. Stupul deplasat este acam
ca un roi cu matcii, puiet gi hran5 gi
numai cu albina tinlrii acoperitoare a
puietului, ciici cea zburiitoare se intoarce la locul cunoscut.
Pentru ca populatia din acest stup
devenit ,,crescltorLLsii fie cit rnai mare,
in fa@ lui se rnai perie albina tiniirii
de pe alti 5-6 faguri cu puiet deschis
luati din stupii vecini, avind grij5
ca nu cumva
se dea si vreo matc5.
Aceastl din urmci operqie se face nurnai ctnd albina din stupul cresciitor
este incii tulburat5 de aceste schimbiiri
in organizare aga incit albinele nu
obaervl pe noile venite.
Agezarea fagurilor in acest stup se
face putin rnai distantat, pentru ca
Pntre faguri sii incapl cit rnai multii
albing. Se l a d ins5 intre rarne loc
suficient pentru alte 2-3 rame portbotci cu larve transvazate, care vor
fi curind aduse gi date albinelor pentru
cregtere. Operatia aceasta din urmii
se face dupii 30 de minute de la orfanizarea coloniei cresccitoare, oferindu-ise pe barele port-botci maximum 20
d e botci pentru cregtere gi stimulind-o permanent, plnti la ciipilcire.
Dacii cresc5torul are nevoie de rnai
multe botci, pentru ca s5 nu rnai orfanizeze altii colonie cresciltoare, o
folosegte tot pe aceasta. fn acest scop
d u ~ 24
l de ore se scot ramele vortboici gi se impart botcile acceptate
altor colonii-gazde puternice, din prisac&, care nu se orfanizeazg. Albinele acestora vor continua munca de
h r h i r e gi ingrijire a larvelor din
botci .
Mltcile acestor stupi-gazde vor sta
In cuibul de jos, izolate cu o gratie
unde
HtUlnemann de c o r ~ u superior,
l
sfnt botcile date spre ingrijire. Pen-

MATCA

51

Metoda Heyrand de cregterea mgtcilor

tru ca larvele din botci s5 fie gi rnai

bine ingrijite, in corpul superior se
urcci incii doi faguri cu puiet neciipiicit, cu albinii acoperitoare; rama psrtbotci se va intercala intre aceste douii
rame. Coloniile gazde se hr5nesc intens cu sirop cu proteine.
M e t o d a H e y r a n d , constii
in mutatia larvei o datii cu eelula ei,
metodii care a ap5rut tirziu, la aproape trei decenii dupg cea a lui Doolittle-Pratt .
Se introduce cu citeva zile lnainte
in mijlocul cuibului unei colonii, care
are matca cea mai bung, un fagure
nou cl5dit in care a eclozionat in
primiivara curentil cel putin o generatie de puiet. E l se stropegte cu ap5
indulcitti cu miepe sau zahiir. Dupii
24 de ore se controleazii dacii matca
vi-a depus oulle in celulele sale.
fn caz afirmativ, dupg trei zile, cind

\#

//

Celule din fagure eu lame tinere En ele,

fixate pe pene triunghiulare

M ATCA

52

Preducea de scoaterea oului odat5 cu fundul celulei in care a fost depus

(0rosi Pall)

larvele au eclozionat din ou5, se decupeaz5 cu o preducea, prin rgsucire,

un numir de celule care au pe fundul
lor larve de citeva ore. Celulele decupate se lipesc pe suporturi cilindrice
de lemn care au la una din extremitsti
un triunghi de tab15 fixat cu un cui
mic.
Cu un cutit putin inciilzit sau o
lam5 de ras, se scurteazti din in5ltimea celulelor decupate pin5 la jum5tatea lor, apoi cu un lirgitor de celule se rbfring marginile acestora.
Pana triunghiulari de t a b l i cu suportul respectiv gi celula lipsiti se
infige pe un fagure vechi gol, care
are deasupra un jgheab de hr5nit. Se
pun numai cite 10 botci cu suporti pe
fiecare fat3 a fagurelui.
Fagurele port-botci se introduce in
mijlocul cuibului unei colonii crescgtoare, orfanizatg cu dou5 ore mai
Enainte de matcii qi puietul neciipicit.
Cind botcile ajung la maturitate se
retrag cu suportul lor din fagurele
port-botci si se folosesc aga cum s-a
artitat mai sus.
Foloasele acestei metode sint evidente f a t i de metoda precedent5 a
transvazlrii larvei din celula sa tntr-o
botci artificials. fntr-adevgr, larvele
nu mai sint zdruncinate din mediul lor
natural prin operatiunea mutirii lor.
In afar5 de aceasta, ele au deja 15pti80' pus acolo de albinele doici, chiar
d e la eclozionarea larvei din ou. Doicile din stupul cresciitor msresc can-

MATCA

titativ .gi imbun5tgtesc calitativ liiptisorul, oferind larvelor de data aceast a un l5ptigor cu anumite substan!.e
hormonale, pe care-1 dau numai larvelor de matc5.
M e t o d a R o m a n e s c u este
metoda creyterii de mtitci f5r5 muta$ia celulei cu larv5. Se fixeaz5 un fagure artificial pe suprafata unei pl5ci
de lemn format5 din mici cuburi imbinate, care pot apoi sti fie dezmembrate. Placa cu fagurele lipit pe ea,
dup5 ce a fost cl5dit de albine se introduce in mijlocul cuibului cu matcii
selectionat5, pentru a fi insimintat.
La citeva ore d u p i ecloziunea larvelor
din ou5, suprafata fagurelui este ,,aratti in lung qi curmezis cu un plug"
- d u p i expresia proprie a autorului,
astfel incit rgmine neatinsti cfte o
celulii cu larv5 pe fiecare cuib. Cu
ajutorul unui ,,piepteneCLse destram5
partea de sus a celulelor, rimase intacte intre ,,brazdeCL,
pentru ca albinele
doici s5 poat5 ajunge ugor la larve qi
s5 cl5deasc5 botcile. Placa cu micile
cuburi pe care sint celulele cu larve
se ayaz5 cu fata in jos deasupra cuibului coloniei cresciitoare, sprijinindu-se pe un cadru de lemn inalt
de 7 mm. Botc.ile stau astfel in pozitie natural5. Albinele iau in cregtere

Colivii colective pentru pgstrarea mBtcilor

eclozionate

un mare numiir de larve, modelind

frumos celulele.
Metoda are avantajul rapiditgtii,
precum gi a faptului c5 larvele nu sint
scoase din mediul lor natural. Ca
dezavantaje trebuie s5 semnal5m greutatea cliiditului qi ins5mintatului ramei speciale, precum gi a faptului c5
nu se pot cregte m5tci direct din
ouii. Pentru practicarea ei trebuie
unelte speciale, destul de complicate.
Metoda detaliat5 de lucru, cu 'prezentarea amlnuntit5 a aparaturii intrebuintate, este descris5 in lucrarea
intitulat5: ,,Sistematizarea cregterii reproduc5torilor de albine", N. Romanescu apiirut5 la Bucuregti in anul1948.
M e t o d a R. J o r d a n - V o 1 o s y e v i c i, este metoda dublei
transvazgri. Folosind cele trei metode
de cregtere artificial5 ale lui Doslitlle-Pratt, Coffey gi Heyrand, cresciitorii
nu erau pe deplin multumiti, c5ci nu
toate mgtcile corespundeau cerintelor de prolificitate. Examinate histologic la microscop s-a g5sit c5 acestea aveau un numar ceva rnai redus
de tuburi ovariene fat5 de m5tcile
provenite din botcile de roire. La o
analiz5 aprofundat5 s-a g5sit c5 superioritatea mstcilor crescute natural,
se datoregte faptului c5 pe fundul botcilor naturale r5minea, dup5 eclozionarea mgtcilor, de trei ori mai mult
liiptigor decit in cele crescute artificial. l n schimb s-a rnai constatat c5
larvele mutate in botcile artificiale, de
multe ori sint luate in cregtere de doici
abia dup5 4-6 ore de la transvazarea
lor qi c5 in acest interval de timp ele
st5teau fltiminde. Aceast5 fl5minzire
temporar5 era In detrimentul bunei
dezvolt5ri a viitoarelor miitci, gtiut
fiind c5 Pn ordinea natural5 a cregterii,
doicile viziteaz5 gi hr5nesc de sute de
ori pe zi larvele crescute natural, f i r 5
optiri accidentale.

De aceea cresc5torii de pretutindeni, in frunte cu prof. Jordan, au

adoptat o modificare a primei metode
de mutatia larvei, producind m5tci
rnai bune ca inainte.
Tehnica metodei. Larvele lipsite
temporar de hran5 pin5 la acceptare,
dar care d u p i trecerea celor 5-7 ore
sint alimentate abundent cu liiptigor,
se elimin5 din botcile artificiale, dup5
24 de ore. fn locul lor sint agezate
alte larve, abia eclozionate din ou5,
dar scoase din acelagi fagure. Aceste
larve g5sesc in botci o mas5 imbelgugat8
de 15ptigor r5mas de la larvele precedente eliminate. Deci, ele nu rnai
trec prin criza de flgminzire, se dezvolt5 normal ajungind m5tci de valoare. Aceast5 metod5 este cunoscut5
sub denumirea de metoda mutatiei
duble.
S-au obtinut astfel rezultate gi
rnai bune, ciici aceste larve tinere
cu hran5 supraabundentii sint foarte
ugor primite de coloniile cresciitoare,
far5 ca botcile s l fie rnai intii incredintate coloniei pornitoare. Totugi
nici astizi nu s-a ajuns prin aceast5
metod5 s l se obtinti m5tci la fel de
bune ca cele crescute natural in coloniile ce au roit.
Analizindu-se cauzele care duc l a
. aceste rezultate oarecum nesatisfgcgtoare, s-au constatat urmiitoarele:
Din punctul de vedere a1 componentei, llptigorul doicilor dat larvelor
de matc5 fat5 de cel pe care-] primesc
larvele de albin5 lucriitoare, nu este
acelagi. Analizindu-se cele dou5 feluri de 15ptiBor s-a gasit c5 cel d a t
larvelor cu destiilatia iniJial5 de a fi
viitoare mgtci, are in components sa
mult acid pantotenic care este cel mai
activ aminoacid ce ajut5 cregterii gi
dezvoltgrii corporale dar mai cu seam5 a ovarelor, precum gi a hormonilor sexuali.

MATCA

54

Doicile oferii larvelor de albine lucrgtoare cantitiiti variate de liiptiyor

in raport de virsta lor, pe cind larvelor de matc5 le dau de la inceput mari
cantitiiti de hranii, fiirri economie.
Ouiile destinate initial ca din ele s,i
se nascii larvele viitoarelor miitci,
primesc un liiptigor diluat avind anumite substante care, inainte de ecloziune, printr-un proces de osmoz8,
pritrunde la embrion prin porii cojii
oului.
In lumina acestor observatii, s-au
tras urm5toarele concluzii : larvele
d e 2/1 ore ce se transvazau in colonia
cresciitoare erau prea in virstri; aceste
larve scoase cu spatula din celulele
fagurelui in care ouase matca de selectie, au primit initial - ca ou sau larvii - o hranii ce corespundea starii
lor de viitoare albine lucriitoare gi nicidecum una ce obignuit o dau viitoarclor larve de matcii; oricit de repede
s-ar face mutatia larvelor din celulele
fagurelui unde au eclozionat, suferii
d e o schimbare a mediului yi le trebuie
o perioadii de adaptare la noul mediu ;
pin5 la familiarizarea cu aceastii situatie nouii a doicilor gi a albinelor
crescgtoare, trece o perioad5 de la 10
minute pin5 la 5-7 ore de fliiminzire ;
abia atunci doicile hrjnesc larvele,
chiar dac5 le grisesc nepotrivite ca
virstii, pentru a fi viitoare miitci;
dacii se face mutafia dublii, noua larvii g6segte in botcii un 16ptigor a ciirui
dozare nu este corespunziitoare chimic
tji calitativ virstei gi stiirii de larva
de albin5 lucriitoare gi cu atit mai pu$in de matc5; aceastl hranii nu-i
convine pe deplir~larvei nou aduse,
+i adeseori albinele doici inlocuiesc
aceasta hran5 cu alta corespunz5toare virstei; aceasta ins5 cere un
timp in care larva nu se alimenteazg
suficient.

MATCA

M e t o d n J o e S n t i t h este denumitii si metoda ind~~strial:de cregtere. Fiecare stup cresciitor trebuie sS

aibii la dispozitie albina tinarii din 4
-5 stupi bine populati, ocupind cel
putin dous corpuri in fiecare stap,
care furnizeaz5 mere11 albinii tiniir8,
cit timp f i n operatiile de crevtere.
La aplicarea acestci metode se foloseste:
0 colonie de selectie, produciitoare de ou& d~ lrirstR precis:. Ea
ocup5 1111 stup cubic tip Dadant clr
i 2 rame, care stan in pat cald, avind
in peretele din spate un orificin de hrrinit de 23 mm diametru, cu un hriinitor
exterior.
0 colonie pornitoare a larvelor
eclozionate in viitoarele botci. Ea
este orfanii, organizatg c11 douii ore
inainte de a i se da larvele abia eclozionate, asa cum se T-a ar:t,a rnai jos,
avind grijg de ele numai timp de 24
de ore. Pentru fiecare colonie pornitoare se rezerv5 2-3 colonii furnizoare de albinii tiniirri, care se schimb5
periodic pe miisurii ce inainteaz5 in
virst5.
0 colonie de crevterc! care are
gratie Hannemann la urdinig. E a
este foarte puternicii gi cregte larvele ce le primegte de la colonia
pornitoare pin5 la maturarea lor.. Toate aceste colonii sint stimulate, iar
cei 4 - 5 stupi furnizori le alimenteazii
permanent Eu albing tiniirri pe miisura
nevoilor.
Unii cresciitori mai folosesc qi alti
stupi pentru botcile matme, dar numai atunci cind numsrul lor este prea
mare gi nu mai au loc in st,upul de
creqtere. Acegti stupi sint denumiti
,,stupi de finisare".
Tehnica rnetodei. Se pregiitesc la
inceput rame speciale de ouat. Se iau
rame obignuite gi se completeazii golul
lor cu o sclndurg groas5 de 20 mm,

MATCA

515

MATCA

in mijlocul cjreia se taie cite un drep- care albinele celor dou5 compartitunghi cu latura orizontal5 de 210 mm, mente pot s5 circule gi s5 transporte
iar ingltimea de 130 mm. Golul r5mas in cuibul mare hrana din hr5nitorul
in aceastii scindur5 va fi ocupat de un exterior.
Cind dup5 3-4 zile albinele s-aa
mic fagure artificial lipit cu cear5
pe margini. In luna aprilie se intro- obignuit cu acest dispozitiv, se prinde
duc aceste rame ling5 cuibul unei co- matca coloniei cu tubul de sticl6, V.
lomii. Cind ele vor fi cladite, se retrag n. gi se tine provizoriu la c5ldura
gi se p5streaz5 pin5 se incep lucr5rile corpului intr-un buzunar. Atunci se
de cregtere a m5tcilor. Fiecare colonie golegte de rame compartimentul mic
cu matc5 selectionat5 destinat,? s5 dinspre spatele stupului, se scuturj
furnizeze ou5, TTaavea cite dou5 rame in go1 albinele tinere de pe 3-4
rame cu puiet, se introduce la mijloc
de acest fel.
Se desfac din cuie citeva rame de o ram5 cn puiet c5p5cit cu albina ei
stup, ale caror speteze superioare s5 acoperitoare, incadrind-o cu dou5 rame
aib5 pe fata lor inferioar6 un jgheab speciale de ouat din cele completate cu
(nut) longitudinal adinc de 3 mm. In scindur5, dar cu figuragi cl5diti mai
acest n u t se intoarce marginea unei de mult. Atunci se elibereaz5 matca
figii de fagure artificial lat5 de 60 m m ; din tubul de sticl5 In acest compartifigia va fi consolidat6 cu cear5 topitl. ment mic, care se acoper5 cu un podiSpetezele cu figii se dau albinelor, al5- gor din P.F.L. Matca ocup5 cu o u l
turi de cuib, pentru a fi cl5dite; apoi cei doi f5guragi din ramele infundate,
se retrag gi se plstreazl intr-un stup neavind alt loc disponibil. Se hr5negte stupul de dou5 ori pe zi, cioc5gol.
Colonia ce vroduce ou5 selectionate nindu-1.
se organizeazg cu cel putin do& s5pD u p l trei zile se retrage fagurele
t6mini inainte de inceperea lucr5ri- cu puiet din mijloc, indepartind incet
lor de cregtere. E a trebuie s k fie pu- albinele gi matca de pe el, dar llsinduternicii, cu cel putin 3,5 kg albinl, cu le in acelagi compartiment mic; fagumatca cea mai bun5 din prisac5. Ra- rele retras este inlocuit cu o speteazii
mele stau in stup in pat cald. Prin cu figie de fagure nou ]at5 de 60 mm,
orificiul fgcut in peretele din spate, cltidit5 mai de mult. Pe speteaz5 s e
colonia se alimenteaxii de doul ori pe inscrie data introducerii acestei fEgii.
zi cu cite 100 g sirop bogat in protei- Matca, in lips5 de spatiu, ocup5 cu
ne, oferit in hr5nitorul exterior. Cind ou5 figia. Dup& 24 de ore speteaza cu
se dii siropul, stupul se cioc5negte pu- figie avind ou5 proaspete, se retrage
tin, pentru ca albinele sl-gi formeze din compartimentul mic cu matcR gi
se trece fn compartimentul mare, i n
un reflex conditionat de hriinire.
Cu 3-4 zile inainte de a porni la mijlocul cuibului. fn locul ei se pune
cregterea m5tcilor stupul se imparte pentru ouat alt5 speteazl cu ffgie d e
In doua compartimente neegale - fagure cl5dit. fn felul acesta, apiculcel de la peretele din spate avind un torul va avea in fiecare zi o serie
spatiu de 3 rame, ce stau in larg, iar de larve abia eclozionate din outi, c5ci
cei de-a1 doilea 8 rame plus o diafrag- operatia se repet5 zilnic.
Cind s-au implinit trei zile gi din
mti etangii Intre ele. Diafragma etangl
are fnsl in partea de jos o figie de ouiile depuse de mat& In primul f l gratie Hannemann ]at5 de 3 cm, prin gurag cu speteazl, care se afl5 fn com-

56

partimentul mare incep sri eclozioneze larve, se orfanizeazii stupul pornitor. Orfanizarea lui se face cu dou&
are inainte de a incepe sii eclozioneze
larvele si anume: intr-un stup go1 cu
fund, podisor si capac, se agazii la
mijloc un fagure gat,a clridit in a ccirui
celule se toarnl apii indulcitri. In dreapt a si stinga lui se lass loc s l incapii
cite o ramri, iar dincolo de acest spatiu se a~azAdouii rame cu hran5: una
-cu miere in stinga si alta cu polen in
.dreapta. Spatiile laterale sint mfirgin i t e cu dou& diafragme.
Popularea ca albinci tincirci a stupul u i pornitor se face scotind disponibilul de albinl din stztpii furnizori.
Acegtia au fost permanent stimulati;
mitcile lor au ouat intens; ele a u ocupat ambele corpuri de stup cu faguri
c u puiet, dar in ultimele zile au fost
coborite in corpul inferior, despiirtite
d e cel superior cu cite o gratie Hannemann. f n felul acesta, crescritorul
cind are nevoie sii ia albinii tinririi ca
sri populeze stupul pornitor din stupii
furnizori, ia oricare fagure de sus acoperit cu albinl, ai o scuturii in stupul
pornitor, fiind sigur cii nu d l acestuia
gi vreo matci.
T[n partea superioarl a stupului furnizor se ridicii zilnic cite u n fagure
c u puiet ciipiicit flr& albina acoperitoare inlocuindu-1 jos cu altul gol;
deci, sus, vor ecloziona mereu albine
tinere care sint cele mai bune viitoare
doiei.
Stupii furnizori de albinl tinirri dau
celui pornitor atita tineret cit este
nevoie gi anume: d a c l se dau spre pornire 50 de botci, trebuie s l se scuture
in pornitor cel putin 2 kg albinii t i n l rri. Pentru 75-100 botci, trebuie s l
fie acolo cel putin 3,5-4 kg albinii
tingrii.
Albinele tinere scuturate Pn stupul
pornitor stau acolo cu urdinigul in-

MATCA

chis 2-3 ore, dar cu orificiul de ventilare de la fund deschis, cit gi cel de
la capac. Albincle scuturate sint n6cl5ite de miere si desi provin din 23 stupi, ele, lingindu-se, se infrgtesc.
Dup5 trecerea celor d 0 ~ ore
5 se deschide stupul cu colonia producjtoare
de o u l , ce are speteze cu figii cu larve
care abia eclozioneaz5 din 0115. Spetezele sint duse in camerg caldii. Din
fiecare fiaie de fiiguras lat de 60 mm,
se taie de-a lungul cel putin patru fisii
inguste, fiecare cuprinzind de la un
c a p i t la celiilalt un sir de celule
cu larve ce eclozioneazii. Operatia se
face cu un cutitas cu lama fins, incglzit in apci fierbinte; fisiile inguste
triiate, se lipesc cu cearl topit5 turnati5 pe gipci subtiri. Se scurteazg pinii
la jumiitate inriltimea celulelor, iar
cu o micri spatul5 se eliminri larvele
din 4 in 4 celule. In felul acesta albinele vor forma botci numai din celulele
care au larve in ele; botcile vor fi
mari, frumoase, lungi ~i ugor de luat
d e pe sipcl.
fntr-o ram3 goal5 port-botci se pun
numai d o u l astfel de gipci cu larve
ce abia eclozioneazii. Ele se asaz5 la
distant5 de 6 cm una de alta; golul
de sub speteaza ramei port-botci, c i t
vi golul de jos, de sub cea de a doua
gipcri cu larve, se completeazri cu cite
dous figii de placaj.
In stupul pornitor plin cu albinii
tinririi se introduc aceste d o u l rame
port-botci cu larve, agezindu-le in
spatiile goale, in dreapta gi stinga
fagurelui mijlocas, ce are apri indulcitg
in celule. Acolo, in stupul pornitor,
riimin numai 24 de ore.
lnainte de a se implini acest termen
se organizeazii stupii cresclitori sau de
finisare; coloniile ocupii cel putin
cite d o u l corpuri cu populatia lor.
Atunci din stupii cresciitori se ridicg
mgtcile, orfanizindu-i. Pentru a fi

MATCA

siguri c5 au albin5 tin5r5 suficient5

se introduc in fiecare zi cite doi faguri
cu puiet gi albina acoperitoare din stupii furnizori ; albinele acestea sint
pulverizate cu o solutie de ap5 mierati5
parfumati, care se d l gi peste albinele
coloniilor gazde.
f n fiecare stup cresc5tor se introduce zilnic numai cite o ram5 cu dou5
gipci port-botci cu larve gata de ecloziune, retrigind din margine un fagure cu hran5. Ramele port-botci
scoase din stupul pornitor se introduc
in coloniile crescgtoare impreung cu
albinele doici ce le acoper5 gi care au
fngrijit pin5 atunci larvele din botci.
Pentru ca s5 nu se creeze neliniqte
intre albinele stupului cresc5tor) gi
cele noi sosite, acestea din urm5 se
pulverizeaz8 cu ap5 parfumat8; la fel
se pulverizeaz5 gi albinele din fagurii
vecini.
A doua gi a treia zi, cind vine rindul
s5 eclozioneze celelalte larve din fiyiile
puse in pornitor, acestea se introduc
fn alti stupi cresc5tori gi nicidecum in
cei ce au deja in cuib cite o prim5 ram5
cu botci.
Abia in a patra zi de la prima operatie, deci cind in primele rame portbotci sint deja botci c5p5cite) se
pot introduce in primii doi stupi cresc5tori alte rame port-botci cu larve
gata eclozionate, scoase din stupul
pornitor; aceste rame ins5 se agaz5
separat de prima ram5 avind intre ele
un fagure despirtitor cu puiet c5p5cit.
Dup5 alte trei zile primele rame cu
botci din primii doi stupi cresc5tori
se retrag definitiv, botcile sint mature, iar ele se distribuie la nuclee
sau micronuclee de imperechere, or
direct in stupi cu mitci batrine spre
preschimbare.
fntrucit stupul pornitor pierde astfel
zilnic albina tin5r5 ce se d 5 o dat5
cu ramele port-botci cu larve gata de

57.

MATCA

eclozionare, el va fi ajutat din 4 in

4 zile cu cite un fagure cu puiet masiv
c5p5cit1 cit gi cu albinele acoperitoare
luate din alti stupi puternici. Dac5
in stupi nu mai incap astfel de rame,
se scutur5 albina tin5r5 de pe 2-3
faguri cu puiet necgp5cit in fata urdinigului stupului pornitor, cici aceast 5 albin5 fiind tin5r5 este bine primit5.
hletoda 15s5rii larvei in propria sa
celul5, pe faguri noi, ale c5ror celule
pot fi ugor modelate fn botci bune,
mari gi spatioase, este mai aproape d e
natur5.
Folosind aceast5 metod5, intotdeauna, dup5 ce m5tcile au eclozionat
din botci, se va mai vedea pe fundul
lor o cantitate de Isptigor deshidratat,
galben yi cleios, ceea ce este o dovad5
c5 larvele de matc5 au fost hr5nite din
belgug gi in consecint5 au iegit m5tci
de calitate superioar5.
Un prea mare num5r de botci d a t e
unei singure colonii crescltoare, s e
r5sfringe in r6u asupra calit5tii m5tcilor iegite.
Numai buna intretinere a m5tcilor
care sint hr5nite din belgug cu miere
gi p5stur5, or sirop de zah5r cu drojdie
( V . n . Hrcinire) determinl o euforie.
in colonie, incit primesc ugor botcile
pentru pornire sau finisare.
Botcile acceptate de albinele stupului pornitor gi date coloniei de finisare vor fi verificate dup5 24 de ore;
cele care sint mici, lovite, botite etc,
se vor elimina pentru ca doicile s&
nu hr5neasc5 viitoare miltci far5 valoare.
Rama port-botci s5 aib5 pe speteaza
sa superioar5 insemnat5 cu o sigeat5
indicatoare pozitia ei fat5 de mijlocul
cuibului, pozitie ce nu trebuie niciodata schimbat5, iridiferent de cite ori
va fi scoas5 rama. Celelalte rame cu
botci se agaz5 in dreapta sau stings-

MATCA

primei rame, despcirtite de ea printr-o

ramd cu puiet c&pdcit.
Minuirea lor se va face cu toatii
atent.ia, f5r5 lovituri, zdruncinituri,
evitind verificiirile in zilele cu vint.
De asemenea trebuie ferite de razele
puternice ale soarelui, ciici toate acest e manipuliri gregit fscute, provoacii
moartea tinerelor larve de matci,
mai ales cind nu au ajuns la c5picire.
lMulti crescitori preferi, cind o serie
de botci sint cipicite, s5 le ridice din
colonia de finisare dindu-le pentru
pbtrare la 1-2 colonii orfane din
prisacci; aceast5 operatie se face ca o
prevedere, c5ci sint colonii de finisare care nu mai vor sii creascii alte
botci, dac5 v i d cii au botci deja c5p5cite in stup.
Finisarea botcilor in corpul a1 doilea a1 stupului desp5rtit prin gratie,
nu dii rezultate bune. Colonia de finisare trebuie s5 fie independent5, puternicii gi orfan5, cu albine care circulci
in stup fir5 impedimente gi alimentat5 mereu cu hranii gi cu puiet c6piicit.
Ramele cu port-botci se pun numai
in corpul inferior.
Coloniile orfane gi care au multe
doici, a r a t i o deosebit5 inclinare spre
crestere de botci frumoase, cu larve
bine 1lriXnite; de aceea atit stupul pornitor cit gi cel de finisare sint orfani.
D q i cregterea aceasta artificial5
se face in sezon cald, totugi toti cei
trei stupi folositi la producerea de ou5,
la pornirea cregterii larvelor cit gi la
finisarea botcilor, trebuie sri fie bine
impachetati, pentru ca nu cumva
coloniile s5 se resimt5 de o eventualri
rricire brusc5, fie in timpul noptii,
fie ziua.
Rlatcile crescute in conditii vitrege
nu dau rezultatele agteptate, calitatea
lor fiind influentatii mult de lipsa
~ t i l d u r i i tji alimentarii bogate.

58

MATCA

Metoda creFterii artific i a l e d e ntcitci, f 6 r d o r f a nizarea

coloniei
cresciit o a r e . E folositci mai mult in Germania la stupi model Zander, asemiiniitori cu cei multietajati de la
noi, cit gi in cei orizontali.
Colonia cresccitoare se conduce in
aga fel ca la momentul potrivit aproape sii intre in stare de roire, f5r5 ca
sii-si fi clldit incri botci. E a se stimuleaz5 permanent cu hranii proteici.
In stupii orizontali se pune o diafragmii etangci, avind la mijloc o porliune
de gratie Hannemann, formind deci
dincolo de ea un compartiment redus
pentru cregtere ca gi la metoda Joe
Smith. Dacii se folosegte o gratie intreag5, ea va fi acoperitii pe o suprafat5 mare cu o foaie de carton, pentru
ca albinele din micul compartiment
de crestere s5 se simt5 mai izolate.
Compartimentul mic se 'organizeaza
astfel: ling5 gratie se aduc doi faguri
cu puiet ciipiicit, ling5 ei se agaz5
rama port-botci care are sub speteaza
superioarii o figie de fagure artificial,
iar la 6 cm sub ea - gipci avind pe
ele botci cu larve. Dincolo de rama
port-botci se pune un fagure cu puiet
nec5piicit pentru a se atrage acolo
un numap mai mare de doici, urmat de
un fagure cu hranii (miere gi pisturi).
Fagurele trebuie s5 fie cliidit in ramiihranitor cu jgheab. fn compartiment u l mare se agazri cuibul ling5 gratie,
urmat de fagurii cu miere. Pentru ambele compartimente, albinele se servesc
numai de urdinigul compartimentului
mare.
Cu stupii verticali sau multietajati
se procedeazg la fel. Din cuibul de
jos, desp5rtit de corpul superior cu o
gratie Hannemann in parte acoperit5
cu carton, dar I6sind un spa+ liber
la mijloc, se ridic5 doi faguri cu puiet
c5pricit; se lasii loc pentru rama port-

MATCA

botci; se aaaz6 ling&ea pentru a atrage

albinele o ram5 cu puiet tfnsr, plus
hrana care este prea suficienti acolo.
f n aceast5 situatie, stupii crescitori
orizontali sau vert.icali se las5 24 de
ore, in care timp multe albine din
cuib se urc5 in corpul de sus. Se izoleaz5 atunci cele dou5 corpuri cu un
separator dublu din plnzi de sirm5,
dar numai timp de o or6. Se recomand5 ca operatia s5 se facii seara.
Albinele se simt orfane, iar cind dup5 o
or6 se dB o ram5 port-botci cu larve
foarte tinere - aga cum s-a ar5tat rnai
fnainte - albinele iau in cregtere de
indatg 10-12 larve gi clidesc botci.
DupB o or5 se scoate separatorul dublu,
se inlocuieate cu aceeagi gratie Hannemann care a fost acolo cu o or5 inainte
gi totul intri in normal. Albinele doici
vor creyte botci bune, din cele deja
pornite, f5r5 sfi roiascii, iar fn a zecea zi
de la transvazare se folosesc botcile
cum s-a ar5tat rnai sus.
Metoda cre;terii
mcitc i l o r
d i r e c t
d i n
ou.
(Metoda Orosi Pall Zoltan.) S-a b i nuit totdeauna, gi s-a confirmat mereu, c5 in cregterea natural5 gi in
timpul cfnd o colonie se preg5teate de
roit, albinele iau in grij5 in primul
rCnd oui, pentru a-gi cregte m5tci gi fn
a1 doilea rind larve potrivite ca vfrst5,
c6rora le dau un anumit Iiptigor echivalent calitativ cu virsta. fntr-adevir,
acelagi remarcabil cresc5tor Joe Smith,
amintit mai sus, precursor a1 lui Orosi
Pall, a observat gi a scris inc5 din
1926, c5 albinele care vor si-gi creasc i m&tci de roire, deci cele mai bune
pun in jurul citorva ou5 o picituri de
Iiptigor. Acesta st5 acolo fir5 s5 aib5
contact direct cu el. L&ptigorul este
pus cu putin timp inainte sil aparB
larva din ou.
Tot acest cresciitor a mai observat
ci% albinele au predilectie s i creasc5

59

MATCA

botci mari pe fagurii noi, a c5ror cearii

maleabilli este ugor de modelat pentru
preggtirea unor botci largi, fncip5toare gi voluminoase.
Aceasta dovedegte c5 atunci cfnd
albinele vor s5-ai creasci mitci, gi in
special din cele pentru roire, ele ingrijesc nu numai larva, ci gi oul este
luat in ingrijire spre sfirgitul zilei a
treia pi deci, la eclozionare, larva se
va g5si din primul moment in prezenta 15ptigorului.
Dacii ins5 ele iau in cregtere larve
mai mari de o jum5tate de zi de la
ecloziune, valoarea lor este c11 atit
rnai scrizut5, cu cit larva luat5 in
griji va fi mai mare ca virsti. Deci
.15ptigorul dat de doici larvelor destinate a fi viitoare mitci, este de la
inceput diferentiat, fat5 de cel dat
larvelor de albin5 gi trfntor. Dovada
cea mai evident5 in aceastii privint5
este c5 miitcile provenite din astfel
de larve au la picioare inceput de cogulete gi perii, asemBn5toare albinelor
lucritoare. Aceasta dovedegte c i ele
nu au primit in primele 12 ore I5ptigor special pentru a deveni viitoare
mgtci, ci Iiiptigor pentru larve de
albine lucritoare, care le-a determinat aparitia acestor accesorii pentru
recoltarea polenului. Ba, ceva mai
mult, larva de matc5 h a t 5 cu intirziere in grijii, va ajunge matci cu un
minus de potential a1 organelor sale
sexuale, fn raport cu intirzierea survenit5 in hrinirea sa cu 15ptigor calitativ special.
Toate acestea duc neapilrat la concluzia c i trebuie s i se gBseasc&o metod5 potrivitl psntru ca In cregterea
de mitci s i nu se porneasci de la larvii,
ci de la ou, coloaia fiind preg5tit5 la
fel ca la roire. Acest lucru a fost dovedit de 0 r o s i P a 1 l care, d u p l
citiva a ~ de
i fncerc5ri, a stabilit definitiv tehnica ei.

M ATC A

Tehnica metodei. Pentru a obtine

ou5 de virstg precis%, 0 r 6 s i a
adoptat in parte metoda lui J. Smith.
E l preg5tegte stupul gi ramele aga
cum s-a descris pe larg la metoda precursorului s5u;
Cregterea m5tcilor direct din ou in
ultimul s5u stadiu, cu foarte putin
timp inainte ca larva s5 eclozioneze
din cauza acestuia, are o insemn5tate
deosebitg. fntr-adevgr, daci s-ar da
albinelor ou6 mai tinere care ar trebui
s i agtepte rnai multe ore pin5 apar larvele, l5ptiqorul pe care ele il vor g5si
la iegirea din ou5 va fi vechi. E cunoscuts regula de conduit6 a doicilor
care prefer5 s5 hrgneascg larvele vizitind celulele de sute de ori pe zi. Toc-.
rnai pentru ca 18ptigorul s5 fie mereu
proaspgt, ele fac aceastg stzruitoare
munc5 de hrgnire.
Pentru a obtine lgptigor cit mai
proasp5t necesar acestor ou6 gata
s 5 eclozioneze, 0 r o s i P a 1 1 porneste mai intii la o cregtere de miitci
obignuit5, cu cel mult o zi inainte gi
anume: pune larve tinere in botci
artificiale gi le incredinteazg unei colonii primitoare. Albinele doici vor lua
i n grij5 un numar oarecare din ele,
depunind in botci o cantitate de 15ptigor corespunz5tor virstei fragede a
acestor larve.
Dup5 24 de ore de la acceptarea lor,
in care timp albinele au yi modelat
botcile, orosi Pall elimin5 larvele gi
le inlocuiegte cu ou5 cit rnai virstnice,
adic5 rnai aproape de aparitia larvelor, ouii pe care le transplanteaz5 pe
patul de liiptigor a1 larvei eliminate.
Pentru scoaterea ou5lor din celule
f5rg a le migca, ci mutindu-le cu propriul lor pat, este nevoie de un mic
dispozitiv denumit preducea, V. fig.
pag. 52. Acesta are un diametru de
3 mm, cu o margine tgioasg. Mai intii
s e scurteaz5 din ingltimea celulelor

61)

MATCA

ping aproape de baza lor; apoi, umezind preduceaua pentru ca s5 nu se

lipeascg de cear5, se apas5 pe fundul
celulei cu OU, t5indu-se prin rgsucire
o rondelg de cear5 cu oul lipit pe ea.
Cu virful unui ac se scot rondelele
din preducea gi se agazg pe o coal5
de hirtie.
Cind s-a scos un num5r necesar de
ou5 cu rondelele respective, crescgtorul se ocup5 de rama port-botci cu
larve puse acolo cu 24 de ore inainte.
Larvele sint luate din locul lor cu
multg atentie pentru ca 15ptigorul pe
care stau s5 nu se intind5 in botc5
rnai mult decit locul ocupat pin5
atunci; In acest scop se folosegte o
penset5 fins. Cind toate larvele sint
eliminate din botci, pe patul de I5ptiqor se agazg in fiecare botcg o rondel5 cu ou, infigind virful acului in
marginea rondelei. De Indat5 ce aceast a a luat contact cu 15ptigorul se
lipegte pe el si r5mine pe loc. Rondelele, avind un diamstru de 3 mm, aproape cg acoperii l5ptigorul de pe fundul
botcii; totugi rnai rgmine o margine
ce o inconjoarii. Acesta or este indep5rtat de albine gi in acest caz ele,
lingind 15ptigoru1, pot deplasa rondele
cu ou care cade (gi de aceea sint oarecare pierderi de botci in aceastg metodg), or, ,,i1 depun in jurul oului,
ca in jurul unei insule, gi apoi acoper5
rondelele cu un strat subtire de 15ptigor. Obignuit 15ptigorul vechi r5mine
pe loc, iar rondelele se incrusteazg
intre stratul cel vechi gi cel nou de
15ptigorU.
Iat5 deci cum, prin aceast5 metod5,
se imitg natura gi se realizeaz5 cea de
a doua conditie natural5, in care albinele pun I5ptigor proaspgt si adecvat in jurul oului pe care ele yi-1 preg5tesc pentru cresterea viitoarei m5tci.
Desigur c5 stuparul trebuie s5 lucreze
cu o mare precizie de timp in aceastl

MATCA

metod5, astfel ca transplantarea oului

cu rondela lui s5 nu se fac5 cu multe
ore inainte de ecloziunea larvei din
ou, c5ci atunci gi 15ptigorul pus in
jurul oului se tnvechegte.
Chiar dac5 doicile nu ar pune acest
Itiptigor in jurul oului, cum se fntimpl5 adeseori, ci numai in moment u l cind oul se desface yi larva eclozioneaz5, metoda se aseam5n5 cu felul
i n care se nasc m5tcile de roire, cici
larva are la dispozitie hrana din- primele minute.
Autorul metodei a obtinut rezultate bune, folosind fie o colonie crescgtoare orfanizat5, fie una in care
matca este prezent5 in stup, dar retras5 intr-un mic compartiment din
el. In acest din urmg caz, ea rgmine
rnai departe in micul compartiment,
cu trei faguri - ca la metoda Joe
Smith - adic5 unul cu hran5 gi alti
doi gata cl5diti dar goi, unde-gi continu5 nestingherit5 ouatul. Cel mult,
se ridic5 din colonie matca numai
pentru cPteva ore, cind se introduc
pentru prima dat6 larvele in botci.
0 dat5 ce albinele au inceput s5 hr5neasc5 larvele date, matca se retrocedeaz5 compartimentului ei. Cind
se face mutatia oului in locul larvelor,
nu mai este nevoie de ridicarea m5tcii, c5ci albinele sint obignuite cu situatia.
Rezultatele obtinute de 0 r o s i
P a 1 1, folosind metoda cregterii m5tcilor pornind direct din ou, intrec oricare din metodele aplicate gi descrise
pin5 aici; mgtcile sint mari, de
30,5 mm, cu abdomen lung, cu multe
tuburi ovigene gi mare greutate corporal$ - 224 mg fat5 de 203 mg.
E drept c5 metoda cere o preggtire
tehnic5 deosebitg, iar procentul de
m5tci crescute este rnai mic decit la
alte metode. In schimb, rezultatele
in productie ale acestor mgtci sint

61

MATCA

remarcabile. Tinind seam5 de rezultatele obtinute cu mgtci de cea mai

mare valoare crescute din ou5, fn
comparatie cu cele crescute din larve,
metoda lui 0 r o s i P a 1 1 trebuie
extins5, dar simplificatg. Totul ar fi
foarte ugor gi simplu, dac5 albinele
singure a r fi puse in situatia s5 ia in
grijg ougle in pragul ecloziuni larvelor.
I n felul acesta larvele vor primi din
prima clip5 a vietii lor hrana cea mai
potrivit5.
Izolarea botcilor in colivii de jxbtsctie. Stuparul cresc5tor de mgtci, va
avea totdeauna un disponibil de botci
peste nevoile stupinei sale. Botcile
lasate pe loc, f5r5 protectie, a r fi atacate de prima matc5 eclozionat5. Cresc5torul le v a introduce, inainte cu
1-2 zile, pe fiecare in cite o colivie de
protectie, unde matcile tinere eclozioneaz5 gi glsesc intr-o mic5 scobitur5 de la fundul coliviei citeva pic&
turi de miere. Prin plasa de sirm5 a
coliviilor, albinele doici le hr5nesc cu
substante glandulare. Tinerele m5tci
vor fi introduse in nuclee special formate pentru ele. 0 parte din botci ins5
se folosesc direct, introducindu-le in
coloniile unde sint m5tci b5trine sau
cu defecte.
Coliviile de p b t r a r e se agaz5 intr-o
ram$- specialii, denurnit5 rama portcolivii, care in lumina ei are douti
stelaje basculante, unde ele stau ingirate pe dou5 rinduri. Rama portcolivii se las5 in aceleagi colonii orfanizate In care botcile au fost date
imediat dup5 ce au fost cgp5cite gi
care le-au pastrat pin5 atunci la o
temperatur5 potrivitg, pentru buna
lor vietu ire.
Coloniile p5str5toare de mgtci in
colivii sint permanent alimentate cu
hran5 proteic5, pentru ca albinele doici
s5 hr5neasc5 bine mgtcile inchise. Oricit de bine ar fi ins5 ingrijite p5strarea

M ATCA

lor mai mult de 3-4 zile nu este recomandabil5. S-au observat in unele
cazuri pierderi de m5tci I5sate nehrgnite de cltre albine, care au gi ele preferinte. De aceea fiecare colivie este
bine s5 fie prevGzut5 gi cu hran5 proprie.
Cind cresc5torul doreste s5 scoatri
o serie de colivii cu m5tci n5scute in
ele, retrage incet rama, basculeaz5
unul din stelaje gi astfel se scot ugor
coliviile din el.
Eliberarea miitcilor din coliviile
de pLtrare t i introducerea lor in
nuclee trebuie f5cut5 cu anumite precautii. Luarea de contact prea brusc5 a
tinerelor m6tci cu masa intreag5 a
albinelor din nucleele in care vor fi
eliberate, le va nelinigti mult, ele
fiind obignuite in colivii doar cu
citeva albine inconjur5toare. Se recomand5 ca ele s5 fie scoase din coliviile de p5strare gi introduse mai intii
in colivii automate de introducere a
mtitcilor, V.n., de unde vor iegi dup5
24-36 de ore. fn acest timp cresc5torul \la folosi hr5nirea abundent5 a
nucleului, fapt care determinil buna
dispozitie a albinelor. Astfel, prezenta
mltcilor eliberate intre albinele nucleelor trece mai putin observat5 in
primul moment a1 contactului lor
cu masa albinelor din nuclee. Dup;
putin timp ele se obignuiesc cu noua
situatie gi totul intr5 in normal, cu
conditia ca apicultorul s5 nu deschid5
stupii pin5 dupil fecundarea m5tcilor.
fn concluzie, mai ales cresc5torulmic, va evita folosirea acestor colivii
ZT$strare care-i dau multe griji, gi
se va organiza din timp astfel incit
botcile s5 poat5 fi altoite direct in
coloniile orfanizate or in nuclee sau
micronuclee de i mperechere.
Folosirea botcilor. Orice crescgtor,
concomitent cu inceperea cregterii de
rngtci, igi intocmegte un plan privitor

62

MATCA

la folosirea botcilor cind acestea vor

ajunge in cea de a zecea zi de la transvazarea larvelor, urrnind ca cel mult
dup5 dou5 zile s5 eclozioneze tinerele
miitci. Acest plan are in vedere: coloniile cu mltci b5trine care trebuie
schimbate g i c5rora li se altoiesc botci,
dup5 orfanizare, aga cum s-a a r l t a t
mai inainte la altoirea botcilor naturale; cele prea dezvoltate ce trebuie
roite artificial gi ai ciiror roi primesc
botci gata mature; repartizarea botcilor disponibile unor nuclee de imperechere in care miitcile tinere eclozioneazs, ele se imperecheazg gi sint
folosite dup5 nevoie in prisaca sau
predate beneficiarilor.
Dacl cregterea s-a f5cut pentru preschimbarea m5tcilor bgtrine, cu defecte sau care nu corespund pentru o
bun5 productie, se altoiesc botcile
direct in acegti stupi.
Stuparul va orfaniza coloniile cirora urmeaz5 s i le fie schimbate m5tcile cu 1-2 ore inainte de a le altoi
botcile. D a c i b p i a t i a se face intr-un
go1 de cules, coloniile vor fi hrlnite
stirnulent cu cel putin 24 ore Pnainte -de orfanizare, precum gi 4-5 ziledup5
ce m5tcile s-au imperecheat.
E t i mai bine cind, o dat5 cu hrinirea, se desc5pScegte gi cite un fagure cu miere din marginea stupului,
pentru a da albinelor impresia unei
bog5tii de nectar; aceasta le determinii s5 hrineascg mai intens pe tinerele m5tci care intr5 in perioada de
c5lduri gi se imperecheazi curfnd.
Dac5 colonia orfanizat5 a primit
botci, le-a ingrijit, matca noug a eclozionat gi s-a imperecheat, totugi ea a
pierdut cel putin 10 zile de la orfanizare, pin5 cind matca tingri fncepe s5
oul. Acest timp pierdut pentru colo,
nie poate fi un bine sau un r & ~fiind
in leg5tur5 cu desfagurarea culesului
in anul respectiv. Dacl operatia a in-

MATCA

tervenit dupg culesul de salcim gi

urmeaz& un a1 doilea cules, de la tei,
zrneurl, sau f loarea-soarelui, aceste
zece zile, pierdute vor sl5bi mult colonia. f n aoest timp ar f i crescut albine
tinere care s5 contribuie la sporul pro.ductiei de la culesul a1 doilea.
Dac& anul este ins& slrac gi secetos
gi nu urmeazl alt cules dupri salcim,
aceste zece zile de r5gaz in activitatea
.cuibului sint de mare fols. Generatiile
ce s-ar fi nlscut neavind ce culege
ar fi consumat din strinsura adunatii
ping atunci. De aceea apicultorul va
proceda la altoirea botcilor in stup,
finind seama de mersul culesului gi
desfggurarea lui in timp.
Stuparii care fac apicultur5 pastoral$ gi sint siguri de recolta a doua, nu
vor folosi acest mijloc de altoire a
botcilor. E i vor organiza nuclee or
micronuclee de imperechere altoind
botci in ele, gi abia cind tinerele m$tci
s e vor fmperechea se vor suprima m5tcile bgtrine, introducindu-le pe cele
noi in colonii.
Formarea nucleelor vremelnice pentm Pmperecherea miltcilor. S-a observat cri albinele au un simt de organizare absolut identic, fie cg locuiesc intr-un stup mare, voluminos,
cu zeci de mii de albine, sau in unul
cu citeva sute. Au nevoie ins5 de prezenta unei mgtci, sau cel putin a unei
botci, gi de hranl. De aceea s-a recurs
la formarea de nuclee de diferite mtirimi: nuclee mari cu cite 2-3 rame
normale (STAS) ; nuclee mij locii, cu
2-3 rame de magazin; nuclee mici
de Pmperechere cu 2-3 rame cit
$14, 118 din rama STAS! gi adeseori
chiar mai mici. Acegtia d m urmri mai
sint denumiti gi micronuclei. E i au
doar un mic fagure cit o cutie de chibrituri. Reugita lor consti in faptul
cg la organieare, indiferent de mlrime,
puterea coloniei sii fie proportional^

63

MATCA

cu spatiul pe care-1 au albineb la

dispozitie, iar hrana sti le fie asiguratri
in continuare.
Data cind se organizeaz5 nucleele
trebuie s5 se potriveascii cu virsta botcilor din stupul cresc5tor. Ele se scot
din stup in cea de a 12-a zi dupri transvazarea larvelor in botci. Deci acele m5tci mai au de stat cel mult 24 de
ore in botci, virfurile lor devenind grilbui din cafenii cum erau pin5 atunci.
Cind nu se cunoagte precis virsta larvelor la mutatia lor in botci, acestea
se scot in cea de a zecea zi de la transvazare. Botcile se altoiesc in fagurii
ce ocupi nucleul; dac5 acesta este atit
de mic incit nu mai are loc o botcri
lmpreunri cu albina inconjurgtoare,
acestora li se dau direct m5tci virgine
abia iegite din botci, care nu au fost
de loc hrrinite cu 15ptigor de c5tre albinele doici ale coloniei crescritoare.
N u c l e e l e v r e m e l n i c e mar i de imperechere se formeazg pe
2-3 rame STAS agezate la o margine a
stupului, despartite de restul pophlatiei printr-o diafragm5 etangti.
este la fel cu aga-zisul nucleu-buzunar,
Van., ins5 mult mai mic, avind un
urdinig in peretele lateral a1 stupului .
cu scinduricl de zbor separatl. Acesta
este tipul cel mai mare de nucleu 'in
care se pot imperechea intr-un sezon
6-7 m$tci. Albinele nucleului-buzunar igi imprumutg cgldura de la colonia de bazl al5turat5. In felul ace- .
sta, ling5 o colonie ce ocup5 un stup
orizontal, se pot organiza la ambele '
prirti laterale chiar doul nuclee de cite
~ n a iecare.
o ram5 cu cite
nO - ,I
asemenea aranjament, fakg de nucleulbuzunar, este mult mai economic, crici
folosegte putinl albing, ia din stup
putin spatiu gi cu el se poate fecunda
un insemnat n u m l r de mritci. E l este
foarte potrivit pentru stupinile mici.
,

I'

MATCA

64

MATCA

La fundul fiec5rui compartiment se.

afl5 o t5ietur5 de 318 cm prev5zut5 cu
pinz5 de sirm5, ce servegte ca ventilator. Compartimentele, atit la nucleele mari cft gi la cele mici, sint aco-.
perite cu scindurele exact cit dimen-.
siunea fiecsruia, avind un orificiu
de hrlnit cu c5p5cel pentru alimentarea jgheabului ramei hrinitor.
N u c 1 e e 1 e nz i c i pentru imperecherea mgtcii, cunoscute la noi
gi sub denumirea de stupugori de imsticl5 perechere, V.n., sint cei in care incap
c5ci 2-3 rame mici cit o treime sau un
stup se sfert dintr-o ram5 mare. Sint multe
modele din acegti stupugori, tncepind
Fiecare are cite un urdinig aparte, cu cel cu o ram5 mic5 de tipul Zander
agezat in diferite pozitii, unul mai sau Peschetz, sau cel cu trei rame prinse
bus, altul mai jos, variat colorate gi in balamale a apicultorului roman
cu scfndurele de zbor cu repere sigure, I. F o t a.
Descrierea lor amgnuntitii este dat5
pentru ca mitcile s5 nu gregeascg la
inapoierea din zborul de fmperechere. la notiunea stupugori de imperechere,
Hrana le este asigurat5 pe sus in V.n. Populatia lor, dup5 citi faguri
jgheabul hrgnitor, ce face parte din contin va fi de 50, 100 pin5 la 250 g
rama cu fagurele cu puiet. Fiecare albins. Alimentarea albinelor este
compartiment are la fund un orificiu asigurat5 printr-un depozit de miere
longitudinal pentru aerisire la trans- deasupra ramei intr-un hrgnitor, sau
port, prev5zut cu pinz5 metalicg gi un- PUS al5turi ca o diafragrni. Hrgnirea
oblonag din tab15 pentru inchidere, este o problem5 dificili la aceste nucoblonag ce culiseaz5 intre dou5 galtere. lee mici, care adeseori r5min f5r5 hraTotugi nici aceste nuclee, gen pe- n5, gi albinele ii p5risesc.
pinier, formate numai cu 1-2 rame
N u c 1 e e p i t i c e, n u c 1 e o 1 i,
mari, nu sPnt economice, cici le tre- rn i c r o n u c 1 e e, sau rn i c r o s t ubuie cel putin cite 250 g de albing. p u $ o r i au rame mici cit 116 dinPentru organizarea unei pepiniere cu tr-o ram5 mare gi uneori rnai mici si
zece nuclee este nevoie de 2,5 kg al- chiar f5r5 rame, numai cu un mic f5bin%.
gurag cit o cutie de chibrituri. fn
N u c 1 e e 1 e rn i J 1 0 c i i de im- ele incap 10-30 g albine. Hrana este
~erecherese organizeaz5 fntr-un ma- asigurats in depozitul algturat sau
gazin de recolt8, cu cite 2-3 jum5t5ti in tuburi exterioare cu miere,
de rame STAS. In felul acesta intr-un
La noi, Foliviile de pastrare a
magazin de recolt5 cu fund fix pot s5
cilor
in afara ghemului model S.C.A.S.
incap5 3-4 nuclee mijlocii; ele se despot
fi
folosite la imperecherea m5tpart la fel ca gi cele mari. s i n t popucilor.
Hrana
celor 60-70 albine este
late cu tot atita albin5 ca gi nucleele
de mai sus, c5ci in fond suprafata de asigurats prin tubul exterior cu miere
faguri pentru acoperire este aceeagi. ce se umple din cind in cind.
Pentru stupinile mari, care au nevoie de mai multe m5tci de schimb,
aceste nuclee cu ram6 mare se organizeaz5 intr-un singur stup cu rnai
multe nuclee, fiecare nucleu numai de
cite o ram5. Ex: intr-un stup
orizontal se pot face pin5 la
nuclee, sau fntr-un stup
nuclee. E l este
stup pepinier.
prin

MATCA

65

P o p u l a r e a r ~ u c l e e l o r
~ n a r ivremelnice cu albina necesar5.
Apicultorul care are un plan precis de
felul cum decurg cronologic lucrririle
de cregtere in raport cu data cind a
mutat larvele in botci, mut5 din cuib
in compartimentul cu miere un fagure
plin cu puiet gi cu albina acoperitoare, puiet care abia atunci incepuse
sii fie c5p5cit de albine. Pe speteaza
superioarii se inseamns data. In cea
de a doua zi, cind rnai sint 3 zile pin5
eclozioneaz5 puietul din celule, se
formeaz5 cu el un nucleu de imperecchere. Xucleul cuprinde fagurele cu
puiet qi albina acoperitoare, plus doi
faguri cu hran6, din care unul s5 aib5
jgheab de hr5nire in speteaza superioar5 in care la inceput se toarn5
putin5 ap5. Peste acegti faguri se mdtur5 albina acoperitoare de pe alti
doi faguri cu puiet necZip5cit, scoqi
provizoriu dintr-o colonie din prisacii.
Este bine s5 se pun5 al5turi qi o ram5
cu fagure artificial. Se recomandii s5
se organizeze simultan dou5 nuclee in
acelagi corp de stup, cu directia de zbor
inversg. fn ambele nuclee, dupd o or5
de la formarea lor, se altoieate cite o
botc5. Stupul de imperechere avind
ambele urdiniqe inchise, dar cu ventilatie deschis5 sus, este dus la ad5post
pi intuneric, unde este tinut trei zile
in care timp, tot puietul a eclozionat
din celule. Acum stupul cu nuclee
este scos in prisacii si pus la loc definitiv. fntr-un astfel de stup cu dou5
nuclee, cu albin5 tin5r5, pot s5 se
Pmperecheze la rind 3-4 serii de
m5tci. Dup5 aceasta se schimb5 albina
gi operatia poate cont,inua cu alt5
serie de trei m5tci.
Hrdnirea albinelor din aceste nuclee
vremelnice se face seara cu doze mici
de hran5 stimulentS, chiar dac5 in
cimp albinele gssesc ce s5 culeag5.

MATCA

Al5tcile impereclleate, dupA ce au

depus numai citeva 0115, sf2 ridic5 si
se folosesc in stupin5 sau sc expediazs
la beneficiari. S-a rpnunlat ca in aceste
nuclee, oricit ar Ei elc dc populate
qi deci cu alit mai pubin in stupusorii
de imperechere, m5tcile s5 rrimins
mai departe citva limp, pentru controlul oualului lor. Ridicindu-le ins5
din nuclee imediat dup6 dovada depunerii primelor ou8, mritcile tinere
pot s5 rnai agtepte in colivii, c&ci organul reproducjtor abia se organizeazii. Ele nu vor suferi 17reodiminuare
a viitoarei lor capacit5fi de ouat,
chiar dac6 stau qi aqteapt5 mai mult
timp pin5 sint folosite in stupin5 sau
la beneficiari. fn felul acesta se face;
loc la alt rind de m5tci la imperechere.
Popularea nucleelor vremelnice , mijlocii cu ram5 de magazin de recoltg,
se face la fel; fiecare nucleu art? 2-3
rame de magazin din care u n a are
jgheab de hr5nit. fn acest n i ~ c l ~este
u
suficient s5 se mgture albina tindr5 de
pe un fagure intreg qi numai de pe o
fat5 a celui de a1 doilea. Botca s s altoiegte la mijlocul unuia din faguri . E a
este protejatd de colivia de protectie
spiral5 sau de carton, V.n. avind
virful ieqit in afard cu 0,5-1 cm.
Popularea stupu~orilor de i r n p e r ~ - - ~
chere. Se alege unul din cei mai puternici stupi din prisac6, se cautd
matca coloniei, care se ridic5 cu rama
pe care se afl5, impreun5 cu albina
acoperitoare. Fagurele cu matca se
punc intr-un stup gol, cu totul asemiin5tor cu stupul de bazii din care a
fost scoas5.
In stupul nou format cu matca
mutat5 in el, se adaugii un fagure cu
miere ai p5stur5, altul cu puiet c5pgcit, trei faguri gata cl5diti qi doi
faguri artificiali.

eleod a:, plnplg:, gdle n:, ?pel UI pqnzp:, -a.xadnrl ap ~ol!aoBndnqs eanqndod
wu!qlle pzeaz!~aalnd 'gueos~ad enop "1 ezeapa:,oad as 'a!le~ado pqseaole
le o 'quaq!uxoouo=) .gs!qosap :pel
0 - ~ q BI ap aJo ap t , g~d n a .!nlnqa!nd leule~q
-ui a~eoq!.rado:,le eu!qle gqeoq au!q nquad gde gonpe gs au!o a n nu !B
e!~ad as soos a ~ n 8 e aJeoa!j
j
ad ap !B JOI
-!~o&ndnqs ea~elndod nquad eu!qle alaieoqg8aIn:, eqeoq qnp.ra!d e !:,go
lez!uanj e n ale:, ~ndngs apqosap as '?dl? al!z 2-J BP "A as ! !nT .a~aqbleou
-npaJ ap ~ o q zu; ~ s e !gs g.raw:,nde nu
'!a!qg8a~d aqsaoe aqeu!maq gqep 0
' p u e ~ y aund as nu Fqepnre:,oap 'sns an:, 'a~auyqauyqle !amnu u;rup~ lad
am8133 ap -eul !em p u ; ~un n:, s e ~ q'qeseldap UBJ
ap InJoq!ugq u i 7e!o!j!qm
~qsnilu;a!B;j o sns gq!d!l aqsa !nln~o4nd -JO 1ndnqs ug 'eqsaoe lnIaj UI 'amnu
-n?s e go!m eruw u~ 'gsem ad ap JoAnd -!quo:, ui pupon1 ,101 eoqem !6 ~ 1 3 ~
-nqs aaeoa!j ap !.rnqgIe aund as ~nnrea8 as apun dnqs 1nou u~ qoanp EJ~U! JOA
f !Ie.'aqel !!ja~ad gzeaurJoj a:, !~nmea8 'gu!dn?s u!p 301 1n!q3an osoun:, a3
pnop ala:, u!p [nun pul$oos ' n ~ o nap
~ au!qle aqsaoe 'a~a!odeu; e? .aJle?ua;rJ
gslem o ad lequoz!ao gzeah as !a :~ajqse -0 gnou o ~ o e !em
j
!4-gs g ~ g j'sa[n:,
pzealndod as 'a~aq2a~adwa
ap 1n~oSnd e l e o e ~ d JOA !Q gqnogj eaJeqm!q:,s
-n$S- u . 'zjay3sa6
~
nles a p u a z lapour !a:, ap enreas e p JOA @-nu ' ~ o q zap e!$oa~
% u p urn:, '~D!UI g m gJn8u!s
~
o a?!:, -!p !beaaole pu!ne 'qeqnm u e j ~ o!,nlnd
n:, !emnu '!o!ur !em !A !!~oAndn?s
-n?s . ale amoqynqz alau!qIy -g.ryul%
y o q u ~ ~a!jq gs a!nqaJq nu ~ o k n d gu!qle ag Joz!umj ~ndnqs !j e n 1 3
-nqs u~ -aureoj ap
a d e o ~ d e' a ~ o .qenraoj nou !nlndnqs [nqda~pU! q:,exa
leaalp gdnp !jsnoeaa 311;s !3 .JeqJas
J
F
'
~
~
d
e
u
;
!em
puln
un
n:,
aqljm!sau
u; U!UI~J !!.roqu;.rq p u p ad '~o!~aq ad 18 ~ o 6 na 8 e ~ q as J O ~ J ~ ~ InqsaJ
R J ,
-u! ug apunqsd !$ aIaJqgz u!ad a9aJ.l n:, !B au!qle n:, u g d ~ e p'goqxm ap
lea 'a!qe~8 qns ap InJe?Jas ug pnqnos
u
e
j
~
oy o a n lndnqs ' ~ o q e my p j sem
as eu!q~e tpunj ~1 uueurauueH a!?
-?J
q u ~ a q n d!nlndnls Inool ad bzea4
-e~%
o aJe 'olop*
d!q 1n.rohndnqs
-E' as ?ez!ue8~0 1ajqs-e nou ~ n d n ?,~
.aqS.a! ap In!o!j!Jo
le1 J ~ Y B Z
ep 1eq~a4 u!$nd nes ~e!o!j!q~e am8
-ej ap g$!oj o pu!ae '!!ngo:, u; a s q o
- u ~nep as a13 eaqepunoajau go!pe
'au!8qn !:,qgnr ~e!q:, e p qod as !I !JOB
-ndnqs Joqsaav mpunj e~ ap Jae ap InJ
-oqel!quaa sqosap pu;sg~ 'o!~aunqui
!6 aJeoogJ e l !oaq uj onp as !B ~ q e p u ~
ap pyqou; as !3 -?ennqFle JoBndnqs q1e
ul asndo e j e j ad ap eao as! '?a!nd no
a ~ n s e j!nun e j e j ad ap y ~ ~ u 1eu!qle
q
gJnqgm as 'rnln~oBndnqse j e j e ~ d n sqg:,
pqeqsn8u; sol ~ e p'sns 1$1.-e1 a!ul;d
0-qu!~d :lajqse gzealndod as ' p ~ n q
E9?Oq q!0$18 I?-S ~4 aJeO$!UBJq UJ
gumq snd e-s
a:, ~ d n p'!a!nr aurw
7-c a?!:, n:, anpunoaj ap !!,xobndnqs%
.uejJo lndnqs
FJFugq yu!qle gqseaoe n:, aJaq:,

our

u!p

MATCA.

67

fi ugor siropat5. Fagurii goliti de albinele acoperitoare se impart imediat la stupii vecini, insemnindu-i
pe speteaza de sus. fn ladti s-a adunat acum toatti albina tin5rti care este
aproape imobilizat5 acolo, fiind udat5
cu sirop.
Atunci, cu un polonic de sups, se
ia atita albin5 n5cltiitti din ladti cft
incape in polonic, deci cam 3-4 dl
de albin5, gi se toarn5 in primul stupugor din cei ingirati pe masti; imediat se introduce la locul s5u, geamul
scos provizoriu.
Stupugorul populat se agaz5 apoi
in pozitie vertical5 pe masa de lucru,
inchizfndu-i urdinigul. Se las5 in
schimb deschis5 ventilatia de jos pi
cea lateral& Dac5 cresc5torul are in
ace1 moment la fndemin5 o matc5
virgin5 de curind eclozionat5 in colivia de phtrare, o agaz5 in stupu!or sub hr5nitor chiar inainte de a
vgrsa fn el polonicul cu albin5 n5clgit5. Colivia este fngust5, are pinzg
metalic5 pe margini, pe unde albinele
pot lua contact imediat gi indirect
cu matca; la cele douti capete ale ei
sint dou5 orificii pline cu gerbet de
zahgr, pe care albinele il vor consuma
gi elibera matca in stupufjor. Dac5
cresc5torul nu are matc5 virgin5 ci
botc5 matur5, el o fixeazg sus sub
rama cu ffgia de fagure artificial,
inainte ca stupugorul 65 fie populat.
fn felul acesta se populeaz5 toti stupugorii agezati pe masa de lucru.
In hrtinitorul de sus a1 fiec5rui stupugor se v a pune miere cristalizatti
cu p5stur5 - cam dou5 linguri de
aproximativ 100 g. Stupugorii se asociaz5 perechi, cite doi, ocupfnd
ambii o 15dif.5 special5 de protectie,
unde fiecare din ei au urdinig agezat
aparte, in pozitie invers5.
Lgditele cu stupugori de fmperechere se duc intr-o camerg intune-

MATCA

coas5 gi cald5, pentru trei zile; acolo

li se deschid urdinigele, dar se infund5 deschiderea cu m u ~ c h ide ptidure bine udat. Albinele stind gr5m5dite pe fundul stupu$orului, 18sate acum linigtite, incep eti se ling5
tji s5 se usuce. Ele descoper5 matca
in colivie, ceea ce le d6 o siguran$3
gi mai deplinti. Unele se apucti de
lucru la ftigurag, altele se urc5 in camera hr6nitorului. Nimic nu esle nefiresc gi ele se adapteaz; repede situatiei. Dac5 ar fi fost lgsate la luminil, afar5, ele s-ar fi nelinigtit
mult, ceea ce s-ar f i rgsfrint defavorabil asupra tinerelor m5tci.
Dup5 trecerea celor trei zile, mugchiul de copac de la urdiniq ce fusese
bine udat cu ap5 s-a uscat. Albinelor
le vine ugor acum s5-1 road5. Ele ies
la urdinig, dar fiind inc5 fntuneric in
camer5, stau linigtite ~i consrm5 din
hrana dat5. Urdinigul stupu~orilor
poate fi fnchis gi cu o buc5tic5 de
plas5 de sirm5, prin care se face ventilatie fn mod normal. Pn timpul
celor trei zile de recluziune, albinele
au ros gi gerbetul de zahtir ce inchidea
matca tin5r5 in colivie, eliberfnd-o.
Dac5 albinelor li s-a dat o botci,
matca nou5 s-a n5scut in mijlocul
lor. Apoi stupuijorii se scot afarti,
ceva mai departe, En prisacti, aqezati
fiecare pe cite un suport inalt. Urdinigele mascate cu cele citeva fire de
mugchi uscat se elibereazti, iar albinele ies En zbor de recunoagtere.
Mgtcile, fie c5 au eclozionat din botci
Pn stupugori, fie c5 au fost eliberate
de albine din colivii, igi fac zborul
de recunoagtere gi apoi zborul de Emperechere.
Scoaterea afar5 gi dest hiderea stupugorilor de fmperethere se fac seara, dup5 orele 17.
Popularea micronucleelor. Aceste mici cutiufe se populeazti la fel ca gi stu-

MATCA

68

MATCA

Yagazin special cu multe

micronuclee colective

puqorii cu albine tinere periate de pe

faguri cu puiet necgpgcit, rsmase in
1ada de colectare; ele sint lasate
acolo 1-2 ore ca sg plece toate albinele zburgtoare; atunci sfnt putin
udate gi distribuite.
fn fiecare colivie de tipul celor
folosite de S.C.A.S. se vars5 cite 2-3
linguri de supii, pline cu albine.
f n astfel de micronuclee se dti albinelor or o botc5 maturg, or o matcii
virgins. Dacti se d 5 botcg, ea se fixeazti inainte de popularea micronucleului cu ajutorul unei agrafe fnfipt5 in marginea fgguragului din colivie. Cind se d 5 mat& virginti, ea
este prins3 mai intii in tubuletul de
sticlii, se trage putin oblonagul coliviei in jos acoperind golul cu degetul gros de la mina stings, in care se
tine colivia. Apoi capgtul tubuletului cu matca se introduce in deschidere, suflind prin capztul opus, iar
matca igi dti drumul ugor fntre albinele inchise. Atunci oblonagul coliviei se lasii in jos, iar matca rgmine

inchis5 acolo cu albinele care fuseserg tinute orfane cam 15-20 minut e inainte de introducerea mltcii.
Coliviile se asazg in dulgpioare la intuneric gi rhoare, stind astfel timp
de trei zile, in care albinele sint hrg-

Compartimentarea nucleelor En magazinul

special

MATCA

69

nite cu miere cu proteine. Cresc5torul

T r i a s c o care folosegte multe micronuclee pentru imperecherea m5tcilor, le las5 inchise 8 zile; atunci
le agaz5 fntr-un magazin de recolt5
pus peste o colonie puternicz, fiind
separate de aceasta printr-un separator de pinz5 metalic5. Ele primesc c51dur5 de jos, las5 m5tcile s5 ias5 in
zbor de imperechere cind implinesc
10-12 zile de la eclozionarea lor, dar
numai intre orele 14-17 gi in zi cu
soare gi f5r5 vint.
S.C.A.S. pune cite dou5 colivii din
acestea Pntr-o l5dit5 potrivit5 ca m5sur5, cu urdinige inversate, 15dit5
pe care o fixeaz5 pe un suport de 1,50
m b5tut in pgmint. Pentru ca furnicile s5 nu se urce la stupugori, jum5tatea de jos a t5rugului se unge cu
p3cur5. Deasupra, pentru a nu-i bate
soarele, se fixeazil o foaie de carton
gudronat .
Cind toate aceste preg5tiri sint
gata, se deschide mica portit3, albinele ies in zbor de recunoagtere, apoi
mgtcile se fmperecheazg.
Ele nu vor fi lisate mult timp fn
micronuclee d u p i imperechere, ci vor
fi folosite Pn prisac5 or expediate beneficiarilor.
h ~ e r e c h e r e a mfitcilor din nuclee
vremelnice, stupugori de imperechere
san micro-stupugori. Pentru a determina iegirea concomitent5 a m5tcilor cit gi a trintorilor de soi bun,
crescuti special in 1-2 stupi din prisac% se vor hr5ni din belgug albinele
din nuclee gi stupugori cu putin
inainte de deschiderea urdinigelor.
Totodati se town5 sirop gi in jgheabul rarnei hrtinitor din stupii unde
sfnt prgsiti trintorii de soi bun. Siropul dat trebuie s5 fie cald, la temperatura laptelui muls de curPnd.
Obignuit, albinele cind primesc o asttel de stimulare ies afar5 In numtir

MATCA

mare, ca s5 vad5 de unde vine aceastg

neagteptat5 hran5; o data cu ele ies
gi mgtcile nefecundate gi trintorii
fecundatori din stupii hr5niti. Ziua
trebuie s5 fie cald5, 20-25"C, luminoas5, f5r5 vint, conditii indispensabile ca m5tcile tinere gi trintorii
s5 ias5 in zbor. Zborul de imperechere trebuie controlat de crescgtor, care
va fi in aceste zile in permanent5 Pn
cresc5torie, ca s5 noteze pe cei din
care m5tcile au iegit la imperecheat,
pentru a nu le 15sa prea mult nefolosite. M5tcile imperecheate, retrase
din stupugori, inlocuiesc pe cele b5trine, or cu ele se fac roi stoloni sau
pachete cu roi de expediat etc. h a inte ins5 cu 2-3 zile de a le retrage
din stupugori, se introduce cite o nou5
mat& cu colivie pus5 In partea de sus
a stupugorilor de imperechere, matcg
virgina scoas5 din coliviile de p5strare. Colivia introdus5 are cele d o u i
orificii pline cu gerbet, iar peste aceasta se pun dou5 pl5cute metalice.
fn timpul celor 2-3 zile cit ele stau
impreun5 cu matca anterioars - (jos,
cea imperecheatg, iar sus la etaj cea
neimperecheatg) - aceasta din urms
imprumut5 mirosul micii colonii. Dup i ce, primele m5tci imperecheate au
fost retrase din stupugori, apicultorul scoate pl5cutele de la orificiile
cu gerbet, iar albinele igi indreapt3
atentia spre m5tcile de la etaj inchise
in colivie, fncepind s5 road3 gerbetul
de zahir. Curind gi aceste miitci vor
iegi la zbor qi se vor imperechea.
Rezultate la fel de bune se obtin
dac5, o dat5 cu ridicarea mstcilor
Imperecheate, se pune in stupugori
cite o botc5 matur5 protejatg lateral,
iar albinele sint hr5nite abundent.
Ele, fiind acum orfane, se ocupti atent de botci din care vor .iegi aurind
m i t c i tinere. Uneori este nevoie a&

MATCA

se tin5 stupugorii orfanizati trei zile

gi apoi li se dau botci.
fn felul acesta, trei serii de m5tci
pot fi repede imperecheate, avind aceleagi albine in stupugori, dup5 care
ele Pmb5trinind7 trebuie schimbate
sau numai se adaug5 altele tinere.
La 2-3 zile, seara tirziu, stupuqorii
vor fi alimentati cu putin5 hran5
stimulent5; cea rnai bun5 este mierea
cristalizat5 cu polen. Hranirea nucleelor se face la 2-3 zile; ea dispune
albinele, le d5 impresia unui cules,
ele degaj5 o cildur5 potrivit5 pentru
botc5 sau matca tfn5r5 iegits din
botc5 gi o stimuleaz5 pe aceasta s5
intre mai curind in cglduri, gritbindu-i zborul de imperechere. Altfel
m5tcile stau nefecundate cite 15 zile
gi numai cind a ap5rut un cules activ, or stuparul a mtervenit cu o hr5nire constantti, abia atunci ele s-au
imperecheat. Mgtcile care Pntirzie la
imperecheat vor fi de o valoare indoielnic5.
Verificarea miitcilor. f ntr-o cresc5torie de m5tci bine dirijat5, conteaz5 in primul rind calitiitile lor;
verificarea se face asupra infitigsrii
gi deci a exteriorului lor. Apoi, asupra felului cum ele se comport5 ca
m5tci In cuib.
0 matc5 bun5 trebuie s5 aib5 o
conformatie normal&, f5r5 nici o lips5 organic5 aparent5 gi cu abdomen
lung ce constituie un indiciu a1 prolificitgtii. M5tcile prea mici trebuie
de la Pnceput rebutate, deci eliminate
yi distruse.
A1 doilea control se face urmgrind
ouatul ei. Desigur c5 ar fi foarte greu
ca un num5r mare de m5tci tinere s5
fie tinute separat fiecare in cite un
nucleu cel putin 2-3
s&pt5mfni,
c5ci aceasta comport5 mari cheltuieli.
Sint suficiente citeva zile pin5 cfnd
a apsrut primul puiet pe o ram5 de

70

MATCA

nucleu. Dac5 acest puiet nu este de

trintor, deci matca este bine fecundata gi nu are nici un defect organic
intern, iar mica elips5 a ouatului
este compact5, matca trebuie s5 fie
considerat5 bung, urm&rindu-i comportarea in colonia nou5 in care se
introduce.
Lucririle de control se succed in
urm5toarea ordine:
a. La 2-3 zile dup5 eclozionarea
mgtcilor fac un mic zbor de recunoaqtere ; dup5 alte 3-4 zile vor iegi in
zbor de imperechere. Apicultorul va
insemna data acestui zbor, dup5 care
1e lass linigtite inc5 5-6 zile, cind
face controlul ouatului. Operatia se
fndeplinegte cu atentie, pentru a vedea d a d in fundul celulelor matca a
depus ou5; in caz negativ, se repune
totul In aceeagi ordine qi se stimuleazii
mereu mica colonie.
b. Dac5 la control se v5d ou5, nu
se agteapt5 pin5 larvele sint c5p5cite;
atunci matca este imediat ridicat&
gi folosit5, iar alt5 serie intr5 la rind
in nucleele de imperechere. In cazul
cind s-a completat numarul m5tcilor de schimb in stupin5, s-au filcut
roi stoloni gi totugi au rnai r5mas
m5tci tinere disponibile, ele vor fi
p5strate de preferint5 Pn nucleele rnai
mari, rnai ales dac5 acolo s-au imperecheat, dindu-le putinta s5 se dezvolte normal.
c. Dac5 se las5 in stupugori, la urdinig se v a pune o mic5 gratie Hannemann, prin care albinele pot circula,
dar matca nu poate iegi.
d. Dac5 nu se ia o asemenea mgsuri3,
matca plea& cu mica colonie atunci
cind ea nu rnai are loc pentru depunerea ou5lor. fn nucleele mijlocage g i
in cele mari, nu este nevoie s& se i a
aceast5 m5sur5, c5ci acolo mitcile
pot r5mine rnai mult timp, avind
loc s5 depun5 oug.

MATCA

Marcarea m8tcilor. Momentul cind

se face marcarea mltcilor este con-

troversat. Unii sustin c5 ele trebuie

marcate in momentul cind sint inc5
nefmperecheate, iar altii sustin c5
marcarea se face dup5 acest act. Argumente se ggsesc suficiente pentru a
sustine fie o pgrere, fie pe cealaltg.
Amintim faptul cg, in cazul in care
nucleelor gi stupugorilor li se dau
mgtci virgine, ele nu trebuie marcate
decft dupg imperechere, deci inainte
de a fi date coloniilor orfane, dar cel
putin cu citeva ore inainte de introducerea lor. Mirosul p5trunzgtor a1
lacului proaspst cu care se face maroarea indispune albinele din coloniile orfane, pe cind albinele din stupugori nu se sesizeazg.
Marcarea m3tcii se poate face dimct pe fagurele unde se ggsegte, fixfnd-o cu un dispozitiv cu elastic.
E a ins5 poate fi atacatg de albine,
c5ci atunci clnd este eliberat5 de apiisarea elasticului, incepe s s se agite
pe fagure ceea ce iritg albinele, o iau
drept strSin5 gi pot s5 o ucidg.
Marcarea mgtcilor se face astfel:
dup5 ce matca a fost prinsg in tubul
de sticl5 ea este eliberatg in camerZi
pe o pernit5 din burete de cauciuc intins pe masg. Acolo se fixeaz5 cu doug
degete de la mlna stlng5, ln timp ce
cu mina dreapt5 se aplic5 o picgturg
de gerlac pe torace; imediat se ia o
rondel5 de opalit colorat5 gi se agazg
peste pic5tura de adeziv suflind cfteva
secunde, pentru ca acesta s5 se intgreascg. Apoi se pune in fata m5tcii
o colivie deschisg gi ridicind degetele
de pe corpul ei, matca intr5 in colivie. fn loc de capac, la colivie se aplic5 o mica foaie de fagure artificial
c5ruia i s-au fgcut cu un cui 3-4 orificii. Se introduce colivia intre fagurii stupului care se inchide. Albinele
IZirgesc orificiile 5;i elibereazg matca

71

MATCA

cel mult dup5 o or8. fn acest timp gerlacul este deplin uscat, iar matca nu
are nici un miros strgin, iar albinele
se comport5 cu ea normal. Un lac adeziv bun este cel facut cu acetong,
in felul urmgtor: In 20 g acetong se
pun 2 g celuloid de film, t5iat marunt. Sticla se fnchide gi timp de 24
de ore se agitg de citeva ori. Acetona
dizolvg celuloidul, iar in solutie se
adaug5 puling aniling de culoarea doritg.
Solutia de gerlac se face dizolvlnd
cristalele in 114 din capacitatea unei
mici sticle care se completeaz5 cu
alcool de 46".
Foloasele marcajului sint multiple:
- Virsta fiec5rei m5tci va putea fi
uaor cunoscuts dup5 culoarea ce' o
poart5, culoare, care se schimb5 in
fiecare an.
- Matca se distinge ugor gi repede
din masa albinelor la control, deci se
obtine o economie de timp gi evitarea
furtigagului or ricirea puietului.
- Cind marcajul se face cu rondele de opalit, cu numere imprimate,
se va gti precis din ce linie de selectie provine fiecare matc5 din stupinti.
Roilor agezati in grgdinile vecine li
se v a putea ugor determina provenien$a lnl5turind contestatiile celor ce
i-au prins.
fnlocuirea mstcilor. Se face sau
de c5tre albine, sau prin interventia stuparului. fn primul caz, albinele, pentru a-gi cregte o matc5
nou5 fgi cltidesc botci denumite ,,de
salvare". Alteori albinele cl5desc botci, chiar dac5 au matcs in stup care
depune ou5, dar ea nu le satisface in
anumite privinte. Aceast5 schimbare
de matc5 este denumitl ,,inlocuire linigtit5".
fnlocuirea linytitii a m5tcilor are
loc fn mod obignuit in timpul culesului principal; totugi mai sint cazuri

:!!$enq!s aIaaeoqyuran ug aI!oqym saoqep ae-s aa!noolug gqsaaoe p:, nepu

am8u!s posa!n:,o[ug !4-ys eaqeq![!q!s -yq !aoq[noyde. ! $ [ n ~
yundap ys
-od ao[au!q[e!usaIug en Inaoqlno!dv
qnda~uje sa a3 ydnp 'pujma yase!n3
.a?euo!$ - 0 1 ~ 3 o ys ~e!$!u!o-qeqdaom ne am:,
-oalas ala:, qgoap ysnpaa reur aaeopn !a!uo103 a[au!q[e yuymaaqap eqsea:,v
o a p 7113s yumoq ug yq!q4!ug a p : , ad .!n[nmnJp [ndmlq uj aqnom nes au!$
aq!noo[ug a[!3qym u!$nd [a:, y:, 'yppd -nd aaeoq!$osug n:, qaodsueaq a p e!aqoo
ap 'a96 as qaa:, pom u~ .yaao!radns ui aqhasos aoqem 'pqemnyonqz eard
$St313 a p !~oqujaqn:, ,101 e aaayoaaadmi araoqyp o ydnp 'pug:, !ounqe f 4 301
a p eao !4 933 a!$oa[as a p a~aura~qoad am Iraqym e yq!qb!u!~,eaa!nooIul
edeoade a p Dsaayman as am:, ug a!aoqF:,
-ao!j![oad
-Sam 0-qu!p a)!uanoad ao[a:,aneo!aaju! !$ aseomnnj a[!oqyur ae! 'an!q3npoad
3118s rbnqo~ .aseoaoIen !oqyur pujurl euneapqoq qujs yq!qiS!u![ a1133 ad eoqe'm
-qo 'aseomnaj !em qugs al~oqoq133 n3 osaynooIug !O-aale:,.al!ruoIo3
-no a p Imp
q n m !em qgqe n3 'yu!oaes yqsea:,~ -eqs u!p ae!q3 pujdaoug aq~uyayquje
Jo[au!q[eeI!a8 u3 yse1 !b !4omonq qubs yq!q4!u!l saa!noo[ug nguad aaaqhaao
ro1!3qyur e awqrngos a p o!q~ead301 ug aqen1 a[aaaeT *eaoqsaoe a ~ ~ u ~ 8 n m
-j!ur un eqseaae ug pujzpn !aoq~noyde aadsui nes !an8ej ad !aem !3q0q osapy[o
! l ~ -:no
n ~ u!p qoanp yq!qiS!uq eaaeq a[au!qIe ya JeAaasqo e-s !3y3 '!a eaaeq
-uqqos naquad !oqoq eaa)!:, q!py[3 ne-!b -ur!yos eqdaooe J R e3qt.w rbysug a:, apaa:,
a!$en$!s awqe ug atauyqle !~lueqsqns as 'aq~q4ruqao[!qn:,o~uiInzeo U I
a p yo!ur a!$aa:,as o snpoad e y$upas .aa!oa a p !oqyur qugs nu y3 an8!s n!o!p
- U O ~ug 18 !!oqyur eaqeq!a!q:,e l e q ! ~ e
! ~ -u! un aqsa snpaa ,101 InayuInN .ayad
leqsaov ':,!lseIa nes aarlqns ymajs a p -oadm! e3qem Iajqss yose!noolug ys so
.I!Jun n:, 'qyn:, ug ae!y:, ' g y m aiaun '!3?0q 2-j le In'$lPy13"1 y:,seauaod F S
[orlad a p qeBa[ ne 1 1 a d s o J Q aIaurqIe yuymaaqap alemaoue !ayqs !a%
4 e
-3 -3 J a 1 q n a ~nnoqyqao -sa:,e a[a$u!:,asuo~.awpunoaj naquad
-aa3 'poqem a p !a$mqsqns eaaaonpaJ !$deu! aoej I-!4 !~z!ozo~eur.xads
yoeqe
nes esdy :pm8!s aaeqeqsuo:, o yzeq el a n : , Insna!a aqbeoun:, as nu psu; mnoe
ne sns !em aleqyae atazne:, aqeoL
yugd .aqepun3ajau yno aqnm !em 90%
.u - A ' ~ D ? ~ D ~ D aundap
~ u D e3qem 'yzeanqua:,:,e as e[eoq a3
7ujs y:, aorz as ! ! U O I O
aqsam
~ aadsaa yansym ad .maoj!unau aqsa Inqa!nd
'pqepoaah yase!oa ys a[a 83 yayj 'yq!l pap !4 aqepunsajau 16 aqepun3aj yno
-6!u![ aa!nDo[ug yqsea:,e urad aI!oqyux qrn:, ug qual!moouoo !ounqe aundap
yqm!qos !4g rua 1-2 e[ 'o!po!aad 133 -(2kg ' M ) sn+n un a p yqezneo
porn ug 'am:, !!uo~ooqugs q!4a~jsU I
!ayaaua8ap raun e$u!~asuo:,!j aqeod
" a a n : , '~o!qeuraadsu!p ao~~z~ozoqemaads
saJ!n:,o[u;el euneapqoquy aonp a3 eaa:, ra!$aau! nes auaraeno !un!$oaje !aun
'0-qe[!qnur !Q o-leqsa~ourna y3 m8!s aq4aaoqep as r!Dqyur e y~!qSryu!~
eaayn:,
-ep 'aneaaq![ael 'a[auyqlv.a!uoIo:, snou - 0 1 ~ 6 !maq[v -!z!ozoqemaads a p !$yq!q
1x3 !!:,qyur eaaaonpoaqul e[ [naoq[na!d -ue3 aqua!:,!jns n:, aqepunoaj qsoj ne nu
-s $en[ e-a1 a n : , ad !ansym ao[aq!4aa8 'aulaqyq qugs nu !4ap 'aae:, a[!:,qpu~
n3
aq4aro1ep as tqseaoe pujm:, ! e y~e ! !aoasap y[durj~ugas e?s-ea:,v eyqezynda
-arnaqu;au a!$!zodns o !j e q!panop e-s sale !em nes 1oajap n3 'yujaqpqeaad a?sa
a:, saa:, 'azne:, urp eun r j ae !a !n[n1 ea?euI pup Iajqse yzeapaaoad a 1 3
-en0 e y?!Bun[a~deaaadnaaqui 'aaem
-!n[ndur!q
punj !a!aoqylp eqeanp yo '~nlnqdej Intsaa uj !4 gqur!y:,s o aIaurqie pug:,

MATCA

73

MATCA

- Cind matca este v i d i t necores- nie, f i r s orfanizarea miitcii necorespunzitoare, iar stuparul nu are ime- punzztoare.
diat la dispozitie mitci selectionate
f n prima siluafie, colonia orfanigi gata imperecheate.
z a t i e l i s a t i sl-gi faci botci pe care
- Cind elipsele cu puiet din cuib nu le cipicegte; deci au trecut de la orsltnt compacte gi au goluri multe, ceea ce fanizare cel putin Vase zile, d u p i care
indici un defect organic a1 mitcii gi In cuib albinele nu mai gisesc alte
reprezinti o pierdere gi o intirziere larve proprii pentru cregterea de mitci.
fn dezvoltarea gi cregterea coloniei. Aceste botci cipiicite sfnt stricate in
- Cind matca este infirmi din intregime ridicind gi liptigorul din
vreo cauzi oarecare gi aceasti muti- fundul lor, dar in schimb se altoiegte
lare incetinegte extinderea puietului. o botcil selectionati, aga cum s-a ariPentru a forta o colonie si-gi inlo- t a t mai inainte, botci din care urcuiascii singuri matca b i t r i n i sau ne- meazi sii eclozioneze o matcl tPniri
corespunz$itoare, apicultorul mutilea- in cel mult douii zile de la altoire.
z$i mitcile in diferite feluri: unora E bine ca botca s3 se dea sub un manle scurteazi cu un foarfece fin o aripi yon de protectie sau colivie spicali,
sau unul din picioare, integral sau fiind numai cu virful afari. Operatia
partial. Cercetitorul Orosi Pall a reugegte daci ea se face d u p i terminascurtat partial la 16 mitci picioarele rea culesului principal, sau cind adin dreapta la cel anterior a ampu- cesta este spre sfirgit.
t a t ultimele patru articulatii; la cel
Orfanizarea Inaintea culesului prinmijlociu, tibia gi tarsul; la cel pos- cipal scade obignuit mult productia
terior, femurul, tibia gi tarsul; rezul- de miere gi opregte aproape integral
tatul a fost c i douil au pierit, zece au cliditul fagurilor. Numai cfnd inafost schimbate, iar patru colonii gi intea culesului principal cintarul de
le-au pistrat aga mutilate. Deci ope- control inregistreaza un spor de cel
ratiunea are un procent multumitor de putin 1 kg zilnic, se poate face orreugiti. fn a1 doilea caz, cind mitcile fanizarea, astfel incft ping la aparise inlocuiesc de citre stupar, el tre- t i a culesului principal colonia orfabuie s5 gtie ss-gi asigure reugita ope- nizati s i aibii deja matci fecundati.
ratiei, folosind diferite metode de
fn cea de a doua situafie, cind se dB
botc5 matur5 coloniei fiirti cilutarea
introducere.
Introdneerea miltcilor noi. Opera- qi scoaterea miltcii bitrine, operatia
fia se poate face dind coloniei or o reugegte foarte bine dacd se face in
botcii selectionat5 c i p i c i t i , din care plin cules. Botca data se pune aus,
urmeazi s i eclozioneze foarte curtnd in corpul a1 doilea a1 stupului vertical,
o matci, or o matci virgin5 (metodi aga cum s-a a r i t a t la altoire. Matca
care d i rezultate de multe ori negative) tinirii, dupil fecundare, va ucide pe
sau, gi mai bine, oferind albinelor or- cea biltrini. Roitul este atunci afanizate o matci gata fecundatil, me- proape exclus, c5ci instinctul de acutodg care este cea mai recomandabili. mulare depigegte pe cel de reproducere,
1. I n t r o d u c e r e a
s u b iar d u p i cules, o colonie care are matf o r m 2 d e b o t c d c d p d c i t c i c i ttnirB abia eclozionati nu roiegte
ae face or orfanizind colonia fn prea- aproape niciodats.
labil dfnd apoi albinelor o botci seRezultate bune obtin unii stupari
lectionatli, or punind botca in colo- cu stupi verticali, aplicind urmiltoa-

MATCA

74

MATCA

rea metod5: din corpul de cuib se

scot doi faguri cu puiet necipgcit cu
albina acoperitoare, faguri ce-i ridic5 in corpul al doilea separat de cel
de jos printr-o gratie Hannemann.
Acolo, sus, el altoiegte o botc5 mat u r l . Albinele o accept5 fntotdeauna.
Matca eclozioneazi normal gi iese la
zbor de imperechere prin urdiniqul
superior. Cind ea fncepe sii depun5
ou5 in corpul respectiv, se ridicii gratia. Totdeauna matca britrin5 dispare
mai curind sau mai tirziu, ucisa de
matca tin5rti. Operatia se poate face
bine gi in stupul orizontal, dac5 cuibul cu 10 rame se desparte cu o gratie Hannemann agezat5 vertical, perfect etangii, punind botca fn aceleagi
conditii dincolo de gratie.
2. Introducerea rndtcilor virg i n e . E o operatie grea, dar atunci
cind este f5cut5 luind in prealabil
toate misurile de precautie, ea reugegte bine. Aceste m6suri sint:
- Apicultorul trebuie s 5 gtie cu
precizie ziua cind mitcile eclozioneaz5 din botci.
- Mgtcile s5 nu fi primit hran5
de la albinele doici ale coloniei crescitoare, care astfel le-ar imprumuta
gi mirosul specific coloniei respective;
acest miros este un impediment serios pentru acceptarea m5tcilor virgine.
- Matca virgin5 s i nu se comporte
fn colonia gazdti ca o str5in5; ea s5
umble linigtit pe fagure gi s5 solicite
hranil de la albinele ce o Intilnesc;
aceasta se obtine tinind-o inainte de
introducere 15-20 minute f i r 5 hran i , fntr-o colivie, pistrat5 la ciildura
corpului stuparului, in buzunarul vestei sau a1 pantalonilor. Matca fiind
flilmind5 solicit5 hran5 primelor albine ce-i ies in cale; acestea la rindul

lor oferindu-i liiptigor, o accept6 cu

mai m u l t i ugurint5.
Albinele coloniei r5mase orfan6 de
curind s5 fie preocupate de un cules
aparent, prin hrgnirea lor cu un borcan de sirop sau miere t u r n a t i fn
jgheabul ramei hr5nitor.
3.Introducerea ndtcilor
rn p e r e c h e a t e trebuie ficutg cu
mult5 atentie. Pentru ca aceastri operatie s5 reugeasc5, iar albinele s5
accepte ugor matca nouii, apicultorul
trebuie s5 tin5 seama de anumite
reguli gi anume:
- Niciodati nu se va d a o mat&
unei colonii fnsotiti de albinele ce au
fngrijit-o pin5 atunci fn colivia de
expeditie. V.n. Expedierea mdtcilor.
- Colivia de introducere se va op5ri fnainte de introducerea mgtcii;
altfel, prin mijlocirea ei, se pot transmite coloniei gazd5 anumite boli.
Apoi colivia, pastrind mult timp in
ea mirosul m5tcii precedente, nelinigtegte noua matc5 inchis5 in ea. Aceasta
aleargi prin colivie In ctutarea presupusei rivale, nelinigtind gi albinele
coloniei gazdi, mai ales cind produce
anumite sunete. V. n. Mated, cintecul ei.
- Marcarea m6tcilor se va face
totdeauna fnainte de a fi introduse In
noua colonie, cici mirosul acetonei
sau gerlacului cu care se marcheazi,
cft gi cel a1 mfinii stuparului care a
tinut-o pentru aceasti5 operatie, displac albinelor gazd5.
- La scoaterea m5tcii vechi c f t
gi la introducerea celei noi, s5 nu se
foloseasci fumul, care de obicei nelinigtegte mitcile. Ele se agitii, ceea
ce determin5 intre albinele coloniei
primitoare o stare de agitatie, care este
contrarg reugitei operatiei. Cel mult
cu un pulverizator cu ap5, se pot linigti albinele, dac5 se simte nevoia.

NATCA

75

- Pe faguri s5 nu se afle botci necgpscite sau clpiicite. DacG sint, trebuie distruse cu 2-3 ore inainte de
a se proceda la introducerea unei
rngtci noi; atunci colonia se simte
orfani gi accept5 rnai ugor o matc5
nou5.
- S5 se evite zgomotele inutile
la ridicarea podigorului, care este
bine sil fie uns cu putin5 vaselin5 alb5,
f5r5 miros neplgcut.
La introducerea m5tcii fntr-un stup
trebuie s5 se tin5 seam5 gi de urm5torii factori:
- De cit timp matca ce urmeaz5
s5 fie introdus5 in colonie gi-a oprit
activitatea ouatului. fn mod obignuit
m5tcile care sint transportate de la
mari distante fgi reincep cu oarecare
greutate activitatea. Aceast5 situatie
adeseori nelinigtegte colonia gazd5.
- Chiar dup5 ce matca a fost acceptats de albine, dar apicultorul a
deschis prea curPnd stupul, albinele
pot ataca pe cea nouii, o ucid gi vor
clldi botci din primele sale larve sau
chiar din ouEi. Controlul acceptgrii se
face dup5 ce a trecut cel putin o sgpt5min5 de la introducere.
- Se va folosi totdeauna pentru
aceasta verificare dispozitivul denumit vestibul de control, V.n., unde
stuparul poate vedea cadavrul mgtcii
pe care albinele nu-1 pot elimina prin
gratie.
- De asemenea se v a tine seama
dac5 in stup sint albine tinere. Ele
sfnt o garantie c5 matca nou5 va fi
bine primit5 gi ap5rat5 de adversitatea albinelor bgtrine. fn colonii cu
multe albine virstnice mltcile sint
acceptate cu oarecare greutate gi numai dup5 ce se iau anumite mgsuri,
indicate ceva mai departe.
- Cind introducerea se face intr-un
timp cind lipsegte culesul in natur5
or in stupin5 este furtigag, apicultorul

MATCA

trebuie s5 fie gi mai atent. Nu se introduc m5tci in stup pin5 ce albinele

nu au fost in prealabil hr5nite stimulativ. Aceasta le va predispune la o
acceptare mai sigur5, iar hrgnirea se
va continua cel putin trei zile dups
introducerea miitcii.
Cind in stupin5 este furtigag, stuparul trebuie s5 tin5 colonia sub cea
mai strict5 atentie, cu urdinigul micgorat, luind toate mburile cunoscute,
preferlnd s5 dea matca seara, cind albinele s-au retras in stupii lor.
In stupul respectiv, unde se introduce o mat& nou5. albinele s5 nu fi
inceput construirea de botci. In caz
afirmativ, deci cfnd ele au clldit
botci, se ridic5 provizoriu fagurii cu
puiet deschis far5 albin5 acoperitoare,
dindu-i spre ingrijire 2-3 zile la
colonii puternice. Albinele, neavfnd
din ce s5-gi cl5deascil botci, accept5
matca nou5.
Hr5nirea nu trebuie s5 se fac5 in
momentul introducerii mgtcii, caci
aparitia hranei produce la lnceput o
agitatie insemnat5 in colonie, agitatie
care se poate r5sfringe asupra mgtcii
abia primite; hrana stimulativs se va
d a fnainte de introducere cu cel putin
o or&.
Cu 2-3 ore fnainte, spatiul de introducere din cuib intre dou5 rame
v a fi intotdeauna lgrgit la 2-2,5 cm,
c h i acolo se adun5 albinele tinere
din stup fn vederea clgditului de faguri.
Sint diferite moduri de a introduce
matca fntr-o colonie: prin metodele
directe, indirecte gi mixte.
Metodele directe, in care nu se folosesc
anumite dispozitive. Matca eliberata
direct intre albinele stupului, fie pe
urdinig, fie sus, printre faguri, este acceptat5 mai ales in sezonul marelui
cules. Cea care se introduce trebuie
sTi fie imperecheats gi sii fi activat un

MATCA

76

timp oarecare intr-un nucleu. Atunci

nu se agit5 pe faguri, iar albinele o
accept5 rnai ugor.
Atitudinea b5nuitoare este obignuit6
albinelor ~i o manifest5 contra oricsrei
str5ine c e p5trunde in stup (in afar5
de trintori). Este o reactie natural5,
instinctivg, de ap5rare a comunitgtii
qi poate fi ocolitii, introducind o matc5 fliimfnd5 care abia se mi@. Ea va
intra incet in stup gi v a intinde limba
celor ce-i ies in cale. E bine cind introducerea se face noaptlea, c5ci react i a de ap5rare a albinelor este mai redus5. Esentialul in acest fel de introducere direct5 este ca albinele s5 r5min5 f6r5 mat& cit rnai putin timp
- abia citeva minute - pentru ca
ele s5 nu observe lipsa ei, iar schimbul
subst,antei de mat,c5 s5 nu fi fost intrerupt .
Este bine ca mirosul coloniei sg fie
unificat cu cel a1 noii m5tci. fn acest
scop gi una gi cealalt5 in prealabil se
pulverizeaz5 - ca gi coloniile respective - cu ap5 fndulcit5 gi parfumats.
M e t o d a u n i f i c 5 r i i mir o s u l u i se face astfel: se d5 coloniei, prin hran5, sau prin pulverizare,
un anumit miros cu 24 de ore fnainte.
E l poate fi dat punindu-se peste rame,
sub podigor un tampon cu vat5 fmbibat5 cu un parfum oarecare. Acelagi
miros se d5 gi m5tcii din colivie. Dup5
24 de ore, se scot fagurii stupului, se
pun in lidita portativg de lucru gi se
scutur5 de albinele acoperitoare pe o
planget5 asezatii in fata urdinisului
stupului respectiv, reagezindu-i a p o i
In aceeagi ordine in stup. fntre albinele scuturate pe planaet5 se elibereazg din colivie gi matca care, avind
acelaai miros ca si albinele coloniei,
este .acceptat5.
M e t o d a s c h i m b u l u i Int r e m g t c i p e f a g u r e epractics, dar nu trebuie aplicatg decit in

MATCA

timpul culesului, cind albinele slnt

preocupate cu acumularea hranei f n
stup. Apicultorul prinde matca biitrin5 din stup, iar concomitent o a
doua persoan5 scoate matca tinsr5 din
nucleul de imperechere. Si unul, gi
cel5lalt, mut5 reciproc m5tcile respective, agezindu-le pe fiecare exact
in locul unde a fost precedenta, dupg
ce mai intii ele au fost unse bine (niicl5ite) cu miere groas5.
Operatia reugegte mai bine cind
apicultorul unific5 mirosul coloniei
cu cel a1 miitcii din nucleu, aga cum
s-a artitat rnai sus.
M e t o d a s c g l d 5 r i i m5tc i i c u a p 5 intr-un mic pahar
unde ea se afund5 in ap5 distilatg
caldii, retr5gind-o dup5 citeva secunde. Atunci se agazci sus, pe speteaza
superioar5 a unei rame de cuib. Substanta sa de matc6 este fnltituratg
pentru moment, astfel incft albinele
nu observ5 schimbarea.
Metoda p u l v e r i z g r i i
a l b i n e l o r d i n s t u p gi
n5cIiiirii cu m i e r e a m5tc i i : se ridicii din cuib matca necorespunzgtoare gi se pulverizeaz5 bine
toat5 albina cu ap5 parfumats gi dulce, cit si matca nous, care, n5cl5it5
bine cu miere, se introduce pe speteaza
superioar5 a ramei de pe care s-a ridicat matca veche. Stupul se inchide gi
se las5 in linigte. Albinele se ling, se
cur5t5, ling gi cur5t5 gi matca pe care
o iau drept a lor, iar ea fgi fncepe dupS
citeva ore activitatea in cuib.
Aceleagi bune rezultate se obtin
dindu-se in amurg o matc5 nou5, fl5minds, tinut6 in tubul de sticl5 15-20
minute qi apoi n5cliitg cu miere. Ea
se pune pe scindura de zbor cu capul
spre urdinig sau direct pe fagure In
locul de unde a fost ridicatii matca
necorespunz8toare. Albinele o ling, o
accept5 gi ea ocup3 cuibul de Indatg.
'

MATCA

Nu se verific5 stupul cel putin 7-10

zile, iar la urdinig se agaz5 vestibulul
de control, V.n.
N5cl5irea m5tcii se face aruncind-o
din colivie sau din tubul de sticl5 in
mierea de pe o farfurioar5. E bine ca
mierea s5 proving din stupul fn care
matca urmeaz5 s5 fie dat5. Cu degetul
argtgtor, matca se adincegte in miere
gi este scoas5 ugor cu o linguri$5 agezind-o pe fagure exact fn locul de unde
a lost ridicat5 cu citeva clipe inainte
matca veche ce se schimb5. Peste albinele din jurul ei, se toarn5 putin5
miere. S5 nu se ageze imediat rama la
locul ei, c5ci matca ar putea cridea pe
fundul stupului unde eventual s-ar
pierde.
Metoda i n t r o d u c e r i i
m5tcii cu nucleul nou
f o r m a t. Cind apicultorul a prim i t o matc5 de mare valoare gi nu
vrea s5 aib5 nici un risc, formeaz5 un
nucleu cu 2-3 rame cu miere yi puiet
c5p5cit ce eclozioneazi atunci, f5r5
albinele acoperitoare. Nucleul se fine
intr-o camerii c5lduroas5; matca se
elibereazii in spatiul dintre cele dou5
rame din mijloc. E l va s t a fnchis dou5
zile in camerg, la cSldur5, pin5 ies
din celule albinele tinere. Seara se orfanizeaz5 colonia, c5reia apicultorul
vrea s5-i schimbe matca gi d u p i o or5
se stropeyte albina cu sirop parfumat,
miros care se dB gi nucleului cu matca
nouii. Fagurii ocupafi de nucleu sfnt
adugi gi agezati la marginea ultimei
rame din stupul gazd5, stind putin
distantati de ultima ramii. A doua zi
fagurii celor douii unit5ti se apropie
definitiv. Acest fel de introducere
reugegte Pntotdeauna. Metoda se folosegte mai ales fn introducerea mitcilor
toamna, cPnd albinele primesc foarte
greu m5tci noi. fn nucleul unde este
ins5 numai albin5 tfn5r5 ea este acceptat5 imediat gi apoi, prin apropie-

77

MATCA

rea celor dou5 unitgti, acceptarea este

integral5.
fn stupul multietajat, introducerea
direct5 a unei m5tci pe puietul care
atunci iese din celule este mult mai
ugoar5. Se pun fntr-un corp de stup 2-3
faguri goi clgditi, un fagure cu miere
nec5piicit5 gi doi faguri cu puiet gata
de eclozionat. Corpul nou se agaz5
deasupra cuibului despgrtindu-l cu
rama separator, V.n. f5cut5 din pfnzii
dub15 de sirml. Puietul are c5ldur5
de jos pentru ca s5 poatii iegi singur
din celule.
Dupii 24-48 de ore, in care timp
au eclozionat multe albine tinere,
se schimbg rama separator cu pfnz5
dub15 cu una simplii, prin care albinele coloniei de jos pot s5-gi apropie
limbile cu cele ale tinerelor albine din
corpul de sus. Astfel se face schimbul
cu substanfa m5tcii noi. Concomitent
matca necorespunz5toare de jos este
ridicat5; albinele, simtind c5 sus este
o matc5, incep activ schjmbul cu substanta ei. Seara se ridic5 rama separator, albinele iau contact direct cu
matca ce este in mijlocul celor tinere
gi o accepts.
In stupul orizontal se formeazg un
compartjment separat, a ~ e z i n do diafragm5 perfect etangi. Acolo se duc
patru faguri cu albin5 acoperitoare;
cea zburcitoare iese pe urdinigul mic
din coltul stupului, dar se fntoarce de
la cules la vechiul urdinig pe care-1
cunogtea. In felul acesta in micul compartiment r5mfne pin5 seara numai
albina tin5r5 nezburltoare, c5reia i
se d5 o matc5 in colivie automata cu
putin ~ e r b e tfn cele dou5 orificii de
circulatie. Albinele consum5 gerbetul,
elibereaz5 matca care gi incepe activitatea in noua colonie. CPnd se observi
c5 ea ou5 normal, se ridic5 matca veche din compartimentul coloniei de
baz6 yi diafragma se inalt5 de pe fund

'

MATCA

78

cu 1 cm. Albinele orfanizate din colonia de baz5 simtind c5 dincolo de diafragmil este o matc5, f5cind schimb de
substant5 cu cele din nucleu, nu mai
clildesc botci de salvare, iar dup5 alte
25 de ore diafragma se ridic5 de tot.
fn felul acesta se schimbd ugor g i sigur m5tcile tinere in colonii puternice.
M e t o d a i n t r o d u c e r i i
mstcii o d a t 5 cu albinele
c o 1 o n i e i se aplic5 astfel: spre sear5,
in timp de varci, pe la orele 18, apicultorul ia un plic de hirtie pergament
transparent5 (nu de celofan), c5ruia
in partea de jos i se fac cu un cui
15-21 orificii prin care albinele nu
pot s6 treac5.
Se orfanizeazg stupul, iar in plic,
in ace1 moment, se introduc prin m5turare cam o lingurii de albine tinere
luate chiar de pe rama unde era matca
ridicat5, dac5 se poate chiar din cele
care erau in jurul ei. Rama se pune la
locul s5u in stup. Plicul se inchide gi
se suspendd undeva la umbra in stuping. Dup5 30 de minute albinele din
stup, lipsite de matcg, incep s5 se
agite. Matca cea nouil, singur5, f5r5
alte albine insotitoare, se introduce
in plic gi se observa dac5 albinele de
acolo o ling. DacB vor s5 o atace ea va
fi retras5, l5sind singure albinele din
plic inc5 15 minute. A doua oar5, este
sigur acceptat5 gi ele stau impreung
linigtite in plic. Acesta se aduce la
urdinig gi se prinde cu o piuneza sau
cu un cui mic de peretele frontal, astfel incit fundul cu orificiile lui s5 fie
in dreptul urdinigului. fn jurul plicului se adun5 mereu albinele stupului orfanizat, bat din aripi, semn caracteristic cind ele igi g5sesc matca.
Atunci rod gi hirtia, iar albinele din
plic impreuni cu matca intrs in stup.
M e t o d a p o l o n e z 5 d e int r o d u c e r e d i r e c t s . E a se
bazeaz5 pe folosirea mirosului de me-

MATCA

lis5 asem3nitor mgtcilor, procedinduse astfel dup5 sfatul apicultorului

D a t c h e v i c i. Se prepar5 0,50 1
sirop dens de zahgr, c5ruia i se adaugi
10 picgturi de esent5 de melis5. Se dau
250 ml in rama hr5nitor a stupului.
Dup5 ce albinele au consumat o parte
din sirop, se ia o matcci tinfir5 - poat e fi chiar neimperecheat5 - se afundB citeva secunde in siropul ramas in
pahar apoi se ageaz5 pe speteaza superioars a ramei din vecingtatea hr6nitorului, unde se toarn5 gi restul de 250
ml sirop. Matca este primit5 bine, se
imperecheazg, lucreaz5 in acelagi timp
cu matca veche, care, dup5 citva timp,
dispare.
Metode indirecte. Ele sint multe,
mai sigure gi rnai putin complicate ca
cele directe, dar cer folosirea unor
dispozitive foarte variate ca form5,
denumite colivii, V.n., confectionate
din pinz5 metalic5, materiale plastice
sau chiar simp15 hirtie. Toate se bazeazii pe acelagi principiu: sil protejeze noua matca de eventualul atac a1
albinelor gazd5. Prin orificiile coliviei matca poate fi hr5nit5 de albine,
ea ivi insugegte mirosul gi ambianta
stupului, iar albinele, chiar inainte
de a o elibera, pot face schimb cu substanta ei proprie, pe care o ling prin
lesitura pinzei metalice. Pentru aceasta, ochiurile coliviei trebuie s5 fie de
2-2,5 mrn milrime yi s5 se tin5 seama
de urmltoarele am5nunte:
- agezarea coliviei se face intre doi
faguri cu puiet necspacit, cgci acolo
sint cele mai multe albine doici tinere,
care acceptg rnai ugor o matcil nou5;
matca se d 5 in colivie, f5r5 nici
o albin5 insotitoare, avind la dispozitie putin qerbet sau past5 de zah5r cu
miere gi polen, V.n. Hrdnirea, pasta
de zahgr;
- nu se elibereaz5 o matc5 din colivia ei, dac5 stupul este atacat de

MATCA

79

hoate; mai intfi se iau toate mgsurile

cerute de acest atac V.n. FurtGag gi
apoi matca poate fi eliberat5;
- fntotdeauna dupii ce s-a introdus
o matcii s5 se pun5 la urdinig vestibulul de control, care arat5 curind dacil
matca a fost sau nu acceptatti; este
posibil ca albinele sii aib5 botci, ceea
ce le determin5 s5 nu accepte matca
dat5; fn acest caz, in prealabil, stuparul distruge botcile gi va da o nou5
matc5 dac5 prima a fost ucis5;
- folosind orice fel de colivie, in
primele 24 de ore matca nou5 v a fi
ferit5 de atacul albinelor; dupti acest
termen apicultorul fnltitur5 micul capac ce acoperg orificiul de iegire plin
de gerbet de zahtir, pe care albinele fl
rod gi elibereazii matca.
Una din cele mai bune colivii este
cea dreptunghiularil cu zimti marginali care se fnfig in fagure prinzind
sub ea matca, V.n. Colivie.
Pentru folosirea ei se procedeazti
astfel: se scoate un fagure din margine,
pentru a face loc fn stup coliviei pe
fagurele mijlocag. Acolo trebuie sti se
aleag5 un Ioc bun care s5 cuprind5 sub
spatiul coliviei citeva celule cu miere
pentru hrana m5tcii pin5 cind incep
albinele s5 o hrtineascg, clt gi celule
goale pentru ouatul ei. De pe acea
portiune se indep5rteazS cu o pan5
albinele. Acolo se elibereaz5 matca
din colivia in care a sosit, dar repede
se aplicil peste ea colivia cea mare de
protectie, ap5sfnd zimtii marginali in
fagure. Mica gratie Hannemann de pe
latura superioar5 a coliviei rtimfne
deocamdat5 inchis5 cu oblonagul ei
de t,abl5. Matca se tine sub colivie 24
de ore, in care timp ea gi-a fnsugit noul
miros a1 coloniei gazd5; atunci se
trage oblonagul de pe latura superioar5 care mascheaz5 mica grat.ie Hannemann gi se fnchide stupul. Se las5
astfel alte 24 de ore. Albinele circul5

MATCA

prin gratie la mat&, o hrtinesc gi fac

schimb cu substanta ei. Deschizindu-se
din nou stupul ziua urmstoare cu
mult5 linigte gi f5r5 fum, se ridic5
incet colivia ce protejase matca, agezfnd la loc totul aga cum a fost. Matca
este primit5 totdeauna, ctici ea fntre
timp a gi fnceput s5 depun5 ou5 sub
colivia protectoare, incit albinele o
consider5 drept a lor.
Sfnt ins5 colivii la care apicultorul
nu mai intervine de loc, ci albinele
elibereaz5 automat matca. Stuparul
are doar grijfi ca dupti 8-10 zile de
la introducere, s5 retragii colivia din
cuib.
I n t r o d u c e r e a mgtcii
c u p u n g a d e h f r t i e seface
la fel ca la metoda fn plic descris5
putin mai inainte, cu singura deosebire c5 o dat5 ce se introduce matca
in ea, punga se rilsfringe la gur5 Enchizfnd-o gi se prinde cu o piunezi En
interiorul slupului pe speteaza superioar5 a unei rame. Rama va fi putin
deptirtat5 de cea vecin5, pentru ca s5
nu fie strivitti matca. Se hrgnegte colonia Enainte gi dup5 introducere.
Dup5 opt zile se retrage punga roas5,
fn care timp matca a inceput de mult
s5 ou5.
Mirosul miitcii vechi
t r a n s m i s c e l e i n o i . fntr-o
colivie perfect curat5 gi op5ritti cu
ap5 clocotitii, deci ftir5 nici un miros,
se introduce pentru 4-5 ore matca
veche, pentru a putea s5-i transmit6
mirosul ei. Matca st5 deci inchis5 in
propriul ei stup, colivia fiind plasat5
intre dou5 rame distantate la 2,5-3
cm. Apoi matca veche se scoate din
colivie gi in locul ei se introduce matca
nou5 tinutil fltimfndti 20-25 minute.
Fiind astfel infometatg, ea nu se mai
agitti fn colivie, chiar dac5 simte mirosul fostei mtitci. Colivia se pune
exact in acelagi Ioc unde a stat cu

MATCA

80

MATCA

putin rnai inainte, cind avea in ea cilor, reugita operatiei este in rnai
matca veche. Miroaul coliviei este cel mare m5surii asigurat5. Matca inchisb
a1 f o ~ t em5tci
i
~i el se transmite miitcii in colivia automat5 st5 intre doi fanoi; aceasta, fiind flgmindb, intinde guri putin rnai distantati, pentru ca
limba prin ochiurile rare ale pinzei, in golul format s5 se adune mai multb
iar albinele o hr5nesc. Cu aceastb albin5 tinbr5, care, obignuit, primeyte
ocazie ele fac gi schimbul cu substanla rnai usor o matc5 nou5. Albinele cosa proprie, asa c5 atunci cind va fi loniei fac schimb cu substanta miitcii
eliberatii, albinele o accept5 cu ugu- gi vor consuma in 24-36 de ore gerrint5. Cind este pus5 in colivie auto- betul de zah5r cu care sint infundate
mat5, nu se umplu complet orificiile cele dou5 orificii ale coliviei. Elibecu gerbet, pentru ca albinele s5 o poa- rarea se face prin orificiul lung, ciici
t B elibera rnai curind. fn aceastli si- cel mic are un mic gr5tar Hannemann
tuatie cercetstorul B u t 1 e r G. ce nu permite miitcii s5 ias5 pe acolo.
1ipe;te la orificiile de iejire o hirtie,
Metode mixte. fn introducerea miitde preferat de jurnal, fiir5 s5 mai dea cilor, unii apicultori folosesc gi o altg
hran5 m5tcii; albinele rod hirtia in metod5, denurnit5 metoda mixts. E
1-6 ore gi elibxeazi matca. Cind se denumita astfel, pentru cii matca se
folosegte colivia automatii de intro- introduce rnai intii direct intr-o coliducere avlnd yerbet in orificii, este vie cu albine din stupul in care urmeabine s6 se str5bat5 cu un cui gerbetul z5 s5 fie primitii, gi apoi indirect, csci
ping la jumgtatea orificiului; albinele numai dup5 un termen de acomodare
igi dau seam3 mai curind de calea ce ea este eliberatii intre albinele cololi se deachide pentru eliberarea m6tcii. niei respective.
Iatb cum se lucreaz5: se orfanizeazb
Prof. J o r d a n prefer5 s5 pun5
cadavrul m5tcii ucise rnai inainte timp de 24 de ore colonia a ciirei matintr-un mic pahar cu 2-3 cm3 de ap5 c5 trebuie schimbatb. A doua zi se iau
distilatii, in care ii strivegte abdome- din acel stup 25 albine tinere gi 10
nul. Cu o mica pensulii unge corpul trintori intr-o colivie de expediat miitmiitcii noi cu acest extract, tinind cile, iar intr-un compartiment se
matca intre doug degete de la mina pune gerbet de zahgr ~qimiere. Colivia
stings, unse gi ele in prealabil cu ace- cu albine se tine intr-o camerii intulagi extract. Rezultatele sint bune, necoasg timp de o jumiitate de orii,
dar in schimb operatia este prea com- dup5 care se introduce o matcii fecunplicatii. Degetele stuparului sii fie data gi marcatii. Se rnai lass Pn camera
bine spglate in prealabil sau inmu- colivia cu albine, trintori gi matca
iate in cear5 sau in alcool pur in care respectid timp de 30 de minute, dupg
a fost dizolvatii 10% rszsturb de pro- care este introdus6 in stupul orfan qi
polis. fn felul acesta mirosul initial agezatii pe golul unei rame clgditoare
a1 miinii stuparului nu se rnai poate din mijlocul cuibului. Obignuit, in
transmite mgtcii pensulate gi deci acel loc se adunii majoritatea albinematca nou5 are acelagi miros cu cel a1 lor tinere, pentru a cliidi f5guragi.
m5tcii ucise pentru a fi inlocuitii. Matca va fi astfel eliberats in mijlocul
lor. lntre timp, albinele din colivie
La urdinig se fixeazii pentru 2-3
transmit celor din stup substanta de
zile vestibulul de control.
-Folosind
c o l i v i a a u - matc5, o dats cu schimbul de hran5;
t o m a t 5 pentru introducerea m6t- cind, impreung cele din5untru cu cele

MATCA

d e afar5, vor roade zah5rul din orificiile de trecere, matca v a fi eliberat5

f5r5 risc. E singura metod5 in care
matca este dat5 cu albine insotitoare.
Ele ins5 nu vin din altil parte, sint
chiar din acelagi stup, iar ridicarea gi
Snchiderea lor cu matca nou5 nu a dur a t mai mult de o or&. Dac5 ins5 s-ar
I5sa albine cu matca mai multe ore
pin5 sg o elibereze, comportarea albinelor din stup f a t i de ea este mai
putin binevoitoare. Cercet5torul 6;r 6 s i P a 1 1 a f5cut diferite incerc5ri in aceastg privint5 gi totdeauna
albinele, insotitoare - dup5 24 de ore
- au fost atacate. Rezultate mai bun e s-au obtinut cind In colivia cu
matc5, a pus mai multi trintori. E i
a u fost bine primiti, iar albinele au
a v u t fat5 de matc5 o atitudine atent5.
Stupul nu se va deschide decit la
7-8 zile, cind se retrage gi colivia
goals. fn tot timpul acesta albinele
vor primi o hrang stimulativ5 intr-un
hrgnitor ayezat la exteriorul stupului.
0 alt5 metod5 mixt5 pentru introducerea unei m5tci1 metod5 care se
folosegte mai ales spre sfirgitul verii
cind culesul este foarte redus, este
urmgtoarea:
Se ridic5 din cuib toti fagurii cu
puiet nec5p5cit gi cu albin5 acoperitoare, fgrg matca b5trin5 trecindu-i
i n stup dincolo de diafragma etang5,
V.n. Se formeaz5 astfel un nucleu
buzunar aliiturat gi orfan, cu puiet
nec5p5cit gi deci cu multe albine doici
tinere. Se deschide un urdinig separat
nucleului orfan cgruia, dup5 1-2 ore
i se d 5 o botc5 matur5, gata s5 ias5
din ea t l n l r a matc5.
Cind matca cea nou5, dup5 un timp,
lncepe s5 depun5 ou5 fn nucleu, se
ridicai din colonia de baz5 matca b5trin5, se h a l t 5 putin diafragma etanqg, l5sPnd in partea sa inferioarg un
apatiu de contact fntre albine, numai

81

MATCA

de 1 cm. Albinele din compartimentul

mare, acum orfanizat, simtind c5
al5turi se g5segte o matc5 ce depune
ou5, fncep s5 fac5 schimb cu substan$a ei. Dup5 4-5 zile se ridic5 diafragma, iar colonia gi nucleul se unificg,
avind matca tin5r5.
Metoda cu Reginal. Tehnica modern 5 se indreapt5 tot mai mult spre folosirea metodelor de introducere 'In
care, spre a avea o sigurant5 mai
mare, se combin5 avantajele oferite de dou5 sau mai multe metode.
fn acest sens cercet5torul J o r d a n
a reugit s5 obtin5 un preparat pe care
1-a denumit Reginal, cu ajutorul c5ruia introduce mgtcile cu deosebit
succes.
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se
iau flori de mac (Papaver somniferum)
gata de inflorit. Se inl5tur5 caliciul
verde, deci sepalele florii precum gi
petalele corolei, iar capsulele, cu semintele necoapte, sint t5iate fn felii
subtiri. Ele se cintgresc gi se pun intr-o sticl5 cu deschiderea larg5, ca cele
de lapte i n care se toarn5 o cantitate
egalg de alcool de 96%. Amestecul se
piistreaz5 la intuneric patru s5pt5mini, agitindu-se continutul din cind
in cind. Extractul rezultat se filtreaz5
gi se p5streazii la intuneric, intr-o sticl5 de culoare inchis5.
f n t r e b u i n t a r e a . Matca se
pune intr-o colivie automat5 gi se
atirn5 in golul dintre dou5 rame.
Pasta de zah5r ce umple partial orificiile coliviei automate se potrivegte
astfel ca matca s5 fie eliberat5 in decurs de 24 de ore. fn prealabil se procur5 o rondel5 de hirtie sugativg cu
diametrul de 16-20 cm. Aceasta se
imbib5 bine cu 20 cm3 de Reginal (cPt
intr5 fntr-o lingur5 normals). Bucata
de carton imbibat se agaz5 deasupra
coloniei, pe stinghiile superioare ale
ramelor. fnchidem gi acoperim bine

YATCA

82

stupul. Dup5 4 zile se verificg acceptarea sigurg a mltcii.

Efectul preparatului Regina1 gi a1
celor similare se datoregte, in primul
rind suprimgrii mirosului propriu a1
stupului. Mirosul produs de preparat
este aga de puternic, incit devine dominant, mai ales in regiunea unde este
colivia de m a t c l cu preparatul, putfnd fi simtit de apicultor in prima zi
chiar gi la urdinigul stupului. E l doming mirosul emanat de la matca respectiv5, astfel c5 acesta nemaifiind
perceput de albine, matca este acceptat& Albinele din jurul mgtcii vin
apoi in contact cu matca, fac schimb
cu substanta de pe corpul ei qi o elibereazg consumind pasta de zahsr din
orificiile coliviei automate. fn final,
substanla de matc5 se rgspindegte In
tot stupul f i o datg cu retragerea rondelei, dup5 patru zile, mirosul acesteia inceteaz5 complet.
Datorit5 acestei metode simple gi
aproape sigure, apicultorii pot d a o
matcg unei colonii orfane fn orice perioadl a anului.
Metoda poate fi folositl nu numai
la inlocuirea unei m5tci bgtrine, epuizate etc., ci gi in cazul familiilor avfnd
mgtci trintorite sau bezmetice. f n
acest din urm5 caz rezultatele sint
superioare.
R e s p i n g e r e a rnd t c i i . Sint colonii
care refuzg s6 primeascg o mat& noug,
indiferent cu ce mijloace gi metode le
este datg. Cauza este numai adversitatea albinelor bltrfne, care trebuie
indepgrtate provizoriu. fn acest scop
se mutg stupul pe nesimtite cu 2 m
mai inapoi, punind altul asemZin5tor
in loc. f n interior se agazg doi faguri
cu puiet care au albina acoperitoare
pe ei, precum gi doi faguri goi gata
clgditi. Albinele zburltoare, care sint
cele mai bgtrlne, iegind din stup se vor
fnapoia la vechiul loc gi i n t r l deci in

MATCA

noul stup, unde vor lucra gi se v o r

ingriji de puiet, cl5dindu-gi botci.
fntre timp, fn vechiul stup mutat
gi care are numai albing tfngr5, nezburgtoare, se introduce matca qi
aceasta v a fi sigur primitti. D u p l 10
zile, el avfnd de data aceasta match
n o u l se readuce la locul ce 1-a ocupat
inainte, se dau inapoi fagurii cu puiet,
stricind botcile clldite; se scutura
totodata pe scfndura de zbor, la urdinig, toate albinele acoperitoare de p e
faguri, care intrind fntr-un stup nou
sfnt foarte timide gi supuse. Atunci
totul i n t r l in normal, in linigte.
Pentru a nu mai deschide stupul ca
sii se verifice existents miitcii, ceea
ce ar putea cauza uciderea ei de catre
albine, se va pune la urdinig, pentru
24 ore, vestibulul de control V.n.
Iernarea mgtcilor disponibile. Cfnd,
dup5 t'erminarea operatiilor de organizare a stupilor pentru iernare QB
unirea coloniilor rnai putin populate
gi a roilor slabi cu coloniile mai
puternice, r5mEn disponibile un num5r de mltci, stuparul trebuie s&
se ingrijeascg de soarta lor. In acest scop el va organiza fie iernarea lor in stupi special amenajati, denumiti stupi pepinieri, fie in mici dulapuri, d u p l modelul S.C.A.S., fiecare matcti stfnd intr-o colivie specia15, cu un numar redus de albine g i
hran5, servitg in afara coliviei. Aceast a este aga-zisa iernare in afara ghemului.
fnainte ca apicultorul s5 ia vreo
hot15rire asupra felului cum vor ierna
mgtcile disponibile, este bine s5 se
facg la laborator un examen coprologic a1 fiecgrei mstci. 0 matcg ggsitg
bolnava de nosemozg trebuie izolatii
qi tratatg cu Fumidil B, impreuna cu
grupul de albine cu care urmeazg si5
ierneze. Altfel, mgtcile cu spori d e
nosemoz.5 vor ierna in conditii grele

IWATCA

83

aau vor muri pin5 in prim5var5 V.n.

Nosemoza - tratament preventiv.
Iernarea mgtcilor in nuclee cu rama
normal5 STAS se face dup5 dou5 metode :
- Se p5streaz5 nucleul-buzunar cu
cele trei rame gi populatia lui, cu
hran5 de cel putin 7 kg miere gi p5stur5 15sind deschisg mica fereastr5
d e comunicatie t5iat5 in diafragmg.
In felul acesta c5ldura' coloniei de
baz5 trece la nucleul-buzunar gi astfel
consumul s5u de hran5 este mult mai
9 s .
Nucleele mari not fi formate si cu
dou5 rame, din cire una cu jgheab de
: hr5nit - fiind puse intr-un stup pe,' pinier, cite 8-10 nuclee cu diafragme
etange fgcute din dub15 pin25 metalicg. Autorul a iernat astfel m5tci
j timp de 15 ierni in 4 stupi pepinieri
t i p Maissonneuve, cite 9 m5tci in fiecare. Rezultatele obtinute cu iernarea
'tn pepinier5 au fost bune, iar consumul
hranei numai de 2,350 kg miere de
hucleu. Fiecare nucleu avea ramele
acoperite integral de albine, iar cele
c u hran5 gi p5stur5 aveau cel putin
314 din suprafata lor cu miere cZpZcit5. C5ldura se transmitea reciproc
tntre toate nucleele aflate sub acoperiqul pepinierei.
I e r n a r e a m d t c i l o r int r - u n corp a1 s t u p u l u i
m u 1 t i e t a j a t se face in conditii
bune, infiintind din timp cite trei
nuclee intr-un corp. Aceste nuclee sint
despgrtite cu doi pereti etangi. Nucleele au urdiniguri in trei directii opuse
coloniei de baz5 care este foarte puternic5 . g i deasupra cgreia ierneazg. Dezvoltarea acestora in prim5var5 este
bung, fiind mult ajutate de c5ldura
coloniei de baz5, mai ales dac8 podigorul ce le desparte este subtire: placaj P.F.L. sau pinz5 metalic5.

MATCA

Iernarea matcilor de rezerva En cornpartimente separate pe o ramura cu fagure

Iernarea mdtcilor
in
n u c 1 e e m i j 1 o c i i, adgpostite in
cite un magazin de recolt5 ImpZrtit
in cite trei compartimente a cite trei
jum5tgti de faguri mari, despgrtite
fiecare cu diafragm8 etangi. Diafragmele au ferestruici de 416 cm cu d u b l h
pinzg metalicg; pentru iarng ele igi
imprumut5 reciproc c5ldur5. Nucleele
acestea se formeazg spre sfirgitul verii,
cu botci din cregtere selectionat8 gata
de iegit m5tci din ele. Nucleele stau
pe acoperigul unui stup puternic tot
timpul pin5 se organizeazg stupii pentru iernare; ele au populatie suficient5, iar ca hran5 se dau din depozit
rame aproape pline cu miere de calitate .superioar&. Iernarea se face in
conditii bune c5ci, dupg ce se organizeaz5 pentru iernat colonia mare de
jos, peste ea se agaz5 drept podigor
magazinul de recolt5 cu cele trei nuclee. Cum fiecare nucleu are la fund o
deschidere de ventilatie prev5zut5 cu
pinz5 metalic5, nucleele sint inc5lzite
bine de colonia de baz8 aflat5 jos In
timpul iernii. In primgvarg ele au
puiet destul, iar dac5 sint stimulate y i
mai tirziu trecute in corpuri de stupi
pot deveni colonii independente, sau
ajutg cu populatia lor coloniile rnai
slabe din prisacg. Consumul de iarn5
este de 1 800-2 100 kg miere.

MATCA

l e r n a r e a i n n u c l e e nzici
d e i m p e r e c h e r e t i p J'ota
se face pe trei rame, fiecare avind
suprafata 113 din rama STAS. Toate
cele trei rame reduse sint prinse in
balamale, care atunci cind se dcschid
formeazti exact o ram5 STAS, V.n.
S t u p u ~ o rde imperechere. E i sint bine
aliment af i in septembrie, pentru ca cel
putin doi din cei trei faguri redusi, s5
fie plini - in special cei marginali.
Mica colonie se formcazci intre cei trei
faguri mici ce cuprind stupugorul.
Iernarea a cite 3 stupugori aliituri intr-un magazin de recoltii ce s t 5 deasupra cuibului urlci colonii puternice,
dii rezultate bune.
Iernarea
rncitcilor
i n
a f a r a g h e m ZL l u i. Prin cea de
a doua metod5 de iernare a Statiunii
centrale de apicultura (S.C.A.S.) matca se p5streaz5 in colivie special5 peste
iarnti in afara ghemului, V.n. Colivie.
La inceput in aceasta incap 50-60
de albine care sii o ingrijeasc5 gi care
se schimb5 lunar, c5ci li se uzeaz5
glandele faringiene. Se alimenteaz5
cu cantitiiti foarte reduse de hranii
pe la exterior.
MBtcile din aceste colivii pot ierna
chiar in camera in care locuiegte apicultorul, ling6 sob5 avind vi umiditatea necesar5 bunei vietuiri a albinelor din colivii pi a m6tcilor puse la
pristrare.
Coliviile sint puse intr-un mic dulap in care incap pin5 la 50 de buc5ti.
Sint gi din cele mai mici, pentru
10-15 colivii. Dulapul are dou5 polite care se pot trage afarri, sprijinite
pe gipci fixate fn pereti. Una din polite
are o scobitur5 de 1013 cm tgiat5 eliptic la marginea dinspre uga dulapului,
iar cea de a doua are aceeagi scobiturg
In partea lui din spate. Rostul acestui
dispozitiv este ca aerul ce intr5 in dulap printr-un orificiu de la fundul lui,

84

MATCW

previizut cu o pinzii metalic5, sti circule intre poli$e. E l trece ugor pe deasupra coliviilor ce stau agczate pe ele,
apoi iese prin orificiile d o ventilare
ce sint in partea de sus a peretilor lateral i.
Coliviile sint fcicute din tab15 o r
din material plastic. Alimentarea albinelor in colivie se face de la exterior
printr-un orificiu mic din mijlocu?
plafonului ei. Pe acolo trece mierca
ceva mai consistentii, de preferat din
cea de salcim aflat5 intr-o mic5 eprubet5 de 60 mm lungime gi 12 mm diametru ce se fiseaz5 cu o dulie deasupre
coliviei. Oril'iciul de scurgere a mierei este tapetat cu cearii str5punsii cu
un ac cu g5miilie in dreptul orificiului
do alimentare.
In privinta mierii din eprubete ce se
va da ca hranci albinelor, ea se pregriteste astfel: la 1 litru de miere, deci circa
1,5 kg, se adaugii 1 g din medicamentul
Fumidil B, ce a fost in prealabil dizolvat in foarle putinii apii si apoi
ameslecat bine cu miere timp de 30
de minute, ca sci se incorporeze in toat 5 masa ei. Rostul acestui medicament este ca sci ucid5 sporii sau parazitii de nosemozti aflati eventual in
intestinele albinelor insotitoare. F5r5
aceastii m&sur5 de prerenire, care s e
repet5 tot timpul iernii, de cite ori
se d 5 hran5 albinelor, este posibil c a
pin5 in prim6var6 s5 moar5 de nosemozti un numrir oarecare de m5tci
din colivii.
Din cinci in cinci zile, se face o revizie a st5rii tuturor coliviilor din
dulap, intervenind acolo unde este
nevoie. Peste cel mult o lung, cind
trebuie schimbat5 albina din colivie,
se vor lua urmritoarele mgsuri:
Stupul de reinnoire a1 albinelor
ce st5 afarri se v a deschide cu precautie gi f5rZi a nelinigti colonia.

MATCA

85

Se desprinde primul si a1 doilea

fagure din ghemul de iarn5, se pune
deoparte f5r5 a se folosi aceast5 albin5,
c5ci acolo sint din cele b5trine.
Se ia apoi albina de pe suprafata
celui de a1 doilea fagure, aflat5 mai
spre mijlocul lui, tot pentru motivul
c5 cele din marginea fagurelui sint
cele din coaja ghemului.
Cu cit albinele din colivie sint mai
tinere, mai vioaie gi far5 semne de
diaree, cu atit matca va iegi in conditii mai bune din iarn5. 0 matc5 cu
albine b5trine gi uzate se degradeazg
gi ea.
Albinele din dulap s5 nu fie nelinigtite de prea mult5 lumin5 gi zgomot in camerg.
Controlul lor s5 nu se fac5 decit
atunci cind este absolut5 nevoie, tinind o situatie de lucrtiri efectuate ;i
planificate s5 fie executate.
a Num5rul de albine ce insotesc
matca va fi de 40-50 la inceput; apoi
lunar, schimbind albina, num5rul
celor ce se dau ca insotitoare m5tcilor
va fi usor mgrit.
e Camera cu dulapul cu m5tci s5 se
aeriseasc5 zilnic; temperatura ei medie s5 fie de 19-20C.
8 Umiditatea in camera se asigur5
cu o farfurie cu ap5 agezat5 pe sob5
yi alta, mic5, in dulap.
M5tcile din colivii se subintelege
c5 sint marcate; in caz negativ operatia se va face chiar la prima schimbare
de albin5. 0 matc5 marcat6 se observ5
ugor din grupul albinelor insotitoare
cfnd se face controlul cu geamul mobil de sticl5 yi deci ugureazg mult operatia.
Stupul cu colonia de reimprosp5tare a albinelor din colivii trebuie s5
stea afar8, bine impachetat in interior yi exterior, ca albina s& profite
de orice zi cu soare fn iarn5, pentru ca
sg ias5 in zbor de curatare. Albinele

MATURATORUL

din stup cu intestinele pline nu sint

de prea mare ajutor pentru m5tcile
din colivii. Dac5 se observti c5 ele defec5 in colivii, iar in cursul iernii nu
au putut zbura, este bine s5 se facg
un zbor fortat, V.n. Diaree.
8 fn toamn5 aceast5 colonie trebuie s5 fi primit ;i ea hrang medicamentoas5 cu Fumidil B. pentru ca albinele s5 nu fie bolnave de nosemozii.
Urmgrirea coliviilor cu m5tci gi
albinii in ele se va face cu toat5 aten$ia gi far5 migcgri brutale, care determin5 scurgerea mierii depozitate in
celulele micului fagure.
8 Orice migcare a lor se face f5r5
eprubeta de sus, scotind-o din manyon, sau dac5 migcarea lor const5 numai in manipulgri de camerg, eprubet a se intoarce cu gura in sus gi se fixeaz5 in mangonul superior a1 orificiului de alimentare.
fn timpul lucrului desigur cg se vorg5si gi alte imbun5tgtiri ale metodei,
mai ales cind acest fel de iernare a
mgtcilor, in afara ghemului, va intra
in obignuinta masei apicultorilor.
~II~TURATORUL
este un \-as cu o capacitate de 200-300 kgmiere. Mierea lichid5 abia extras5 se tine in maturatoare intr-o camera cald5 (peste 25C) pentru a se decanta gi a elimina din masa
mierii procentul de ap5 ce 1-ar avea gi
care i-ar strica din calitate, dac5 nu
s-ar evapora, V.n . Miere, maturare.
Maturatorul se construiegte in form5
tronconicd, deci ceva rnai ingust la
baz5, iar partea superioar5, mai larg5;
aceast5 form5 ajut5 la evacuarea rnai
usoar5 a mierii, cind ea a inceput s5
granuleze7
in maturator gi nu s-a scos
la timp in vase mai mici. Se confectioneaz5 din tab15 groas5, de preferat
din tab15 de aluminiu sau spoit5 in
interior cu cositor, din otel inoxidabil. Nu sfnt bune maturatoarele d i n

MAURIZIO ANA

86

MELISA

tab15 de fier zincat5, fiind oxidabile, nelor pe cale bucal5, atacti glandele
iar mierea se inchide la culoare gi salivare, gi infectfnd 15ptigorul cu
.capStti gust de coclealg. La ne- care hr5nesc miitcile, acestea se convoie maturatorul poate fi vopsit in tamineazg. Obignuit agentul patogen
interior cu citeva straturi de duco sau se fixeazti in epiteliul tuburilor ovialt lac, de preferat din cele provenite gene gi in cele douti oviducte. Chiar
d i n materiale plastice, care formeazg gi cu ochiul liber, la disectia ovarului
pe pereti un strat izolator.
unei mgtci moarte de melanozii, se
Maturatorul trebuie sti fie inconju- v8d pete galbene-brune. Agentul parat cu cercuri de fier. Fundul de tabla togen este des intflnit in hemolimf5.
sti se sprijine pe unul de scindurg groa- Se bgnuiegte c5 -ciuperca ptitrunde
s5, care poate suporta intreaga presiu- in stup adusti de albinele culeg5toare1
ne, fixat pe un cerc lat ce prinde gi in special o datg cu recoltarea mierii
partea de jos a vasului. La una din de mans. Initial abdomenul miltcii
margini gi chiar ling5 fund, matura- bolnave se inflameaz5, digestia nu se
torul are un robinet de scurgere cu mai face normal, procesul de oxi.clapet5 gi deschidere larg5.
dare se intrerupe, matca nu mai
E l va avea doug minere solide,. pen- depune oug, igi pierde vioiciunea
tru a putea fi ugor transportat din loc gi puterea, c5zind ugor de pe fai n loc.
gure qi Pn decurs de opt zile, moare.
Lupta contra acestei boli trebuie
MAURIZIO ANA;' ntiscut5 in 1900, dusti afarii din stup, ceea ce este foarte
conduce sectia de boli ale albinelor din greu de realizat. Stuparul poate interInstitutul de cercet5ri din Liebefeld veni deplasind stupina In altg parte,
.(Elvetia). A f5cut cercetgri privind pentru a evita culesul. de la o man8
bolile micotice ale puietului, intoxica- infestatti cu aceastti ciuperc5. Semne
tiile la albine prin polenul unor plan- exterioare de prevenire pentru el apar
te, excesul de sare in hran5, sau cu chiar la albinele stupilor, care, invafluorul din aer. De asemenea a stabilit date de aceste ciuperci nocive Igi
valoarea alimentarti a mierii ~i anu- schimbti culoarea din galben5-cafenie
mitor polenuri pentru albine,. precum in neagrti. E l rnai poate interveni
.qi studii vaste ale morfologiei pole- extrtigfnd cPt mai curind din faguri
nului g5sit in sedimentul mierii, de- mierea de man5 recoltat5.
terminind astfel originea ei.
MEHRING FR., 1816-1878, apicultor
MELANOSA este o boa15 micotic5, german, este creatorul fagurilor artiinfectocontagioas5 care atac5 albinele ficiali. fn 1857, sculptind fn plilci de
-adulte, dar mai cu seam5 m5tcile la lemn forma bazei celulei unui fagure
orice virst5, ciirora le afecteazti apa- pe ambele sale fete, avfnd 748 de ceratul reproduc5tor. Boala este cauzat5 lule pe dm2, a reugit s5 facti primii
d e ciuperca Melanosella mors apis din faguri presati. fncepfnd de atunci,
grupul celor filamentoase, incadrat5 apicultura din lume a luat un mare
in fam. Dematiaceae, clasa Hyphomy- avint.
cetae. Se Inmultegte pe cale asexuatti
prin spori qi inmugurire terminal5 sau
MELIsA, roinitfi, floarea stupilor,
lateralti. Sporii au forma rotundti. izma stupilor, mtitticiune, Melisa ofCiuperca ptitrunde in organismul albi- ficinalis L., plant5 peren5 cu miroa

=ISA

de l h i i e din familia Labiatae, cu o

tulpin5 de 40-80 cm p5roas5, ramificat5, in patru muchii. Frunzele sale
sfnt opuse, cordate, cu petiolul scurt,
dintate pe margini gi lucioase. Florile,
ce cresc la subsuoara frunzelor superioare spre virful ramurilor sint albe,
ugor b5tind in galben. Este una din
bunele plante melifere pentru nectarul
s5u abundent. D5 o productie de miere
pin5 la 150 kg/ha. Semintele de culoare cafenie sPnt mici, incit intr5
1 500 seminte la 1 g.
Planta are multiple intrebuintgri in
p ~ i s a c i ,datorit5 mai ales mirosului
s6u pl5cut. Stuparul o folosegte in diferite lucrgri gi anume: cind un roi
fgi ia zborul freaci peretii roinitei cu
frunzele plantei; daci ridic5 roinita
fn mijlocul albinelor ce zboar5, roiul
se prinde deindati. La unirea coloniilor, planta se folosegte de asemenea
cu succes; stuparul introduce intre
ramele ambelor colonii cite un tampon
de vat5 imbibat cu esent5 de melis5;
unificarea ficut5 spre sear5 este asigurat5 de un:succes deplin. Cind albinele sint bolnave de diaree sau alte
afectiuni intestinale, ceaiul flcut din
frunz5 de melis5 impreun5 cu alte
plante, aqa cum se a r a t i la locul respectiv, aduce adeseori vindecarea, V.
n. Diaree. Cind se fac transvazgri de
colonii dintr-un stup in altul, frecarea
peretilor stupului nou cu frunze de
melis5 face ca albinele s5 intre repede
in noul stup gi s5 nu-1 p5r5seasc5. Pus5 in minunchi in camera unde se
p5streaz5 fagurii peste iarn5, indep5rtea25 fluturii de g5selniti. Albinele
fnteap5' mai putin pe un apicultor
care gi-a frecat miinile cu frunze de
melis5 inainte de a incepe lucrul la
stup. Din frunze se face un extract
de melisl gi anume: se umple o sticl5
pin5 la refuz cu frunze proaspete, peste
care se toarn5 alcool de 96"; se las5

87

MICOZELE

sticla la soare dou5 s5pt5mini; apoi

frunzele se storc intr-o pres5 sau se
pun intr-un alambic de laborator,
extr5gind esenta de melis5.
IKELOSCOPTJL este un aparat cu ajutorul c5ruia se stabilesc nuantele culorii mierii ce urmeazB s5 fie comercializat5. Pentru a se stabili ce culoare
anume are o cantitate de miere oferit5, aparatul are pl5ci de sticl5 diferit colorate dup5 cum mierea este
mai inchis5 sau mai deschisg la culoare. Fiecare plac5 colorat5 are un
alt num5r. Proba de miere se pune
fntr-o mici sticli alb5, perfect curats, care se al5tur5 de una din p l E
cile colorate, asem5n5toare culorii
mierii din sticluti; citind num5rul
aplicat pe pl5cu;a coloratti, se stabilegte categoria de miere din care
face parte cea oferit5 beneficiarului,
specificindu-se aceasta fn conventie.
MICOZELE sint boli infecto-contagioase de care sufer5 albinele, datorit5
unor ciuperci din genul levurilor,
foarte numeroase in natur5 gi care
se prezint5 ca mucegaiuri. Aceste
vegetale saprofite tr5iesc parazitar
gi se hrinesc din descompunerea organic5 a corpurilor parazitate sau
moarte, or chiar pe hrana proteici a
albinelor: polenul sau p5stura din
faguri. Ele se reproduc pe cale asexuat5 sau sexuat5. Prima se face prin
divizare direct5 sau spori or prin inmugurire. Aceqtia se dezvolt5 apoi
pe medii convenabile. Albinele, trfntorii qi chiar mitcile sint parazitate
cu aceste levuri micotice. Pe cale bucal5 ele pltrund in intestin sau se
fixeaz5 pe inveliqul corpului, descompun chitina, str5bat tegumentul gi
ajung in organism. Elementele favorabile dezvoltgrii lor sint: o temperatur5 potrivit5 in limite foarte elas-

MICOZELE

Cadavrul unei albine invadat de rnucegaiuri

tice, de la IS-37"C, cit gi o umiditate

m a i ridicat5 in stup. Dintre cele care
paraziteazi albinele sint mai ales Pericystis alvei, Pericystis apis, Oospora favorurn sau Aspergillus flavus. Melanosella-mors apis atac5 atit albinele cit
gi m5tcile.
Mucegaiurile atac5 substantele proteice in masa c5rora p5trund adinc,
cum o face de pild5 Pericystis alvei,
mumificindu-le complet gi fgcindu-le
improprii consumului, iar dac5 albinele doici hr5nesc puietul cu un
astfel de polen infectat, el moare,
pietrificindu-se la rPndul sgu, V.n.
Puiet, puiet v5ros. Moartea albinelor
sau puietul se datoregte toxicit5tii secretiilor otr5vitoare din hife. Micozele
sfnt mai putin periculoase ca celelalte boli molipsitoare ale albinelor,
cum sint de pild5 nosemoza sau loca,
V:n. respective. Adeseori ele dispar
din stup cfnd albinele singure iau
misuri de eliminarea lor. Folosind
mijloace de prevenire gi igieni, stuparul nu va avea asemenea boli in
.stupii s i i , V.n. Bolile albinelor, m i :suri preventive.

88

MIEREA

MIEREA este o solutie bogatii in

substante zaharoase - pin5 la 80%
reprezentate indeosebi de glucoz5 gi
fructoz5 ce provin din nectarul floral,
extrafloral, man5 gi alte surse, recoltate de albine gi depozitate in faguri.
Nectarul absorbit de albine este prelucrat in gugile lor gi apoi in stup de
catre albinele prelucrgtoare. De aceea
- pe drept cuvint - mierea este considerat5 mai intfi un produs a1 albinelor gi abea apoi un produs a1 organelor vegetale. Nectarul secretat de
plante are cantititi diferite de zaharuri complexe. Components gi proport i a anumitor zaharuri variazg fn el
de la plant5 la planti, d u p i specia
din care fiecare face parte. La unele
plante predomin5 zaharoza, in altele glucoza gi fructoza, cPt gi alti
compugi din aceasti grup5.
Deci, dup5 ce albinele culeggtoare
absorb cu trompa materia prim5 bogat5 in zahgr, o inmagazineazi in
gug5. Aceasti materie primi, nectar
sau rnanii, este amestecat5 cu secret i a chiar in timpul absorbtiei adiugfndu-i-se enzime. Secretiile sint produse fn aceastii fazi de glandele faringiene ale albinei culeggtoare. Nectarul
este apoi transportat
in stup gi predat albinelor de acolo, V.n.
Albina, albinele prelucriitoare. Acestea se
ocupi cu transformarea in miere a materialului primit. Lucrarea de prelucrare
se repeti d e mai multe
ori, timp d e 15-20
minute, in functie de
cules si d e concentraI
I
t i a materiei prime. In
Nectar intrafloral la iloarea de acest timp, materiei
prime i se adaugg fn
iarb5 neagrg

89

MIEREA

u,

Nectar intrafloral la laleaua pestrit5

continuare secretii ale glandelor, iar

continutul de ap5 se micgoreaz5 continuu. Materia prim5 ce avea la inceput
numai 25-40% substant5 uscat&, se
transform5 fn miere semimaturizat5,
continEnd 60-65 % substantti uscatg,
Maturizarea ulterioarl , pfn5 la 7580% substant5 uscatii, se produce fn
mod mecanic, ca urmare a evapor5rii
apei datorit5 c5ldurii gi ventilatiei din
stup. Enzimele, pe care albinele le
introduc in nectar, au lnsugirea d e
a scinda zaharoza (Aceste enzime nu
sPnt produse exclusiv de glandele faringiene, ci gi de cele aflate in intestinul mijlociu). Viteza reactiei enzimatice produs5 d e cele dou5 surse,
fat5 de diferite zaharuri, nu este identi&. Spre exemplu, zaharoza gi maltoza sint scindate mai ugor de enzimele glandei faringiene, iar melezitoza, rafinoza, melibioza etc. de enzi-

MIERFA

mele produse de glandele din intestin.

Ele actioneazti aga de repede, c5 intr-o or8 50% din procesul de scindare
este terminat, iar in 24 de ore peste
90-95/0. Apoi acest proces incetinit,
dureazii ani indelungati .
Concomitent, ele preschimb5 gi
conf,inutul de acizi ai nectarului transformat in miere, aga cum au primit-o
de la albinele culegGtoare, inlgturind
acizii nefolositori gi lncorporind altii;
acegtia o vor feri de transformari periculoase. Aga se intfmpl5 cu acidul
formic extras din circuitul lor sangvin gi apoi secretat de glandele salivare gi fncorporat in miere. Acidul
formic din miere nu are aceeagi compozitie chimic5 cu cel aflat in veninul
albinelor gi este in cantitate foarte
mic5. Valoarea pH-ului intr-o miere
maturizat5 variaz5 de la 3,5-5,5, dupti
provenienta ei floristic5. In perioadele
de mare abundent5 , la recoltarea nectarului yi transformarea lui in miere
iau parte majoritatea albinelor din
stup. Se crede c5 nici trintorii nu sint
scutiti de aceast5 munc5, ei ajutind
la eliminarea surplusului de apii din
mierea apoas5 ce o primesc pentru
de ozitare.
f n timpul acestor prelucrari, albinele eliminl surplusul de ap5 pe care
1-a avut nectarul proaspSt in momentul
recoltiirii lui din flori. Cea mai mare
parte din aceast5 ap5 trece fn circuitul sangvin a1 albinelor primitoare
prin osmoz5. iar d e acolo, prin tubii
malpighieni (rinichii insectel) se adun5 in punga rectall. Evaporarea apei
din mierea proasptit5 se mai face gi
prin ventilatia aerului din stup. Mierea este depozitatii in celulele fagurilor in strat subtire acolo unde este
mai cald . Aerul cald , inc5rcfndu-se
cu vapori pin5 la saturatie, creeazg o
presiune in interiorul stupului, iar
vaporii sint eliminati prin urdinig.

MIEREA

In perioada culesului urdinigul trebuie s5 fie deschis pe toat5 15timea

stupului. Dac5 urdinigul este mic,
prin el se elimin5 prea putini vapori.
Unii apicultori, fn dorinta ca albinele s5 poatg concentra mierea rnai
curind eliminind vaporii din stup,
deschid gi urdinigul superior. Acest
fel de a proceda nu este recomandabil.
In cuib nu trebuie s5 se creeze curenti
artificiali. E i vor actiona negativ
asupra mierii depozitate de albine
lnspre marginile corpului de strinsur5,
sau in corpurile superioare, atunci
cind ele consider5 c5 este suficient
d e concentrat5. Acolo acegti curenti
artificiali determinil o temperaturil
rnai sc5zut5 decit cea dorit5 de albine. Mierea i n d necipgcit5 absoarbe
vaporii de ap5 cfnd se aflti ln contact
cu aerul rece, iar apicultorul, in loc sil
ugureze munca albinelor, le dil una
In plus. Cum f n cursul unui cules
abundent albinele nu se mai ocup5
d e aceastl miere pe care ele o considerau aproape gata de cip5cit, apicultorul, la extractie, va avea in
mierea de l a margini u n procent rnai
mare d e apg. 0 miere bun5 gi gata de a
fi cip5cit5 trebuie s5 a i b i o concentratie de peste 70% zahilr.
fnlesnind ventilatia normal5 in
stup gi numai pe urdinigul msrit,
dup5 6-7 zile de la cules, produsul
este aproape maturat, rgmlnind albinelor lucrgtoare din stup numai
munca de c5p5cire a ei fn celule.
Cipilcirea mierii cu o pojghit5 de
cearti Intins5 la suprafata celulelor
din fagure, contribuie la mentinerea
calittitii ei initiale. Dac5 ar fi l5sat5
descoperit5, mierea, avind in ea o
mare cantitate de zah5r in solutie,
ar absorbi o cantitate de ap5 din atmosfer5 atunci cind temperatura de
afar5 incepe s5 coboare gi timpul se
rilcegte. Vara, clnd este cald, aceastl

90

MIPIREA

absorbtie este redus5. C5p5cirea a ~ e

rolul de a izola mierea de influenp
umezelii din mediul fnconjur5tor. Procesul s5u de transformare continuii
acolo, sub clpicel, c5ci invertaza g i
enzimele incorporate Pn ea actioneaail
mereu, iar pe m5sur5 ce timpul trece,
restul de zaharozi se transformi in
glucoz5 gi fructoz5. Chiar dupil e
trecere de cinci ani, se rnai vtid urme
foarte slabe de zaharozg in miere pe
cale de scindare, iar dup5 aceea ele
dispar cu totul.
0 dat5 terminat acest proces de
transformare, mierea se poate p b t m
m u l t i vreme fEir5 s5 se schimbe sau sfi
se altereze, desigur dacil este pilettat4
In bune conditii.

Compozitia mierii
*pa
Zahar neinvertit (zaharoza)
Zahsr invertit
Dcxtrine
Materii minerale
Proteine
Acizi organici
Permenti ~i diastaae
Vitamine complex B
Inhibins
Hormoni gi enzime

PH

'%

17-22
2--4
80-90
0,10--0,26
0,30-1,OO
0,30-0,60
0,15--0,26
prezenti
7.

prezenti
prezenti
3,29-4,87

In privinta zaharurilor pe care le

cuprind diferitele sorturi de miere,
se evidentiazil fn special glucoza gi
fructoza, provenite din polizaharide,
devenite acum zaharuri invertite monozaharide, care ocupi4 314 din continut ; apoi vin gomele, dextrinele
etc., mai putin dulci. Clnd unele din
ele, cum sint de pildil dextrinele, se
gbesc in miere Pn proportii rnai mari,
o opresc de la cristalizare. Dextrinele
slnt cele care dau mierii coapte o
viscozitate rnai pronuntat5 sau rnai
redus5, dup5 proportia pe care o
ocupil in masa ei.
Cele dou6 zaharuri invertite, glucoza gi fructoza, sint proportional

MIEREA

91

MIEFWA

aproape egale in miere. Atunci cind este alcalin" ( H a y d a k). Pentru

glucoza depggegte fructoza, mierea este acest motiv se recornand6 ca atunci
rnai putin dulce ~i cristalizeazg ugor. cind albinele consumii miere de man5,
Fructoza este mai dulce gi tine mie- s5 se dea albinelor o hrang acidulat5
crici mierea de man6 contine mult
rea mult timp lichid6.
Proteinele vi materiile albuminoide potasiu, uneori ping la 12,82%. Din
sint incorporate in miere cu ocazia contra, mierea de flori are o aciditate
invertirii sale. fntre acestea sint gi activg mult rnai ridicatg gi rnai congranulele de polen; ele cad fn miere venabilg pentru organismul albinei.
l n ce privegtemateriile minerale, fn
de pe corpul albinelor ce vin din cimp.
f n privinta acizilor din miere, ei miere s-a gisit fosfatul de fier in provariazg dupg sorturi g i sint compugi portie de 0,251 g, fosfat de calciu
din: acidul formic, malic, citric, glu- 0,535 g, carbonati iji sulfati 0,184 g.
conic, succinic, gi chiar acetic. Cel ,,Ace~tia- nu vor putea fi egalati de
rnai lnsemnat rol il are acidul gluco- nici u n preparat farmaceutic sintetic,
nic care se formeaz5 din o parte a glu- ciici picgtura de miere este o substant5
cozei transformatg cu ajutorul unei vie gi direct asimilabilii" (A. C a i 11as).
fn materiile minerale, la analizti
enzime produs5 de glandele faringiene. Cum fns5, la formarea acidului glu- se gbesc in proporlie redusii oligoconic apare in miere un produs secun- elemente, dupg diferitele sorturi dedar toxic, peroxidul de hidrogen, glan- miere gi anume: fosforul - sub fordele acestea secret3 o alt5 enzima, ca- mg de acid fosforic; fierul c~icalciul
talaza, care neutralizeaz5 efectul toxic amintit rnai sus, precum gi cuprul,
a1 noului produs fn miere, prin des- siliciul, clorul, potasiul, aluminiul,
magneziul, sulful, manganul; .ele procompunerea lui in apg gi oxlgen.
Acidul formic din miere, aga cum vin din solul in care cresc plantele
s-a rnai ariitat, este hcorporat de entomofile, a1 ciiror nectar este cules
guy& cu rol de conservant; el este ex- de albine.
Proportii foarte variate din metatras din hemolimf5, gi ajut5 la procesul de invertinare. Pentru cei care lele ariitate rnai sus s-au giisit fn miere
consumri miere, este un puternic ge- de la 0,18% ping la 1,30% dup5 nanerator gi dezinfectant intestinal de tura solului gi felul plantei majoriprim ordin. Cercetiltorul H a y d a k tare din care albinele au recoltat
a g5sit cii mierea, deqi prezint5 a- mierea analizatii.
ceastii reactie acidii, are gi un potenTabeM I
tial alcalin, datoritii acizilor organici
CANTITATEA DE MICROELEMENTE
DIN 100 g MIERE, IN MICROGRAME
rnai slabi. ,,Aciditatea sau alcalini(dupti A. C z e r i m a g i c gi col.)
tatea unui element din natur5, dupg
cum este de pild5 mierea, depind de
Micmelemente
Sortul do miere
sursele de miere din care provin.
Fier
Cupru I ~ a n g a n Cobalt
Dac5 mierea ar fi cu o predominant5
a acizilor minerali, ca acidul clorhiSalclm
1,32 0,99 0,61
0,63 0,73 0,63 0,lO
Jaleg
dric, sulfuric, fosforic, mierea a r a0,80 0,83 0,66 0,09
Mixtii
vea un potential acid. Dar cfnd mine0,67 0,77 0,60 0,11
Tei
ralele alcaline sint majoritare ca:
Toate florile
1,78 1,32 0,86
magneziu, calciu, potasiu, sodiu, a0,63 0,80 0,66 0,05
Iarba neagrib
Manii
0,49 0,66 0,38 0,07
tunci potentialul acestui sort de miere

MIEREA

92

Slirurile de fier sint aproape constante in proportie de gase sutimi de

miligram la mai toate sorturile de
miere dat5 la analiz5, afar5 de cele
ce provin de la plantele bogate in
fier, cum este iarba neagrii, unde proportia este rnai Pnsemnats. Cu ajutorul spectrografului s-au ggsit, in
unele sorturi de miere, gi cantitati extrem de mici de aluminiu, strontiu,
cobalt, titan, crom, iod, argint, zinc,
plumb, iridiu. A . D. T, e rn n o v a
stabilit continutul de substante minerale in mierea de flori, care este in
medie sub 0,14%. Dac5 o miere anaIizatg a r indica un continut rnai mare
de 0,28% substante minerale, degi este
o miere bun5 pentru consumul uman
gi chiar foarte bung pentru suferinzi,
ea va fi inl5turat5 de la consumul de
iarn5 a1 albinelor, mai ales cind ele
ierneazii in adiiposturi. Substantele
minerale aflate in miere Pi dau acesteia o anumitg coloratie; in general, o
miere care are o culoare rnai inchisli,
este rnai bogatii in substante minerale gi deci este de preferat pentru consumul uman fat%de alta rnai deschisg.
fn aceastli privint5 mierka de man5
este mai bogat5 fn minerale decit
cea de flori. Dupii acelagi cercetgtor,
In miere se mai aflii aga-zisele ,,substante functionale de origine organic5,
care ii mlresc considerabil puterea de
asimilatie". fn aceastli categorie intrii in primul rind enzimele produse de
glandele faringiene sau intestinale ale
albinelor, apoi catalaza gi inulaza, clt
gi inhibina.
Vitaminele ;i antibioticele ce se gBsesc in miere gi in special cele din
complexul B au fost descoperite
prima data de cercetiitorul A . C a i El a s . Mai tirziu alti cercetgtori au
stabilit cii 100 g miere contin urmiitoarele vitamine: B1, Bz,B,, acidul
nicotinic, acidul pantotenic, biotina

MIEREA

(vitamina H). Mierea rnai contine

de asemenea gi vitamina K, antihemoragicli. Continutul in vitamine variazg dup5 izvorul din care a fost culeas5 cit gi dupg infima cantitate de
polen aflat5 in miere. De asemenea,
are influent5 gi regiunea din care provine mierea, climatul cit gi virsta
mierii. Oricit de mici vor fi proportiile de vitamine, ele sint pretioase.
Vitamina B se afl5 in proportii foarte variate, de la sort l a sort de miere.
Experiente in acest sens s-au f5cut atPt
in cresterea gi dezvoltarea copiilor,
cit gi in hrana porumbeilor bolnavi
de scorbut. Acegtia au fost mai intfi
alimentati exclusiv cu orez decorticat, care le-a provocat boala beriberi, ins5 s-au vindecat in citeva zile,
cind li s-a adiiugat in hran5 gi puling
miere. fn miere s-au gasit bactericide puternice: inhibina gi acetilcolina, o substant5 anticancerigeng. Mierea contine gi hormoni proveniti din
florile ce au secretat .nectarul, cft
qi din cei incorporati in miere chiar
de albine, cind prelucreazg nectarul.
Mierea eatraf'lorali provine din nectarul secretat de alte p i r t i ale unor
plante, unde se afl5 glande nectarifere asemgngtoare cu cele din interiorul florilor. De pildii, mdairichea,
V. n., produce o miere extrafloralti
de o calitate aseminiitoare cu a sorturilor de miere floral% numai cii ea
este secretatl de pedunculul inflorescentelor gi apare cu aproape 10 zile
inainte ca florile sii se deschidg.
La alte plante, glandele extraflorale se g6sesc sub sepale sau in afara
ovarului. f n anumite circumstante,
care depind de natura terenului, fiind
in raport gi de temperaturg gi de gradul de umiditate a1 atmosferei, seva
trectnd prin canalele de circulatie ale
arborilor antreneazii qi o parte din
rezervele de zah5r ce au fost acumu-

MIEREA

93

Nectar extrafloral a1 frunzelor diferitelor

plante: a - la petiol; b - pe frunzH

late in tesuturi, iar exudatia dulce apare in glandele respective aflate la

suprafata orificiilor stomatice ale
frunzelor.
fn noptile r5coroase ce urmeaz5 un o r zile cglduroase, spre dimineat5,
apare aceast5 miere extrafloral& pe
frunzele anumitor 'arbori, iar albinele
s e gr5besc sai o duc5 in stup, prelucrPnd-o la fel ca mierea produs5 de
glandele nectarifere intraflorale. Put i n mai tirziu, cind soarele apare ~i
aerul se inc5lzegte, partea apoas5 din
aceast5 exudatie dulce se evaporeazg,
iar albinele nu o mai pot lua. Cantittitile produse de arbori in atari imprejur5ri sint enorme gi cu neputint5
d e epuizat. Cercet5torul B u s g h e m
a calculat c5 de la un tei mare albinele pot recolta pin5 la 24 kg miere
extrafloralg.
Mierea extrafloral5 se deosebegte oarecum de o alt5 miere, scoas5 tot din
frunze, dar prin intermediul unor mici
afide, qi care este chiar mai abund e n t s ; aceasta din urm5 este mierea
d e mang. Analizind secretia dulce,
care este miere extrafloral5 produs5

MIEREA

de frunze (f5r5 interventia altor insecte) de plop, stejar, artar, tei, frasin, mesteacsn, sau pomi roditori ca
m5r, prun, nuc, or de la plante cultivate ca porumb, secarg gi chiar unele
plante ierbacee, se va vedea c5 ea difer5 intrucitva de mierea propriuzis5. E a are o greutate specific5 mai
mare ca mierea obignuit5, iar culoarea
sa este, in mod obiqnuit, putin mai
inchis5. fn masa ei se vor g5si zaharuri valoroase, ca fructoza gi glucoza
derivate din zaharoz5, dar gi unele
zaharuri inferioare ca dextrin5, melezitoz5, precum gi s5ruri minerale in
proportii ceva mai mari ca la mierea
floralg.
Mierea de man&, obtinut5 prin intermediul afidelor, provine din aceeagi surs5 cu cea extrafloralg. Mierea floral5 qi extrafloral5 provine direct de la plant5 aga cum este recolt a t 5 de albine. Mana este un produs
obtinut indirect, rezultat a1 actiunii
unor insecte care se hrgnesc qu sucul
plantelor. Albinele culeg aceste produse gi, indiferent de origine, le transform5 in miere.
Albinele recolteazg mierea de man5
prin intermediul afidelor, psyllidelor, coccidelor, citadidelor qi lachnidelor, care-gi opresc partial pentru nevoile lor proprii compugii azotati gi,
f5r5 a interveni un proces de digestie, ele elimin5 zaharurile de care nu
au nevoie, V.n. Lecanii gi Lachnide.
Produsul rezultat din aceste secretii este considerat de unii consumatori, c5 nu ar avea aceeagi valoare
ca mierea din flori sau extrafloral5,
dar aceasta este o problem5 de gust
gi de culoare c5ci mierea de man5
este obignuit de culoare inchisl, datorit5 continutului bogat in ssruri
minerale. Sint tar;, cum este Germania, unde se prefer5 mierea de mans,
in primul rind pentru c5 acolo ea

MIEREA

'

94

MIEREA

constituie principala resurs5 meliAcelagi cercet5tor afirm5 c3 nu orifer5, iar in a1 doilea rind pentru c5 in ce fel de miere de man5 trebuie inl5consumul uman ea are o valoare te- turatii din hrana de iarn5 a albinelor,
rapeuticii superioar5 fat5 de mierea Aceasta depinde de continutul subobignuit5. Albinele culegatoare pierd stantelor minerale intr-o proportie rnai
ins5 foarte multii energie la un ase- mic5, dar rnai cu seam5 de adaptarea
menea cules gi sint rnai uzate decit albinelor din regiunile unde mierea
cele care culeg nectar din flori.
de man5 constituie principala rePentru consumul de iarnii in hrana surs5 de hran5 a albinelor, cind deci
albinelor, mierea de man5 nu este organismul nu rnai este a t i t de afecrecomandabil5, rnai ales in regiunile tat. fn general este de preferat ca mieunde ele nu sint adaptate acestui rea de man5 sii nu se foloseascii in
consum. f ntr-adevar, adeseori ea le hrana de iarni a coloniilor, c8ci proprovoacii intoxicatii grave, tulburind duce fermentatii, extinde abdomenul,
buna functionare a intestinului mij- albinele elimin5 materiile fecale in
lociu. Cercetitorul V. A. T e m- stup iar fagurii se mucegiiiesc gi aerul
n o v a constatat c5 in organismul din interiorul stupului are un procent
unei albine atinse de aceastii intoxi- insemnat de umiditate. fn restul timcatie, celulele epitaliale ale pereti- pului mierea de man5 poate fi datg
lor intestinali sufer3 o degenerescen- albinelor. Totugi, slnt cazuri cind g i
$3, un proces de necroz8, dezagregin- vara consumul de miere de man3 provoac3 albinelor unele neajunsuri g i
du-se.
anume: atunci cind mana contine
zaharuri neasimilabile gi in anii cu
secet5 rnai ales cind coloniile sint
lipsite de plsturl. Atunci albinele
sint nevoite s5 adune gi s3 consume
miere de man5, care le provoac3 intoxicatii. Exceptie face mierea de man6 din conifere, care contine procente
insemnate de zaharuri digestibile cum
sint glucoza gi fructoza, deci care o
apropie mult de mierea de flori. De
altfel, albinele de la munte slnt obignuite s5 consume o astfel de miere
in hrana de iarnil, f3r3 s5 sufere consecintele obignuite unei asemenea hriiniri. Pentru consumul uman, mierea
de man6 nu prezinti nici un fel de
neajuns. Din cercet5rile lui Jodel s-a
ajuns la constatarea c3 mierea de man 5 contine inhibin5, substant5 cu o
puternicii actiune bactericids. Uneori
aroma mierii de man5, cum este de
pild5 cea produs5 de brad, este destul
de pl5cut5. La nici un fel de miere
de man5 aroma nu este nepl5cutti
Man6 pe frunze atacate de afide

sau r5u mirositoare. Bog5tia in dex- lagi extractor gi la aceeagi dat5; s-au
itrine, cit gi procentul redus de glucozl, pus in vase asemtinstoare, gi s-au
Pntre 26-28%, a mierii de man5 re- p5strat in aceleagi conditii. Rezultacoltat5 de albine, o tin in permanenti tele au fost variate. h t r - u n vas mie61ichid5,ani de zile, gi de aceea multi rea se cristaliza rnai repede gi cu graeonsumatori o prefer5. Totugi, u- nule rnai mult sau rnai putin fine deneori mierea de man5 este atit de vis- cit cea din vasul de comparatie.
Granularea mierii lichide depinde
coas5, incit ea nu poate fi extras5 din
celule. fn acest caz imobilizeazg un de unul sau rnai multi din urmlitorii
numar insemnat de faguri. Extractia factori gi anume: 1) De raportul dintre cele dou5 zaharuri majoritare:
e i se face prin doug metode.
Prima metod5 recornand5 ca fagu- glucoz5 gi fructoz5. Cu cit procentul
xii sli se pun5 in tgvi, pe gr5tare; t5- de fructoz5 este rnai mare fatti de gluvile se introduc in cuptorul de piine, coz5, cu atit mierea se va cristaliza
unde fagurii se topesc. Atunci ceara rnai tirziu. Cind acest procent dep5se separ5 de mierea de mans, care, gegte glucoza cu prea putin, aceasta
incSlzit5, este scoas5 gi folosit5 in din urm5 determin5 totdeauna crisdiferite produse industriale. Ceara se talizarea gi a fructozei din masa miemai topegte apoi lnc5 o dat5, fiind rii. Cind procentul de fructoz5 este
gata pentru a fi prelucrat5 In faguri ar- ins5 mare, ca de pild5 la mierea de
salcim, care este cu 50% mai mare ca
-tificiali sau in alte scopuri.
Cea de-a doua metod5 prevede ca cel a1 glucozei, mierea r5mine 1-2
faguri cu mierea viscoas5 de mans, ani in stare lichid5. 2) De raportul
dup& ce au fost in prealabil inmuiati de zaharoz5 Inc5 netransformatti, dupg
in ap5 cald5, s5 se intercaleze (in prelucrarea ei de ctitre albine. Cfnd
timpul cfnd nu este cules) intre cei- culesul este abundent yi continuu,
lalti faguri goi gata cl5diti. Albinele glandele faringiene produc5toare de
iau din celule aceast5 miere, in parte enzime din categoria invertazei iyi
diluats, gi o intind in fagurii goi al5- reduc secretiile iar zaharoza nu se
tur@i, prelucrind-o. Nici dupii o ast- scindeazg in intregime. fn conseBe1 de prelucrare, aceast5 miere nu este cint5 mierea cristalizeazi curind.
bine s5 fie dat5 albinelor in hrana de 3). De prezenta in miere a substaniarn5.
telor nezaharoase intr-o mai mare
sau rnai mica cantitate, cit gi de proGranularea sau cristalizarea mierii centul de ap5 ce-1 contine. 4) De temlichide. Granularea mierii este o pro- peratura la care mierea se p5streazti.
blemii rezolvatii numai teoretic pin5 5) De prezenta in miere a anumitor
in prezent. Dup5 atitea incerc5ri yi cristale de miere denumite ,,cristale
studii, nu s-a reugit si3 se gtie precis de initiale, embrionare sau native". De
ce o miere granuleaz5 gi alta nu, sau pild5, dac5 intr-un vas cu miere lide ce una incepe procesul s5u de cris- chid5 se introduce putin5 miere cristalizare rnai curind gi alta rnai tir- talizat5, in jurul acesteia se incepe un
ziu, vorbind bineinteles de o miere proces de cristalizare care se extinde
apartinind aceluiagi sort gi calitate. spre margini, pin5 cuprinde toat5
fntr-adevgr, s-au luat probe din ace- cantitatea de miere din vas. De aselagi lot de miere lichidg gi din acelagi menea, dac5 in celulele fagurilor r5vas cu miere proasptit extrasg, cu ace- magi din anul trecut se rnai g5segte

MIEREA

miere nelins5 de albine, deci resturi

care s-au cristalizat intre timp, iar
albinele depun in celulele acestui fagure in anul urm5tor miere nou5,
aceasta se cristalizeaz5 in faguri.
Dup5 cercetgtorul italian M u z a tt i, explicatia granullrii mierii lichide este urmgtoarea: ,,Mierea este
un amestec de solutii ; in ea solutia de
glucoz5 este suprasaturat5. La un
moment dat glucoza se separ5 din solutie sub form5 de cristale rnai mult
sau rnai putin mari, rnai mult sau mai
putin aglomerate gi mierea cristalizeazti. Granularea se face fn raportul
de glucozti -, care, in mod obignuit,
este in minoritate fat5 de fructoz5
ln cele mai multe sorturi de miere;
atunci ea lncepe sti se depunfi pe fundul vasului formind cristale. Moleculele ce alcltuiesc masa glucozei pierd
In acest caz, o parte din a p l . Aceast5
insetare a lor activeaz5 procesul de
migcare, de oscilare, de ciocnire a moleculelor in ma&. Atunci, primele
din ele, incep s5 polarizeze, s l atragl
gi s l se uneasc5 stabil, formind un
germen de cristalizare. 0 dat5 inceput
acest proces de aglutinare, el continu5 rnai repede sau rnai incet, cuprinzind totodat5 masa de jos in sus,
pinti se granuleazs in vas toat5 miereal'.
In privinta mierii de man5, alte
dou5 zaharuri determin5 sau nu procesul de cristalizare. Ele sint: melezitaza gi dextrinele. Clnd aceasta din
urm5 este majoritar5, mierea r5mine
lichid5. Din contra, cind melezitaza
este majoritarl, mierea de man5 se
cristalizeazii. Dac5 procentul ei este
de peste lo%, se formeaz5 cristale
mici care sint ava de tari incit sclrtiie
in dinti, iar mierea se cristalizeazil
foarte repede, chiar in celulele fagurilor, de cum este c5pticitfi de albine.

96

MrEREA

Tabelul 2
COYPOZITIA DIFERITELOR SORTCRI DE YIERE
$1 VITEZA LOR DE GRANULARE
A. C a i l l a 8

granukri~, I
Hrigcs
Te i
Brad

26,O 4,30 2,O

.25,5 3,60 6,0
26,33.20 10,s

Nectar
extrafloral 26,9 3,O 11,O

'"

3,O indie' timpu'

Iuni
7,O
Nu ~ ~ $ ~ ~ $j 5 0
nu- jumltate de
leazi "n')

,,

Mierea de rapit5 granuleazg cc?l

rnai repede, urmat5 de cea de trifoi
etc. Valoarea mierei nu scade lnsS
prin granulare. fntr-un fel, o miere
granulatfi este o garantie de puritate.
In mod obignuit, nici un sort de miere
nu r5mine absolut lichid; dup5 7-8
luni de la extractie rnai toate granuleaz5, binelnteles in afar5 de cea
de man5, sort cu mult5 dextrin5.
Prevenires cristalizlrii mierii. Stuparul, pentru a preveni cristalizarea
mierii, poate folosi urm&t,oarele metode :
a) fnccilzirea mierii dizolv5 cristalele initiale embrionare; ele nu rnai
pot activa ~i deci nu pot polariza mierea in jurul lor decit mult mai tirziu. Cum se face aceast5 operatie de
lnc5lzire este ar5tat putin mai departe.
b) Folosirea de acizi g r a ~ ise aplics
fn felul urm5tor: se amestec5 cu miere abia extras5 o solutie 3% acid izobutiric sau acid sorbic (substantti
care se extrage din scoru~ulde munte).
Oricare din aceste solutii p5streaz5 mierea in stare lichid5 timp de un
an, dac& mierea este tinut5 la o temperatur5 de 15"C, deci la temperatura

MIEREA

97

camerei sau a depozitului. Acegti

acizi sint cu totul inofensivi gi se folosesc in mod curent in industria alimentarii. E i se amesteci foarte bine
cu mierea lichid5 pentru omogenizare.
c) Rogcovele au in alctituirea lor o
substantti dulce, care dat5 En hrana
albinelor fn mici proportii, face ca
mierea extras5 dup5 acest consum redus, s5 nu rnai cristalizeze. Se crede
c5 aceast5 compozitie a rogcovelor
este in direct5 leg5tur5 cu acizii gragi
ar5tati rnai sus (Kalogereas gi Certel).
d) fnghetarea brusc; a mierii cu
anumite aparate, la -45"C, este o
metodti foarte expeditiv5. Mierea astfel tratat5 la frig intens este sticloas5
si nu rnai cristalizeazti de loc dac5 este tinut5 la rece. Pentru consiimul
curent, se taie din blocul Pnghetat,cu
un fiergstriiu, atit cit este nevoie, se
tifie En camer5 caldti, se dezgheat5 gi
se consuml. fnghetarea mierii in
mod progresiv gi nu brusc, cum am
a r l t a t rnai sus, nu d l rezultate, c5ci
mierea granuleazii.
Qrilbireta cristaliziirii mierii se
obignuiegte rnai ales in tirile in care
consumatorii prefer5 mierea fn stare
granulat5 gi uneori gi la noi.
Mierea se incheag5 in cristale fine,
untoase, cu aspect gi gust atrlgltor.
Iat5 cum se procedeaz5:
fntr-un local cu temperatur5 de la
5-15C se tin vasele cu miere ce urmeaz5 sg fie granulat5. fn masa mierii se introduc 5% miere cristalizat5.
Cu o spatul5 de lemn, care trebuie s5
ajungti pPn5 la fundul vasului, mierea
se arnesteci de doug ori pe zi - dimineata gi seara - cfte 5 minute.
Se va observa curfnd cii mierea incepe s5 se ingroage gi se formeazti in
masa ei cristale fine. Atunci se toarn5 imediat in bidoane de celuloid,
7

- A.B.C.... Api~01Wl.

MIEREA

de tab15 cositoritti, sau chiar h saci

de polietilenti, unde ea igi desivirgegte granularea. fn principiu, o miere care granuleaz5 repede va avea
granule fine, va fi mult rnai apreciatii
gi nu va fermenta. Mierea cristalizatg
trebuie ferit5 de o umiditate relativii
a aerului mai mare de 60%. E a se tine
bine inchis5, dac5 se poate, in bidoane cu rondele de cauciuc, pentru cii
fpuctoza din miere fiind cea care r5mine lichidti in parte - numai glucoza gi zaharoza cristalizeaz5 - se
ridic5 la suprafat5, putind ugor absorbi apa din atmosfer5. fn aceastg
situatie se pot grefa in masa lichid5
fermenti care o predispun la fermentare.
LichePierea mierii granulate. Stuparii sint adeseori nevoiti s5 lichefieze mierea granulat5, inainte de predarea ei la beneficiar. Operatia ins5
trebuie f5cut5 cu cea mai mare grijl,
c5ci dac5 mierea este prea fnctilzit5,
adic5 peste 40C i se distrug anumite
elemente de o mare insemngtate pentru consumator, cum sint: uleiurile
eterice volatile care se pierd, iar
mierea rtimine fad5 gi f5rg parfumul
ei specific; enzimele (amilaza gi invertaza), care au un rol deosebit pentru organismul omului; diastazele,
fermentii atit de necesari in procesele
de digestie; vitaminele, hormonii, cit
gi alte substante folositoare. Pentru a
inl5tura aceastg fncillzire exagerat5,
vasul cu miere trebuie sti stea in altul
cu ap5, ce se inc5lzegte cu Encetul
pinti la cel mult 40C. Apa din vas
trebuie agitatti cu o vergea, pentru a
avea ctildurti uniform$. Vasul cu miere
stti in altul cu apti caldti pe un grtitar. Mierea de asemenea trebuie migcats, c h i numai astfel ctildura ei v a
fi uniform5. E a r5mEne la acest grad
de temperaturl pin5 nu se mai vede
in miere nici un cristal nedescompus.

MIEREA

98

MIEREA

lTasul scos din cel cu ap5 cald5 este

Mierca cristalizatg in faguri gi
invelit bine cu p5turi groase sau blBni, folosirea accstora.
pentru ca r5cirea mierii sii se fac5 cit
Rlierea cristalizeazii citeodatj chiar
mai incet gi mai tirziu posibil. In gi in faguri, mai ales in stupii cu coS.U.A. lichefierea la intreprinderile lonii slabe ca populatie, colonii al
mari se face in camera inccilzit5, la ciiror ghem nu poate acoperi majori40C. *\poi butoaiele sint trecute in tatea fagurilor din stup. De asemenea,
a doua camerB la 60-70"C, unde se ea poate s5 granuleze chiar in fagurii
scurge mierea din ele. Bineintelescii din depozit, cind mierea provine din
totul fie face automat, caci omul nu plante care au proportii mari de zapoate s2 reziste la temperaturi aga haroz5, cum este de pilda cea de rade ridicate. Altii folosesc gi o a treia pitti, or dac5 in depozit a fost o temcame1.5, cu temperatura redus5 la peratur6 cu variatii mari de tempera40C, unde mierea se decanteaza in turii.
Pentru extragerea si recuperarea
2$ de ore cit st5 acolo. 0 alt5 metodd
este pasteurizarea mierii granulate, mierii cristalizate in faguri, acegtia
care se intinde peste nigte tiivi de se introduc intr-un cuptor cald dup5
alamii cositoritj in strat numai de ce piinea a fost scoas5, sau intr-un
2 cm gi st5 timp de 5 minute la o tem- topitor solar care, topind ceara !i liperaturii de 90C. Cind aceast5 ope- chefiind mierea cristalizatii, o colecratie este incorect fiicut5, poate ins5 teazl in vasul colector a1 topitorului,
duce la degradarea enzimelor din separind-o de ceara topitti.
miere. Sint gi aparate speciale, cu
0 alt5 metod5 practicii pentru ca
inc5lzire prin aburi, la int,reprinderi mierea cristalizatii in faguri s5 se lice au cantitsti mari de miere pentru chefieze, ins5 far5 ca fagurii s5 fie
topit, aparate avind un dispozitiv topiti, este urmgtoarea: pe plita de
cu lop5tele de lemn ce se invirtesc in- buciitiirie se agaz5 10-12 c5r5mizi1
cet in mierea lichefiat5; vasele tre- pe care se pune o t a v l cit suprafata
buie s5 fie emailate sau cositorite. fundului unui stup; tava va avea
Dar ~i acestea trebuie s5 topeascj margini pentru ca eventual mierea
mierea numai la o temperaturii care care s-ar scurge din faguri s5 nu se
n u dep5gegte 42C gi in vase adincite risipeasc5. Pe tavii se agaz5 un corp
-fn alte vase cu ap5 fierbinte. Un mij- de stup plin cu faguri cu miere cristaloc practic, ieftin gi sigur, pentru p5s- lizat5; el se acoperl cu un podigor.
trarea mierii lichefiate cit rnai mult Se deschide putin robinetul de gaze
timp, este folosirea unei proportii de sub plit5, care va arde deci cu flaciirii
2% glicerin5 de cea rnai bun5 calitate, redusg, operatie care se poate face gi
care se adaugii in miere atunci cind la un aragaz sau la dou5 15mpi de
este in15 caldii. Imediat masa in- buc5tZrie cu petrol. C5r5mizile se
treag5 va f i amestecat5 cu o lop5tic5 fncllzesc la o temperatur5 redus5, iar
cgldura, iradiind spre faguri, topegte
de lemn pentru perfecta ei omogeni- cristalele din celule. fntr-o noapte,
eare, dup5 care se toarn5 in vase sau pin5 dimineata, toat5 mierea granuborcane. Astfel tratatii, mierea st5 latii din faguri poate fi licheliatg.
iichid5 aproape doi ani, f5r5 ca glice- Operatia ins5 trebuie strict suprarina s5 schimbe nimic din calitgtile vegheat5, pentru ca temperatura din
stupi sii nu depggeascti 40C.
sau aroma ei.

Pentru a p3stra fagurii far5 ca

mierea s5 se cristalizeze in celule,
ei trebuie feriti de r5ceal5, inchigi
in dulapuri cit mai bine izolate, in
camer5 caldl de 20C f5r5 variatii de
temperatur5 gi cu o umiditate relativ5
a aerului de cel mult 60%. Cind totugi
ea a inceput s5 se cristalizeze in faguri
;i nici nu poate fi scoas5 din stup in
timpul iernii cind albinele sint strinse
in ghem, albinele vor fi alimentate cu
apii intr-un pahar ce st5 ling5 orificiul de alimentare din podigor, deci
sub capac, bineinteles dac5 stupii sint
iernati in ad5post. In apii st5 adincit5
o figie de pinz5 lat5 de 6 cm, care are
unul din capete adfncit in ap5 pin5
la fundul paharului, iar capgtul opus,
lung de 7-8 cm, este tiiiat in 5-6
figii. Acestea se introduc cite una
intre rame stind suspendate intre intervalele dintre ramele ocupate de
albine. Ele sorb apa gi astfel dizolv5
cristalele din celule. Este suficient
pentru o colonie bung s5 sa repete
aceast5 alimentare cu ap5 o dat5 pe
slpttiminl, pin5 cind sosegte timpul
cald. Albinele mai pot primi ap5, in
acelagi scop, o datg pe s5pt5mPn5,
in jgheabul ramei hr5nitor in mijlocul
cuibului, cam 100-150 g, nu prea
fierbinte. Albinele dizolv5 ugor cristalele gi folosesc mierea. Fagurii cu
miere cristalizat5 pot fi folositi in
prim5var5 ca hran5 stimulativ5, dacr?
ei se tin citeva zile intr-o camer5
cald5, in apropierea sobei. fn felul
acesta mierea din faguri se inc5lzegte gi atunci cind este dat5 albinelor, ele o pot dizolva ugor dac5 ramele stau direct lfngll cuib. Concomitent in jgheabul ramei hr5nitor se
toarng zilnic cite 20-30 g ap5 cald5.
La introducerea lor in stup, fagurii
vor f i pulverizati in prealabil cu ap5
caldii.

Mierea fermentat&(in5crit5). Mierea

ajunge in stare de fermentare atunci
cind a fost extras5 prea curfnd, fr?rii ca
albinele sii fi eliminat apa din ea pin5
la o proportie de 17-17,5%, iar
stuparul a tinut-o intr-un local umed.
La fermentarea unei cantitsti de miere
nematurat5 deplin contribuie gi enzimele. Acestea sint fermenti naturali
incorporati mierii de c5tre albine in
timpul prelucrgrii, cit gi granulelor infime de polen ce cad citeodat5 in
celulele cu miere, de pe perisorii
corpului albinelor culeggtoare. Aceste
enzime transform5 zaharurile din miere in alcool etilic, bioxid de carbon gi
apoi, datoritl bacteriilor acetice, se
oxideazti gi se transform5 in acid acetic.
Fenomenul de fermentare a1 mierii
poate s5 apar5 gi atunci cind extracJia mierii s-a fiicut pe un timp prea
ploios, fiind cunoscut c5 ea este higroscopic3 gi absoarbe din aer vaporii
de apr?. La citva timp de la extractie
gi depozitare, aceast5 miere incepe s5
se separe; de o parte se alege glucoza,
care se depune pe fundul vasului, iar
fructoza se ridic5 la suprafatl, plutind ca o miere lichefiati gi apoas3.
Continutul s5u in. ap5 acolo va fi de
cel putin 21,5%. fn aceast5 situatie
la suprafata mierii, la inceput gi
apoi mai tirziu chiar in adincul masei
ei, se dezvolt5 nigte fetmenti de gen
Zygosacharomyces ori Saccharornyces
cerevisiae. Dezvoltarea lor este cu
atit mai rapid5 gi in m5sur3 mai
mare, cu cit mierea are in masa ei gi
urme de polen in suspensie, polen care
s-a ridicat sus prin separare. Cum fer-.
mentii au nevoie gi de azot g i de ailruri minerale pentru fnmultirea lor,
ei g5sesc acolo hran5 potrivitll, iar,
mierea incepe deindatii s5 fermenteze.
La fnceput acegti fermenti folosesc
oxigenul din aer, se dezvoltg gi se.

MIEREA

100

Filtrarea mierii fSrB bule de aer En ea

inmultesc pe cale aerob6 in mierea de

la suprafa$, f5r5 s5 produc5 alcool,
ci numai bioxid de carbon. Ctnd ei
Ins5 p5trund adinc in masa mierii, se
transform5 in fermenti anaerobi ce
trgiesc f5r5 aer gi nu pot produce alcool
qi bioxid de carbon.
0 astfel de miere trebuie repede prelucrat5, c6ci consumat5 ca atare aduce
En organism alcool qi acid acetic, substante v2it5m5toare, mai ales pentru
cei cu boli ulceroase. Mierea ferment a t 5 va fi tratat5 in felul urmstor: se
tine vasul cu miere dou5 zile intr-o
camer5 cald5 la 30-35C. Acolo ea
eliminil o parte din aerul absorbit in
procesul de fermentare. Apoi se v a
incEilzi in baie de ap6 cald6. fn acest
caz tehperatura poate fi urcat6 pin6
la 100C. Pe m5sur5 ce se inc5lzeste,
se adaug5 peste ea o alt6 cantitate de
mier'e fermentat5. fn felul acesta bulele de gaz produse de fermentare vor
fi eliminate prin c5ldur6 din masa
mierii, iar ale se ridic5 la suprafat5
c a o spurns ce trebuie luat5 mereu cu
o lingur5 mare. DacB nu se face aceast 5 burstare permanentiri, mierea incglzitg poate s5-qi mZreasc5 volumul
gi s3 dea afar5 din vas. Ctnd deasupra

MIEREA

nu mai apare spum5, mierea este 15sat5 s5 se rlceasc5. Atunci poate fi

data in consum industrial, cum ar fi
de pild6 la prepararea hidromelului.
Dac5 este consumat5 ca atare, ea nu
mai are valoare intrucit, l a temperatura ridicat5 la care a fiert, gi-a pierd u t din calit5ti (enzimele, aroma gi
culoarea ei frumoas5).
Cel mai bun si eficace remediu este
acela de a inc5izi moderat mierea, in
care s-a introdus un s5culet in care
s-a pus c5rbune de lemn bine m5runtit. Timpul de inc5lzire gi m5surile
de luat le-am descris la prima metod5
de tratare.
Miere toxici. fn tars noastr5 nu se
gisesc plante care produc miere toxic5, cum stnt de pild5 prin Africa de
Sud, unde exist6 o specie de Euphorbia, ce produce o miere care, consumat5, d5 arsuri in stomac sau in
laringe. fn schimb, orice miere poate
deveni toxic6, dac5 este r3u pSstrat5,
In vase de zinc sau de fier. Datoritg
acidit5tii sale, mierea cind intr5 In
contact cu zincul sau cu fierul din
vase se transform5 in acetat de fier
care este toxic. Mierea trebuie p5strat5
numai in vase din otel inoxidabil,
din tab15 alb5 cositorit5 sau in vase
emailate, sau date la interior cu un
strat gros de vopsele sintetice.
Reeoltsrea mierii lichide, m5suri
preliminare. Mierea, fiind un aliment
de mare insemngtate pentru consumul
uman, deci supus controlului sanitar,
trebuie s5 fie prezentatg In stare natural5. In preajma lunii mai ins5 apar
obiynuit, in unele stupine, primele
manifest5ri ale bolii loca. Sint stupari care abia atunci se gindesc s5
trateze coloniile, cind de fapt aceastg
m5sur6 trebuia luat5 inc5 de la Inceputul primsverii, pentru a preveni
aparitia bolii. fn atare situatie, medicamentele folosite pentru tratarea

ei rgmln partial in fagurii in care albinele Igi vor strtnge curind recolta.
Aceste medicamente, amestecate cu
mierea nou5 depus3 in faguri, vor prejudicia calitatea ei pentru consumul
uman. Dac5 la analizele fgcute de organele sanitare se giisesc urme din
aceste medicamente in miere, ea poate
fi confiscatl. De aceea apicultorii vor
lua mlsuri ca orice tratament cu sulfamide sau antibiotice s5 se termine
cu cel putin o lung inainte de aparitia
culesului principal, in care timp albinele vor avea posibilitatea sti consume integral siropul medicamentos
ce le-a fost dat. De asemenea, in timpul
acestui cules, nu trebuie s3 se
facg tratamente contra parazitilor
cu substante puternic volatile ca:
naftaling, acid fenic, sulf, timol etc.
cgci mierea din faguri absoarbe cu
ugurintl aceste mirosuri care riimin
1n ea iji dup5 extractie, IncPt o fac improprie consnmului. Alte mlsuri preliminare slnt cele privitoare la local
gi utilaj. Apicultorul se va ingriji Pn
primul rind de localul unde va face
operatia recoltgrii, local in care albinele sg nu poatg avea acces. Acesta
va fi laboratorul stupinei, unde se mentine o temperaturg ridicatl pentru ca
mierea sii se pgstreze fluid5 gi ugor
de extras; In acest scop apicultorul
procedeazg mai intii la ridicarea magazinelor de recolt5 cu miere gi transportarea lor in camera caldii, unde se
face extractia. Temperatura potrivit5
acestui scop este de 25-32C.
In pastoral, extractia se face in
c a b h a apicultbrului care trebuie sti
fie bine inchisl, pentru ca albinele sg
nu pmtg pgtrunde in interior. La
geamul' cabanei, in coltul de sus, se
monteazg un izgonitor tip Porter, V. n.,
pentru eliminarea albinelor ce au fost
eventual aduse acolo o datg cu fagurii
pentru extras. In fata ugii se ameha-

jeazg un mic vestibul flcut din piituri

sau cearceafuri, Pmpiedicfnd astfel
albinele s l pstrundl in interior cind
uga se deschide. Din cabanl se scoate
tot mobilierul; se fixeazii apoi extractorul pe un cadru de lemn sau cu
t3rugi b3tuti in plimint, iar algturi se
instaleazg desclpgcitorul gi o mas3 pe
care st5 lampa cu petrol sau aragazul
aprins, cu un vas de a p l fierbinte pent r u Incglzit cutitele de desclpgcit. De
asemenea este nevoie gi de un lighean
cu apg pentru spllat miinile de miere,
de o ciildare pentru miere, bidoane
or un butoi curat gi bine strins Pn
cercuri; Pn acest din urmg caz, va fi
nevoie gi de o pllnie de turnat mierea
in butoi. Apicultorul igi va preglti
combustibil pentru afum5tor precum
gi 3-4 perii sau pene pentru inllturarea albinelor de pe faguri. Operat i a aceasta va fi curfnd Pnlocuit3, cind
va intra in uz benzaldehida, V.n.
E nevoie, de asemenea, de dalta
apicolg pentru ridicat rame, oare trebuie sg-i stea permanent la indeminl.
Un magazin sau corp de stup go1 se va
ageza deasupra cuibului, iar Pn el se
scuturii albinele de pe fagurii cu miere
ce se ridicg din corpul de strfnsur5.
0 targii sau un clrucior de transportat
magazinele de recoltl pin5 la camera
de extractie slnt foarte necesare.
Recoltarea propriu-zis3 a mierii se
face cind ea erate deplin maturat5 f n
faguri gi poate ajunge in aceastli stare
chiar daciinu este cgplicit5 decft partial,
deci ctnd principalul cules este aproape
pe sffrgite. Bineinteles, se extrage
numai surplusul ce prisosegte peste
ceea ce apicultorul trebuie s5 lase
albinelor sale ca hranl. Dac5 in regiunea unde se a f l l stupina albinele
nu mai au nici un alt cules, necesarul
pentru colonii se lass pentru toat5
durata de timp a iernii gi primgverii
anului viitor, deci pin5 la aparitia

primului cules principal. Dac5 dup5

extragere se conteazii gi pe alte culesuri insemnate gi sigure, necesarul de
hranii pentru colonii se las5 pentru o
perioad5 ceva mai scurt5. fn orice caz,
in stup, oricind trebuie s5 r$imin&
atlta miere, incit albinele s6 se simt6
fn deplinii sigurantl, iar in colonie s&
nu se producii o crizii care opregte extinderea continuii a puietului.
Are fnsemngtate, in unele imprejur l r i , momentul ales pentru recoltarea
mierii, astfel incit albinele s5-gi poatg
completa dup5 aceea necesarul pentru
ele gi puiet, in afar5 de cazul cind
stuparul extrage integral mierea din
faguri gi le dii sirop de zah5r pentru
iernat. 0 astfel de operatie este necesarl mai cu seam5 in stupinile unde
bintuie nosemoza. DacS apicultorul
ar face aceastri recoltare totals a mierii,
f5r5 sii o completeze imediat cu o
hriinire masivii, albinele, viizfnd cg
rezervele lor 4nsemnate de miere au
dispiirut fntr-un mod atPt de neagteptat, vor fnceta inmultirea puietului.
Aceasta se va riisfrfnge mai ales in
mod negativ asupra bunei dezvoltiiri
a coloniei fn timpul primiiverii urmiitoare.

Ridicarea magazinelor
d e r e c o 1 t d pline cu miere, la
stupii verticali, se face deschizfnd
stupul, trggind corpurile cu miere
pe suportul mobil fixat in spatele
stupului, dupri ce s-a dat fum mult
fntre faguri; 4n felul acesta se indrumeaz5 albinele in jos, spre cuib. Dacg
colonia are mai multe magazine de
recolt5 pline, se ridicii toate, pe rind,
desprinzfndu-le unul de altul cu capiitul
lat gi tegit a1 daltei apicole. Ele se suprapun peste suportul mobil, acoperindu-le cu un sac go1 sau o mugama.
Din corpul cuibului nu se scoate
nici un fagure cu miere. Acolo sint
ramele cu puiet care, fn nici un caz,

nu se supun extractiei. Un puiet care

degi cgp5cit, a fost supus centrifug5rii in extractor, va suferi foarte
mult. E l fgi pierde din vitalitate atunci
cind ajunge la maturitate ca albin5,
iar unele din ele chiar nici nu pot
zbura, mor mai curind gi sint putin
rezistente fat5 de boli. f n afar5 de
aceste considerente, mierea aflatii in
ramele cu puiet cit gi in cele din marginea cuibului, constituie o rezervii
de care stuparul nu trebuie sii se atingg.
Peste corpul stupului rjmas f5rg magazinele cu faguri trase pe suportul
mobil, se agazri un corp gol, in care
se vor scutura albinele de pe fagurii
cu miere din magazinele ridicate.
Din magazinele cu faguri ocupate de
albine se scot rind pe rind ramele.
Albinele de pe ele se scutur5 in corpul
gol, deasupra cuibului. Cele care nu
au c6zut de pe fagurele scuturat se
fndepiirteazii de pe suprafata lui cu o
perie sau o panii. Fagurii astfel eliberati de albine se pun fntr-un magazin go1 ce st5 pe targ5, sau c5ruciorul de transport, acoperit cu o pgturii
sau un sac. Apoi targa sau ciiruciorul
inciircat se transport5 in camera de
extractie. Dac5 apicultorul, la scuturarea fagurilor ggsegte faguri cu
puiet, albinele riimin mai departe pe
acegti faguri, care se adun5 intr-un
magazin go1 ce se dg unui stup mediocru spre fngrijire. Dacg puietu1
din faguri este puiet de trfatori, nu
va fi pristrat, ci fagurele periat de albine va fi pus aliituri de cei care merg
la extras. Pentru ca albinele din stupii
clrora l i s-au ridicat magazinele de
recolt5 cu miere s5 aib5 loc pentru
continuarea activititii lor, se va proceda in dou5 feluri, in functie de locul
unde se executl operatia de extractie
gi anume: dacii aceastii operatie se
face la un centru unde se cmcentreazi
toate magazinele cu faguri plini de la

MIEREA

fntreaga stuping, cit gi de la alte sectii

ale ei, magazine ce sfnt duse acolo cu
camionul, de indati ce s-a terminat
cu indepgrtarea albinelor de pe ramele
cu miere se agaz5 peste stupi acelagi
num5r de magazine de recolt5, scoase
de la rezervg, dar cu faguri goi gata
clgditi, pe care albinele Pi vor ocupa
de indatg; dacii extractia se face pe
loc, in cabana stupinei, se pune provizoriu peste stupul recoltat numai
cfte un singur magazin de recoltg cu
faguri goi gata clgditi, in care albinele
culeggtoare pot depune nectarul adus
fn ziua respectiv5. Seara se repun in
fiecare stup magazinele numerotate,
ridicate in cursul zilei pentru extractie. Aceast5 metodi de ridicare a magazinelor cu faguri, descris5 mai sus,
este cea mai des folositj de apicultor, dar rnai sint inc5 alte douB metode pe care le amintim aici gi
anume:
Evacuarea automat& a
a 1 b i n e 1 o r se face punfnd de cu
sears, intre corpul de cuib a1 stupului
gi magazinele de recolt5, un podigor
cu 1-2 izgonitoare. Albinele, fiind
izolate de matcg, trec prin izgonitor
jos, in cuib. Operatia este practic5,
deoarece 11 scutegte pe apicultor s5 mai
fndepfirteze albinele de pe rame, care
este o munc5 ce-i ia mult timp. E a
ins5 nu reugegte pe deplin dac5 in
unele magazine s-a urcat matca gi a
depus ou5 in fagurii de acolo.
Cea de-a doua metodi, consti fn
eliminarea albinelor dintre fagurii
cu miere, cu ajutorul cadrului izgonitor cu pitnza fmbibat5 cu acid fenic,
V.n., sau cu alte substante repulsive,
V.n., Benzaldehidri.
Oricum gi oriunde s-ar face extractia mierii din magazine, stuparul,
fnainte de a incepe extractia, va alege
un ~ u m t i rde faguri de magazin, numai din cei cu miere cilplicit5, care se

103

MIEREA

pun la pgstrare Pn depozit. E i vor fi

dati albinelor in toamns, cind se fac
pregitirile de iernare, V.n., Tehnica
apicolci, octombrie, organizarea pentru iernat, stupi Dadant.
Ridicarea fagurilor cu miere din stupii orizontali se face mlturind albineie chiar in stup. Operatia decurge astfel: se scot primii 3-4 faguri marginali, plini cu miere gi p5stur5, care
se agazl fn 15dita de lucru cu albinele
ce-i acoper5. fncepfnd cu cel de-a1
cincilea fagure, apicultorul dil fum
printre rame pentru ca albinele s5 se
alimenteze cu mult5 miere; apoi, prinz h d rarna in ambele mfini de cele
dou5 umerage, scutur5 bine albinele
de pe fagure. Albinele cad Pn golul
format prin scoaterea celor patru faguri, i a i cele r5mase fnc5 pe fagure dupii scuturare, se perie cu o pan5 direct
Pn stup sau, gi mai bine, pe o foaie de
carton gudronat din fata urdinigului.
Fagurii f3r5 albine se pun fn a doua
ladit5 de lucru bine acoperitg. CPnd
s-a ajuns cu scoaterea fagurilor pin5
la cuibul coloniei, deci pin5 la prima
ram3 cu puiet, operatca se opregte,
se redau stupului cele 3-4 rame pline
cu miere gi pilsturg scoase initial in
prima 15dit5, iar ceilalti faguri f5r5
albine sint dugi in camera de extractie.
Descdpcicirea,
ex trat{ i a rnierii f i r e a ~ e z a r e a
m a g a z i n e l o r c u r a m e ext r a s e. fn camera de extractie 'se
duce numai un numar de magazine
pline cu faguri cite se pot extrage p h i
seara cu tipul de extractor ce-1 posed5
stuparul, el incepe descgpicirea fagurilor. Se folosegte fie cutitul fncglzit
in apa fierbinte dintr-un vas ce st&
direct pe foc, fie furculita de desc5p5cit, c.are nu este nevoie 85 fie lnc3lzitg.
Cind fn localul de extractie apicultorul are la dispozitie curent electric.,

HIEREA

104

descgp5cirea se poate face cu cutite

electrice sau cu aparate speciale.
Fiecare fagure descip5cit este agezat imediat in extractor. La agezarea
lor, apicultorul va avea grijl ca inclrcarea extractorului s5 se fac5 echilibrat. Atunci cind se folosegte extractorul simplu cu paner sau cu casete
reversibile, ramele de magazin fiind
jumltate ca 15;ime fat5 de o ram5 de
cuib, ele se vor ageza cite dou5 al5turi
in fiecare parte a panerului sau a casetei. Dacri se folosegte ins5 extractorul
radial, ramele se agaz5 pe muchie,
fiecare fntre crenelele respective. Ele
n u se pun ins5 la rind aga cum sosesc
de la desclplcit ci invirtind rotorul
cu mina, fiecare ram5 se agazli pe
muchie in partea opus5 celei precedent e ; in felul acesta, chiar dacsi. unii
faguri sint mai plini gi altii mai goi,
ei se repartizeazs intre cele 24-48
de crenele in mod just gi echilibrat.
0 incgrc5tur5 neechilibrat5 face ca
extractorul sil a i b l joc in postament
gi s5 sufere nu numai pinioanele rotorului, dar gi dispozitivul fn vinclul de
fixare a1 lui. De fndat5 ce extractorul
este incgrcat, se poate face extractia
mierii.
Extractia cu extractorul cu paner
fix or cu casete mobile se face extr5gfnd mai intii o parte din mierea de pe
prima fat5 a fagurilor printr-o migcare hceatg, cu cel mult 150 turatii
pe minut. Aceastl m l s u r l se ia ca
precautie, clci d a c l s-ar da de la
fnceput viteza maxims, de 350 turatii
pe minut, mierea de pe acea fat5 a
fagurelui va f i fntr-adevtir complet extras&; in schimb, cea din celulele, de
pe fata opus5 datorit5 fortei centrifuge va presa peretele de mijloc a fagurilor cu o greutate de 22,5 kg, distrugindu-I. Deci dup5 extractia mierei
de pe acea fat5 rotorul extractorului
se opregte din migcarea centrifugc, iar

MIEREA

fagurii se intorc cu partea opus5 spre

exteriorul rotorului. Apoi mierea de
pe acea fat5 se extrage total, dind viteza progresiv, pin6 la cea maxim5
ar6tat8 rnai sus. Oprind apoi din nou
actiunea rotorului, fagurele este repus
in prima pozitie gi se extrage total
restul de miere ce nu fusese extras la
inceput. La extractorul cu casete reversibile, V.n., ele se intorc automat,
prin oprirea brusc5 a manivelei de invirtit. Atunci, casetele, cu o migcare
automata de rotatie in jurul unui punct
central de sprijin a1 lor, se intorc gi
se expune pentru extras cea de-a doua
fat5 a fagurilor. Cu extractorul radial,
in care ramele stau agezate in rotor
pe muchie, avind speteaza superioarii
agezat5 spre exteriorul extractorului,
mierea este proiectatl de forta centrifug5 de o dat5 de pe ambele fete ale
fagurilor, f5r;i a rnai fi intoarse. Actiunea centrifug5 incepe cu o vitez5
redus6, pin5 se aude in interiorul extractorului cum mierea cade pe pereti
ca o ploaie, atunci viteza se m5regte
ugor pe m8sur5 ce fagurele se goleqte.
Spre sfirgitul extractiei rotorul atinge
pin5 la 250 turatii pe minut. Cind
centrifuga se invjrtegte cu mfna, este
bine ca dup5 un timp de fnvfrtire sii
se opreasc5 gi s5 se inceap5 a se invirti in sens invers. Operatia se repetl
de 3-4 ori, invirtind tot rnai tare.
Aceasta se recornand5 pentru faptul
c5 forta centrifug5 se exercit5 Pn mod
putin diferit pe cele dou5 fete ale fagurelui, data fiind inclinatia diferitg
a celulelor fat5 de migcarea de rotatie. Cfnd se folosegte puterea motrice
la un astfel de extractor, viteza rotorului se m5regte treptat prin fntinderea curelei de transmisie, apasfnd
pe ea o roat5 liberg cu pirghie; atunci
cureaua se fntinde rnai mult, trage
rnai puternic, iar rotorul se lnvfrtegte
cu o vitezil rnai mare. Pentru micgo-

MIEREA

rarea vitezei se slilbegte apbarea pirghiei cu roat6 liberg, rotorul pierde

din ce in ce din vitez6, iar o frin6
care este amenajati ling5 pinioanele
centrale frlneaz5 rotorul care se opregte curind.
Mierea extras5 se acumuleaz5 in
partea de jos a extractorului, care are
fundul putin inclinat spre robinetul
de evacuare. E a se scoate abia atunci
cind nivelul ei atinge baza rotorului.
fn felul acesta greutatea mierii acumulats sub rotor constituie un element
de stabilitate a extractorului pe suportul s5u. Cum in masa ei se aflil resturi
de cear6 care trebuie strecurate, iar operatia cere prea mult timp, ea se
toarn5 provizoriu intr-un vas cu SUprafatg larg5, care are jos un robinet. Stind astfel clteva ore, toate impurit5tile din miere se ridic5 la suprafat5. Atunci mierea se trece in bidoane
mici, care, pe m b u r 5 ce se umplu,
sint date afar6 din caban5. Ele se
spa15 la exterior de mierea ce a curs
pe pereti, pentru a nu atrage albinele
qi a le determina la furtigag. Cel mai
sigur mijloc de a indeplrta albinele
ziua de la locul extractiei este acela
de a ageza in fata geamurilor cabanei,
precum qi in vestibul, un tifon imbibat cu acid fenic. De asemenea, la
toate Pncheieturile, unde se observ5
cg albinele incearcti s6 intre, acestea
se inchid cu o figie de pfnz5
1mbibat6 cu acid fenic 75%. Efectul
este sigur gi se poate extrage f5r5 nici
o grij5 de furtigag chiar $i in cele mai
iipsite perioade de cules.
Ramele golite de miere gi scoase din
extractor se agazl Pn magazinele lor
de recolt6, redindu-le seara albinelor
pentru a le umple din nou dacl culesul este in curs, sau dac5 el a incetat,
numai pentru a fi linse.
R5u fac unii apicultori care las5
fagurii cu resturi de miere in ei, flrg

1'05

MII~R~A

s6-i dea la lins albinelor. E i pretind

c5 in anul viitor albinele, g6sind urme
de miere in celule, ar ocupa mai curfnd
magazinele de recolt%. Este o eroare,
c5ci mierea r6mas8 pe fundul celulelor d5uneazg. fntr-adevgr, in timpul
iernii, ea absoarbe o cantitate de ap6
din atmosfers gi se poate acri. Chiar
dac5 fagurii sint bine pgstrati, iar
acest proces de fermentare precum gi
de muceglire nu are loc, totugi resturile de miere din celule se cristalizeaz5 pe fundul lor. In anul urmgtor,
cind la culesul principal se agaz5 acegt i faguri peste stupi, mierea pe care
albinele o a d u n l se va cristaliza chiar
in celule, datorit5 tocmai acelor cristale embrionare de miere granulatil
ce se a f l l fn celule.
Magazinele de recolt5 o dat6 extrase se reagaz5 peste stupi in aceeagi
sear5. Dac5 recoltarea s-a facut noaptea, ei se redau albinelor dis-de-dimineat6.
Pe cit este posibil, atit fagurii cPt
gi magazinele de recolt5 trebuie s5
revinf stupilor de care apartin. Operatia aceasta este obligatorie cPnd se
b5nuiegte c5 stupina e contaminat5
de vreo boa15 molipsitoare care astfel
s-ar rbpindi foarte repede fntre toate
coloniile stupinei. De aceea, atunci
clnd magazinele se ridicg de pe stupi,
se scrie num6rul de ordine a1 stupului
cu cretl pe peretele sgu frontal.
In combinatele apicole mari extractia mierii din magazine nu se face In
stupin6, ci ele se transport6 la sediul
central, unde se gtisegte laboratorhl
cu toate uneltele necesare: extractoare
actionate electric, desclipticitoare care
prin cutitul vibrator desciIp5cesc rapid
zeci de faguri, pompe care trimit mierea extras5 in bazine mari pentru limpezire etc. Uneori extractia se face
dup6 ce sezonul culesului a trecut. Ei
lasl si5ptgmtni intregi magazinele cu

faguri plini cu miere fntr-o cameri cu ugor tras5 fn timpul noptii. Peste un
temperaturi potrivitil, pun tetraclo- astfel de stup se pot suprapune 10
rur5 de carbon sau alt insecticid filr6 magazine de recolt5 pline cu faguri
miros peste ramele fiecirei stive. Cind cu miere sau 5 corpuri de stupi. Seara,
sosegte timpul extractiei, inc5lzegte cind zborul albinelor a incetat, se
camera timp de 1-3 zile la 42" C fncepe operatia de extragere a faguriyi astfel mierea se extrage ugor. Sfnt lor; d u p i golirea ei se agazi fn corpul
qi laboratoare mobile unde se poate sau magazinul de recolt3 a1 stupului
face extractia.
din care provin. Operatia extragerii
La noi In tar&,pentru prima oar5 mierii trebuie oprit5 inainte de aparia-a realizat la stupina Cfndegti-Buz8u tia diminetii. Toate magazinele sau
din regiunea Ploiegti un astfel de la- corpurile din care s-a extras mierea
borator de extractie mobil. fn vara se redau imediat stupilor respectivi,
anului 1964, fn acest laborator s-a dup5 ce au fost spglati la exterior de
extras in curs de 7 zile, numai cu orice stropituri de miere. Extractorul,
personalul apicol permanent, 1 va- fnvelit in cearceafuri bine legate, r5gon de miere de l a diferitele stupini ale mine pe Ioc, afar$, pentru ca operatia
unititilor socialiste aflate fn pasto- s5 fie continuat5 fn noaptea urmgtoare.
ral, la salcfm, pe diferite vetre. Fil- Mierea extras5 este pus5 direct in
cindu-se extractia repede, se poate bidoane fnalte, unde, dup5 cfteva ore,
prinde gi a doua floare de salcfm la ea se limpezegte, curftindu-se de restualtitudine superioar5, unde deci el rile de cearil.
lnfloregte cu intfrziere.
F i l t r a r e a $ i sedimenE z t r a c t i a d e n o a p t e . t a r e a rn i e r i i, fn unele t i r i se
Dac5 apicultorul a lntirziat extrac- face dupii o ugoari inc5lz-ire prealabilii,
tia, iar culesul a trecut, operatia se va ca s5 poati fi trecut5 prin f i l t ~ espeface cu mult5 greutate, c5ci albinele ciale, f5cfnd-o extrem de curat5 g i
avide de miere nu dau stuparului r5gaz aspectuoas6. S-a dovedit ins5 c3 o
85 lucreze linigtit, iar in stupin5 se miere filtrat5 pierde 20-40% din
poate provoca repede furtigagul. De substantele valoroase ce le contine,
aceea una din solutii poate fi efectua- In special riboflavina gi acidul nicorea extragerii in timpul noptii, afar5, tinic aflate in particulele fine de polen
ling5 caban6, unde agaz5 extractorul a diferitelor flori, care stiteau in suspe un cadru de lemn. Lucrarea decurge pensie. Mierea trebuie oferitil consuin cele mai bune conditii. Magazinele matorilor aga cum este extrasl, 16sInd
de recolt5 pline, sau corpurile de stup, doar ca impurit6tile s6 se decanteze,
se preg5tesc de cu ziu5, fndepilrtfnd lufndu-le cu o lingur5 sau cu o spatul8,
albinele de pe faguri, aga cum s-a dup5 3-4 zile de repaus.
ar6tat mai BUS. Fagurii eliberati de
Maturarea, lirnpezirea
albina acoperitoare se scot din Igdita ~i f i l t r a r e a m i e r i i 1 i de lucru, unde au fost puqi provizoriu, c h i d e este o operatie care trebuie
se repun in magazinul sau corpul lor, filcut5 cu toat5 atentia, cici ea nu
care se agazi deasupra unui stup poate fi bine pistrat5 decft d a d s e
puternic, izolat de acesta printr-o matureaz5, adic5 dac6 elimin6 din
ram8 cu pinz6 metalic6. fn felul acesta masa ei resturile de apg ce le-ar mai
mierea din faguri stind In cildura co- contine, mai ales cPnd extractia s-a
loniei de jos, nu se rqceyte qi ea va fi f5cut la o d a t i prea apropiatg d e

MIEREA

inceputul culesului. Prin depozitarea

e i fn vase mari, denumite rnaturatoare,
V.n., mierea se matureaz5. Pentru a
gr5bi aceast5 maturare a mierii, rnai
ales cind s-a fscut extractia pe un
timp umed, se agaz5 in camera dc
maturare 7-8 kg var nestins, care
absoarbe umiditatea produs5 de evaporarea surplusului de ap5 din miere.
Desigur, dup5 citeva zile, operatia se
v a repet,a, pin5 cind apicultorul observ5 c5 mierea din maturatoare are o
viscozitate normal5 cji deci ea a atins
punctul de maturare depling. Pentru
grgbirea acestei maturiiri, este bine ca
stuparul s6 Inc5lzeascs camera p5strind o temperaturg de peste 23C
timp de dou5 s5pt5mini, mai ales cind
are o cantitate de miere rnai mare, ce
risc5 s5 intre in fermentatie. In
maturatoare, pe ling5 c5 mierea se
matureazg, dar se gi limpeze!te. Intradevgr, prin densitatea ei specifics,
toate corpurile strsine cc s-ar afla in
masa ei, cum ar fi resturi de c5p5cele
de cear5, albine inecate, hulele de
aer ce se formeaz5 in vitcza rotorului
in timpul extractiei, se ridic5 sub
form5 de spum5. Aceste impurit5ti sc
iau de stupar cu o lingur5, astfel ca
suprafata mierii din maturator s5
r6mPn5 in contact direct cu aerul cald
a1 camerei de maturare gi depozitare.
Spuma se ridic5 cji mai bine folosind
un prosop umed, dar stors de ap5, care
se pune deasupra ei, lisindu-1 acolo
6-7 ore; in acest timp spuma cu
impuritgtile de deasupra se lipesc de
prosop, iar suprafata mierii r5mine
perfect curat5 clnd el se ridicii. Dacj
rnai r5mfn totugi putine impuritgti
sau spum6, operatia se repet5, de
data aceasta cu o pinz5 de tifon agezat5 aga cum s-a ariitat mai sus, dar
Ilsatg numai 3-4 ore. Mierea, ca s5
fie complet limpezit5, se las5 in maturator 10-12 zile. Din cind in cind

107

MIEREA

stuparul scoate cite o mica probj.

luatri prin sondaj, ca nu cumva, avlnd
in masa diferite zaharuri cu o tendin\ti rnai pronuntat5 spre granulare, s5
determine cristalizarea intregii cantit5ti de miere in maturator. Cind proba
din sond5 arat5 cil mierea are tendinta
de granulare apicultorul or o trage in
bidoane unde ea iqi des5virge~tegranularea, or o trateazg printr-o ugoar5
incglzire, ceea ce-i ajut5 s5 se p5streze
mult timp lichid5.
Dupi o trecere de 13-12 zile, mierca deplin maturat5 se trage Cn vase,
V. n., Desfacerea produselor apicole.
Acestea se p5streaz5 intr-un loc cu
temperatur5 de 15-16"C, cu o umiditate relativl de 58-60%.
fn aceste
conditii ea nu-gi va mgri deloc continutul de ap5, rnai ales dac5 la terminarea matursrii ea nu conbinc rnai
mult, dc 17,4 % ap5.
Meloda canadianci de maturare a
mierii. In marile stupine pentru maturarea mierii, pe ling5 sistemul intrebuintarii maturatoarelor descrise, se
intrebuinteaz5 cji sistemul matur5rii
mierii in faguri. Se cjtie c5 marile
exploat5ri apicole adun5 la un sediu
central magazinele de recolts cu faguri plini ce urmeazs a fi extrase. Ele
stau acolo, de obicei, un timp rnai
indelangat. fntreprinderile prelucrltoare au instalate camere dotate cu
aer conditionat. Acolo se poate regla
atlt temperatura cit cji umiditatea. Se
introduce in camera aer cald foarte
uscat, ce ridic5 temperatura pin5 la
42'C, producind concomitent un curent
de aer cald. Se poate astfel realiza,
datorit5 r5spindirii mierii pe suprafete
mari - fiind Inc5 depozitatii fn faguri
- o scadere a umiditgtii cu 1-3% 4n
24 de ore, in functie de iuteala curentului cald gi de gradul de uscgciune a1
aerului.

Mierea Pn fagnri, Din'F primele

culesuri de la salcim, deci din;mierea
care obignuit nu se cristalizeazti decit
dupti o perioadti lung5 de plstrare,
stuparii pun la rezervti un numtir
fnsemnat de faguri clpticiti. Ei vor
fi inapoiati albinelor atunci cind se
organizeazii coloniile pentru iernare,
extr8gind din ceilalti faguri mierea
strinsti la sffrgitul verii.
Mierea de salcim nu lasti in intestinele albinelor decit prea putine reziduuri. Fagurii cu miere se ptistreazti
la loc perfect uscat, in dulapuri bine
lnchise unde gtiselnita nu poate p8trunde, stind suspendati pe stelaje.
Camera de plstrare a fagurilor sti nu
fie prea rece iarna, iar termometrul sti
nu coboare sub 4-5C. Mierea inghetatti, degi igi micgoreazti volumul, va
curge din celule la primul ei dezghet,
ciici prin inghet se deterioreaz5 in
special celulele fagurilor; fntr-adevtir,
s-a constatat cti la inghet volumul
cerii se micgoreazti cu 2,225%, iar
volumul mierii numai cu 1,362%.
Prin contractarea mlritti a cerii din
faguri, fatti de mierea din celule,
peretii acestora se sfiirimii, iar mierea
curge. Pericolul e gi mai mare cind se
tin la frig sectiuni cu miere care sint
construite cu pereti foarte subtiri.
Stuparii sti nu deschid5 dulapul
cind timpul este umed, pentru cti
mierea poate sti absoarbii apti chiar
prin ciip5cele. Atunci se vor observa
bule mici de acid carbonic produs de
fermentare ce fncepe sub ctipiicele,
iar pe suprafata lor se viid chiar fine
pic8turi de apti, ca o transpiratie. 0
dat5 pe lun5 fagurii se afum5 cu
pucioas8 pentru a inliitura diiun6torii
eventuali. fn timpul iernii nu este
necesarii operatiunea aceasta, dacii s-a
dat fum la sffrgitul toamnei. Mierea
se psstreazg in faguri gi pentru desfacere la amatori sub aceastil formii. La

noi in tar6 mierea in faguri este putin

cerut5, ciici majoritatea consumatorilor doresc mierea lichidii, degi cea in
faguri are un gust minunat, mai ales
cind acegtia sint cliiditi de curind,
sint albi yi subtiri, asa cum se prezints
obisnuit in sectiuni.
Mierea in sectiuni. Cind se vorbegte
de productia de miere in faguri, nu
inseamnil cti se vind faguri in rame.
Acegtia sint foarte grei, cintilrind
pin5 la 4 kg. Este gi incomod s5 t a i
buclti de fagure dintr-o ram5 mare
din care mierea curge, chiar dacg
rama este tinut5 numai in pozitie
verticalti. De aceea mierea in faguri
se prezintii in rame mici, ugoare, subtiri fticute din scindurele de esentg
moale. Toate cele patru laturi, din
care este alciituitti sectiunea, se fae
dintr-o singur5 figie de lemn subtire.
Dimensiunea obignuitti a ffgiilor ce
formeazl aceastti sectiune este de
2,5 mm grosime, 48 mm liirgime ;i
420 mm lungime. Aceastii figie are
patru ttiieturi transversdle fn locurile
unde vin indoite colturile ei, cind ea
este incheiatii; in locul unde cele douti
capete ale figiei se incheie, sint ttiiate
tincuri fine in care capetele se fmbing
perfect. Incheierea sectiunii o data
flcutl, ea apare ca o cutie de form8
pgtratti, fiirti fund gi ftirti capac, dar
perfect fncheiatti. Marginile laterale
ale celor patru laturi ale sectiunii slnt
scobite in adfncime de 5 mm, pe cr
portiune de cite 7 cm din lungimea
fieciirei laturi. Cind sectiunea este
incheiat5, se agazti intr-un magazin
de recoltii special, a ctirui inilltime
este cea a sectiunilor. Prin scobiturile
laterale ale sectiunilor unite albinele
ptitrund in interiorul acestora pentre
ca sti lucreze la ftiguragi gi sii depoziteze
mierea in celulele lor. Sectiunea, c a
sti fie bine gi ugor incheiatg, se adincegte in prealabil in ap8 cald5; Pe

MIEREA

109

felul acesta, atunci cfnd este fndoitz

la colturi pentru imbinarea fn tincuri,
nu se rupe. Pe linia de mijloc a sectiunii, de jur-imprejur qi in interiorul
s5u, este slpat un mic jgheab pin5 la
jumiitate din grosimea sectiunii, obiqnuit de 1,5 mm gi l a t l de 3 mm, jgheab
in care se fixeazii un mic fagure artificial cit mai subtire posibil, flcut din
ceara cea mai finii.
lnzestrarea sectiunilor cu faguri
artificiali subtiri se face astfel: se
taie foi mici de faguri artificiali, cit
lumina sectiunilor, d u p l un gablon;
una din laturile acestor faguri va fi
cu 1,5 mnl mai scurtl. Fiecare foaie
de cearg astfel tiiiatii se aqazl pe un
calapod, care are exact dimensiunea
interioarii a unei sectiuni incheiate,
iar grosimea calapodului ajunge precis
la jgheabul ei median.
Sectiunea scoasii din apii caldl, unde
nu trebuie sii stea decit pin5 se fnmoaie
se indoaie cu precautie la colturi. Cind
cele douii capete ale ei se imbini gi
deci sectiunea s-a fncheiat, ea imbriitiqeaz5 calapodul care are deja pe el
fggurayul de cear5 ai-1 prinde astfel,
incit marginile flguragului intrii perfect In jgheabul median a1 sectiunii.
Cu mina stingii se tin strins capetele
incheieturii cu tincuri, pentru ca fagurele artificial sii nu cad5 din ea.

Montarea filgura~ilorartificiali in sectiuni,

cu ajutorul spaclului cald

MlEREA

Sectiuni montate In magazin special de

recolt5:

i - sectiuni montate In magazin special; 2 - separator lntre sectiuni; 3 - arc marginal d e Ilxare a
grupelor de sect iuni

Apoi se scoate sectiunea de pe calapod

gi cu mina dreaptl se lipesc marginile
fagurelui artificial cu un gpaclu cald.
Sectiunea astfel incheiatii qi inzestratg
cu foaia de fagure artificial, fiind fncl
umed5, se agazii intr-un magazin special al5turi de alte sectiuni. Ele stau
strinse unele ling5 altele ping se usucl.
Atunci, prin uscare, tincurile se string
fntre ele gi sectiunile cap5t5 o soliditate deosebitl, putind fi m!nuite cu
uqurint5.
Aqezarea sectiunilor in magazinul
special se face astfel incit ele sg fie
perfect fixate, iar cind stail suprapuse
in acest loc pe douil rinduri una peste
alta, scobiturile lor laterale $5 corespundl, cele de jos cu cele de sus. Prin
aceste goluri marginale ale sectiunilor
albinele circulii intre ele, ca s5 poatg
lucra fagurii gi s l adune miere fn ei.
Sectiunile stau in magazinul special,
aqezate pe traverse de t a b l l in forma
literei T. fntre peretii unei sectiuni
fala de sectiunea vecinil, nu trebuie s&
fie nici un go1 c5ci de indatl albinele
vor umple ace1 go1 cu propolis, iar
sectiunile greu vor mai putea f i scoase.
f n ultimul timp se fac sectiuni f5r&
scobituri la margini. fn schimb, ele
sint despiirtite unele de altele de nigte
separatoare fgcute din scfndur5 sub-

MIEREA

110

tire, care le tin distantate unele de

altele numai a t i t
cit s5 permit5 albinelor o circulatie
normal5 prin spatiile departate ale
Sectiuni neacope- acestor separatoarite montate in re. Sectiunile stau
astfel strins lipite
rama special&
de separatoare, iar
albinele nu le mai propolizeaz5 atit
d e tare. fn cazul cind se folosesc
ins5 sectiuni cu scobituri marginale,
despiirtirea intre sectiuni se face cu
ajutorul unor f i ~ i ide tabla. De curind s-a preconizat construirea de sectiuni din material plastic. Lucrul cu
ele este mai ugor, gi a u avantajul c5
pot fi folosite din nou. Fixarea sectiunilor in magazinul special se face cu
ajutorul unor arcuri care se pun intr-o
rnargine a magazinului pe ultimul
separator, dindu-le astfel o soliditate
deosebit5. Stuparii cu stupi orizontali
care doresc sB obtinl miere in sectiuni, ii pot pregsti in doul moduri:
1) Se fac nicjte rame late de 48 mm
Igtime, cu umerave normale, ca ramele
obignuite; ele tin rama in pozitie
vertical5, ca orice ram5 din stupi.
fntrucit ins5 sectiunile au laturile
perfect egale, de cite 105 mm, vor
Cncgpea numai cite 4 sectiuni pe dou5
rinduri suprapuse in lumina interioar5
a ramei STAS de 420 x 270 mm ; este
drept cCi jos mai rlmine un spatiu
liber de 50 mm unde se fixeaz5 o
qipcl lati5 pe care se reazem5 cele
d o u l rfnduri de sectiuni. Golul de
sub gipcl poate fi completat cu o
iigie de faguri artificiali pe care albinele o vor cl5di o dat5 cu sectiunile din
ram$. fn momentul aparitiei culesului
principal se desparte cuibul de magazinele de recoltii cu o gratie Hannemann agezats vertical, iar ling3 ea se

MIEREA

pun 3-4 rame astfel amenajate cu

sectiuni. Albinele culegiltoare circulg
prin ziibrelele gratiei la sectiuni, dar
matca izolat5 dincolo de gratie, nu
poate ajunge la ele ca sZi depunii o u l .
Ramele cu sectiuni stau al5turate
la o distant5 de cel mult 8 mm ram5
de raml. fn stup ramele normale
trebuie sB fie absolut pline cu miere,
pentru a sili astfel albinele s5 ocupe
sectiunile.
2) Un a1 doilea mod de a obtine
sectiuni de la stupii orizontali este
urm5torul: magazinul special plin cu
sectiuni agezat la fel ca la cel de la
stupiiverticali Langstroth sau Dadant,
ocup5 toat5 suprafata superioars a
stupului orizontal, stlnd deasupra
acestuia, separat prin gratia agezatg
sub magazin. Distanta fntre magazinul
special si sectiuni, cit si fat5 de suprafala gratiei, s l n u fie mai marede8 mm.
Pentru a obtine acest spatiu, trebuie
modificat5 ins5 partea superioarii a
stupului orizontal, care s5 nu aib5
capac cu balamale fixe, ci mobile.
Capacul se poate deci scoate din balamale, iar magazinul cu sectiuni se
reaz5m5 direct pe parteo. superioarii a
peretilor stupului orizontal, gi numai
atunci se coboars capacul desfscut

Sectiuni montate ln ram& specials acoperite cu separator de tabla

peste el. Obignuit albinele Pncep sti

lucreze cu oarecare ezitare in sectiuni.
De aceea ele nu se dau decit coloniilor
puternice gi care au mtitci din anul
trecut. Prin aceasta se inl5turg oarecum posibilitatea ca aceste colonii s5
roiascs. fnclinarea spre roit a coloniilor care au sectiuni, se datoregte mai
ales faptului cti, o datri cu agezarea
magazinului special, albinele se simt
mult stinjenite, fiind silite sri lucreze
in spatii mici ?i strfmtate. f n ,plus
ventilatia in interiorul stupului se
face mult mai greu, pe de o parte din
cauza gratiei desptirtitoare, dar mai
ales pentru micile spatii care r5mfn
libere intre sectiuni gi unde aerul cu
greu poate circula.
Dacti colonia are magazin special cu
sectiuni gi va da totugi semne de roit,
stuparul va retrage de indatii magazinu1 gi-1 va tnlocui cu alte 1-2 magazine de recolt5 cu rame obignuite, care
vor fi repede primite de albine gi unde
vor depozita mierea. Numai atunci
cind albinele au pornit in sflrgit la
lucru, se poate intercala intre cuib qi
primul magazin de recoltg un magazin
special inzestrat cu sectiuni. Cfnd
culesul este bogat, albinele vor umple
1-2 ~i chiar trei magazine speciale
cu sectiuni.
Metoda de lucru folositti de apicultor
pentru a determina albinele d Iucreze
in sectiuni este urm5toarea:
Se adunri fn cuibul de jos - e vorba
de stupul multietajat ?i Dadant dublu
- toti fagurii cu puiet ciipticit, l5sind
acolo gi matca. Apoi se pune deasupra
o gratie Hannemann gi un magazin
special cu sectiuni; peste acestea se
avaz5 cel de-a1 doilea corp plin cu
albine gi faguri cu puiet nectip5cit.
Dac5 in acest corp mai sint gi rame
goale necompletate cu miere, ele se
scot gi se inlocuiesc cu rame pline de

la rezervti. In felul acesta albinele

neavind unde pune mierea, c5ci jos
puietul cu rame este complet ctipticit,
iar sus se aflii faguri plini cu miere
gi puiet nec5pgcit, sint nevoite sti
depoziteze mierea in sectiuni. Numai
astfel albinele pot fi determinate de la
inceput sSi lucreze acolo; o datti ce
insti pornesc la lucru gi culesul este
bun, nimic nu mai pare a le stingheri.
Peste corpul de sus cu puiet neciipacit
se mai pune inc5 un magazin special
cu sectiuni. Cind albinele au terminat
prirnul magazin cu sectiuni ce sttiteau
peste cuib, se coboarii in locul lui cel
cu sectiunile goale de sus, asezindu-1
sub cel deja plin. La un cules bogat,
11 completeazg gi pe el. Spre sfirgitul
culesului, pentru ca sii nu r5mfng
sectiuni neterminate yi deci nectipgcite
complet de albine, apicultorul schimbii locul celor nectipiicite de la margini
yi le mut5 la mijloc. 0 sectiune neterminatti gi deci neclp5cit5 este f5r5,
valoare, ciici mierea din ea se poate
altera cu timpul, fiind in - contact
direct cu aerul, iar amatorii se feresc
sti cumpere un fagure cu miere care
nu le inspirg incredere. Dac5, folosind
schimbarea locului sectiunilor albinele nu le mai completeazti, iar sezonul
de cules este pe sfirgite, nu rimine
decit ca stuparul s5 dea albinelor In
hrtinitor, seara tfrziu, cfteva kilograme
de miere de cea mai bunti calitate, q i
astfel ele completeaz5 sectiunile, ctipticindu-le.
Cind culesul este ins5 mare gi albinele lucreaz5 activ gi la sectiuni,
stuparul nu va rnai fi preocupat l a
inceput de clpscirea sectiunilor, ci
va introduce un alt magazin special
cu rame goale sub cel aproape plin,
dar intotdeauna deasupra cuibdui
care va fi, binelnteles, desptirtit de

magazinul cu sectiuni prin gratie

Hannemann.
Mierea y i industrializarea ei. fncg
din cele mai vechi timpuri mierea a
avut multiple fntrebuintiri. fn afar5
de consumul direct mierea se poate
trasnsforma In hidromel, otet or rachiu
de miere, despre care s-a scris la locul
respectiv fn prezenta lucrare. De asemenea, mierea intr5 in components
f a b r i d r i i celui rnai fin s5pun de toalet5, precum gi in diferite relete pentru
cosmeticg, paste de dinti qi alte
o r e ~ a r a t esimilare. In arta culinar5.
i a irepararea dulciurilor, mierea
fost singurul zah5r folosit ptn5 la
aparitia celui fabricat din trestie sau
sfecli. $i acum sint nenum5rate retete
In care se folosegte mierea, preferfnd-o
zah5rului. fn gospodgria casei mierea
este folosit5, in lipsa unui frigider,
l a pistrarea alimentelor. De exemplu,
En Africa, localnicii p5streaz5 carnea
s5pt5mini lntregi introdus5 intr-un
vas cu miere; Inainte de a fi g5tit5
s e scurge de miere, se spa15 gi se
prepari. Prospetimea ei este absolut
intact;.
Mierea igi ialsificarea ei. LBcomia
unor oameni necinstiti face ca acest
pretios aliment pentru sAn5tatea omului s5 fie oferit la consum preschimbat
Pntr-un amestec dulce, czruia i s-au
luat o mare parte din calitgtile sale de
baz5. Ins5 analiza rnierii (V.n.) descoperS pe falsificatori, care pot fi urm5riti conform legilor. Fasificgrile se fac
cu zahgr invertit, cu glucoz5 gi sirop
d e fecul5, ale caror analize nu intr5
En preocupitrile noastre.
De cele rnai multe ori, mierea este
d i l u a t i cu ap5 cald5. In afara mijloacelor simple ar5tate l a analiza rnierii,
falsificarea se rnai poate descoperi prin
urmtitoarea metodl: se clnttiregte un
vas go1 luindu-i tara, apoi se toarng

In el exact un litru de miere, dupri

care se recintiregte. Cum greutatea
unui litru de miere este fntre 1,402-1,443 kg, se poate stabili continutul
de apii adgugat, consultfnd datele de
rnai jos:
Greutatea In
a unui litru de miere
g

Continntul
normal de
apH In %

Greutatea In
g a unui Litru
de miere

Continutul
normal de
aha In %

Deci cu cit va fi rnai multg ap5 in

mierea exarninatg, cu atit densitatea
ei v a fi rnai sc5zut8, raportindu-se
rezultatul la scara argtatii mai sus.
Analizele chimice se fac numai fntr-un
laborator d e chimie gi cu personal
specializat in analiza produselor apicole.
Mierea ea aliment y i medicament.
Mierea are o mare insemngtate fn
alimentatia omului; glucoza gi fructoza, adic5 zaharurile cele rnai asimilabile de c5tre organism, trec direct
In circuitul sangvin f5r5 nici un efort
pentru ficat, constituind acolo, sub
form5 de glicogen, o rezervl-indispensabilii s5nGt5tii. De ascmenea, substantele minerale ce le contine ea, sfnt
un reconstituent organic deosebit.
Fiind un aliment produc5tor de
energie caloric5, cercetitorii au stabilit diferite tabele comparative intre
miere gi alte alimente: legumele gi
fructele dau 20-30 calorii, laptele
60, carnea 100, piinea 250, mierea dB
peste 300 de calorii
Mierea este foarte bun5 pentru oamenii obositi, surmenati, cei ce lucreazi'i
cu cifrele, neurastenici, cei care muncesc mult noaptea, gi rnai cu seam5
pentru sportivii care fac efortrlri mus-

culare mari. De aceea, pe drept cu- mici, clorotici ~i in afectiunile sistevint, spune A. C a i 1 1 a s c5: ,,este mului nervos; cea de tei are fnsemnate
greu sg se facg o delimitare, unde calitgti linigtitoare gi este prescrisg d e
sfirgegte alimentul gi unde fncepe me- medici oamenilor nervogi care au
dicamentul, pentru cel care consumg insomnii. De asemenea, tot i acegti
miere".
cercetgtori consider5 cii mierea de
J e r v i s D. C. (Canada) preci- leviintic5, care are un bogat continut
zeaz5 cii: ,,mierea este un aliment de fosfat de fier, este bun5 pentru
care provoacil cgldur5, creeaz5 energie anemici gi cei epuizati fizic gi nervos.
qi ajutS la formarea unor tesuturi din Mierea de verigariu sau cea de salbil
corp ;mai mult, ea aduce organismului moale este bung pentru stomac gi
substante pentru formarea enzimelor intestine, fiind laxativg; dou5 linguri
qi altor fermenti biologici, ce ajut5 din ea, luate dupg masg, au efectul
la arderea gi transformarea alimente- unui purgativ. E de asemenea laxativg
lor in organism, pentru a-i da energie gi mierea de crugin - Rharnnus frangula. Cea de psducel este bung pentru
?i c5lduriiU.
Dar mierea este bung sg fie consu- afectiuni cardiace.
Mierea este, de asemenea, pentru
mat; nu numai ca aliment. E a ajutci
bolnavilor de toate vfrstele gi in multe bgtrfni gi copii, un bun laxativ. Ea
afectiuni. Fiind un produs natural, nu fermenteaz5 in intestin, aga cum se
prin consumul sgu , red5 organismelor intfmplg cu alte zaharuri, fiind foarte
uzate sau bolnave elemente de recon- repede absorbit5 de organism. De
stituirea celulelor gi vindecarea dife- asemenea, multi medici recomandg
ritelor afectiuni. Cercetgtorii au sta- mierea in tratamentul ulcerului gasbilit chiar diferite soiuri de miere tric gi duodenal.
Cei ce sufer6 de insomnii, dacg iau
specifice afectiunilor respective gi au
g5sit cil, de pild5, mierea de brad seara la culcare douti linguri de miere
este bun5 pentru cei care suferg de fntr-un pahar de ceai cald de tei, dorm
afectiunile c5ilor respiratorii, cgci ea un somn linigtit cgci ,,tulburCirile
contine terebentinl, care dizolvci mu- somnului se datoresc In mare parte
cozitgtile. Se folosegte deci in rgceli, unei ,digestii grele, anevoioase, unor
tuse, gripti etc. Mierea de pgdure con- procese de infectii latente sau active
line 4,1-8,7 mg fier, care este un ce se fac in intestine gi dau fntregului
cunoscut reconstituant a1 gobulelor organism, prin marele simpatic, o
rogii. A. C a i 1 1 a s socotegte cg stare de nelinigte care tulbur5 somnul"
,,manganul din mierea de pgdure este (A. C a i l l a s ) .
fn bolile de ficat mierea este foarte
un catalizator, aceelereazg procesele de
fermentare intestinal%. De asemenea. bung, cilci glucoza ce o contine mgregte
aceast6 miere contine diferite silruri proportia de glicogen, ceea ce contrifoarte folositoare, ce se asimileazg buie ca organismul sil fie pus In stare
complet gi activeazs procesele denutri- de apcirare contra infectiilor. Chiar gi
tie si schimburi". Cercetgtori de seam5 fn diabet, mai ales fn cel incipient,
dinplumea medicilor gi clinicienilor mierea este recornandat5 fn cantitsti
au ggsit cZi mierea de izmg este bung mici.
pentru afectiunile de stomac gi intesMierea, de asemenea este aalutar5
tine ; cea de iarb6' neagrci pentru ane- ]In otrilvirile cu ciuperci care-gi produc
->-

efectul lor fatal datoriti falinii, o

otrav5 puternic5 ce descompune globulele rogii. Dac5 se red5 singelui
doza de glucoz5 pe care a distrus-o
otrava, folosind o mare cantitate de
ap5 saturat5 cu miere pe care bolnavul
o inghite, el este sc5pat de la moarte.
In clinici mierea se fnlocuiegte cu
glucoz5 purg fn acelagi scop.
Efectul biologic a1 mierii, arat.5
cercetgtoarea elvetian5 A n a M a ur i z i o ,,se datoregte nu numai continutului s5u bogat in zah5r direct
asimilabil, dar gi continutului de
enzime gi materii inhibitoare; totodat 5 ea contine substante eficiente care
poart5 denunlirea de c o m p o n e nt 5 cho1inergic5.Aceast5component5, probabil identic5 cu acetilcolina, are un efect specific asupra
activitgtii inimii, circuitului sanguin
gi a ficatului, atit la om, cit gi la
animaleLL.
Date fiind constat5rile de mai sus,
privitoare la calit5tile exceptionale ale
mierii pentru sin5tatea omului, cit gi
cele cunoscute, privind transformlrile
suferite de substantele dulci in trecerea
lor prin guga albinelor care le incorporeaz5 anumiti fermenti, enzime gi
diastaze, cercet5torii francezi y i sovietici s-au gindit c5 a r fi foarte bine
dac5 anumite extrase de plante bogate
In s5ruri minerale ca: fosfatul de fier,
glicerofosfatul de calciu gi altele ar fi
date albinelor in sirop in proportie
care s5 nu dep5geasc5 4%; albinele
prelucrfnd ace1 sirop medicamentos gi
transformindu-1 fn miere medicamentoasg, 11 face mai asimilabil organismului uman. De pildii, fn Franta, in
farmacii, se vinde un medicament
numit Miramiel care s-a experimentat
cu mare succes fn clinicile din Paris.
In mod practic operatia se face astfel
- ,,se pune intr-un vas mare substan-

$a medicamentoas5 cu sirop, se agazg

la o distant5 de cit,eva sute de metri
de stupin5, pentru ca In timpul
zborului de l a hrgnitor gi ping l a
stup albinele culeg5toare s5 poata
partial s5 transmit5 siropului gi substante din propriul lor organism"
(A. C a i 1 1 a s ) .
Pentru alte foloase pe care le aduce
s5n5t5tii omului consumul de miere,
se va consulta lucrarea ,,Produsele
albinelor Pn sprijinul sgnatgtii omului
de C o n s t . L. H r i s t e a si
dr. M.
Ialomiteanu
Ed.
A.C.A., 1966, Buc.)
MORGENTHALER OTTO, n5scut in 1888
i n Elvetia. Cercetator de seam& mai
ales fn nosemoz5 gi acarioz5. Director
la Sectia de bolile albinelor in Liebefeld. Profesor de apicultur5 la facultatea de medicin5 veterinar5 elvetian5. Reprezentant activ in Apimondia.

MUBTAR, alb sau galben, mugtar

brun, rapit5 alb5, Sinapis alba, este
o plant5 oleaginoas5 din fam. Cruciferae bun5 melifer5, care se aseam5nS
mult cu mugtarul de cfmp Sinapis
arvensis, care cregte natural prin toate
culturile. Tulpina sa ramificatg p5r o a d nu cregte mai mare de60-70 cm ;
frunzele cu petiol au 3-7 lobi ovali
sau alungiti. Florile, in num5r mare,
sfnt galbene - aurii qi stau agezate in
raceme la vfrful ramificatiilor. O
plant5 poate avea de la 900 la 2 000
de flori. Albinele culeg de la mugtar
mult polen, plin de substante hr5nitoare. De asemenea nectarul florilor,
pe care ele 11 secret5 la baza staminelor, este abundent. fnfloregte In mai,
fnainte de fnflorirea salcimului sau
coincide cu aceasta. fn anii secetogi,
fiecare floare d 5 0,2 mg, dar h anii

cu umiditate mgritil poate sti producg

pln6 la 0,56 mg nectar. Cfnd timpul
este cald gi umed, floarea secret8 prin
patru glande nectarifere, In loc de
dougi Concentratia de zahgr fn nectar
este de la 0,04-0,09 mg. Productia
de miere la ha este de 40-150 kg,
in raport de timp. Pe vreme ploioasti
gi cu c6ldur5, productia este maxim6.
Temperatura aerului uscat concentreaz l mult nectarul, iar albinele culeg

atunci mai putin de la mugtar. Mierea

are o culoare galbeng-deschis, cu o
aroma plgcut5, cu un gust ugor Intepiltor la fnceput. Dac6 este lgsatil
10-12 zile Pn maturator, pierde acest
defect. Ea se cristalizeaz6 Ins6 dupti
20-25 zile.de la extractie gi de aceea
este bine ca, dupti limpezire, s5 fie
trecutil direct fn bidoane, care ugor
pot fi puse apoi la clldurg pentru
lichef iere.

NAPII porcegti, broajbe, mere de

pgmint, piciorc5, napi turcegti Helianthus tuberosus, din fam. Compositae,
e o plant5 vivace care se cultiv5 pentrh
tuberculii ei consumati de om, dar
mai cu seam5 pentru hrana animalelor.
fnsemngtatea acestei plante pentru
albine const5 in faptul c5 napii incep
s5 fnfloreasc5 din iulie gi tin pin5 in
octombrie, dind polen din belgug gi
ceva nectar, care e chiar bogat cind
vara e ploioas5. f n felul acesta albinele au la dispozitia lor toamna, deci
intr-o vreme cind ele nu mai g5sesc
alte resurse de polen, o posibilitate de
cules gi mai ales de stimulare pentru
cregterea gi extinderea puietului, ce va
asigura colonii puternice pentru iarn5.
Polenul de napi, colectat in colectorul
de polen, se p5streaz5 foarte bine gi e
un stimulent de prim5var5 de prim
ordin.
NARCOTIZAREA

ALBINELOR.

V .n.

Anestezia
NECTARUL. Florile au glande interne
nectarifere intraflorale - spre deosebire de glandele nectarifere extraflorale care se g5sesc la unele plante

sau arbori, pe p5rtile aeriene ale lor:

pe frunze, pe petiolul lor sau pe ramuri. V.n. Mierea, mierea extrafloral5. Glandele nectarifere se afl5, la
cele mai multe plante, la baza ovarului, sau la baza petalelor. fn potirul
florilor se adun5 zaharurile diluate cu
un procent foarte variat de zah5r gi
ap.5, ce au str5b5tut tesutul foarte
fin a1 glandelor nectarifere, compus
din celule mici, cu membrane foarte
subtiri, pline cu plasmH.
Elaborarea nectarului are loc, la
majoritatea florilor, Pn momentul cind
se deschid sacii cu polen gi el constituie
o atractie pentru insectele indemnate
s5 vin5 spre flori ca s5 le ajute la
fecundare, legare gi formarea viitoarelor seminte. Florile atrag prin culori
ce impresioneazri ochii compuai a i
albinelor gi ai altor insecte, cit gi prin
substantele volatile ce formeazi aroma
nectarului gi impresioneaz5 organele
mirosului. Botanigtii au stabilit chiar
c5 este o corelatie strins5 intre intensitatea acestor arome volatile gi concentratia de zah5r ce se g5segte in
nectar. Cu cit aceasta e rnai parfumat.5,
cu a t i t concentratia de zah5r e mai
mare. Pe suprafata glandelor nectari-

fere se v l d numeroase organe mici

denumite stomate. Ele sint alcltuite,
fiecare, din cite dou5 celule aparte,
fntre care se afll un orificiu ingust
prin care aerul de la exterior comunic5
cu interiorul tesuturilor. Cind planta
nu trebuie s l producl nectar, ci zah5rul sti fie acumulat, nu ies prin aceste
orificii decft vapori de ap5. Seva vine
din sol prin r5d5cini gi trece prin
tesuturile plantei inclrcat5 cu solutii
de silruri: fosfati, azotati, carbonati
etc. Ea urc5 pin5 la frunze, unde are
loc un proces de asimilatie prin fenomenu1 de fotosintezl. Apoi seva coboarii pe aceleagi c5i sub form5 de sucuri
zaharate dacil fnflorirea e rnai tirzie,
depozitindu-se ca rezervl nutritivl.
Atunci cind planta e in floare - ele
trec direct in ovarul florilor pentru a
alimenta semintele. fn aceast5 din
urmg situatie, sucul zaharat, trecind
prin glandele nectarifere, igi m5regte
cantitatea de zaharozl, dar sub actiuunea unor fermenti aflati in potirul
florilor, se constat5 un inceput de
descompunere a zaharozei In dou5
zaharuri simple : glucozl gi fructoz5 ;
acest proces se va amplifica rnai mult
in guga albinei. Secretia de nectar
apare in picsturi care se adunl in
potire in cantittiti cu atit rnai mari,
cu cit afluxul de sev5 este mai intens.
Lichidul zaharat nu vine in glande
decit atunci cind planta are conditii
prielnice pentru transpiratie. Atunci
glandele nectarifere descarci in pic5turi infime din prisosul proviziilor de
zahilr o cantitate rnai mare sau rnai
mic5 de suc zaharat. Transpiratia plantei - d u p l H o rn e 1 - e un fenomen
ce se produce zi gi noapte gi care se face
pe hcetul, prin evaporarea apei, care
strtibate organele ei ce sint in direct5
atingere cu atmosfera. Sub influenta
luminii gi absorbtia razelor calde ale
soarelui de ctitre clorofila din frunze,

se produce in timpul zilei un alt.

fenomen, gi anume o evaporatie activk
a apei din plants. Transpiratia provoacl in plant5 o foarte vie circulatis
a apei, pe care rldgcinile o sorb din
plmint; de indat5 ce vine noaptea,
echilibrul acesta se stric5; transpiratia prin cuticull continu5 rnai domol, dar cea prin stomate (stomatal5k
inceteazl, c5ci lipsegte lumina soarelui care s-o producl. Atunci seva
care se adun5 mereu in tesuturi gi nu[
rnai poate fi evaporat5 se ,,strecoarS"
prin ele, trece prin glandele nectarifere, se filtreazil prin stomatele lor
ce sint inc5rcate cu materii zaharoass
gi se adun5 sub form5 de suc dulce
in potirul florilor sau in alte zone
de exudatie ale plantei; de acolo,
dimineata gi in unele ore ale zilei,
albinele se grfbesc s5-1 culeag5. Acesta
este nectarul. El ins5 nu este numai
un produs zaharat, glucidic, ci in
compozitia sa glsim acizi organicir
aminoacizi, compugi fosforici, uleiurl
volatile, care-i dau o arom5 diferitil
de la specie la specie, precum qi unele
enzime, care de fapt au o component5
proteici, enzime care a j u t l nectarului
la transformarea lui in miere, impreu-n5 cu cele pe care organismul albinei
le produce. Abundenta gi calitatea
nectarului sint trils5turi ereditare alefieclrei specii de plante in parte.
Aceste deosebiri apar nu numai fntre
diferitele specii, ci gi in cadrul diferitelor varietgti sau populatii care formeazl o specie.
Fenomenul variatiei productiei d e
nectar in floare se manifest5 foarts
des nu numai la inceputul sau sfirgitul
unei infloriri; chiar gi in cursul unei
zile nectarul aflueaz5, se resoarbe sau
se pierde, ori are o concentratie rnai
mare sau rnai micl de zahlr, datorits
anumitor conditii fenologice. fn mod
obignuit secretia cea rnai bogatii gi cu

NECTARUL

118

concentratia cea mai ridicat5 de zah5r

e atunci cind se deschid anterele cu
polen gi stigmatul e gata s5 primeasc5
alementul fecundator, care e polenul.
La alte flori - cum e de pild3 facelia,
albinele negl ijeazl florile abia deschise, c5ci ele prefer5 s5 cerceteze pe
cele care au lnflorirea aproape termin a t i ; atunci, degi nectarul e mai putin
in potire, el are o concentratie rnai
mare de zah5r. Nu intotdeauna o
plant5 melifer5 d5 o productie mare;
uneori culesul este inexistent. De pild6
fn 1957 s-a observat c5 salcimul Pn
plini fnflorire nu era de loc cercetat,
iar albinele recoltau nectar de la
ilora spontan5 crescut5 pe marginea
drumului. Examinind cauzele acestui
fenomen neobignuit, s-a stabilit c5 in
luna aprilie cind mugurii florali abia
s e deschideau, a cszut o brum5 groas5.
Inflorescen$elor le lipseau vlrfurile
,ciorchinilor, de parc5 erau retezate
toate de la jumitate. Bruma a distrus
virful mugurelui floral, actionind gi
asupra restului din mugure care, degi
a fnflorit, nu a produs nectar de loc.
Cantitatea rnai mare sau rnai m i c l
d e nectar in potirul florilor depinde,
d e asemenea qi de alti factori: de
vPrsta plantelor, de structura tesutului nectarifer, de agezarea florilor pe
plants gi de conditiile proprii fiecirei
flori. Sint flori cu cantit5ti fnsemnate
,de nectar, cum e de pilds rostogolul,
Echinops sphaerocephalus, care dau de
la 2-6 mg nectar gi deci, culeglndu-1
numai de la 10-30 de flori, o albin5
fgi poate umple guga, tinind seama c5
.ea poate transporta la un drum p t n l
la 0,069 g. Altele, cum sint cele cu
inflorescente compuse, ca la trifoi,
dispuse fn capitule globuloase multiforme, trebuie s5 fie cercetate cu
.sutele, ca albina s6-gi umple guga.
Ceea ce atrage in special albinele
l a culesul nectarului din flori e pro-

NEGTARUI.

centul mai ridicat de zahlr. Sint multe

plante cu nectar abundent, dar sirac
in zaharuri,. pe care albinele 11 recolteaz5 numai atunci cind nu g5sesc in
cPmp altul mai bogat. Procentul mediu
de zah5r in diferite soiuri de flori e d e
50%. Unele au numai 8%, iar altele
ating chiar cifra de 76% care e linlita
maxim5, cum e de pilds cel d e la
floarea de govirv. Cercetltorii au
aflat valoarea in zahlr gi procente a
unor plante melifere, stabilind chiar
tabele privind productia lor de nectar,
V.n. Flora meliferti. Pornind de la
procentul de 8-10% sub care albinele
nu mai culeg nectarul, s-a g5sit de
pild5 cii laleaua pestrit5 - Fritillaria
imperialis L., are 10% zah5r in nectar,
prunul 13%, msrul 22%, teiul 30%,
viginul35 %, rapita 35%, iedera 55 %,
castanul porcesc 68% 8: qovlrvul76%.
f ntre aceste limite sint cele cPteva
sute de plante gi arbori descrigi la
notiunile respective, V.n. Flora melifern.
De asemenea, faptul c& majoritatea
sorturilor de nectar contin un amestec
de zaharuri, are o influent5 important5 asupra compozitiei mierii, fiindc5 un anumit amestec de zaharuri
exercit5 asupra albinelor o atractie
mai puternics declt o concentratie
egal5 cu numai un singur fel de zahir.
Cum cele trei zaharuri mai importante
se ggsesc in nectarul plantelor fn
diferite proportii, atractia exercitatg
asupra albinelor de fiecare specie de
plant5 depinde nu numai de concentratia zaharurilor, ci gi de proportiile
relative ale zaharurilor componente.
Sint totugi plante care dau nectar din
belgug gi totugi albinele nu pot 85
profite de el, potirul florilor fiind
prea adtnc fat5 de lungimea trompelor. Virsta plantelor are gi ea o
influenti mare Pn productia de nectar.
De pildg, I n t r ~ o pgdure cu tei

b5trfni or prea tineri, florile acestora

vor da mai putin nectar decit in
pldurile cu tei de virst5 mijlocie. De
asemenea, florile de pe vfrfuri, la
unele plante, contin o cantitate rnai
redusl de nectar, avfnd glandele productitoare de nectar mai putin dezvoltate, dar qi pentru faptul c5 fnfloresc
rnai tfrziu, cfnd planta gi-a epuizat
in parte rezervele.
fn privinta celorlalte conditii in
leg5turti cu factorii externi cercet5torul francez Bonnier a g5sit c5 variat i a cantittitii de nectar e foarte mare
in aceeaqi floare.
fntr-adev5r, cantitatea de nectar din
floare e fn legtiturg direct5 cu ora din zi
cfnd nectarul e rnai mult sau rnai putin
abundent ; cu umiditatea sau usc5ciunea aerului; cu cantitatea apei din
sol pe care planta o are la dispozitie
in momentul oportun; cu compozitia
terenului, natura solului, starea lui
hidrologicg gi bog5tia elementelor nutritive solubile; cu acumul5rile de
substante zaharoase realizate fn tesuturile plantei sau arborelui, cu un an
fnainte; cu climatul gi agezarea plant e i fn raport cu altitudinea; cu expunerea rnai mult sau mai putin la
soare, care determin5 intensitatea fenomenului de fotosintez5 fn frunzele
plantelor gi acumularea substantelor
nutritive, care se cheltuiesc partial
la formarea nectarului. Totodat5 e fn
direct5 leg5tur5 gi cu actiunea vfntului gi intensitatea lui; cu frecventa
vizittirii plantei de ctitre insecte etc.
Intr-un timp cind barometrul arat5
,,timp frumos gi statornic" cantitatea
de nectar a aceleiagi flori, fn mod obiqnuit, scade putin cite putin la ora 15,
pentru ca sti se urce spre searl.Aceast5
cregtere continu5 se produce toat5
noaptea, pin& la rtistiritul soarelui.
Factorii care inilnenteazil cantibtea
de nectar fn raport cu conditiile clima-

terice g i meteorologice. C 6 I d u r a
normals, fn conditii de umiditate
atmosfericl potrivit5, favorizeazg o
secretie mai abundentii a nectarului
de catre plante. fn noptile calde,
urmate de zile noroase, nectarul abund5 fn potire.
R H c i r e a b r u s c d de la sffrgitul primgverii, care adesea coboari
temperatura aerului sub nivelul obignuit din timpul infloritului, fac s&
scad5 foarte mult productia de nectar,
mai ales cind solul nu are umiditate
suficient5. fn schimb plantele fns5mfntate fn toamnil, ale c5ror seminte
au trecut printr-un proces de iarovizare fn timpul iernii, dau nectar chiar
la temperaturi rnai joase.
P I o i 1 e care cad in timpul fnfloritului spa15 nectarul la unele specii
de flori, mai ales la cele ale c5ror
cupe stau fn sus ; apa de ploaie diminueaz5 procentul de zah5r sub 8%, i a r
albinele nu culeg obignuit un nectar
cu o concentratie atft d e - redusti.
Ploile abundente ce cad spre sfirgitul'
verii gi fnceputul toamnei favorizeazti
formarea rezervelor de zah5r in tesut u l plantelor, in bulbi sau in tulpini,
V.n. Analiza amidonului.
fn schimb o secet5 prelungit5 din
var5 gi toamn5 are o influent5 negativ5 pentru producerea de nectar in
anul urmGtor, mai ales cfnd iarna nu a
clzut z5pad5 abundent5.
Desc6rcdrile electrica
gi tulburlrile atmosferice, in mod
obignuit sfnt favorabile secretiei d e
nectar.
L u r n i n a s o l a r 6 are o deosebit5 insemngtate fn productia de:
nectar. Cercet5torul M.F. S e m e tk o v a urm5rit vizitele f5cute d e
albine florilor unor arbori luminati:
de soare, fat5 de cei care primeau
lumina difuz5 fiind umbriti. fn 20
de minute florile luminate au fost

NECTARUL

120

vizitate de 11 albine, iar celelalte

numai de 4 , s albine. Aceasta se datoregte faptului cti albinele sint impre,sionate mai cu seamti de florile care
reflectti mai intens razele ultraviolete, cum e cazul celor bine luminate.
Lumina solar6 influenteazi5 nu numai
productia de nectar, dar chiar durata
fnfloritului. Florile din umbril ale
:salcimului cu fnflorire continuti, selectionat gi fnmultit la Godolo (Ungaria)
fgi terminti inflorirea la jumtitatea lui
iunie, pe cind florile luminate f g i
.continuti lnflorirea pinti la 15 august,
.deci cu douti luni rnai mult. Sint gi
.exceptii de la aceastti regulti - de pildti
florile umbrite de la zmeur dau rnai
mult nectar decit cele care slnt expuse
permanent la lumina solarti.
Lumina este important5 gi din
punctul de vedere a1 posibilittitii
.efectutirii fotosintezei, datoritti ctireia
este posibilg transformarea substan-$elor brute din plante Qiseva elaboratg. Lumina este unul din factorii de
.care depinde asimilarea bioxidului de
.carbon, deci cantitatea hidratilor de
,carbon produgi, adicti a amidonului g i
a zaharurilor. Partea de lumini5 folositti de plante in scopul de rnai sus
poartg numirea de radiatie fiziologicti.
f n g h e t u r i l e t i r z i i deprimtivarti distrug adeseori mugurii flo~ a l ai
i diferitilor arbori, care elaboreazti nectar intr-o milsur5 foarte
.redus5 cilnd infloresc partial sau chiar
d e loc.
Cfnd temperatura nu e chiar aga de
redusti Pncit sti distrugg complet gi
vizibil plantele, ci este cu 1-2C rnai
~ i d i c a t gdeclt limita minimti, aceasta
le debiliteaza aga de tare, incit nu se
m a i produce nectar. Spre exemplu,
$lorile de salcim slnt extrem de sensi%ile la ingheturile gi rticelile tirzii.
$3-a observat cti, degi exista o mare
abundentti de flori gi conditiile pentru

NECTARUI.

productia de nectar erau indeplinite,

totuqi unele portiuni de ptiduri nu
produceau nimic. Acestea erau tocniai
acelea unde un curent rnai rece, in
cursul primtiverii, a debilita't in aga
mtisurti florile, Inclt acestea nu mai
produceau acolo nectar in ace1 an.
V i n t u I actioneazg direct asupra
productiei de nectar rnai ales cind
bate cel de la sud, uscat qi fierbinte,
evaporind o mare parte din nectarul
florilor, in special la florile cu glandele
nectarifere mai expuse, ca hrigca, teiul,
zburtitoarea etc.
R o u a are un rol de seamti in
producerea nectarului. Roua depinde
rnai intli de existents vaporilor de apti
fn atmosferti. Aceasta este posibil numai dacg nu ne gtisim intr-o perioadti
de secetti prea mare. Ea se produce
atunci cind, dupti zile ci?ilduroase,
urmeazti nopti rticoroase, cu cer
senin, cu atmosferil liniqtitil, ftirti vitnt.
fn aceasti5 imprejurare se produce jos,
la fata ptimintului, o rticire a ptiturii
de aer.
C e a f a ~i n e g u r a s i n t v a p o r i
de apti, mai mult sau rnai putin dengi
care plutesc In aer, aproape de pgmfnt,
tulburind transparenta aerului.
La majoritatea plantelor actiunea
lor este negativti, adici5 pggubitoare
asupra productiei de nectar. Busuiocul
de mirigte, spre exemplu, ce infloregte
in luna august gi septembrie, este
foarte sensibil la ceatti gi cu atit rnai
mult la o negurti puternicil. Imediat
productia de nectar Pnceteazti gi nectariile plantelor nu-gi mai reiau activitatea. Dupti o zi de cules bun, fn ziua
urmtitoare incepe dintr-o d a t l furti~agul.
Dupti zile repetate cu negurti groasii,
secretia de nectar a plantelor inceteazg
iar sezonul apicol activ se poate considera incheiat.

Umiditatea aerului e
gi ea deosebit5, c5ci in conditii egale
de sol cantitatea de nectar se milregte
cind umiditatea aerului e mai mare.
Naturalistul Bonnier a pus fn dou5
vase cite o floare de iarbri neagrci;
prima - A - a fost lrisatri in aer
liber, higrometrul ar5tfnd 65% umiditate gi s-au extras de la ea in 24 de
ore 18 mm3 de nectar, pe cind la cea
de-a doua floare - B - t i n u t i sub
un clopot de sticl5 cu o stare higrometric5 de 98%, cantitatea de nectar
a fost de 47 mm3.
N a t u r a s o l u l u i g i cornp o n e n $ a 1 u i are mare Pnsemnritate in productia de nectar. Autorul
avind dou5 stupine la salcim: una
in padurea Mihai Bravu (Brgila),
plantats, pe sol compact in cea rnai
mare parte, iar alta in Bertegti,
numai la 7 km deprirtare de prima,
dar plantat5 pe teren nisipos, a recolt a t 19 kg miere media de stup de la
prima, iar de la cea de-a doua 28,5 kg
miere de stup. Deci compozitia solului d 5 variatii Pnsemnate in productia
nectarului. Lucerna gi sparceta dau
productii mari de nectar in terenuri
calcaroase mugtarul de asemenea.
Acesta a dat rnai mult nectar in terenul
calcaro-nisipos gi calcaros, decit cel
de pe tererlul argilos; hrigca - din
contril - d5 rnai mult nectar in terenu1 argilo-silicos decit in eel calcaros.
Facelia prefer& un sol argilos sau argilo-nisipos. Drobugorul gi lucerna dau
rnai mult nectar pe terenul calcaros.
Floarea-soarelui secret5 mult nectar
pe terenurile cu cernoziom gi aluviuni
bogate. f n concluzie, fiecare specie
de plante produce nectar in cantitate
sporit5, dacri necesitgtile acesteia sint
satisfgcute de caracteristicile solului.
0 b u n 6 agrotehnicciaplicat5 plantelor melifere cultivate gi

mai ales cind li se dau ingrrigaminte

organice gi minerale are mare insemnritate in productia nectarului. D e
pildri, la unitatea agricols de s t a t
Alba, regiunea Bucuregti , parcela
de facelia, crireia i s-au dat 150 k g
de superfosfat, a avut o inflorire
de trei ori rnai abundent5, i a r
numrirul de albine pe m2 ce au vizitat
parcele diferite a fost cu 180% maii
mare. Cercetgtori din Anglia dind
plantelor melifere oligoelemente minerale, ca bor, molibden, vanadiu etc..
productia de nectar la ha a fost mult.
mriritg. Fiecare plant5 reactioneaztl
la lipsa anumitor oligoelemente.
De asemenea cercetritoarea G.A.
B u h a r e v a a dovedit c5 dacri s s
trateaz5 semintele de hrigcil inainte
de insamintare cu bor, zahsrul din
nectar cregte cu 19%. f n consecint5
plantele au fost cercetate de albine
cu 52% mai mult fat5 de un ogor
martor cu seminte netratate, yi c a
rezultat final productia de boabe a
fost cu 289 kg rnai mare.
Problema de a gti care ingrlgilminte
exercit5 cea rnai mare influent5 asupra
productiei de nectar la plante, are 0
mare important5 practic5 gi teoretic5,
S-a stabilit, c5 fngr5gilmintele fosfatice gi mai ales potasice influenteazg
evident secretia de nectar. EfectuB
ingrrig5mintelor minerale complete,
este gi rnai favorabil. Administrarea
ingrggrimintelor in rnai multe reprize,
rnai ales combinate, contribuie la o
substantial5 sporire a nectarului secretat.
Dar sporirea productiei globale d e
nectar la hectar se poate obtine gi p e
calea sporirii num5rului de flori, care
are o mare importantri, la cele rnai
multe plante, cind azotul este asociat
gi cu alte ingrrigriminte. fngr5ggmintuI
complet produce un spor mediu d e
aproape dou5 ori la totalitatea flori-

NECTARUL

NECTARUI.

122

R vetisian

- cu atit ace1 soi

sccretg mai mult nectar, pentru atracf,ia insectelor qi asigurarea polenizgrii
incruciqate.
Actiunoa nogativii a d8un8torilor y i
bolilor plantelor. Secrei,ia nectarului
este influentat5 in mod negativ de
dugmanii qi bolile plantelor. Sint
anumiti dHunatori care atac5 plantele,
arborii si pomii produc5torii de nectar, sliibindu-le vigoarea qi In cele din
urm5 distrugindu-i. In timpul evolutiei bolii, capacitatea nectariferg scade
mult. La salcim, pomi fructiferi etc.
djungtorii pot cauza o serioasg diminuare a productiei de nectar. Pe ling5
aceasta, uneori insectele insegi sau fluturii lor, in caz de invazii masive,
consum5 mari cantittiti de nectar.
Produc$ia de noctar a divorselor
plante la ha. Pentru orientarea apicultorului in Gutarea resurselor de
nectar qi bog5tia lui in diferite plante,
pe o intindere de teren determinatti,
cercetiitorul sovietic G u b i n a stabilit un tablou de plante melifere, cu
productivitatea lor de nectar la ha,
aqa cum se vede mai jos.

lor, deci gi pe unitatea de suprafat5

productia de nectar va spori proportional.
Variatia product,iei de nectar Pn
raport de cercetarea florilor de catre
albine. Cu cit o floare este vizitatii
mai des de albinele culeggtoare gi
polenizatoare, cu atit planta trimite in
glandele nectarifere o mai insemnatii
cantitate de nectar. E ca un r5spuns
chemtirii pe care floarea a fiicut-o
albinei ca s5 vinii s5 o polenizeze,
c5ci in felul acesta productia sa de
seminte v a cregte, i a r puterea de
germinare qi de vigoare a viitoarelor
plante va fi mai mare. S-a observat
aceasta in special la plantele entomofile. Aga cum se arat5 la notiunea
zahcir, s-a constatat cti o trip15 recoltare a nectarului dintr-o astfel de
floare nu numai c5 d5 o cantitate
sporitg de nectar fat6 de florile care
au fost vizitate numai o singurg dat5,
dar yi concentratia de zah5r a acelei
flori e cu 95,8% mai mare. De
asemenea, cu cit autosterilitatea unui
soi este mai ridicatii - dup5 cum
a constatat cercet5torul sovietic G. A

Tabelul 3
PRODUCTlA D E YIERE LA HA A PRINCIPALELOR PLANTE YELIFERE
Denumirea plnntei

Salcimul
Teiul
Jugastrul
Glicina
Salcia
Artarul
Castanul
Scorugul
Corcodugul
Migdalul
Rugul
Cenugarul
PBlBmida
Scaietii
Susaiul

Produotin la ha,

600-1 500
600-1 000
600
200
120
150
50
30
40
5
6
260-350
70-120
150-350
46

Denumirea plantei

Facelia
Sulfina
Lucerna
Lucerna irigatg
Borceagul
Sparceta
Ceara albinei
Izma
Roinita
Isopul
Busuiocul
Zburitoarea
Salvia
Jalegul
Limba mielulni

*-a;;t?;

360-500
100-250
25
250-380
50-70
100-150
260-380
150
120
60-120
200
50-200
200
260
150

ha,

-1oq au!qIe a l p ap aleu!ur!Ia a p n n p 'qen~asqoap n a ~ 2!ern ?jle n:, 3 -~o[!l

-!zaJ u!p !jnza:, pods luls apun lnpq -!ze~ed ea~!j[nurug yu!mJalap a:,!Soto~
a p ~ d en3 nus Fleqaaju! y u e ~ y o -oalaur a8aq!a a~!!$!puo:, !6: !a!uo[oD a
e a J q s p u ~ 3!emnu !A!:,ou
n:, yllepo '!.rods ap p m ~ o jqns !au ~~!SO~O!Z!J
u!aap ~ e '!uaureo
p
e~ ezo[n:,Jaqnl 83
-191" Inu!lsalu! UJ aBun[e [nyzeJed
-ln:,e pulnIoAa laj e[ '~o[auyq[e [nd~o:, ui quaueur~ad
q e o q ' a ~ e m alJeoj l u a a o ~ d u n - J ~ U J !j ~ l eyoq lalsaole !!j!zle~ed B:, yJap!s
~a!d 16 p a j n s a1!339ur '!n1nuraq8 e ~ e j e -uo:, 'JOI eal-e?!aolem u j '!!~olslao~a3
-ge:,apu!a !j e a n a ~ Bna !aun?e !8
UJ Jopyunay ~ndury$ui ~3 7eaJasqo
e-s 'aqnpe aIau!q[e n3 Fp8a urind aJem aJapugxa o efap llenI e ea 'aluap
{a:, nes ' a ~ e m!em q n m yJnsgur o - J ~ U J -!Aa ~ e d ea[arnoldm!s pu53 -!u!dn?s
p a p s a[a aqels a1!!uo103 ug ysul a q n w !leu alas ug Inze:, a urn3 e4.e
.~oi;!ldg[ n:, BnB~aqurp alrupJy quis 'al!jm!sau ad 'la:,uJ EzeamnI !JoalIe
apun 'ao!u~alnd ap!uo[oa UJ szourasou 'aseona?sezap aleqnzaJ n:, 14 lua[o!n
a p \?iej yo!ue8.10 ~$ua%s!za~
aJe9aJeo o a ~ e d epoaun e[eog 'laods u!~d alrm
qndaoug "1 ne a[!33yur f a s u y nle.18 - s u e q as a.1~3 ' v w a s o ~ p u a 8 'v?p
n
'vozo~odp. !ase[:,
!em ala:, 3uis aquls.xpr a[au!qIe 'pleoq - ? ~ o d s o ~ ay.nu!pJo
.?$seam a a .yluaInJla !em aJeo9ym.m au!$~ede[3 .aapueZ 's?dv vurasoN mln[
e ~ e n p ~ ! n d!i; yuae! uj aaledear e n e l -ao!un I n ~ e o z o l o ~apd y+e:,oho~d' a l [ n p ~
-eoq ' ! n ~ n ~ o ~ !e~aaaleqmo:,
ad
ap aJaAas JoIau!qIe e y~el!ze~ed p ~ e o qo alsa
yseo!ioaju! leaamp nes Cmowaso~
!Jnsyur ne! as nu y m p ~ e 'yzeasa~p
p
-aJ !em as !!uo[o:, ala3-e ' ~ J B AUJ 'n!z~j%
aaaz ap 9eypaaJ a-s
e!qv eaunq al[o:,a~!sun ~ j e a3ej
j
lod
'yaseauguroJ e~nq[no!de n q n a d !j$ydp:,
!em n u aJea !B al!qyIs 'yu!qle yu!jnd
n:, aseurgJ !!uolo:, Joun ~ i e UJ
j plep ap ~eldaapug u n lsoj e !!uaoap !a4 ap
o-qurp osasg8 as !!.roqn:,!de 13unlv dm!$ am:, ,,?n2n~vdnlswznpp3" !JBJonI
.!!~a~grn!~d[nlndaauj e[ s a p reur ' d m p aoI !aseoao[eA le a ~ j l p alem!d q!~ad!l
ne sofi~
UJ am3 ybamang ulp !rolnl!ls
u~ ~a!d !(5 aqlel!~!l3e yuqd ul :quro:,
-ns aIau!qIe JO[ -ealel!~ofeur UJ l!:, na -u!: "I mswaoas !& *N n ~ s m 0 3 1 ~
009
9E
OOF
OOZ
09-09

! n [ n ~ ~ ovapaaln
d
sa)aSnr3
sa !urs)g~,
~nrnqsn~g
91"nlaSn~

OZ

06-99
OE
OE
OF
09-OE
9Z-81

-lams eoqmng
!! ~ V N
9Ie l r u ~ ? B n l ~
!n~a~nos-sa~vo~~
8a8!1~
I"J"J(1

OOE

oz

02

OZ1-OL
00F-00Z
OOF

WOSEMOZA

124

NOSEMOZA

a a v e . Sporul are o lungime in medie potrivnice, temperaturg f5r5 sau cu

d e 5 microni gi o grosime de 2,5 mi- variatii excesive ~i bruqte; agezarea
croni cu cuticul5 chitinoas5 sub care bun5 sau nepotrivit5 a stupinei gi
s e afl5 un filament polar lung de 400 mai ales ap5rarea de vint, sau expumicroni ce st5 in spor ghemuit, in- nerea la biciuirea celor aspre qi t5ioase.
tr-o vacuol5 plinii cu o mas5 gelati- De asemenea neliniqtea coloniei cauzanoas5. La cap5tul filamentului polar tii de d5un5tori, sint cauze care deter.se afl5 un fel de fulg gelatinos care de min5 o activitate sporit5 a parazitifapt e primul stadiu a1 parazitului lor cit vi lipsa rezervelor de proteine
amoeboid, denumit planont ce are doi organice sau a pristurii din stup. Innuclei. Cercet5torul S v o b o d a ins5 terventiile inoportune ale stuparului
sustine c5 acolo ar fi patru nuclei. pe timp rece contribuie ca acea coloSporii sint foarte rezistenti. Z a n d e r nie sii-si piard5 o parte din c5ldura
i-a putut p5stra in conditii prielnice de acumulat5, gi inlesnegte dezvoltarea
laborator pin5 la cinci ani. E i nu pier parazitului. De asemenea, sint stupari
nici chiar in cadavrul albinei moarte, care cred c5 vin in ajutorul albinelor
unde pot sta pin5 la un an. Pe p5mint hr5nindu-le prea din vreme cu hrana
sporii mor abia dupii 5-6 sgptgmini, de stimulare lichid5 in primgvarii,
dac5 sint feriti de soare care ucide in in vederea fnceperii ouatului miitcii,
15-30 ore. Liisati iarna afarii, in ger, dar ei fac mai riiu procedind astfel.
tr5iesc 2-4 luni. fn piimint intors, fntr-adeviir, o colonie care e atinsii
vietuiesc 3 luni; mor ins5 la ciildura de boa15 in stare latent5, dacii primegte
de 54-65C dup5 15 minute. De ase- 3-4 kg de sirop de zahgr, va cheltui
menea mor dup5 4 ore intr-o solutie de cu transformarea lui in miere ultime10% form01 gi foarte repede fntr-una le rezerve de enzime t i de protein5
organic5. Atunci albinele, pierzind
de 10% acid fenic. f n miere tr5iesc 912 luni. fn celulele fagurilor gi in stup puterea de rezistent5, parazitul igi
trriiesc pin5 la doi ani. Vaporii de acid g5segte teren propice spre inmultire.
acetic in concentratie de 90% ii dis- Nu acelagi lucru se intimpl5 dac5
trug in 2-3 zile dac5 timpul e cald; colonia ar fi ajutatii in loc de zah5r
sub 18C ei mor dup5 4-5
zile. cu 3-4 kg de miere indemnii de miDe asemenea vaporii bioxidului de crobi, miere pe care albinele numai o
sulf gi mai ales acidul sulfuros au un mut5 in celulele cuibului cu eforturi
efect similar. Prof. Borchert a g5sit minime. Cind se mai adaug5 gi un faspori de nosema in coloniile multor gure cu p5stura ling5 fagurii mijlostupine, sub form5 endemic$. E i se cagi, se vine cu adevilrat in ajutorui
dezvoltii mai cu seam5 in coloniile acelei colonii nevoiage, amenintat5 de
slabe, r5u intretinute gi cu o slab5 invazia parazitilor nosemozei.
De asemenea, neputinta albinelor
posibilitate de inciilzire a cuibului.
f n cele mai multe cazuri, boala st5 de a-gi face in iarn5 un zbor de curiiin stare latent5, dar poate sc5dea ca tare cel mai tirziu In februarieintensitate, sau devine acut5 in legii- martie, e unul dintre factorii care pot
tur5 cu o serie de factori gi anume: determina o stare de trecere a bolii
gradul de activitate a catalazei glan- din latent5 in acutl. Cercetiitorul
delor renale; gradul de infestare a1 W. Stekee gilsegte cil este o corelatie
coloniei ; compozitia sa structural5, foarte strinsil intre gradul de infestaconditii atmosferice favorabile sau tie a1 unei colonii in care boala etti

-NOSEMOZA

latent5 gi fmpiedicarea zborului de

.curtitare neinggduit de conditiile atmosferice neprielnice, fapt care poate
duce la totala distrugere a coloniei
respective.
Contaminarea coloniei qi evolutia
bolii cu spori de Nosema apis se face
pe cale bucal5 prin mierea gi plstura
ingerat5. Sporii se afl5 pretutindeni
in stup, iar un mijloc sigur de vehiculare a lor e insugi apicultorul care
.schimbS fagurii cu hran5 sau puiet
de la un stup la altul. De asemenea,
trintorii care circul5 f5r5 opreligte
d e la o colonie la alta pot s5-i aduc5,
apoi viespile, dar mai ales fluturele
de g5selnit5 ce intr5 noaptea prin
stupi, duce sporii pretutindeni, mai
ales c5 ei insigi sint purtgtori de spori
in evolutie sau nu, in organismul lor.
Un singur spor ingerat odat5 cu hrana
sau apa infestat5, ajunge in intestinu1 mijlociu. Acolo, sub actiunea sucului gastric igi dizolv5 cuticula exterioar5 protectoare, trecind in starea
vegetativ5 din care el insugi a evoluat
qi apare sub forma amoeboid5 de planont cu doi nuclei gi cu ace1 filament
polar care-i ajut5 s5 se poat5 mirjca.
Numai sub aceastti form5 vegetativ5
parazitul se poate inmulti. E l are
atunci o m5rime de 0,7 pin5 la 0,25
microni. Locul s5u de predilectie
gi-1 alege intr-o celul5 epitelial5 a
fnveli~ului intestinului mijlociu, a
c5rui membrang o str5bate. Acolo
g5segte mediul prielnic pentru dezvoltare, incit numai dup5 30 minute nucleii se contopesc realizind fenomenul
d e autogamie. fncepind de atunci protoplasma in 3-4 zile igi m5regte volumul, parazitul trece in cea de a doua
form5 vegetativ5 ca meront, a c5rui
dimensiune a crescut mult atingind
intre 3,3 pin5 la 7,5 microni. Acestia
se inmultesc prin diviziune direct5,
terminind evolutia sub form5 de spor

125

NOSEMOZA

Schema infestgrii progresive a intestinului

albinei cu spori de Nosema apis:

1 - patrunderea pe cale bucalil a sporilor; 2 planonti $i meronti invadeazi celulele epiteliale

ale intestinului; 3 - intestin complet invadat cu
spori maturi evacuati pe rect (2 a n d e r)

cu filamentul polar respectiv. Ciclul

s5u de dezvoltare e de 72-90 ore, in
care timp ei invadeaz5 organismul
albinei. Meronti rji spori au fost g5siti gi in glande, in tubii malpighieni,
in vezicula seminal5 a m5tcii rji chiar
in larve c5p5cite. fn timp de 3040 zile inmultirea lor atinge 5060 milioane. fn special infestarea tubilor malpighieni, organe de excretie, m5regte extinderea bolii gi fmpiedic5 functionarea lor normall.
Gazda, devenind prea debilitat5 ca
s5 poat5 sustine atitia paraziti, acegtia p5r5sesc victima sl5bit5 gi ies in
stup sub form5 de spori, pe faguri,
pe polen gi chiar in miere, unde
s-au num5rat intr-un gram pin5 la
10 milioane. Cea mai mare parte din
spori se adun5 in intestinul gros, de
unde sint eliminati de albinele infestate cind zboar5 gi astfel se rispindegte in natur5, pe psmint, plante,
flori sau apa de b5ut unde se pot

NOSEMOZA

126

NOSEMOZA

albinelor ar fi: In ianuarie 8,2%, februarie 12,4%, martie 18,5%, aprilie 38,6%, mai 61,7%, iunie 33,8%,
iulie 18,3%, august 8,6%, septembrie 2,3%, octombrie 0,1%, noiembrie 6,1%, decembrie 7,4%.
f n s e z o n u l d e i a r n c i temperatura Tn colonie este sub 31C
clci lipsegte puietul, iar parazitul
nu se poate dezvolta. E l igi porneqte
activitatea de inmullire gi invadare a
organismului gazd5, incepind de la
acest minim de temperaturg, adic5
de la 31C-36,6"C. Cind hrana de iarn l va fi improprie - cum e cazul cu
mierea de man5 - ori cind mierea s-a
cristalizat in faguri iar albinele n-o
pot dizolva din cauza lipsei de ap6
Intestin sfinatos cu celule epiteliale vi cor- in stup, sau cind in stup lipsegte p6stura in imediata apropiere a ghemupusculi calcificati (Z a n d e r)
l u i , boala poate sci evolueze in r6u.
'In general nosemoza e considerat5
conserva aga cum am a r l t a t anterior.
drept boala mizerjei, a slrgciei, a lipNu orice spor intrat in organism are sei de p5sturl In stup, chiar in iarn5,
ins5 aceast5 evolutie distructivl. De- dar mai ales a lipsei proteinelor acupinde de puterea de rezistentl a or- mulate din toamnl in organism, sub
ganismului albinelor colonjei atacate, denumirea de tesut sau corp gras.
ca primii spori deveniti planonti, s5 Aceste deficiente se r5sfring asupra
nu se inmulteascil, s5 fie anjhilati puietului crescut intr-o colonie bolgi chiar eliminati afar5 in acest n a v l de nosemozl; obignuit albinele
stadiu, cind boala dispare. Dacl al- tinere ce se nasc acolo au limba
binele coloniei respective sint bine mai scurtci. Efectul negativ a1 bolii
hrlnite, cu rezerve suficiente de pro- tulburl atft de mult metabolismul
teine in tesutul gras, fosfatul de cal- albuminic, incit gi mierea poart5
ciu care regleaz5 aciditatea sucului marca acestei tulbur5ri organice, clci
gastric nu-i permite s5 evolueze. Nu- mierea dintr-o astfel de colonie e foarmai atunci cind acest element vital t e slracg in enzime. Boala e influenlipseste din components sucului gas- t a t 5 negativ gi de unii factori ce t i n
tric, iar aciditatea acestuia e modifi- de conditiile iernlrii coloniilor din
cat5, sporii igi incep opera lor nefast5. prisac5. De pildl: o gregitl agezare la
Nosemoza e o boa15 de sezon, care iernat a coloniilor, e un factor determiapare gi dispare in anumite conditii. nant in virulenta parazitului. fn spePrezenta ei ins5 se consider5 cti este cial formarea unui exces de umiditapermanentl' IIntr-o stupinl, care d a c l t e constituie un mare pericol. 'In
e ap5ratl cu mlsuri bune de igienl, atari fmprejurlri temperatura fn innu poate s5-gi ia avint. D u p l M i h a i- teriorul stupului coboarti brusc, albil o v , procentul lunar de infestare a nele sTnt silite si5 consume mult5

NOSEMOZA

127

h r a n l pentru a-gi ridica temperatura

corporal5 qi cea a ghemului ; reziduurile excesului de h r a n l se acumuleaz5; un
zbor de cur5tare in zile calde nu poate
avea loc, clci albinele sfnt inchise in
adlpost. f n atare situatie ele sfnt nevoite s5 le dejecteze in interiorul
stupului, pe faguri, rame gi puiet.
Atunci umiditatea fn stup se mlregte
tji mai mult, iar mirosul greu nelinigtegte colonia. f n schimb, un zbor de
curatare determinat de o urcare brusc 5 a temperaturii g i care se intimplg
adeseoriiarna, zbor pe care fl fnlesnegte
stuparul, aga cum se va ar5ta rnai
departe - contribuie la imbun5tiitirea situatiei pe d o u l c l i : albinele
igi golesc intestinele pline cu milioane
d e spori, iar cele care au organismul
invadat de planonti gi meronti, zburind numai cfteva volte, cad pe ziipad5. Spre ugurarea coloniei, ele nu se
rnai pot fnapoia in stup care scapgd e aceste albine bolnave. Dacg stuparul intervine, aga cum se va argta
mai jos, colonia va fi salvat5.
f n s e z o n u l de p r i m & v a r 6,. cuibul incepe s5 ia o extindere
ma1 mare. Temperatura fn stup se
mlregte datorit5 puietului gi consumului m l r i t de hran5. Concomitent
PnsCi, parazitii favorizati de aceastg
conditie termicg, fgi fncep fnmult irea
invadfnd organismul.
Glandele faringiene ale doicilor care
produc lgptigor pentru larve n u se
mai dezvoltj, normal, puietul e r l u
hriinit, albinele slilbesc, viata li se
scurteazil, echilibrul hormonal a1 coloniei se tulbur5, matca infestat5
rsspfndegte miile de spori prin excrementele pe care albinele din s u i t a e i
le c u r l t i , iar contarninarea se face
foarte repede, dac5 nil se intervine
imediat .
Aga se explicl cum colol~iilecare l a
controlul sumar facut d u p l primul

NOSEMOZA

zbor de primtivarl au fost g5site pe

9-10 intervale, numai dup5 10 zile
s-au Injum5t5tit, f l r l ca Pn fata stupului s5 se vadg prea multe albine moarte. Ele au murit zburind in prisac5,
sau mai departe in ciutare de polen
sau ap5.
f n coloniile puternice, degi albinele
au fost infestate cu spori fncl din
toamng sau iarn5, dar care au rezerve organice suficiente de proteine,
cft-gi miere gi plstur5 in stup, fiind
in acelagi timp sustinute de stupar
cu o hran5 bogat5 in albumine gi vitaming B,, matca depune multe oug.
E a e bine hrgnitg, sucul gastric are
suficient fosfat de calciu, elipsele puietului sint compacte, albinele tinere
eclozioneaz5 viguroase inlocuind pe
cele infectate care dispar, uzate de
efortul biologic normal.
Aceste colonii vor fntfmpina culesul
principal cu o mare rezerv5 de albine
culeg5toare gi atunci va fi asiguratg
recolta, iar boala infrint5. .
f n s e z o n u l d e o a r 6 c5ldura solar5 influenteazg temperatura
proprie a albinelor. Activitatea de
zbor a culeg5toarelor ridicl mult
temperatura lor corporal%, .prezenta
puietului pe numerogi faguri Pn cuib
degaj5 un surplus de c5ldur6 de peste
37,2"C, parazitul, in atare situatie,
devine latent, iar boala aproape dispare. fn tgrile cu clim5 rnai cald5, cum
e de pild5 Spania, nosemoza face putine victime, c5ci soarele asaneazg
coloniile prin ciildura ridicat5 deafar l gi din stup. Totugi sfnt cazuri cfnd
boala igi face aparitia in plin5 var5,
atunci cfnd, datoritfi unei intoxicatii
grave a coloniilor cu substante fungicide aplicate in combaterea dlun5torilor la culturi, plduri sau livezi,
nosema apare gi completeazg dezastrul, dfnd ultima lovitur5. Atunci,
din cauza numiirului mic de albine ce

NOSEMOZA

128

B
Intestin:

- sinitos; B

- bolnav

au rnai r5mas in stup, temperatura

sc5zind sub nivelul normal, sporii
germineaz5 gi invadeaz5 organismele
deja sltibite.
1'n s e z o n u l d e t o a m n d ,
nosema reapare, ins5 pentru scurt
timp, intre sfirgitul lui august gi septembrie, f5r5 a face pagube. E a nu
se manifest5 vizibil niciodatl in acest
sezon, cfnd albinele g5sesc in preajma
stupinei posibilitatea unui cules fie
dintr-o cultur5 de napi, floarea-soarelui pus5 pentru siloz, sau lot apicol
cu plante instimintate special in mijlocul verii, pentru ca la inceputul
toamnei albinele s 5 - ~ ipoat5 face o
rezerv5 de substante proteice in organism. Cu orice sacrificii, stuparii
sPnt sftituiti 85-yi creeze astfel de culesuri, sau s5-gi duc5 stupii in pastoral

NOSEMOZA

la b5lti, unde plantele de toamng,

cum e izma de balt5, dau nectar gi
polen pin5 in octombrie. Aceasta e
cea mai sigur5 garantie c5 iarna va decurge in bune conditii gi parazitii vor
avea mai putine posibilit5ti de atac.
Simptomele bolii. Albinele infestate de numerogi paraziti sint nelinigtite, ies gr5bite pe scindura
de zbor pentru prima curstire, dar
nu rnai apuc5 s5 zboare, c5ci las5 pe
scindura de zbor sau pe peretele frontal a1 stupului materiile fecale.
Acestea ies sub form5 de $iaree cu
pic5turi apoase ce se preling, pline cu
milioane de spori, care sint gata s5
invadeze alte albine mature. Multi
stupari nu dau atentia cuvenit5 acest u i fenomen, luindu-1 doar ca o banal5
diaree. In aceast5 privint5 el poate
fi lgmurit, de la inceput, printr-un
indiciu de diagnostic diferentiat gi
anume: fecalele albinelor bolnave de
diaree au culoarea bronz inchis sau
cafenie, pe cind ale celor bolnave de
nosemoz5 sint de culoare deschis5
gglbuie-verzuie, diseminate neregulat,
abundente gi cu miros acriu. Alteori
boala se prezint5 sub form5 de constipatie; materiile fecale se acumuleazti in intestinul posterior, albinele bolnave stau cu abdomenul intins, lucios
b5tind in negru. Ele fac migc5ri incete, umbl5 greu, ies afar5 din stup
gi cad de pe scindura de zbor, se tir5sc
pe jos, aripile le tremurli, nu pot s5
zboare gi mor curind. Cercetatorii
atribuie aceast5 form5 de constipatie,
maselor de paraziti care umplu intestinul, stranguleaz5 tubul digestiv
gi usuc5 continutul stiu, iar materiile
fecale nu mai pot fi evacuate. Stuparul
poate avea unele indicatii despre prezenta bolii, fticind urm5toarea prob5:
albinelor muribunde li se zmulge
capul ; apoi cu o penset5 se apuc5 virful abdomenului, care se trage afar5

NOSEMOZA

129

foarte incct. Intestinul albinei s5ncitoase este elastic, prezintci strangulciri

melare normale ca o armonicri, arc o
culoare brnnri-rosiatic5 si e aproapc
transparent. Cel a1 unei albine bolnave
de nosemoz5 are culoarea albicioasli opac5 - fiirii luciu - b5tind in cenugiu; el e miirit, nu mai prezintii strangullirile inelare normale, e tulbure,
rnoale qi se rupe u$or. Cind boala deI-ine acutri, numeroase cadavre seviid
in f a t a stupului jos pe pcimint, csci
albinele nu mai ajung sci duc5 in zhor
dep5rtat <e cele moarte. Examir ind
atent cadavrele, se observii cii a u p i cioarele adunate sub torace, iar aripile le-au rlimas intinse ca pentru
zbor. Atunci, boala v a fi greu de vindecat. Alte semne caracteristice prezint;
elipsele de puiet ccipcicit care au unele
qoluri in masa lor. Ele sint consecinla
unei inconsecvente hrjniri a m5tcii
respective de ccitre albinele doici
inconjurritoare. Acestea, avind glandele faringiene produciitoarc de I5ptigor atacate de paraziti, nu pot secreta continuu, iar matca trece peste
citeva celule in care nu depune ouii,
sau larvele nefiind hrdnite suficient,
mor inainte de ciiplicire gi albinele nu
le eliminii.
Un a l t simptom cauzat de acenstii
alimentare insuficientii a larvelor e
aparitia in masa albinelor tinere a
unora cu talie mi&, pitice, care se
observ5 ugor dintre albinele siin5toase
si normale ale coloniei. Ele au primit
putin 15ptigor, au ajuns la maturitate,
dar s-au dezvoltat num ai in m5sura
acestei hrane putine. De aceea a u
corpul mic gi o vitalitate sc5zut5.
La aparita oricsruia din aceste
simptome apicultorul trehuie sii ia
miisuri urgente, aga cum le vom
ariita putin mai departe, din care
prima este sii se trimit5 probe la laborator pentru analizii si stabilirea

NOSEMOZA

Iniestinul 11nei mgtci grav infcslat cli Noselna trpis ( Z a n d e r)

precis5 a diagnosticlilni. 'tn aceastli

privin?,B se procedeazfi greqit trimitind probe numai de albine moarte,
crici diagnosticul confirmat nu va
arcita o just5 intensitate a bolii. Intr-adeviir, s-au v5zut cazuri cind colonia, cu ocazia zborului de curstare a
albinelor a sc5pat de balastul albinelor bolnave care iegind din st,up penIru zbor au riimas afarii, pe ziipad5.
'tn felul acesta ea a fost asanat5 cel
putin partial.
Proba ce se v a trimite v a fi din albine v i i luate cu o eprubet5 din marginea spatiului central a1 ghemului,
ciici acolo, la ciildurii, se refugiazg
cele incubate de boalii. Lahorantul va
rupe capetele la 10 din ele; le scoate
intestinul y i fiecare e pus aparte intr-un piihiirel mic unde se tritureazii
cu putin8 apii; analiza se face deci
individual vi astfel se 1.a c u n o a ~ t e
procentul de infestare a coloniei.

NOSEMOZA

130

Mgsurile preventive gi curative sint

cele obignuite de igien5 privitoare la
stupin5 gi l a colonie, iar ele trebuie
strict aplicate. V.n. Bolile albinelor.
h t r e acestea sint citeva speciale privitoare la nosemoz5 gi anume:
C u privire la stupinci $i stupi. Stupina trebuie ferit5 de vinturile puternice ale iernii care, prin brutalitatea
lor, coboar5 mult temperatura din interiorul coloniei ce st5 in ghem, silind
albinele la un consum mare de hran5.
fn regiunile unde temperatura v a trece de minus 25"C, gi ea obignuit tine
mult timp, stupii trebuie s5 fie impachetati in cojoc individual, in afar5
d e peretele frontal. fn fiecare prim5var5, cu ocazia reviziei de fond stupii
se cur5t5, in interior se spa15 cu ap5
fierbinte de 60C cu 5% sodti. Dac5
se face gi flambarea peretilor, atunci
ei se vor spoi cu o solutie de propolis
cu alcool, care contine substante antibiotice gi adezive. Fagurii se curs55
de pete gi excremente care apoi se spa15 cu o solutie de form01 10% supunindu-i unei sulfuriz5ri - V.n. Su.lf.
Toate reziduurile aflate pe fund, cu
ocazia cur5t5rii ce se face fundurilor
in primele zile ale primgverii, se \Tor
arde. S5 nu se p5streze nici rumegugul
de cear5 aflat acolo, care are mulbi
microbi. fn interiorul stupului s5 nu
fie umiditate yi trebuie asigurat5 o
aerisire suficient5 mai ales dac5 se
face stupgrit pastoral.
C u privire la rnatc&, cunoscut fiind
c5 o matc5 infectat5 e mijlocul cel
mai periculos de raspindire a bolii,
e bine ca prim5vara s5 se fac5 un examen coprologic a1 fecalelor ei, la un
laborator de felul celui initiat de
S.C.A.S. B5neasa. Acolo se vor trimite numai lamele de sticl5 pe care
stuparul a silit matca s5 depun5 fecale. Exarnenul coprologic se face
in felul urm5tor: se fixeaz5 pe fagurele

NOSEMOZA

de cuib matca unde e giisit5, acoperind-o cu un p5h5re1, cind ea s-a

urcat in pghiirel, sub el se introduce o
lam5 de sticl5. Pentru a cobori matca
pe lamd, se acoperi pCih5relul cu un
cornet, I5sind s5 str5bat5 puling
lumin5 pe sub el. RIatca coboar5 la
lumin5 pe lams. Atunci, ridicind
putin p5h5relu1, prinde matca de
aripi pe lam5 cu degetul cel mare gi
cel ar8t5tor1 ap5sind-o ugor; ea las5
de indat5 o pic5tur5 de fecale pe lam5,
eliberind apoi matca pe acelagi fagure
de unde a fost ridicat5; lama se lass
s5 se usuce, se invelegte in hirtie, trimitind proba la laborator. De asemenea, ca o m5sur5 de prevedere, m5tcile
iernate in afara ghemului sint hr5nite
iarna numai cu miere de salcirn in care
se adaug5 gi proportia cuvenit5 de Fumidi1 B ; in felul acesta albinele ce o
hranesc sint indemne de nosema.
C u privire la hrana albinelor coloniei. Mierea de mani5 trebuie exclus5
rnai ales in iarn5. fn caz c6 stuparul
nu are alta, e de preferat ca toamna s5
dea albinelor sirop de zah5r pentru
alimentarea lor in timpul iernii. V.
n. Hrana albinelor. Colonia si5 nu duc5
niciodat5 lips5 de hran5 gi s5 ierneze
in cea rnai perfect5 linigte. fn timpul
iernii, la primul soare cald gi f5r5 vint
de pe la mijlocul lunii ianuarie-februarie, se vor sili albinele s5 fac5 zbor
total de curglare. V.n. Diaree. Astfel
ele igi vor desc5rca intestinul gros de
reziduurile acumulate in timpul iernii.
V.n. Zborul.
Dac5, cu ocazia acestui zbor, se vor
observa semne sigure de nosemoz5,
apicultorul va d a coloniei alti faguri cu
miere c5p5cit5 gi cu p5stur5. Operatia
se face a doua zi dup5 zbor, in felul
urmgtor: de dimineat5, fie cit de
frig afar5, albinele se vor scutura pe
fundul stupului, retrggind fagurii.
Stupul e dus imediat in cas5 la c51-

NOSEMOZA

NOSEMOZA

131

dur5 rji se introduc faguri calzi preg5t i t i de mai inainte yi care au stat 24
de ore ling5 sob5. Albinele care au r5mas pe fagurii scoyi din stupi ocupind
celulele goale yi au ieyit intre timp,
se scutur5 yi ele in stup. Se pune diafragma lateral5 rji materialul c5lduros
lateral, se agaz5 podirjorul, se inchide
urdinisul gi se las5 stupul in cas5 la
c5ldur5 pfn5 seara. fn acest timp albinele se ridic5 pe fagurii noi, ii ocup5
yi irji organizeaz5 ghemul. Seara stupul
e dus intr-o camer5 neinc5lzit5 pin5 a
doua zi de dimineat5, cind e pus la
locul s5u in prisac5, ap5rat la exterior de frig. Dac5 rezultatul analizei
conf irm5 nosemoza, apicultorul va
lua indat5 m5surile profilactice, ar5tate mai jos. Matca se schimb5 cu una
tin5r5 din anul respectiv, dup5 ce s-a
f5cut dezinfectarea stupului rji a coloniei prin tratamentul ce-l indic5m
rnai jos. 0 matc5 infestat5 nu tr5iegte
mai mult de patru luni de la data primei infect5ri. f n fiecare an se schimb5 matca. Fagurii care au pete de
diaree in strat gros pe spetezele ramelor yi pe celule se topesc, iar ramele
se flambeazg. Fagurii cu puiet desc5p5cit cu matcii pe ei se trec in corpul
a1 doilea a1 cuibului stupului vertical, care se completeaz5 numai cu faguri buni yi in prealabil dezinfectati
cu vapori de acid acetic. Sub corp se
pune o gratie iar puietul c5p5cit, riimine jos. Cind puietul matur a eclozionat din celule, acei faguri se dau
~i ei la dezinfectare. Atunci cuibul
se concentreaz5 jos gi se impacheteazg.
Colonia va fi hriinit5 in tot acest timp
cu o hran5 bogat5 in proteine, p5stur5, soia, dar mai ales drojdie in care
\,or fi introduse yi vitaminele din sucurile de legume. V.n. Hrana albinelor,
suc de legume. Se dau zilnic cite 200 g
cind afarii nu e cules suficient de polen proasp5t. Hrana se pune in jgheabul

Ovar :
n - sinfilos; b

h o l ~ ~ ade
\ : nosemozA (7, a r. d e r)

ramei - hr5nitor. E a se dB seam pe

orificiul de hr5nire a1 podiyorului, indep5rtind albinele cu putin fum. Se
poate oferi albinelor gi sub form5 de
turt5, pus5 pe o bucat5 de tifon deasupra orificiului de hr6njre. Coloniile
sl5bite de boa15 se unesc, alegind matca cea tin5r5. Coloniile se tin sub
strict5 supraveghere tirnp de trei
a n i ; dac5 li se las5 in stup.i miere
ca hran5 de iarn5 s5 fie numai din cea
de salcim rji cBp6cit5; altfel in prima
decad5 a lunii august se pune co:onia
pe faguri dezinfectati rji v a fi hrinit5
cu sirop de zah6r ca s5-1 transforme.
Cu aceast5 munc5 se vor epuiza ~ l b i nele de var5 b5trine care mor rnai
curind, iar in iarn5 intr5 numal albine tinere. fn cuib se pun 1-2 faguri
cu p5stur5. Iernarea a dou5 colonii
intr-un stup, le pune pe amindou5 in
conditii bune pentru lupta contra frigului yi consumului redus de hran6.
fn primele zile ale prim5verji se
face la toat5 stupina o hr5nire de stimulare afar6 in natur5, dac5 stupina
e izolat5, iar albinele nu g5sesc inc5 un
cules bun de polen gi nectar proapgt.
Zborul activ a1 acestei hr5niri alar5,
la 150-200 m departe de stuping, ande
albinele culeggtoare sint atrase cu

NOSEMOZ A

miere, contribuie la asanarea organic5

a albinelor bolnave. Zborul acesta
ridic6 temperatura corporal6 a albinelor culegstoare pin5 la 3VC, planontii sint eliminati din intestin, in
care timp celulele epiteliale degajate
d e paraziti se refac repede. Temperatura ridicat5 in stup este o frin5 in
dezvoltarea parazitilor .
Tratamente. Toate mgsurile profilactice de mai sus trebuie completate
cu un tratament serios de goc care s5 nimiceasc5 parazitul. Din nefericire pin5
acum nici un tratament nu a ajuns $5
distrugi parazitul inainte de a p5trunde in celula epitelial5 a stomacului,
c5ci atit sporul cit gi filamentul polar au invelig prin care medicamentul
n u poate paitrunde. Abia cind filament u l p5trunde in celul5, el'g5segte acolo
o frinti, bineinteles dac5 stuparul a
prevenit boalacu o hr5nire medicamentoas5 aga cum se arat5 putin mai departe. Incercgri de tratament pornind
de la cele mai simple gi vechi pin5 la
cele rnai noi s-au facut de multi cercet5tcri de-a lungul timpului, cu oarecare rezultate.
Nosema apis fiind un protozoar
monoeelular, folosirea fitoncidelor a duce oarecare Embun6t5tiri in starea
colonlei atacate. V.n. Fitoncide.
0 hr5nire cu sirop acidulat (pH
5-6) frIneaz5 dezvoltarea bolii, in
timp ce o hr6nire alcalinizat5 (pH
8-9) favorizeazg inmultirea parazitului.
S-au obtinut rezultate multumitoare
folosind penicilin5. S-a introdus ling5
euiburi cite un fagure plin cu sirop
cald, in care s-au dizolvat 500 000 U. I .
penicilin5 la litrul de sirop. Degi penicilina nu e un antibiotic care ar lovi
parantul Noserna apis, ea constituie
un stimulent activ asupra regener5rii
celultlor epiteliale intestinale. Dup5
u n astfel de tratament aceste celule

132

NOSEMOZA

se regenereaz6 a c t i r gi igi m5resc rezistenta.

Abia in 1955 intre cercetatorii apicoli din lume s-a obtinut primul succes
in lupta contra nosemozei. Canadienii J e n i s o n gi I C a t z n e l s o n
a u prezentat antibioticul Fumagilina
cristalizat5, folosit5 in proportie de
17-31 mg la litrul de sirop, cu rezult a t e bune. Apoi, alti cercetgtori au
gasit diferite formule, pe alte baze.
fncercgrile au continuat gi in alte
tBri, confirmind c5 preparatele cu
acest a n t i b i ~ t ~ idegi
c , nu pot activa direct asupra sporilor, opresc infestarea.
Albinele bolnave se ins5n5togesc, c5ci
substanta este stimulativ5, starea
fiziologic5 a stomacului se regenereaz5,
iar parazitii in stare vegetativ5 sint
ucigi. F a r r a r (S.U.A.), folosind
acest antibiotic sub forms de Furnidil
B, a prelungit viata albinelor ce fuseser5 infestate. E l a dat 25 mg substant5
activ5 l a litrul de sirop de zah5r.
Cind infestatia e grarci, Farrar prescrie o doz5 marit5 de Fumidil B ,
care merge pin5 la 50 mg la litrul de
sirop medicamentos (dou5 p5rti zahar
la o parte ap5, care se d5 timp de 20
zile albinelor bolnave). Pentru ca boala
s5 nu rnai apar5 in prim5vara urm5toare, acest cercet5tor rnai d 5 fiecirei
colonii de indat5 ce gi-a inceput activitatea, 9 litri sirop medicamentos.
L a coloniile rpai putin infestate, el
dB numai 4 litri de sirop cu un continut de 75-100 mg la litru Fumidil B,
deci intre 18-25 mg la litru.
Tratamentul exagerat, repetat dup5
dou5 s5pt5mini, d5 rezultate negative,
c5ci s-a observat c5 albinele din coloniile tratate s-au imputinat mult.
Aceasta se poate explica prin aceea c5,
obignuit antibioticele folosite in exces
dau intoxicatie.
In a1 doilea rind, chiar dac5 abuzul
de antibiotice nu ar duce la o intoxi-

NOSEMOZA

133

catie, el Insit sterilizeazl in aga mgsur 5 tubul digestiv, fncit distruge gi

unele microorganisme folositoare care
a u acolo rolul de paz5 vi de lupt5 cont r a diferitelor ciuperci primejdioase
pentru albine. S-ar merge deci spre o
infectie micotic5 tot atit de rea ca qi
nosemoza. Pe ling5 aceasta, datoritg
consumului de sirop de zah5r ce trebuie invertit, albinele sint supuse unui
efort ce le uzeazi.
Tratamentul preventiv de l a sfirqitul verii urmat de cel de prim5var5,
d 5 cele mai bune rezultate, c5ci colonia intr5 in perioada de iarngasanat5.
Este tocmai momentul cind albinele
stind ghem, sporii s-ar r5spindi la
un mare num5r de albine, dac5 nu
s-ar face preventiv aplicarea tratamentului, iar medicamentul igi p5streaz5
eficienta mult timp. Un flacon de Fumidi1 B, care e necesar la 100 colonii de
albine, se v a da astfel: se prepar525 litri sirop de zahlr f5cut din 19 litri ap5
la 8 kg de zah6r. Un sirop rnai diluat,
v a fi rnai indelung prelucrat de albine
yi va trebui s5 treac5 pentru concentrare prin guga rnai multor albine
prelucr5toare. fn felul acesta asanarea coloniei e rnai sigur5. Cind
siropul s-a r5cit pin5 la temperatura de 37", se dizolv5 Fumidilul
din flacon in putin5 ap5 obignuits;
se agit5 bine continutul, pin5 cind
lichidul e din nou limpede in flacon.
Atunci se toarn5 peste siropul rscorit,
amestecind pentru ca substanla s5 se
repartizeze egal in masa lichidului.
fn cazul stupinilor mici, pentru c5 e
bine ca preparatul sB se foloseasc5
proaspit fgcut, se imparte continutul
flaconului in atitea doze cit e necesar
la o hrgnire zilnicg. De pild5 la 25
de stupi, e necesar zilnic numai u n
sfert de flacon de Fumidil B. Continutul flaconului s-a imp5rtit initial in
patru psrti egale, din care zilnic s-a

NOSEMOZA

dat cite o pstrime. Tratamentul se

face absolut egal la toatit stupina,
pentru a fi siguri de asanarea ei.
'tn cazul unor infestgri grave, cind
coloniile sint puternice gi ocup5 mai
multe corpuri, cum e cazul cu stupii
multietajati gi deci s-ar putea ca nu
toate albinele s5 ia parte la aceast5
hr5nire medicamentoasit, e bine ca
masa de albine s5 ia parte total l a
aceastg hran5, turnind siropul peste
spatiile dintre fagurii ocupati de colonie. Albinele lingindu-se reciproc, ingereaz5 t o t siropul medicamentos. f n
acest caz ins5 doza de Fumidil B se
mgregte, un flacon se topevte numai in
1 5 litri sirop diluat, care se poate ugor
pulveriza cu un aparat de'aerosoli. V.n.
f n fiecare stup se vor folosi 3 litri sirop
medicamentos. Dac5 dup5 prima pulverizare masiv5 cu aceast5 solutie concentrat5, apicultorul va mai observa
mortalitate la albinele coloniei tratate, se v a repeta pulverizarea d u p s
dou5 zile.
Tratamentul preventiv trebuie f5cut yi la nucleele gi stupugorii de fecundare, gtiut fiind o5 m5tcile se infecteaz5 rnai ugor, iar consecintele
acestei infectii sint grave qi extind
foarte mult boala. De asemenea, cind
m5tcile ierneaz5 in afara ghemului, in
hrana de fntretinere - miere de salcim - se va ad5uga doza specific5 de
Fumidil B, care impiedic5 o infectare
chiar in colivia de iernat - V.n.
Matca, iernare. Coloniilor care au
fost g5site bolnave in anul precedent,
chiar dac5 la analiz5 nu s-au rnai g l sit albine bolnave, li se va face un tratament preventiv,.incepind din a doua
zi dup5 ce albinele gi-au f5cut primult zbor. Pentru prevenirea infestatiilor eventuale qi evitarea r5spindirii
nosemozei prin roii pachete, preparatul
Fumidil B in sirop se v a da roilor formati aga cum s-a argtat rnai inainte,

NUCLEU

134

NUCLEXT

inclusiv m5tcilor puse la iernat. formarea nucleelor, iernarea lor. FieFolosirea preparatului Fumidil B tre- care stup orizontal ce ad5postegte o
buie fBcut5 in stadiul incipient a1 colonie bung, e obligator s5 aib5 u n
bolii, c5ci atunci rezultatele sint foarte nucleu-buzunar, care se preteazii foarte
bune. I n cazul lipsei de Fumidil B bine tuturor manevrelor descrise m a i
S.C.A.S. recomandd s5 se dea coloniilor departe. V.n. Tehnica apicoM luna mai.
cite un gram de streptomicind dizolvat
Nucleul la stupii verticali - Dadant
i n patru litri sirop care, degi n u are dublu sau multietajat se poate orgaun rol curativ in nosemozii, stimuleaz5 niza in corpul superior; el v a cuprinde
dezvoltarea coloniei respective, ca gi cinci rame; drept fund separator s e
penicilina. S t r e p t ~ m i c i n a se dii in fixeaz5 acolo o foaie de carton gudrodoze de 0,500 kg repetat de gase n a t in cuigoare fine pe margini gi
ori, deci trei litri de sirop de colonie biitute gi in marginea de jos a unei diaoferit albinelor din patru in patru fragme etange :
zile, adicii in 24 de zile. Degi
Astfel organizat nuclcul v a avea ciiltratamentul f5cut cu Fumidil B d 5 dur5 in timpul iernii de la colonia d e
rezultate bune, uneori boala rea- baz5 de jos.
pare, ciici vindecarea in sine se proI n practica apicol5 se folosegte mult
duce relativ incet. Cauza acestui fenosi
un
mic stup - nucleu de sine st5t5men trebuie ciiutatd in faptul cd,
tor
ce
cuprinde 5-6 rame, avind forma
degi albina tratatii se vindec5 momentan, ea se reinfecteazii imediat ce unei liidite dreptunghiulare, asem5n5trece influenta siropului medicamen- tor cu la'dita porlativd V.n. in care
tos de la fagurii stupului. Acegtia, in incap 4-5 rame. Pentru a evita supracazul unei familii infectate, sint plini incglzirea micii colonii din interior
de agentii patogeni a i bolii. Deci con- la transport, la cei doi pereti laterali
comitent trebuie tratat5 gi vindecat5 are dou5 orificii de 2,5 cm diametru,
colonia, f5cind s5 dispar5 gi sursa de prevgzute cu sirm5 la interior gi ininfectie din faguri. Pentru aceasta in chiziitor de tab15 la exterior. Urdinitoamn5 se face o asanare a coloniilor gu1 e t5iat in peretele ingust in partea
c5ci concomitent cu hriinirea medica- lui de jos, nu mai mult de 8017 mm,.
mentoasii cuFumidil B, se scot jum&- avind gi un inchiz5tor; de asemenea o.
t a t e din ramele stupului, cu miere si mica scindur5 de zbor demontabil5 e.
p5stur5 f5r6 albina acoperitoare gi ele fixat5 la urdinig. Capacul telescopic
se trateaz5 cu acid acetic glacial, are margini inalte de 1 2 m m , pentru a
dup5 procedeul cunoscut. V.n. Dup5 inc5pea sub el gi o pern5 de 60- 70 m m
aerisire se pun inapoi ramele scoase, grosime. In acest stup-nucleu albinele
concomitent cu scoaterea restului de ierneazd bine, dacii au cel putin 8 k g
rame cu hran5 din stup. I n aceeagi zi de hran5 de calitate gi stau la adiise hrgnegte din nou cu Fumidil B. post gi la intuneric cu aerisire suficiSi aceste rame sint tratate cu acid ent5.
Inainte ca sd se cunoascti metoda
acetic gi apoi, pastrind regulile presStatiunei Centrale de a ierna miitcile
crise, sint puse inapoi i n colonie.
NUCLEU, e denumirea ce se dB unei in afara ghemului, toti stuparii fiicolonii de proportii reduse, care cu ceau astfel ca la intrarea in iarn5 a
timpul se poate dezvolta yi ajunge la stupinei, ea s6 aib5, in afar5 de nucleulrindul ei o colonie normalg. V.n. Matca, buiknar'llngii fiecare colonie, de baz5

Pi?(; li.6'0~
ZG'F !8Zg6T
~ 6 ' 6196'91
TZ'F '98'91
08'8 / ~ F ' L T
OT'V Itn'nz
~ 1 'l?F'ZT
f
OZ'T ;RC'TZ
1.t ao.61

p 1";"t'L

-a!4nuao amoIno a p ~ s e o ~ n $ ~aqsa

oo
e u r ~ o junuro:,
l e ~pujo a d ' p a q
-le8-a!Snuao aaleoln:, axe !a s e o ~ n $ u n ~ S z
!u!8.1eur no qn:, !nun eurroj aae n y
-uy8ale !nln!aq i n u a ~ o d' g p p d a a egurnoj
e:, !i gJrajyp eauaurase a a -nqaur!l!ur
u!p
e l gujd na?aur![!ur un-rluyp
511 e~ a p aI!un!suauryp u j gzeaqe:,
-uj as a~ajuaaaj!p 'aur!a~m t.3 .!au!qIe
~ n d ~ o : a, p ~ o S n~ j e 8 e as am:, gse.18
!i g s e o ~ g dFu!xa n:, u a ~ o d!3 ~ ~ g l a ~ d
-ap !JEW e l guid s n p !$ ~ U J Aa p aoin
$en[ alsa an:, '$leosn !O Epalau Fu!xa
n:, [a:, : u a ~ o da p !anIaj gnop l u j s !au
-!xa a!jeuraojuo:, gdnp au-npuguarao

-(f/In1
.
ao9saa.e e s e u ~!eurao) au!qle na3uad
-aqsj) ?anua[ocI aoun !e ![e!iaed !!3nd
- u r o ~a p ' e p o q o A s '1 [tlaoly~anda:, -uoqae:, a p !.leaply !Q ( 8 1nxalduro:,
a p 1 1 n 1 m l u ~Iaqel u n g l e ~.au!~oatI urp p e a s nn JEW) aIau!ureq!h !'!z!:,e
-ou!ure '1n.rojsoj gu!uropaad aaa:, a q
aass 1.1 a p ~!>)atIsnn laodea u j pze!a
- e 1111
~ e!$!zodu103 rag3 'ualod naluad -u! 'a[eaau!ur !,rn,IEs '!ur!spa8 'au!urnq
-1e u!p g?!nq~n[e 'pseoasjn gjuelsqns
ya!rrn g1nurmj o e p aleod as n x
-a?t?l!auleur e[ asrrnre a[au!q[e rial o aqsa e[orae,g -pi!qsu!uraa8 gln[a:,
-uad 16
'ai\ae[ nd$rrac[ [erpaour!~d o !+ hrle1a8ah na[nnu u n a s a l n ~ daae:,
$uarrr!le u n alsa [nua~ocl' a g ~ a p e - ~ 1 u u[
~ '"o!aej pqIurnuap piuelsqns o gtje
-nea.rnru 'ualod a p l!sd!l qyn:, u u as aaen qrls 'gyuaaedsuea~ r6 gpalau
-alrr! alurrorzolaa ajanaet EJ lehaasqo '~zo[11[a3a p pueaquraur o a)sa e u ! l u ~
-!!aolj [na:,au!2 u!p
t. ' a , i e . ~aoqglaJJaJ [nrn~.~cI
lsoj e a a q
~ n n o!nun !!aqpunnaj [ndoas n:, !n[na
- n 1-1
I
*!nlnualo(I a!$!zoduro3
-0yarrnga8 1s 3?u?yod p q n q a3a.q !au!xa
!!sod u!.rd
s ? l o d ~ ~adp ataurnu
alPaurracI a.rnn 'gnou piue?sclns o puyn.1
-!~srroa 'pGn3 u!p a.r~[npue[Sa[!!jaa:,as
n:, 19 calsade 1 1 ~punaadurg as ' ~ o [ a l
-ut?[d !!~nSnrrr ad a p au!qIe a p asnpe
a[au!Gp n3 err!a[od ' o ! o ~ v .aael!Y~nY
-aa :gq!urnuap alsa F ? ~ S F ~ J saun!$:,v
B
.pkuS u; snpean alsa J!aaqa !a[n nn Inur
-ssleq !nap 'euyalod 'oaeu!ur![a aads
sod8 Inrrr
uy alnecIap. reur
aaaal
.
. lsalur
.
alsa:,\: !k ! a o ! ~ u n ~ a 9u!p a~a.iuelsqns
Fqoz!p !nInu!1salu! aIe aCre[npue[8
a[!!iaaaas a:, qdnp ?!nu! EBB '!au!q~e
[nurquefho a p pleaa2!p alsa nrr s$ut?ls
-qnS .u[t.azaurn a p [nsa:,xa a p eu!xa
p z s a [ a l o ~ d b ! l a ~ r r ~?saaV .aaqa !b !aIn

POLENUL

Datele din tabel n u trebuie considerate fixe deoarece polenurile sint

foarte deosebite chiar cind provin de
la aceeagi specie de floare, ciici el
depinde de conditiile climatice, de
sol etc.
0 prezentare oarecum mai completii
o dB cercetiitorul Z e t c h e. E l a
glisit cii polenul contine apii, globuline, aminoacizi gi peptozii ; hidrati
de carbon, glucide ca: glucoza, pentosanul, dextrina, amidonul, celuloza ; gr5simi: lecitina, uleiuri, colesterolul; acizi: malic gi tartric; enzime: diastaza, invertaza; de asemenea s-a giisit in polen gi heteroauxina
gi acidul betainolil-acetic. Ca microelemente, prin analizii spectral5, s-au
determinat minerale ca: zinc, fier,
plumb, plating, cupru, crom, cadmiu, argint, siliciu, paladiu, sulf, potasiu, natriu, aluminiu, calciu, magneziu, fosfor, clor, aur, vanadiu, wolfram, iridiu, cobalt, strontiu.
Cercetiitorii L. H i e 1 gi E. B u rd e t t , vorbind de vitaminele cuprinse in. polen, au g5sit c6 in 100
grame de polen se giisesc vitamina
B, - 0,6 mg; B, - 1,7 m g ; B, 0,9 mg; acid nicotinic 3,O mg, iar
vitamina H , abia i n proportie de 2,5
gama (miisurii cu valoare de a mia
parte dintr-un miligram). De asemenea alti cercetiitori au giisit in polen hormoni, precum gi antibiotice (fitoncide) gi rutin6. Sint plante care au
unele componente specifice, cum sint
de pildii florile de castan sglbatic, mar
gi salcie, fn care se gasegte in proport i i insemnate biotina Beta, care lipsegte la altele, sau mesoinositolul giisit mai ales in polenurile de la graminee gi fn special la porumb, unde atinge 39 mg la gram.
Prezenta proteinelor in diferite feluri de polen este foarte largii, incepind cu 7% pin5 la 30% gi totugi, la

149

POLENOL

unele specii, acestea lipsesc cu totul.

De aceea, cu drept cuvint cercetiitorul
R. C h a u v i n sustine cii albinele,
atunci cind au ocazia gi giisesc felurite
plante cu polen, fac o alegere judicioasii in privinta calitiitii sorturilor.
Tot acest cercetiitor a observat preferinta pe care o au albinele in primiivarii pentru polenurile proaspete fat3
de rezervele de piisturii din stupi, primele continind substante care excita
ovarele mstcii gi griibesc inceperea
ouatului. Prezenta horrnonilor sexuali
descoperiti de cercetiitorul S c h i 11 e r este in strinsii legiitur6 cu acest
fenomen la miitcile ce primesc Iiiptigor din polen proaspst. De aceea, cu
drept cuvPnt prof. J u k o v s k i , sustine cii ,,fiirii polen albinele nu pot
creyte puiet, nu pot produce cearl, iar
activitatea lor vital5 se intrerupe".
Recoltarea de cfitre albine a polenului si transportul lui. Cu ajutorul celor
douii mandibule, care sint ca douii
lopiitele puternice gi netede, albinele
tinere, deschid sacii polenici, acolo
unde antera nu s-a deschis singurii.
Atunci, trompa, capul, toracele p5ros
se prafuiesc cu polenul lipicios a1
florii respective. Cu periile de la cele
trei perechi de picioare albina adunii
polenul, periindu-gi toate p5rtile piiroase ale trupului pline de griiunciorii
agiitati de ele. Cu periile de la picioarele de dinainte igi cur5tii capul, in
timp ce trompa, care mereu este in
migcare, scuturii granulele de polen
de pe antere. Dacii floarea are anterele
deschise, iar polenul poate fi migcat
numai prin curentul pe care-1 fac aripile, albina stii suspendatti in aer biitind foarte repede cu aripile, iar granulele de polen i se lipesc pe corp, in
timp ce picioarele Pi sint Pntr-o continua migcare.
P e miisurii ce-1 adunii, il umezegte
cu secretiile glandelor salivare gi to-

FOLENUL

FOLENLIL

150

CONTINUTUL PROCENTGAL I N YATERII MINERALE MA1 IMPORTANTE L A DIFERITE POLENURI

{dupi S v o b o d a)
Pmvenienta
polenului

Alun
hlolid
Mesteaciin
Carpen
Porumb

1 1 1 1

1 1 Id. 1

Ma,terii Oxidul
Oxid
Osid
oxid oxid
mme
de
Oxid
de
de
dO
:;
Oxid
rale
silioiu de sulf oupru potasio natriu de fier rniniu oaloiu

4,20 14,53 3,81 0,25 24,19

2,24 3,07 8,69 0,97 44,57
2,97 1,48 1,61 - 30,43
3,21 5,06 1,03 0,44 26,20
3,53 3,61 1,03 0,06 32,87

racice, precum si cu putin5 miere din

gus5. Apoi il transmite celei de-a
doua perechi de picioare, care cu pieptenii de acolo scoate din perisori polenu1 adunat gi i1 transmite cu grab5
picioarelor de dinapoi indesindn-1 bine
in cogulete.
Coguletele sint m5rginite cu peri
tepogi care sprijin5 inc5rc5tura7 iar cu
cap5tul articulatiei tarsului polenul
este cornprimat; cu tarsul de la piciorul drept indeas5 bine polenul din
coguletul sting gi apoi invers. Polenul
fiind ugor umezit, se prinde gr5uncior
de grguncior, formlnd un ghemotoc.
Apoi albina igi ia zborul trecind la
alt5 floare, obisnuit de aceeagi specie.
Cind albinele gfisesc putin polen in
c'lmp, amestec5 in cosulete polen de
la mai multe plante. fnc5rc5tura este
totdeauna echilibratz in ambele c o p lete, iar ca greutate ea variaz5 dup5
sezon; in toamn5 gi primzvar5 ghemotoacele cintgresc cam 8 m g ; in var5
ele ajungpin5 la 12 mg ; deci, in medie,
dousi. cogulete transport5 la un zbor
cam 10 mg polen, adic5 egal cu a zecea
parte din greutatea albinei. fntoars5
in stup, culegfitoarea de polen se duce
direct la fagurele ce m5rginegte cuibul, unde descarcl pe rind ambele
cosulete in celule, cu ajutorul pinteni-

de

5,83
5,89
8,55
18,68
7,92

3,78
0,23
0,17
0,15
0,11

3,82
0,89
1,52
0,19
0,57

7,28
3,48
8,G8
7,36
4,67

Oxid
mag-

nezlu

3,35
7,95
5,34
5,65
7,96

Oxid
de
mangan

0,89
0,20
1,51
0,21
0,31

0 2 ~Clor

fosfor

22,76
28,32
36,07
39,93
29,84

1,13
1,41
0,57
0,44
2,90

lor de la picioare. Uneori duce polenul

chiar in fagurele cu puiet in celulele
de deasupra lui sau alfituri de elips5.
Munca de recoltare vi transport este
foarte obositoare. 0 culeg5toare de polen abia poate face 3-5 drumuri pe
zi. Uneori, cind florile sint sfirace in
polen, ii trebuie aproape dou5 ore
pentru a stringe o inc5rc5tur5. Intensitatea de zbor d u p l polen depinde de
conditiile climatice qi de anotimp (tabelul 6).
Tabelul 6
INTENSITATEA CULESULUI DE POLEN I N FUNCTIE
DE CONDITIILE CLIYATICE $1 DE ANOTIMP

Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septernbrie

1
2256 2400
14 39 408 53 536
21 166557 191 18'2
26 386853 386020
25 421838255576
19 32 039 53 538
22 20 413 78356

4
7
8
8
6
7-

f n primgvarg, cel mai puternic cules are loc intre orele 9-11, clnd
se stringe 47,26% din productia totala zilnicl. Vara, cind albinele pornesc mai de dimineat5 la munc5

POLENUL

151

intens5, intre orele 7-11 s-a cules

70,64% din productia zilnic5.
Transformarea polenului Pn phsturi
gi depozitarea lui. Odatg polenul desc h a t in celulele fagurelui, albinele
prelucr5toare din stup fncep s5-1 prelucreze, incorporindu-i gi ele secretii
glandulare, mai cu seam5 din glandele
toracice gi salivare gi impreung cu
putin5 miere ii maresc umiditatea.
Terminind aceasta lucrare, albinele
prelucr5toare incep s5-1 comprime cu
capul in celule, lgsind un go1 la suprafatg, cit 118 din capacitatea lor;
in felul acesta polenul formeaza o
mas5 compact5 din care aerul este
aproape cu totul eliminat. Greutatea
polenului astfel comprimat este cuprins5 intre 0,102 gi 0,175 g. Procedind
aga cum s-a ar5tat mai sus, albinele
pregiltesc o hran5 asem5n5toare in
parte cu furajele puse in silozuri de
zootehnigti pentru hrana animalelor.
Polenul bine comprimat sufer5 o fermentatie lactic5 sub actiunea bacteriilor acido-lactice gi a propriilor sale
diastraze. Acestea il fac mai asimilabil gi mai ugor digestibil. f n celule,
polenul, din ugor f5inos gi dulceag
cum era in flori, cap5t5 un gust acrigor gi putin am5rui. Diastazele secretate de glandele albinelor culeggtoare
tji prelucrltoare, incorporate o data cu
insalivarea gi umezirea lui in timpul
recoltgrii, transform5 polenul in p5stur5. P5stura) are valoarea alimentarg
mai mare de trei ori decit polenul gi de
nou5 ori fat5 de oricare inlocuitor de
polen. E l are o putere anitibioticg
apreciabilg. Prof. R . C h a u v i n gi
cercet5torul P . L a v i e au g5sit c5,
polenul de castan are 1,26 U.I. antibiotice, dar numai d u p l transpunerea
lui in p5stur5. Dupg opt zile, puterea
lui antibiotic5 este de trei ori mai
mare. Din punct de vedere chimic, de
.unde in stare de polen, adus in cogu-

POLENUL

lete el are o reactie alcalin5, acum,

transformat in p5stur5, are o reactie
acidil.
Dupil terminarea procesului de transformare, albinele, completeazS cu un
strat de miere golul celulelor cu p5stur5 pe care apoi le c5pgcesc. Sub
acest oblonag ins5 procesul de transformare continu5 incg mult5 vreme,
ping la desavirgirea sa.
Rolul polenului Pn vista coloniei.
a) P o l e n u l c a h r a n c i . Cercet5toarea A n a h l a u r i z i o , i n
studiul s8u ,,Hrcinirea cu polen gi
activitatea albinelor" demonstreaza
prin lucr5ri de laborator, c5 albinele care in primele 8 zile de la
eclozionare consum& mult5 p5sturg
sint rnai viguroase atingind o longevitate m a i mare, ping la 233 zile.
Un 1-01 insemnat il are, desigur tji
calitatea polenului consumat de albine. In aceastg privintg polenurile
se impart in trei categorii: active,
medii gi inactive. Cele dintii provin
de la pomii fructiferi, p5rul gi rharul
detinind primul loc, precum gi salcia, iarba neagr5, sulfina, rapita,
mugtarul, macul, levgntica, p5tlagina, bgrbugoara, rotunjoara gi porumbul. Din cele medii: ptiptidia, arborii de pgdure ca: artarul, alunul,
arinul, mesteac6nul etc., iar cele
inactive sint polenurile de levSntic5
hibrid5, care este complet steril, cft
gi cele de la molid, brad, pin gi, in
ueneral, de la conifere care, degi conb.
$In unele substante folositoare, sint
lipsite de proteine. Sint plante care
au polen toxic, cum este sgpunarita,
cit gi unele soiuri de bum bac; acesta
din urmg contine gosipol. De asemenea polen toxic are tji o specie de Ranunculacee, cum este Rannunculus puberulus, Piciorul cocogului, V.n.
In general, u n polen care n u este
recoltat de albine, ci este din cel